BRUCELOZA BOVINĂ

DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNE

A) Diagnostic epidemiologicA) Diagnostic epidemiologic

Receptivitatea: bovine – (vârstă, gestaţie, sensibilitatea individuală, sex)

Surse de infecţie: - primare:primare:- bovinele infectate (cu sau fără semne clinice: sursă potenţială uneori toată viaţa); -avortonul, -secreţiile vaginale, -colostrul şi laptele, -sperma masculilor, -urina (prin contaminare cu secreţii uterine virulente) - alte specii de animale infectate: ovine, caprine, câini, etc.

-secundaresecundare: apă, aşternut contaminate, corelat cu rezistenţa germenului

Căi de transmitere:Căi de transmitere:- vertical- orizontal: venerian, cutanat, conjunctival, respirator, digestiv

Dinamica epidemiologică:Dinamica epidemiologică: - enzootie de efectiv cu difuzibilitate progresivă- semne clinice la animalele indemne- se reduce cazuistica odată cu endemicizarea infecţiei

B) DIAGNOSTIC CLINIC

- iincubaţiancubaţia: invers proporţională cu stadiul gestaţiei (cu cât gestaţia este mai avansată cu atât incubaţie este mai scurtă)

- femele gestante: - avort, - retenţie placentară, - metrită brucelică – sterilitate permanentă, mamită brucelică

- femele negestante: artrite, higrome, alte localizări

- tauri: diminuarea instinctului sexual, orhite – infecunditate, inflamaţia prostatei şi veziculelor seminale, artrite, bursite, tenosinovite

C) DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC - placentită hemoragică sau hemoragico-necrotică, - lichidele fetale tulburi cu flocoane fibrino-purulente, - endometrită catarală sau purulentă post avort, - mamite seroase sau sero-fibrinoase, - linfadenită retromamară,- avortoni edemaţiaţi cu cordon ombilical îngroşat şi infiltrat sero-hemoragic, - splina şi ficatul hipertrofiate (focare necrotice miliare galben-cenuşii),- orhită, epididimită de tip necrotic – granuloame şi fibroză testiculară,- bursite, tenosinovite, artrite, higrome sero-fibrinoase.

Bruceloză bovine - placentită hemoragico-necrotică

Bruceloza – afectare articulară

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

Probele prelevate pot fi: -porţiuni de placentă, -mucus vaginal ( colului uterin), -avorton, -stomac ligaturat, -pulmon, -ficat, -spermă, -lichide de puncţie din articulaţii, -ser, -colostru, -lapte.

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

În funcţie de elementul ce a declanşat suspiciunea (clinic sau serologic) se procedează la:

• Identificarea indivizilor infectaţi (din efectivele în care au existat animale reagente la testele serologice calitative de supraveghere) prin:

- RFC - cel mai specific dar laborios, complicat implicând multe etape de reacţie.

- ELISA - specificitate şi sensibilitate similare RFC dar cu avantajul de a fi automatizat.

Se realizează pe ser şi lapte comasat

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

2. Izolarea şi identificarea agentului patogen Examenul bacterioscopic obligatoriu completat cu însămânţări pe medii speciale

(Atenţie! - utilizarea antibioticelor aproape în orice situaţie din teren, poate determina rezultate negative de aceea testele serologice sunt indispensabile)

Examenul bacteriologic negativ trebuie repetat (brucelele se pot elimina intermitent).

Brucella spp. – Coccobacili Gram-.

B. melitensis - G- cocci din cultură (sânge) B. suis - G- cocci din cultură

B. abortus - Țesut provenit de la un fetus avortat, bacili G-.

Brucella spp. – Colonii translucide, tip S

• Sero-aglutinarea lentă în tuburi: metodă standardizată, uşor de aplicat, permite examinarea unui număr mare de animale; predomină reacţia IgM; titrurile scăzute de aglutinare pot fi determinate de o infecţie recentă şi se recomandă repetarea testului

2. Testul Roz-Bengal: rapid (multe probe/zi), uşor de executat cu rezultate satisfăcătoare în zonele în care incidenţa este crescută. Pot fi detectate infecţiile precoce. Rezultatele pozitive implică utilizarea testelor complementare de confirmare (RFC, ELISA) Reacţii nespecifice la bovinele infectate cu Yersinia enterocolitica O9.

3. Ring-Test (testul inelar cu lapte integral – nedegresat!) – reacţie calitativă de aglutinare cu antigen colorat.

Bruceloză – ELISA (stânga) și testul Roz-Bengal (dreapta)

Testul Roz-Bengal pozitivarea a 9 probe la bovine

Bruceloză - Ring-Test – testul inelar cu lapte integral

COMBATERE

-Depistarea bovinelor infectate, izolarea şi eliminarea rapidă din efectiv.

-Viţeii obţinuţi din mame pozitive vor fi dirijaţi în îngrăşătorii.

-Controlul speciilor receptive din ferme (câini) şi eliminarea rapidă în cazul rezultatelor pozitive.

-Utilizarea însămânţării artificiale şi controlul strict al reproducătorilor.

PROFILAXIE

Profilaxia generalăProfilaxia generală: -protecţia frontierelor; -carantină profilactică şi control individual; -igiena reproducţiei (inclusiv controlul spermei); -dezinfecţii periodice; -pasteurizarea laptelui; -protecţia grupurilor profesionale de risc

Profilaxie activăProfilaxie activă (ofensivă): Supraveghere serologică

Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive, întregul efectiv de bovine din ţară fiind supus controlului sanitar veterinar oficial prin

SUPRAVEGHEREA SEROLOGICĂ1. Supraveghere serologică prin RSAR-cu antigen colorat cu Roz Bengal sau ELISA pe cumul de 10 probe la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămânţări artificiale, control de două ori pe an în trimestrele II şi IV; b) vacile, bivoliţele , junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni de 2 ori pe an la un interval de 4 luni; 2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA la : vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. 3. Se vor aplica prevederile Ordinului 236/2002 cu referire la bruceloza bovină. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile din Anexa nr.1,Cap.2 a Ordinului 236/2002 se declară oficial libere de bruceloză. 4. Se vor respecta prevederile Ordinelor ANSVSA 104 şi 105/2005.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele serologice pentru bovine se efectuează la LVSJ şi /sau după caz la IDSA, pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină.

Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14- 21 zile după avort.

Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine.

CONCLUZIE

Suspiciunea brucelozei bovine se formulează în următoarele condiţii:- orice avort [diagnostic diferenţial faţă de traumatisme, toxine, alimentare, parazitare (trichomonoza), infecţioase (campylobacterioză, salmoneloză, febra Q, chlamidioză, listerioză, leptospiroză, rhinotraheită, boala mucoaselor, etc.]-orhite şi/sau epididimite la tauri-moartea unui viţel cu simptome de anoxie la 48 ore după fătare-retenţii placentare frecvente-artrite subacute sau cronice-higrome-reacţii serologice pozitive şi dubioase la testele de supraveghere

BRUCELOZA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

Agent etiologic – B. melitensisSurse de infecţieSurse de infecţie – oile şi caprele bolnave sau infectate corelat cu mediul exterior. - caprele – purtătoare aproape toată viaţa - excreţia mamară neregulată dar intensă (cca 2x106 Br/ml lapte)

TransmitereaTransmiterea veneriană, rol important masculii (forme inaparente, portaj)

CLINIC – frecvente formele inaparente♀ : avort (din a III-a lună de gestaţie), retenţie placentară (mai rară decât la bovine), sterilitate, mamită brucelică♂: inaparent, orhite, epididimite, scăderea fertilităţii

ConcluzieConcluzie : se va suspiciona bruceloza în caz de avorturi sau/şi afecţiuni genitale la masculi.

Bruceloză ovine – 1 - afectare testiculară; 2 - edemațierea și mărirea scotului

Bruceloză - afectare testiculară

Bruceloză - rumegător sălbatic, localizare articulară

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial - dificil, numai examenul de laborator permite confirmarea

Avortul se va diferenţia de: - avort nutriţional, - avort infecţios (chlamidioză, salmoneloză, febra Q, listerioză, campylobacterioză, mycoplasmoză, leptospiroză, etc.), - avort parazitar (toxoplasmoză, etc)Orhiepididimita se va diferenţia în special faţă de infecţiile cu B. ovis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. Examenele se efectuează la LVSJ.. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. melitensis este interzisă. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat.

SUPRAVEGHEREA SEROLOGICĂ1. Efectivul de ovine se afla sub control sanitar-veterinar oficial.2. Supraveghere serologica odată pe an prin testul de aglutinare rapida pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din ovinele si caprinele in varsta de peste 6 luni. (Ordinul 66.2002,Anexa nr.9,Cap.I,Pct.I,pct.2)3. Examinare serologica (RSAR Roz Bengal si RFC/) la toate animalele care prezinta manifestari clinice ce conduc la suspicionarea infectiei.4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.5. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine.6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.

EPIDIDIMITA INFECȚIOASĂ A BERBECILOR

Agent etiologic: B. ovis

Sursa principală – berbecii infectaţi, adesea purtători inaparent clinic, pot excreta B. ovis în spermă timp de 4 ani sau mai mult.

Transmitere- veneriană- directă între berbeci – respiratorie sau digestivă - indirectă – suporturi contaminate

TABLOU CLINIC

Incubaţie – 6-18 săptămâni

La masculi – proces inflamator localizat la coada epididimului (în 70% din cazuri unilateral) care poate evolua:1. acutacut (5%)- alterarea calităţii spermei cu scăderea fertilităţii (edem la nivelul scrotului, epididimului, uneori testiculului, antrenând dificultate în deplasare şi durere la palpaţie, uneori alterarea stării generale)2. croniccronic- indurarea cozii epididimului cu extindere lentă uneori până la testicul(atrofie, fibroză, scleroză). Deformarea epididimului, scăderea progresivă a fertilităţii până la sterilitate(afectare bilaterală) Posibile complicaţii.

La femele: infecţii inaparente: cervicovaginite, endometrite, excepţional avorturi.

Epididimita infecțioasă a berbecilor – edem epididim, deformare testicul (afectat: stânga)

Epididimita infecțioasă a berbecilor – inflamație coada epididim (afectat: stânga)

Diagnostic bacteriologic

Izolarea şi identificarea agentului etiologic din spermă şi secreţii vaginale de la oile care au avortat.

Identificarea indivizilor infectaţi: - RFC cu un antigen solubil extras din B. ovis este considerată metoda specifică şi sensibilăLa berbeci anticorpii sunt decelaţi la 3-6 săptămâni după infecţie.La oi, reacţia serologică este slabă.

Supravegherea serologică

Efectivul de ovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Supraveghere serologică prin RFC (Ordinul MAAP 66/2002, Anexa nr.8)

După caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacterioscopice şi histologice la:

a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale;

b) berbecii donatori de material seminal cu 30 de zile înainte de campania de recoltare;

c) berbecii cu manifestări de epididimită; d) berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; - la

furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; - la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);

e) oile la 7-14 de zile după avort;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. Examenele serologice pentru ovine se efectuează la LVSJ, pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. Se vor trimite la IDSA, pentru confirmare, probe de testicule provenite de la berbecii tăiaţi, care au prezentat forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi. Vaccinarea contra brucelozei este interzisă.