Şcoala:B.P.Hasdeu Câmpina Nume:Drăgănescu FlorinaData:07.01.2014

Viata sociala la animale

Foarte multe dintre animale – de la albine la bizoni sau de la lupi la balene – au dezvoltat structuri sociale complexe, in care fiecare individ are de indeplinit un anumit rol pentru binele intregului grup. Pe campiile africane, de exemplu, gazelele si zebrele traiesc in grupuri mari, fapt care permite unor membri sa depisteze pericolul in timp ce ceilalti se hranesc linistiti. In regiunea arctica, cirezile de boi moscati sunt permanent pregatite sa formeze un cerc protector in jurul puilor lor.Pradatorii mari (lupii sau leii) si-au dezvoltat propria organizare sociala, care le permite sa vaneze intr-un mod eficient. Mai mult, membrii grupului par sa se specializeze pe anumite tactici. De exemplu, un individ va speria cireada atacata, in timp ce ceilalti vor forma o ambuscada de inconjurare. Unul va prinde coada prazii, iar altul o va apuca de nas pentru a o putea culca la pamant.Pana nu demult se credea ca masculii sunt conducatorii societatilor de animale, insa acum s-a stabilit ca, de fapt, femelele sunt in centrul organizarii sociale. Cirezile de elefanti sunt conduse de femelele mame. Cirezile de cerbi, antilope si zebre se bazeaza pe sensibilitatea crescuta a femelelor cu pui. Extrem de tenace, mamele sunt primele care depisteaza pericolul, avertizindu-i pe ceilalti membri ai grupului. Masculii nu apara cireada, deoarece ei nu ataca pradatorul ci cauta cat mai mult sa-l ocoleasca.Studiile de data recenta au demonstrat ca balenele au o viata sociala extrem de complexa. Balenele cu cocoasa, de exemplu, comunica pe distante mari prin cantec. Alte balene folosesc un limbaj format din pocnete si fluieraturi. Cercetarile asupra casalotilor au aratat ca grupurile sunt conduse de femele bunici, care traiesc, de obicei, pana la 60 de ani (masculii nu depasesc 40 de ani). Ele sunt, de asemenea, si cele care decid directia de deplasare.Caracteristica principala a societatilor de balene o constituie grija reciproca. Deoarece balenele respira, ele trebuie sa se ajute reciproc la nasterea in apa. Balenele "moase" asista viitoarea mama in timpul travaliului si, cand apare puiul, il ridica la suprafata pentru a acesta sa poata respira pentru prima data. In alta ordine de idei, trebuie mentionat ca o familie nu va parasi niciodata o balena ranita, grupindu-se in jurul ei pentru a o ajuta sa nu se inece.Totusi, nu toate societatile maritime sunt altruiste. Comunitatile de foci cu blana si de foci elefant sunt ca un camp de razboi. Femelele sunt mult mai mici decit masculii si vin pe uscat o singura data pe an, pentru a naste. Inainte de a se ajunge in acest stadiu, insa, masculii se lupta intre ei pentru a-si forma teritorii pe plajele de imperechere. Cand femelele vin la mal, masculii le aduna violent in haremuri. Fiindu-le greu sa se dea la o parte din calea lor, atat femelele, cat si puii sunt raniti si de foarte multe ori chiar omorati. Imediat dupa nastere, femelele se imperecheaza din nou si, dupa ce puiul este intarcat, pleaca in larg, unde, in timpul gestatiei, vor duce o viata complet separata de masculi pana in urmatorul an.

Bibliografia: http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Nimic%20in%20plus/animalele-si-organizarea-sociala--52559.html