REDACTAREA II CD 155FINALA - sitevechi.cnadnr.rositevechi.cnadnr.ro/ReglementariTehnice/REDACTAREA...

2

CUPRINS

1. Prevederi generale 3 2. Terminologie. Definiţii 3 3. Referinţe 4 4. Sistemul de administrare optimizată a drumurilor 6 5. Metoda de calcul folosită în evaluarea stării tehnice 6 6. Determinarea parametrilor tehnici implicaţi în evaluarea stării tehnice 8

6.1. Stabilirea stării tehnice 8 6.2. Măsurarea parametrilor tehnici ai drumurilor 8 6.3. Determinarea planeităţii longitudinale 10 6.4. Determinarea planeităţii transversale 10 6.5. Determinarea rugozităţii 10 6.6. Determinarea capacităţii portante 12 6.7. Determinarea stării de degradare 13

7. Determinarea indicilor de performanţă individuali 15 8. Determinarea indicilor de performanţă combinaţi 15 9. Determinarea indicelui de performanţă general 16 10. Determinarea stării tehnice a drumurilor moderne şi a lucrărilor de întreţinere

şi reparaţii 16 11. Instrument pentru aplicare practică. Foaie de calcul 18

ANEXE

ANEXA 1 Calculul parametrului tehnic: Dv/Pp, pentru evaluarea capacităţii portante 20 ANEXA 2 Calculul parametrilor tehnici pentru evaluarea stării de degradare 23 ANEXA 3 Calculul indicilor de performanţă individuali 25 ANEXA 4 Calculul indicilor de performanţă combinaţi 27 ANEXA 5 Calculul indicelui de performanţă general 28 ANEXA 6 Aprecierea individuală a indicatorilor de performanţă 29 ANEXA 7 Exemple de calcul 35

A.7.1. Structură rutieră cu îmbrăcăminte bituminoasă 35 A.7.2. Structură rutieră cu îmbrăcăminte din beton de ciment 40

3

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni se referă la metodologia de evaluare a stării tehnice pentru toate categoriile de drumuri publice moderne, cu îmbrăcăminţi bituminoase şi cu îmbrăcăminţi din beton de ciment.

1.2. Starea tehnică a drumurilor publice moderne se stabileşte utilizând criterii de performanţă pentru caracterizarea structurilor rutiere, din punct de vedere al: nivelului de confort, de siguranţă şi al stării structurale, conform acţiunii COST 354 a Comisiei Europene pentru Cooperare în domeniul Tehnico-Ştiinţific pentru Transporturi: „Indicatori de performanţă pentru structurile rutiere”.

1.3. Prezentele instrucţiuni armonizează condiţiile tehnice de calitate ale drumurilor publice din ţara noastră cu cele europene, în contextul în care utilizarea indicatorilor şi indicilor de performanţă uniformi în evaluarea structurilor rutiere ar putea constitui condiţie indispensabilă pentru derularea proiectelor de infrastructură cu finanţare externă.

1.4. Metodologia de evaluare a stării tehnice face parte integrantă din sistemul de administrare optimizată a drumurilor moderne şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, stabileşte obligativitatea operatorilor de drum de a organiza şi a realiza urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

1.5. Starea tehnică se determină pentru: - drumuri existente, în scopul stabilirii lucrărilor de întreţinere periodică şi a lucrărilor de

reparaţii curente, lucrări menite să aducă starea tehnică existentă la nivelul cerut de evoluţia traficului;

- drumuri nou construite, inclusiv a celor recent modernizate sau reabilitate, ca mijloc de control al calităţii lucrărilor executate şi verificarea funcţionalităţii lor în perioada de perspectivă.

1.6. Prevederile acestor instrucţiuni nu se aplică la determinarea stării tehnice a drumurilor cu

pavaje, a străzilor şi a suprafeţelor aeroportuare.

2. TERMINOLOGIE. DEFINIŢII

2.1. Terminologia utilizată în aceste instrucţiuni este conform STAS 4032 şi a standardelor naţionale şi europene prezentate la punctul 3.

2.2. Definiţii: - Indicator de performanţă, IP – caracteristică a structurii rutiere, comună tuturor ţărilor

membre UE, în vederea armonizării standardelor. Aceştia sunt enumeraţi în schiţa sinoptică din figura 1;

- Parametru tehnic, P – măsură fizică a indicatorului de performanţă, determinată cu echipamente specifice. Aceştia sunt enumeraţi în schiţa sinoptică din figura 1;

- Indice de performanţă individual, I, – număr adimensional cuprins între 0....5, care arată calitatea indicatorilor de performanţă (exemplu: 0 – indică planeitate Foarte bună a suprafeţei de rulare, iar 5 – indică planeitate Foarte rea). Aceştia sunt enumeraţi în schiţa sinoptică din figura 1;

- Indice de performanţă combinat, IPC - număr adimensional cuprins între 0....5, care indică starea de viabilitate a drumurilor, exprimată prin indicatori de performanţă grupaţi. Aceştia

4

sunt enumeraţi în schiţa sinoptică din figura 1. Semnificaţia numerelor 0....5 este cea descrisă anterior;

- Indice de performanţă precombinat, F şi DS - număr adimensional cuprins între 0....5, care indică starea de degradare, exprimată prin rata: FISURARE ( cuantifică totalitatea fisurilor şi a faianţărilor) şi rata: DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ ( cuantifică: gropi, plombe, tasări, pelade, suprafeţe exudate, şlefuite, etc). Tipurile de defecţiuni care se precombină sunt prezentate în detaliu în tabelul 4, în funcţie de tipul structurii rutiere. Semnificatia numerelor 0....5 este cea descrisă anterior;

- Indice de performanţă general, IPG - număr adimensional cuprins între 0....5, care indică starea de viabilitate a drumurilor exprimată prin totalitatea indicatorilor de performanţă combinaţi. Acesta este prezentat în schiţa sinoptică din figura 1. Cifrele 0....5 au aceaşi semnificaţie ca în definiţiile anterioare;

- Funcţie de transfer – o funcţie matematică folosită pentru transformarea unui parametru tehnic într-un indice de performanţă adimensional.

3. REFERINŢE

CD 155/2001 Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne

COST 354/2008 Indicatori de performanţă pentru structurile rutiere. Raport final (Performance Indicators for Road Pavements. Final Report – July 2008)

AND 599/2010 Normativ pentru întreţinerea drumurilor naţionale pe criterii de performanţă

PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide AND 550/1999 Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a

sistemelor rutiere suple şi semirigide NP 111/2004 Normativ pentru dimensionarea straturilor de bază din beton de ciment

ale structurilor rutiere STAS 4032-1/2001 Lucrări de drumuri. Terminologie AND 540/2003 Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere

pentru structuri rutiere suple şi semirigide ( în curs de revizuire) CD 31-2002 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin

deflectografie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

AND 547-2013 Normativ pentru prevenirea şi remediere defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne

AND 554-2002 Normativ privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice AND 563-2001 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii

suprafeţei drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal APL 72

AND 564-2001 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a capacităţii a drumurilor cu deflectometrul PHONIX FWD MLY 10000

AND 565-2001 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii suprafeţei drumurilor cu ajutorul BUMP Integratorului (BI)

AND 605 – 2014 Mixturi asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea, prepararea şi punerea în operă

AND 606 – 2014 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a rugozităţii drumurilor cu ajutorul echipamentului GRIPTESTER

AND 607 – 2014 Instrucţiuni tehnice privind determinarea deflexiunilor dinamice a modulului de elasticitate dinamic pentru pământuri, balast şi nisipuri

5

compactate cu ajutorul deflectometrului portabil cu sarcină căzătoare PRIMA 100

AND 608 – 2014 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a capacităţii portante a drumurilor cu ajutorul echipamentului PRI 2100/PRIMA 2100

AND 609 – 2014 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a stării de degradare a drumurilor cu ajutorul echipamentului DEGY

NP 085/2004 Normativ privind evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţilor din beton de ciment ale suprafeţelor aeroportuare

SR EN 13108-1/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice

SR EN 13108-2/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 2: Betoane asfaltice pentru straturi foarte subţiri

SR EN 13108-3/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 3: Betoane asfaltice suple

SR EN 13108-4/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 4: Mixturi asfaltice tip Hot Rolled Asphalt

SR EN 13108-5/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conţinut ridicat de mastic (tip SMA)

SR EN 13108-6/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 6: Asfalt turnat rutier

SR EN 13108-7/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante

SR EN 13108-8/2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 8: Asfalt recuperat SR EN 13036-1/2010 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de

încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei

SR EN 13036-4/2012 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 4: Metoda de măurarea a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendulul

SR 13036-6/2008 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 6: Măsurarea profilurilor transversale şi longitudinale în domeniul de lungimi de undă al planeităţii şi macrotexturii

SR 13036-7/2004 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu dreptar

SR 13036-8/2008 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală Instrucţiuni tehnice departamentale privind utilizarea deflectometrului Dynatest 8000 FWD pentru investigarea structurilor rutiere suple şi semirigide Instrucţiuni privind metodologia de determinare a planeităţii, rugozităţii şi adâncimii făgaşelor drumurilor cu ajutorul echipamentului HAWKEYE 1000

Instrucţiuni privind metodologia de determinare a planeităţii şi rugozităţii drumurilor cu ajutorul echipamentului HAWKEYE 2000

6

4. SISTEMUL DE ADMINSITRARE OPTIMIZATĂ A DRUMURILOR

4.1. Sistemul de administrare rutieră optimizată (PMS) a drumurilor reprezintă totalitatea activităţilor care asigură utilizarea judicioasă a fondurilor alocate pentru întreţinerea şi repararea drumurilor şi aducerea la nivelul stării tehnice impuse de traficul rutier.

Evaluarea stării tehnice se efectuează pe baza investigării periodice a reţelei de drumuri.

4.2. Sistemul de administrare rutieră optimizată (PMS) a drumurilor moderne este constituit din următoarele etape:

- analiza tehnică, care constă în evaluarea stării tehnice pe baza investigării periodice a reţelei de drumuri;

- transferul şi stocarea datelor în banca de date rutiere, cu fişiere special concepute în vederea aplicării sistemului de administrare optimizată a drumurilor;

- planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii pe categorii de drumuri, în funcţie de starea tehnică evaluată, sub forma unei liste de priorităţi pentru reţeaua de drumuri publice moderne, aferente fiecărei unităţi de administraţie teritorială, aplicându-se tipul de lucrare ce se impune pentru îmbunătăţirea stării tehnice a acestuia.

4.3. PMS este exploatat până în prezent de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri

Naţionale din România în următoarele scopuri: - întocmirea anuală sau pentru o perioadă de perspectivă a programelor de întreţinere şi

reparaţii; - elaborarea şi aplicarea programelor de întreţinere preventivă a drumurilor.

5. METODA DE CALCUL FOLOSITĂ ÎN EVALUAREA STĂRII TEHNICE

5.1. Starea tehnică a drumurilor moderne se evaluează cu ajutorul următorilor indicatori de performanţă: - planeitatea longitudinală a suprafeţei de rulare, PL, exprimată prin parametrul tehnic:

indicele internaţional de planeitate, IRI; - planeitatea transversală, PT, exprimată prin parametrul tehnic: adâncimea făgaşului, af; - rugozitatea îmbrăcămintei rutiere, R, exprimată prin următorii parametrii tehnici:

o adâncimea medie a macrotexturii, MTD, determinată prin metoda volumetrică; o coeficientul de frecare, µGT, determinat cu echipamente specifice; o aderenţa suprafeţei , PTV, determinată prin încercarea cu pendulul SRT;

- capacitatea portantă a complexului rutier, CP, exprimată prin parametrul tehnic: raportul dintre durata de viaţă reziduală şi perioada de perspectivă a drumului, Dv/Pp;

- starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere, F si DS, exprimată prin : o parametrul tehnic: Rata FISURĂRII, P_F; o parametrul tehnic: Rata DEFECTELOR DE SUPRAFAŢĂ, P_DS.

5.2. Calificativul stării tehnice a drumurilor moderne se determină astfel: - se stabileşte clasa tehnică a sectorului de drum implicat în analiză, în scopul determinării

indicatorilor de performanţă ce vor fi evaluaţi, conform tabelului 4. (exemplu: pentru drumuri de clasă tehnică IV şi V se analizează: planeitatea longitudinală, rugozitatea şi capacitatea portantă );

- se stabilesc parametrii tehnici care caracterizează indicatorii de performanţă (în exemplul anterior: P_IRI, P_µGT sau P_PTV, P_Dv/Pp), pe baza măsurărilor în teren;

- se aplica funcţiile de transfer (ecuaţii matematice) pentru a transforma valorile parametrilor tehnici în numere (de la 0.....5), în fapt simboluri pentru aprecierea calităţii indicatorilor (rezultatele obţinute reprezintă indicii de performanţă individuali, I);

7

- indicii de performanţă individuali se grupează şi se ponderează pentru a exprima gradul de viabilitate al drumurilor prin definirea nivelelor: de confort, de siguranţă şi al stării structurale (rezultatele obţinute reprezintă indicii de performanţă combinaţi, IPC);

- în ultima etapă, indicii combinaţi determinaţi anterior se ponderează pentru a obţine un indice de performanţă general, IPG, în fapt o valoare cuprinsă între 0 şi 5 care exprimă starea tehnică a drumului.

5.3. Schiţa sinoptică pe baza căreia se stabileşte calificativul stării tehnice a drumurilor

moderne este prezentată în figura 1.

drumurilor

Figura 1: Schiţa sinoptică de stabilire a calificativului stării tehnice a drumurilor 5.4. Calculul tuturor indicilor de performanţă: individuali, combinaţi şi general se face

automat, utilizând foile de calcul ataşate acestui normativ.

Parametrul tehnic P

P_IRI – indicele internaţional de planeitate, ptr. planeitate longitudinală P_af – adâncimea făgaşului, ptr. planeitate transversală P_MTD – adâncimea medie a macrotexturii, ptr. rugozitate macrotextură P_µGT – coeficient de frecare, ptr. rugozitate microtextură P_PTV – aderenţa suprafeţei, ptr. rugozitate aderenţă P_Dv/Pp – raportul dintre durata de viaţă şi

perioada de perspectivă, ptr. capacitate portantă P_F – fisurare, ptr. stare de degradare: FISURARE P_DS - defecte de suprafaţă ptr. stare de degradare: DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

Indice de performanţă individual I

Număr cuprins între 0 şi 5 pentru: I_PL; I_PT; I_R; I_CP; I_F şi I_DS

Indice de performanţă combinat IPC

Număr cuprins între 0 şi 5 pentru: confort, siguranţă şi stare structurală

IPC _C; IPC_S; IPC_P

Indice de performanţă general IPG

Număr cuprins între 0 şi 5 pentru: stabilirea stării tehnice

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

IP - planeitatea longitudinală, PL - planeitatea transversală, PT - rugozitatea, R, - capacitatea portantă, CP - starea de degradare, F şi DS

8

6. DETERMINAREA PARAMETRILOR TEHNICI IMPLICAŢI

ÎN EVALUAREA STĂRII TEHNICE

6.1. Stabilirea stării tehnice. Starea tehnică a unui drum se stabileşte pe toată lungimea acestuia. În acest scop, drumul se împarte în tronsoane omogene, caracterizate prin aceleaşi date privind:

- caracteristicile traficului; - tipul structurii rutiere; - starea de degradare a suprafeţei de rulare; - tipul climateric şi regimul hidrologic; - anul modernizării sau al ultimei lucrări de întreţinere periodică sau de reparaţii curente; - situaţii speciale legate de desfăşurarea circulaţiei (traversări CF, intersecţii la nivel, giraţii, etc) ce impun micşorarea vitezei şi ieşirea echipamentelor din condiţiile de măsurare.

6.1.1. Tronsonul omogen va fi împărţit în sectoare omogene, după examinarea parametrilor tehnici obţinuţi în teren. Stabilirea sectoarelor omogene se face manual. 6.1.2. Traficul se stabileşte pe baza ultimului recensământ de circulaţie sau a unor studii de trafic .

6.1.3. Tipul structurii rutiere se diferenţiază în funcţie de modul de alcătuire, astfel:

- structuri rutiere suple, cu îmbrăcăminte bituminoasă, în componenţa căreia nu intră nici un strat care conţine lianţi hidraulici sau puzzolanici;

- structuri rutiere mixte, cu îmbrăcăminte bituminoasă şi cu cel puţin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici ;

- structuri rutiere rigide cu îmbrăcăminte din beton de ciment sau macadam cimentat.

6.1.4. Modul de alcătuire al structurilor rutiere se poate extrage din Banca Centrală de Date Tehnice Rutiere sau din alte documentaţii tehnice şi se verifică prin sondaje. Se va efectua minim 1 foraj pe fiecare sector omogen stabilit conform documentaţiilor tehnice existente iar dacă datele obţinute în teren nu sunt asemănătoare cu cele preluate din documentaţii, numărul forajelor se va suplimenta, conform aliniatului următor.

În cazul în care nu se dispune de documentaţii tehnice, modul de alcătuire al structurilor rutiere se determină pe baza forajelor executate astfel: - minim 2 foraje/km, pe urma roţiilor, pentru drumurile cu lăţimea părţii carosabile de maxim

7 m, alternativ, pe ambele benzi de circulaţie; - pentru drumuri cu lăţime mai mare de 7 m, numărul forajelor va creşte proporţional, în

funcţie de lăţimea drumului, acestea fiind repartizate pe întreaga secţiune transversală a drumului.

Modul de alcătuire al structurilor rutiere poate fi determinat utilizând inclusiv echipamente cu dispozitive de măsurare şi înregistrare continuă, de tipul georadarelor.

6.2. Măsurarea parametrilor tehnici ai drumurilor se efectuează în următoarele etape:

- etapa iniţială de măsurare; - etape curente de măsurare.

6.2.1. Etapa iniţială de măsurare corespunde:

- primei etape de măsurare pentru drumuri noi, după construcţia sau modernizarea acestora;

9

- primei etape de măsurare pentru drumuri existente, după reabilitarea/ranforsarea acestora;

- primei etape de măsurare a unor drumuri în exploatare, dacă este cazul. 6.2.2. Rezultatele obţinute în cadrul etapei iniţiale vor constitui valori de referinţă pe baza cărora urmează să se aprecieze evoluţia ulterioară a stării tehnice a drumurilor. 6.2.2.1. Pentru structurile rutiere suple, etapa iniţială de măsurare trebuie să aibă loc înainte de

recepţia lucrărilor, pentru ca parte din rezultatele obţinute să poată fi valorificate de către comisia de recepţie ( acelea care sunt comune cu cerinţele din Caietele de Sarcini ), dar nu mai târziu de 8 luni de la darea în circulaţie;

6.2.2.2. Pentru structurile rutiere mixte şi rigide, etapa iniţială de măsurare se stabileşte după cel puţin 12 luni, dar nu mai târziu de 18 luni de la darea în circulaţie a drumului;

6.2.2.3. Dacă există drumuri în exploatare care nu au fost cuprinse în programul PMS, prima etapă de măsurare se efectuează pe baza planificărilor elaborate de administratorul drumurilor.

6.2.3. Etapele curente de măsurare se stabilesc în funcţie de clasa tehnică a drumurilor şi de

tipul structurii rutiere, conform tabelului 1.

Tabelul 1: Stabilirea etapelor curente de măsurare Clasa tehnică a drumului

Intervalul între etapele de măsurare Suple şi mixte Rigide

I şi II 3 ani 5 ani III 4 ani 7 ani IV 5 ani

8 ani V 6 ani

6.2.4. În etapele curente de măsurare se vor analiza: - aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate în etapa iniţială, pentru completarea bazei

de date PMS; - benzile de circulaţie cele mai degradate, în cazul altor tipuri de lucrări (expertize,

dimensionarea structurilor rutiere în cadrul proiectelor de reabilitare, etc). În cazul reţelei de drumuri în exploatare care urmează a fi introdusă în programul PMS se

recomandă ca banda de circulaţie măsurată să fie cea caracterizată prin starea de degradare cea mai accentuată.

6.2.5. Perioada de măsurare a parametrilor tehnici se stabileşte în funcţie de condiţiile de măsurare, conform tabelului 2. Tabelul 2: Stabilirea perioadelor de măsurare a parametrilor tehnici Indicator de performanţă

Parametrul tehnic Perioada de măsurare recomandată Recomandări

Planeitate IRI, af Tot timpul anului, respectând condiţiile de

funcţionare a echipamentelor de măsurare Carosabil uscat

Rugozitate MTD, µGT, PTV

Tot timpul anului, respectând condiţiile de funcţionare a echipamentelor de măsurare Carosabil uscat

Capacitate portantă

Dv

Tot timpul anului, respectând condiţiile de funcţionare a echipamentelor şi în plus: temperatura medie pentru 5 zile consecutive este mai mare de 5°C. Dacă măsurările se fac în alte perioade decât cele în care complexul rutier funcţionează în “condiţii hidrologice defavorabile” , deflexiunile măsurate

Carosabil uscat şi curat

10

se corectează , conform ANEXEI 1

Stare de degradare

FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

Tot timpul anului, la temperaturi mai mici de 30°C în straturile bituminoase sau în betonul de ciment, după cel puţin un an de la execuţia ultimului tratament bituminos de suprafaţă, sau covoare, ranforsări

După perioada de dezgheţ. imediat după ploaie, când suprafaţa stratului de rulare este în curs de uscare

6.3. Determinarea planeităţii longitudinale

6.3.1. Planeitatea longitudinală a suprafeţei drumului este un indicator de performanţă care

influenţează nivelul de confort al drumului şi care se exprimă prin indicele IRI (International Roughness Index).

6.3.2. Metodologia de măsurare precum şi cea de determinare a parametrului tehnic: IRI sunt

specifice normelor proprii de utilizare a echipamentelor care respectă reglementările europene, inclusiv cele din ţara noastră.

6.3.3. Măsurările se vor efectua pe drumuri cu structură rutieră suplă, mixtă şi rigidă, pe

întreaga lungime, indiferent de clasa tehnică a acestora, astfel: - pentru drumuri existente: pe o bandă, cea mai degradată, în cazul drumurilor cu două benzi

de circulaţie şi pe două benzi, cele mai degradate, în cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulaţie;

- pentru completarea bazei de date PMS, pe aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate în etapa iniţială;

- pentru drumurile noi: pe toate benzile de circulaţie, indiferent de lăţimea drumului, cu respectarea normativului indicativ AND 605.

6.3.4. Indicele de planeitate, IRI se calculează cu ajutorul programelor de calcul proprii ale

echipamentelor de măsurare şi se exprimă în m/km. 6.3.5. Valorile IRI medii obţinute pe fiecare sector omogen se înregistrează, împreună cu datele

de identificare ale drumului măsurat în Foaia de calcul anexată.

6.4. Determinarea planeităţii transversale

6.4.1. Planeitatea transversală a suprafeţei drumurilor este un indicator de performanţă care influenţează nivelul de confort şi nivelul de siguranţă al drumului şi care se exprimă prin adâncimea făgaşului, af.

6.4.2. Metodologiile de măsurare precum şi cele de determinare ale parametrului tehnic: af sunt

specifice instrucţiunilor proprii de utilizare a echipamentelor care respectă reglementările europene, inclusiv cele din ţara noastră. Pot fi utilizate: aparate statice, de tipul dreptarelor şi aparate care conţin dispozitive de măsurare şi înregistrare continuă.

6.4.3. Măsurătorile se vor efectua pe drumurile cu structură rutieră suplă şi mixtă, de clasă

tehnică I, II şi III, pe întreaga lungime a acestora, astfel: - pentru drumuri existente: pe minim o bandă, în cazul drumurilor cu două benzi de

circulaţie şi minim două benzi, cele laterale, în cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulaţie;

- pentru completarea bazei de date PMS, pe aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate în etapa iniţială;

- pentru drumurile noi: conform normativului indicativ AND 605;

11

În cazul utilizării aparatelor statice, înainte de începerea determinărilor se stabilesc secţiunile transversale de măsurare a acestui parametru. Secţiunile transversale vor fi amplasate în lungul fiecărui tronson omogen de drum, la distanţe aproximativ egale, astfel:

o Dacă lungimea tronsonului omogen este mai mică de 1 km: 3 secţiuni transversale; o Dacă lungimea tronsonului omogen este cuprinsă între 1 – 5 km: 5 secţiuni transversale; o Dacă lungimea tronsonului omogen este mai mare de 5 km: 1 secţiune transversală/km;

Pentru drumurile de clasă tehnică I...V cu îmbrăcăminte rigidă, precum şi pentru drumurile de clasă tehnică IV şi V cu îmbrăcăminte bituminoasă nu se determină planeitatea transversală.

6.4.4. Adâncimea făgaşului af se calculează, în cazul utilizării echipamentelor performante, cu

înregistrare continuă, cu ajutorul programelor proprii de calcul şi se exprimă în mm. În cazul utilizării echipamentelor statice, af se determină conform SR EN 13036-7.

6.4.5. Valorile af medii obţinute pe fiecare sector omogen se înregistrează, împreună cu datele

de identificare ale drumului măsurat în Foaia de calcul anexată.

6.5 Determinarea rugozităţii

6.5.1. Rugozitatea suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere este un indicator de performanţă care influenţează nivelul de confort, de siguranţă şi de mediu şi care se exprimă prin adâncimea medie a macrotexturii ( metoda volumetrică), prin coeficientul de frecare (metoda profilometrică) sau prin aderenţa suprafeţei (încercarea cu pendulul SRT).

6.5.2. Metodologiile de măsurare precum şi metodologiile de determinare ale parametrilor:

adâncimea medie a macrotexturii, coeficientul de frânare, precum şi aderenţa suprafeţei sunt specifice instrucţiunilor proprii de utilizare a echipamentelor care respectă reglementările europene, inclusiv cele din ţara noastră.

6.5.3. Măsurătorile se vor efectua pe drumurile cu structură rutieră suplă, mixtă şi rigidă de

clasă tehnică I - V, pe întreaga lungime a acestora, astfel: - pentru drumuri existente: pe minim o bandă, banda laterală de circulaţie, pe una sau pe

ambele urme ale roţii lor, conform echipamentului de măsurare; - pentru completarea bazei de date PMS, pe aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate

în etapa iniţială; - pentru drumurile noi: conform normativului indicativ AND 605.

6.5.4. În cazul utilizării aparatelor statice, înainte de începerea determinărilor se stabilesc sectoarele de măsurare, astfel: o Dacă lungimea tronsonului omogen de drum este mai mică de 1 km: se aleg 3 sectoare

reprezentative, iar în cadrul fiecărui sector vor fi măsurate 3 secţiuni transversale, poziţionate la 5 – 10 m între ele ;

o Dacă lungimea tronsonului omogen este cuprinsă între 1 – 5 km: se aleg 5 sectoare reprezentative, iar în cadrul fiecărui sector vor fi măsurate 3 secţiuni transversale, poziţionate la 5-10 m între ele ;

o Dacă lungimea tronsonului omogen este mai mare de 5 km se aleg 1 sector reprezentativ/km, iar în cadrul fiecărui sector vor fi măsurate 3 secţiuni transversale, poziţionate la 5 – 10 m între ele ;

Ţinâd cont de productivitatea scăzută a echipamentelor statice pentru determinarea rugozităţii suprafeţelor de rulare se recomandă folosirea acestora doar pentru drumuri a căror lungime nu depăşeşte 10 km .

12

6.5.4. Parametrii tehnici: adâncimea medie a macrotexturii (MTD), coeficientul de frecare (µGT) şi aderenţa suprafeţei (PTV) se exprimă în funcţie de echipamentele de măsură în: mm, respectiv adimensional.

6.5.5. Valorile parametrilor tehnici: MTD şi µGT medii obţinute pe fiecare sector omogen se

înregistrează, împreună cu datele de identificare ale drumului măsurat în Foaia de calcul anexată. 6.5.6. În Foaia de calcul nu pot fi introduse rezultatele măsurărilor cu pendulul SRT, deoarece

pentru acest dispozitiv cu productivitate redusă, comisia tehnică europeană nu a dezvoltat funcţii de transfer. Aceste valori pot fi însă folosite în foaia de calcul, după convertirea lor în valorii µGT, utilizând următoarea relaţie prezentată în instrucţiunile tehnice indicativ AND 606:

SRT = (µGT + 0,13)/0,01

6.6. Determinarea capacităţii portante

6.6.1. Capacitatea portantă este un indicator de performanţă care influenţează nivelul de stare

structurală a complexelor rutiere şi se exprimă prin raportul dintre durata de viaţă, Dv şi durata de exploatare ( perioada de perspectivă), Pp .

În cazul structurilor rutiere nou executate suple şi mixte, capacitatea portantă se exprimă prin: raportul Dv/Pp, prin deflexiunea caracteristică, dc,20 şi prin valoarea coeficientului de variaţie, Cv, conform ANEXEI 6.

Metodologia de determinare a duratei de viaţă reziduală, Dv este dată în ANEXA 1. 6.6.2. Capacitate portantă se determină utilizând: - echipamente dinamice, de tipul deflectometrelor cu sarcină dinamică, în conformitate cu

instrucţiunile proprii, dacă respectă reglementările europene, inclusiv cele din ţara noastră; - echipamente statice, de tipul deflectometrelor cu pârghie Benkelman, în conformitate cu

Instrucţiunile tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple, indicativ CD 31.

6.6.3. Măsurările de deformabilitate cu deflectometrele cu sarcină dinamică se utilizează pentru

determinarea capacităţii portante pe drumurile publice de clasă tehnică I...IV, pe toate tipurile de structuri rutiere: suple, mixte şi rigide, astfel:

- pe întreaga lungime a tronsonului omogen de drum, pe firul de măsurare situat la distanţe de 0,75-1,00 m de marginea părţii carosabile, în puncte de măsurare situate la distanţe de maxim 200 m;

- în cazul drumurilor existente, cu 2 benzi de circulaţie, măsurările se fac pe o bandă de circulaţie iar în cazul drumurilor cu 3 benzi, măsurările se fac pe banda suplimentară şi pe una dintre benzile curente. Pentru drumurile cu 4 benzi, măsurările se efectuează pe o bandă marginală şi una centrală. Alegerea benzilor de măsurare se va face ţinând cont de: o starea de degradare a drumului. Se recomandă să fie măsurate benzile de circulaţie cele

mai degradate; o tipul profilului transversal. În cazul drumurilor situate în profil transversal mixt, se

recomandă ca banda de circulaţie măsurată să fie pe partea de debleu. - pentru completarea bazei de date PMS, pe aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate

în etapa iniţială; - în cazul drumurilor noi, indiferent de numărul benzilor de circulaţie, măsurările de

deformabilitate se vor face pe toate benzile, la distanţe de maxim 200 m, pe urma roţii.

6.6.4. Valorile de deformabilitate înregistrate în teren cu echipamente dinamice vor fi utilizate în scopul determinării duratelor de viaţă reziduală, pe baza programelor de calcul specifice şi

13

calibrate conform metodelor de dimensionare ale structurilor rutiere din normativele de dimensionare în vigoare în ţara noastră.

6.6.5. Măsurările de deformabilitate cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman se utilizează

pentru determinarea capacităţii portante a drumurilor naţionale secundare, a drumurilor judeţene şi comunale şi se efectuează pe sectoare omogene, ţinând cont de următoarele:

- lungimea unui sector de măsurare pe o structură rutieră existentă va fi stabilită după cum urmează, dar nu va depăşi 500 m:

o pe traseele de munte sau de dealuri înalte, lungimea sectoarelor de măsurare poate fi mai mică, drumul fiind caracterizat printr-o variaţie frecventă a profilului transversal;

o sectoarele de măsurare vor fi amplasate pe cât posibil cât mai uniform pe lungimea unui tronson omogen de drum.

- stabilirea sectoarelor omogene de drum se efectuează după inspecţia de vizualizare a stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere, conform normativului ind. AND 540.

- numărul sectoarelor de măsurare pe un tronson omogen de drum trebuie să fie de minim 3, iar lungimea totală a sectoarelor de măsurare să nu fie mai mică de 1/10 din lungimea tronsonului de drum.

- pentru fiecare sector de măsurare, măsurarea deflexiunii cu deflectometrul cu pîrghie se efectuează în min. 10 profiluri transversale, pe firul de măsurare situat pe urma roţii, la distanţe de max. 50 m între ele, pe o singură bandă de circulaţie, în cazul drumurilor cu două benzi de circulaţie. În cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulaţie, măsurarea deflexiunii se efectuează pe firul lateral situat la 1,0 m de marginea părţii carosabile, pe una din benzile laterale. În cazul drumurilor situate în profil transversal mixt, se recomandă ca banda de circulaţie măsurată să fie pe partea de debleu.

- drumurile naţionale secundare, judeţene şi comunale, noi sau recent modernizate pot fi măsurate cu Benkelman, caz în care măsurările se vor efectua pe întreaga lungime a acestora, pe toate benzile de circulaţie.

6.6.6. Valorile de deformabilitate înregistrate în teren cu deflectometrul cu pârghie Benkelman

vor fi utilizate în scopul determinării duratelor de viaţă reziduală, conform normativului indicativ CD 31.

6.6.7. Înainte de prelucarea deflexiunilor măsurate în teren se vor depista valorile maxime (vârfurile) care indică anomalii locale de drenaj sau defecte localizate ale complexului rutier (în special grosimi reduse ale structurii rutiere). Apariţia unor valori singulare maxime ale deformaţiei elastice impune studii suplimentare pentru stabilirea cauzelor apariţiei acestora.

6.6.8. Valorile Dv/Pp care se se înregistrează pe fiecare sector omogen, împreună cu datele de

identificare ale drumului în Foaia de calcul anexată sunt: Dvminim/Pp, respectiv Dvmediu/Pp, conform ANEXEI 1

6.7. Determinarea stării de degradare

6.7.1. Starea de degradare a suprafeţei de rulare a drumului este un indicator de performanţă semicombinat, deoarece cuprinde mai multe tipuri de degradari care influenţează nivelul de confort, nivelul de siguranţă şi nivelul structural al drumului. Se exprimă prin :

o parametrul tehnic: FISURARE, P_F; o parametrul tehnic: DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ, P_DS.

14

6.7.2. Metodologia de determinare a celor doi parametrii tehnici se face prin examinare vizuală sau cu echipamente performante care conţin dispozitive de înregistrare continuă a degradărilor şi care respectă reglementările europene, inclusiv pe cele din ţara noastră.

6.7.3. Evaluarea stării de degradare se va efectua pe drumuri cu structură rutieră suplă, mixtă şi

rigidă, pe întreaga lungime, indiferent de clasa tehnică a acestora, astfel: - pentru drumuri existente, cu două benzi de circulaţie: pe una dintre ele, cea mai degradată.

În cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulaţie , pe două dintre ele, cele mai degradate; - pentru completarea bazei de date PMS, pe aceleaşi benzi de circulaţie care au fost evaluate

în etapa iniţială; - pentru drumurile noi: pe toate benzile de circulaţie, indiferent de lăţimea drumului.

6.7.4. Metoda de evaluare a stării de degradare este cuprinsă în normativele indicativ AND

540, pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminţi bituminoase şi indicativ NP 085, pentru structurile cu îmbrăcăminţi din beton de ciment.

6.7.5. Gruparea defecţiunilor sub denumirile : FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ a

fost determinată de influenţa diferită a fiecărei grupe asupra nivelelor de: confort, de siguranţă şi de stare structurală ale drumurilor.

6.7.6. Tipurile de degradări care fac parte din cele două grupe sunt:

Tabelul 3.1: Gruparea defecţiunilor în cazul structurilor rutiere suple şi mixte

Tipul suprafeţei de

rulare

PARAMETRUL TEHNIC

FISURARE DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

Categoria 1 Categoria 2

Asfalt, A

- faianţări în plăci şi faianţări în pânză de păianjen;

- fisuri şi crăpături, indiferent de tip;

- exudare; suprafaţă şlefuită

- suprafaţă cu ciupituri; - plombe; - pelade;

- gropi; - tasări;

Tabelul 3.2: Gruparea defecţiunilor în cazul structurilor rutiere rigide

Tipul suprafeţei de

rulare

PARAMETRUL TEHNIC

FISURARE DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

Beton de ciment, BC

- faianţări, fracturări şi tasarea/ridicarea dalelor;

- fisuri şi crăpături; - rupturi la margine, la rost şi

la colţuri;

- exfoliere; - altele (gropi şi plombe, decolmatare/

colmatere în exces a rosturilor)

6.7.7. Determinarea parametrilor tehnici: FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ se face

prin luarea în considerare a tipurilor de degradări vizualizate în teren, a nivelului de severitate aferente acestora şi a ponderii lor în cadrul grupei. Acest calcul este prezentat în Anexa 2.

6.7.8. În cazul structurilor cu îmbrăcăminte din beton de ciment, dalele care prezintă mai multe tipuri de degradări vor fi numărate o singură dată, afectate cu defecţiunea cea mai gravă.

6.7.9. În Foaia de calcul anexată se înscriu degradările vizualizate în teren, ţinând cont de nivelele specifice de gravitate, NG (1: gravitate scăzută; 1,2: gravitate medie şi 1,5: gravitate ridicată).

Unităţile de măsură sunt specifice fiecărui tip de degradare, astfel:

15

o tip metru liniar - ptr. fisuri, în cazul structurilor suple şi mixte; o tip metru pătrat - ptr. faianţări, suprafaţă exudată, suprafaţă şlefuită, suprafaţă cu ciupituri,

plombe, pelade, gropi, tasări, în cazul structurilor suple şi mixte; o tip element, respectiv număr de dale afectate de un anumit tip de degradare – ptr. betonul

de ciment.

6.7.10. După introducerea datelor în Foaia de calcul (identificarea sectorului de analiză: poziţiile kilometrice de început şi de sfârşit, lăţimea sectorului vizualizat, lungimi fisuri, suprafeţe degradate şi număr dale cu defecţiuni, pe nivele de gravitate), calculul parametrilor FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ se va face automat.

7. DETERMINAREA INDICILOR DE PERFORMANŢĂ INDIVIDUALI

7.1. Indicele de performanţă individual, I reprezintă o valoare cuprinsă între 0 şi 5, care este atribuită fiecărui indicator de performanţă al drumului (planeitate, rugozitate, stare de degradare şi capacitate portantă).

7.2. Transformarea numerică a parametrului tehnic specific unui indicator de performanţă în indice individual de performanţă se face pe baza unor funcţii de transfer (ecuaţii matematice) preluate din cele mai recente studii şi cercetări europene.

7.3. În Anexa 3 sunt prezentate funcţiile de transfer, iar în Foaia de calcul anexată, indicii individuali de performanţă se obţin automat, simultan cu introducerea parametrului tehnic specific fiecărui indicator de performanţă.

8. DETERMINAREA INDICILOR DE PERFORMANŢĂ COMBINAŢI

8.1. Indicele de performanţă combinat, IPC reprezintă o valoare cuprinsă între 0 şi 5, care

caracterizează nivelul de confort, nivelul de siguranţă şi nivelul stării structurale al structurilor rutiere.

8.2. Stabilirea indicilor de performanţă combinaţi se face ţinând cont de aportul fiecărui indice

de performanţă individual asupra nivelelor de viabilitate ale drumurilor enunţate şi a ponderilor acestora, pe baza unor ecuaţii matematice.

8.3. Gruparea indicilor de performanţă individuali, I, în scopul obţinerii indicilor de performanţă combinaţi, IPC se face în funcţie de clasa tehnică a drumurilor analizate. Vor fi implicaţi în analize indicii individuali prezentaţi în tabelul 5. Tabelul 4: Gruparea indicilor de performanţă individuali Drum de clasa

tehnică Pentru evaluarea nivelului de

Confort Pentru evaluarea nivelului de Siguranţă

IV şi V I_PL I_µGT (se pot utiliza rezultatele măsurărilor cu pendulul SRT , transformate în unităţi µGT)

III I_PL, I_DS, I_PT I_µGT, I_PT, I_MTD I şi II I_PL, I_DS, I_PT, I_MTD, I_F I_µGT, I_PT, I_MTD, I_DScat 1*, I_DScat 2 Drum de clasa

tehnică Pentru evaluarea nivelului de Stare

structurală

IV şi V I_CP III I_CP, I_F

16

I şi II I_CP, I_F, I_PT, I_PL I_PL......................Indice de Performanţă Individual pentru planeitate longitudinală I_PT......................Indice de Performanţă Individual pentru planeitate transversală I_MTD..................Indice de Performanţă Individual pentru macrotextură I_µGT...................Indice de Performanţă Individual pentru microtextură I_F....................... .Indice de Performanţă Individual pentru FISURARE I_DS......................Indice de Performanţă Individual pentru DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ I_CP......................Indice de Performanţă Individual pentru capacitate portantă cat 1 şi cat 2 .........descriere în Anexa 2

*incluzând doar exudarea

8.4. În Anexa 4 este prezentat algoritmul de stabilire a indicilor de performanţă combinaţi, iar în foaia de calcul anexată, indicii de performanţă combinaţi se obţin automat, simultan cu alegerea indicatorilor de performanţă individuali care influenţează nivelele de confort, de siguranţă şi pe cel al stării structurale, în funcţie de clasa tehnică a drumurilor .

9. DETERMINAREA INDICELUI DE PERFORMANŢĂ GENERAL

9.1. Indicele de performanţă general este un număr cuprins între 0 şi 5, care rezultă prin ponderarea indicilor de performanţă combinaţi, în scopul stabilirii stării de funcţionalitate a unei structuri rutiere. Acest indice oferă o imagine de ansamblu asupra stării generale a drumurilor individuale sau la nivel de reţea, indică sectoarele necorespunzătoare şi pe baza lui se poate schiţa o strategie generală de întreţinere sau ranforsare.

9.2. Stabilirea indicelui de performanţă general are la bază acelaşi algoritm de calcul prezentat

anterior, utilizând cei trei indici combinaţi (nivel de confort, nivel de siguranţă şi nivel de stare structurală) şi ţinând cont de influenţa fiecăruia asupra stării de funcţionalitate, prin coeficienţi de ponderare.

9.3. În Anexa 5 este prezentat algoritmul de stabilire a indicelui de performanţă general, iar în foaia de calcul anexată, indicele de performanţă general se obţine automat, simultan cu stabilirea valorilor indicilor de performanţă combinaţi.

10. DETERMINAREA STĂRII TEHNICE A DRUMURILOR MODERNE ŞI A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

10.1. Calificativul stării tehnice a drumurilor este stabilit în funcţie de Indicele de Performanţă

General, IPG, conform tabelelor 5 şi 6, pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminte rutieră bituminoasă, respectiv din beton de ciment.

10.2. Condiţii privind calificativul stării tehnice: - în cazul drumurilor evaluate în etapele curente de măsurare, calificativul stării tehnice

constituie un indicator asupra strategiei de întreţinere sau de ranforsare; - în cazul drumurilor nou construite sau modernizate şi în cazul drumurilor recent ranforsate,

calificativul stării tehnice constituie un mijloc de control al calităţii lucrărilor executate.

10.3.Tabelele 5 si 6 prezintă măsurile generale de intervenţie preconizate pentru drumurile cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv din beton de ciment, evaluate în cadrul etapelor curente, în funcţie de:

17

- valoarea indicelui de performanţă general, IPG şi de calificativul stării tehnice dedus din acesta;

- tipul nivelului de performanţă cel mai redus al structurilor rutiere (confortul, siguranţa sau portanţa), determinat de valoarea cea mai mare a indicatorului IPC în formula de calcul a indicelui IPG;

- clasa tehnică a drumurilor, determinată conform reglementărilor tehnice în vigoare. Tabel 5: Stabilirea calificativului de stare tehnică a structurilor rutiere suple şi mixte

Calificativ stare tehnică

IPG

Indice de performanţă predominant

IPC

Clasa tehnică a drumului

Lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminte bituminoasă

Foarte bună

0....1

IPC_C indiferent

Punere sub observaţie

IPC_S IPC_P

I şi II III IV şi V

Bună

1, 01....2,5

IPC_C indiferent

Tratament bituminos/straturi bituminoase foarte subtiri la rece

IPC_S Tratament bituminos IPC_P

I şi II Covor asfaltic

III IV şi V Tratament bituminos

Mediocră

2, 51....4

IPC_C indiferent

Frezare şi înlocuire covor nou

IPC_S Tratament bituminos/covor bituminos rugos

IPC_P

I şi II Straturi asfaltice

III IV şi V Covor asfaltic

Rea

4,01....5

IPC_C indiferent

Reciclare straturi asfaltice / termoreprofilare şi acoperire cu straturi asfaltice

IPC_S

IPC_P

I şi II Ranforsare structură III

IV şi V Foarte rea

Peste 5

IPC_C indiferent

Ranforsare structură

IPC_S IPC_P


18

Tabel 6: Stabilirea calificativului de stare tehnică a structurilor rutiere rigide

Calificativ stare tehnică

IPG

Indice de performanţă

general predominant


Lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru structuri rutiere cu

îmbrăcăminte din beton de ciment

Foarte bună

0....1

IPC_C indiferent

Punere sub observaţie

IPC_S IPC_P


Bună

1, 01....2,5

IPC_C indiferent

Colmatari rosturi şi fisuri, reparaţii locale IPC_S Reparaţii locale şi tratament bituminos IPC_P

I şi II Covor asfaltic

III IV şi V Tratament bituminos

Mediocră

2, 51....4

IPC_C indiferent

Reparaţii dale, reparaţii rosturi, tratament bituminos/ covor asfaltic sau straturi asfaltice şi strat antifisură IPC_S

IPC_P

I şi II Straturi asfaltice

III IV şi V Covor asfaltic

Rea

4,01....5

IPC_C indiferent

Reparatii pe bază de beton fluidifiat/ reciclare şi acoperire cu straturi asfaltice IPC_S

IPC_P

I şi II

Ranforsare structură III IV şi V

Foarte rea

Peste 5

IPC_C indiferent

Ranforsare structură

IPC_S IPC_P

I şi II

III IV şi V

11. INSTRUMENT PENTRU APLICARE PRACTICĂ. FOAIE DE CALCUL

11.1. Pentru aplicarea practică a procedurii de determinare a stării tehnice a drumurilor au fost creeate în Excel, două foi de calcul ce însoţesc normativul, una pentru structuri cu îmbrăcăminte bituminoasă şi una pentru structuri cu îmbrăcăminte din beton de ciment..

11.2. Foile de calcul vor fi folosite pentru:

• transformarea parametrilor tehnici în indici de performanţă individuali; • calcului indicilor de performanţă precombinaţi şi combinaţi; • calculul indicelui de performanţă general.

11.3. Paşi de urmat în utilizarea Foilor de calcul:

11.3.1. Se deschide una dintre următoarele foi de calcul: „Foaie de calcul structuri suple şi

mixte” şi „Foaie de calcul structuri rigide”, în funcţie de tipul îmbrăcămintei rutiere al drumului implicat în analiză;

19

11.3.2. Se alege clasa tehnică a sectorului de drum analizat, dintre : drumuri de clasă tehnică I şi II, drumuri de clasă tehnică III şi drumuri de clasă tehnică IV şi V;

11.3.3. Se introduc datele de identificare ale sectorului de drum: - poziţia kilometrică de început şi de sfârşit, sub formă de număr zecimal (ex. km 3,565,

respectiv 4,814). Lungimea sectorului se calculează automat şi nu trebuie introdusă; - se introduce apoi lăţimea investigată a sectorului de drum, tot sub formă de număr zecimal; 11.3.4. Se identifică indicatorii de performanţă implicaţi în stabilirea stării de confort, de siguranţă şi de stare structurală a sectorului de drum, în funcţie de clasa tehnică, conform tabelului 4; 11.3.5. Se introduc valorile parametrilor tehnici care caracterizează indicatorii de performanţă

stabiliţi la pct. 11.3.4. Modul de determinare a acestora este conform capitolului 6. 11.3.6. Concomitent cu introducerea parametrilor tehnici, programul calculează automat indicii

de performanţă individuali, I, corespunzători acestora; 11.3.7. Se deschide următoarea foaie de calcul din bară, cu eticheta: „Indice de confort”. În

această foaie de calcul, valorile Indicelui de performanţă combinat pentru confort, IPC_C sunt deja calculate de program, sarcina utilizatorului constând în a reţine valoarea corespunzătoare clasei tehnice a sectorului de drum pe care-l are în analiză;

11.3.8. Se deschid pe rând următoarele foi de calcul din bară, în acelaşi mod obţinându-se

valorile Indicelui de performanţă combinat pentru siguranţă, IPC_S şi Indicelui de performanţă combinat pentru stare structurală, IPC_P;

11.3.9. Se deschide şi ultima foaie cu eticheta „Indice de performanţă general”, IPG, care

permite citirea valorii indicelui de performanţă general pentru sectorul de drum supus analizei;

11.3.10. În Foile de calcul care însoţesc normativul sunt introduse toate ponderile aferente calculului fiecărui indice de performanţă (individual, combinat şi general).

20

ANEXA 1 CALCULUL PARAMETRULUI TEHNIC: Dv/Pp, PENTRU EVALUAREA CAPACITĂŢII PORTANTE

A 1.1. Durata de viaţă reziduală a unei structuri rutiere, Dv, reprezintă numărul de ani în care

structura existentă, neranforsată, poate prelua sarcinile din traficul de perspectivă, până la debutul fenomenului de degradare, conform criteriilor de dimensionare descrise în normativele specifice fiecărui tip de structură rutieră. Durata de viaţă reziduală se calculează utilizând următoarea relaţie:

∑=

=4

1

1

i i

i

N

nDv

fiind corespunzător condiţiei de degradare prin oboseală:

14

1

=∑=i I

i

N

n

unde : n - numărul de treceri ale osiei standard pe an; N - numărul de treceri ale osiei standard până la producerea fenomenului de fisurare; i - formula permite acumularea sezonieră a degradarilor. În prezent, metodele de

dimensionare din ţara noastră consideră un singur anotimp, a cărei temperatură medie anuală este de 20° C.

A 1.2. Etape de calcul în determinarea parametrului tehnic Dv/Pp :

o Stabilirea volumului de trafic de calcul, Nc, conform AND 584 ; o Stabilirea perioadei de perspectivă, Pp, pentru drumul analizat, conform cerinţelor

administratorului sau conform normativelor de dimensionare ale structurilor rutiere AND 550 şi PD 177;

o Stabilirea indicatorului ni, astfel: ni = Nc/Pp

o Determinarea tipului de structură rutieră şi a modului de alcătuire a acesteia; o Aplicarea criteriilor de dimensionare, conform normativelor specifice fiecărui tip de

structură rutieră (suplă, mixtă sau rigidă, ranforsare sau structură nouă), în scopul determinării indicatorului Ni, ţinând cont de următoarele:

- drumurile de clasă tehnică I, II, III vor fi obligatoriu evaluate folosind echipamente performante de măsurare, iar cele de clasă tehnică IV şi V pot fi evaluate fie utilizând echipamente dinamice, fie statice, de tipul deflectometrului cu pârghie Benkelman;

- softurile care interpretează măsurările efectuate cu echipamente cu sarcină dinamică vor fi armonizate la condiţiile ţării noastre (presupune transformarea deflexiunii şi a modulilor de elasticitate dinamici ai mixturilor asfaltice la temperatura de referinţă de 20°C, precum şi includerea criteriilor de dimensionare a structurilor rutiere cuprinse în normativele de dimensionare din ţara noastră);

- valorile de calcul ale duratelor de viaţă reziduală care se introduc în foile de calcul sunt : � pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminte bituminoasă : valori medii sau minime pe

sectoare omogene, în funcţie de clasa tehnică a sectorului de drum şi de perioada efectuării măsurărilor, conform tabelelor A.1. şi A.2.

� pentru structuri rutiere care conţin beton de ciment în alcătuire, în strat de bază sau ca îmbrăcăminte : valori medii pe sectoare omogene, determinate conform NP 111.

21

Tabelul A.1: Perioada măsurării: primăvara după dezgheţ sau cel mult 15 zile după perioada ploilor de primăvară şi toamna, după minim 15 zile de la debutul ploilor de toamnă( CONDIŢII DEFAVORABILE)

Tipul structurii

rutiere

Drum de clasă tehnică: I, II şi III Drum de clasă tehnică: IV şi V Tip climateric Tip climateric

I II III I II III Tipul profilului transversal Tipul profilului transversal

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Suplă Dv min Dv med Mixtă

Tabelul A.2: Perioada măsurării: ALTE PERIOADE DECÂT CELE CARACTERIZATE PRIN CONDIŢII DEFAVORABILE

Tipul structurii

rutiere

Drum de clasă tehnică : I, II şi III Drum de clasă tehnică : IV şi V Tip climateric Tip climateric

I II III I II III Tipul profilului transversal Tipul profilului transversal

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Rambleu

La nivelul

terenului sau

debleu, profil mixt

Suplă Dv min 0,85xDv min Dv med Dv min Mixtă Dv min Dv med

22

- este necesar să se ţină cont de faptul că durata de viaţă reziduală trebuie neaparat să fie asociată cu criteriul de dimensionare adoptat. Adoptarea mai multor criterii de dimensionare presupune evaluarea mai multor durate de viaţă reziduală. Pentru calculul parametrului Dv/Pp se va reţine întotdeauna valoarea Dv cea mai mică obţinută după aplicarea criteriilor;

- pentru structurile rutiere care conţin în alcătuire beton de ciment (ca strat de rulare sau ca strat de bază), calculul indicatorului N se va face conform normativului indicativ NP 111, capitolul 6, secţiunea 2;

- pentru structurile rutiere măsurate cu deflectometrul cu pârghie Benkelman, pentru determinarea indicatorului N se vor folosi următoarele corelaţii:

� dacă Nc > 1 m.o.s.:

d = 480 – 127 log Nr şi d = 462 – 107 log Nz. unde d – valoarea caracteristică a deflexiunii, în µm conform normativului indicativ CD 31. Se va reţine valoarea N cea mai mică.

� dacă Nc < 1 m.o.s.:

d = 579 – 128 log Nr şi d = 565 – 111 log Nz. unde d – valoarea caracteristică a deflexiunii, în µm conform normativului indicativ CD 31. Se va reţine valoarea N cea mai mică.

23

ANEXA 2 CALCULUL PARAMETRILOR TEHNICI PENTRU EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE

A 2.1. Următoarele formulele matematice sunt utilizate pentru determinarea parametrilor tehnici P_F şi P_DS, pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminţi bituminoase (notate A) şi cu îmbrăcăminţi din beton de ciment ( notate BC): I. Parametrul tehnic, FISURARE, P_F I.1. Pentru îmbrăcăminţile bituminoase, P_F_A :

⋅

⋅⋅⋅+⋅⋅

=∑ ∑

1005.075.09.0

;100__Stotal

NGLfisNGSfai

MinAFP i i

ii

unde: 0,9 şi 0,75 - coeficienţi ce indică ponderea tipului de degradare; 0,5 - suprafaţa afectată de fisuri; Sfaii - suprafaţa afectată de faianţarea de tip “i”, al cărui nivelul de gravitate este NG; Lfisi - lungimea fisurii de tip “i”, al cărui nivel de gravitate este NG; NG - nivelul de gravitate al defecţiunii (poate fi: 1; 1,2 sau 1,5, în funcţie de severitatea

degradării: nivel SCĂZUT, MEDIU, respectiv RIDICAT) Stotal - suprafaţa de referinţă.

I.2. Pentru îmbrăcăminţile din beton de ciment, P_F_BC :

⋅

⋅⋅+

⋅+⋅⋅⋅

=

∑∑ ∑100

7.09.0

;100__Stotal

NGNrNGNfaiNGNfisSdala

MinBCFPi

i

i i

ii

unde: 0,9 şi 0,7 - coeficienţi ce indică ponderea tipului de degradare; Sdala - suprafaţa dalei afectate de fisuri şi/sau faianţări şi/sau rupturi de margine; Nfisi - numărul dalelor afectate de fisuri, al căror nivel de gravitate este NG; Nfaii - numărul dalelor afectate de faianţări (inclusiv fracturată sau tasată/ridicată), al

căror nivel de gravitate este NG; Nri - numărul dalelor afectate de rupturi la rosturile transversale, longitudinale şi la

colţuri, al caror nivel de gravitate este NG; NG - nivelul de gravitate al defecţiunii (poate fi: 1; 1,2 sau 1,5, în funcţie de severitatea

degradării: nivel SCĂZUT, MEDIU, respectiv RIDICAT) Stotal - suprafaţa de referinţă. II. Parametrul tehnic, DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ, P_DS II.1. Pentru îmbrăcăminţile bituminoase, P_DS_A :

24

⋅

⋅+⋅+

⋅+⋅+⋅+⋅⋅

=

∑ ∑∑ ∑ ∑ ∑100

7.0

;100__Stotal

NGStNGSgrNGSpldNGSpbNGSciupNGSexud

MinADSPiI i

ii

i i i i

iiii

unde: 0,7 - coeficient ce indică ponderea tipului de degradare; Sexud i - suprafaţa afectată de exudare, al cărui nivelul de gravitate este NG; Sciupi - suprafaţa afectată de ciupituri, al cărui nivelul de gravitate este NG; Spbi - suprafaţa plombată, al cărui nivelul de gravitate este NG; Spldi - suprafaţa afectată de pelade, al cărui nivelul de gravitate este NG; Sgr i - suprafaţa afectată de gropi , al cărui nivelul de gravitate este NG; Sti - suprafaţa afectată de tasări, cedări locale de structură, al cărui nivelul de gravitate

este NG; NG - nivelul de gravitate al defecţiunii (poate fi: 1; 1,2 sau 1,5, în funcţie de severitatea

degradării: nivel SCĂZUT, MEDIU, respectiv RIDICAT) Stotal - suprafaţa de referinţă.

⋅

⋅+⋅+⋅

=

∑ ∑∑100

7.0

;100*__Stotal

NGStNGSgrSexud

MinADSPi i

ii

i

i

unde: 0,7 - coeficient ce indică ponderea tipului de degradare; Sexud i - suprafaţa afectată de exudare, al cărui nivelul de gravitate este NG; Sgr i - suprafaţa afectată de gropi , al cărui nivelul de gravitate este NG; Sti - suprafaţa afectată de tasări, cedări locale de structură, al cărui nivelul de gravitate

este NG; NG - nivelul de gravitate al defecţiunii (poate fi: 1; 1,2 sau 1,5, în funcţie de severitatea

degradării: nivel SCĂZUT, MEDIU, respectiv RIDICAT) Stotal - suprafaţa de referinţă. II.2. Pentru îmbrăcăminţile din beton de ciment, P_DS_BC :

⋅

⋅+⋅

=

∑100

)(9.0

;100__Stotal

NGalteleexfNSdala

MinBCDSP i

i

unde: 0,9 - coeficienţi ce indică ponderea tipului de degradare; Sdala - suprafaţa dalei afectate de exfoliere şi/sau rupturi la rost; N(exf +altele) - numărul dalelor afectate de exfoliere şi de alte tipuri de degradări:

gropi, plombe şi decolmatări/ colmatare în exces, al căror nivel de gravitate este NG;

NG - nivelul de gravitate al defecţiunii (poate fi: 1; 1,2 sau 1,5, în funcţie de severitatea degradării: nivel SCĂZUT, MEDIU, respectiv RIDICAT)

Stotal - suprafaţa de referinţă. NOTĂ: În cazul structurilor cu îmbrăcăminte din beton de ciment, dalele care prezintă mai multe tipuri de degradări vor fi considerate în formule o singură dată, dar afectate cu defecţiunea cea mai gravă.

A 2.2. Formulele matematice din această ANEXĂ sunt incluse în Foile de calcul.

25

ANEXA 3 CALCULUL INDICILOR DE PERFORMANŢĂ INDIVIDUALI

A 3.1. În cadrul acţiunii COST 354 au fost analizaţi următorii indicatori de performanţă Individuali:

o planeitatea longitudinală şi transversală; o rugozitatea ; o capacitatea portantă; o starea de degradare.

A 3.2. Parametrii tehnici propuşi pentru clasificarea acestora sunt:

o Indicele internaţional de planeitate, IRI şi adâncimea făgaşului, af; o Adâncimea medie a macrotexturii şi coeficientul de frecare; o Raportul între durata de viaţă reziduală şi perioada de perspectivă, Dv/Pp; o Parametrii: FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ.

A 3.3. Prin intermediul următoarelor funcţii de transfer, fiecărui indicator de performanţă i se asociază un număr, denumit indice de performanţă, cuprins între 0 şi 5, care indică :

o 0 – stare “foarte bună” o 5 – stare „foarte rea”.

A.3.3.1. Funcţie de transfer pentru indicatorul de performanţă planeitate longitudinală

( )[ ]IRIMinMaxPLI ×= 816.0;5;0_

A.3.3.2. Funcţie de transfer pentru indicatorul de performanţă planeitate transversală

( )[ ]afafMinMaxPTI ×+×−= 229.00015.0;5;0_ 2

A.3.3.3.1. Funcţie de transfer pentru indicatorul de perfomanţă rugozitate, metoda volumetrică,

MTD, pentru drumuri de categoria I, II şi III

( )[ ]MTDMinMaxIIIIIIMTDRI ×−=− 3.56.6;5;0____

A.3.3.3.2. Funcţie de transfer pentru indicatorul de performanţă rugozitate, metoda volumetrică, MTD, pentru drumuri de categoria IV şi V

( )[ ]MTDMinMaxVIVMTDRI ×−=−− 9.67;5;0__

A.3.3.3.3. Funcţie de transfer pentru indicatorul de performanţă rugozitate, exprimată prin coeficientul de frecare µGT

( )[ ]205.116.17;5;0__ +×−= GTMinMaxGTRI µµ Viteza de măsurare este de 60 km/h.

A.3.3.4. Funcţie de transfer pentru indicatorul de performanţă capacitate portantă

26

×= PpDvMinMaxCPI 5;5;0_

A.3.3.5.1. Funcţie de transfer pentru indicatorul de perfomanţă FISURARE pentru drumuri de categoria I, II şi III

( )[ ]FPMinMaxIIIIIIFI _16.0;5;0____ ×=

A.3.3.5.2. Funcţie de transfer pentru indicatorul de perfomanţă FISURARE pentru drumuri de

categoria IV şi V

( )[ ]FPMinMaxVIVFI _1333.0;5;0___ ×= A.3.3.5.3. Funcţie de transfer pentru indicatorul de perfomanţă DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

pentru toate categoriile de drumuri

( )[ ]DSPMinMaxDSI _1333.0;5;0_ ×=

27

ANEXA 4 CALCULUL INDICILOR DE PERFORMANŢĂ COMBINAŢI

A.4.1. În cadrul acţiunii COST 354, indicii de performanţă individuali, I au fost grupaţi în scopul stabilirii indicilor de performanţă combiaţi, IPC, în fapt valori care au rolul de a furniza informaţii privind starea de funcţionalitate a structurilor rutiere. Au fost evaluaţi:

o Indicele de performanţă combinat de confort, IPC_C; o Indicele de performanţă combinat de siguranţă, IPC_S; o Indicele de performanţă combinat structural, IPC_P; o Indicele de de performanţă combinat de mediu , IPC_M.

Studiile privind influenţa structurilor rutiere asupra mediului înconjurător nu au fost suficiente

pentru ca membrii comisiei tehnice europene să obţină un punct de vedere cert privind ultimul indice, motiv pentru care studiilor vor continua.

A.4.2. La stabilirea rezultatului final al IPC s-a ţinut cont de faptul că valoarea acestuia este

determinată prin ponderare de valorile indicilor individuali care-l influenţează . S-a constatat că rezultatul final al IPC este puternic influenţat de valoarea maximă a I ponderat, motiv pentru care, pentru aplicarea practică a procedurii de combinare s-au realizat două scenarii, respectiv:

• Scenariul 1 consideră valoarea maximă a indicelui individual de performanţă ponderat prin p1 şi media celorlalţi indici ponderaţi prin pi şi influenţaţi de un factor de influenţă P.

( )

⋅+= ni III

PIIPC ,...,,

100;5min 321

unde: Ii – indice de performanţă individual Ii – indice de performanţă individual ponderat prin ponderea pi (I1 = p1 x I1 ; I2 = p2 x I2 , etc ). Condiţia impusă: I1 ≥ I2 ≥ I3 ≥ ... ≥ In

• Scenariul 2 consideră doar primele cele mai mari valori ponderate ale indicilor

individuali de performanţă, influenţată de factorul P. Toate celelate valori I3.... In care sunt mai mici decât a doua cea mai mare valoare ponderată a indicelui individual de performanţă nu sunt luate în considerare.

⋅+= 21 100

;5min IP

IIPCi

Condiţii introduse în foaia de calcul, conform recomandărilor europene: - s-a ales scenariul 1, care ţine cont de valorile tuturor indicilor I; - s-a ales P = 10% (factorul de influenţă „P” ar trebui să fie între 10 şi 20%);

A 4.3. Rezultă, conform algoritmului de calcul, valori cuprinse între 0 şi 5 pentru cei trei indici

de performanţă combinaţi. Valorile au următoarea semnificaţie:


28

ANEXA 5 CALCULUL INDICELUI DE PERFORMANŢĂ GENERAL

A 5.1. Un indice general este o combinaţie matematică a indicilor individuali şi/sau combinaţi care descriu starea structurii rutiere referitor la diferite aspecte cum ar fi: siguranţa, confortul , starea structurală şi mediul înconjurător.

Indicele general oferă o primă impresie asupra stării generale a drumurilor analizate , individual sau la nivel de reţea şi indică sectoarele necorespunzătoare. Folosind aceste informaţii se poate obţine o strategie generală de întreţinere. În consecinţă, indicatorul general este un instrument util pentru administratori, pentru a evalua starea generală a reţelei şi pentru a evalua strategiile generale viitoare şi fondurile necesare.

A 5.2. Combinarea Indicilor de Performanţă Combinaţi într-un Indice de Performanţă General se face, ca şi în cazul precedent, utilizând unul dintre cele două scenarii:

• Scenariul 1: consideră valoarea maximă a indicelui de performanţă combinat ponderat prin p1 şi media celorlalţi indici ponderaţi prin pi şi influenţaţi de un factor de influenţă P.

( )

⋅+= 321 ,...,.

100;5min IPCIPC

PIIPG

unde: IPCi – indice de performanţă combinat IPCi – indice de performanţă combinat ponderat prin ponderea pi (IPC1 = p1 x IPC1 etc ). Condiţia impusă: IPC1 ≥ IPC2 ≥ IPC3 ≥ ... ≥ IPCn

• Scenariul 2: consideră doar primele cele mai mari valori ponderate ale indicilor de performanţă combinaţi, influenţată de factorul P. Toate celelate valori IPC3.... IPCn care sunt mai mici decât a doua cea mai mare valoare ponderată a indicelui de performanţă combinat nu sunt luate în considerare.

⋅+= 21 100

;5min IPCP

IIPG

Condiţii introduse în foaia de calcul, conform recomandărilor europene: - s-a ales scenariul 1, care ţine cont de valorile tuturor indicilor IPC; - P = 10% (factorul de influenţă „P” ar trebui să fie între 10 şi 20%); A.5.3. Rezultă, conform algoritmului de calcul, valori cuprinse între 0 şi 5 pentru indicele de

performanţă general. Valorile au următoarea semnificaţie:


29

ANEXA 6 APRECIEREA INDIVIDUALĂ A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ

A. 6.1. Starea tehnică a drumurilor moderne se stabileşte pe baza indicelui de performanţă general, IPG, valoare stabilită utilizând Foile de calcul ataşate. În mod excepţional, dacă se doreşte aprecierea individuală a fiecărui indicator de performanţă se pot utiliza tabelele care urmează:

A.6.2. Calificativul planeităţii

A 6.2.1. Calificativul planeităţii longitudinale se stabileşte în funcţie de clasa tehnică a drumului

supus analizei şi valoarea indicelului de planeitate IRI, atât pentru drumuri noi, cât şi pentru drumuri existente, conform tabelului A.6.1.

Tabelul A.6.1. Calificativul planeităţii longitudinale


Drumuri nou executate,

modernizate Structuri

suple şi mixte

Drumuri existente Structuri rutiere suple şi mixte*

Indice de planeitate, IRI, m/km FOARTE

BUNĂ FOARTE

BUNĂ BUNĂ MEDIOCRĂ REA

I şi II < 1,5 < 2 2,1 ... 2,6 2,7 ... 3,2 > 3,3 III < 2 < 2,5 2,6 ... 3,0 3,1 ... 4 > 4,1 IV < 2,5 < 3 3,1 ... 3,5 3,5 ... 4,5 > 4,6 V < 3 < 3,5 3,6 ... 4 4,1 ...5 > 5,1

* pentru structurile cu îmbrăcăminte din beton de ciment, valorile din tabel se multiplică cu 20%

A 6.2.2. Calificativul planeităţii transversale se stabileşte în funcţie de clasa tehnică a drumului supus analizei şi valoarea adâncimii făgaşului, atât pentru drumuri noi, cât şi pentru drumuri existente, conform tabelului A.6.2.

Tabelul A.6.2 . Calificativul planeităţii transversale




suple şi mixte

Drumuri existente Structuri rutiere suple şi mixte

Adâncimea făgaşului, mm FOARTE

BUNĂ FOARTE


I şi II (+/-) 1 mm/m

< 5 6 ... 10 11 ... 15 > 16 III < 8 9 ...14 15 ...20 > 21

IV şi V < 10 11 ...16 17 ...24 > 25

A 6.3. Calificativul rugozităţii se stabileşte în funcţie de clasa tehnică a drumului supus analizei şi de metoda de determinare, astfel:

A 6.3.1. Calificativul rugozităţii pe baza adâncimii medii a macrotexturii, prin metoda volumetrică, MTD, atât pentru drumuri noi, cât şi pentru drumuri existente, conform tabelului A.6.3.

30

Tabelul A.6.3. Calificativul rugozităţii – adâncimea medie a macrotexturii

Clasa tehnică a

drumului


modernizate Structuri suple, mixte şi rigide

Drumuri existente Structuri rutiere suple, mixte şi rigide

Adâncimea medie a macrotexturii, mm FOARTE

BUNĂ FOARTE


I şi II > 1,2 > 1 0,8...0,99 0,5...0,79 < 0,49 III > 0,8

> 0,75 0,6...0,74 0,45...0,59 < 0,44 IV şi V > 0,6

A 6.3.2. Calificativul rugozităţii pe baza adâncimii medii a microtexturii, prin metoda

profilometrică, exprimată prin coeficientul de frecare, µGT, atât pentru drumuri noi, cât şi pentru drumuri existente, conform tabelului A.6.4.

Tabelul A.6.4 . Calificativul rugozităţii – coeficientul de frecare




suple, mixte şi rigide


coeficient de frecare, µµµµGT FOARTE

BUNĂ FOARTE


I şi II > 0,67 > 0,6 0,53...0,59 0,46...0,52 0,38...0,45 III > 0,62 > 0,55 0,5...0,54 0,42...0,49 0,35...0,41

IV şi V > 0,57 > 0,5 0,45...0,49 0,38...0,44 0,3...0,37

A 6.3.3. Calificativul rugozităţii pe baza aderenţei suprafeţelor, prin metoda: încercarea cu pendul.

Tabelul A.6.5. Calificativul rugozităţii – aderenţa suprafeţei

Clasa tehnică a

drumului



suple, mixte şi rigide


SRT FOARTE

BUNĂ FOARTE BUNĂ BUNĂ MEDIOCRĂ REA

I şi II > 80 > 73 66....72 59...65 51...58 III > 75 > 68 63...67 55...62 48...54

IV şi V > 70 > 63 58...62 51...57 43....50 NOTĂ: valorile din tabelul A.6.5 au fost calculate utilizând următoarea relaţie din AND 606 dintre valorile SRT şi µGT:

SRT = (µGT + 0.13)/0,01 În cazul în care se aplică mai multe metode de încercare pentru analiza rugozităţii se va adopta

calificativul cel mai defavorabil.

31

A 6.4. Calificativul capacităţii portante

A 6.4.1. Pentru drumuri existente, indiferent de tipul echipamentului de măsurare, în funcţie de clasa tehnică a drumului supus analizei şi valoarea raportului dintre durata de viaţă reziduală, Dv şi durata de exploatare , Pp, conform tabelelor A.6.6 şi A.6.7.

Valoarea parametrului Dv implicată în stabilirea calificativului capacităţii portante se determină conform ANEXEI 1.

Tabelul A.6.6. Calificativul capacităţii portante, după Dv/Pp

Clasa tehnică a

drumului


modernizate Structuri suple şi mixte

Drumuri existente Structuri rutiere suple şi mixte

Dv/Pp, adimensional FOARTE

BUNĂ FOARTE


I şi II > 1,3 > 1,25 0,87....1,24 0,37...0,86 < 0,36 III > 1,15 > 1,1 0,78....1,09 0,33...0,77 < 0,32 IV > 1,1 > 1,05 0,74....1,04 0,31...0,73 < 0,3 V > 1,05 > 1 0,7....0,99 0,3...0,69 < 0,29

Tabelul A.6.7. Calificativul capacităţii portante, după Dv/Pp




rigide

Drumuri existente Structuri rutiere rigide

Dv/Pp, adimensional FOARTE

BUNĂ FOARTE


toate > 1,05 > 1 0,7....0,99 0,3...0,69 < 0,29

A 6.4.2. Pentru drumuri nou construite cu îmbrăcăminte bituminoasă, capacitatea portantă a structurilor rutiere suple şi mixte va fi stabilită pe baza analizei următorilor parametri:

- Dv/Pp, conform tabelului A.6.6; - dc, calculată utilizând deflectometre cu sarcină dinamică, conform tabelului A.6.8, respectiv

utilizând deflectometrul Benkelman, conform tabelului A.6.9 ; - Cv, coeficientul de variaţie, trebuie să fie mai mic decât 20%. În contextul analizării capacităţii portante prin cei trei parametrii se va adopta calificativul cel

mai defavorabil.

Tabelul A.6.8. Calificativul capacităţii portante, după deflexiunea caracteristică

Clasa de trafic Traficul de

calcul m.o.s.

Capacitate portantă, structuri rutiere suple utilizând deflectometre cu sarcină dinamică

REA MEDIOCRĂ BUNĂ FOARTE BUNĂ Deflexiune caracteristică, 0,01 mm

FOARTE UŞOR Sub 0,03 > 165 145 ... 165 125 ... 145 < 125 UŞOR 0,03 ... 0,10 > 135 110 ... 135 90 ... 110 < 90

MEDIU 0,10 ... 0,30 > 100 75 ... 100 65 ... 75 < 65 GREU 0,30 ... 1,00 > 72 55 ... 72 45 ... 55 < 45

FOARTE GREU 1,00 ... 3,00 > 60 45 ... 60 40 ... 45 < 40 EXCEPŢIONAL, 3,00 ... 10,00 > 50 40 ... 50 32 ... 40 < 32

32


calcul m.o.s.

Capacitate portantă, structuri rutiere suple utilizând deflectometre cu sarcină dinamică


categoria 1 EXCEPŢIONAL,

categoria 2 Peste 10,00 > 38 32...38 25...32 < 25

Tabelul A.6.9. Calificativul capacităţii portante, după deflexiunea caracteristică


calcul m.o.s.

Capacitate portantă, structuri rutiere suple utilizând Benkelman


FOARTE UŞOR Sub 0,03 > 180 165 ... 180 150 ... 165 < 150 UŞOR 0,03 ... 0,10 > 160 130 ... 160 120 ... 130 < 120

MEDIU 0,10 ... 0,30 > 125 105 ... 125 90 ... 105 < 90 GREU 0,30 ... 1,00 > 100 80 .... 100 70 ... 80 < 70

FOARTE GREU 1,00 ... 3,00 > 85 70 ... 85 65 ... 70 < 65 EXCEPŢIONAL,

categoria 1 3,00 ... 10,00 > 75 62 ....75 55 ....62 < 55

EXCEPŢIONAL, categoria 2

Peste 10,00 > 60 50...60 43...50 < 43

A 6.4.2.1. Clasa de trafic este determinată de traficul de calcul stabilit pentru o perioadă de

perspectivă de 10 ani pe o bandă de circulaţie, în milioane osii standard . A 6.4.2.2. Valoarea deflexiunii caracteristice este cea corespunzătoare temperaturii de referinţă

de 20°C şi condiţiilor hidrologice defavorabile şi se stabileşte în modul următor: - în cazul utilizării tehnicii de măsurare cu deflectometrele cu sarcină dinamică, valoarea

deflexiunii caracteristice se stabileşte pe întreg tronsonul omogen de drum; - în cazul tehnicii de măsurare cu deflectometrele cu pârghie tip Benkelman, valoarea

deflexiunii caracteristicie reprezintă media valorilor individuale ale deflexiunilor caracteristice măsurate pe fiecare sector omogen de drum, conform normativului indicativ CD 31-2002;

- dacă deflexiunile se măsoară la altă temperatură decât cea specifică condiţiilor de referinţă (20°C), acestea se vor corecta, astfel: � dacă măsurările se fac cu echipamente statice ( Benkelman), conform normativului

CD 31; � dacă măsurările se fac cu echipamente dinamice se va utiliza următoarea relaţie de

calcul:

20log451.01

1,120,1 θθ

⋅+

⋅= cc dd

- dacă deflexiunea se măsoară în alte perioade decât cele în care complexul rutier lucrează în condiţii defavorabile, respectiv: primăvara după dezgheţ sau cel mult 15 zile după perioada ploilor de primăvară şi toamna, după minim 15 zile de la debutul ploilor de toamnă, indiferent de tehnica de măsurare utilizată, valorile deformaţiei elastice (deflexiuni) se corectează, utilizând coeficienţii de corecţie conform tabelului A.6.10.

33

Tabelul A.6.10 . Coeficienţi de corecţie pentru calculul dc

Tipul structurii

rutiere

Tip climateric I II III

Tipul profilului transversal

Rambleu

La nivelul terenului sau debleu, profil

mixt

Rambleu


mixt

Rambleu


mixt Suplă 1,00 1,10 1,30 1,50 1,50 1,60 Mixtă 1,10 1,20 1,10 1,20 1,10 1,20 A 6.4.2.3. Deflexiunile caracteristice din tabelele A.6.8 şi A.6.9 sunt corespunzătoare

structurilor rutiere suple şi a celor mixte cu o durată de exploatare mai mare de 10 ani. În cazul structurilor mixte care au o durată de exploatare mai mică de 10 ani, deflexiunile din tabele se reduc cu 20%.

A 6.4.3. Pentru drumuri nou construite cu îmbrăcăminte din beton de ciment, capacitatea

portantă a structurilor rutiere rigide va fi stabilită după parametrul tehnic: Dv/Pp, conform tabelului A.6.7.

A 6.5. Calificativul stării de degradare A.6.5.1. În algoritmul de calcul prezentat în cadrul acţiunii COST 354 pentru determinarea

indicatorilor de performanţă pentru structurile rutiere, starea de degradare este cuantificată prin gruparea defecţiunilor în grupe de defecte ce influenţează starea de viabilitate a drumurilor. În plus, făgaşele şi văluririle nu se iau în calcul la stabilirea calificativului stării de degradare, ele fiind cuantificate separat, prin analiza unui alt parametru tehnic, respectiv adâncimea făgaşului.

În acest context, pentru stabilirea calificativul stării de degradare al unei structuri rutiere (calcul

independent de analiza stării tehnice) se va folosi următorul algoritm de calcul:

Pentru structuri rutiere cu îmbrăcăminte bituminoasă: Calificativul stării de degradare se stabileşte conform AND 540, în funcţie de indicele de degradare ID, astfel: Tabelul A.6.11. Calificativul stării de degradare

Calificativ stare de degradare Valoare ID

REA › 13 MEDIOCRĂ 7,5...13 BUNĂ 5....7,5 FOARTE BUNĂ ‹ 5

unde:

ID = Sdegr / Stotală evaluată ( % ) unde: Sdegr = D1 + 0,7xD2 + 0,7xD3 + D5 ( m2 ) Stotală evaluată = L x l (m2 )

34

cu: D1 = suprafaţa totală afectată de gropi + 0,7 suprafaţa totală afectată de plombe (m2) D2 = suprafaţa totală afectată de faianţări (m2)

D3 = suprafaţa afectată de fisuri şi crăpături longitudinale şi transversale ( 0,5 x lungime fisuri şi crăpături) D5 = suprafaţa afectată de făgaşe longitudinale ( 0,3 x lungime făgaşe)

Starea de degradare se stabileşte pe sectoare omogene.

Pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment: Calificativul stării de degradare se stabileşte în funcţie de indicele de degradare ID, conform tabelului A.6.12. Tabelul A.6.12. Calificativul stării de degradare

Calificativ stare de degradare

Valoare ID

REA › 13 MEDIOCRĂ 7,5...13 BUNĂ 5....7,5 FOARTE BUNĂ ‹ 5

unde:

ID = Sdegr / Stotală evaluată ( % ) unde: Sdegr = Sdală x ( Ntasate + 0,5 Nplombate şi faianţate ) + (0,5 D3 +0,3 D4) x N Stotală evaluată = L x l (m2 ) cu:

Sdală = suprafaţa unei dale Ntasate = număr dale tasate Nplombate şi faianţate = număr dale plombate şi faianţate N= număr dale afectate de fisuri, crăpături şi exfolieri D3 = lungime fisuri şi crăpături, indiferent de tip D4 = suprafaţă exfoliată

Starea de degradare se stabileşte pe sectoare omogene.

35

ANEXA 7 EXEMPLE DE CALCUL

A.7.1 STRUCTURĂ RUTIERĂ CU ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASĂ

A 7.1.1. Anexa prezintă determinarea stării tehnice şi calculul indicilor de performanţă, pentru un sector de drum cu caracteristici stabilite astfel:

-utilizând Foaia de calcul care însoţeşte normativul; -urmărind algoritmul de calcul prezentat în normativ.

A 7.1.2. Etape pentru calculul Indicelui de Performanţă General, pe baza Foii de calcul

care însoţeşte normativul:

Se deschide Foaia de calcul pentru structuri rutiere suple şi mixte. Pasul 1 – Starea reală a structurii rutiere

Se analizează un sector omogen de drum de clasă tehnică II, cu o lungime de 5 km şi cu o lăţime de 7,5 m. Profilul transversal al sectorului de drum este mixt, tipul climateric al zonei în care se încadrează drumul este II iar măsurările pentru evaluarea capacităţii portante s-au făcut vara (condiţii hidrologice favorabile). Structura rutieră pe acest sector este suplă, alcătuită din straturi asfaltice şi straturi de bază şi de fundaţie din materiale granulare. Datele de intrare culese din teren prin evaluări specifice sunt prezentate în tabelul A.7.1.1. Tabelul A.7.1.1: Date de intrare

Indicatori de performanţă

Parametru tehnic/unitate de

măsură

Nivel de Gravitate

Valoare NG

Valoare parametru

Planeitate longitudinală IRI (m/km) 3,0 Planeitate transversală af (mm) 12,5 Rugozitate-Microtextura µGT 0,42 Rugozitate-Macrotextura MTD (mm) 0,5 Capacitatea portantă Dv/Pp* 4/15 = 0,27 Starea de degradare** : FISURARE se determină utilizând tipurile de degradări:

- fisuri longitudinale şi transversale D3 (m) scăzut 1 550 mediu 1,2 200

- faianţări în pânză de păianjen - faianţări în plăci

D2 (m2)

scăzut 1 3500 mediu 1,2 1500

Stare de degradare** : DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ se determină utilizând tipurile de degradări: - exudări D4 (m

2) scăzut 1 2000 - ciupituri D4 (m

2) - - 1440

- plombe D1(m2)

scăzut 1 800 mediu 1,2 200

- pelade D4 (m2) - 1 600

- gropi D1 (m2) mediu 1,2 300

- tasări D5 (m2) ridicat 1,5 200

* Dv implicată în analiză s-a determinat pe baza măsurărilor de deformabilitate efectuate cu un deflectometru performant şi este egală cu 0,85 x Dvmin pe sectorul omogen de 5 km, conform ANEXEI 1. ** în acest caz, vizualizarea stării de degradare s-a efectuat pe întreaga lăţime a drumului, de 7,5 m

36

Pasul 2 – Calculul Indicilor de Performanţă Individuali - se alege eticheta care conţine clasa tehnică a drumului. În situaţia prezentată: drum de clasă

tehnică I şi II; - se introduc datele de identificare ale sectorului omogen de drum; - se introduc defecţiunile vizualizate în teren, ţinând cont de nivelul de gravitate al fiecărui

tip de defecţiune iar concomitent, programul calculează parametrii semi-combinaţi FISURARE (P_F_A) şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ (P_DS_A şi P_DS_A*) . Pentru situaţia prezentă s-a obţinut: P_F_A = 13,51%; P_DS_A = 11,24% şi P_DS_A* = 5,49% ;

- se introduc restul parametrilor tehnici obţinuţi prin măsurări în teren şi concomitent programul calculează indicii de performanţă individuali I. Pentru situaţia analizată a rezultat:

- I_F_A = 2,16; - corespunzător drumurilor de clasă tehnică II - I_DS_A = 1,50; - I_DS_A* = 0,73; - I_PL = 2,45; - I_PT = 2,63; - I_R_MTD = 3,95; - corespunzător drumurilor de clasă tehnică II - I_R_µGT = 3,81; - I_CP = 3,67.

NOTĂ: Programul calculează indicii de performanţă pentru drumuri de clasă tehnică I....V, dar vor fi reţinuţi doar cei corespunzători sectorului aflat în analiză. Pasul 3 – Calculul Indicilor de Performanţă Combinaţi - indicii de performanţă combinaţi care se vor determina sunt: indicele de confort, de

siguranţă şi de stare structurală; - se deschide prima etichetă: “Indicele de confort” şi se alege aplicaţia corespunzătoare clasei

tehnice a drumului implicat în analiză; - programul şi-a adus din calculul anterior indicii de performanţă individuali implicaţi în

determinarea indicelui de confort şi a calculat automat IPC _C = 2,61; - în mod similar se deschid următoarele etichete: “Indicele de siguranţă” şi “Indicele

structural” şi se obţin următorii indici, respectiv: IPC _S = 3,98 şi IPC _P = 3,83.

Pasul 4 – Calculul Indicelui de Performanţă General

- se deschide ultima etichetă din bară “Indicele de performanţă general” şi se obţine în mod identic, valoarea IPG corespunzător categoriei din care sectorul de drum analizat face parte, respectiv de clasă tehnică II. Rezultă IPG = 4,20. Acest indice este specific drumurilor a căror stare tehnică este Rea (conform tabelului 5).

Pasul 5 – Propunere lucrări de întreţinere şi reparaţii Pentru sectorul de drum analizat au rezultat următoarele valori ale indicilor de performanţă: IPG = 4,20 IPC _C = 2,61 IPC _S = 3,98 IPC _P = 3,83. Ca urmare, pe sectorul de drum analizat, nivelul de siguranţă este cel mai mult afectat, urmat imediat de nivelul de stare structurală şi de nivelul de confort.

37

Soluţia propusă pentru această situaţie este conform tabelului 5, reciclare stratururi asfaltice/termoreprofilare şi acoperire cu straturi asfaltice .

A 7.1.3. Etape pentru calculul IPG, urmărind algoritmul de calcul descris în normativ Pasul 1 – Starea reală a structurii rutiere Conform punctului A 7.1.2. Pasul 2 – Calculul Indicilor de Performanţă Individuali Calculul Indicilor de Performanţă Individuali se prezintă în tabelul A.7.1.2, pornind de la valorile parametrilor tehnici şi utilizând următoarele funcţii de transfer. Tabelul A.7.1.2: Indicii de performanţă individuali

Indicator de performanţă

Parametru tehnic Ecuaţia funcţiei de transfer Valoarea I

Planeitate longitudinală

IRI =3 I_PL=MIN(5;0,816⋅IRI) 2,45

Planeitate transversală

af = 12,5 I_PT=MIN(5;-0,0015af2+0,2291⋅af)

2,63

Microtextură µGT = 0,42 I_µGT =MIN(5;-17,600xµGT+11,205) 3,81 Macrotextură MTD = 0,5 I_MTD =MIN(5;6,6-5,3⋅MTD) 3,95 Capacitatea portantă

Dv/Pp = 0,27 I_CP= MIN(5;5(1-R/D)) 3,67

Stare de degradare

FISURARE I_F = MIN(5;0,16 P_F*) 2,16

DEFECTE DE SUPRFAŢĂ

I_DS = MIN(5;0,1333 P_SD*)

1,5 ( toate degradările

de suprafaţă)

0,73 ( făra ciupituri,

pelade şi plombe) * Parametrii P_F si P_SD se calculează în pasul 3. Pasul 3 – Calculul Indicilor de Performanţă Precombinaţi Se vor calcula următorii indici: FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ, corespunzător parametrilor tehnici P_F şi P_DS. Datele de intrare pentru calculul parametrului P_F sunt prezentate în tabelul A.7.1.3. Tabelul A.7.1.3: Date de intrare pentru PARAMETRUL: FISURARE

Tipul fisurării Unitate Pondere p

Nivel de Gravitate

Valoare NG

Suprafaţă, lungime (m2, ml)

Aria secţiunii

investigate (m2) efectiv corectat

Faianţări în pânză de

păianjen şi în plăci

m2 0,9

scăzut 1 3500 3500

37500 mediu 1,2 1500

1800

Fisuri longitudinale şi

transversale m 0,75

scăzut 1 550 550

mediu 1,2 200 240

Rezultă P_F_A = 13,51, utilizând formulele de calcul din Anexa 2.

38

Datele de intrare pentru calculul parametrului tehnic: P_DS sunt prezentate în tabelul A.7.1.4. Tabelul A.7.1.4: Date de intrare pentru PARAMETRUL: DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ

Defect de suprafaţă

Unitate Pondere p

Nivel de Gravitate

Valoare NG

Suprafaţă (m2)

Aria secţiunii

(m2) efectiv corectat Exudări m2 0,7 scăzut 1 2000 2000

37500

Ciupituri m2 0,7 - - 1440 1440

Plombe m2 0,7 scăzut 1 800 800 m2 0,7 medie 1,2 200 240

Pelade m2 0,7 - - 600 600 Gropi m2 1 medie 1,2 300 360 Tasări m2 1 ridicat 1,5 200 300

Rezultă: P_DS_A= 11,26% P_DS_A* = 5,49%

Pasul 4 – Calculul Indicilor de Performanţă Combinaţi În continuare vor fi calculaţi cei trei Indici de performanţă combinaţi, folosind scenariul 1 , care ia în considerare valoarea maximă a celui mai mare indice de performanţă individual şi procent din media celorlalţi indici, astfel:

� Indicele de confort Se utilizează următorii indici de performanţă individuali:

• planeitate longitudinală: I_PL = 2,45 • defecte de suprafaţă: I_DS = 1,50 • planeitate transversală: I_PT = 2,63 • macrotextură: I_R_MTD = 3,95 • fisurare: I_F = 2,16

Valoarea indicilor de performanţă individuali şi ponderile transformate corespunzătoare sunt prezentate în tabelul A.7.1.5.

Tabelul A.7.1.5: Ponderi pentru calculul INDICELULUI DE CONFORT Abreviere I Valoare Ii Pondere pi Ii = Ii x pi Ordonare

I_PL 2,45 1,0 2,45 2,45 (I1) I_DS_A 1,50 0,8 1,20 2,104 (I2)

I_PT 2,63 0,8 2,104 1,975 (I3) I_MTD 3,95 0,5 1,975 1,296 (I4)

IP_F 2,16 0,6 1,296 1,20 (I5) Indicele de performanţă combinat pentru confort IPC_C este calculat cu formula:

( ) 61.264.1100

1045.2;5min,...,,

100;5min_ 321 =

+=

⋅+= nIII

PICIPC

unde: valoarea factorului de influenţă P este de 10%.

� Indicele de siguranţă Se utilizează următorii indici de performanţă individuali:

39

• macrotextură I_R_MTD = 3,95 • planeitate transversală I_PT = 2,63 • microtextură I_R_µGT = 3,81 • defecte de suprafaţă selectate I_DS_A* = 0,73

Valoarea indicilor de performanţă individuali şi ponderile corespunzătoare sunt prezentate în tabelul A.7.1.6.

Tabelul A.7.1.6: Ponderi pentru calculul INDICELULUI DE SIGURANŢĂ Abreviere I Valoare Ii Pondere pi Ii = Ii x pi Ordonare

I _µµµµGT 3,81 1,0 3,81 3,81 (I1) I_PT 2,63 1,0 2,63 2,63 (I2)

I_MTD 3,95 0,5 1,98 1,98 (I3) I_DS_A* 0,73 0,7 0,51 0,51 (I4)

Indicele de performanţă combinat pentru siguranţă este calculat cu formula:

( ) 98.3707.1100

1081.3;5min,...,,

100;5min_ 321 =

+=

⋅+= nIII

PISIPC

unde: valoarea factorului de influenţă P este de 10%.

� Indicele de stare structurală Se utilizează următorii indici de performanţă individuali:

• capacitate portantă I_CP = 3,67 • fisurare I_F = 2,16 • planeitate transversală I_PT = 2,63 • fisuri longitudinale I_PL = 2,45


Tabelul A.7.1.7: Ponderi pentru calculul INDICELULUI STRUCTURAL Abreviere I Valoare Ii Pondere pi Ii = Ii x pi Ordonare

I_CP 3,67 1,0 3,67 3,67 (I1) I_F 2,16 0,9 1,94 1,94 (I2)

I_PT 2,63 0,5 1,315 1,715 (I3) I_PL 2,45 0,7 1,715 1,315 (I4)

Indicele de performanţă combinat pentru stare structurală este calculat cu formula:

( ) 83.366.1100

1067.3;5min,...,,

100;5min_ 321 =

⋅+=

⋅+= nIII

PIPIPC

unde: valoarea factorului de influenţă P este de 10%. Pasul 5 – Calculul Indicelui de Performanţă General Indicele de performanţă general (IPG) se calculează din indicii de performanţă combinaţi:

40

• Indice de siguranţă IPC_S = 3,98 • Indice de confort IPC_C = 2,61 • Indice structural IPC_P = 3,83


Tabelul A.7.1.8: Ponderi pentru calculul INDICELULUI DE PERFORMANŢĂ GENERAL Abreviere IPC IPCi Pondere pi IPCi x pi Ordonare

IPC_S 3,98 1,00 3,98 3,98 (I1) IPC_C 2,61 0,70 1,83 2,49 (I2) IPC_P 3,83 0,65 2,49 1,83 (I3)

Indicele de performanţă general este calculat cu formula:

( ) 2,416,2100

1098,3;5min,...,,

100;5min 321 =

⋅+=

⋅+= nIII

PIIPG

unde: valoarea factorului de influenţă P este de 10%. NOTĂ: Utilizând Foaia de calcul, determinarea indicilor de performanţă este simplă, rolul utilizatorului fiind redus la a stabili parametrii tehnici ai sectorului de drum supus analizei.

A.7.2 STRUCTURĂ RUTIERĂ CU ÎMBRĂCĂMINTE DIN BETON DE CIMENT A 7.2.1. Anexa prezintă determinarea stării tehnice şi calculul indicilor de performanţă, pentru

un sector de drum astfel: -utilizând Foaia de calcul care însoţeşte normativul; -urmărind algoritmul de calcul prezentat în normativ

A 7.2.2. Etape pentru calculul IPG, utilizând Foaia de calcul :

Se deschide Foaia de calcul pentru structuri rutiere rigide. Pasul 1 – Identificarea stării reale a structurii rutiere Se analizează un sector omogen de drum de clasă tehnică I, cu o lungime de 1 km şi cu o lăţime medie de 3,75 m. Structura rutieră pe acest sector este rigidă, alcătuită din beton de ciment şi straturi de bază şi de fundaţie din materiale granulare. Datele de intrare culese din teren prin evaluări specifice sunt prezentate în tabelul A.7.2.1. Tabelul A.7.2.1: Date de intrare

Indicatori de performanţă Parametru tehnic/unitate de

măsură Nivel de

Gravitate Valoare

parametru Planeitate longitudinală IRI (m/km) 4,1 Rugozitate-Microtextura µGT 0,51 Rugozitate-Macrotextura MTD (mm) 0,75 Capacitatea portantă Dv/Pp 11/15 = 0,73 Starea de degradare: FISURARE se determină utilizând tipurile de degradări:

- nr dale afectate de fisuri şi crăpături Nr de dale Scazut 14 Mediu 3

41

Indicatori de performanţă Parametru tehnic/unitate de

măsură Nivel de

Gravitate Valoare

parametru

- nr dale afectate de faianţări

Nr de dale

Scăzut 11 Ridicat 2

- nr dale afectate de rupturi de colturi si margini

Scazut 3 Mediu 1 Ridicat 1

Starea de degrdare : DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ se determină utilizând tipurile de degradări: - nr dale cu exfolieri Nr de dale Scazut 4

Mediu 2 NOTA: În cazul structurilor cu îmbrăcăminte din beton de ciment, dalele care prezintă mai multe tipuri de degradări vor fi considerate în formule o singură dată, dar afectate cu defecţiunea cea mai gravă. Pasul 2 – Calculul Indicilor de Performanţă Individuali - se alege eticheta care conţine categoria drumului în situaţia prezentată: drum de clasă

tehnică I şi II; - se introduc datele de identificare ale sectorului de drum; - se introduc defecţiunile vizualizate în teren, ţinând cont de nivelul de gravitate al fiecărui

tip de defecţiune iar concomitent, programul calculează parametrii semi-combinaţi FISURARE (P_F_BC) şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ (P_DS_BC) . S-a obţinut: P_F_BC = 16,22%; P_DS_BC = 2,88% ;

- se introduc restul parametrilor tehnici obţinuţi prin măsurări în teren şi concomitent, programul calculează indicii de performanţă individuali I.

Au rezultat: - I_F = 2.59; - corespunzător drumurilor de clasă tehnică I - I_DS = 0.38; - I_PL = 3.35; - I_R_MTD = 2.63; - corespunzător drumurilor de clasă tehnică I - I_R_µGT = 2.23; - I_CP = 1.33;

Pasul 3 – Calculul Indicilor de Performanţă Combinaţi - indicii de performanţă combinaţi care se vor determina sunt : indicele de confort, de

siguranţă şi de stare structurală; - se deschide prima etichetă: “Indicele de confort” şi se alege aplicaţia corespunzătoare clasei

tehnice a drumului implicat în analiză; - programul şi-a adus din calculul anterior, indicii de performanţă individuali şi calculează

automat IPC _C = 3.45; - în mod similar se deschid etichetele “Indicele de siguranţă” şi “Indicele structural” şi se

obţin următorii indici: IPC _S = 2.31 , respectiv IPC _P = 2.53.

Pasul 4 – Calculul Indicelui de Performanţă General

- se deschide ultima etichetă din bară, “Indicele de performanţă general” şi în mod asemănător se obţine valoarea IPG corespunzătoare categoriei drumului supus studiilor, în exemplu –

42

drum de clasă tehnică I. Rezultă IPG = 2.61. Acest indice este specific drumurilor a căror stare tehnică este MEDIOCRĂ ( conform tabelului 6).

Pasul 5 – Propunere lucrări de întreţinere şi reparaţii Au rezultat următoarele valori ale indicilor de performanţă: IPG = 2,61 IPC _C = 3,45 IPC _S = 2,31 IPC _P = 2,53. Ca urmare, pentru sectorul de drum analizat, nivelul de confort este afectat în cea mai mare măsură, urmat de nivelul de stare structurală şi de nivelul de siguranţă. Soluţia propusă pentru această situaţie este repararea dalelor degradate, repararea rosturilor, aşternerea unui element antifisură şi a unei îmbrăcăminţi bituminoase.

A 7.2.3. Etape pentru determinarea IPG, urmărind algoritmul de calcul descris în normativ

Pasul 1 – Starea reală a structurii rutiere Starea reală a structurii rutiere rigide este conform art. A.7.2.2. Pasul 2 – Calculul Indicilor de Performanţă Individuali Calculul Indicilor de Performanţă Individuali se face conform tabelului A.7.2.2.

Tabelul A.7.2.2. Indicii de performanţă individuali Indicator de performanţă

Parametru tehnic

Ecuaţia funcţiei de transfer Valoarea I

Planeitate longitudinală

IRI =4.1 I_PL=MIN(5;0,816xIRI) 3,35

Microtextură µGT = 0,5 I_µGT =MIN(5;-17,600xµGT+11,205) 2,23 Macrotextură MTD = 0,75 I_MTD =MIN(5;6,6-5,3xMTD) 2,63 Capacitatea portantă

Dv/Pp =11/15= 0,73

I_CP= MIN(5;5(1-R/D)) 1,33

Stare de degradare

FISURARE I_F = MIN(5;0,16 P_F*) 2,59 DEFECTE DE SUPRFAŢĂ

I_F = MIN(5;0,1333 P_SD*) 0,38

* Parametrul se calculează în pasul 3. Pasul 3 – Calculul Indicilor de Performanţă Precombinaţi Se vor calcula următorii indici : FISURARE şi DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ, corespunzător parametrilor tehnici P_F şi P_DS. Datele de intrare pentru calculul parametrului P_F sunt prezentate în tabelul 7.2.3

43

Tabelul 7.2.3: Date de intrare

Tipul fisurării Pondere

pi

Nivel de gravitate

Valoare NG

Valoare parametru

ΣΣΣΣ NG x valoare

Aria secţiunii Aria dalei

- nr dale afectate de fisuri şi crăpături 0,9

Scazut 1 14 14 3750

18,75

Mediu 1,2 3 3,6

- nr dale afectate de faianţări

Scăzut 1 11 11 Ridicat 1,5 2 3

- nr dale afectate de rupturi de colţuri şi margini

0,7

Scazut 1 3 3

Mediu 1,2 1 1,2

Ridicat 1,5 1 1,5 Rezultă P_F = 16.2%, conform formulelor din Anexa 2. Pentru parametrul tehnic: „DEFECTE DE SUPRAFAŢĂ” se ţine cont de numărul dalelor exfoliate şi de nivelul de gravitate al defecţiunii. Rezultă, în mod similar: P_DS = 2,88%, conform formulelor din Anexa 2. Pasul 4 – Calculul Indicilor de Performanţă Combinaţi Scenariul utilizat la calcul IPC este scenariul 1, astfel:

� Indicele de confort Se utilizează următorii indici de performanţă individuali conform tabelului A.7.2.4.:

Tabelul A.7.2.4: Date de intrare

Abreviere I Valoare Ii Pondere, pi Ii x pi Ordonare I_PL 3,35 1,0 3,35 3,35 (I1) I_DS 0,38 0,8 0,304 1,554 (I2)

I_R_MTD 2,63 0,5 1,315 1,315 (I3) I_F_BC 2,59 0,6 1,554 0,304 (I4)

Rezultă: IPC_C = 3,35 +0,1x1,06 = 3,45 Valoarea factorului de influenţă considerat în calcule este de 10%. În mod similar se obţin: IPC_S = 2,31 şi IPC_P = 2,53 Pasul 5 – Calculul Indicelui de Performanţă General Indicele de performanţă general (IPG) se calculează din indicii de performanţă combinaţi:

• Indice de siguranţă IPC_S = 2,31 • Indice de confort IPC_C = 3,45 • Indice structural IPC_P = 2,53

44

Valoarea indicilor de performanţă individuali şi ponderile corespunzătoare sunt prezentate în tabelul A.7.2.5.

Tabelul A.7.2.5: Date de intrare Denumire

IPC IPCi Pondere , pi Ii x pi Ordonare

Siguranţă 2,31 1,00 2,31 2,415 (I1) Confort 3,45 0,70 2,415 2,31 (I2)

Structural 2,53 0,65 1,64 1,64 (I3) Indicele de performanţă structural general este:

( ) 61,2975.1100

10415.2;5min,...,,

100;5min 321 =

⋅+=

⋅+= nIII

PIIPG

unde valoarea factorului de influenţă este P = 10%. NOTĂ: Utilizând Foaia de calcul, determinarea indicilor de performanţă este simplă, rolul utilizatorului fiind redus la a stabili parametrii tehnici ai sectorului de drum supus analizei.

REDACTAREA II CD 155FINALA - sitevechi.cnadnr.rositevechi.cnadnr.ro/ReglementariTehnice/REDACTAREA...

Documents

Transcript of REDACTAREA II CD 155FINALA - sitevechi.cnadnr.rositevechi.cnadnr.ro/ReglementariTehnice/REDACTAREA...