Referat 2 TIC

Şcoala Sanitară Postliceală „Fundeni”

BAZE DE DATE

Elev Profesor

Anghel Doina Prof. Ing. Dumitru Silvia

1

Anghel Doina ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “FUNDENI” Anul 1 - buget

Baze de date

Cap. 1. Baze de date

1.1 Introducere

Bazele de date se folosesc in sisteme informationale pentru diferite domenii gospodariei nationale (., medicina, agricultura, energetica, comert, finante, banci, etc). Un sistem informational destinat pentru prelucrarea, prezentare, pastrarea si distribuirea informatiei pentru un domeniu precis. El include in componenta sa produse soft, Hard si specialisti ce asigura administrarea lucrului. Productul soft include o totalitate de algoritmi, limbaje, programme legate cu prelucrarea informatiei si asigura acces la informatie. In prod. Soft sint inclusi algoritmi ce asigura securitatea informatiei ( protocoale pictografice, diferite parole, siguranta, etc). Productul Hard - este o talitate de echipamente tehnice ( Calculatoare, Controale, etc). Destinate pentru "invierea" softului. El este o parte fizica. Hardul asigura transformarea informatiei exterioare in informatie interioara cu care lucreaza SI si transformarea informatiei interioare, in mod de prezentare exterioara pe care o intelege utilizatorul informatiei. Informatia este o masurare de eliminare a entropiei. Hartly a propus masurarea informatiei in biti. Bitul este o unitate elementara de masura a entropiei, baza determinarii acestei valori el a luat un system simplu cu 2 stari, dar aceste stari nu se stiu pina in system, nu se demonstreaza, de sxemplu noi stim sist. De calcul binar (2 numere 0.1). Aparitia unui sistem elimentar este probabililistica si fiindca avem doua stari. Informatia in SI se reprezinta prin masurarea ei, prin Biti.BD - este o talitate de obiecte. O baza de date - reprezinta o colectie de date integrate , anume, structurata si dotata cu o descriere a strucrurii si a realitatilor dintre date. Bit - este o unitate de masura a informatiei egala cu 8- biti. ( volum - fisier, BD se masoara in biti). Fiecare obiect in BD este caracterizat cu o totalitate de atribute, ce descopera proprietatile obiectului. Fiecare atribut din caracteristica BD in structura datei se foloseste o singura data..De exemplu BD - Student. Aceasta includ studentii dintr-o institutie.Fiecare student in acceasta BD este caracterizat cu proprietatile sale. Fiecare atribut descrie o proprietate, Nume, prenume, data nasterii, adresa, telefon, anul nasterii, grupa. Data in BD a primit denumirea de "Tuplu" iar fiecare Tuplu are structura sa...In orce lucru cu BD se foloseste SGBD. Prin menajarea datelor, se scoate informatia de date.Informatia - masura necunostintelor Termenul de baza de date apare in 1967 si reprezinta o colectie de informatii corelate despre subiectul studiat, relatiile logice dintre aceste informatii si tehnicile de prelucrare corespunzatoare (sortare, regasire, apreciere, stergere, adaugare, inserare, modificare). Sistemul de gestiune a bazelor de date S.G.B.D. reprezinta sistemul de programe care permite construirea bazelor de date, introducerea de inregistrari in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date, permitând astfel accesul utilizatorului la date

2


printr-un limbaj de nivel inalt, apropiat modului obisnuit de operare; el reprezinta o interfata intre utilizator si sistemul de operare. Orice sistem de gestionare a bazelor de date contine:- limbajul de descriere a datelor (LDD), care permite descrierea structurii bazei de date, a componentei, a relatiilor dintre componente, a drepturilor de acces al utilizatorilor la baze de date (BD);- limbajul de cereri (LC) este limbajul in care se scriu programele pentru realizarea prelucrarii datelor;- limbajul de prelucrare a datelor (LPD), care permite operatii asupra BD, cum ar fi incarcarea BD, inserarea, stergerea, cautarea sau modificarea unui element, realizarea de statistici. Principalele sarcini ale gestionarului bazei de date sunt:- reducerea redundantei prin identificarea informatiilor comune si alcatuirea corespunzatoare a aplicatiilor;- eliminarea inconsistentelor ce rezulta din reducerea redundantei;- utilizarea simultana a datelor de mai multi utilizatori;- standardizarea informatiilor;- asigurarea securitatii BD prin acordarea si urmarirea modului de acces al utilizatorilor la componentele BD;- asigurarea integritatii BD;- asigurarea sincronizarii in cazul utilizarii simultane a BD de mai multi utilizatori sau a distribuirii informatiei pe mai multe sisteme. In raport de modul de exploatare a BD, utilizatorii se impart in urmatoarele clase:- utilizatorii obisnuiti sunt utilizatorii care obtin informatiile fara a avea cunostinte de programare;- programatorii de aplicatii scriu programe in limbajul de cereri, acestea sunt apoi compilate si memorate in fisiere program, putând fi lansate in executie prin invocarea numelui asociat lor. Administratorul bazei de date este cel care stabileste structura initiala a bazei de date si modul de memorare a datelor la nivel fizic, acorda utilizatorilor dreptul de acces la baza de date sau parti ale ei, stabileste conditiile pentru asigurarea securitatii si integritatii datelor, modifica structura BD daca este nevoie, asigura intretinerea BD facând copii periodice si reconstituind BD in cazul in care au aparut erori si raspunde de modul de utilizare a bazei de date. Administratorul sistemului de baze de date, care stabileste bazele de date de pe un sistem de calcul, aloca spatii de memorare si asigura drepturi de acces. Cele mai multe SGBD-uri contin si o colectie de utilitare folosite in diferitele aplicatii, cum sunt:-procesoare de limbaje de cereri;- editoare de rapoarte;- subsisteme de reprezentari grafice;- posibilitati de lucru tabelat;- procesoare de limbaje naturale;- programe statistice;- generatoare de aplicatii. Dictionarul BD se foloseste pentru urmarirea cronologica a lucrului cu Bd in dictionar....Se includ date ce au fost schimbate cu fixarea timpului cind sau facut schimbari.

3


Pentru menajarea Bd si gestiunea SGBD se folosesc administrarea. Bd (ABD) care raspund nu numai de menajarea dar si de securitatea si axccesul la BD.

1.2. Istoric

Istoria SGBD cuprinde trei generaţii:- modele ierarhice şi reţea;- modele relaţionale;- sisteme avansate: SGBD orientate obiect, SGBD deductive, SGBD distribuite.

Cap. 2. Sisteme de gestionare a bazelor de date

1.2 Generalitati

SGBD reprezinta un sistem de programe care faciliteaza si supervizeaza introducerea de informatii in baze de date, actualizarea si extragerea din baza, controlul si autorizarea accesului la date.El reprezinta o interfata intre utilizator si sistemul de operare.

Termeni utilizaţi în "limbajul" bazelor de date:- coloană (câmp) - o singură bucată de informaţie despre un obiect linie (înregistrare) - o - ----- colecţie de informaţii despre un singur obiect (de exemplu: toate informaţiile despre o anumită întrebare) - tabel (tabelă) - o colecţie a tuturor datelor unui tip specific de obiecte câmp cheie primară - un câmp sau o combinaţie de câmpuri dintr-un tabel care identifică în mod unic fiecare linie din tabel - câmp cheie naturală - un câmp cheie primară ce face parte în mod natural din datele conţinute de tabel; în general se recomandă însă folosirea unui câmp cheie adăugată drept cheie primară - câmp cheie compusă - un câmp cheie primară care conţine mai mult decât un câmp dintr-un tabel - relaţie - două tabele dintr-o bază de date, care au o valoare cheie comună ; pot fi de tipul: unu la unu, unul la mai mulţi, mai mulţi la mai mulţi (ultimul tip trebuie transformat în celelalte tipuri) - câmp cheie străină - un câmp din partea mai mulţi a unei legături de tipul unul la mai mulţi

Exemple de SGBD :- Microsoft SQL Server- Microsoft Access- Oracle- MySQL- Visual FOX PRO- IBM DB2

1.3 Functiile SGBD

Un SGBD trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:Anghel Doina ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “FUNDENI” Anul 1 - buget

4

-de descriere ,care rezida în definirea structurii datelor, a relatiilor dintre acestea si a conditilor de acces la informatiile continute in baza de date;-de actualizare, care presupune inserarea, redactarea şi suprimarea datelor;-de interogare a BD, care permite obtinerea diferitor informatii din BD conform unor criterii de cautare;-de obtinere de date noi, care consta in prelucrarea informatiei initiale in scopul obtinerii unor totaluri, medii etc.;-de intretinere, care consta in crearea copiilor de rezerva, compactarea BD si repararea ei în cazul deteriorarii;-de securitate a datelor, care rezida in protejarea BD impotriva accesului neautorizat si in atribuirea drepturilor de acces.

Cap. 3. Proiectarea bazelor de date

3.1. Modele de baze de date

In functie de modul de organizare a informatiilor, exista mai multe tipuri de baze de date:- Modelul ierarhic- Modelul retea- modelul relational

Pentru modele ierarhice şi reţea, datele sunt reprezentate la nivel de articol prin legături ierarhice (arbore) sau de tip graf. Slaba independenţă fizică a datelor complică administrarea şi manipularea acestora. Limbajul de manipulare a datelor impune programatorului să specifice drumurile de acces la date.

Modelul ierarhic este modelul cel mai natural, iar rezultatul studiului după modelul ierarhic îl reprezintă structurile:- liniare- arborescente

Nodurile reprezintă entităţi, iar arcele reprezintă asocieri între entităţi. Într-o structură ierarhică ramificată, entităţii aflate la un nivel ierarhic superior (părinte) îi corespund mai multe entităţi aflate la un nivel ierarhic inferior (copil), dar fiecare entitate aflată la un nivel ierarhic inferior corespunde unei singure entităţi aflată la un nivel ierarhic superior.

Modelul reţea este un model performant, dar complicat. O bază de date de tip reţea reprezintă o colecţie de noduri şi legături ce permite realizarea următoarelor tipuri de structuri:- liniare- ierarhice- reţea

Legăturile dintre entităţi trebuie stabilite luând în calcul toate interogările posibile şi acţiunile viitoare probabile.

Modelul relaţional tratează entităţile ca nişte relaţii. Piaţa actuală de baze de date este acoperită în majoritate de sisteme relaţionale. Acestea, ca şi modelele de prima generaţie, au fost concepute pentru aplicaţii clasice: contabilitate, gestiunea stocurilor etc.Bazele de date relaţionale sunt caracterizate de: - structuri de date simple, intuitive;Anghel Doina ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “FUNDENI” Anul 1 – buget

5

- inexistenţa pointer-ilor vizibili pentru utilizatori;- constrângeri de integritate;- mulţime de operatori aplicaţi relaţiilor care permit efectuarea operaţiilor asupra datelor.

Bazele de date relaţionale oferă avantaje precum:- independenţa completă în descrierea logică a datelor (în termen de relaţii) şi în descrierea fizică a datelor (în termen de fişiere);- un ansamblu integrat de utilitare bazat pe un limbaj de generaţia a 4-a, şi anume generatoare de meniuri, generatoare de aplicaţii, generatoare de forme, generatoare de etichete etc.;- existenţa unor limbaje speciale de definire şi manipulare a datelor.

Dintre sistemele de gestiune relaţionale reprezentative, amintim: DB2, SQL/DS, INGRES, SABRINA, ORACLE, INFORMIX, UNIFY, TS, RAPPORT.

3.2. Tipuri de date utilizate in bazele de date

Tipurile de date utilizate la definirea campurilor intr-o tabela Access 2003 sunt:-Text: este tipul de date implicit; este stocat orice tip de caracter, inclusiv cifre;

proprietatea Field Size stabileste numarul maxim de caractere care se stocheaza si are valori cuprinse intre 0 si 255 de pozitii(numere care nu urmeaza a fi utilizate in calcule);

-Memo: este un tip similar cu tipul Text, dar stocheaza pana la 64.000 de caractere;-Number: este utilizat pentru stocarea valorilor numerice; proprietatea Field Size

precizeaza dimensiunea si tipul valorii numerice;-Date/Time: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei date calendaristice valide si a

timpului orar; formatul de reprezentare a datei calendaristice si a timpului orar este precizat in proprietatea Format;

-Currency: este utilizat pentru stocarea valorilor monetare in vederea efectuarii de calcule si comparatii monetare(diferite valute);

-Autonumber: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei valori unice asociata pentru fiecare inregistrare adaugata in tabel; numeroteaza in mod secvential fiecare inregistrare;

-Yes/No: este utilizat pentru stocarea unei valori din maxim doua posibile: true sau false, yes sau no, on sau off conform setarii din proprietatea Format;

-OLE (Object Linking and Embledding= legarea si inglobarea obiectelor): este tipul de date utilizat pentru stocarea unui obiect OLE : foaie de calcul Excel, document Word, imagine, sunet, animatie inserat prin comanda Object… din meniul Insert;

-Hyperlink(hiperlegatura): este tipul de date utilizat pentru stocarea unei hiperlegaturi catre o locatie a unui alt obiect din baza de date, document Office sau pagina Web; hiperlegatura se insereaza prin comanda Hyperlink… din meniul Insert; permite trecerea de la campul curent la informatii situate intr-un alt fisier;

-Lookup Wizard: acest tip de camp isi allege valorile dintr-un alt table;permite executia aplicatiei wizard Lookup Wizard care asista utilizatorul in operatia de conversie a campului intr-unul de tip lookup; initial, campul trebuie sa aiba asociat tipul de date Text, Number sau Yes/No.

3.3. Pasii urmati in proiectarea unei Baze de Date

1. Crearea tabelelor:Crearea unei baze de date pornind de la zero se face prin parcurgerea paşilor:

Anghel Doina ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “FUNDENI” Anul 1 – buget

6

- se accesează comanda File (Fişier) / New (Nou) sau se apasă butonul din bara de instrumente Standard

- se selectează Blank Database (Bază de date necompletată) din lista de opţiuni aflată în partea dreaptă a ecranului

- se selectează folderul în care se va salva baza de date - se introduce numele fişierului bază de date (implicit acestuia i se adaugă extensia .mdb)

se apasă butonul Create (Creare) - se stabilesc: numarul de coloane, dimensiunea(numarul de caractere) si tipul datelor(text,

number,date/time, currency etc)2. Definirea cheilor primarePentru a evita introducerea accidentala a doua sau mai multe valori identice alegem o

cheie primara.Cheia primară reprezintă un câmp (sau o combinaţie de câmpuri) care identifică în mod

unic o înregistrare. Pentru a adăuga o cheie primară într-un tabel, se deschide tabelul în modul de vizualizare Design (Proiect), se dă clic dreapta pe câmpul ce va deveni cheie primară (dacă este vorba de o combinaţie de câmpuri, se vor selecta toate şi apoi se va da clic dreapta pe selecţie) şi se alege comanda corespunzătoare din meniul apărut.

Dacă a fost salvat tabelul fără a fi stabilită cheia primară, Access va semnala acest aspect. Se poate reveni în modul de vizualizare Design (Proiect) pentru stabilirea sau adăugarea unei chei primare.

3. Modificarea proprietăţilor unui câmpPentru modificarea proprietăţilor unui câmp este necesar ca tabelul să fie deschis în modul

de vizualizare Design (Proiect). Lista de proprietăţi permite stabilirea dimensiunii câmpului, ce format să aibă datele introduse, care este valoarea implicită pentru câmp, o regulă de validare a datelor introduse, dacă este obligatoriu să existe o valoare pentru câmpul respectiv, dacă există vreun index pentru câmp etc. Este necesar ca tabelul să fie salvat dacă se modifică cel puţin o proprietate.

4. Adăugarea de înregistrări într-o bază de date. Ştergerea de înregistrări dintr-o bază de date

Pentru a adăuga înregistrări într-un tabel, se deschide tabelul în modul de vizualizare Datasheet (Foaie de date) şi se alege: accesarea comenzii Insert (Inserare) - New Record (Înregistrare nouă)

Pentru a şterge una sau mai multe înregistrări, se parcurg paşii:- selectarea înregistrărilor (se poate face cu ajutorul mouse-ului şi/sau al tastelor săgeţi)

apăsarea tastei Delete - confirmarea ştergerii în caseta de dialog care apare; datele şterse nu mai pot fi

recuperate; ştergerea este posibilă dacă tabelul nu conţine înregistrări restricţionate de relaţiile existente între tabele;

5. Crearea şi modificarea interogărilor într-o bază de dateCrearea unei interogări simple: există două metode uzuale al căror prim pas constă în

selectarea pictogramei Queries (Interogări) din lista de obiecte a ferestrei Database (Bază de date):

- Crearea unei interogări în modul de vizualizare proiect (design):- se dă dublu clic pe Create Query in Design View (Creare interogare în modul de

vizualizare proiect)


7

- în caseta Show Table (Afişare tabel) se dă clic pe tabelul din care vor fi preluate înregistrările şi apoi pe butonul Add (Adăugare) (dacă interogarea nouă se bazează pe o altă interogare, se activează subpagina Queries (Interogări) din caseta Show Table (Afişare tabel) pentru a selecta interogarea de bază)

- după ce a fost adăugat tabelul, caseta Show Table (Afişare tabel) se închide - se adaugă în interogare, cu dublu clic, câmpurile din tabelul ales, care vor face parte

din interogare - în secţiunea Sort (Sortare) a câmpului enunţ se alege opţiunea ascending

(ascendentă)/(deascendent) - în secţiunea Criteria (Criterii) a câmpului dificultate se scriu criteriile necesare

realizarii cerintelor- se salvează interogarea, folosind comanda File (Fişier) - Save (Salvare)

- Crearea unei interogări folosind expertul:- se dă dublu clic pe Create Query by using wizard (Creare interogare folosind

expertul) Crearea unei interogări multiple: există două metode uzuale al căror prim pas constă în

selectarea pictogramei Queries (Interogări) din lista de obiecte a ferestrei Database (Bază de date):

- Crearea unei interogări în modul de vizualizare proiect (design):- se dă dublu clic pe Create Query in Design View (Creare interogare în modul de

vizualizare proiect) - în caseta Show Table (Afişare tabel) se adaugă tabelele necesare, prin clic pe tabel şi

apoi pe butonul Add (Adăugare) - după ce s-au adăugat tabelele, în caseta Show Table (Afişare tabel) se apasă butonul Close (Închidere)

- se adaugă în interogare, cu dublu clic, câmpurile necesare din tabele - se salvează interogarea, folosind comanda File (Fişier) - Save (Salvare)

- Crearea unei interogări folosind expertul:- se dă dublu clic pe Create Query by using wizard (creare interogare folosind

expertul) - se alege tabelul intrebari şi se dă dublu clic pe câmpul enunt- se alege tabelul raspunsuri şi se dă dublu clic pe câmpul dorit- interogarea se va salva

automat sub un nume propus de Access (numele poate fi modificat prin clic dreapta pe interogare - alegerea comenzii Rename (Redenumire) - scrierea noului nume - Enter

- Salvarea unei interogări :- O interogare creată în modul design (proiect) se salvează prin folosirea comenzii File

(Fişier) - Save - Interogările create cu ajutorul expertului (wizard) se salvează automat sub un nume

propus de Access care poate fi modificat prin clic dreapta pe interogare - alegerea comenzii Rename (Redenumire) - scrierea noului nume - Enter.

- Adăugarea, eliminarea de câmpuri într-o/dintr-o interogarePentru a adăuga / elimina câmpuri într-o / dintr-o interogare, se deschide interogarea în

modul de vizualizare proiect (design) - pentru adăugare, se dă dublu clic pe numele câmpului din tabel sau, dacă deja există

câmpul respectiv în interogare, se marchează butonul corespunzător din secţiunea Show; - pentru eliminare, se demarchează butonul corespunzător câmpului ce va fi eliminat,

plasat în secţiunea Show (Afişează)


8

6. Crearea şi formatarea formularelor asociate unor tabeleCea mai comoda cale de a crea un formular este prin utilizarea expertului. Paşii care se

parcurg sunt următorii: clic pe obiectul Forms (Formulare) din fereastra Database (Bază de date) şi apoi dublu clic pe comanda Create form by using Wizard (Creare formular utilizând expertul) – comanda are ca efect apariţia ferestrei Form Wizard (Expert formular) în care se vor parcurge patru paşi:

- se alege din lista de tabele propusă tabelul pentru care se va crea formular, se „mută” câmpurile acestuia în zona Selected fields (Câmpuri selectate)– clic pe butonul Next (Următorul)

- se alege aspectul (layout) dorit pentru formular (nu Pivot Table sau Pivot Chart) – clic pe butonul Next (Următorul)

- se alege stilul (style) dorit pentru formular – clic pe butonul Next (Următorul) - se scrie numele (name) formularului - clic pe butonul Finish (Terminare); dacă se

doreşte introducerea imediată de noi înregistrări cu ajutorul formularului, butonul radio Open the form to view or enter information (Deschidere formular pentru afişarea sau introducerea informaţiilor) rămâne marcat

Obiectele dintr-un formular pot fi aliniate cu uşurinţă prin selectare şi alegerea comenzii Format (Formatare) - Align (Aliniere

Pentru a căuta o înregistrare cu ajutorul unui formular, se deschide formularul în modul de vizualizare Datasheet (Foaie de date). Se accesează comanda Edit (Editare) – Find (Găsire)– se scriu cuvintele după care se face căutarea şi se aleg opţiunile de căutare (cuvintele pot fi căutate într-un singur câmp sau în întregul tabel; se pot afla la începutul câmpului, oriunde în câmp sau se impune potrivirea cu întreg câmpul) – se dă clic pe butonul Find Next (Următorul) pentru a găsi prima apariţie a secvenţei căutate. Repetarea ultimei acţiuni conduce la găsirea tuturor apariţiilor secvenţei căutate.

7. Filtrarea şi sortarea datelorExistă patru metode pentru filtrarea înregistrărilor dintr-o foaie de date, şi anume: filtrare

prin selecţie, filtrare pe formular, filtrare prin introducere şi filtrare/sortare complexă.Filtrare prin selecţie - filtrarea înregistrărilor prin selectarea valorilor dintr-un formular

sau dintr-o foaie de date: - într-un câmp al unui formular sau al unei foi de date se caută un exemplu al valorii

care trebuie conţinută de înregistrări pentru a fi incluse în rezultatele filtrului - se selectează toată valoarea dintr-un câmp sau o parte a acesteia (modul în care este

realizată selecţia determină înregistrările returnate de filtru) - se execută clic pe butonul Filter by selection (Filtrare prin selectare) din bara de

instrumente Table Datasheet (Foaie de date tabelă) sau se se accesează comanda Records (Înregistrări) – Filter (Filtrare) – Filter by Selection (Filtrare prin selectare). pentru a elimina filtrul, se dă clic pe butonul Eliminare filtru din aceeaşi bară de instrumente.

Filtrare pe formular - filtrarea înregistrărilor prin introducerea valorilor într-o vizualizare necompletată a formularului sau a foii de date

- se deschide formularul sau tabelul în modul de vizualizare Datasheet (Foaie de date) - se dă clic pe butonul Filter by Form (Filtrare după machetă) din bara de instrumente

Table Datasheet (Foaie de date tabelă) sau se accesează comanda Records (Înregistrări) – Filter (Filtrare) – Filter by Form (Filtrare după machetă)


9

- se dă clic pe fila Căutare pentru a introduce criteriul folosit pentru filtrare în câmpul după care se face filtrarea; pentru a preciza valori alternative pe care înregistrările le pot avea pentru a fi incluse în rezultatele filtrului, de dă clic pe fila Sau a formularului sau a foii de date şi se introduce un alt criteriu (filtrul va întoarce toate înregistrările care au valorile precizate în fila Căutare şi toate înregistrările care au valorile precizate în fila Sau)

- pentru salvare, se dă clic pe butonul Save as query (Salvare ca interogare) din bara de instrumente Filter (Filtrare) /Sort (Sortare) sau se accesează comanda File (Fişier) - Save as query (Salvare ca interogare), apoi se scrie numele interogării - Ok

- pentru aplicarea filtrului, se dă clic pe butonul Apply filter (Aplicare filtru) din bara de instrumente Filter (Filtrare) /Sort (Sortare) pentru a elimina filtrul, se dă clic pe butonul Eliminare filtru din aceeaşi bară de instrumente.

Filtrare prin introducere - filtrarea înregistrărilor prin introducerea criteriilor într-un formular sau foaie de date

- se deschide formularul sau tabelul în modul de vizualizare Datasheet (Foaie de date) - variante disponibile:

- se precizează valoarea exactă ce trebuie să apară într-un câmp din înregistrările filtrate (se dă clic în câmpul care conţine valoarea după care se va face filtrarea - clic dreapta pe mouse - din meniul apărut se alege comanda Filter by (Filtrare pentru) - se introduce valoarea utilizată la filtrare)

- se precizează un criteriu mai complex (se dă clic în câmpul care conţine valoarea după care se va face filtrarea - clic dreapta pe mouse - din meniul apărut se alege comanda Filter by (Filtrare pentru) - se tastează întreaga expresie utilizând combinaţia corespunzătoare de identificatori, operatori, metacaractere şi valori pentru a produce rezultatul dorit)

Filtrare / sortare complexă - filtrarea înregistrărilor utilizând comanda Advanced Filter / Sort (Filtrare / Sortare complexă)

- se deschide formularul, interogarea sau tabelul în modul de vizualizare Datasheet (Foaie de date)

- se dă clic în formularul sau foaia de date care urmează a fi filtrată din meniul Records (Înregistrări) se alege comanda Filter (Filtrare) - Advanced Filter / Sort (Filtrare / Sortare complexă)

- se adaugă câmpurile care conţin valorile sau criteriile pe care filtrul le va utiliza pentru a găsi înregistrările (cu dublu clic pe câmpul din tabel)

- pentru a preciza o ordine de sortare, se dă clic în celula Sort (Sortare) a unui câmp, se dă clic pe săgeata care indică o listă ascunsă, se alege o ordine de sortare: ascendentă sau descendentă (Access sortează mai întâi cel mai din stânga câmp din grilă, apoi următorul câmp pentru care s-a stabilit o ordine de sortare şi aşa mai departe)

- în celula Criteria(Criterii) pentru câmpurile incluse se introduce valoarea căutată sau o expresie

- pentru aplicarea filtrului, se dă clic pe butonul Apply filter (Aplicare filtru) din bara de instrumente Filter (Filtrare) /Sort (Sortare)

Selecţia şi sortarea datelor după criterii sau în baza operatorilor logici uzuali: - Sortarea înregistrărilor într-un Formular (Form) presupune clic pe câmpul care va fi

utilizat la sortarea înregistrărilor, urmată de clic pe butonul Sort din bara de instrumente Table Datasheet (Foaie de date tabel).

- Sortarea înregistrărilor într-o Foaie de date (Datasheet) presupune clic pe câmpul care va fi utilizat la sortarea înregistrărilor, urmată de clic pe butonul) din bara de instrumente


10

Table Datasheet (Foaie de date tabel). Într-o foaie de date există însă şi posibilitatea sortării în acelaşi timp în funcţie de două sau mai multe coloane adiacente selectate. Access sortează înregistrările începând cu cea mai din stânga coloană selectată.

- Sortarea înregistrărilor într-o Interogare (Query) presupune utilizarea modului de vizualizare Proiect (Design). Pentru a sorta după mai multe câmpuri, mai întâi se aranjează câmpurile în interogare deoarece aplicaţia sortează mai întâi cel mai din stânga câmp. În secţiunea Sort (Sortare) a fiecărui câmp de sortare se dă clic pentru selectarea opţiunii de sortare. Pentru a examina rezultatele interogării, se dă clic pe comanda View (Vizualizare) din bara de instrumente.

- Sortarea înregistrărilor într-un Raport (Report) presupune deschiderea raportului în modul de vizualizare Proiect (Design). Se face clic pe Sortare şi Grupare din bara de instrumente Filter (Filtrare) /Sort (Sortare) pentru a afişarea casetei Sortare şi Grupare. În primul rând al coloanei Câmp/Expresie, se selectează un nume de câmp sau se tastează o expresie. Câmpul sau expresia din primul rând reprezintă primul nivel de sortare (cel prioritar). Al doilea rând este al doilea nivel de sortare şi aşa mai departe (se poate sorta după până la 10 câmpuri sau expresii într-un raport). Când se completează în coloana Câmp/Expresie, Microsoft Access setează implicit Ordine de sortare pe Ascendent.

8. Alte operatii: subtotaluri, medii aritmetice, medii geometrice, functii financiare, interogari incrucisate,etc.

9. Mecanisme de intretinere a SGBD( back-up=salvarea periodica a datelor in functie de importanta lor, repararea BD=cu chei de control, reindexarea=schimbarea continutului prin eliminarea unei pagini-se executa periodic) si de securitate a SGBD(protejarea BD impotriva unui operator neautorizat sau impotriva pierderii accidentale de date).

3.4. Operatii cu Baze de Date

1. Crearea unei baze de date si introducerea datelorCrearea unei baze de date presupune stabilirea structurii bazei de date si anume precizarea

numelui, tipului si lungimea fiecarui camp din tabel. Pentru crearea structurii unei baze de date se utilizeaza comanda create.Comanda Create Sintaxa: Create []

2. Deschiderea si inchiderea bazelor de date- Deschiderea unei baze de date

Deschiderea simpla a unei baze de date se realizeaza din fereastra command cu ajutorul comenzii use.Comanda useSintaxa: use

- Inchiderea unei baze de dateInchiderea simpla a unei baze de date se poate realiza utilizand comanda use fara a

specifica numele bazei de date.Pentru a inchide toate bazele de date deschise se utilizeaza comanda close databases, iar

comanda close all permite inchiderea tuturor fisierelor, inclusv fisierele baza de date.Selectarea unei zone de lucru se face din fereastra de comanda, cu ajutorul comenzii

select.Comanda selectSintaxa: select < zona de lucru >Anghel Doina ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “FUNDENI” Anul 1 – buget

11

- Deschiderea unei baze de date intr-o anumita zona de lucruDeschiderea unei baze de date intr-o anumita zona se face prin comanda:

Use in < zona de lucru>3. Vizualizarea, copierea si modificarea structurii unei baze de date

- Vizualizarea structurii unei baze de date Se poate realiza din linia de comanda (fereastra command), cu ajutorul comenzii list

structure.Aceasta comanda permite afisarea (vizualizarea) pe ecran a a structurii bazei de date.

Comanda list structureSintaxa: list structure

Copierea structurii unei baze de datePentru copierea structurii unei baze de date se creaza o noua baza de date avand aceeasi

structura ca a bazei de date curente sau se creaza o noua baza de date ce contine numai anumite campuri din baza de date curenta.

Copierea structurii se realizeaza cu ajutorul comenzii copy structure.Comanda copy structureSintaxa: copy structure to [fields]

- Modificarea structurii unei baze de dateModificarea structurii unei baze de date include adaugarea de noi campuri, stergerea sau

modificarea unor campuri existente (modificare nume, lungime sau tip). Modificarea structurii se realizeaza din linia de comanda cu ajutorul comenzii modify structure.Comanda modify structureSintaxa: modify structure

4. Vizualizarea unei baze de datePresupune afisarea inregistrarilor bazei de date. Vizualizarea se poate realiza cu ajutorul

comenzilor list si display.Comanda listPermite o afisare continua, fara oprire dupa fiecare ecran plin.Sintaxa:list[fields][][for][while][off][to printer[prompt]][to file]Comanda display

Afisarea continutului bazei de date curente, ecran cu ecran, adica dupa umplerea ecranului cu informatie, afisarea se opreste si se asteapta apasarea unei taste sau click pe mouse pentru continuare.Sintaxa:display[[fields]][][for][while][off][to printer[prompt]][to file]

5. Adaugarea de inregistrariSe face prin intermediul comenzilor append si insert.

Comanda appendSintaxa: append [blank]

- comanda simpla append adauga o inregistrare la sfarsitul bazei de date si permite utilizatorului sa completeze campurile intr-o fereastra. Cu ajutorul acestei comenzi, se pot efectua modificari in intreaga baza de date.

- comanda append blank adauga o inregistrare vida la sfarsitul bazei de date, fara a afisa fereastra de editare.Comanda insertSintaxa: insert [blank][before]

- comanda insert adauga o inregistrare in baza de date, dupa inregistrarea curenta;


- comanda insert before adauga o inregistrare inaintea inregistrarii curente;

12

- comanda insert blank insereaza o inregistrare vida, fara a fi deschisa fereastra de editare.

6. Stergerea inregistrarilor dintr-o baza de dateComanda deleteComanda delete marcheaza pentru stergere inregistrari din baza de date activa.Comanda nu sterge fizic inregistrarile din baza de date. Clauzele comenzii au aceeasi semnificatie ca la comenzile anterioare. Domeniul implicit este inregistrarea curenta .Sintaxa: delete[][for][while][nooptimize]Comanda packComanda pack determina stergerea fizica a inregistrarilor care au fost marcate pentru stergere folosind comanda delete.Sintaxa:pack [memo][dbf]Comanda zapComanda zap sterge toate inregistrarile din baza de date activa, pastrand doar structura. Aceasta comanda este echivalenta cu succesiunea de comenzi:Delete allPackDar executia este mult mai rapida.

3.5. Exemple de Baze de Date

3.5.1.Tabele

Situatia pacientilor internati pe sectia de chirurgie 1 in ziua de 21.12.2013

Tabel pacienti chirurgie 1ID Field1 Field3 Field4 Field5 Field6 Field7 Field8 Field9

1 Nr. Crt. Nume Prenume Varsta Diagnostic Nr.zile spitalizare

Medic curant

Operat

2 1 Popescu Alexandru 62 colecistita cronica litiazica

7 Stroe Alina da

3 2 Hasan Irina 37 apendicita acuta 5 Radu Ion da

4 3 Motoc Vasile 50 ulcer varicos gamba stanga

10 Pop Raluca nu

5 4 Dobrescu Victor 74 tumora colon sigmoid 21 Stroe Alina da

6 5 Dumitru Andrei 45 colecistita litiazica 7 Pop Raluca da

7 6 Melinte Vera 78 tumora gastrica 27 Radu Ion da

8 7 Grosu Ilie 55 nev pigmentar 2 Pop Raluca da

9 8 Iliescu Gheorghe 60 ginecomastie 7 Stroe Alina da

10 9 Andreescu Ioana 42 Tumora sanul stang 8 Stroe Alina da

11 10 Vasilescu Maria 37 fibrom uterin 3 Radu Ion nu


3.5.2.Formulare

13

3.5.2.Rapoarte

14

Referat 2 TIC

Documents

Transcript of Referat 2 TIC