Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae Testemiţanu “

Catedra Stomatologie Terapeutică

Şeful catedrei, dr.h.ş.m, prof.univ., Nicolau Gheorghe

Referat

Tema: Materiale, instrumente şi metode de obturare a canalelor radiculare.

A efectuat: Ţurcanu Nicoleta gr.3506

Coordonator: dr.h.ş.m., prof.univ., Nicolau Gheorghe

Chişinău 2014

Clasificarea materialelor de obturație pentru obturarea canalelor :

1. Paste plastice, care fac priza în canal2. Materialele din grupa cimenturilor pe bază de oxid de zinc eugenol:

EUGEDENT V, ENDOBTUR(SEPTODONT), CARIOSAN (CHEMAPOL).

3. Paste pe bază de oxid de zinc eugenol: Eugedent, Endometazona (Septodont).

4. Cimenturi fosfat de zinc, ionomerice.5. Materiale din gutapercă. 6. Bachelite (pe bază de rezorcină-formalină – paracină, fluorodent, resodent ș.a.)

7. Paste ermetice pe bază de rășini epoxide: AH-26, Termasil (Densplay), AH+.

8. Paste cu hidroxid de calciu: Biocalex, Endocal (Septodont), Apexid, ș.a.

2. Paste care nu fac priza în canal:

1. Paste cu acțiune antiseptică de durată: Iodoform, ROCKLE”S, Gizi.

2. Paste cu acțiune biologică (pe bază de hidroxid de calciu).

3. Materiale dure:

1.Conuri din gutapercă .

2.Conuri din argint.

3.Conuri din rășini sintetice.

Clasificarea după В.И.Иванов, Г.Д. Овруцкий:

Materialele pe baz ă de rezorcină formalină: Paracină, Foredent, Bioplast, Forfenan, Crezodent, Pastă de rezorcină-formalină.

Materiale pe bază de ră ș ini epoxide: ENDODENT, AH-26, EPOXICAL, AH+, TERMASIL,DIAKET.

Pastă pe bază de oxid de zinc eugenol: Pastă de zinc Eugenol, Pasta Grossman, pasta de endometazona.

Pasta de hidroxid de calciu: Biocalex, Endoflax.

Cimenturi fosfate de zinc: Ciment Fosfat, Adghezor, ciment hidrofosfat, ciment fosfat de argint.

Ciment oxid de zinc-eugenol : Eugedent-B, Eugedent-P, Endobtur, Cariosan etc.

Materiale pe bază de metilacrilate: Hydron.

Cimenturi glassionomere: KETAK-ENDO.

Clasificarea după A.I.Nicolaev, L.M.Ţepov:

Materiale pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare.

Materiale pentru obturarea de durată a canalelor radiculare.

Materiale pentru dezobturarea canalelor radiculare.

Clasificarea după Borovskii E.V.

1. Cimenturi fosfate de zinc: Ciment Fosfat, Adghezor, ciment hidrofosfat.

2. Cimenturi oxid de zinc eugenol: Endobtur, Cariosan,

3. Pastă pe bază de oxid de zinc eugenol: Oxizinc + Eugenol, Pasta Grossman, Endometazona, Propilor, Merpazan.

4. Pastă pe bază de hidroxid de calciu: Biocalex, Endocal.

5. Pastă pe bază de rășini epoxide: AH-26, Termasil, AH+.

6. Cimenturi din glassionomeri: Ketak-Endo.

7. Materiale pe bază de rezorcină – formalină: pastă de rezorcină-formalină, foredent, forfenan, rezodent.

Cerințele față de materialele pentru obturarea radiculară:

1. Materialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) și să se introducă

ușor în canalul radicular.

2. Materialele trebuie să fie ușor evacuate, în caz de necesitate din canalul radicular.

• 3. Materialele trebuie să închidă ermetic canalul radicular. Pentru aceasta ele trebuie să fie:

• să nu-și modifice în timp volumul.

• să nu se dizolva în salivă și alte lichide.

• să fie rezistente față de microorganisme.

• să nu se rezorbă în timp din canalele radiculare.

• 4. Materialele trebuie să fie radioopace, pentru a fi posibil de a controla calitatea obturării canalelor radiculare.

• 5. Materialele trebuie să aibă culoare, care va permite deosebirea ei de

culoarea dentinei, fapt ce va ușura, în caz de necesitate, dezobturarea canalului radicular.

• 6. Materialele nu trebuie să coloreze țesuturile dentare.

• 7. Materialele trebuie să fie, biologic compatibile și să nu irite țesuturile periapicale.

• 8. Materialele trebuie să posede acțiune bactericidă.

• 9. Materialele trebuie să se sterilizeze ușor, să se mențină sterile, să fie rezistente chimic.

• 10. Materialele trebuie să posede timpul de priză îndelungat.

• 11. Materialele trebuie să aibă un preț rezonabil.

• 12. Materialele nu trebuie să producă o reacție imunologică de răspuns (să

nu exercite o acțiune de sensibilizare).

• 13. Materialele nu trebuie să aibă proprietăți mutagene.

• 14. Materialele nu trebuie să aibă proprietăți cancerigene.

Preparate pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare

1. Paste pe bază de antibiotice și preparate corticosteroidiene.

De obicei în componența pastelor nesolidifiante sunt incluse 2-3 antibiotice

cu un diapazon larg de acțiune antibacteriană și antifungică. Uneori se adugă încă un component – corticosteroidul (dexametazona). Încă un component adaosul de radioopacitate, pentru a permite aprecierea obiectivă

a calității obturării canalului. Aceste preparate posedă o acțiune drastică dar de scurtă durată, se introduc în canal pe o perioadă de 3-4 zile.

”Septomixina Forte”(Septodont) reprezintă o pastă nesolidificată, resorbabilă, antibacteriană cu un spectru larg de acțiune. Antibioticele, ce intră în componența ”Septomixinei Forte”, practic nu provoacă sensibilizarea organismului. Dexametazona în doza utilizată micșorează manifestările alergice și inflamatorii. Se utilizează în cazul tratamentulu periodontitelor granulante și granulomatoase, și în periodontita arsenicală. Canalul este prelucrat minuțios mecanic și medicamentos, este umplut cu ”Septomicină Forte” cu ajutorul acului Lentulo.

În cazul formelor distructive de periodontită se recomandă scoaterea pastei după apex. Dintele se închide cu un pansament ermetic. La vizitele repetate,

la un interval de la 2-10 zile, pasta din canale se înlătură și se înlocuiește cu

o nouă porție de preparat. În azul unei dinamici pozitive, canalul se curăță și se obturează cu material pe bază de oxid de zinc-eugenol, de exemplu cu ”Endometazonă”.

Paste pe bază de metronidazol:

Metronidazolul suprimă eficient flora anaerobă a canalelor radiculare,

stopează distrucția țesuturilor, blocînd semnele inflamatorii la nivel biochimic. Pastele pe bază de metronidazol sunt indicate pentru obturarea provizorie a canalelor puternic infectate a rădăcinilor dentare, mai ales cînd

se poate aștepta în ele predominarea florei anaerobe (pulpită gangrenoasă,

periodontite acute și cronice. Pasta în canal trebuie schimbată în fiecare zi,

pînă la dispariția tuturor semnelor de boală.

Preparatul ”Grinazol”(Septodont), este o pastă care conține metronidazol de

10%, are acțiune bactericidă, este indicat pentru tratament activ; pasta în canal este schimbată în fiecare zi.

”Grinazol”-ul, modificînd mediul în canal și ăn țesuturile periodontale,

permite excluderea prezenței durerii după obturarea dintelui.

Pasta ”Tempofor” (Septodont) este compusă dintr-un amestec de antiseptice:

timol, creozot, iodoform și camforă cu adaos de mentol. Este radioopac.

”Tempofor” are acțiune dezinfectantă și deodorizantă, nu produce

disbacterioză, stimulează proprietățile de apărare a țesuturilor

periodonțiului. În cazul folosirii în stomatologia pediatrică preparatul nu

împiedică dezvoltarea mugurilor dinților permanenți.Se utilizează pentru

obturarea provizorie a canalelor la maturi în cazul tratamentelor pulpitelor și

periodontitelor în cazul tratamentului dinților de lapte chiar și a celor cu rădăcini resorbate.

Paste pe bază de hidroxid de calciu:

Mai des aceste preparate se folosesc în tratamentul periodontitelor în 2

etape. Datorită reacției puternic alcaline (pH – aprox. 12), hidroxidul de

calciu, obturînd canalul radicular, exercită acțiune bactericidă, rezorbează țesuturile necrotice, stimulează osteo-, dentino- și cementogeneza. Se folosesc în calitate de medicament intracanalar pentru tratarea formelor

destructive de periodontită, chistogranulom și a chisturilor radiculare.

Preparate pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare :

Septomixine Forte

”Septodont” Dexametazonă, Polimixină B sulfat, Tirotricină, Sulfat de neomicină

Grinazole ”Septodont” Metronidazol

Tempophore ”Septodont” Mentol, timol, creozot, iodoform, camforă

Endocal ”Septodont” Hidroxid de calciu

Gangripulp ”Pierre Rolland” Tricrezol,

rezorcină, fenol, timol, iodoform, butoform

Biocalex ”Spad”/”Densply” Oxid de calciu

Pulpispad ”Spad”/”Densply” Camforă, diiodtimol, paraclorfenol

Iodoform Paste ”Produits Dentaires S.A.”

Iodoform, eugenol, benzocaină, ulei de mentă

Creidodent ”Alpha-Beta Medical Supply Inc.”

Crezol

Vitapex ”J. Morita” Iodoform, hidroxid de calciu

Metapex ”Meta BiomedCo.,Ltd”

Iodoform

Materiale pentru obturarea de durată a canalelor radiculare:

Cimenturi zinc fosfate:

Fosfat cimentul era apreciat grație proprietăților lui pozitive: ușurința introducerii în canal, solubilitatea redusă în fluidul tisular, adezivitatea bună la pereții canalului, radioopacitatea, acțiunea antimicrobiană în primele 2 zile.

Dezavantajele acestui material:

• 1. Timp de priză rapid (4-6 min), fapt care duce la imposibilitatea obturării suplimentare a canalului în caz de necesitate;

• 2. Probabilitate înaltă de iritare a țesuturilor periapicale din cauza

conținutului sporit în masa de ciment a acidului fosforic liber.

• 3. Materialul nu se resoarbe în cazul refulării accidentale după apex;

• 4. Resorbarea cimenturilor pe percurs în treimea apicală;

• 5. Imposibilitatea dezobturării canalului în caz de necesitate.

• Cimentul oxid de zinc actualmente nu se folosește din cauza proprietăţilor negative.

Preparate pe bază de oxid de zinc eugenol – ciment (zinc-oxid de eugenol): ”Endobtur”, ”Endomethazone”, ”Endomethazone ivori”, ”Endomethazone N” (Septodont), ”Estezon”.

Pasta se întărește în canal timp de 12-24 ore.

Caracteristicile pozitive ale cimenturilor (pastelor) de oxid de zinc eugenol în calitate de material de obturarea canalelor radiculare:

• 1. Ușor se introduce în canalul radicular, și în caz de necesitate se poate uşor înlătura din canal;

• 2. Radioopacitate

• 3. Timp optim de priză în canalul radicular;

• 4. Adeziunea bună la pereții canalului radicular;

• 5. Formarea în canal a unei mase insolubile și care nu se tasează;

• 6. Pasta, refulată după apex, se resoarbe;

• 7. Acțiune antiseptică, antiinflamatoare care scade cîte puțin și încetează după priza pastei, pasta întărită în canalul radicular este neutră biologic.

• Cimenturile oxid de zinc-eugenol pot fi folosite atît de sine stătător cît și în

combinație cu conurile de gutapercă.

Proprietăți negative ale cimenturilor oxid de zinc-eugenol:

• 1. Posibilitatea unei acțiuni toxice și alergice asupra țesuturilor organismului din cauza componentei pastei: eugenol, formaldehidă, paraformaldehidă, mai ales în cazul refulării materialului după apexul radicular;

• 2. Posibilitatea resorbției pastei din canalul radicular;

• 3. Posibilitatea colorării coroanei dintelui;

• 4. Posibilitatea perturbării procesului de priză a compozitului la obturarea ce urmează.

Materiale pe bază de rășini:

”AH-26”, ”AHPlus”, ”ThermaSeal”(Densply)

Materialele acestui grup sunt preparate pe bază de polimeri epoxido-aminici cu adăugirea umpluturilor radioopace.

Ele reprezintă un sistem de tip ”praf-pastă” sau ”pastă-pastă”, se se întăresc după amestecarea componentelor, priza se produce la temperatura corpului în timp de 8-36 ore. Trebuie, deasemenea, de luat în considerație că

oxigenul (apa oxigenată) inhibă reacția de polimerizare, perturbează procesul de priză a acestor materiale.

Materialele acestui grup sunt endoermetice (sealere) și trebuie folosite doar

în combinație cu materialele (semi)solide – conuri de gutapercă, thermafile

ș.a.

Caracteristici pozitive ale endoermeticilor pe bază de rășini:

1. proprietăți bune de manipulare(sunt plastice ușor se întroduc în canal);

2. timp îndelungat de priză (8-36 ore);

3. sunt inerte față de țesuturile periodonțiului;

4. sunt stabile în canal, rezistente la umiditate;

5. sunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material împreună cu gutaperca fierbinte;

6. sunt radioopace;

Caracteristicile negative:

1.”tasarea de polimerizare”(aprox. 2% din volum);

2. posibilitatea perturbării aderenței marginale și a caracterului ermetic al

obturației în cazul obturației în cazul uscării insuficiente a canalului.

Materiale polimere care conțin hidroxid de calciu:

Preparatele acestui grup reprezintă compuși polimerici cu adaos de hidroxid de calciu. Crearea acestor materiale este legată de implimentarea pe larg a hidroxidului de calciu în endodonție. Materialele acestui grup deasemenea trebuie folosite cu materiale (semi)solide – conuri de gutapercă, thermafile.

Particularitățile constau în:

1. capacitatea stimulării proceselor de regenerare în țesuturile

parodonțiului pe baza acțiunii curative a hidroxidului de calciu;

2. solubilitate ceva mai mare, și, prin urmare probabilitatea mai mare de

resorbție a materialului din canalele radiculare.

Materiale din acest grup fac parte: ”Sealapex”(Kerr), ”Apexit”(Vivodent)

”Sealapex” reprezintă un sistem pastă-pastă, este radioopac și se întărește

repede în canal. După priză ”Sealapex” se mărește în volum. Materialul este

termostabil, ceia ce permite de al utiliza cu thermafile și gutaperca fierbinte. Datorită efectului terapeutic, ”Sealapex” este indicat, în primul rînd, în cazul tratamentului formelor distructive ale periodontitelor, dar pote fi folosit și în celelalte cazuri în obturarea canalelor.

Cimenturi glassionomere:

Cimenturile glassionomere pentru obturarea canalelor radiculare se deosebesc de glassionomerii tradiționali prin:

1. timpul mai îndelungat de priză (1,5-3 ore);

2. radioopacitate mai înaltă;

3. compatibilitate mai înaltă.

Aceste materiale pentu obturarea canalelor dispun de o adeziune chimică față de dentină, ceia ce permite efectuarea unei obturări strînse, sigure și de

durată. Au proprietăți materiale de manipulare bune, absorbție minimă a

umidității, biocompatibilitatea înaltă, absența tasării.

Principalul neajuns al cimenturilor glassionomere pentru obturarea canalelor radiculare-dificultatea dezobturării în caz de necesitate(de aceia trebuie de obturat cel puțin cu un con de gutapercă). În caz de dezobturare a canalului trebuie de luat în considerație că la desprinderea cimentului de dentină poate

contribui prelucrarea ultrasonică în combinație cu cloroformul.

Preparate care fac parte din acest grup sunt: ”Endion”(Voco), ”Ketac-Endo”(3M Espe), ”Endo-Jen”(Jentendal), ”Stiodent” (VladMiVa).

Preparate pe bază de rășină de rezorcină-formaldehidă:

La baza preparatelor din acest grup stă amestecul rezorcină-formalină.

Caracteristicile preparatelor pentru obturarea canalelor radiculare pe baza rășinii de rezorcină-formaldehidă:

1. acțiune antiseptică permanentă;

2. dezinfectarea conținutului canaliculelor dentinali, ramificațiilor deltoide, rămăşiţilor pulpare în partea nepermiabilizată a canalului;

3. proprietăți de manipulare bune;

4. radioopacitate

5. neutralitatea biologică după întărire;

În același timp se remarcă o:

1. toxicitate înaltă a componentelor ;

2. acțiune iritantă asupra țesutului periodonțiului;

3. modificări de culoare a țesuturilor dentare(- a culoarei roză).

Firma (Septodont) produce preparatul ”Forfenan” pe bază de rezorcină-formalină cu un adaos de dexametazon și sulfat de bariu. Pasta se întărește în canal timp de 24 ore, formînd o masă radioopacă insolubilă, care constă din masă plastică fenol-formalină și componente antiseptice.

Trebuie de ținut cont că forfenan, ca și alte preparate similare, poate colora coroana dintelui în culoare roză, de aceia el nu trebuie utilizat în obturarea canalelor radiculare ale dinților frontali. Forfenan se utilizează pe larg în

cazul depulpării dinților înainte de tratamentul ortopedic. Este indicat în

cazul tratamentului periodontitelor și a pulpitelor gangrenoase, care este

necesar de a inhiba microflora în orificiile ramificațiilor deltoide, şi a

canaliculelor dentinare. Din acest grup de preparate mai face parte și

”Crezodent”(Septodont), care are proprietăți asemănătoare ca la ”Forfenan”.

Preparate pe bază de fosfat de calciu:

Cimenturile pe bază de fosfat de calciu pentru obturarea canalelor radiculare se află într-un stadiu de elaborare și țesături clinice. Din punct de vedere

chimic ele reprezzintă doi compuși fosfați de calciu: unul – de natură acidă,

și altul alcalină.

La amestecarea între aceste substanțe se produce o reacție chimică și se formează hidroxiapatita.

Proprietățile preparatelor acestui grup:

- adeziunea bună față de pereții canalului;

- solubilitatea redusă în apă, salivă și sînge;

- radioopacitatea, echivalentă cu cea a dentinei sau a țesutului osos;

- solubilitatea înaltă în acizi;

- compatibilitate biologică înaltă.

Materiale primar (semi)solide:

Materialele primar (semi)solide sunt fileri. Ele se utilizează numai în combinare cu paste plstice solidifiante (sealere) și servesc la umplerea

canalului radicular și la sporirea siguranței obturației.

Din acest grup fac parte diferite conuri pentru obturarea canalelor radiculare.

În dependență de material se deosebesc:

1. Conuri solide

- metalice (argint, titan);

- plastice;

- din fibre de sticlă;

- sistemul ”Termafil”

2. Conuri plastice/semisolide:

- gutaperca;

- plastice;

- din fibre;

Conuri de gutapercă:

Conurile de gutapercăsunt cele mai comode și mai mult unilizate.

Gutaperca se folosește în stomatologie mai mult de 100 ani. Ea reprezintă un suc (răşină naturală) de copac de gutapercă.

Pentru confecționarea conurilor de gutapercă se foloște β –fază a gutapercii.

Ea are o flexibilite și o plasticitate bună, caracter lipicios redus și temperatura de topire relativ înaltă (+64°C).

Material din care se confecționează conurile de gutapercă au următorea receptură:

- β-gutapercă – aproximativ 20%;

- Oxid de zinc – 60-75%;

- Ceară sau rășini pentru asigurarea maleabilității și a unei condensări mai bune- 1-4%

- Sulfat de metal e pentru radioopacitate – 1,5-17,3%;

- Coloranți biologici, antioxidanți;

Conurile de gutapercă se produc de 2 tipuri:

- de bază;

- auxiliare (ajutătoare);

Conurile de bază se confecționează după standartele ISO, foma vîrfului și mărimii conului corespunde lungimii de lucru a instrumentului endodontic. Se marchează cu numerele corespunzătoare după ISO (15, 20, 25, 30 ș.a.) și

după culori: alb, galben, roșu, albastru.

Se mai marchează cu litere în dependență de grosime: XXF, XF, F, M și L.

Avantajele conurilor de gutapercă ca mijloc de obturare a canalelor:

- plasticitate;

- lipsa acțiunii toxice și a celei irtante;

- inerție chimică;

- radioopacitate;

- conurile de gutapercă în canalul radicular nu se fisurează și nu se tasează;

- asigurarea unei obturații sigure și îndelungate a canalului radicular;

Există cîteva metode de obturare cu gutapercă:

- cu master con;

- condensarea laterală a gutapercii;

- condensarea verticală;

- prin injectare – gutaperca caldă;

- obturarea cu gutapercă plastifiată;

- metoda termomecanică.

Conuri de argint.

Conurile de argint în calitate de umplutură se folosesc în jur de 50 ani. Caracteristicile negative, care împedică utilizarea lor pe larg, sunt coroziunea în mediul lichid cu formarea oxizilor de argint, toxici pentru

celule și țesuturi, schimbarea în culore a dintelui după obturație,

imposibilitatea adaptării la forma canalului din cauza durității, vîrful dur și rotunjit care nu poartă forma anatomică a vîrfului rădăcinii. Se utilizează în canale drepte, nu prea mari, cu secțiunea rotundă. Actualmente acetse conuri nu se utilizează.

Conuri din titan.

Conurile din titan ca material de obturare pentru canalele radiculare au fost propuse aproximativ 20 de ani în urmă. Nu se supun coroziunii, dar au toate celelalte neajunsuri, caracteristice pentru conurile de argint.

Instrumente pentru obturarea canalului radicular:

1. Acul Lentullo(Root Filler Lentulo, Paste Filler) reprezintă o spirală conică din fir metalic cu mîner sau mandren pentru fixarea în piesă. Spirele spiralei sunt depanate contra sensului acelor ceasornicului. În timpul rotirii acului Lentullo are loc pomparea a pastei prin canal.Vitez

ade rotație recomandată e de 100-200 rot./min. Sunt produse de 4

mărimi: 1(XF), 2(F), 3(M), 4(L). Sunt manuale și mecanice.

Ac Lentulo mecanic

Ac Lentulo manual

2. Spreader Este un instrument conic a cărui parte activă reprezintă o tijă

cu secțiune rotundă. Vîrful instrumentelor este ascuțit.Sunt digitale și manuale:

Spreader digital

Spreader manual3. Plugger, compactor vertical. Are o formă a părții active cilindrică sau

conică, și un vîrf aplatisat ”de fuluar”. Sunt predestinate condensării verticale a gutapercii în canalele radiculare. Pluggerele deasemenea sunt

digitale (Finger Plugger) și (Handy Plugger)

Finger Plugger

Handy Plugger

Vîrfurile instrumentelor pentru condensare gutapercii a – ”Spreader” b – ”Plugger”:

a)

b)4. ”Heat-carrier” (conductor de căldură). C aspect exterior acest instrument acest instrument se aseamănă cu spreaderul manual. Particularitatea constă

în faptul că Heat-carrier se se confecționează dintr-un oțel termorezitent și

este menit pentru încălzirea gutapercii în canalul radicular, rămolind gutaperca. Celălalt capătal instrumentului reprezintă un plugger manual, cu care este condensată gutaperca după rămolirea cu Heat-carrier.

5. Piesa endodontică mecanică de tipul II (adițional)asigură mișcări de sus în jos ale instrumentului în canal. Principiul menționat este realizat în piesa endodontică multifuncțională ”Canal Leader 2000” (S.E.T.)La acțioanarea acestei piese file-ul efectuează mișcări de avansare-rotire,

care amintesc de mișcările file-ului la prelucrarea manuală a canalului :

mișcările verticale ”în sus –în jos” cu o amplitudine de 0.4-0.8 mm și

mișcări rotative de ”dute-vino” în sensul și contra sensului rotirii acelor ceasornicului la 30°. Amplitudinea mișcărilor instrumentului este reglată automat și și depinde

de rezistența pereților canalului radicular radicular. La creșterea presiunii

asupra piesei mișcările verticale s ereduc sau sunt încetateiar mișcările

rotative se măresc, ceia ce permite ișirea nestingherită a vîrfului instrumentului din locul unde s-a blocat.Aceasă piesă se folosește pentru permeabilizarea, lărgirea și obturarea canalelor radiculare.

METODE DE OBTURARE CANALE RADICULARE :

Clasic – cu un con de gutaperca si o pasta de canal:

Modern – prin condensarea gutapercii

La rece vertical:

La rece lateral:

La cald verticala prin termoplastifierea gutapercii, lucru care permite si obturarea canalelor secundare – condensarea la cald verticala este cea mai buna obturatie existenta la momentul actual dar care din pacate nu se preteaza pentru canalele

curbe:

   

Cu timpul, aceste sisteme au fost imbunatatite prin termoplastifierea gutapercii, lucru care permite si obturarea canalelor secundare.

ATENTIE: în cazul obturării fără con de gutapercă, nu s-a descoperit înca substanța care să nu se resoarbă.

Tehnica "conului central"

Această metodă se utilizează în cazul, când canalul este pregătit prin metoda obişnuită şi forma lui corespunde formei ultimului instrument utilizat pentru prelucrare.

Esenţa metodei constă în introducerea în canal, împreună cu sealerul, a conului de gutapercă (arareori, metalic), corespunzător cu secţiunea canalului, pentru realizarea unei obturaţii depline a canalului. Pe porţiunile canalului, unde conul nu se atinge de pereţi, este introdus sealerul.

Conul standard de gutapercă, deja ales, trebuie să corespundă mărimii şi lungimii de lucru a ultimului instrument, utlizat pentru prelucrarea canalului. Localizarea corectă a conului în canal se controlează prin radiografie. Apoi, cu un file sau cu un ac Lentullo, sealerul este aplicat pe con sau nemijlocit pe pereţii canalului.

După controlul radiologic final surplusul de gutapercă se topeşte la orificiul de intrare a canalului cu un instrument încălzit, iar surplusul de sealer din partea coronară se îndepărtează.

Cel mai esenţial neajuns al acestei metode este faptul, că in canalele ale căror formă nu corespunde intocmai formei conului standard de gutapercă, se conţine un surplus de sealer. Aceasta poate duce la formarea porilor pe suprafaţa sealerului. mai ales in treimea medie şi cea coronară a canalului, precum şi la o adeziune slabă a materialului faţă de pereţii canalului, ca urmare a tasării produse pe parcursul prizei.

Condensarea laterală a gutapercii.

Condensarea laterală a gutapcrcii trebuie făcută, când prelucrarea canalului radicular se efectuează după metoda Step-back sau o tehnică similară. Condensarea laterală a gutapercii este utilă in canalele preparate printr-o metodă obişnuită, in care tehnica de obturare utilizată este considerată optimă.

Scopul condensârii laterale-- real izarea unei condensări inalte a obturaţiei radiculare, folosind o cantitate maximă de gutapercă, şi minimă - de sealer

Mărimea conului de gutapercă standard ales trebuie să corespundă mărimii pricipalului file de lucru. Conul trebuie să se termine cu 0.5 mm mai sus de apexul fiziologic, și în regiunea treimii apicale să se fixeze strîns de către pereţii canalului.

Se efectuează o măsurare de control şi marcarea lungimii necesare a conului. Dacă nu se reuşeşte introducerea conului la lungime necesară, trebuie folosit un con mai mic cu o mărime (măsură), sau de prelucrat canalul cu o mărime (măsură) mai mare. Ultimul con de mărime corespunzătoare se numeşte con primar.

Este raţional de a fi efectuate radiografii de control ale dinţilor pluriradiculari şi ale dinţilor cu rădăcini curbe, cu conul primar introdus in canal. Apoi conul primar este scurtat până la punctul de bază sau este îndoiat sub un unghi mare, şi pe un minut este introdus în hipoclorit de sodiu de 5% . Pe vârful conului se ia sealer şi se introduce în canal pe toată lungimea de lucru.

Concomitent cu conul in canal se introduce şi spreaderul mărimea căruia depinde de lăţimea canalului. Pentru a preveni o condensare prea mare a materialului, instrumentul este introdus cu 3-4 mm mai superior de lungimea lui de lucru. Conul primar este presat strîns cu spreaderul de un perete al canalului, în aşa fel ca el să se deformeze. Dar, efectuînd condensarea, nu trebuie aplicate prea mari eforturi, fiindcă acestea pot duce la formarea fisurilor in rădăcină. Apoi instrumentul este scos din canal, şi în spaţiul creat se introduce imediat un con de gutapercă, care corespunde mărimii spreaderului. Dacă canalul are o formă conică corectă, atunci este raţional folosirea unor conuri auxiliare de gutapercă.

Această procedură se repetă pînă când următorul spreader, de mărime mai mică, va fi posibil de introdus mai puţin decât pe o jumătate din lungimea canalului. După aceasta surplusul de gutapercă din regiunea orificiilor de intrare a canalului sunt topite cu un plugger sferic sau cu un excavator încălzit, şi din cavitatea coronară a dintelui este îndepărtat surplusul de sealer.

În final se efectuiază o radiografie de control și apoi cavitatea carioasă este închisă cu o obturaţie provizorie sau de durată.

Etapele de obturare

Prelucrarea mecanică a canalului radicular

Prelucrarea canalului cu antiseptice, uscarea

Alegerea conului primar de gutapercă

Aplicarea pe pereții canalului radicular uscat a sealerului

Aplicarea pe vîrful conului primar a unei cantități de sealer și întroducerea lui în canal

Condensarea conului

Întroducerea și condesarea conurilor auxiliare de gutapercă

Topirea surplusurilor de gutapercă

Pregătirea cavității, restaurea părții coronare dentare

Tehnica condensării verticale la cald.

Metoda condensării verticale a fost propusă de Schilder aproximativ 30 ani în urmă. Conform acestei metode conul primar de gutapercă este scurtat până la nivelul orificiului de intrare în canal, încălzit şi condensat cu un plugger încălzit în direcţie apicală. Spaţiul format în urma condensării este umplut cu bucăţele mici de gutapercă, care deasemenea sunt încălzite şi condensate. În acest caz este realizată umplerea maximă a canalului cu gutapercă, fiind folosită o cantitate minimă de sealer.

Această metodă permite umplerea cu gutapercă a tuturor canalelor radiculare, inclusiv a celor laterale. Pentru aceasta este nevoie de un instrumentar special.

Pentru realizarea metodicii respective sunt necesare pivoturi / conurii / non-standard din gutapercă, şi pluggere de 3 dimensiuni: mare - pentru lucrul în 1/3 coronară a canalului: mediu - pentru lucrul în 1/3 medie, şi mic - pentru lucrul în 1/3 apicală.

Metoda de obturare a canalelor radiculare cu utilizarea sistemului "Thermafille"

Metoda a fost elaborată de B.W. Johnson (1978). Ea se bazează pe obturarea canalului cu gutapercă (faza a), fixată pe o tijă de oţel, nickel-titan sau de masă plastică. Metoda asigură o obturaţie suficientă a canalului şi un control apical exact.

Gutaperca de faza a, încălzita până la temperatura de lucru, devine lipicioasă şi adezivă, şi datorită acestui fapt, se fixează bine pe tija centrală. Aceasta ajută la introducerea materialului de obturaţie pe toată lungimea canalelor. Tija funcţionează ca un conductor central; el compactează gutaperca pe toata lungimea canalului,asigurînd o ermetizare apicală şi reducând tasarea masei obturate.

Înainte de obturarea canalului radicular se efectuează calibrarea lui. Pentru a îregistra mărimea obturatorului Thermafill®, pregătit pentru obtura rea canalului respectiv, se utilizează instrumentul Verificator. Ultimul este introdus în canalul radicular şi se face o radiografie.

Apoi obturatorul, ce corespunde ca mărime cu verificatorul, este plasat în cuptorul "ThermaPrep".

În canalul radicular este introdusă o cantitate mică de pastă (sau de ermetic) cu ajutorul conurilor de hârtie sau cu acul Lentulo, pentru a unge pereţii pe toată lungimea. Apoi Thermafill-ul, deja încălzit în cuptor, se introduce în canal printr-o presare uşoară pe lungimea de lucru înregistrată anterior. După aceasta conul se taie cu o freză la nivelul orificiului de intrare a canalului. Condensarea gutapercii în jurul pivotului se realizează cu ajutorul plugger-ului.

Obturaţia radiculară realizată cu gutapercă termoplastifiată şi injectată

A.Prin injectare

Gutaperca termoplastifiată injectabilă aplicată cu presiune, umple

tridimensional canalul radicular mai eficient și mai repede decât prin condensare

laterală sau verticală.S-au dezvoltat două tipuri de sisteme pentru uzul clinic:

ULTRAFIL este un sistem de temperatură joasă în care canulele ce conțin

gutapercă sunt încălzite și plasate într-o seringă.În funcție de consistența dorită,

clinicianul poate alege trei tipuri de gutapercă:

1. Regular - cu o vâscozitate scazută, care nu necesită condensare. O

depășire a apexului în acest caz este foarte posibilă, dacă nu există un stop ferm la

nivel apical.

2. Firm Set - cu o consistență mai ridicată, condensarea fiind opțională

3. Endoset - cu vascozitatea cea mai ridicată. Condensarea este obligatorie.

Dezavantaje:1. pregătirea minuțioasă și largă a canalului astfel încât vârful seringii

aplicatoare să ajungă până în treimea apicală

2. în cazul unui stop apical mai puțin ferm există pericolul depășirii apexului

3. dificultăți în cazul accesului în zona posterioară molară (volum mare a

pistonului de injecție)

OBTURA II este un sistem ce utilizează un aparat cu ajutorul căruiaGutaperca

poate atinge temperaturi înalte de pâna la 200o Celsius. Gutaperca plastifiată va fi

împinsă apoi prin vârful ascuțit al seringii-pistol în canal, acesta aflându-se la o

distanță de 4 mm de apex.Întregul sistem constă dintr-un Unit controlat electric

cu citire digitală a temperaturii, o seringă pistol și batoane de gutapercă cu formă

specială.

B.Prin încălzire :SYSTEM B

System B permite obturarea canalului radicular cu ajutorul unui singur instrument

ce îndeplineşte rolul de spreader, plugger cât şi de heat carrier.Spre deosebire de

tehnica de obturare prin condensare verticală, unde gutaperca pierde căldura în

mare măsură până când plugger-ul este luat în mână şi aplicat pe canal, la System

B încălzirea şi condensarea se fac în acelaşi timp ("Continuous Wave Of

Condensation").

Metoda:

- după prepararea mecanică a canalului, alegem un con Master (F, FM, M sau ML),

care va fi introdus în canal până la nivelul constricţiei apicale. Se va verifica

radiologic adaptarea acestuia la lungimea canalului radicular.

-odată ales, conul se scurtează cu 0,5 mm.

- se va alege fuloarul potrivit dimensiunii conului de gutapercă. Acesta trebuie să

intre în contact cu pereţii canalului la o distanţă de 4 mm. de apex. Aici fixăm

stopul la nivelul gâtului fuloarului

a. se va regla temperatura aparatului la 200o Celsius

se va usca canalul, apoi se va introduce cu ajutorul conului de gutapercă o cantitate

cât mai redusă de ciment

cu ajutorul unui întrerupător ce se află la nivelul piesei de mână se va activa

transmiterea căldurii la nivelul fuloarului. Se va sectiona conul de gutapercă la

nivelul intrarii în canal, se va centra fuloarul pe suprafata conului şi, printr-o

miscare continuă de apăsare usoară, se va coborî pană la o distantă de 2mm de

stop. Transmiterea căldurii va fi oprită la acest moment. Se va condensa în

continuare pană la atingerea stopului (contacul fuloarului cu peretii radiculari) şi se

va mentine aceasta pozitie 10 secunde pentru a contracara retractia gutapercii

datorată răcirii.

- printr-o mişcare bruscă fuloarul va fi îndepărtat, iar în locul lăsat de acesta va

introduce un nou con de gutapercă cu acelaşi diametru.

- procedura se repetă pana la obturarea completă a canalului.

Avantaje:

1. necesită puţine instrumente

2. bun control al obturării în zona apicală

3. obturare tridimensionalaă, etanşă a canalelor radiculare

Dezavantaje:

1. preţul de cost al aparatului este ridicat

2. necesitaă pentru dezvoltarea manualităţii exerciţii pe dinţi in vitro.

Evolutia instrumentarii endodontice si obturarii catre o tehnica simplificata

Evolutia tratamentului endodontic cuprinde introducerea instrumentarii rotative crown-down cu instrumente de nichel-titan (Ni-Ti) si utilizarea de gutaperca termoplastifiata pentru obturarea canalelor. Desi aceste tehnici au adus practicienilor solutii la problemele intalnite in cazul procedeelor de generatie anterioara, ele au prezentat si deficiente care au starnit unele critici. Astfel, a fost dezvoltata o tehnica sistematica ce asigura o abordare simplificata a instrumentarii si obturarii canalelor radiculare. Acest articol trece in revista aspecte ale tehnicilor endodontice anterioare si prezinta protocolul clinic al tehnicii endodontice simplificate.

Evolutia tratamentului endodontic

A fost facilitata de introducerea de materiale si metode ce au rezolvat unele probleme procedurale si clinice asociate tehnicilor mai vechi. Inovatiile au inclus instrumentarea rotativa crown-down cu instrumente de nichel-titan, precum si obturarea canalelor cu gutaperca termoplastifiata. Avantajele decurg din reducerea suprasolicitarii manuale prin utilizarea instrumentelor groase de otel inoxidabil in canalele curbe, posibilitatea abordarii canalelor curbe fara transpozitia apexului (fig.1), posibilitatea de a prepara canalele cu o conicitate continua de patru numere sau mai mult (fig.2) si posibilitatea consecutiva de a adapta apical conuri cu numere mai mari, ceea ce limiteaza transportarea lor apicala, prevenind depasirile (fig.3).

Aceste noi abordari ale tratamentului endodontic au limitat presiunile de condensare laterala si verticala, care puteau duce la depasiri apicale si fracturi radiculare. De asemenea, este facilitata crearea unui spatiu mai usor de abordat cu hipoclorit de sodiu si RC Prep (contine aproximativ 15% EDTA si peroxid de hidrogen) ceea ce duce la obtinerea unui canal care prezinta mai putin detritus organic remanent. Respectand aceste tehnici, stomatologii pot folosi ca material de obturatie gutaperca, reducand utilizarea cimentului ca material secundar de sigilare, gutaperca putand fi adaptata intim la peretii radiculari fara a fi necesara o forta verticala excesiva (fig. 4). Implementarea acestor tehnici i-a confruntat pe stomatologi cu diverse probleme care si-au gasit abia acum un ecou critic in literatura de specialitate si care au constituit baza unei noi dezvoltari a tratamentului endodontic. Aceste inovatii cuprind utilizarea sistematica a doua tehnici endodontice una care asigura o instrumentare simplificata a canalului radicular si o a doua care ofera o modalitate simpla de a obtine o obturatie corecta.

Fig.1 incercarea de a utiliza instrumente din otel inoxidabil cu diametru mare la nivelul unei curburi, provocand depasirea apexului

Fig.2 Conicitatea continua de sase numere sau mai mult

Fig.3 Exemplu de nepotrivire a unui con 0,2 comparativ cu unele mai mari in ceea ce priveste rezistenta la extruzia apicala a gutapercii in cazul aplicarii unei forte verticale

Evolutia tehnicilor endodontice

Suprasolicitarea manuala a fost asociata cu utilizarea instrumentelor de otel inoxidabil reamers (burghiu) si files (pila) ISO standard 0.02. Pe masura ce se mareste diametrul instrumentului, stomatologul exercita o forta verticala mai mare pentru a atinge nivelul apexului. Rezulta suprasolicitarea mainii si deformarea canalului. Deoarece instrumentele reamers rotative Ni-Ti prezinta supraelasticitate si se pot angaja in curburi fara sa deformeze traiectul initial canalar (fig. 5), practicienii au ales utilizarea lor pentru a elimina suprasolicitarea manuala

Fig. 4 Gutaperca aplicata intim la peretii canalului

Fig. 5 Posibilitatea abordarii canalelor curbe fara deformare si transportare apicala

Fig. 6 Fracturarea instrumentului in urma oboselii aliajului

Totusi, instrumentele de Ni-Ti prezinta oboseala rapida a aliajului atunci cand se angajeaza in canale curbe cu ajutorul sistemelor rotative, ceea ce poate cauza fracturarea instrumentului (fig 6).

Prin urmare, practicienii au adoptat tehnici crown-down pentru a compensa tendinta la fracturare a Ni-Ti sub actiunea fortelor de tensiune.

Un calibru 0.02 il limiteaza pe practician la obturarea canalelor cu conuri de gutaperca 0.02 care sunt aproape paralele, necesita un ciment lubrifiant si ofera o rezistenta redusa la inaintarea in sens apical cand sunt condensate vertical. Desi practicarea unui stop apical poate preveni extensia gutapercii, se compromite curatarea portiunii celei mai apicale a sistemului endodontic. in plus, rezulta frecvent adaptarea precara la nivelul peretilor canalului.

Cu cat calibrul canalului si al conului este mai mare, cu atat presiunea laterala exercitata de ciment este mai accentuata, obturand eficient toate canaliculele secundare. Cele mai multe companii care recomanda prepararea largita a canalului cu Ni-Ti, recomanda obturarea cu gutaperca termoplastifiata.

Condensarile verticala si laterala determina un nivel inalt de suprasolicitare laterala ce poate fracura vertical radacina, mai ales atunci cand exista de la inceput o fractura incipienta. Tehnicile termoplastice permit adaptarea gutapercii la nivelul peretilor radiculari, presiunea fiind minima. Deoarece condensarea laterala nu este o metoda eficienta de adaptare a gutapercii la peretii canalului, este necesar un strat de ciment pentru a umple golurile formate intre gutaperca si peretii canalului, precum si intre conul master si conurile accesorii. in cazul tehnicilor termoplastice, gutaperca se adapteaza la peretii canalului astfel incat este necesar doar un strat extrem de subtire de ciment. Gutaperca termoplastifiata se contracta mai mult decat cele 10 secunde de condensare verticala recomandate pentru a compensa contractia. Mai mult, aplicarea de caldura in timpul obturarii termoplastice poate afecta ligamentul parodontal si poate produce depasiri iritative.

Deoarece gutaperca este un material care poate absorbi energia termica fara sa o transfere, ea este un bun izolator ce protejeaza dentina radiculara si ligamentul parodontal impotriva temperaturilor inalte generate de unele manevre terapeutice. Un dezavantaj este reprezentat de contractia ce continua de la 45 minute la 10 ore dupa indepartarea sursei clasice, timp in care se contracta 6%.

Tehnica endodontica simplificata

Desi introducerea instrumentarii crown-down cu instrumente de Ni-Ti si a obturatiei termoplastice a eliminat neajunsurile endodontiei traditionale, se remarca un potential mai mare de fracturare a instrumentelor si de traumatizare termica a ligamentului periodontal. Tehnica endodontica simplificata (SETs) a fost proiectata tocmai pentru a elimina aceste doua neajunsuri. SETs presupune o secventa simpla a utilizarii instrumentelor de mana reamers din otel inoxidabil si reamers Ni-Ti, combinate cu utilizarea conservativa a numarului 2 peeso reamer, permitandu-i stomatologului sa prepare rapid si eficient canalul in vederea utilizarii unei spire bidirectionale care obtureaza tridimensional canalul cu o rasina epoxidica si cu plasarea unui singur con de gutaperca.

Instrumentele reamers din otel inoxidabil sunt folosite in tehnica step-back pentru a crea o conicitate de 0.5 fara a defoma canalul si fara a suprasolicita excesiv mana operatorului, deoarece ele se angajeaza pe curbura canalara si largesc canalul fara a deforma traiectul anatomic al radacinii. Otelul inoxidabil poate fi supus la forte de torsiune mai mari decat aliajul Ni-Ti, fara a se fractura.

SETs presupune un step-back de un milimetru.

Utilizand tehnica step-back, s-a inregistrat o reducere a durerii post-operatorii cu peste 80% in ultimii 2,5 ani.

SETs asigura spatii canalare largi, asfel incat sunt facilitate alezarea si debridarea cu solutii ce dizolva detritusul organic. Se recomanda utilizarea hipocloritului de sodiu (aproximativ 5,25% ) si RC Prep. Folosind SETs, configuratia finala a canalului faciliteaza plasarea hipocloritului de sodiu si RC Prep pana la 1-2 mm distanta de apex, asigurand o debridare corecta. Pentru a impiedica refluarea hipocloritului de sodiu dincolo de apex, se utilizeaza un ac de marimea 30, sub o presiune foarte redusa, care permite eliminarea a numai 2 pic/sec din varful acului.

Cuprins:

1.Clasificarea materialelor de obturaţie a canalelor radiculare

2.Cerinţe către materialele de obturaţie a canalelor radiculare

3. Preparate pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare

4.Materiale pentru obturarea de durată a canalelor radiculare

5. Materiale primar (semi)solide:

6.Intrumente pentru obturarea canalelor radiculare

7.Metode şi tehnici moderne de obturare a canalelor radiculare

8. Evolutia instrumentarii endodontice si obturarii catre o tehnica simplificata

Bibliografie:

1.http://www.tehnicaldent.ro

2. http://www.dentotal.ro/

3. Nicolau Gh., Nicolaiciuc V., Năstase C., „Bazele endodonţiei practice moderne”, Chişinău, 2009.

4. . Николайчук В., Терехов А., Нэстасе К., „Эндодонтия (Практическое

пособие)”, Кишинэу, 2009.

5. GafarM., A. Iliescu – Odontologie, endodonţie clinică şi practică, Bucureşti, 1998

6. Mocanu C., M. Vatamanu – Endodonţie practică, Iaşi, 2000.