redactarea unor recomandări care urmăresc dezvoltarea unei ...

EAN Strategy Position Paper 1

Partenerii care au luat parte la Working Group 3 și au colectat practicile anti-bullying (în

ordine alfabetică):

- Asociația Direct (România)

- Baobab Association (Spania)

- Centro Studi e Formazione Villa Montesca (Italia)

- Child Lines (Lituania)

- Families for Life Long Learning (Malta)

- The Smile of the Child (Grecia)

Contribuția autorilor și cercetătorilor la raport:

Ferran Calvo Adalid (Baobab Association)

Stefanos Alevizos (The Smile Of The Child)

Vasso Artinopoulou (The Smile Of The Child)

Fabrizio Boldrini (Centro Studi e Formazione Villa Montesca)

Maria Rita Bracchini (Centro Studi e Formazione Villa Montesca)

Denise Farrugia (Families for Life Long Learning)

Iro Michael (The Smile Of The Child)

Robertas Povilaitis (Child Lines)

Ioana Sandru (Associatia Direct)

Dan Sandru (Associatia Direct)

Alina Munteanu (Associatia Direct)


1. INTRODUCERE

Fenomenul bullying este din ce în ce mai răspândit și mai intens, atât în ceea ce privește

vârsta cât și în raport cu diferitele sale forme. Din acest motiv, el a atras interesul a numeroase

organizații care activează în domeniul protecției drepturilor copilului, precum și a organelor

de elaborare a politicilor oficiale ale Uniunii Europene (UE). Strategia de lucru a proiectului

EAN a luat în considerare cercetările și politica oficială a Uniunii Europene, a Consiliului

Europei, cadrul de cercetare politică a Organizației Națiunilor Unite (ONU), precum și

rezultatele cercetărilor altor organisme internaționale ale UE cu privire la:

i. Agenda UE pentru drepturile copilului1 adoptată în 2011 și a reafirmată în decembrie

2013.

ii. A 8-a Declarație a Forumului European2 (2013) și mai ales a 8-a Declarație a

Forumului European pentru Sesiunea 33: Rolul sistemelor de protecție a copiilor față

de Bullying și de Cyberbullying.

iii. Al 7-lea Forum european privind drepturile copilului4 în 2012, și mai ales declarația

de bază a Forumului din cadrul atelierului privind violența împotriva copiilor5.

iv. Carta europeană pentru o școală democratică fără violență6.

v. Liniile directoare ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind o justiție

pentru copii7 (2010).

vi. Rezoluția 1608 (2003) privind parteneriatele locale pentru prevenirea și combaterea

violenței în școală.

vii. 2012, Strategia Comisiei pentru un internet mai sigur pentru copii9

viii. Declarația din 201310

a membrilor Parlamentului European, în conformitate cu

articolul 123 din Regulamentul de procedură privind stabilirea unei zile europene

împotriva agresiunii și violenței în școală.

1 http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/8th_forum_background_paper_en.pdf

2 http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/8th_forum_background_paper_en.pdf

3 http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/s3_forum_bullying_en.pdf

4 http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/rights-child/european-forum/seventh-meeting/index_en.htm

5 http://www.coe.int/t/dgap/democracy/activities/previous%20projects/EuropeanSchoolCharter/

6 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0196:FIN:EN:PDF

7 http://www.coe.int/cplre

8 http://www.coe.int/cplre

9 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0196:FIN:EN:PDF

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/8th_forum_background_paper_en.pdf

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/8th_forum_background_paper_en.pdf

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/s3_forum_bullying_en.pdf

http://www.coe.int/t/dgap/democracy/activities/previous%20projects/EuropeanSchoolCharter/

http://www.coe.int/cplre

http://www.coe.int/cplre


ix. Comitetul ONU pentru Drepturile (CRC) General Copilului Răspuns No 1311

(2011):

Dreptul copilului la libertatea de la toate formele de violență Art. 19.

x. CRC General al ONU Răspuns No 112

(2001) scopurile educației Art. 29 (1).

xi. CRC Comitetul General al ONU Răspuns 1413

(2013) cu privire la dreptul copilului de

a avea interesele sale cele mai bune luate ca un aspect primar (art. 3, alin. 1).

xii. Orientările ONU pentru prevenirea delincvenței juvenile14

("Principiile de la Riyadh",

1990)

xiii. Raportul reuniunii Oslo Expert privind "Combaterea violenței în școli"15

(2011).

xiv. Raportul mondial din 2006 privind violența împotriva copiilor16

xv. 2011, Studiul EU Kids Online17

xvi. Sondajul Eurobarometru18

din 2008 privind o utilizare mai sigură a internetului pentru

copi în UE, din perspectiva o părinților.

xvii. 2010 OMS/Europa – sondaje, Comportamentele sanogenetice în școală19

(HBSC)

Documentul Strategia EAN se adresează instituțiilor europene pentru înființarea unor strategii

europene comune împotriva fenomenului bullying. În acest scop, Documentul Strategia EAN

urmărește să asigure realizarea următoarelor trei obiective principale:

1. Dezvoltarea unei platforme europene cuprinzătoare, documentate științific și coerente,

împotriva bullying-ului.

10

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=PV&reference=20130204&secondRef=ANN- 02&language=EN 11

CRC General Comment No.13 (2011): The right of the child to freedom from all forms of violence Art 19; http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/CRC.C.GC.13_en.pdf 12

CRC General Comment No. 1 (2001) The Aims of Education Art 29 (1); http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G01/412/53/PDF/G0141253.pdf?OpenElement 13

CRC Committee General Comment 14 (2013) on the right of the child to have his or her best interests taken as a primary consideration (art. 3, para. 1): http://www2.ohchr.org/English/bodies/crc/docs/GC/CRC_C_GC_14_ENG.pdf. 14

“The Riyadh guidelines”, 1990: http://www.un.org/documents/ga/res/45/a45r112.htm 15

Report of the Oslo Expert meeting "Tackling violence in schools" (2011): http://www.coe.int/t/dg3/children/violence/OsloReport_en.pdf 16

Pinheiro, P.: "World Report on Violence against Children" (2006), United Nations, Geneva; http://www.unicef.org/violencestudy/reports/SG_violencestudy_en.pdf 17

For the final report of the EU Kids Online study: http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20(2009-11)/EUKidsOnlineIIReports/Final%20report.pdf 18

Eurobarometer (2008), "Towards a Safer Use of the Internet for Children in the EU – a parents‟ perspective"

http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_248_en.pdf 19

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/163857/Social-determinants-of-health-and-well-beingamong-young-people.pdf

http://www.un.org/documents/ga/res/45/a45r112.htm

http://www.coe.int/t/dg3/children/violence/OsloReport_en.pdf


2. Colectarea, prelucrarea și diseminarea de bune practici care au fost și vor fi create în

scopul de a dezvolta o strategie europeană comună, care va fi pusă în aplicare prin crearea

unei Rețele Europene anti-bullying.

3. Înființarea unei Rețele Europene Anti-bullying pentru abordarea fenomenul bullying

în mod eficient, prin prelucrare, evaluarea și utilizarea rezultatelor și a celor mai bune practici,

va dezvolta un cadru integrat împotriva bullying-ului.


2. CONTEXT

Bullying-ul este un fenomen complex și multidimensional. Diferite tipuri de definiții sunt

utilizate în literatura de specialitate pentru "bullying". În timpul celui de-al 8-lea Forum

European, Sesiunea 320

: „Rolul sistemelor de protecție a copilului în protejarea copiilor de

bullying și Cyberbullying”, s-a adoptat următoarea definiție a bullying-ului:

"Noi spunem că un copil sau tânăr este agresat atunci când un alt copil sau tânăr, sau un

grup de copii sau tineri, spun lucruri urâte și neplăcute despre el sau ea. Este, de asemenea

bullying atunci când un copil sau un tânăr este lovit, rănit, amenințat, închis într-o cameră, i

se adresează cuvinte urâte, fie atunci când ceilalți îl exclud și nu mai vorbesc cu el. Aceste

lucruri se pot întâmpla frecvent și este dificil pentru copilul sau tânăr să se apere. Este, de

asemenea agresiunea de tip bullying, atunci când un copil sau tânăr este tachinat în mod

repetat, într-un mod urât. Dar nu este bullying atunci când doi copii sau tineri au

aproximativ aceeași putere, se cearta sau se luptă”.21

În concepția EAN, conceptele de Violența școlară și Bullying sunt utilizate cu scopul de a

preciza spațiul in care se desfășoară aceasta. Cu toate acestea, definiția ar trebui să fie mai

amplă și suficient de generală, în scopul de a accepta toate definițiile care au fost propuse în

literatura de specialitate. Mai mult decât atât, această definiție ar trebui să se refere la

bullying-ul în mediul educativ, nu numai în instituțiile școlare. Conform Organizației

Mondiale a Sănătății22

, bullying-ul este o formă cu multiple fațete de agresare, întâlnită mai

ales în școli și chiar la locul de muncă. Acesta este caracterizează prin expunerea repetată a

unei persoane la agresiuni fizice și/sau emoționale, inclusiv bătaie de joc, amenințări,

hărțuire, excludere socială sau zvonuri.

În ultima perioadă, multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană în cadrul programului

DAPHNE III23

pe aceasta temă au fost sau sunt în curs de implementare. În cadrul acestor

proiecte de cercetare s-au dezvăluit multe alte aspecte ale fenomenului bullying. În același

timp, cele mai bune practici au fost create cu scopul de a face față acestui fenomen. Cu toate

20

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/s3_forum_bullying_en.pdf 21

Olweus (1989, 1993, 1999) și Whitney, Smith (1993). Vizitează: http://www.education.gov.uk/publications/eOrderingDownload/Reducing%20Bullying%20Amongst%20the%20Worst%20Affected.pdf 22

World Health Organization: WHO, 2013. [online] available from: <http://www.who.int/en/ > [accessed

26/08/2013] 23

Daphne Toolkit (2008): http://ec.europa.eu/justice_home/daphnetoolkit/files/others/booklets/08_daphne_booklet_8_en.pdf

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/s3_forum_bullying_en.pdf

http://www/

http://who.int/en/


acestea, toate acțiunile anti-bullying rămân separate una de alta, având eficiență limitată, fapt

ce evidențiază lipsa unei strategii centrale la nivel european de abordarea a fenomenului

bullying.

Studii privind bullying-ul sunt efectuate în mai multe țări europene, însă nu în toate statele

UE24

. Unele studii au o lungă tradiție si se bazează pe eforturi extinse în strategiile de

cercetare și anti-bullying (de exemplu, Suedia, UK, Finlanda), în timp ce altele par să urmeze

tendințele actuale în cercetarea fenomenului. Multe studii efectuate la nivel european

subliniază evoluția fenomenului bullying și accentuează tendința creșterii numărului de elevi

care sunt implicați în incidente sau martori ai agresiunii în școli. În general, cele mai multe

studii naționale urmăresc să analizeze fenomenologia agresiunii, în timp ce altele sunt mai

mult axate pe formele specifice de bullying sau își propun să examineze impactul psihologic

și emoțional sau să examineze eficacitatea practicilor anti-bullying. Rezultatele studiilor arată

că există agresiuni vizibile în viața școlară. Elevii sunt, desigur, mult mai conștienți de

fenomen decât profesorii sau părinții, deoarece ei sunt mult mai implicați în incidente, fie ca

agresori, victime sau ambele, precum și în calitate de observatori. Agresiunea bullying, în

mod tradițional, este direct legată de cyber-bullying, cu multe forme de agresiune online sau

electronice, care se întâmplă în timpul școlii. Băieții și fetele sunt implicate în situații de

bullying, dar există variații cu privire la tipul de implicare a lor in acest fenomen. În general,

agresiunea pare a avea un impact mare asupra sănătății mintale și psihice a actorilor săi,

precum si urmări in educația și angajarea lor în comportamente delincvente; cu privire la

acestea, există modele diferite în ceea ce privește impactul cyberbullying-ului asupra

victimelor și agresorilor.

Politicile anti-agresiune s-au dovedit a fi elemente foarte importante în combaterea

fenomenului. Sunt politici, planuri de acțiune și strategii care oferă un cadru care sprijină,

protejează și împuternicesc actorii comunităților școlare, pentru a acționa eficient la un

comportament violent și anti-social. In cadrul unei sesiuni de lucru a politicilor naționale din

UE, au fost identificate mai multe elemente bune și abordări care ar putea da un contur

coerent politicilor europene, care ar putea fi utilizate în dezvoltarea unei politici anti-bullying

24

EAN Work stream 3 objectives included the collection of updated information on existing studies on bullying and anti-bullying for all EU countries, emphasizing on the last five years. Each partner wrote a national report in which the collected studies were described. For more detailed information on the collected studies, see the Work Stream 3 of EAN initiative “Report on Collecting Existing Studies”.


comune în UE sau în fiecare țară. Cu toate acestea, din 2011, UE25

a adoptat o agendă care a

stabilit angajamentul de a promova, proteja și îndeplini legile privind drepturile copilului.

Mai mult decât atât, pot fi găsite bune practici de anti-bullying în întreaga Europă26

. Cele mai

multe dintre ele au de a face cu creșterea gradului de conștientizare, formare și educație, în

timp ce unele sunt legate de alte categorii (de consolidare a capacităților, de comunicare-

informare-networking, dezvoltare de parteneriate, schimbare de politici, și de cercetare).

Diferite tipuri de bune practici sunt utilizate în mod independent sau ca parte a programelor

integrate de anti-bullying. Acestea pot fi materiale audio-vizuale (de exemplu, filme, seriale

TV sau video), inițiativele de sensibilizare si conștientizare, instrumente educaționale care

conțin exemple de campanii antibullying, strategii de intervenție anti-bullying și instrumente,

prin intermediul unor organizații, programe de prevenire și practici de informare bazate pe

tehnologie (de exemplu, site-uri, forumuri on-line, aplicații on-line), practici bazate pe teatru

și piese de teatru.

Beneficiarii direcți ai politicilor și practicilor anti-bullying sunt copiii - victime din mediul

școlar, dar și copiii implicați în alt mod în agresiunii (ca autori sau observatori). Mai mult,

profesorii, părinții, agenții guvernamentale și ONG-urile sunt beneficiari indirecți, deoarece

acestea dispun de instrumente utile pentru abordarea fenomenului.

25

EAN Work stream 3 objective included the mapping of national antibullying policies for all EU countries, emphasizing on the last five years. Each partner wrote a national report describing the country‟s national

policy. For more detailed information on mapping of national policies, see the Work Stream 3 of EAN

initiative “Report on Mapping National Policies”. 26

Work stream 2 of EAN initiative aimed to the development of a Guide of Good Anti-bullying Practices which will include good practices, tools and methodologies on anti-bullying that exist in European context. For more information, see Work Stream 2 of EAN initiative “European Guide of Antibullying Good Practices”.


3. RECOMANDĂRI

Recomandările din acest document sunt rezultatul unui studiu de cercetare care a fost efectuat

la nivel european, presupune o inventariere a politicilor și mecanismelor existente împotriva

bullying-ului la nivel național și de colectare de bune practici de abordare a fenomenului în

statele membre.

Sunt propuse următoarele recomandări:

1. Dezvoltarea cadrului de politici, reglementări legislative, circulare

ministeriale: Suportul legal al oricărei politici anti-bullying este de important, în scopul de a

proteja societatea copiilor, în general, si a o apara de comportamente anti-sociale, precum și

să ofere garanții pentru școală, elevi, profesori și părinți în implementarea strategiilor anti-

bullying. Toate statele trebuie să dezvolte un cadru de politică și strategie pe planuri

cuprinzătoare și integrate, pentru a răspunde și a preveni agresiunea de tip bullying. Un astfel

de cadru ar trebui să fie coordonat de către o agenție care are capacitatea de a angaja sectoare

și experți din mai multe discipline.

2. Competență culturală: Orice politică, program, plan și practică ar trebui să

fie compatibile și/sau adaptate la nevoile țărilor, la cultura, tradițiile și credințele ei, cu

excepția cazului în care astfel de nevoi, tradiții și credințe sunt dăunătoare pentru societate

și/sau un grup social, copii și/sau adulți. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită

competenței culturale, mediilor educaționale, în scopul promovării și respectării reciproce a

drepturilor copilului, între și în rândul grupurilor etnice, minorităților și altor grupuri

religioase și sociale.

3. Educația pentru drepturile omului și valorile de pace: Valorile non-violente

și de pace ar trebui să fie promovate în orice politică, program, plan și practică. Educația

pentru drepturile omului este esențială în scopul promovării valorilor precum: respectul și

pacea. Educația pentru drepturile omului ar trebui să fie promovată ca prioritate în orice

politică anti-bullying, program, plan și practică, pentru transformarea atitudinilor și

stereotipurilor negative, precum și reducerea discriminării.

4. Managementul conflictelor și strategiilor de soluționare pașnică: Training-

urile de conștientizare si exersare a tehnicilor de gestionare a conflictelor precum și metodele

pașnice de soluționare a conflictelor s-au dovedit a fi foarte utile. Scheme de mediere au fost


deja puse în aplicare în mai multe state membre ale UE si s-au dovedit foarte eficiente. Astfel

de metode sunt adesea bazate pe o abordare "la nivelul întregii școli" și includ training-uri și

programe de intervenție în cazul conflictelor. Acestea promovează cetățenia activă și sunt

foarte utile pentru copii. Managementul conflictelor și strategiile rezolvare a conflictelor ar

trebui să fie incluse în orice politică anti-bullying, în programa școlară, în planuri de lecții și

în practică, să fie coordonate de către experți în gestionarea conflictelor și în justiția

restaurativă.

5. Abordarea "școala întreagă": punerea în aplicare a abordărilor "școala

întreagă", ajută la participarea activă a tuturor membrilor comunității școlare în a răspunde la

bullying și la comportamentele violente, promovând cetățenia activă și dezvoltarea abilităților

sociale și de comunicare. Abordarea "școala întreagă" ar trebui să fie promovată în orice

politică program, plan, și practică anti-bullying. În special, trebuie să se asigure participarea

activă a copiilor, profesorilor și a părinților.

6. Abordarea "întreaga comunitate": implicarea întregii comunități, a

societății civile, a ONG-urilor, și a altor organizații publice și private în prevenirea

comportamentului antisocial și violent nu numai că ajută în lupta împotriva bullig-ului în

școală, dar, în plus, se promovează dezvoltarea unei culturi bazate pe respect și pe incluziune.

Opinia experților s-a dovedit a fi de ajutor în organizarea, implementarea și susținerea

politicilor. Abordarea de genul "întregii comunități" ar trebui să fie promovată în orice

politică program, plan și practica anti-bullying. Comunitatea bazată pe copil și pe inițiativele

comunitare, pe grupuri de reflecție care sunt active în domeniul protecției drepturilor copiilor

pentru prevenirea violenței, pentru soluționarea pașnică a litigiilor și pentru o justiție

restaurativă, ar trebui să fie sprijinite și invitate să ia parte la orice politici, programe, planuri

și practici anti-bullying.

7. Manuale și ghiduri: manualele și ghidurile sunt foarte importante în

implementarea de soluții și metode eficiente anti-bullying. Astfel de manuale (de exemplu cu

privire la mediere, metoda Olweus) pot fi utilizate atât de către elevi cât și de către instructori.

Manualele și orientările ar trebui să fie incluse în orice politică program, plan anti-bullying.

8. Cercetare: Rezultatele cercetărilor fenomenului bullying prezintă opinia

factorilor implicați, motivele, consecințele și impactul agresiunii asupra psihologiei, sănătății,

educației și delincvenței, precum și atitudinile față de ea și eficacitatea anti-bullying în

practici. Cercetarea ar trebui să fie parte din planificarea și organizarea oricărei politici anti-


bullying, strategii sau practici. Mai mult decât atât, cercetarea în domeniul hărțuirii

cibernetice este de mare importanță, în scopul de a crea rețele on-line și electronice de

siguranță și strategii de prevenire.

9. Evaluare și follow-up: Evaluarea și follow-up-ul sunt foarte importante în

evaluarea politicilor, strategiilor și programelor. Eficiența și viabilitatea, precum și

identificarea posibilelor probleme și obstacole care împiedică buna punere în aplicare a

planului ar trebui să fie parte a oricărei politici de planificare și de organizare practică.

10. Baze de date: Crearea unor baze de date care să îmbunătățească organizarea și

punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor viitoare, precum și instituirea unui sistem integrat

de gestionare a informațiilor capabil să identifice și să disemineze bunele practici anti-

bullying, instrumentele și metodologiile în mod permanent, sunt necesare pentru constituirea

unui sistem de colectare a datelor de cercetare și a unui sistem de înregistrare și evaluare a

politicilor anti-bullying. Orice bază de date și sisteme de informații ar trebui să respecte datele

cu caracter personal. Trebuie să fie asigurat anonimatul în ceea ce privește auto-determinarea

fiecărei persoane.

11. Rețea: Cooperarea între organizațiile publice și private, societatea civilă și

ONG-urile creează filiale puternice care contribuie la durabilitatea si practicabilitatea

politicilor și practicilor. Orice politici și practici anti-bullying trebuie să se bazeze și/sau să

promoveze crearea de rețele între organizațiile interesate și partide, precum și parteneriate la

nivel local și european, în punerea în aplicare a acțiunilor și activităților antiviolență.

12. Eforturile de diseminare: eforturile de diseminare ar putea influenta opinia

publică, sensibilizând-o precum și factorii de decizie politică. Eforturile de difuzare pot fi

generale, prin abordarea fenomenului de către publicul larg, sau pot fi speciale și vizează

creșterea gradului de conștientizare a grupurilor-țintă specifice. Este eficientă diseminarea de

circulare și materiale pentru școli și membri ai comunității școlare, site-uri și resurse online,

materiale audio-vizuale (de exemplu video, DVD-uri), publicații și alte resurse mass-media.

Evenimentele, campaniile și conferințele, concursurile și premiile promovează implicarea mai

multor membri ai comunității. Orice politici și practici anti-bullying ar trebui să fie diseminate

în mod eficient publicului larg și către grupurile țintă. În special, să fie folosite campanii de

sensibilizare pentru a difuza informații. Mass-media ar trebui să fie încurajată să promoveze

valorile de pace și să sprijine orice politică, program, plan și practică anti-bullying.


4. ROLUL PROIECTULUI EAN

Conform Statutului EAN, strategia de lucru în proiectul EAN se bazează pe principiile

Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și în special pe articolele

3,6,12,13,14,16,19,28,29,34, care afirmă că agresiunea bullying și violența în școală sunt

probleme de încălcare a drepturilor copilului. Parteneriatul EAN a inclus aproape toate

organizațiile care au un rol de coordonator de proiecte finanțate în apelul anterior de

programul Daphne. În acest fel, organizațiile cele mai active din domeniu si-au unit forțele

pentru a asigura cea mai bună utilizare a celor mai recente descoperiri ale acțiunilor puse în

aplicare și cercetările realizate. La punerea în aplicare a proiectului, organizațiile care au

participat în calitate de parteneri în proiectele DAPHNE anterioare, sunt implicate în mod

activ în calitate de Parteneri Asociați; împreună vor contribui decisiv la crearea Rețelei.

Strategia EAN adoptă obiectivele EAN și activitățile cum este prevăzut în Statutul EAN.

EAN este responsabil pentru:

i. diseminarea Strategiei EAN la nivel național și european,

ii. implementarea eficientă a recomandărilor Strategiei EAN la nivel național și

european,

iii. evaluarea în curs de desfășurare a recomandărilor Strategiei EAN la nivel național și

european,

iv. îmbunătățirea în curs de desfășurare a recomandărilor Strategiei EAN la nivel național

și european.

5. CONCLUZIE

Strategia EAN este aprobată de către toți membrii din parteneriatul EAN pe teritoriul UE.

Orice acțiuni și activități viitoare ale acestora ar trebui să ia în considerare Strategia EAN,

împreună cu Statutul EAN.

Organismele europene responsabile pentru stabilirea unei strategii europene comune

împotriva bullying-ului ar trebui să fie informate și să ia în considerare Strategia EAN. EAN


este responsabil de informarea oricărei organizații europene active în domeniul prevenirii

agresiunii, despre Strategia EAN și despre activitățile anti-bullying în context EAN.


Strategia EAN - document de poziție

EXPUNERE/DOCUMENT - ANEXĂ

Strategia EAN este rezultatul unei colaborări în cadrul unui parteneriat care este prezentat

prin analiza politicilor naționale și colectarea de studii existente în domeniul anti-bullying din

țările europene. Strategia de lucru are scopul de a dezvolta un document care să utilizeze

instrumentele europene și să stea la baza înființării unei strategii europene comune împotriva

bullying-ului. Recomandările din acest document de poziție sunt rezultatul unui studiu de

cercetare care a fost efectuat la nivel european în urma analizei politicilor și mecanismelor de

funcționare existente în statele membre, pentru gestionarea fenomenului bullying.

Pentru analiza politicilor naționale, partenerii de lucru au colectat și trimis date despre

politicile naționale privind prevenirea și intervenția în cazurile de bullying la nivel național,

pentru toate țările UE. Datele au fost analizate pe orizontală, în scopul de a descrie politica

națională a fiecărei țări cu privire la obiectivele sale, planificarea și metodologia, eforturile de

evaluare, precum și eforturile de diseminare. De asemenea, descrierile politicilor naționale se

bazează pe textele rapoartelor naționale primite pentru fiecare țară. Mai mult decât atât, toate

politicile naționale au fost analizate pe verticală, în scopul de a extrage concluzii mai generale

și coerente cu privire la diferite aspecte calitative, cum ar fi grupuri țintă, personal științific

implicat, supraveghere, activități, eforturile de evaluare, tipuri de eforturile de diseminare,

durabilitatea, scalabilitate, etc.

Mai mult decât atât, au fost elaborate și evaluate, utilizând o metodologie sintetică pentru

toate studiile colectate. Datele au fost analizate pe orizontală, în scopul de a descrie rezultatele

cercetării naționale ale fiecărei țări și tendințele privind studierea fenomenului, precum și

obiectivele studiilor, identificând modalități de planificare și metodologie, rezultate și limite.

Aceeași metodologie a fost urmată de studii transnaționale. Mai mult decât atât, toate studiile

au fost analizate pe verticală, în scopul de a extrage concluzii mai generale și coerente cu

privire la diferite obiective, planificare și metodologie, rezultate și limite.


1. STUDII EXISTENTE PRIVIND POLITICA FENOMENULUI BULLYING ȘI

CAMPANIILE ANTI-BULLYING ÎN EUROPA

Ca parte a strategiei EAN 3, parteneriatul EAN a studiat și colectat informații actualizate cu

privire la politicile naționale de prevenire și confruntarea cu fenomenul bullying la nivel

național, precum și informații actualizate referitoare la studiile naționale și transnaționale

existente despre bullying și acțiunile anti-bullying din Europa, cu accent pe ultimii cinci ani.

Descrierile detaliate, inclusiv metodologia de studiu și de colectare, sunt prezentate în

”Documentul EAN, Work stream 3: Raportul privind Politicile Naționale/ Report on Mapping

National Policies" și "Documentul de prezentare a strategiei EAN: Raportul privind

Colectarea Studiilor existente/ Work stream 3 of EAN initiative: Report on Collecting

Existing Studies". O descriere sintetică a politicilor și studiilor din fiecare țară este prezentată

mai jos.

1.1. Austria

La nivel de politici educaționale, “Weisse Feder: Gemeinsam fur Fairness und Gegen Gewalt”

(White Feather: Together for Fairness and against Violence) a fost lansat inițial în 2007

(actualizat în mod constant, Ultima actualizare la 07/03/2012), de către Ministerul Educației,

Artă și Cultură și este inițiat de Dr. Claudia Schmied. Grupurile țintă ale programului sunt

școlile, studenții și profesorii la nivel național. Acest program are ca scop prevenirea tuturor

formelor de violență în școală, construirea încrederii și responsabilității studenților, implicarea

și adoptarea de măsuri împotriva bullying-ului, crearea unui mediu sigur și plăcut pentru

elevii care vor dobândi cunoștințe și se vor dezvolta personal, precum și creșterea gradului de

conștientizare a problemei bullying-ului între studenți și a acțiunilor de punere în aplicare a

măsurilor de combatere a agresiunii în școală. În cadrul lecțiilor de dramă, integrate în orele

de curs, se abordează tematica agresiunii în școală, elevii colaborează cu profesorii pentru a

vota reguli anti-bullying. Cooperarea între elevi și profesori, studiile de caz, intervențiile,

discuțiile cu un terapeut instruit, cultivarea lucrului în echipă și asumarea unor

responsabilității, organizarea grupurilor de sprijin la egal la egal, aplicarea unor chestionarele

și susținerea unor proiecte, sunt modalități incluse în activitățile și acțiunile "Weisse Feder".

"Weisse Feder", constituie un efort concertat la nivel național care se bucură de sprijinul

Ministerului Austriac al Educației și activează în școli antrenând profesorii, părinții, elevii și


terapeuții. O varietate de metode și tehnici sunt utilizate și pun un accent important pe

prevenirea agresiunii de tip bullying. Datele statistice prezintă rezultate pozitive în ceea ce

privește participarea elevilor și atenția publicului. In anul 2011/2012 rezultatele (comparativ

cu 2011-2010) arată că 1011 de studenți și 63 de școli au participat la Macht/Schule /Teatrul

(putere/școală/teatru - parte a Programului Feder Weisse) si au prezentat 163 de spectacole.

Numărul de studenți care au participat a crescut cu 40%, audiența cu 30%, iar numărul de

spectacole cu 20% începând cu 2010/2011. Nu au fost identificate obstacole sau probleme.

''Weisse Feder" este susținută de figuri proeminente din domeniul Sportului, Medicinei si

artelor. Alte eforturi de diseminare includ "Day of the White Feather", "Fairness awards" -

"Ziua albă de corectitudine”, activități în care s-au acordat premii de către prim-ministrul

Educației, la 25/06/2012 pentru cele mai bune proiecte anti-bullying din școală și cu regulile

cele mai eficiente, precum și Inițiativa ”Putere/ Scoală/Teatrul” - Initiative Power/School/

Theatre (parte a "Weisse Feder"), în care performanțele studenților au fost prezentate în

public pe 26/06/12 .

Mai mult decât atât, au fost colectate patru studii la nivel național în ceea ce privește Austria.

Primul studiu (Strohmeier, 2012) față de "implicarea totală în comportamentul agresiv,

bullying și hărțuirea altora, motivele care stau la baza lor, între non-imigranți și imigranții

tineri din Austria și Norvegia", folosind grupuri de control din ambele țări, cărți, reviste ,

analiză și scale de auto-raport. Rezultatele au arătat ca "motive comportamentului agresiv și

agresiunile bullying sunt diferite între non-imigranți și tinerii imigranți", în timp ce "nevoia de

afiliere sau de acceptare a fost un motiv puternic pentru tineri imigranți, comparativ cu tinerii

non-imigrant".

Un alt studiu în Austria considera diferențele interculturale ("Bullying-ul dintr-o perspectivă

inter-culturală"). Acest studiu a fost publicat în 2011, administrat de MEXT în Japonia și care,

în Austria, a avut scopul de a compara agresiunea, cyber-bullying-ul și victimizarea în rândul

studenților din Austria și Japonia. Cyberbullying și cyber-victimizare au fost identificate

destul de rar în comparație cu formele tradiționale. Diferențele de gen în cyber-bullying și

cyber-victimizare rămân neclare în Austria. Aproape orice student s-a dovedit a fi exclusiv

cyber-victimă. Modele par a fi foarte complexe. Furia este un motiv important pentru cyber-

agresori. Bullying-ul și victimizarea în școlile elementare și secundare mai mici au loc la o

rată mai mare în Austria decât în Japonia. Agresiunea verbală, intimidarea fizică, și

intimidarea socială în termeni de "a lua sau de a ascunde lucruri de la alții" sunt cele mai

frecvente forme de agresiune.


Alte doua studii naționale au examinat cyber-bullying în Austria, comparându-l cu hărțuirea

tradițională, precum și examinând motivele sale. Ambele studii au folosit chestionare (într-un

studiu chestionarul a fost on-line) și un eșantion mare de studenți. În plus, Austria este o țară

participantă la sondajele europene, care vor fi descrise într-o secțiune corespunzătoare de mai

jos.

1.2. Belgia

(Următoarele informații privesc accentul politicii naționale cu privire la politicile

Comunității Franceze)

În anul 2007, Ministerul Federației Valonia-Bruxelles a publicat Circulara ministerială nr.

1884 – 2007, pe echipe mobile și mediere School (scolaire mediere Equipes telefoane mobile

et). Grupurile țintă ale strategiei sunt de școli, profesori, elevi, părinți în Regiunea valonă și

Regiunea Bruxelles. Ministerul fondurilor Federației Valonia-Bruxelles supraveghează

punerea în aplicare a strategiei, dar Therese LUCAS, Juliette VILET, Claude PRIGNON,

coordonatori de învățământ, Lise-Anne HANSE, CEO al învățământului obligatoriu, sunt

implicați în calitate de personal științific. Principalul obiectiv al strategiei este de a preveni

violența în școală și a abandonului școlar, să promoveze, să mențină și să restabilească

încrederea în relațiile dintre membrii comunității școlare (elevi, părinți și cadre didactice).

Fenomenul violenței școlare este privit în contextul mai larg al conflictelor școlare și tensiuni,

oferind un set de strategii de intervenție bazat pe conceptul larg și general de "mediere".

Rapoartele și studiile derulate de cercetători universitari sunt parte a strategiei.

Există două servicii principale care operează în conformitate cu prezenta circulară

ministerială, serviciile de mediere școlară și echipele mobile. Serviciile de mediere școală se

află în Regiunea Valonă și regiunea Bruxelles și intervin în școlile secundare obișnuite,

funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ de bază, de obicei, în cazul unor situații

excepționale, la cererea directorului. Rolul lor este de a face față problemelor de relaționare

între elevi, între profesori și elevii din școală sau grupuri de clasă, și între părinți și personalul

școlii (probleme între membrii personalului școlar sunt excluse). Mediatorii serviciului Școala

de Mediere din regiunea valonă intervin în mod individual sau în grupuri, în școli, fără a fi

interni. Acțiunile lor pun accent pe prevenirea violenței și a abandonului școlar. Mediatori ai

Serviciului de mediere din regiunea Bruxelles sunt prezenți în școli pe tot parcursul anului.

Acțiunile lor includ întâlniri între tineri, reconciliere și mediere. Misiunea ”echipelor mobile"


este de a acționa asupra elevilor din situații de agresiune și de a interveni în școli în situații de

criză, prin promovarea dialogului și a acțiunilor de gestionare a conflictelor. Echipele mobile

funcționează în școlile primare obișnuite, școli secundare obișnuite și instituții de învățământ

special, sunt organizate și finanțate de Comunitatea franceză, se ocupă cu probleme între

membrii comunității școlare (elevi, personal, terțe părți). Părțile interesate trebuie să fie

mobile și să fie "externe”, să pună în aplicare diferite tipuri de intervenții (de exemplu scheme

de sprijin, de soluționare a conflictelor, de formare în gestionarea conflictelor), concentrându-

se pe tineri, adulți și echipe de educație. Cu toate acestea se observă o lipsă de vizibilitate și

de publicitate a politicii. Circulara ministerială a fost trimisă în toate școlile, însă fără alte

eforturi de diseminare care implică mass-media (în special pe internet), pentru a informa

publicul.

Mai mult decât atât, au fost colectate două studii la nivel național în ceea ce privește Belgia.

Ambele studii au fost publicate in 2009. Primul studiu, “Can The School Be A Place of

Prevention of Violence?” (Galand, 2009)"/ ”Poate Școala fi un loc de prevenire a violenței?",

vizează studiul literaturii științifice existente și elaborarea de teorii originale. Acesta este un

studiu original, academic, colectat în Cahiers de Recherche en Education et Formation, n. 69

Sep. 2009, o publicație editată de către cele două grupuri de cercetare de la Universitatea din

Louvain, care abordează problema de educație și de formare profesională: GIRSEF (grup de

cercetare inter-facultate la sistemele de educație și formare profesională) și Catedra UNESCO

de pedagogie academică. Lucrarea clarifică rolul contextului școlar în dezvoltarea unui

comportament violent, definit destul de larg. Analiza este efectuată în trei etape. La început,

se adresează experienței școlare individuale care poate afecta nivelul de agresiune de elevi.

Într-o a doua etapă, cercetătorul examinează problema diferențelor între clase și școli cu

privire la nivelul de comportament violent care are loc în cadrul acestora. În cele din urmă,

problema impactului intervențiilor efectuate în școli, pentru a reduce comportamentul

"violent", este abordată într-o a treia etapă. Analizând literatura de specialitate pe aceasta

temă, autorul a subliniat unele elemente de fond în școală, care par să joace un rol în evoluția

comportamentului violent. Dar nu toate actele de violență în școală sunt rezultatul acțiunilor

elevilor "problemă”. Prin urmare, este discutabil dacă intervențiile în școli sunt de succes în a

schimba traiectoria acestor tineri foarte violenți; poate că duce doar la o limitare temporară în

perioada de școală, sau ele sunt eficiente doar pentru tinerii puțin agresivi. Mai multe

intervenții de succes sunt caracterizate oricum prin grupuri de sprijin pe termen lung ale

cadrelor didactice, în selectarea, dezvoltarea, implementarea și controlul acțiunilor preventive.


Mai multe studii calitative sugerează, de asemenea, modalități de a ajuta cadrele didactice și

echipele de învățământ pentru a reflecta cu privire la practicile lor de zi cu zi, la funcționarea

instituțiilor lor, fără a fi neapărat programe majore de intervenție. Cercetările prezentate

indică în mod clar că instituțiile de învățământ pot contribui la prevenirea comportamentului

violent, că nu depind doar de trăsăturile personale ale cadrelor didactice. Există o dimensiune

colectivă care poate include, de asemenea, o intervenție după-școală, făcută de profesioniști.

Al doilea studiu "Caracteristici relaționale și emoționale ale victimelor și a actelor de violență

în rândul studenților"/“Relational And Emotional Characteristics Of Victims And Perpetrators

Of Violence Among Students”, (Galand, 2009), cu scopul de a aborda subiectul din punct de

vedere teoretic, explică ce se înțelege prin violența între elevi, în urma căreia s-a realizat o

scurtă prezentare a rezultatelor cu privire la relația dintre violență și caracteristicile elevilor.

Un eșantion de 407 de elevi cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani, din învățământul secundar

francofon belgian a completat un chestionar anonim în clasă, în prezența unui membru al

echipei de cercetare. Analizele de grup au identificat patru grupuri contrastante, de obicei

găsite în literatura de specialitate pe tematica bullying. Aceste grupuri de elevi au profiluri

specifice cu privire la celelalte variabile ale studiului. Cum era de așteptat, grupul de elevi

victime-agresivi au un profil negativ pe toate caracteristicile studiate. Acești elevi foarte

agresivi, care, probabil, ridică mai multe probleme la școală, timp și energie din partea

cadrelor didactice, sunt, de asemenea, în mod repetat victime și raportează mai multe semne

de disconfort, beneficiind în același timp de la puțin ajutor social.

1.3. Bulgaria

La nivel politic, Programul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, finanțat și

supravegheat de către Ministerul Educației, Tineretului și Științei (METS), susține reformele

în curs de desfășurare cu privire la protecția și sprijinul copiilor și familiilor, contribuie la

coordonarea și punerea în aplicare a politicilor relative la Bulgaria. Comisia de experții

νΰ μΰλξλερνθρε θ νεοϊλνξλερνθρε κϊμ Μθνθπρεππκθ Ρϊαερ),

compusă din specialiști respectați în domeniul violenței în rândul tinerilor, lucrează la

colectarea și analizarea statisticilor pe teme legate de violența copiilor și conflictele în școli, și

propune acțiuni în colaborare cu diverse ONG-uri și alte organisme naționale, cu poliția și cu

alte instituții pedagogice. Deciziile sale și punctele de vedere se bazează pe mai multe măsuri


legislative în Bulgaria, printre altele, Legea națională de Protecție a Copilului și Legea privind

lupta împotriva comportamentului bullying la tineri.

Mai mult decât atât, Agenția de Stat pentru Protecția Copilului a fost stabilită în conformitate

cu Legea privind Protecția Copilului (la 1 ianuarie, 2001), constituită dintr-un Consiliu de

specialitate al miniștrilor cu rol de îndrumare, coordonare și control al activităților de

protecție a copilului. Agenția colaborează cu ministerele și cu alte agenții naționale și

internaționale, cu ONG-uri, și adoptă în fiecare an un program național de protecție a

copilului, acordând prioritate prevenirii violenței. Ca urmare a domeniilor prioritare stabilite

de program, fiecare municipalitate dezvoltă strategia sa de protecție a copilului, cu diverse

inițiative și proiecte care vizează prevenirea violenței în școli.

În plus, Ministerul Educației are o strategie pe termen lung de a face față violenței, propunând

programe educaționale speciale pentru copiii cu probleme legate de comportamentul agresiv

și "centre pedagogice". Un program numit Școala de Prevenire a Violenței și a Bullying-ului

este elaborat pe baza Programului de Dezvoltare a Educației, Științei și politicii de tineret în

Bulgaria (2009-2013). Școli, directori, membri ai personalului și profesorii din întreaga tara

sunt implicați, precum și un Comitet Director - Inspectoratul școlar. Activitățile acestora

includ statistici și cercetare (chestionare, etc), cu privire la prevalența fenomenului, rapoartele

semestriale și anuale, manualele și liniile directoare. Nu a fost găsit niciun obstacol sau

problema. Politică anti-bullying din Bulgaria introduce o acțiune de know-how cu privire la

fenomenul violență și la cel de protecție a copilului, cu o cooperare activă între ministere,

servicii, școli, ONG-uri și alte organisme și instituții naționale.

La nivel de cercetare, au fost colectate trei studii la nivel național în ceea ce privește Bulgaria.

Primul studiu a fost realizat în 2008/2010, ca parte a unui proiect UNICEF "Școala fără

violență". Proiectul "Prevenirea agresiunii de tip cyber-bullying în școală", susținut de

UNICEF și Secția de Psihologie din Bulgaria, este parte a "Școala fără violență", cu sprijinul

Primăriei municipiului Sofia, Agenției de Stat pentru Protecția Copilului și a Ministerului

Educației, Tineretului și Științei. Scopul ambelor inițiative este de a dezvolta programe care

previn și se ocupă de una dintre problemele cele mai grave de la școlile din Bulgaria - violența

și hărțuirea în rândul copiilor. Populația țintă a studiului cuprinde elevi din învățământul

secundar din Bulgaria. Acesta a fost un studiu original, în care datele au fost colectate cu

ajutorul unui chestionar structurat anonim, electronic, care a fost încărcat pe site. Studiul a

fost finanțat in cadrul programului național, UNICEF, în colaborare cu Ministerul Educației,

Tineretului și Științei. Al doilea sondaj pe cyber-bullying a avut loc în 2011/2012 a fost parte


a Forumului Internațional "Spune Nu pentru Cyber-bullying", folosind în cercetare un

chestionar electronic structurat, care a fost completat de către elevi. Al treilea studiu a fost

parte a campaniei anti cyberbullying, COST ACTION IS0801: pentru a face față efectelor

negative ale utilizări noilor tehnologii în mediile educaționale, a avut loc în 2008/2012.

Bulgaria este de asemenea o țară participantă în unele studii europene care vor fi descrise într-

o secțiune corespunzătoare de mai jos.

În funcție de primele rezultate naționale studiului, 23% dintre elevii între 10 și 14 susțin că au

fost supuși la cyber-bullying cel puțin o dată în ultimul an universitar. Printre cei cu vârste de

14 ani, aproape o treime din agresiunile de la școală au loc pe telefoanele mobile sau pe

Internet. 13% dintre elevi au recunoscut că au folosit cyber-bullying față de o altă persoană,

cel puțin o dată în ultimul an, iar 3% spun că o fac în fiecare săptămână. Cele mai frecvente

forme de cyber-bullying sunt: bârfe în rețelele sociale (56% din cazuri); solicitările jignitoare

pe telefoanele mobile (56%); mesaje text de amenințare pe telefoanele mobile (49%);

publicarea de fotografii obscene sau false (39%) și altele. Doar 24% dintre copiii care sunt

victime au împărtășit experiența lor cu profesorii. Majoritatea dintre ele împărtășesc acest

lucru cu mamele lor, dar o foarte mică parte din părinți și profesori sunt familiarizați cu cyber-

bullying și cu modalitățile de a-i face față. Nu mai puțin de 29% dintre copii răspund că ei nu

împărtășesc cu nimeni vestea că au fost hărțuiți. În general și potrivit studiului, problema de

agresiune în Bulgaria este foarte gravă și încă măsurile politice și strategii dedicate de

combatere a acesteia sunt încă la început. Există unele inițiative-pilot din țară cu privire la

prevenirea violenței, dar nu e o politică consecventă și coerentă.

1.4. Cipru

La nivel de politică, Observatorul Național pentru violența în școli a fost înființat în anul

2009, după un raport din 2008 al "Comitetului de experți privind violența în Școală" al

Ministerului Cipriot al Educației și Culturii. Observatorul funcționează sub responsabilitatea

și supravegherea Ministerului Cipriot al Educației și Culturii, are ca obiectiv colectarea,

înregistrarea, analiza și evaluarea datelor privind extinderea formele de violență în școli,

creșterea gradului de conștientizare a cadrelor didactice și a elevilor privind agresiunea și

prevenirea fenomenului. Profesorii și elevii din școlile primare, secundare și tehnice sunt

grupuri țintă. Un Comitet de intervenție pentru violența școlară, care este format din

reprezentanți ai diferitelor departamente și servicii ale Ministerului include profesori de școală

primară și secundară, consilieri școlari și psihologi de învățământ, a fost compus ca parte a


activităților Observatorului. Alte activități și acțiuni în școală includ educația pentru

prevenirea bullying-ului, programe de mediere, Peer, de prevenire și metode de tratament,

lecții de educație pentru sănătate, în noul program de curriculum se includ și activități privind

dezvoltarea unor competențele sociale.

Evaluările privind eficacitatea Observatorului sunt efectuate prin sondaj, prin chestionare. O

evaluare, follow-up, a avut loc în martie 2011 de către Observatorul Național pentru Violența

în școli și Centrul de Cercetare Educațională și Evaluare (CERE). Rezultatele au arătat că

hărțuirea afectează sănătatea mintală a victimei și bunăstarea în mod negativ, cu toate acestea,

numărul victimelor a scăzut în mod semnificativ după punerea în aplicare a programului, în

timp ce gradul de conștientizare atât a elevilor, cât și a profesorilor, a fost ridicat față de

bullying. Aceste rezultate arată avantajele importante ale Observatorului. Circulara a fost

trimisă la școli primare, secundare și tehnice. Cu toate acestea, trebuie să fie stabilite mai

multe eforturi de diseminare.

Mai mult decât atât, au fost colectate șase studii naționale privind violența în școală, care

corelează datele cu privire la Cipru. Un studiu a fost publicat în 2008; trei studii au fost

publicate in 2010; unul a fost publicat în 2011, iar cel mai recent cel publicat în 2013. Primul

studiu (Georgiou și Stavrinides, 2008) are scopul de a colecta date care au fost analizate la

mai multe niveluri în ceea ce privește diferențele dintre agresori, victime și bătăuș – victime,

potrivit profilului lor psiho-social. Folosind rapoarte date de studenți, mame și profesori, 377

de elevi greci ciprioți de la clasa a VI-a au luat parte la studiu. Rezultatele au arătat că a fi

diferit într-un mod negativ în aparență sau în comportament, pune un copil în risc de

victimizare; victimele bullying-ului sunt detestate de colegii lor și sunt singure, cu foarte

puțini prieteni, ușor vulnerabile de a fi atacate. Victime pasive si agresive, mai ales acesta din

urmă, suferă in urma agresiunilor atât fizice, cât și relaționale într-o măsură semnificativ mai

mare decât bătăușii/agresorii sau observatorii neimplicați.

Un alt studiu (Papadopoulos, 2010) are scopul de a detecta nivelurile de victimizare prin

intermediul chestionarelor și a sonda opinia participanților asupra climatului școlar,

examinând fenomenul de agresiune în școli primare, secundare și tehnice. Rezultatele au

arătat un nivel scăzut de victimizare la toate nivelurile; atât profesorii cât și elevii

experimentează în general un climat școlar pozitiv; corelație negativă este între climatul

școlar și factorii care sunt legați de agresiune. Mai mult decât atât, un alt studiu (Stavrinides,

2010) are scopul de a investiga prevalența epidemiologică de agresiune în Cipru la școlile

primare și secundare, folosind versiunea tradusă si revizuită pentru chestionarul pe tema


bullying, pentru 1645 elevi/ tineri adolescenți, selectați aleatoriu din mediul urban, suburban

și din unele zonele rurale. Studiul a evidențiat că 17% dintre elevi sunt implicați într-un fel în

agresiuni bullying.

Un studiu efectuat în 2011 cu scopul de a testa direcția de efect în relația dintre agresiunea

bullying, victimizare, dificultățile de adaptare și performanța școlară, folosind un chestionar

pe un eșantion aleatoriu de 238 de elevi și profesorii lor, arată că implicarea anterioară în

hărțuire și victimizare crește probabilitatea de a avea dificultăți de adaptare și performanțe

academice scăzute; dificultățile de adaptare anterioare, și în special probleme emoționale, pot

crește probabilitatea de implicare în agresiuni și în victimizare. Victimizarea este, de

asemenea, legată de o creștere a problemelor emoționale. Un alt studiu din 2010 (Stavrinides,

2010) a testat relația dintre agresiunea bullying și empatie. Folosind auto-rapoartele,

participanții la cele două faze ale acestui studiu au fost 205 de elevi clasa a șasea, selectați

aleator de la șapte școli publice elementare, în Cipru. Rezultatele acestei cercetări afirmă că

există o relație negativă între capacitatea unui copil de a fi la curent cu ceea ce simte o altă

persoană și tendința de a se angaja în alte agresiuni. În cele din urmă, un studiu din 2013

(Nikiforou, 2013) a arătat că atașamentul față de părinți și colegi, prezice bullying-ul și

victimizarea, utilizând un eșantion de 303 de elevi de clasa a 5-a și a 6-a, care au fost selectați

aleator. Rezultatele subliniază că tipul atașamentului față de părinți și colegi este legat de

implicarea copiilor în incidente de bullying. Diferențele de gen pot fi importante în modelarea

legăturii de atașament în agresiuni; bătăușii, victimele și bătăuși-victime au semnificativ mai

multe dificultăți în relația cu părinții și colegii lor în comparație cu copiii neimplicați în

violențe.

1.5. Republica Cehă

Nu s-a identificat nicio politică anti-bullying la nivel național in Republica Cehă. Cu toate

acestea, trebuie avut în vedere faptul că ar putea exista limitări lingvistice care au împiedicat

partenerii sa găsească o politica anti-bullying.

La nivel de cercetare, au fost colectate doua studii la nivel național în ceea ce privește

Republica Cehă. Primul a constituit parte dintr-o comparație între state pe tema bullying-ului

în școli, care a fost publicat în 2012, (Molcho, 2012). Un sondaj transversal (ciclu de 4 ani),

care a folosit chestionare administrate în sălile de clasă, a fost realizat cu scopul se a face o

comparație la nivel național în ceea ce privește agresiunea în școli. Rezultatele sale au arătat


că băieții au raportat situații mai dese de agresiune, în toate zonele; ratele de victimizare a fost

mai mare pentru fete; ratele de victimizare au scăzut cu vârsta. Nu a fost o scădere a

prevalenței agresiunii între anii 1994 - 2006, dar există o lipsă de măsuri împotriva cyber-

bullyingului.

Un sondaj național pentru a vedea efectul fenomenului cyber-bullying a fost, de asemenea,

identificat (Sleglova și Cerna, 2011)). Studiul "Victimele Adolescente ale cyberbullyingului:

percepția și depășirea", a fost publicat în 2011 și a avut scopul de a analiza consecințele

cyber-bullying-ului, precum și să examinarea competențele adolescenților de a face față

cyber-bullyingului. Studiul a fost finantat de catre Ministerul ceh al Educației, Tineretului și

Sportului, Science Foundation Ceh și Facultatea de Studii Sociale, Universitatea Masaryk. Au

fost făcute interviuri semi-structurate pe 15 adolescenți cu vârste cuprinse intre 14-18 ani

(toate au fost victimele hărțuirii cibernetice). Rezultatele studiului au arătat ca efectele cyber-

bullying sunt asociate cu schimbări în comportamentul on-line și au impact psihologic.

Adolescenții care au experimentat cyber-bullying-ul reacționează diferit și dezvoltă diferite

abilități de adaptare: apărare tehnică, inițiază activități îndreptate spre agresor, evitarea,

strategii defensive și sprijinul social.

1.6. Danemarca

În 2008, campania "Împreună împotriva agresiunii/ Together Against Bullying", inițiată de

Bertel Haarder, a fost pusă în aplicare în cadrul parteneriatului cu Ministerul Educației,

School Board, Youth Educators, National Council for Children, Children‟s rights, DLF, DR,

Danish Centre of Educational Environment, Danish School Children și Save the Children.

Fundația Mary și Her Royal Highness Crown Princess Mary a contribuit la cauză și a ajutat

campania. Scopul principal a fost de a îmbunătăți starea elevilor, de a promova strategiile

anti-bullying în școli, de a preveni agresiunea bullying, de a derula programe de formare și

asistență specifică pentru elevi, profesori și părinți și de a motivarea școliile să folosească

campania anti-bullying în mediului de predare. Campania s-a concentrat pe creșterea gradului

de conștientizare a politicienilor locali, municipalității, directorilor, părinților, profesorilor,

educatorilor, spectatorilor pasivi, agresori și a victimelor agresiunii bullying.

Mai multe activități au fost incluse în organizarea campaniei împotriva bullying-ului în aprilie

2008 (- de către Ministerul Educației și Consiliul Școlii), organizarea unui concurs: ”Sing

against bullying/Cântă împotriva agresiunii” (de către studenți danezi școlare, Ministerul


Educației și DR), promovând starea de bine, oferind consultanță pe telefonul copilului, chat -

copii și părinții (pentru drepturile Copilului), organizarea unei campanii anti-bullying

”Bullying Stops Education / Bullying-ul oprește Educația elevilor”, organizarea Graffiti

împotriva agresiunii, proiectarea și activarea unor strategii anti-bullying, organizarea unor

sesiuni de informare în rândul elevilor din Consiliul Național pentru Copii. Eforturile de

diseminare s-au axat pe promovarea campaniei în mass-media comercială, campanie de presă,

programe TV și producții DVD. Mai mult decât atât, toate școlile au primit un kit cu privire la

activitatea împotriva bullying-ului.

O evaluare a campaniei, printr-un studiu cu 98 de directori de școală, a avut rezultate pozitive.

De când a început campania 85 la sută din școli au elaborat planuri și strategii concrete

împotriva bullying-ului, 80 la sută știau despre campanie și 95 la sută din membrii consiliilor

școlare știau despre una sau mai multe dintre inițiativele campaniei. Peste 700 de articole au

apărut în reviste și ziare, un total de 2,4 milioane de cititori. Campania a contribuit la creșterea

gradului de conștientizare împotriva bullying-ului. Aceasta a inclus o varietate de activități și

o cooperare activă a multor agenții și instituții. Mai mult decât atât, au fost colectate doua

studii la nivel național în ceea ce privește Danemarca. Primul studiu a fost publicat în 2012

(Eriksen și colab., 2012), si a adus date despre examinarea efectelor agresiunii bullying asupra

educației, sănătății și asupra criminalității în școala elementară, folosind un sondaj pe copiii

danezi născuți în timpul perioadei de 1990-1992. Studiul a fost finanțat de Institutul pentru

Studiul Muncii (Study of Labor - IZA). Rezultatele subliniază că bullying-ul pare a avea

efecte pe termen scurt. De asemenea, cercetarea a arătat ca o victimă a agresiunii poate creste

șansele de utilizare în viitor a medicamentelor. Mai mult, a arătat o creștere în greutate

corporală în populația de sex masculin, sarcini la adolescente și un comportamentul criminal

crescut.

Al doilea studiu a fost publicat în 2013 și examinează relația dintre o victimă a agresiunii

bullying și utilizarea de medicamente, ținând cont de prevalența crescută de simptome fizice

și psihologice (Datorita, 2013). Studiul a folosit un chestionar care a fost distribuit elevilor din

clasele 5, 7 și 9 într-un eșantion aleatoriu de școli din Danemarca. Elevii au raportat probleme

de sănătate, utilizarea de medicamente, agresivitate și o serie de condiții psiho-sociale, într-un

chestionar anonim, standardizat. Victimele adolescente ale bullying-ului au folosit

medicamente pentru dureri și au avut probleme psihologice mai des decât au avut adolescenții

care nu au fost agresați.


1.7. Estonia

În 2010, documentul de intervenție anti-bullying, elaborat de Ministerul Educației și

Cercetării și Academia de Științe, a fost aprobat de Guvern. Ministerul estonian al Educației și

Cercetării și Tςnis Lukas (ministru al Educației și Cercetării) au dezvoltat planul pentru

reducerea violenței pentru anii 2010-2014. Punerea în aplicare a planului este finanțată, în

conformitate cu bugetul de stat pentru 2010-2013 și Legea bugetului de stat din 2010. Școlile,

directorii, personalul și profesorii din întreaga țară sunt printre grupurile-țintă ale Planului de

Acțiune. Toate activitățile și măsurile planului sunt puse în aplicare în colaborare cu un

comitet director, Ministerul Afacerilor Sociale, Ministerul Justiției, Consiliul de Poliție

estonă, reprezentanți ai elevilor, părinților, profesorilor, psihologilor școlari, Uniunea

estoniana de Protecție a Copilului și alte ONG-uri care se ocupă de problema siguranței

copiilor.

Planul are ca obiectiv înregistrarea și studierea violenței si bullying-ului în școală, precum și

planificarea și punerea în aplicare a acțiunilor și activităților de prevenire a violenței și

bullying-ului în școală. Diferite alte strategii ale ministerelor Estoniene au fost, de asemenea,

luate în considerare. De exemplu, "Principalele direcții ale politicii de securitate ale Estoniei

până în 2015", care definesc principiile uniforme și obiectivele pe termen lung ale politicii de

securitate, propun măsuri pentru creșterea eficacității politicii de securitate și siguranță printre

care campanii mass-media, pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul

violenței în școli. "Planul de dezvoltare pentru sistemul de învățământ general 2007-2013"

prevede o actualizare a programelor naționale, pune accent pe nevoile speciale ale copiilor și

pe nevoia de a preveni abandonul în școlile de învățământ general. "Strategia de lucru Tineret,

2006-2013" include problemele legate de informare și serviciile de consultanță pentru tineri la

activități recreative. "Strategia de pregătire a cadrelor didactice pentru 2009-2013" vizează

formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul preșcolar, învățământul general și din

sistemele de formare profesională.

Conform datelor privind impactul măsurilor de prevenire a agresiunii bullying în școli,

siguranța a crescut în școli și bullying-ul este mai puțin frecvent, comparativ cu anul 2006.

Mai mult decât atât, școlile sunt angajate mai activ în campania de prevenire a bullying-ului

în școli prin predarea abilități sociale și rezolvări pașnice a conflictelor. Această politică oferă

un efort concret în coordonarea acțiunilor la nivel național, o cooperare activă între Ministerul

Estonian al Educației și Serviciile de cercetare, școli, profesori și studenți, precum și o bază


de date utile cu privire la orice studiu, acțiune și activitate privind prevenirea violenței si

bullying-ului în școală.

Mai mult decât atât, la nivel de cercetare, a fost colectat un studiu național, cu privire la

Estonia. "Prevenirea comportamentului distructiv și auto-distructiv în școli" a fost parte a

proiectului "Sănătatea mintala a Copiilor și adolescenților în Europa extinsă", susținut

financiar de către Programul de Sănătate Publică al Comisiei Europene. Acesta s-a concentrat

pe comportamentul distructiv și auto-distructiv al tinerilor din școli, între 2007-2009,

folosind un chestionar structurat, care a fost distribuit elevilor. Rezultatele au arătat că în cea

mai mare parte, o serie de incidente de auto-vătămare, utilizare de alcool, droguri și fumat,

precum și chiulul sunt, de obicei, legate de probleme de relație (familie, prieteni), cu stimă de

sine scăzută și nu atât de mult de problemele de învățare. Studiul a ajuns la concluzia că

punerea în aplicare a programelor de prevenire nu este coordonata la nivel național.

1.8. Finlanda

Începând cu anii 1990, guvernul finlandez a adoptat o abordare pro activă pentru reducerea

bullying-ului. În 2003, politicile anti-bullying sau planuri de acțiune au fost elaborate în mod

obligatoriu în fiecare școală finanțată de stat. Această abordare pro activă a fost chiar mai

mult întărită în anul 2010, ca rezultat al reformei curriculum-ului din 2010. Curriculumul

Național pentru Educația de bază definește orientările comune pentru toate școlile "de

funcționare și toți elevii", urmărind realizarea condițiilor de învățare maximă și bunăstarea

tuturor. Ca parte a planului de reducere a violenței, Ministerul Educației și Culturii a finanțat

difuzarea națională și modul de utilizare a programului Kiva în școli. Programul anti-bullying

Kiva a fost dezvoltat la Universitatea din Turku, Finlanda, cu finanțare de la Ministerul

finlandez al Educației și Culturii. Începând cu anul 2009, Kiva funcționează în 90% din

școlile finanțate de stat. Principalele obiectivele ale sale sunt studiul violenței si bullying-ului

în școli, precum și punerea în aplicare a acțiunilor și activităților de prevenire a fenomenului.

Kiva este un program bine structurat și sistematic. Acesta include materiale pentru școli (de

exemplu lecții pentru elevi, jocuri pe calculator), în timp ce o echipă Kiva de trei adulți în

fiecare școală, este învățată să se relaționeze cu agresorii individuali și cu victimele

agresiunii.

Ministerul Educației supervizează strategia globală de evaluare educațională. Consiliul de

Evaluare a Educației, o organizație independentă de experți care lucrează în legătură cu


Ministerul Educației, efectuează evaluările externe la nivel de sistem, în timp ce Consiliul

Național al Educației realizează evaluările naționale ale rezultatelor curriculare în

învățământul general și profesional. În special pentru programul Kiva a fost efectuată o

evaluare la scară largă (Kδrnδ, 2011), care acoperă 234 de școli si implică 30.000 de elevi din

clasele I-IX-a. Rezultatele au fost pozitive, indicând o scădere remarcabilă a agresiunii, în

special pentru elevii din clasa a 4. Programul a demonstrat reducerea bullying-ului și

victimizării în mod semnificativ. În plus, efecte pozitive sunt asupra aprecierii școlii,

motivației academice, reducerea anxietății și depresiei; impactul pozitiv asupra percepției

elevilor asupra climatului a fost de asemenea raportat. Kiva este în prezent pus în aplicare în

multe țări din întreaga lume (de exemplu, Olanda, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,

Suedia, Luxemburg, Japonia). Kiva a reușit sa facă multe în reducerea depresiei și anxietății

în rândul elevilor și pentru creșterea motivației școlare, motivației academice și performanței

academice.

Cazul politicii finlandeze anti-bullying oferă un exemplu bun de abordare pro activă. Mai

mult decât atât, Kiva folosește abordări inovatoare pentru a învăța despre problemele și

materialele (de exemplu, jocuri pe calculator anti-bullying) legate de tema bullying, care sunt

foarte atractive pentru utilizatorii săi. Kiva este considerat atât de către profesori cât și pentru

elevi un program atractiv și ușor de aplicat. Finlanda este, de asemenea, o țară participantă la

sondajele europene, care sunt descrise mai jos.

1.9. Franța

Mai multe circulare ministeriale au fost publicate în Franța, în ceea ce privește siguranța în

școli și strategii anti-bullying. Acestea sunt circulare ministeriale, nr 125-2005 cu privire la

prevenirea și combaterea violenței în școală ("Prevenirea et Lutte contre la scolaire violence",

scrise în colaborare cu Ministerul de Interne și Ministerul Justiției): circulara ministerială nr

137-2009 privind Asigurarea școlii și monitorizarea criminalității («Sécurisation des

établissements scolaires et suivi de la délinquance»), o circulară ministerială nr 197-2009 pe

educația Comitetului de sănătate și cetățenie ("Comité d'éducation à la santé et à la

citoyenneté (CESC) »), o circulară ministerială nr 25-2010 privind planul de securitate pentru

școli: acțiuni prioritare (« Plan de securizarea des Etablissements scolaires: Acțiuni

prioritaires »), precum și circulara ministerială nr 190 - 2010 privind auditul de siguranță,

recomandări și de follow-up («Diagnostics de sécurité, mise en oeuvre et suivi des


préconisations»). În aprilie 2010, politica națională “The Prevention and Fight Against School

Bullying/ Prevenirea și combaterea bullying-ului în școală" a fost elaborată în cadrul "States

General of security at school" care a avut loc la Sorbona.

Strategia urmărește măsurarea climatului școlar și a violenței, formarea cadrelor didactice la

nivel național și a personalului implicat în educație printr-un sistem național de sprijin,

consolidarea planului de securitate, dând sens sancțiunilor școlare, reafirmându-se

dimensiunea lor educațională și dezvoltarea unui program specific pentru școlile din

programul Ιclair. Politica națională este implementata sub auspiciile, finanțarea și

supravegherea Ministerului Educației Naționale și este susținută științific de Eric Debarbieux,

profesor de Științe ale Educației de la Universitatea din Bordeaux-II și președintele

Observatorului Internațional cu privire la violența în școli, Marcel Rufo și Nicole Catheline,

pedopsihiatrii, Monique Sassier, mediator al educației naționale și pentru învățământul

superior. Grupurile țintă includ școlile, profesorii, elevii și asistenții de prevenire și de

securitate (APS) la nivel național.

O varietate de activități au loc ca parte a strategiei, de exemplu, sondajul SIVIS (Sistemul de

Informații și vigilență cu privire la siguranța în școală), un sondaj privind identificarea

victimizării, recrutarea de adulți în școli ca asistenți de educație, asistență și formare

profesională pentru cadrele didactice și personalul care deține o clasă, gestionarea conflictelor

și comportamentul violent și discriminatoriu, probleme de securitate și de gestionare a

crizelor (în colaborare cu Institutul Național de Studii Avansate, securitate și justiție

(INHESJ) și Școala de Educație (ESEN)); unelte (un portal web și resurse de formare

disponibile pentru profesorii stagiari, un DVD pe care deține o clasă); o rețea națională de

formatori în colaborare cu universitățile; intervenția echipelor mobile de securitate (EMS); de

poliție și jandarmi corespondenți pentru siguranță la școală; proceduri automate de

disciplinare; proceduri contradictorii; o nouă scară de sancțiuni; un comitet de învățământ;

lupta împotriva hărțuirii la școală; cazarea studenților cei mai perturbatori; număr gratuit

"Stop harcèlement" 0808 80 70 10; prevenirea jocurilor periculoase.

Evaluarea a fost efectuată de către Ministerul Educației Naționale - Departamentul de

evaluare, perspectivă și de performanță ("Direction de l'evaluare, de la prospectiv și de la

performanță") care a analizat anchetele SIVIS și raportările de tip bullying. Nu a fost

identificată nicio analiză oficială cu privire la probleme și obstacole. Eforturile de diseminare

includ circulare ministeriale trimise la toate școlile, Ministerul de Interne și Ministerul

Justiției, un site (http://www.agircontreleharcelementalecole.gouv.fr/), afișe, pliante și broșuri,


realizarea de clipuri video specifice. Politica franceză este complexa și detaliata si creează o

legătură între dezvoltarea strategiei și rezultatele cercetărilor pe tema bullying. Eforturile de

diseminare și de vizibilitate permit implicarea maximă a diferitelor părți interesate (elevi,

profesori, părinți, personalul școlii).

Au fost colectate două studii naționale privind agresiunea în Franța. Ambele studii au fost

finanțate de către Ministerul Educației Naționale. Studiul SIVIS din 2011-2012 a fost realizat

pe un eșantion de 6.315 EPLE (instituții de învățământ publice locale) și aproape 1000 de

districte, folosind două tipuri de chestionare diferite (unul privind incidențele și celălalt

asupra climatului școlar). Rezultatele au arătat ca pe parcursul anului școlar 2011-2012,

liceele publice au raportat o medie de 13,6 incidente grave la 1000 de elevi; incidentele

rămâne extrem de concentrate în aceleași instituții; ponderea crește cu privire la folosirea

violenței fizice; 20% din faptele raportate indică o situație de agresiune; autorii sunt, în

general, persoane de același sex; jumătate din incidentele comise de fete sunt sub forma

abuzului verbal, fetele sunt mai adesea victime ale violenței fizice decât băieții.

Al doilea studiu se referea la primul sondaj național privind victimizarea în colegiile publice,

pentru anul 2011. Sondajul a fost realizat în rândul elevilor din colegiile publice, indiferent de

nivelul lor de educație. Chestionarul pentru elevi a fost elaborat ținând cont de diferitele

niveluri de comprehensiune ale textului scris, care pot exista între elevii de clasa a șasea și a

treia. Principalele rezultate ale sondajului au evidențiat că 93% din elevi se simt bine în școala

lor; bunăstarea scade o dată cu vârsta elevilor; 27 de tipuri de diferite bullying sunt

identificate în chestionar (de exemplu, insultă, furt, atribuirea unui pseudonim urât, etc); un

acord destul de bun între victime și climat școlar; aproape 9% dintre elevii intervievați au

experimentat deja un joc periculos.

1.10. Germania

Germania este împărțită în landuri. Cercetarea privind politicile germane anti-bullying nu a

fost efectuată din cauza timpului limitat care nu au permis studiul tuturor landurilor germane.

Cu toate acestea, politicile și strategiile anti-bullying au fost dezvoltate în Germania.

La nivel de cercetare, au fost colectate patru studii la nivel național în ceea ce privește

Germania. Două dintre ele au fost: examinarea bullying-ului, în timp ce celelalte două au fost

studierea cyber-bullying. Un studiu pe tema bullying a fost publicat în 2010 (Von Marιes și

Petermann, 2010), analizând posibilii predictori de bullying într-un eșantion de copii de


vârstă școlară. Folosind o abordare cross-informatională (rapoarte scrise de profesori),

agresiunea bullying a fost evaluată printre 550 de copii cu vârste cuprinse intre 6.5 si 10.8 ani

care frecventează 12 de școli primare obișnuite din Bremen și Saxonia Inferioară, Germania.

În general, 10% dintre copii au fost clasificați ca agresori, 17,4% în calitate de victime și

16,5% ca agresori/ victime, băieții fiind agresorii și victime mai des decât fetele. În afară de

vârstă și sex, nivelul de educație parentală scăzut a fost un predictor semnificativ pentru

acțiunea de bullying a unui copil (huligan, victima, bătăuș / victimă).

Mai mult decât atât, un studiu (Bender și Lθsel, 2011) a avut scopul de a examina relația de

agresiune în rândul tinerilor și rezultatele anti-sociale la vârsta adultă, folosind Chestionarul

Olweus (Bully / Victim) într-un grup de 63 de bărbați investigați, cu vârstele cuprinse între 15

si 25 de ani (agresori și victimele în eșantion). Bullying-ul a fost un predictor puternic pentru

aproape toate rezultatele anti-sociale (casa distrusă, stima de sine scăzută, șomajul, abuzul de

alcool pentru creșterea copilului, conflicte maritale, climatul familial nefavorabil, agresivitate

și parenting inconsistent, în timp ce victimizarea nu a fost legată de rezultatele antisociale.

Un studiu efectuat în 2009 (Riebel, 2009) are scopul de a detecta existența fenomenului de

cyberbullying in rândul elevilor din Germania si îl compară cu bullying-ul tradițional, prin

intermediul unor chestionare electronice într-un eșantion de profesori, elevi și părinți.

Rezultatele subliniază faptul că 5,4% dintre elevii din eșantion au declarat că au fost victime o

dată pe săptămână sau chiar mai des, în timp ce 14,1% dintre elevii au avut o experiență de

cyber-bullying și nu o consideră relevantă pentru a vorbi despre ea. Elevii care acționează ca

cyberbullies sunt, de asemenea, agresorii în viața reală. Aceeași suprapunere a fost dovedită

pentru victime. Explorarea strategilor de adaptare a arătat, că o structură comună a stat la

baza hărțuirii fizice, verbale și a hărțuirii cibernetice. Aceste rezultate sunt, de asemenea,

sprijinite de un alt sondaj on-line într-un eșantion de copii adolescenți cu vârsta cuprinsă între

8-17 ani (MICROSOFT, 2012) care a arătat raportul de 91% de tineri agresați, bullying online

și/sau offline, cel mai prezent este bullying-ul offline. Mai mult decât atât, 16% din copii au

răspuns la agresiunile bullying on-line, în timp ce 43% au recunoscut agresiunile de tip

offline. Cei intervievați au fost de două ori (80% vs 39%) hărțuiți online, în condițiile în care

își petrec mai mult de 10 ore pe săptămână la internet.


1.11. Grecia

Un Observator pentru prevenirea Violenței si bullying-ului a fost înființat în decembrie 2012,

cu decizia ministerială 159704/Γ7/17-12-2012 privind stabilirea observatorului pentru

prevenirea violenței și hărțuirii în școală («Ίδπςζη Παπαηηπηηηπίος Ππόλητηρ ηηρ σολικήρ

Βίαρ και ηος Εκθοαιζμού »). Observatorul își propune înregistrarea și studierea violenței și

bullying-ului în școală, referindu-se la violența din școli și incidentele de bullying colectate de

agenții acreditate, precum și planificarea și punerea în aplicare a acțiunilor și activităților de

prevenire a violenței în școală. Observatorul funcționează sub auspiciile, finanțarea și

supravegherea Ministerului Educației și Cultelor, cultură și sport.

Un comitet de coordonare a fost, de asemenea, numit prin decizia Ministerială 15885/Γ1/05-

02-2013 privind numirea Comitetului director al Observatorului pentru prevenirea violenței și

hărțuirii/Bullying-ului din scoli («ςβκπόηηζη ςνηονιζηικήρ Επιηποπήρ ηος

Παπαηηπηηηπίος Ππόλητηρ ηηρ σολικήρ Βίαρ και ηος Εκθοαιζμού »). Comitetul este

alcătuit din experți pe tematica agresiunii școlare și drepturile copiilor, precum și părțile

interesate cheie ale sistemului de învățământ: 1. Vasso Artinopoulou, profesor de

criminologie la Universitatea Panteion. 2. Ventiris Paraskevas-Panagiotis, șef al Direcției

educație primară a B‟ Atena, 3. George Moschos, Ombudsmanul adjunct pentru Drepturile

Copilului, 4. Constantinos Papaioannou, profesor, președinte al Comisiei Naționale pentru

Drepturile Omului, 5. Skandamis Marinos, Secretar General al Ministerului Justiției, 6.

Mercouri Stylianos, Director de Studii Educației Direcției secundar, 7. Papahristos

Constantinos, Director de Studii Educației Direcției primare, 8. Zygouri Elena, consilier

scolar, 9. Katerelos Ioan, profesor de psihologie la Universitatea Panteion, 10.

Theodorakopoulos Ioan, membru al consiliului de administrație al Uniunii Centrale a

Municipalităților din Grecia, 11. Mavropoulou Cheer, avocat.

Observatorul este responsabil pentru punerea în aplicare a unei varietăți de activități și acțiuni,

cum ar fi statistici privind prevalența fenomenului, rapoartele lunare și anuale, documentația

asupra experienței agresiunii, manuale și orientări, de informare sau foile de cercetare

existente (chestionare, etc). Școlile, elevii și profesorii din întreaga tara sunt principalele

grupuri țintă ale activităților, în timp ce Ministerul Educației și Cultelor, Culturii și Sportului,

precum și Direcțiile sale Regionale de primar și învățământul secundar sunt responsabile

pentru punerea în aplicare a acestora, sub supravegherea Comitetului de Coordonare. Evaluări

anuale sunt elaborate. Vor fi desemnate mai multe faze de evaluare și de urmărire pe baza

acțiunilor care sunt proiectate. Până în prezent, niciun instrument de evaluare nu a fost


efectuat, din cauza timpului scurt de funcționare a Observatorului. Prin urmare, niciun

obstacol sau problema nu a fost identificata încă.

Eforturile de diseminare includ elaborarea unei circulare trimise tuturor direcțiilor regionale

de educație privată și secundară și în școli, serviciile de consilieri școlari "Ministerul

Educației, ministru al Educației, precum și un site web (http://paratiritirio.minedu.gov. gr /).

Funcționarea Observatorului este prima încercare oficială de a introduce un mod științific și

concret, un know-how de acțiune în cadrul Ministerului Educației cu privire la violența în

școli și fenomenul bullying. Acest lucru permite o coordonare a acțiunilor "la nivel național, o

bază de date cu privire la orice acțiune, activitate, program, etc, pe studiul și prevenirea

violenței școlare și hărțuirea, un efort concertat la nivel național, precum și o cooperare activă

între Ministerul si serviciile de învățământ, școli, profesori și studenți.

La nivel de cercetare, au fost colectate patru studii naționale privind bullying-ul în ceea ce

privește Grecia, în timp ce Grecia este o țară participantă la sondajele europene, care sunt

descrise într-o secțiune corespunzătoare de mai jos. Un studiu (Belogianni, 2009) are scopul

de a detecta comportamente agresiunii bullying în școala din Atena și, de asemenea, își

propune să identifice modalități de acțiune împotriva agresiunii, folosind chestionare care au

fost completate anonim. Majoritatea elevilor au fost observatori ai agresiunii (în special în

forma sa fizică), și mulți dintre ei au experimentat violența verbală. Un mare procent de elevi

s-au confruntat cu violența psihologică, în timp ce un procent mic au experimentat violența

sexuală. De asemenea, sondajul a arătat ca victimele agresiunii simt furie și de frustrare și au,

de asemenea, o tendință de răzbunare. Agresorii regretă, de obicei, comportamentul lor și nu îl

repetă.

Un alt studiu (Magklara, 2012) a examinat asocierea dintre agresiunea bullying și statutul

socio-economic într-un eșantion de adolescenți din Grecia și si-a propus să observe dacă

aceasta indică prezența unei morbidității psihiatrice, inclusiv a unor forme de boală. Un număr

de 5614 adolescenți cu vârsta cuprinsă între 16-18 de ani de la 25 de școli au participat si

rezultatele au fost comparate cu cele de la un eșantion aleator de 2427 de elevi participanți la

un interviu detaliat. Participanții au fost evaluați cu un interviu psihiatric complet structurat,

Programul fiind revizuit asemeni unui Interviu Clinic (CIS-R), în timp ce agresiunea a fost

evaluată cu un chestionar revizuit Olweus de tip agresor/victimă. Rezultatele au arătat că

26,4% dintre elevi au fost implicați în comportamente legate de agresiunea bullying cel puțin

o dată pe lună, fie ca victime, autori sau ambele, în timp ce implicarea mai frecvent (cel puțin

o dată pe săptămână) a fost raportată de 4,1%. Morbiditate psihiatrică a fost asociată cu toate


tipurile de comportamente legate de agresiune. Nu au fost raportate asocieri cu statutul socio-

economic al victimelor.

Procesele de victimizare din rândul elevilor din familii de emigranți din Albania și fosta

Uniune Sovietică au fost examinate într-un studiu în 2010-2011 (Dimou, 2010-2011),

folosind chestionare care au fost completate anonim. Elevii din familii de emigranți au

tendința de a fi intimidați de colegii lor la un nivel mai ridicat decât elevii greci și par, de

asemenea, să fie victime într-o măsură mai mare. Acest rezultat pare a fi direct legat de

domeniile de auto-percepție de competență școlară, acceptarea socială și stima de sine, în care

elevii greci au o medie mai mare. Ca o concluzie, se pare că stima de sine și capacitate de

adaptare școlară generală, pot contribui ca factori la implicarea în agresiunea bullying.

Un studiu a avut loc între 13-și -19 februarie 2012, cu scopul de a examina reprezentările

elevilor cu privire la violența din interiorul și din afara școlii. Populația țintă a studiului

cuprinde 700 de elevi din învățământul primar și secundar (de 10-17 de ani), în Grecia.

Acesta a fost un studiu original, în care datele au fost colectate prin interviuri telefonice la

domiciliul respondenților, folosind chestionare structurate. Cu toate acestea, deși utilizarea

violenței este respinsă ca o opțiune, doar 57% spun că vor interveni pentru a evita un incident

violent care implică părți terțe. Nu a fost o diferență între băieți și fete cu privire la opțiunile

de răspuns. În ceea ce privește violența fenomenelor/evenimentelor din viața școlară, 7 din 10

elevi au afirmat că observă astfel de fenomene sau evenimente din viața lor școlară; 26% din

studenți au fost cel puțin o dată victime a unui fel de violență în școală; 1 din 10 studenți

recunosc că și-au exercitat un fel de violență în școală.

1.12. Ungaria

Au fost luate mai multe măsuri în Ungaria pentru a asigura siguranța copiilor, sănătatea și

reglementarea climatului de învățare la nivel politic in 1989. Aceste măsuri includ Legea

privind Protecția Copilului, adoptată în noiembrie 1997, Oficiul de Protecție a Copilului

stabilit de ministerul responsabil pentru educație în 1999 cu scopul de a promova drepturile

elevilor, studenților, cercetătorilor, educatorilor, profesorilor, părinților și asociațiilor

acestora, Legea învățământului public (a fost modificată recent pentru a crea cadrul legislativ

necesar). În acest context, proiectul ETUCE "Prevenirea și combaterea violenței în școli.

Preventing and tackling violence in schools", a fost pus în aplicare din 2008. La 31 martie

2008, Comitetul pentru siguranța în școală a fost înființat la inițiativa ministrului responsabil


pentru educație și cultură. Comitetul a fost numit pentru a investiga problema violenței în

școală și recomandările opiniei publice. O lună mai târziu, Comitetul a lansat o mișcare

numită "Mișcarea pentru Siguranța în școală" în scopul de a consolida bunele practici și

dialogul între școli și experții de învățământ la conferințe și prin Internet/e-mailuri. În plus,

Comitetul a recomandat dezvoltarea unei planificări individualizate de programe de

dezvoltare a școlii și de lansare a curriculumului în cadrul Planului de Dezvoltare Ungaria

Noua (NHDP), crearea unui învățământ de stat sigur, asigurarea echității in mod deschis și

receptiv, în care profesorii și elevii sunt instruiți în managementul conflictelor, introducerea

de noi metode de predare care sprijină participarea activă a elevilor în clasă, dezvoltarea de

instrumente și crearea unei atmosfere instituționale prietenoase; limitarea măsurilor de

sancționare și penale.

Recomandările Comitetului și documentele de poziție au influențat Departamentul de

Educație Publică din cadrul Ministerului Educației și Culturii, care a inițiat o serie de măsuri,

reglementări legale și proiecte. Departamentul de Educație din cadrul Ministerului Public a

cerut Institutului maghiar pentru Cercetare și Dezvoltare Educațională oferte pentru "siguranța

școlii: bune practici în prevenirea și combaterea violenței în școală", care includ, de

asemenea, concursuri pentru elevii talentați legate de siguranța școlilor. Mai mult decât atât,

Educație Publică din cadrul Ministerului a recomandat lansarea unui sondaj de opinie

reprezentativ național (bazat pe un sondaj anterior realizat în 2004), educația pentru sănătate,

prevenirea consumului de droguri și activitățile de rezolvare a conflictelor în școli. Nu au fost

găsite studii de evaluare a acestor programe.

La nivel de cercetare, a fost identificat un studiu național cu privire la Ungaria. Cu toate

acestea, Ungaria este, de asemenea, participantă la studii europene, care vor fi descrise într-o

secțiune corespunzătoare de mai jos."Bullying-ul in școala din ciclul primar. Raport de o

cercetare în Hajdϊ-Bihar (Ungaria)"a fost realizat în 2008/2009 si prezintă o parte din

rezultatele unei cercetări efectuate în 24 de școli din Hajdϊ-Bihar în 2008, utilizând un

eșantion 1006 format din elevi de clasa a 5-a și a 7-a (vârsta de 11 ani și 13) care au răspuns

la un chestionar pe tema experiențelor lor legate de bullying și atitudinile față de acesta.

Rezultatele au arătat că un număr mare de elevi sunt implicați în agresiunea bullying, în care

jignirea si ostracizare sunt cele mai comune forme, în timp ce bătaia este mai puțin frecventă.

Exista corelațiile cu vârsta, sexul și performanțele academice. Victimele par a fi afectate de

stres, de climatul social-cultural, au emoții față de școală. Cu toate acestea, există o atitudine

pozitivă pentru studiu decât agresorii sau victimele bullying-ului.


1.13. Irlanda

Actul de educație (Welfare) (2000) - sectuinea 23 (3) prevede că "fiecare școală trebuie să

aibă loc într-o politică anti- bullying, în cadrul unui cod școlar de comportament, care include

măsuri specifice pentru a face față cu un comportament agresiune". În acest sens, Planul de

acțiune pe 2013 Intimidarea are ca scop: a) identificarea acțiunilor prioritare care pot încuraja

școlile să dezvolte politici anti-bullying, mai ales de strategii de combatere a hărțuirii

homofobe; b) să aprofundeze problema de agresiune în afara școlii; c) sa reflecteze asupra

rolului părinților și a comunității mai largi cu privire la problema bullying-ului; d) sa facă o

serie de recomandări pentru examinare în ceea ce privește hărțuirea în mediul școlar și în

afara lui.

Strategia costă 500.000 de euro și este finanțata de către guvernul irlandez. Departamentul de

Educație și ministrul pentru probleme de tineret sunt responsabili de supravegherea planului

de acțiune. Alte agenții/organisme/organizații responsabile pentru punerea în aplicare a

acestuia sunt: Departamentul de Educație și Abilități (în special, cadrelor didactice Sectiunea

Inspectoratul), Organisme de Management și consiliile părintești, Departamentul de probleme

de tineret, Centrul de sensibilizare Safer Internet Irlanda DES și, Autoritatea Națională pentru

persoanele cu handicap, Oficiul Național pentru Prevenirea Suicidului. Planul de acțiune este,

de asemenea, susținut de către personalul științific: Siobhan Aherne, Inspectoratul,

Departamentul de Educație și Abilități (DES); Michael Barron, fac parte din serviciile de

tineret; Mark Caffrey, nivelul al doilea irlandez Uniunii Studenților; Breeda Connaughton,

Unitatea de Politici Central, (CPU), DES.; Barbara Duffy, Departamentul de copii și

probleme de tineret (DCYA); James Gibbs, DCYA; Simon Grehan, Centrul de sensibilizare

Safer Internet Irlanda, Servicii de dezvoltare profesională pentru profesori; Sandra Irwin-

Gowran, gay + rețea Egalitatea Lesbian (GLEN); Fidelma Lyons, CPU, DES; Deirdre

McDonnell, CPU, DES, Catedra; Judith McGuinness, Guvernare School, DES; Teresa

McNeill, Guvernare School, DES; Carol Anne-O "Brien, aparțin Servicii tineret; Brian

Sheehan, GLEN; Neil Ward, Oficiul al ministrului Educației și aptitudinilor.

Planul de acțiune introduce mai multe acțiuni și activități, astfel de proceduri noi la nivel

național, de anti-bullying - pentru școli New National Anti-Bullying Procedures for Schools;

Revizuirea de furnizare a Profesorilor de servicii de asistență; Training coordonat și

dezvoltarea resurselor pentru placi de management și părinții; Inspecția școlară; Evaluarea


tematică a în școli; Autoevaluare școală; un site nou anti-bullying la nivel național; Stand Up

Awareness Week împotriva bullying-ului homofob; Sprijinirea unei campanii mass-media

care s-a concentrat pe hărțuirea cibernetică și vizează în mod specific tinerii; Cercetarea pe

suporturi eficiente pentru copii cu cerințe educaționale speciale; Cercetarea privind prevalența

și impactul de agresiune legat de impactul media asupra sănătății mintale și de

comportamentul suicidal în rândul tinerilor; Măsuri de conștientizare, inclusiv linii directoare,

pentru factorii de decizie și agenții și servicii care lucrează în sectorul de școli cu privire la

toate tipurile și formele de agresiune DES.

Nu au fost publicate rapoarte de evaluare sau rezultate follow-up, din cauza perioadei scurte

de timp. Prin urmare, nu există identificate probleme sau obstacole. Toate evaluările vor fi

efectuate de către Inspectoratul din cadrul Departamentului de Educație. Dezvoltarea cadrului

și a instrumentelor de evaluare este în curs de desfășurare (de exemplu, chestionare pentru

școli, Școala de auto-evaluare (SSE), instrumente de evaluare tematică a agresiunii bullying

într-un eșantion de școli); cel mai posibil, evaluarea să se desfășoare în 2014, după primul an

de implementare a politicii. Mai mult decât atât, deoarece acțiunea este la primele etape ale

implementării, eforturile de diseminare se concentrează pe diseminarea planului de acțiune, în

timp ce etapa de diseminare a rezultatelor nu a început încă. Site-ul web al Departamentului

(http://www.education.ie/en/Press-Events/Conferences/cp_anti_bullying/) și alte mass-media

au fost implicate.

Politică anti-bullying din Irlanda "este rezultatul unui grup de lucru bine organizat și de înaltă

calificare de experți și părți interesate, precum și a unui proces participativ, la care, de

asemenea, publicul larg si-ar putea aduce aportul. Planul de acțiune este sistematic și

cuprinzător deoarece include o varietate de obiective, activități și acțiuni, toate acoperind o

varietate de probleme diferite, dar relative.

La nivel de cercetare, au fost colectate doua studii la nivel național în ceea ce privește Irlanda.

Un studiu în cauză este Ombudsmanul pentru Office copii (OCO, 2012), consultarea cu copiii

și tinerii. Peste 300 de copii și tineri între 10 și 17 ani împărtășit opiniile și ideile cu OCO. A

existat un consens între participanții la consultare OCO cu privire la faptul că agresiunea

bullying este o problemă foarte importantă pentru copii și tineri. Copiii și ideile tinerilor s-au

axat pe două domenii principale de acțiune: planificarea școală, precum și creșterea gradului

de conștientizare și educație. În timpul atelierelor au fost abordate unele probleme specifice,

cum ar fi hărțuirea homofobă și cyber-bullyingul.


Mai mult decât atât, un studiu privind cyber-bullying (O'Neill și Dinh, 2013) a fost realizat pe

baza unui eșantion stratificat aleatoriu de aproximativ 1.000 de copii irlandezi care a folosit

interviuri față-în-față. Rezultatele au arătat ca aproape un sfert (23%) dintre copiii de 9-16 ani

intervievați au experimentat o formă de bullying, online sau offline; agresiunile on-line sau pe

mobil sunt mai puțin frecvente (4%), decât față în față; doar 29% dintre părinții copiii care au

raportat că au fost hărțuiți pe internet au fost conștienți de acest lucru; aproape o treime (28%)

din victime au încercat să-și rezolve problemele singuri.

1.14. Italia

În Italia, directiva ministerială n. 16/2007 privind orientările generale și acțiunile la nivel

național pentru prevenirea și lupta împotriva agresiunii ("LINEE di indirizzo generali ed

AZIONI o livello nazionale per la prevenzione e la Lotta al bullismo") a prezentat campania

națională împotriva agresiunii bullying din 2007 până în prezent. Scopurile sale sunt: a)

înregistrarea violenței și studierea bullying-ului în școală b) dezvoltarea de strategii generale

la nivel național pentru prevenirea și lupta împotriva agresiunii bullying, c) furnizarea de

informații utile pentru prevenirea și lupta împotriva agresiunii bullying, d) coordonarea și

facilitarea intervențiilor destinate la nivel local. Fiecare regiune are propriul observator care

este compus din cadre universitare, membri ai școlii, autorității locale și ai societății civile (de

exemplu, asociații de promovare socială, părinții). Ministerul Educației, Universitățile

supraveghează Campania, și în colaborare cu școlile sunt responsabile pentru punerea în

aplicare a acesteia.

În general, campania include activități și acțiuni, astfel sunt numărul gratuit 800.66.96.96

(disponibil de luni până vineri 10.00 - 13.00 și 14.00 - 19.00) și [email protected] adresa

de e-mail la care se primesc rapoarte cu cazuri de agresiune și cereri de informații și

consiliere; www.smontailbullo.it site-ul web, care oferă instrumente utile și sfaturi pentru a

face față agresiunii și care indică o bibliografie extinsă și filmografia pe această temă;

Observatoarele permanente regionale privind Intimidarea în cadrul consiliilor școlare

regionale; alte proiecte și inițiative naționale și regionale în prevenirea și lupta împotriva

agresiunii (de exemplu, conferința națională "IrRETIti - impigliati rete Nella" european, pe

cyber-bullying, proiectul național "Safer Internet", proiectul european "Tabby - Threat

Assessment of Bullying). Toate activitățile sunt supervizate de către Ministerul Educației,

Universității și comitete de Cercetare și de observare regională, sprijinite în continuare de


către Departamentul Național de educație, Universitate și Cercetare, consiliile școlare

regionale, comunitățile școlare și experți la nivel național.

Unele rapoarte regionale privind hărțuirea au fost publicate de Observatoarele permanente

regionale, pe baza datelor statistice și rapoartelor privind progresele înregistrate de fenomen.

Rezultatele evaluării arată că participanții sunt mulțumiți. Scorurile mari privesc eficacitatea

metodei, competența trainerilor, cunoștințele dobândite; au schimbat atitudinea față de

formatori/profesori și copii/elevi, facilitând receptivitatea față de tehnicile de abordare a

eventualelor episoade de bullying. Mai mult decât atât, au avut loc mai multe eforturi de

diseminare, cum ar fi circulare ministeriale trimise la toate consiliile și școlile regionale

școlare, Ministerul de Interne, autoritățile regionale și locale; site-ul; Afișe, pliante și broșuri;

Realizarea de programe de televiziune specifice și clipuri video cu Rai Educațional (secțiune a

televiziunii publice naționale dedicate la școală și educație).

Campania națională împotriva agresiunii Bullying este prima în politica generală și

sistematică cu privire la prevenirea și combaterea agresiunii și violenței în rândul elevilor din

Italia. În punerea în aplicare a acesteia, acțiunile sunt coordonate la nivel național,

coordonarea proiectelor și inițiativelor regionale sunt evaluate si urmărite prin intermediul

Observatoarelor permanente regionale, în timp ce Ministerul Educației se ocupă cu serviciile

din școli, cooperarea dintre profesori, elevi și familii, adică cu toți cei care sunt implicați în

mod activ in educație. Campania a câștigat o largă publicitate prin intermediul site-ului și prin

implicarea mass-mediei.

La nivel de cercetare, au fost selectate trei studii naționale pentru Italia. Un studiu (Arcigay,

2010) a vizat examinarea pentru prima dată în Italia, a hărțuirii homofobe într-un eșantion de

școli și distribuite in teritoriu. Au fost efectuate două tipuri de cercetări: una calitativă, cu

scopul de a investiga formele hărțuirii homofobe bazându-se pe experiența victimelor și care

a vizat obținerea unei serie de informații; cercetarea cantitativă a avut scopul de a detecta

răspândirea hărțuirii homofobe în școlile italiene, cu ajutorul unui chestionar. Cercetarea

calitativă a subliniat gravitatea și specificitatea episoadele de agresiune homofobă. În marea

majoritate a cazurilor raportate incidentele se încadrează într-o serie continuă de atacuri.

Cercetarea cantitativă arată că majoritatea elevilor sunt expuși la acte de intimidare homofobă

de tip verbal.

Un alt studiu (Ipsos și Salvați Copiii, 2013) privește hărțuirea pe internet. Raportul original

bazat pe rezultatele in urma aplicării a 810 CAWI (Computer Assisted Web Interviewing)


oferă interviuri la pre-adolescenți și adolescenți (12-17 ani), care au fost distribuite în funcție

de diferitele variabile socio-demografice. S-a observat ca pentru segmentul de vârstă între 12

și 17 ani, băieții și fetele sunt deosebit de sensibili la presiunile din exterior, inclusiv la

imaginea fizică prezentată de mass-media și dorința părinților este de a le împinge spre

identitatea de gen mai devreme. În marea majoritate, tinerii exprimă semne ale unei persoane

persecutate și neagă faptul că el sau ea ar putea avea o anumită responsabilitate pentru această

condiție (88%, el sau ea într-adevăr, nu o merită). Rețelele sociale sunt modul preferat de atac

de la cyber-agresori (61%), acestea afectând, de obicei, victima, prin difuzarea de fotografii și

imagini denigratoare (59%) sau prin crearea de grupuri de "contra" (57%).

Al treilea studiu (Universitΰ degli Studi di Sassari, 2012) a vizat examinarea modalităților de

justiție restaurativă, ca un instrument pentru incluziune socială și un model de gestionare a

agresiunii bullying. Cercetarea a constat din două studii grupuri de chestionare și focus grup

semi-structurate: primul (cantitativ) a încercat să analizeze acțiunile de restabilire a justiției și

programe activate în contexte școlare, cu scopul de a compara diferite modele de intervenție

adoptate pentru prevenirea și limitarea agresiunii; cea de a doua (calitativă) a fost realizată

prin intermediul 2 agenții profesionale care a organizat doua focus grupuri și a analizat

reprezentarea agresiunii și gradul de deviere a părților interesate, examinarea, de asemenea, a

punctelor de vedere cu privire la transformarea unui act de agresiune în infracțiune. Membrii

personalului care au participat la cercetare raportează că incidentele de bullying apar mai ales

atunci când, într-un grup de elevi, unul este perceput ca fiind mai slab, iar actele de agresiune

(verbale, fizice sau psihologice) sunt intenționate și repetate iar bancurile, insultele sau

atacurile sunt deosebit de agresive. În plus, în conformitate cu problemele pe care elevii le

exprimă în relație cu profesorii lor, obiectivele intervențiilor au fost în principal promovarea

respectării regulilor, conviețuirii democratice și ascultării active. În cele din urmă, în ceea ce

privește evaluarea cu privire la eficacitatea acțiunilor propuse, personalul didactic implicat în

cercetare a declarat că nu se simte foarte eficient în gestionarea fenomenului cu instrumentele

obișnuite disponibile și considera utilă o îmbunătățire a cooperării nu numai cu componentele

interne la școală, dar, de asemenea, cu alte discipline, cu participarea mai multor agenții. A

subliniat nevoia puternica de a pune în aplicare instruirea pe acest subiect, în special în ceea

ce privește promovarea de măsuri de prevenire și combatere a agresiunii bullying, cu o atenție

deosebită la aprofundarea tehnicilor de recuperare a victimelor. Acesta a subliniat necesitatea

de a extinde această formare nu doar pe segmentul cadrelor didactice, dar și pentru familii-

segment considerat până în prezent marginal printre beneficiarii acțiunilor întreprinse.


1.15. Latvia

La nivel de politici, Cabinetul de Miniștri vizând Regulamentele No.492 din 20 noiembrie

2001 a dispus "Procedurile prin care siguranța studenților este asigurată în instituțiile de

învățământ și la nivelul evenimentelor organizate" si a afirmat responsabilitatea directorului

cu privire la măsurile de siguranță într-o instituție de învățământ. Fiecare instituție de

învățământ în Latvia trebuie să elaboreze o procedură de reguli interne. Inspectoratul oferă

asistență metodologică specialiștilor prin organizarea de întâlniri educaționale și ateliere de

creație în mod regulat pe subiecte, cum ar fi metode de disciplina pozitivă. Ministerul

Protecției Sociale al Republicii Letonia a dezvoltat Modificări ale Codului administrativ, în

ceea ce privește o responsabilitate reglementată de personal și director în cadrul unei instituții

de învățământ în ceea ce privește problemele de securitate a elevilor care sunt acum luate în

considerare în Parlament. O campanie de informare este organizată pentru copii în fiecare an,

pe teme cum ar fi toleranța și relațiile reciproce dintre colegii - copii și adulți.

În 2007, s-a organizat o conferință cu participarea studenților, pedagogilor, părinților,

directorilor de școli și reprezentanți ai autorităților locale și a instituțiilor de stat, pentru a

discuta acțiunile în crearea unor oportunități de cooperare prietenoasă a copiilor in școli. O

publicație metodologica "Medierea în școală" a fost publicată și distribuită de pedagogi și

elevi pentru a ajuta elevii să învețe soluționare pașnică a conflictelor. În 2008, de asemenea, o

campanie de instruire a fost realizată pentru mediatorii din școli, în care 150 de pedagogi au

fost instruiți în punerea în aplicare a medierii în școli și 500 de pedagogi au fost instruiți în

recunoașterea copiilor care au avut de suferit din cauza violenței. Mai multe clipuri video

informative și filme de scurt metraj au fost create cu privire la situațiile de conflict în

instituțiile de învățământ, în 2007 și 2008. Mai mult decât atât, un site web (www.dzimba.lv),

cu scopul de a informa copiii despre problemele de siguranță și de gestionare a conflictelor, a

fost creat de către fundația "Centrs Dardedze ", cu sprijinul financiar din partea statului.

În 2012, Forumul „Parinte- Latvias "a avut loc într-un efort de a implica părinții într-un dialog

constructiv pe probleme cum ar fi violența la egal la egal în sistemul educațional și și-a

propus să identifice soluții posibile. Mai mult decât atât, Educația și sprijinul Latvias "Latvias

Familii" și ONG-ul "Părinții pentru Educație", au organizat Conferința "Soluții eficiente

pentru școală în condiții de siguranță și de respect - “Effective solutions for safe and

respectful school” care vizează furnizarea de cunoștințe și competențe privind violența la


egal la egal și programe anti-bullying, bune practici și metode de prevenire a agresiunii

eficiente; încurajarea cooperării între factorii de decizie, furnizorii de educație pentru copii,

administrația școlii, părinților și elevilor în dezvoltarea și punerea în aplicare la nivelul

întregii școli a luptei împotriva violenței la egal la egal, sensibilizarea opiniei publice cu

privire la fenomenul și încurajarea contribuției publice în dezvoltarea unui mediu sigur și

respectuos pentru copii. Participanții la conferință au inclus membri din Ministerul Educației

și Ministerul Protecției Sociale, cercetători de la Universitatea din Letonia, Inspectoratul

drepturilor copiilor, Ombudsmen of Republic of Latvia, Centrul împotriva violenței

"Dardedze", Crizele centru "Skalbes", Christina Salmivalli, (director al programului anti-

intimidare în Finlanda Kiva), Robertas Povilaitis (unul din liderii programului anti-bullying în

Lituania), Baiba Martinsone (trainer în cadrul proiectului "Lakstigala" - un program de sprijin

la egal la egal și instruire inteligenta emoțională). Membrii consiliilor școlare din Latvia și alți

reprezentanți ai școlii au participat de asemenea la conferință.

Au fost efectuate evaluări în Latvia. În general, Latvia are o rata ridicata de agresiune și de

victimizare la copiii cu vârsta de școală (Currie, 2010). Inspectoratul de Stat pentru Protecția

Drepturilor Omului a detectat, de asemenea, mai multe forme de violență la școală. În 2008,

Inspectoratul a efectuat o cercetare cu privire la relațiile reciproce dintre elevi, pedagogi și

părinți pentru a studia tendințele de violență în instituțiile de învățământ. Rezultatele au

prezentat niveluri ridicate de respingere și batjocură a elevilor de către colegi. Mai mult decât

atât, o analiză a agresiunii în școlile din Letonia pentru anii 2008/2009 a fost făcută de către

avocații parlamentari din Letonia si a arătat că există dispoziții legale pentru protecția

copiilor împotriva agresiunii în Letonia, dar nu sunt eficiente în protejarea copiilor (Rϋsiρa,

2009).

Mai mult decât atât, a fost trimis, un studiu național cu privire la Letonia. De asemenea,

Letonia participă în cercetări europene, care sunt descrise într-o secțiune corespunzătoare de

mai jos. În ceea ce privește "Cyber-bullying: Confruntarea cu utilizări pozitive, negative și

consolidarea noilor tehnologii, în relații cu mediile educaționale de studii”, a fost realizat în

2008/2012, ca parte a programului IS0801 COST, acțiune care avea ca scop împărtășirea

experienței pe cyber-bullying în instituțiile de învățământ, precum și trecerea la un set comun

de linii directoare aplicabile în Europa. Folosind un eșantion pe care s-a aplicat un chestionar

structurat care vizează elevii; studiul a subliniat faptul că elevii cu sprijinul parental mai mare

și cu o relație bună cu părinții lor, sunt mai puțin susceptibili de a fi implicați în agresiuni și

pot avea mai puține simptome de depresie decât în cazul în care sunt victime sau agresați fizic


de către alții. Pe de altă parte, elevii care îi agresează pe alții folosind Internetul sau telefonul

lor mobil sunt mult mai susceptibili de a avea părinți care sunt mai puțin implicați în relația cu

copiii lor și nu se informează cu privire la modul de utilizarea a internetului.

1.16. Lituania

Lituania a adoptat o abordare preventivă împotriva agresiunii. Legile diferite, cum ar fi Legea

(nr I-1234), a Republicii Lituania din 14 martie 1996 privind fundamentele de protecție a

drepturilor copilului (descrie drepturile copiilor și îndatoririle părinților și tutorilor; Inch,

1996, Nr 33 - 807) și legea Republicii Lituania (nr i-1489) privind educația (descrie

îndatoririle părinților și a tutorilor, obligațiile profesorilor, reguli de îngrijire a sănătății; 1991,

Nr 23 - 593) recunoaște drepturile copiilor și formelor de violență împotriva copiilor.

Începând cu anul 2004, Ministerul Educației și Științei al Republicii Lituania a adoptat

documente și programe, a pregătit planul de acțiune vizând prevenirea abandonului școlar,

consumul de droguri, HIV / SIDA, violența școlară și combaterea delincvenței. În anul 2008,

în conformitate cu o decizie ministerială pentru Prevenirea Violenței în școală, în baza

Programului Național de Prevenire a violenței împotriva copiilor și asistență pentru copii

pentru perioada 2008-2010, Ministerul Educației și Științei a implementat trei astfel de

programe: primul program pentru preșcolari, al doilea program pentru școli primare, și

programul anti-bullying, Olweus în școlile secundare (Nacionalinλ smurto prieπ vaikus

prevencijos ir pagalbos vaikams 2008-2010 metτ programa Patvirtinta LR Vyriausybλs

nutarimus Nr 392, 2004-04-24). Mai mult decât atât, a fost stabilit un comitet de coordonare

Naționala de Prevenire a bullying-ului. Mai multe activități au fost realizate, cum ar fi cursuri

de instruire pentru instructori, studii de evaluare, o zi de conferință școlară, întâlniri pentru

toți membrii personalului școlii, reguli pentru fiecare clasă împotriva agresiunii, reuniuni de

clasă de tip Olweus, intervenții individuale pentru agresori și victime, discuții cu părinții. S-a

tradus cartea Prof. Dan Olweus cu titlul "Bullying-ul în școli", în aceste sens. Studiile de

evaluare au prezentat rezultatele pozitive la un nivel ridicat în grupa elevilor și a profesorilor.

Mai recent, programul național de prevenire a abuzului față de copii și de sprijin a copiilor

pentru anii 2011-2015 are drept scop reducerea prevalenței violenței împotriva copiilor și

îmbunătățirea protecției juridice a copiilor din Lituania. Ministerul lituanian al Muncii și

Securității Sociale, instituția Ombudsmanului pentru Drepturile Copilului din Republica

Lituania și Ministerul Educației și Științei sunt responsabile pentru punerea în aplicare a


acestuia. Programul național este inclus în bugetul de stat lituanian. Acțiunile și activitățile

din cadrul programului național includ monitorizarea violenței împotriva copiilor, organizarea

unor sesiuni de educare a publicului cu privire la violența împotriva copiilor și prevenirea, a

profesioniștilor care lucrează cu copiii prin furnizarea de servicii de instruire cu privire la

violență, furnizarea de servicii pentru copiii care sunt victime ale violenței și familiile lor,

precum și extinderea cooperării internaționale. Evaluarea acestui program va fi efectuată, prin

măsurarea eficienței sale prin analiza impactului publicității acestuia și crearea de rețele.

La nivel de cercetare, au fost colectate patru studii cu privire la Lituania. Lituania participă în

continuare în studii europene, care sunt descrise într-o secțiune corespunzătoare de mai jos.

Prima dată fenomenul agresiunii a fost inclus în 2005 - 2007 la nivel național printr-un

program de prevenire a violentei împotriva copiilor. Studiul privind prevenirea

comportamentului distructiv și auto-distructiv în școli (2007-2008) a folosit un chestionar

structurat distribuit elevilor. Alte studii au vizat aplicarea programului Olweus de abordare a

metodelor de prevenție a bullying-ului (Olweus patyθiτ prevencijos programa, 2008/2010),

Cercetări ale bullying-ului la nivel european (2011/2012), precum și comportamentul de

sănătate la copiii de vârstă școlară (HBSC) au completat studiul din 2009-2010. În general,

puține studii privind agresiunea în Lituania sunt disponibile (Povilaitis, 2008). Mai mult decât

atât, nu există dovezi cu privire la eficacitatea programelor de prevenire implementate în

școli, precum și cu privire la cercetarea factorilor determinanți sociali și psihologici ai

comportamentului distructiv și auto-distructiv la copiii de școală.

1.17. Luxemburg

(Următoarele informații cu privire la politica anti-bullying se concentrează asupra politicilor

Comunității franceze)

Legile Luxemburgului, cum ar fi codul penal [(art. 442-2): bullying-ul în afara sferei

profesionale se pedepsește dacă este repetată "obsesiv"] și legea Bill privind criminalitatea

informatică [(n. 6514): ea se ocupă și de mobbing-ul cibernetic și bullying-ul cibernetic] . În

special privind agresiunea, "BEE Fair amuzant, 2012-2013" Campania, inițiată de BEE

inițiativa Secure, are ca scop promovarea comportamentului corect și respectuos de adulți și

tineri (în special în comunicarea electronică), creșterea gradului de conștientizare a agresorilor

și a martorilor, promovarea măsurilor existente în favoarea victimelor-hărțuirii online, și

sensibilizarea opiniei publice cu privire cyber-bullying. Campania este implementată de către


BEE inițiativă SECURE, Guvern (și anume, Ministerul Educației Naționale, Ministerul

Economiei, Ministerul Familiei și Integrării), SMILE (Securitate făcut în Lëtzebuerg), SNJ

(Serviciul Național de la Jeunesse), și telefonul Kanner Jugend, și este în continuare susținută

de Universitatea din Luxemburg, Centrul pentru egalitatea de șanse si tratament (CET),

Ombudsmanului Comitι brad d'Rechter VUM kand. Școlile, profesorii, elevii, părinții și

societatea civilă sunt grupurile-țintă în campania acesteia. Inițiativele Bee Secure sunt

finanțate de guvernul luxemburghez, cu contribuția Uniunii Europene.

Creșterea activități de sensibilizare a victimelor, agresorilor și martorilor cyber-bullying-ului,

părinților și familiei, și a publicului larg; formarea în școli; promovarea BEE linia de asistență

SECURE; promovarea de servicii de consiliere psihologică și de mediere, se numără printre

acțiunile de campanie. Eforturile de diseminare sunt orientate spre școli utilizând site-ul web,

clipuri video, pliante și afișe, concursuri de benzi desenate", sinergia cu Ministerul Economiei

și Ministerul Familiei și Integrării, TV, radio, reviste on-line, și bloguri. Campania "Nu e

amuzant, BEE Fair, 2012-2013" se adresează cyber-bullying-ului într-un context mai larg de

inițiative și măsuri, în timp ce cooperarea cu BEE SECURE are o componentă națională de

securitate a informațiilor și un centru de excelență. Unele rapoarte de evaluare cu privire la

inițiativa activităților din proiectul BEE SECURE au fost publicate și evidențiază principala

problemă a acestei campanii, strategia de sensibilizare, care durează doar până în vara anului

2013.

La nivel de cercetare, au fost colectate două studii la nivel național cu privire la Luxemburg.

Un studiu (Stettgen, 2009) a avut scopul de a descrie situația actuală din Luxemburg în ceea

ce privește frecvența comportamentelor deviante în școlile din Luxemburg, cu referire

specifică la comportamentele violente, în conformitate cu rapoartele deja existente și

cercetările sistematice efectuate până în prezent. Studiile prezentate în articol demonstrează

existența unei cercetări substanțiale cu privire la prevalența comportamentelor de risc și a

comportamentul violent din școlile din Luxemburg și face o analiză finală a formelor de

comportament de risc (de exemplu, abuzul de alcool și de droguri), în Luxemburg. În ceea ce

privește agresiunea, situația este diferită: studiile arată că, în Luxemburg, atacurile verbale se

petrec de zi cu zi pentru majoritatea elevilor; comparativ cu media de studiu HBSC, frecvența

actelor de intimidare comise împotriva altor elevi este ușor mai ridicată în Luxemburg. O altă

analiză a literaturii (Steffgen et al., 2010) are scopul de a oferi o imagine de ansamblu a

cyber-bullying-ului în Luxemburg, în comparație cu celelalte țări Benelux (Belgia, Olanda).


1.18. Malta

Un proiect de politică națională pentru copii, „Mândri de copilăria noastră/ Proud of our

Childhood” a fost lansat de către Ministerul Educației, Muncii și Familiei, în 2011, în Malta.

Documentul a fost rezultatul muncii de consultare cu părțile interesate și publicul larg. Un

comitet de lucru a fost numit de fostul ministru pentru Educație pentru sprijin științific, în

timp ce finanțarea si supravegherea au fost oferite de către Ministerul Educației și familiei.

Comitetul de lucru a fost constituit de către: un președinte dna Doriana Bezzina, și membrii

Dr. Albert Bell, doamna Sina Bugeja, Dr. Lorna Buttigieg, dl James Carabott, doamna

Suzanne Gili, Dr. Anne Marie Mangion, domnul Ian Mifsud, doamna Roslynn Vella, domnul

Julian Xuereb. Proiectul de politică „Children acknowlege” afirmă că bullying-ul și hărțuirea

cibernetică sunt printre alte pericole cu care se confruntă copiii. Scopul acestei politici este de

a reuni diferite dimensiuni care se manifestă în lumea copiilor și de a elabora modalități de

protecție și incluziune si strategii multi-disciplinare pentru a le depăși.

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copiilor care a intrat în vigoare în Malta în

1990, stabilește o serie de orientări și dispoziții care se ocupă direct cu protecția copiilor.

Protecția copiilor este de asemenea inclusă în mai multe legi în conformitate cu Constituția

din Malta. Efectuarea mai multor cercetări și studii pe această temă pentru asigurarea

eficientei protecției copiilor este esențială în acest sens. Formarea multi-disciplinară și

implementarea unui mecanism de aplicare sunt încurajate, în timp ce investițiile în structurile

de promovare a incluziunii și a diversității sunt dispersate prin diferite instrumente în toate

sectoarele societății.

Consultările publice au urmat proiectul de implicare politică, ca parte a eforturilor de

diseminare. Avantajul de a avea o politică națională pentru copii este faptul că bunăstarea

copiilor este abordată holistic. Studiile arată că agresiunea bullying este multidimensională și

concepțiile care stau la baza acesteia fac ca agresiunea să fie abordată în scopul de a-l depăși.

Politica actuală se adresează tuturor dimensiunilor copilăriei, care includ drepturi și obligații

cu privire la protecția socială, cu accent pe incluziune, participarea activă, petrecere a

timpului liber și creativitate. Politica a fost prezentată pentru consultare publică, a fost

elaborată după o serie de exerciții cu copiii, pentru a se asigura că punctele lor de vedere sunt

comune cu cele abordate. Evaluarea nu indică niciun obstacol până în prezent.

Mai mult decât atât, comportamentul bun din cadrul scolii/Good Behavior at Schools –


National Policy and Action Place agaisnt Bullying (L-Imġiba TAJBA fl-Iskejjel Il-Politika

Nazzjonali u l-Pjan ta'Azzjoni DWAR l-Ibbuljar), politica națională împotriva bullying-ului a

fost lansată în anul 2000 de către Ministerul Educației si familiei. Această politică are ca scop

crearea conștientizării cu privire bullying-ul în rândul tuturor stakeholderi-lor care sunt

educatori și alți profesioniști, personal non academic, elevi și părinți, pentru a stabili o politică

clară și o strategie comună, pentru a ghida profesioniștii să știe când și cum să acționeze

atunci când se confruntă cu o situație de agresiune.

Comitetul Ministerial pentru un comportament bun în școli este responsabil pentru

implementarea sa, în timp ce personalul științific care e responsabil cu partea științifică

include următorii membri: dl David Borg (Ministerul Educației), dl Frans Borg (Asociația

Consiliului School), dl Mark Borg (Psihologie, Universitatea din Malta) , dl Lawrence Muscat

(personal și dezvoltare Socială, Departamentul de Educație), domnul Tony Macelli

(Programul Developemtn Asistență Socială), dna Samona Vella (Orientare și Consiliere,

Departamentul de Educație), dl David Muscat și dl Edmund Pace (Ministerul Educației).

Activitățile și acțiunile incluse în Politica Națională în studiu au fost: (1) să dezvolte un plan

de acțiune, (2) sa stabilească proceduri clare care trebuie respectate atunci când există o

apariție de agresiune, (3) sa producă un Mediu Anti-bullying pentru toate cadrele didactice si

profesioniștii angajați in dezvoltarea personală a elevilor și incluziunea socială, (4) să se

angajeze într-un proiect pilot, (5) să furnizeze informații cu privire la un curs privind

abordarea bullying-ului în școala, (6) să realizeze un studiu analitic în cinci școli din Malta și

Gozo. Ca urmare a politicii naționale, s-a înființat serviciul Anti-bullying/unitatea, oferit

școlilor sub forma de programe de securitate.

Nu a fost găsită nicio evaluare formală, dar un studiu de proiect a fost realizat de EPASI

(Politici educaționale care se adresează inegalitate socială/ Educational Policies that Address

Social Inequality), în anul 2008, respectiv 8 ani de la lansarea politicii. Până în prezent nu a

fost raportat nici un obstacol. Politica a fost difuzată on-line și un kit MultiMedia a fost

produs. Avantajul acestei politici este in crearea unei colaborări și a unui angajament clar între

toate părțile interesate pentru a aborda agresiunea în școli și a încuraja comportamentul

prosocial.


1.19. Olanda

Începând cu aprilie 2011, Țările de Jos au stabilit Ombudsmanului olandez pentru copii

(legislație aprobata de Parlament în iunie 2010). Ombudsmanul pentru Copii funcționează ca

un Ombudsman adjunct al Ombudsmanului Național al Olandei (de asemenea, fondat de

lege). Atât Ombudsmanul Național și Ombudsmanul pentru Copii sunt organisme

independente și imparțiale, menite să raporteze în mod direct și independent Parlamentului

olandez. Rolul Ombudsmanului pentru Copii este de observator și consultanță, cu scop în

furnizarea de consultanță și informare cu privire la aplicarea drepturilor copilului, consilierii

guvernului și Camerei Reprezentanților cu privire la legislația și politica care aplica drepturile

copilului în urma plângerilor; efectuarea de investigații cu privire la conformitatea cu

drepturile copilului, ca urmare a plângerilor sau din proprie inițiativă; monitorizarea modului

în care organismele competente (altele decât Ombudsmanul Național) gestionează plângerile

depuse de copii sau de reprezentanții lor legali. Ombudsmanul este obligat să se ocupe de

plângerile (cu privire la drepturile copilului), cu privire la autoritățile administrative,

organizații și instituții de drept privat de îngrijire pentru tineri, de îngrijire a copilului, de

îngrijire a sănătății și educație. Mai mult decât atât, Ombudsmanul este responsabil de

desfășurarea în fiecare an a cercetării, monitorizării privind drepturile copilului în Țările de

Jos, ("Monitor Drepturile Copilului"/ 'The Child Rights Monitor', în colaborare cu

Universitatea din Leiden și Institutul Olandez pentru Cercetare Socială).

Echipa Ombudsman-ului pentru copii constă, pe lângă Ombudsmanul însuși, de o echipă, un

lucrător, un participant și un ofițer de investigație, un ofițer de comunicații, un purtător de

cuvânt, un consilier și un asistent de management. Supravegherea se realizează de către

instituție independentă, desemnată de către Camera Reprezentanților din Țările de Jos.

Ombudsman-ul pentru copii este susținut financiar de Guvernul Olandei

Informații cu privire la eficacitatea Ombudsmanului sunt disponibile pentru perioada cuprinsă

între aprilie 2011 și 1 septembrie 2011. În această perioadă, Ombudsman-ul a primit plângeri

cu privire la încălcarea drepturilor copilului și probleme structurale, precum și cererile de

ajutor și sfaturi cu privire la probleme de încălcare a unor drepturi ale copilului. În toamna

anului 2011, Avocatul Copilului a inițiat o campanie națională de sensibilizare a copiilor,

tinerilor, părinților și profesioniștilor.

Mai mult decât atât, au fost colectate două studii naționale în ceea ce privește aceasta

problematica bullying în Țările de Jos. Un studiu (Vervoot, 2008) analiza relația dintre


etnicitate, agresiunea de tip bullying și victimizare; a urmărit dacă aceste relații au fost

moderate de compoziția etnică a claselor școlare. Eșantionul de studiu a fost format din 2798

adolescenți cu o vârstă medie de 13-17 ani, din 43 de școli secundare. După recrutarea echipei

de cercetare, s-au vizitat toate clasele din școlile participante în noiembrie și decembrie 2006

și ianuarie 2007, pentru colectarea de date. În timpul vizitelor, tuturor copiilor din clasele

participante s-a cerut să completeze un chestionar care a inclus elemente cu privire la etnie,

bullying și victimizare. Cu privire la victimizare, s-a urmărit componența etnică a claselor din

școală și s-a constat ca minoritățile etnice au fost mai puțin frecvent victime decât colegii

olandezi nativi. Mai mult decât atât, efectele directe ale compoziției etnice a clasei școlii au

fost semnificativ legate de victimizare. Clasele formate din cel puțin 25% din minorități

etnice, au fost caracterizate cu un nivel mai ridicat de victimizare, comparativ cu clase din

școală cu mai puține minorități etnice.

Un alt studiu (Bruhn, 2010) a avut scopul de a extinde înțelegerea actuală a fenomenului de

cyber-bullying prin evaluarea factorilor care s-ar putea dovedi relevanți în ceea ce privește

crearea și implementarea de măsuri de prevenire și de intervenție de succes împotriva

agresiunii bullying. În scopul obținerii de date relevante pentru determinarea factorilor

importanți pentru intervenții, a fost elaborat un chestionar on-line. Acesta a fost aplicat pentru

clasele a noua, din două școli olandeze și două germane, cu un nivel de educație asemănător,

în aprilie și mai 2010. Analiza statistică a arătat că 12% dintre copiii de școală au raportat că

au fost victimele calomnierii online cel puțin o dată în ultimele două luni și 6% au devenit

victime cel puțin o dată în aceeași perioadă; doar aproximativ 3% au devenit victime și 8% au

fost cyber-agresori. În timp ce doar 16% dintre copiii de școală au indicat faptul că știu dacă

școala lor a adoptat măsuri împotriva hărțuirii cibernetice, (n = 62), o notă mai pozitivă este

faptul că marea majoritatea victimelor a declarat că au vorbit despre experiențele lor (82%) și

că, cu o singură excepție, toate acestea s-au simțit înțelese.

1.20. Polonia

Programele naționale privind comportamentele distructive și autodistructive printre elevi și

adolescenți se desfășoară în Polonia, ca urmare a reglementărilor de drept. Programele

naționale oferă un cadru de acțiuni și dau un cadru pentru ceea ce ar trebui să fie pus în

aplicare prin programele locale. Aceste programe sunt, de exemplu: Programul Național de

Sănătate 2007-2015 (Narodowy porgram Zdrowia 2007-2015), Programul National de


Sănătate Mintala (Programul Narodowy Ochrony Zdrowia Psychicznego), Planul Național de

Acțiune Proiectat pentru copii-Polonia pentru copii 2004-2012 (Planul Narodowy Dzia ³ aπ na

Rzecz Dzieci 2004-2012 Polska dla Dzieci), programul național de combatere a violenței în

familie 2006 - 2016 (Krajowy programul przeciwdzia ³ ania przemocy w rodzinie 2006-

2016). Ministerul Educației Naționale (Departamentul General Educație, Departamentul de

Strategie), Ministerul Muncii si Protecției Sociale (Departamentul de femei, Familiei și

contracarare a discriminării, Departamentul de servicii de familie, Direcția de Asistență

Socială și Integrare) și Ministerul Sănătății (Sănătate Publică Departamentul și Departamentul

de Politici de Sănătate) sunt agențiile responsabile pentru punerea în aplicare a politicii

antiviolență.

Planul de dezvoltare pentru reducerea violenței din anii 2010-2014 are ca obiectiv

identificarea tipurilor de violența în școală, monitorizarea bullying-ului și planificarea și

punerea în aplicare a acțiunilor și activităților de prevenire a violenței si bullying-ului în

școală. Mai mult decât atât, programul național de combatere a violenței în familie 2006 -

2016 include activități destinate copiilor, tineretului și educației adulților în spiritul valorilor

de familie și promovare a metodelor de educație fără violență. În programe de prevenire

școlare, recomandate de către instituțiile care cooperează cu Ministerul Educației, de obicei,

sunt ofertele cursuri de formare pentru personalul care pune în aplicare programul. Mai mult

decât atât, psihologii sau educatorii, de asemenea, implementează programe de prevenire,

create de ei, cu nicio formare. Centrul de asistență psihologică și educațională metodologică,

stabilit de Ministerul Educației Naționale, este principala instituție a cărei misiune este de a

îmbunătăți competențele profesorilor și a sprijini politici educaționale de stat, prin furnizarea

de cursuri de formare pentru psihologi, pedagogi, profesori, logopezi și tutori, și publicarea

activității. În general, există în continuare cooperarea limitată dintre agențiile de stat

(Ministerul Educației, Ministerul Sănătății), universități, institute de cercetare și ONG-uri.

La nivel de cercetare, au fost colectate trei studii la nivel național în ceea ce privește Polonia,

care au fost realizate ca parte a programelor naționale și internaționale, din periada 2007 -

2010. Toate cele trei studii au utilizat chestionare structurate. Primul studiu ("Prevenirea

comportamentului distructiv și auto-distructiv în școli"), realizat în 2007/2009, a avut scopul

de a evalua modul în care țările participante abordează comportamentul distructiv și auto-

distructiv din perspectiva politicilor existente, programelor și acțiunilor, folosind elevii ca

grupuri țintă. Al doilea studiu efectuat în 2008/2009, ca parte a Programului Social Regionale

reviste (SPO ³ program de eczny dziennikow regionalnych) și Fundația Orange (Fundacja


portocaliu) "Școala fără violență" (szkoła przemocy Bez), a folosit un eșantion de 4500 de

școli. Scopul principal al acestui studiu a fost de a contracara violența școlară, în principal,

prin realizarea scopului problemei. Studiul final a fost realizat în 2009/2010 și vizează tinerii,

părinții, cadrele didactice și personalul școlii. Polonia este, de asemenea, țară participantă în

studii europene, care vor fi descrise într-o secțiune corespunzătoare, mai jos.

În general, rezultatele cercetării pentru Polonia arată că agresiunea bullying se produce, în

medie, de 10%. Raportul de băieți (17,2%) este mult mai mare decât la fete (3,7%), în timp ce

există, de asemenea, o diferență între oraș și sat. Natura și sursele de violență sunt aparte în

diferite școli. Cea mai mare prevalență a mai multor tipuri de violență fizică și psihică față de

studenți și profesori se observă în școlile secundare. Agresiune fizică este mai frecventă în

școlile primare și secundare. Potrivit cercetării, Polonia este pregătită foarte bine pentru

contracararea comportamentelor distructive și autodistructive ale copiilor și adolescenților atât

la nivelul legislației și a programelor naționale – cât și la elaborarea de soluții generale, care

conturează modalitățile de promovare a sănătății mintale și de a prevenirea efectelor bullying-

ului în degradarea sănătății. În ciuda punerii în aplicare a numeroase programe, există încă

puține inițiative privind realizarea de programe de prevenire la nivel național, care ar putea fi

propuse în mod egal pentru toți elevii din țară. Nu există încă nici o coordonare a activităților

desfășurate în țară. Din acest motiv, multe acțiuni sunt luate și puse în aplicare dar fără

standardizare, evaluare și, prin urmare, eficacitatea unor astfel de activități nu este măsurată și

nu este cunoscută.

1.21. Portugalia

Guvernul portughez a lansat campania "Nu-mi place Bullying-ul Homofob/ Dislike Bullying

Homofobico" (2013), si are ca scop sensibilizarea cu privire la problemele de bullying

homofob. Campania se bazează în mod legal pe legea Constitucionala nΊ 1/2004 și decretul de

lege n.126-A/2011, și este susținută financiar de către Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul de Educație, precum și Comisia Europeană. Comisia pentru cetățenie și egalitatea

de gen este responsabilă pentru punerea în aplicare a acesteia, Comitetul portughez pentru

cetățenie și egalitatea de gen supraveghează punerea în aplicare. Campania se bazează pe un

video și un site web care contribuie, de asemenea, la diseminarea informațiilor. Această

politică vede fenomenul de bullying ca parte a unei dezbateri mai largi cu privire la drepturile

civile și de egalitate. Niciun raport de evaluare nu a fost publicat încă.


Un studiu pe tema bullying-ului în școlile portugheze a fost realizat în anul 2004, examinând

incidența fenomenului și tipul de agresiune în școlile portugheze. Studiul a fost finanțat de

către Universitatea din Braga și Universitatea din Porto, Portugalia. Folosind o versiune

modificată a chestionarului Olweus, pentru agresiunile din mediul școlar, s-a folosit un

eșantion de 4092 de elevi, în special cu vârstele între 10-12 ani, în zece școli, șase din nord

(Braga) și patru în partea de sud a Portugaliei (Lisabona). Privind agresiunile, un risc crescut

a fost găsit pe segmentul de sex masculin aparținând unei clase sociale joase. După analiza

datelor, factorii care rămân în mod semnificativ asociați cu agresiunile bullying au fost

dimensiunile de gen, clasa, școala, clasa socială. Rezultatele sunt comparate cu rezultatele

altor studii din Norvegia, Marea Britanie, Italia și Irlanda.

1.22. România

Pe baza deciziei ministeriale nr 23148/17.10.2012 și în conformitate cu LEGEA 29/2010,

OMECT 1409/29.06.2007, HG 49/2011, HG 1040/2010, Ministerul român al Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) a lansat strategia națională anti-violență,

considerând PLANUL Privind Reducerea Fenomenului violentei școlare (2012-2013) pus în

aplicare prin derularea Proiectului Național: Tinerii împotriva violenței (2011-2013). Strategia

are ca scop monitorizarea violenței în școală și punerea în aplicare a acțiunilor de prevenire a

violenței în școală. Strategia este implementată de: Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului (MECTS), DGPMB-Direcția Generala de Politie a Municipiului

București, SAPC-Serviciul de analiza si prevenire a criminalității, SPOP-Serviciul Poliției de

ordine publică, DGASPC-Direcția generală de Asistență Socială și PROTECȚIA Copilului,

ANA-Agenția Națională Antidrog, CMAP-Cabinetul municipal de Asistență

psihopedagogică, de CPCV-Comisia de prevenire si combatere a violenței; coordonarea este

prin Inspectoratului Școlar General, vizează creșterea gradului de conștientizare asupra

impactului bullying-ului. Nu exista nicio evaluare asupra eficienței acestor programe până în

prezent.

In plus, practicile anti-bullying sunt implementate la nivel național. Evaluarea acestora este

coordonată de Ministerul Educației și Cercetării, Inspectoratul Școlar și folosește rapoarte,

chestionare, interviuri și focus grupuri aplicate pe elevi, profesori sau alți actori ai educației,

ca parte a strategiei naționale anti-violență. Rezultatele arată ca strategia anti-bullying si

practicile sunt considerate utile de către participanți întrucât ele ajuta la elaborarea de tehnici


de abordare a fenomenului. Ca urmare, s-a observat o reducere a numărului actelor de

bullying în școli. Au fost colectate două studii naționale cu privire la bullying-ul în România.

Ambele studii au utilizat un eșantion căruia i s-a aplicat un chestionar structurat. Primul

studiu (“The Bullying Phenomenon – To Know It and To Face It; From Observer to

Rescuer”) a fost realizat în 2008/2010, ca parte a unui program de parteneriat de învățare

finanțat prin programul Grundtvig. Elevii din școlile secundare au participat la sondaj cu

scopul de a studia profilul agresorului, caracteristicile, profilurile psihologice ale principalilor

actori implicați (victime, agresori și observatori), fenomenologia problemei (zona

conceptuală, intensitate, măsură, forme de expresie), gradul de conștientizare a necesității de a

face faâă fenomenului, și unele dintre cele mai cunoscute strategii de intervenție socială,

precum și sugestiile cadrelor didactice cu privire la instrumentele utilizate pentru a face față

agresiunii. Al doilea sondaj privind experiențele elevilor privind fenomenul bullying,

("Students‟ Experiences with Traditional Bullying and Cyberbullying"), a avut loc în

2011/2012, în care 92 de studenți de la Universitatea din București, au fost rugați să participe

la un sondaj pe bază de chestionar. Această cercetare a avut scopul de a studia relațiile dintre

informațiile socio-demografice și bullying-ul cibernetic, atributele pozitive și negative

(simptome emoționale, probleme de comportament, hiperactivitate/neatenție, probleme de

relație, de la egal la egal și comportament pro-social) de personalitate. România participă la

mai multe studii europene, care vor fi descrise într-o secțiune corespunzătoare de mai jos.

În România, studiul privind violența școlară este abia la început. Rezultatele acestor două

anchete naționale descrise mai sus, au relevat un procent mare de elevi care au fost hărțuiți

sau supuși fenomenului cyber-bullying: 39% elevi primesc mesaje, texte sau e-mailuri

agresive aproape în fiecare săptămână; aproximativ 31,5% au fost hărțuiți față-în-față;

aproximativ 8% au raportat că au fost hărțuiți on-line, pe internet, 18,5% au fost hărțuiți în

câteva ocazii; 10,9% au agresat pe cineva față-în-față; circa 2,2% au recunoscut că au fost

agresivi pe internet; 32,6% cunosc pe cineva agresat; 18,5% cunosc pe cineva care a fost

supus fenomenului cyber-bullying; 6,5% au fost atât cyber- cât și agreați față-în-față. Această

situație apare mai ales la băieți, în sălile de clasă, pe coridoare sau în drum spre școală. Cele

mai multe dintre cadrele didactice (34%) si-au dat seama că acțiunile de bullying se întâmplă

la școală, dar nu frecvent, în timp ce 17% dintre ei consideră că se întâmplă prea des.

Bullying-ul are loc, de asemenea, și în rândul personalului școlii. Unii profesori se simt

hărțuiți în școală de către personal (67% dintre ei au fost hărțuiți de femei).


Cele mai multe dintre cadrele didactice vorbesc despre asta sau ignora subiectul. Elevii

vorbesc despre violența cu părinți, atunci când sunt acasă. După dezvăluirea problemei

corelate cu agresiunile, cele mai multe dintre ele au fost rezolvate. Asociații semnificative și

pozitive au fost găsite cu privire la simptomele emoționale asociate cu cyber-bullying, precum

și o asociere semnificativă între agresiunea față-în-față și anxietate. În mod similar, nu a

existat o asociere semnificativă între cele două tipuri de agresiune (tradițională și cyber-

bullying) și anxietate.

1.23. Slovacia

În aprilie 2006, Ministerul Educației al Republicii Slovace a adoptat un Ghid metodologic de

prevenire 7/2006 și Rezolvare a bullying-ului în școli și unități școlare. Ghidul include

definiția fenomenului de agresiune, o descriere a principiilor și recomandărilor pentru

prevenirea agresiunii școală, o schiță de metode privind gestionarea cazurilor de intimidare,

definirea de măsuri concrete care trebuie luate în legătură cu victima, și descrierea tipului de

cooperare promovat de școală . Un site a fost creat ca parte a eforturilor de diseminare către

publicul larg.

A fost colectat un studiu asupra violenței școlare cu privire la Slovacia. Slovacia este, de

asemenea, o țară participantă în sondajele europene, care vor fi descrise într-o secțiune

corespunzătoare de mai jos. "Bullying-ul asupra elevilor din învățământul primar și secundar/

Students‟ bullying in primary and secondary education" - studiul a fost publicat in 2005,

folosind chestionar pentru elevi și un interviu cu profesorii. Studiul a urmărit să studieze

tipuri de agresiunii și comportamentul agresiv al elevilor de la școlile primare și secundare de

toate tipurile, precum și familiarizarea publicului cu statul - prevalența agresiunii și

modalități de protecție. O constatare interesantă este că o proporție semnificativă de tineri au

răspuns că agresiunea în școli nu poate fi oprită, deoarece această problemă a existat

dintotdeauna și va exista, așa că trebuie să fie evitată. Cinci opinii dominante cu privire la

soluționarea problemei au fost identificate de către elevi, și anume: raportarea incidentului

pentru a stabili dacă consilierii educaționali, psihologi, profesori sau părinți vor fi implicați in

rezolvare; discuții sau prelegeri pe această temă de către profesori sau psihologi; a fost

crescută responsabilitatea profesori în protecția elevilor in zonele școlare; s-a vizat o

schimbare a convingerilor profesorilor cu privire la elevi și a fost creată o motivație mai mare

pentru înțelegerea problemelor și a comportamentului agresiv; s-au stabilit sancțiuni mai mari


pentru agresorii fizici; s-a pus accent pe prevenirea și pe importanța educației, de către părinți

sau in școli, pentru elevi.

1.24. Slovenia

Începând cu anul 2007, Institutul Național de Educație al Republicii Slovenia, Ministerul

Educației, Științei și Sportului din Republica Slovenia a adoptat un regulament privind

drepturile și îndatoririle elevilor din ciclul primar, cu scopul de a formula un plan pedagogic

pentru fiecare scoală primară la nivel național. Planul este susținută de Mojca Pušnik, Senior

Consultant, Institutul Național de Educație al Republicii Slovenia. Nu a fost găsit nicio

cercetare cu privire la bullying in Slovenia. Cu toate acestea, cititorul trebuie să aibă în vedere

faptul că ar putea exista limitări lingvistice care au putut împiedica partenerii in găsirea

oricărui studiu relevant privitor la agresiune in Slovenia.

1.25. Spania

(Următoarele informații la nivel de politică se concentrează pe politicile regiunea Murcia)

La nivel de politică, Observatorul pentru Școala din Regiunii Murcia a fost înființat în 2006

de către Comunitatea Autonomă din Regiunea Murcia (Orden de 19 de octubre de 2006, por

la que se Crea el Observatorio para la Convivencia Escolar en la Comunidad Autζnoma de la

Regiζn de Murcia). Observatorul este, de asemenea, bazat pe Resolución din 4 aprilie 2006;

Decretul n.Ί 276/2007, din 3 august, prin care se formulează reglementările Observatorului;

Rezoluția din 28 septembrie 2009, Observatorul pentru Școala din Regiunea Murcia

colaborează cu Observatorul școlar de stat.

Observatorul are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem pentru colectarea și analizarea

informațiilor cu privire la coexistența în școli și viața școlară, sugerând planuri de

îmbunătățire a comportamentului în școli și dezvoltarea abilităților sociale pentru

îmbunătățirea coexistenței, furnizarea de training privind prevenirea, rezolvarea conflictelor și

dezvoltarea abilităților sociale pentru profesori, conducere comunității educaționale cu privire

la viața școlară, diseminarea datelor și cercetarea celor mai bune practici, cu privire la

planurile de acțiune puse în aplicare. Αngel Regino Calvo Rodriguez este coordonatorul

tehnic al Observatorului. Activitatea Observatorul este în continuare susținută de un Comitet

de supraveghere care este format din Coordonatorul pentru Școala de coexistență, directorul


de promovare, planificare și Inovare educațională, directorul general al Departamentului,

directorul de resurse umane, delegatul pentru tineret, delegatul pentru femei, delegatul pentru

Sănătate, și organismul de coordonare competent pentru Politici Sociale. Observatorul

funcționează sub sprijinul financiar al Comunității Autonome din Regiunea Murcia.

Caracterul al Observatorului este în principal consultativ, așa cum Sarcinile sale principale

sunt de a prezenta rapoarte și de a face propuneri către administrația educațională, pe baza

studiilor și cercetărilor efectuate, cu scopul de a promova coexistența în școli. Mai mult decât

atât, se organizează întâlniri între specialiști și experți pentru a face schimb de cunoștințe și de

experiență. Pe lângă asta, studiile Observatorului își propun măsuri de prevenire a violenței în

afara școlilor. Se pregătesc rapoarte anuale privind starea de coexistență în școli, în colaborare

cu unități ale Ministerului Educației. Observatorul promovează campanii naționale și

regionale, în scopul de a crește gradul de conștientizare a elevilor cu privire la agresiune și

alte abuzuri care perturba coexistență la școală.

Nu toate Comunitățile din Spania au un astfel de Observator. Astfel, politica din Murcia este

inovatoare în comparație cu altele legislații regionale. Cu toate acestea, există o lipsă de

coordonare între multe observatoare regionale din Spania iar practicile anti-bullying sunt

implementate în Spania. Rezultatele evaluării arată că practicile anti-bullying sunt eficiente.

La nivel de cercetare, au fost colectate două studii naționale privind agresiunea bullying in

Spania. Mai mult decât atât, Spania este o țară participantă în sondajele europene care sunt

descrise într-o secțiune corespunzătoare de mai jos. Un studiu (Del Barco, 2011), care vizează

realizarea unei cercetări asupra agresiunii în școală, arată situația reală în centrele comunitare

din Extremadura. Numărul de participanți a fost de 1708 elevi din învățământul secundar din

Extremadura, din 22 de școli, 17 de stat și 5 din privat. Toate formele de abuz au loc în toate

școlile secundare studiate în Comunitate de Extremadura. Cu toate acestea, există o relație

inversă între gravitatea abuzului și frecvența acesteia. Băieții sunt mai frecvent implicați în

agresiuni, atât în calitate de autori și victime, cu excepția calomniei care este mai asociată cu

fetele. Există o tendință generală pentru victimele care sunt elevi din clasele primare, iar

autorii sunt, în principal elevi de clasa a patra. În cele din urmă, școlile private sunt mai

implicate în agresiuni la nivelul școlii, în speță de excluziune socială și agresiune verbală.

Rezultatele cercetării obținute în anul 2009/2010 sunt în concordanță cu cercetările realizate

de către Ombudsman (1999-2006). Unele dintre rezultate arată ca o mare majoritate de elevi a

spus că nu a suferit niciun tip de abuz de către colegii lor, confirmând studiile anterioare. In


general, rata de maltratare în al treilea ciclu primar este de 21% și a scăzut la 14,6% în ciclul

secundar. Vârsta și nivelul la care elevul este înscris este legată de rata de abuz, deoarece cele

mai mari procente de agresiune bullying sunt observate în primele clase ale ciclului de probă,

o treime din învățământul primar, și, în general, sunt în scădere cu creșterea nivelului calității.

Abuzul verbal este genul de comportament care afectează cel mai mult cele două niveluri de

învățământ testate, în timp ce celelalte tipuri de abuz au procentaje semnificativ mai mici atât

în ciclul primar și secundar al învățământului obligatoriu. Incidența globală la cyber-bullying,

la ciclul de studii primare este de 11,3% și 10,3% în secundar, în timp ce incidența de acest

tip de abuz vine la 2,6% în învățământul primar și la 1, 8% la ESO. Procentul de victime este

mai mare în rândul elevilor imigranți. În toate școlile, atunci când există un conflict între

studenți, profesori vorbesc cu persoanele implicate, în clasă la fel de mult ca și în familie.

Mai mult decât atât, un alt studiu (Istituto Vasco De Evaluación E Investigación Educativa,

2012) are scopul de a studia agresiunea bullying în școlile primare și medii din Spania.

Studiul a implicat 84 de școli primare și 80 de școli medii (ESO) și echipele de management

relevante centrelor publice și private. 3.150 de elevi din ciclul primar s-au implicat precum și

3132 de la gimnaziu. Studiul s-a bazat pe două chestionare: unul destinat elevilor și celălalt

echipelor de management ale școlilor din eșantion.

1.26. Suedia

Suedia a fost caracterizată ca fiind o țară cu tradiție în cercetarea anti-bullying, cu cercetări și

intervenții în crearea unui mediu sigur în școli (Svensson, 2001, 2003). Această tradiție

caracterizează nu numai Suedia, ci Scandinavia în general. Suedia nu acceptă nicio toleranță a

agresiuniibullying în școală. Începând cu anul 1994, legea (modificată în 1997) a declarat că

fiecare școală are nevoie să dezvolte un plan concret de combatere a agresiunii bullying și să

ia măsuri pentru comportamentul ofensator. Directorii de școli și profesorii sunt responsabili

pentru punerea în aplicare și supravegherea măsurilor anti-bullying în fiecare școală. Pentru

securitatea elevilor și copiilor au fost elaborate dispoziții privind interzicerea discriminării,

hărțuirii și tratamentului degradant care sunt cuprinse în primul rând, în capitolul 6 din Legea

învățământului (SFS 2010:800) și în Legea privind discriminarea (SFS 2008:567).

Svensson (2001) observă că cele mai multe programe de intervenție în școli suedeze au ca

drept scop prevenirea agresiunii bullying. Abordarea democratică este fundamentală în școlile

suedeze. În acest scop, unitățile de învățământ organizează în mod constant inițiative de


sensibilizare, în timp ce se angajează în cooperare activă cu autoritățile locale, în special cu

poliția. De exemplu, Friends, cea mai mare organizație din Suedia, lucrează la prevenirea

agresiunii bullying și aplică programe de anti-bullying în școală, în timp ce site-ul Friends se

oferă informații pentru elevi, părinți și personalul școlii (http://www.friends.se). Astfel de

acțiuni pot să promoveze soluții de parteneriat și de sprijin victimelor, cu scopul de a crea un

mediu sigur în școli. Agenția Națională pentru Educație organizează conferințe, sponsorizări

de proiecte de cercetare și produce publicații privind prevenirea agresiunii bullying. O astfel

de publicație este raportul "O prezentare tematică de Valori de bază - Democrație în educația

suedeză/ A Thematic Presentation of Basic Values - Democracy in Swedish Education".

Sunt folosite diferite metode pentru a preveni și combate violența și bullying-ul în școli, cum

ar fi modelul Φsterholm, metoda Farsta (Mobbing carte i Skolan (Bullying-ul la școală)),

precum și programul DARE. Cu toate acestea, probabil, una dintre cele mai renumite

inițiative la nivel național și internațional și, cea mai extinsă a măsurilor (Svensson, 2001),

privind prevenirea violenței școlare și agresiunea bullying, este metoda Olweus de Prof. Dan

Olweus. Acest program, care este frecvent utilizat în școli suedeze și Norwich, își propune să

dezvolte o mai bună înțelegere a bullying-ului, pentru a proteja și sprijini victimele, pentru a

promova implicarea activă a profesorilor și părinților în proiect, și de a promova acțiuni

concrete împotriva hărțuirii (Olweus, 1991, 1993, 1999; în Svensson, 2001, 2003). Astfel de

programe și metode sunt puse în aplicare sub supravegherea și finanțarea de la Ministerul

Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Educație. Eforturile de diseminare sunt

observate pe scară largă. Agenția Națională pentru Educație promovează și produce publicații

privind fenomenul, cum ar fi "Nu mă abuza" și "Perspective asupra agresiunii bullying/ Don't

abuse me‟, „Perspectives on bullying". Evaluări ale acestor programe au fost efectuate,

arătând rezultate pozitive în crearea unui mediu școlar pozitiv și prevenirea agresiunii, chiar

dacă angajarea mai multor elevi în cadrul programelor este uneori dificilă.

Cercetarea agresiunii și violenței în școală în Suedia a fost efectuată în anul 1995 la nivel

național. Un program de prevenire și reducere a agresiunii bullying și totodată cel mai bine

evaluat, este programul Olweus de Prevenire a bullying-ului (OBPP), care arătă că o mare

reducere a incidentelor de agresiune bullying și a comportamentelor anti-sociale ale elevilor,

precum și îmbunătățirea climatului la sala de clasă. O analiza sistematică și o meta-analiza a

evaluărilor existente ale programelor anti-bullying s-au efectuat, de asemenea, și s-a prezentat

o creștere a numărului de rapoarte privind programele anti-bullying de-a lungul timpului.


Suedia este o țară participantă în numeroase studii europene, care sunt descrise într-o secțiune

corespunzătoare mai jos.

1.27. Marea Britanie

Politicile și strategiile din Marea Britanie pe tema anti-bullying sunt bine create și conțin

reglementări de siguranță și măsuri de bună conduită pentru toți membrii comunității școlare.

Toate școlile sunt obligate prin lege să aibă o politică de comportament, definită de fiecare

școală, care să includă măsuri de prevenire a agresiunii bullying în școală. Sistemul de

învățământ englez este reglementat de obligații legale cu privire la comportamentul în școală,

stabilesc responsabilități clare pentru a răspunde la agresiuni, pentru a preveni și combate

fenomenul bullying. Astfel de reglementări pot fi găsite în secțiunea 88 și secțiunea 89 din

Legea Educației 2006, prevăd faptul că organele de conducere trebuie să se asigure că

politicile promovează un comportament bun și disciplinat din partea elevilor, care să fie

urmărit la școală; ele afirmă faptul că fiecare școală trebuie să aibă măsuri pentru a încuraja

un comportament bun, de a preveni toate formele de agresiune în rândul elevilor și de a oferi

cadrelor didactice capacitatea de a disciplina elevii. Legea privind egalitatea 2010, care

include o prevedere cheie pe un nou sector public „Equality Duty”, înlocuiește cele trei

criterii anterioare de egalitate cu privire la rasă, handicap și sex, se referă la vârstă, la

schimbarea de sex, sarcină și maternitate, rasă, religie sau convingeri, sex și orientare sexuală

(Școlile sunt obligate să respecte noul cod Egalitate în vigoare). Prevederile legii privind

incidentele considerate agresiuni, ar trebui să fie abordate ca o preocupare pentru protecția

copilului, chiar și atunci când există "motive rezonabile de a suspecta că un copil suferă sau

când este posibil să sufere prejudicii semnificative". Protecția împotriva hărțuirii Act 1997,

Communications Act 1988, Communications Act 2003, Actul de Ordine Publică 1986 susțin

faptul că, deși agresiunea bullying în sine nu este o infracțiune penală specifică în Marea

Britanie, unele tipuri de hărțuire sau comportament amenințător - ar putea fi o infracțiune.

Legea Educației 2011 oferă cadrelor didactice autoritatea de a căuta și, dacă este necesar,

șterge imagini nepotrivite (sau fișiere) de pe dispozitivele electronice, inclusiv telefoane

mobile, în scopul de a aborda fenomenul cyber-bullying; Secțiunea 175 din Legea Educației

2002, permite unei autorități locale din Educație să ia măsurile necesare pentru a se asigura că

funcțiile lor sunt efectuate cu scopul de a proteja și promova bunăstarea copiilor.


Departamentul de Educație oferă linii directoare și sfaturi managerilor, profesorilor și

personalului didactic, pentru a crea propriile lor practici de gestionare a comportamentului

elevilor, în școala lor. Directorii trebuie să facă publice politica de comportament școlar, în

scris, privind atât personalul, părinții cât și elevii, cel puțin o dată pe an. Abordarea

Guvernului față de agresiunea bullying, față de obligațiile legale și de autoritatea școlii trebuie

să abordeze bullying-ul, principiile care stau la baza celor mai eficiente strategii anti- bullying

în școli, prezentând măsurile luate pentru prevenirea și combaterea agresiunii. Scopul este de

a ajuta școlile în a preveni și răspunde la agresiune, ca parte a politicii lor legate de

comportament în general.

Departamentul de Educație sugerează că cel mai bun lucru pe care școlile îl pot face în acest

sens este de a crea un mediu sigur, care previne agresiunea bullying, având în vedere că nu

există o soluție unică care să se potrivească cu toate școlile. Potrivit Departamentului

educațional de consultanță pentru prevenirea și combaterea bullying-ului (2012), personalul ar

trebui să colecteze în mod proactiv informații despre problemele dintre elevii, situațiile care ar

putea provoca un conflict, pentru a dezvolta strategii de prevenire a agresiunii. Prin urmare,

școlile au responsabilitate crucială în prevenirea și combaterea violenței. Potrivit

Departamentului de Educație, școlile de succes implică părinții și elevii să evalueze în mod

regulat și să actualizeze abordarea lor, să țină seama de evoluțiile din domeniul tehnologiei,

de punere în aplicare a sancțiunilor disciplinare, să discute deschis despre diferențele dintre

oameni, care ar putea motiva hărțuirea bullying (cum ar fi religia, etnia, dizabilitatea, genul

sau sexualitatea, diferitele situații de familie), să folosească ajutorul unor organizații

umanitare sau resursele specifice pentru a oferi ajutor copiilor cu probleme speciale,

asigurând formarea eficientă a personalului, colaborarea cu comunitatea mai largă (cum ar fi

serviciile de protecție a copiilor, poliție), pentru a face mai ușoară raportarea agresiunii

bullying de către elevi și pentru a crea un mediu inclusiv, sărbătorind succesul.

Departamentul de Educație oferă resurse on-line și materiale practice pentru profesori și școli

pentru a dezvolta strategii eficiente. Mai mult decât atât, programele naționale de promovare a

sănătății și a comportamentului prosocial își propun să ofere o abordare a întregii școli, pentru

promovarea competențelor sociale, emoționale și comportamentale. Astfel de programe sunt:

Programul Național de sănătate în școli/ National Healthy Schools Programme (NHSP),

început în anul 1999, Personal, social, health and economic (PSHE) education (în UK din

2000); în Wales, Personal and Social Education (PSE); în Irlanda, Social, Personal and Health

https://en.wikipedia.org/wiki/Personal_and_Social_Education


education (SPHE) și PSHEE (Personal, Social, Health and Economic Education)), precum și

programul Social and Emotional Aspect of Learning (SEAL).

Personalul școlii, profesorii și managerii școlilor, colegiilor, inclusiv academiilor, fie

furnizorii alternativi și comunitatea sunt toate grupurile țintă ale abordării programelor

guvernului pentru prevenirea agresiunii bullying. Școlile, profesorii, personalul și organismele

de conducere sunt responsabile pentru punerea în aplicare. Consilierul expert al Guvernului

asupra comportamentului, Charlie Taylor a produs o listă de verificare, (2011) cu privire la

elementele de bază ale managementului clasei. Supravegherea se realizează de către OFSTED

(Office for Standards in Education, Children‟s Services and Skills / Oficiul pentru Standarde

în Educație, Servicii pentru copii și competențe) care inspectează și reglementează serviciile

care au grijă de copii și tineri, precum și cele de învățământ și raportează direct Parlamentului.

OFSTED a lansat un nou cadru care a intrat în vigoare în ianuarie 2012 și cuprinde "un

comportament de siguranță" ca unul dintre criteriile cheie pentru inspecții.

Politica anti-bullying din Marea Britanie este, de asemenea, susținută de cercetătorii

universitari care oferă rezultate pentru a informa organizațiile care se ocupă de bullying cu

privire la politicile de comportament, pentru a dezvolta strategii eficiente. Mai multe

organizații oferă sprijin și consiliere pentru a lupta împotriva agresiunii bullying și

promovează o gamă largă de resurse practice pentru școli, pentru a ajuta personalul să

dezvolte abordări proprii la diferitele probleme care ar putea declanșa conflictele bullying, de

exemplu, secțiunea pentru copii (http://www.safenetwork.org.uk), Anti-bullying Alliance

(ABA), Beatbullying, Kidscape, Consiliul Justiție restaurativă, ChildNet International.

În ceea ce privește metodele de evaluare/ follow up, studiile includ chestionare pentru elevi,

pentru personalul școlii, autoritățile locale și studii de caz. În afară de rapoarte OFSTED,

există, de asemenea, cercetări academice, cum ar fi The Use and Effectiveness of Anti-

Bullying Strategies in Schools/ Eficiența strategiilor de Anti-bullying în școli (Thomson, F., &

Smith, PK, 2011), precum și Prevention and response to identity-based bullying among local

authorities in England, Scotland and Wales/ Prevenirea și răspunsul la agresiunea bullying pe

baza unui acord între autoritățile locale din Anglia, Scoția și Țara Galilor (2010). Mai mult

decât atât, eforturile de diseminare includ publicații, ghiduri elaborate de Guvern, care se

adresează în principal practicienilor, managerilor, Directorilor, autorităților locale,

consilierilor școlari, personalului din finanțe, SENCOs, și școli speciale, dar și pentru


profesori, părinți și tineri. Un ghid pentru directori și cadrele didactice (2012),

„Comportamentul și disciplina în școli”/ Behaviour and discipline in schools. A guide for

Headteachers and school staff, Behaviour and discipline in schools - guidance for governing

bodies (2012), Ensuring good behaviour in schools. A summary for Head teachers, governing

bodies, teachers, parents and pupils (2012), Screening, searching and confiscation - advice

for Head teachers, staff and governing bodies (2012), Use of reasonable force - Advice for

Head teachers, staff and governing bodies (2012), Let's fight it together - What we can all do

to prevent cyberbullying (2008), Make them go away (2009), oferă orientare, reglementează

asigurarea unui comportament bun în școli. Videoclipuri cu privire la comportamentul în școli

sunt disponibile la Departamentul de Educație, pe canalul lui YouTube; evenimente, cum ar fi

”Săptămâna Anti-bullying-ul în Marea Britanie”, organizate de Anti-Bullying Alliance

(ABA), de către Anti-bullying Forum (NIABF) în Irlanda de Nord, de Respect me (proiect

finanțat de Serviciul Anti-Bullying de guvernul scoțian) în Scoția, și de către guvernul galez

în Țara Galilor.

O serie de intervenții anti-bullying sunt utilizate în întreaga Mare Britanie. Guvernul a

pezentat abordarea agresiunii bullying ca fiind o prioritate de top, și are planuri de a introduce

o abordare de toleranță zero a agresiunii și a comportamentului violent în școli. Toate școlile

trebuie să urmeze legea anti-bullying. În Irlanda de Nord, în conformitate cu Ordinul Educație

(2003), toate școlile subvenționate sunt obligate să includă în politica lor programe anti-

bullying și măsuri de prevenire a tuturor formelor de agresiune în rândul elevilor. Guvernul

scoțian a abordat agresiunile prin activități de sensibilizare, de dezvoltare de politici și

strategii de formare, prin investiții în dezvoltarea respectul de sine și aplicarea de măsuri anti-

bullying (SABS - Scottish Anti-Bullying Steering Group).

Au fost colectate trei studii naționale în ceea ce privește Marea Britanie. Evaluările includ

studiile pentru elevi, personalul școlii, autoritățile locale și studii de caz, precum și literatura

de specialitate (de exemplu, Thomson & Smith, 2011; Tippett & Smith, 2010). Departamentul

de Educație efectuează adesea studii de evaluare a școlilor în ceea ce privește eficacitatea

practicilor anti-bullying. Rezultatele arată un efect pozitiv al practicilor anti-bullying în

prevenirea agresiunii și subliniază faptul că a crescut gradul de satisfacție în rândul membrilor

comunității școlare, în timp ce personalul școlar, părinții și elevii consideră practicile anti-

bullying ca fiind foarte utile. Un studiu (Mc Clue, 2011) arată natura și amploarea acțiunilor

de tip bullying în școlile din Irlanda de Nord. Informații mai detaliate cu privire la studii din

Marea Britanie și politicile naționale pot fi găsite în “Report on Anti-Bullying Policies and


Studies on Bullying and Anti-Bullying: United Kingdom”/ "Raportul privind politicile anti-

bullying și Studii asupra bullying-ului și anti-bullying, Marea Britanie" produse de

Merseyside Expanding Horizons pentru nevoile proiectului EAN.

1.28. Studii transnaționale privind fenomenul bullying în Europa

Șapte studii transnaționale au fost colectate în cadrul acestor sesiuni de lucru. Toate aceste

studii sunt finanțate prin fonduri europene (de exemplu, proiecte Daphne) și sunt efectuate în

cadrul proiectelor europene relevante. Mai mult decât atât, toate aceste studii au scopul de a

examina agresiunile bullying printr-o abordare comparativă între țările europene, în scopul de

a propune strategii anti-bullying eficiente pentru prevenirea și combaterea fenomenului în

statele europene.

"Rețeaua EU Kids Online" este un proiect finanțat de UE (RO, IT, BE. BG, LT, GR, RO, ES,

UK, PT, CY, TR, HU, IE, FR, SI, FI, NL, DK , EE, SE, CZ, NO, AT), care are scopul de a

examina agresiunile de tip electronic în rândul tinerilor; promovează bune practici de

prevenire și de protecție a Cyber-bullying; creează cadrul legal pentru combaterea cyber-

bullying-ului. Un ghid de siguranță pe internet pentru copii și părinți, în fiecare limbă

națională conține recomandările naționale din UE Kids Online, cu concluziile pentru factorii

de decizie și părțile interesate, precum și cercetări și publicații, pentru a genera idei de

cercetare originale și descoperiri care modelează viitorul. În acest scop, un sondaj a fost

realizat în anul 2010, cu ajutorul unui chestionar structurat, completat de către părinți și

adolescenți (între 9 și 15 ani). Utilizatorii de internet cu vârstele cuprinse între 9-16 ani, din

25 de țări, reprezentând un număr total de 25142 de copii și părinții lor au fost intervievați în

cursul anului 2010. Abordarea a fost comparativă și contextualizată, cu scopul de a urmări

experiențele online ale copiilor din utilizarea internetului (sumă, dispozitive, locație), prin

activități online (oportunități, aptitudini centrată pe copil, practicile riscante), identificând

riscurile întâlnite on-line, făcând confruntarea rezultatelor cu experiența (dacă impactul este

dăunător sau nu, cum fac copiii față).

Proiectul “I am not scared”/Eu nu sunt speriat" (2012-2013) co-finanțat de către Comisia

Europeană în cadrul programului Life Long Learning, Cooperare Politică KA1 Policy

Cooperation and Innovation Studies and comparative research, 511645-LLP-1-2010-1-

ITKA1-KA1SCR), este un proiect european (RO, IT, BE, BG, LT, GR, RO, ES, UK), care își

propune să dezvolte o strategie europeană care să fie pusă în aplicare în vederea combaterii


fenomenului de bullying, bazat pe cele mai bune practici. Printr-o publicație care abordează

fenomenul agresiunii bullying, disponibil în cele 8 țări implicate (IT, BE, BG, LT, GR, RO,

ES și UK), se facilitează schimbului de experiență bazată pe cunoaștere, analize comparative

ale sistemelor educaționale din Uniunea Europeană, cu scopul de a asigura o ofertă adecvată

de date comparabile, statistici și analize, pe baza cărora proiectul își propune să susțină

dezvoltarea politicilor de învățare pe tot parcursul vieții. Un studiu a fost efectuat cu ajutorul

unui chestionar electronic structurat pentru elevi.

ProSAVE este un proiect european de cercetare (IT, BG, GR, MT, RO, SLO, ES) realizat în

2011-2012. Obiectivele proiectului au fost de a promova noi forme de prevenire a violenței în

rândul colegilor, și în mod expres să identifice formele de violență și agresivitate folosite

pentru a fi incluse în setul de acte criminale; se aplică o metodologie pentru a preveni și a face

față violenței sociale, bazată pe prosocialitate (al cărui obiectiv este acela de a crește un

sentiment de responsabilitate personală, mai degrabă decât o dorință de câștig personal prin

practica de acțiuni pozitive de care beneficiază alții, determinat de empatie și de valori

morale); se consolidează o nouă "educare a comunității", proactivă și mai puternică în care

educația nu este doar concepută ca un curriculum /evaluare/testare tradițională, ci ca un cadru

comun de valori, sporind astfel gradul de conștientizare cu privire la cultura de gen, la

egalitate, etică și solidaritate. Promovarea unui contact mai mare între școală, familie si

comunitate în scopul de a relansa dinamica socială se bazează pe o "comunitate educativă".

Proiectul a inclus un chestionar structurat, de cercetare, focus grupuri, analiza Codului de

conduită cu profesori și elevi (cu implicarea membrilor Comunității educaționale): 1464 de

copii din școlile primare și de gimnaziu; 294 de familii; 402 de profesori; 227 cadrelor

didactice de învățământ au participat la faza de cercetare a proiectului, în timp ce, mai mult de

500 de copii și 40 de cadre didactice au luat parte la experimentarea metodei de prosocialitate

în diferite programe ca și "Educating Caring Communities/ Educarea Comunități", pornind de

la școlile implicate, toți principalii beneficiari a proiectului și în primul rând școlile primare (5

școli din Italia, 2 școli din România, 2 școli din Spania, două școli în Malta, 2 școli din

Bulgaria, 2 școli din Grecia, două școli din Slovenia). Rezultatele au arătat că tendința spre

violența socială, după experimentarea acestui program, a scăzut, în timp ce coeziunea,

cooperarea, empatia, valorile morale și responsabilitatea au crescut. Acest proces a fost extins

de la planul local la dimensiunea europeana prin crearea unui „Cod European de

Pace/European Peace Code Network), care are ca scop crearea unei comunități globale

cosmopolitane de promovare a valorilor de întrajutorare universale. Această abordare a


crescut simțul responsabilității în clasele primare unde a fost aplicată, prin practicarea

valorilor morale și a empatiei. Un alt proiect finanțat de UE este TABBY (Threat Assessment

In Bullying Behaviour), un proiect de tip Daphne (Daphne: JLS/2009-2010/DAP/AG), care a

fost efectuat în perioada 2012-2013 în Italia, Cipru, Bulgaria și Ungaria. Proiectul s-a bazat pe

un eșantion de elevi din clasele aVa – aXI-a (prin tehnica de selecție bulgăre de zăpadă), în

două orașe din Budapesta, elevii au fost împărțiți întru-un grup experimental și unul de

control; s-au ținut cursuri de formare pentru profesori. Evaluarea bullying-ului (cyberbullying

sau cyberstalking) este o abordare dinamică care ia în considerare o serie de date contextuale,

factori individuali, sociali într-un mod de perspectivă, se uită la modul în care diferiți factori

de risc interferă unul cu celălalt, la un anumit moment în timp .

Un alt proiect transnațional a fost derulat în Letonia și Lituania în perioada 2007-2008.

“Bullying and subjective health among adolescents at schools in Latvia and Lithuania/

Bullying-ul și sănătatea subiectivă în rândul adolescenților de la școlile din Latvia și

Lituania", cu scopul de a investiga prevalența fenomenului bullying în rândul adolescenților

din Latvia și Lituania și de a studia asocierea sa cu nivelul de sănătate, și satisfacția de viață.

Un total de 3417 elevi din Latvia și în Lituania 5626 au fost chestionați cu ajutorul unui

chestionar cu protocol de cercetare. Rezultatele au arătat că victimele au fost raportate de

30,1% adolescenții din Latvia și 52,3% în Lituania. Bullying-ul a fost asociat cu sărăcia și cu

gradul scăzut de sănătate și cu satisfacția de viață scăzută. Factorii care explică diferența de

prevalență în agresiune, între cele două țări, ar trebui să fie studiați pentru a dezvolta

intervenții eficiente anti-bullying, relevante la condițiile locale.

"European Research Bullying" (IT, BG, GR, LT, LV, EE) este un alt proiect finanțat în cadrul

programului DAPHNE în 2011-2012. Scopul studiului a fost de a colecta date, care vor fi

analizate la mai multe niveluri, în raport cu profilul agresorului și caracteristicile, profilul și

caracteristicile victimei, profilul și caracteristicile observatorului, fenomenologia problemei

(intensitate, măsură, forme de exprimare), necesitatea de a face față fenomenului, sugestiile și

mijloacele pe care elevii înșiși ar dori să folosească pentru a face agresiunii bullying.

Populația țintă a studiului cuprinde 16227 de elevi din învățământul secundar din Italia,

Grecia, Bulgaria, Lituania, Latvia și Estonia. Acesta a fost un studiu original, în care datele au

fost colectate cu ajutorul unui chestionar anonim structurat, electronic, care a fost încărcat pe

site-ul specific. Rezultatele au arătat că țara cu cea mai mare rată de agresori în școală, în

funcție de răspunsurile elevilor este de Lituania (63,13%), urmată de Estonia (54.26%) și

Latvia (40,63%). Cea mai mică rată este în Italia (16,22%), urmată de Grecia (30,2%) și


Bulgaria (31,64%). În majoritatea țărilor, cu excepția Greciei și Bulgariei, elevii au fost

intimidați de către mai mult de o persoană. În toate țările, cu excepția Greciei, cele mai multe

incidente de agresiune școlară au avut loc în sala de clasă; în Grecia, astfel de incidente au loc

în principal în afara spațiilor școlare. În toate țările, majoritatea elevilor care au căzut victime

ale agresiunii școlare au ales să vorbească cu cineva despre ceea ce s-a întâmplat. În Grecia,

Latvia și Bulgaria, elevii/ victimele au ales să vorbească cu un prieten / coleg de clasa. În

Estonia, Italia și Lituania victimele agresiunii școală pot vorbi cu părinții lor, de la care au

primit sprijin. În Grecia, Latvia și Bulgaria, elevii au ales să vorbească cu părinții după ce au

discutat cu alte persoane de aceeasi vârsta. În toate țările, agresiunea bullying în școală este

direct afectată de modul în care familiile aleg să-și rezolve problemele lor. În Latvia, Grecia,

Italia și Bulgaria agresorii din școli au relații proaste cu alți membri ai comunității școlare,

colegii de clasă și profesori. În funcție de răspunsurile date de elevi/ agresori și victimele

agresiunii școlare sunt colegii de sex masculin, cu excepția Lituaniei, unde cele mai multe

dintre victime sunt fete. În toate țările, cu excepția Lituaniei, majoritatea elevilor/ observatori

de incidente de agresiune școlare au ales să ajute victima. În Lituania, 40,38% au recunoscut

că au ales să ignore incidentul bullying. Rata de intervenție și asistență față de victimă este

mai mare în cazul de violență verbală și fizică, în comparație cu alte forme de agresiune.

Potrivit respondenților, metoda de intervenție și asistență a victimei a fost încercarea de a opri

intimidarea, bullying-ul cu ajutorul prietenilor. Această metodă de intervenție a fost aleasă de

către un număr mare de studenți care au fost observatori la incidente de agresiune în Bulgaria

(28,91%), Estonia (29,76%), Grecia (28,06%) și Italia (26,79%). Cu toate acestea, în Latvia și

Lituania, intervenția a fost verbală si a vizat cerința față de agresor de a se opri (18,64% și

35,24%, respectiv).

Un alt studiu transnațional realizat în 2009-2010 a fost was “Bullying in European Vocational

Training: Action – Research and Good Practices” (Italia, Germania, Polonia). Proiectul a fost

înființat cu scopul de a identifica cele mai bune practici în prevenirea și abordarea agresiunii

în cadrul centrelor de formare profesională – unde rareori se desfășoară studii de teren și

cercetări pe această temă, și a permis să se dezvolte un dialog cu alți actori din cadrul

sistemului de formare profesională cu privire la aspectele comune ale fenomenului care să

intervină într-un mod structurat și generalizat, cu scopul de a construi o alianță educațională

cu familia, precum și cu societatea, în care tinerii pot fi și simt că fac parte din ea. Aceasta a

fost o cercetare originală axata pe trei grupuri de probe din țările participanților prin

intermediul chestionarelor și cercetărilor suplimentare pe focus grupuri. Analiza cantitativă a


fost realizată prin două chestionare structurate adresate elevilor și formatorilor din centrele de

formare identificate în Italia, Germania și Polonia. Cercetarea a pornit de la identificarea

setului de instrumente adresate elevilor, cadrelor didactice și a altor profesioniști, care vizează

colectarea de informații obiective, cu privire la percepția și difuzarea agresiunii. Rezultatele

Chestionarelor au fost apoi adâncite prin focus-grupuri. Bullying-ul la școală este o problemă

cu care se confruntă nu numai în interiorul centrelor de formare profesională, dar într-un

scenariu mai larg, prin participarea actorilor sociali (tineri și adulți), actori profesioniști

(profesori, formatori, specialiști sociale) și părțile interesate (centre de formare profesională,

locale Autoritățile și școli.

2. DEZVOLTAREA UNEI CERCETĂRI COMPARATIVE

O abordare comparativă in curs de dezvoltare cu privire la politicile anti-bullying sau o

abordare meta-analiză cu privire la rezultatele de cercetare din Europa nu este o sarcină

ușoară, mai ales în cazul în care datele colectate nu sunt elaborate în mod unitar. Unele

rapoarte naționale au fost mult mai detaliate în furnizarea de informații relevante decât altele.

De exemplu, raportul național în Marea Britanie a fost cel mai extins cuprinzând, inclusiv

informații detaliate pentru toate sub-categoriile de instrumente și referințe bine documentate.

Cele mai multe dintre rapoartele furnizate s-au limitat doar la informațiile de bază necesare, în

timp ce, în multe cazuri, diferite informații au fost indicate ca "Unknown" - nu înseamnă că

informațiile nu există, înseamnă că astfel de informații nu ar putea fi urmărite de către

sistemul de parteneriat. Acest lucru poate fi explicat prin limitări metodologice, cum ar fi

limitările lingvistice, precum și limitări în măsura în care datele sunt actualizate. Cele mai

multe informații sunt cel mai probabil disponibile în limba națională a fiecărei țări și există o

șansă ca doar o parte din ele sa fie traduse în limba engleză. Mai mult decât atât, unele

rapoarte naționale includ informații numai pentru una dintre comunități sau regiuni ale țării.

Rapoartele Luxemburg privind politicile naționale anti-bullying s-au concentrat numai asupra

politicilor comunității franceze, în timp ce politica națională a Spaniei s-a concentrat doar

asupra politicilor din regiunea Murcia. Aceste limitări dovedesc cât de grea a fost dezvoltarea

de politici în întreaga Europa, cuprinderea acestui fenomen atât la nivel național cât și

european.

Cu toate acestea, este posibil să se tragă unele concluzii comparative generale bazate pe datele

colectate. Studii privind agresiunea bullying și politicile anti-bullying sunt dezvoltate mai


mult sau mai puțin în toate statele UE. Politicile anti-bullying în Europa și studiul

fenomenului de agresiune bullying s-au dezvoltat la diferite niveluri între țările UE. Unele

politici si studii ar părea să se bazeze pe o lungă tradiție a țărilor sau eforturilor extinse în

strategiile de cercetare anti-bullying (Suedia, Marea Britanie, Finlanda), în timp ce altele par

să urmeze tendințele actuale în cercetarea fenomenului și în viața școlară, care necesită

sensibilizarea comunității școlare cu privire la problema violenței, la hărțuire și discriminare.

Multe studii sunt efectuate la nivel european, subliniind evoluția fenomenului bullying,

creșterea numărului de elevi care sunt implicați în incidente sau sunt martori la agresiuni în

școli. Conform rapoartelor naționale privind colectarea studiilor existente, mai multe studii

naționale au fost efectuate, ca parte a altor proiecte europene sau sunt pur și simplu susținute

financiar de fonduri UE (de exemplu, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Grecia,

Irlanda, Italia, Lituania); unele studii sunt susținute chiar și financiar de către alte organizații

internaționale, cum ar fi un studiu în Bulgaria, care a fost finanțat de UNICEF. Cu toate

acestea, cele mai multe studii naționale au fost finanțate de la bugetul de stat/ ministere (de

exemplu, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Ungaria, Suedia, Belgia, Franța, Grecia,

Irlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos) sau alte agenții naționale, cum ar fi universitățile și alte

institute de educație (de exemplu, România, Finlanda, Portugalia, Spania).

În general, cele mai multe studii naționale scopul de a examina fenomenologia agresiunii

bullying, în ceea ce privește întinderea, frecvența, formele, vizibilitatea și pofilele, motivele

actorilor săi (agresori, victime, agresori-victime), precum și natura violenței sau

comportamentul anti-social al elevilor (de exemplu, Polonia, România, Slovacia, Republica

Cehă, Germania, Portugalia, Cipru, Franța, Luxemburg, Spania, Austria, Grecia, Latvia).

Unele studii s-au concentrat mai mult pe anumite forme de agresiune, cum ar fi hărțuirea

homofobă (de exemplu, Italia), etnia (de exemplu, Grecia, Țările de Jos), și cyber-bullying-ul

(de exemplu, în Austria, Luxemburg, Italia, Irlanda, Letonia, Germania, Republica Cehă,

Bulgaria, România). Unele studii au examinat impactul psihologic și emoțional al agresiunii

bullying (de exemplu, în România, Republica Cehă, Ungaria, Cipru), precum și impactul

bullying-ului asupra sănătății, educației și a criminalității (de exemplu, în Danemarca,

Estonia, Germania, Cipru). Alte studii examinează eficacitatea practicilor anti-bullying (de

exemplu, în Irlanda, Suedia, Finlanda, România, Polonia), impactul acestor practici asupra

sănătății, educației și a criminalității (de exemplu, în Finlanda, Ungaria), precum și atitudinea

față de soluțiile anti-bullying (de exemplu, Slovacia). Toate aceste studii s-au axat pe studiul


bullying-ului în rândul elevilor; numai un singur studiu, în România a inclus agresiunea în

rândul cadrelor didactice.

În ceea ce privește metodele de studii, de cercetare, cele mai multe studii folosesc chestionare

structurate sau semi-structurate (de exemplu, în Spania, Italia, Franța, Cipru, Belgia, Ungaria,

Germania, Danemarca, Estonia, Republica Cehă, Slovacia, Austria, România, Polonia), care

în unele cazuri, sunt furnizate prin mijloace electronice sau on-line (de exemplu, în Germania,

Olanda, Bulgaria, Italia). Alte metode de cercetare includ literatura de specialitate (de

exemplu, în Austria, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie), interviuri (de exemplu, în Slovacia,

Grecia, Republica Cehă, Irlanda, Italia), eșantion / focus grupuri (Austria, Irlanda, Italia),

studii de caz (Marea Britanie), rapoarte / schimbul de experiență (de exemplu, în Bulgaria,

Germania, Cipru, Irlanda), anchetele (Marea Britanie), studii controlate (Finlanda), și meta-

analiză (Suedia). Subiecții cercetărilor sunt adesea selectați aleator din grupurile-țintă ale

studiului (de exemplu, în Austria, Bulgaria, Cipru, Franța), sau sunt participanții școlilor care

au aderat la un program (de exemplu, în Polonia, Finlanda, Germania), în timp ce, în unele

cazuri, sunt grupuri specifice de participanți, cum ar fi victimele hărțuirii pe internet (de

exemplu, în Republica Cehă), sau copiii și tinerii care au folosit un serviciu (Irlanda). Probele

studiilor colectate au fost aplicate la peste 500 de participanți, în unele cazuri chiar la câteva

mii, (de exemplu, în Olanda, Grecia, Franța, Portugalia, Ungaria, Finlanda, Austria, Polonia),

în timp ce în alte cazuri, probele au fost mai mici sub 500 de participanți (de exemplu, în

România, Belgia, Republica Cehă, Germania). Elevii au fost grupurile țintă și participanți la

toate studiile, în timp ce profesorii și părinții, de asemenea, au participat la multe dintre ele.

În general, studiile rezultate arată că agresiunea bullying există și este vizibilă în viața de zi de

școală. Studenții sunt, desigur, mult mai conștienți de adevărata sa măsură decât profesorii sau

părinții, deoarece elevii sunt nu numai implicați activ în incidentele bullying, cât și agresori

sau victime, chiar ambele, fie în calitate de observatori. Agresiunea bullying în sens

tradițional este direct legată de cyber-bullying, ca multe forme de agresiune online sau

electronice, sunt transferate sau se întâmplă în timpul școlii. Băieții sunt mai implicați în

agresiuni decât fetele, iar de cele mai multe ori sunt agresori și agresori și victime. Mai mult

decât atât, bullying-ul pare a avea un impact mare asupra sănătății mintale și psihice a

actorilor săi, asupra performanțelor în educație, precum și în angajamentul copiilor în

comportamente delincvente; totuși, există modele diferite în ceea ce privește impactul său

asupra victimelor și agresorilor.


Limitele cercetărilor sunt mare importante, deoarece acestea pot ajuta la îmbunătățiri viitoare.

Limitele cele mai comune privind cercetare fenomenului bullying între studiile colectate,

privesc dimensiunile probelor, în unele cazuri acestea au fost la dimensiuni reduse (de

exemplu, în România, Republica Cehă, Grecia, Țările de Jos), eșantionul de participanți,

segmentul de vârstă foarte îngust (de exemplu, în România, Austria, Danemarca, Germania,

Portugalia, Țările de Jos), precum și cazurile care nu au fost reprezentative (de exemplu, în

Italia) sau nu includ un eșantion din regiunile rurale și non-rurale (de exemplu, în România,

Grecia, Spania). Limitele culturale au fost menționate, în unele studii, în Cipru, în timp ce

unele limitări cu privire la date, vizează numărul de institute de învățământ implicate, școli și

elevi care participă la programe, spre exemplu, în Polonia. Limitele privind instrumentele de

cercetare și metodologiile au fost de asemenea menționate (de exemplu, în Austria, Germania,

Belgia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg). Astfel de limite pot influența fiabilitatea

rapoartelor de autoevaluare, chestionarele on-line, comentariile din literatura de specialitate,

precum și instrumentele specifice de cercetare utilizate. Terminologia utilizată, în general,

într-un studiu sau de către participanți a fost, de asemenea, menționată în studiile din Estonia,

Franța și Grecia, în timp ce limitările lingvistice au fost menționate în studiul Slovaciei.

Limitări în ceea ce privește dimensiunile efectelor strategiilor aplicate reies din rezultatele

indicate în studiile din Cipru.

La nivel de politici anti-bullying, multe țări nu par să aibă o politică exclusiv anti-bullying

susținută de lege, dar sunt mult mai favorabile implementării și susținerii campaniilor

organizate de ministere sau de alte organizații (de exemplu, în Danemarca, Italia, Luxemburg

și Portugalia). Alte țări au implementat programe anti-bullying sau de protecție a copilului,

organizate de stat (de exemplu, Austria, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Lituania, Polonia), sau

au dezvolta planuri de acțiune (de exemplu, Estonia, Franța, Ungaria, Irlanda, Lituania,

Polonia, România, Slovenia). În timp ce altele au publicat circulare ministeriale sau

reglementări care promovează siguranța în școli și strategii anti-bullying (de exemplu, Franța,

Italia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Regatul Unit), precum și punerea în aplicare a măsurilor

specifice anti-bullying (de exemplu, Belgia). Observatoare naționale pentru violență și

bullying în școli s-au stabilit cel puțin în Cipru (2009), Grecia (2012), Italia (2007) și Spania

(2006). Olanda a prezentat Ombudsman pentru copii (2011), un organism de monitorizare și

consultanță care operează în prezent în statele UE pentru protecția și promovarea drepturilor

copilului. Legislația relevantă sau alte planuri de acțiune privind protecția copilului, educația

și comportamentul anti-social, de obicei, există și susțin punerea în aplicare a politicii anti-


bullying (de exemplu, în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia,

Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și

Regatul Unit). În toate cazurile, politicile, campaniile, sau strategiile sunt susținute financiar

de către bugetul de stat.

Prin urmare, mai multe tipuri de intervenție anti-bullying pot fi găsite în țările UE. O serie de

strategii, activități și acțiuni sunt puse în aplicare, cu scopul de a promova și controla

fenomenul violenței, precum și îmbunătățirea și reforma mediului școlar, dezvoltarea

cooperării reciproce, punerea în aplicare a gestionarii conflictelor și soluționarea pașnică a

conflictelor, generează unui răspuns puternic pentru combaterea comportamentului agresiv la

nivel național sau internațional. În multe cazuri, s-a observat activarea de rețele naționale și

promovarea de acțiuni de cooperare activă între agențiile publice și private. Punerea în

aplicare a programelor anti-bullying și supravegherea proiectelor este, de obicei, oferită de

ministere sau organismele statului, cu sprijinul părților interesate din sistemul educațional și

cu experții din domeniul drepturilor copilului, în domeniul bullying, educație, și management

(de exemplu, în Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania,

România, Spania, Marea Britanie); contribuția unor ONG-uri și alte instituții publice sau

private naționale (de exemplu, în Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia,

Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Suedia , Regatul Unit).

O varietate de metode și tehnici sunt puse în aplicare în campaniile anti-bullying, strategiile

inserează scopuri politice și diverse grupuri țintă. Astfel de metode și tehnici includ domeniul

arte (de exemplu, în Austria, Danemarca), training-uri și programe de educație (de exemplu,

în Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania,

Luxemburg, Polonia, Spania, Regatul Unit), întâlniri (de exemplu, Belgia, Letonia, Lituania,

Spania), grupuri de suport (de exemplu, Austria, Franța, Regatul Unit), managementul

conflictelor și activitățile de soluționare (de exemplu, Ungaria, Spania, Marea Britanie),

servicii de mediere și schemele de justiție restaurativă (de exemplu, Belgia, Cipru, Letonia,

Luxemburg, Marea Britanie), de intervenție și de utilizare a unor echipe mobile (Belgia,

Finlanda, Franța, Lituania, Țările de Jos), studii de caz și documentație bazată pe experiențe

(Austria, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie), centre (în Bulgaria, Marea Britanie), cercetări și

statistici (de exemplu, în Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Olanda,

România, Spania, Marea Britanie), manuale și orientări (Bulgaria, Danemarca, Estonia,

Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Marea Britanie), informații și fișe (Bulgaria, Grecia, Marea

Britanie), numere de apel gratuit (Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg), activități și resurse


(Finlanda, Franța, Italia, Portugalia, Suedia, Regatul Unit), lecții sau activități curriculare (de

exemplu, web și electronice Cipru, Finlanda), crearea de rețele (Belgia, Franța, Lituania,

Suedia, Regatul Unit). Metodele disciplinare și regulile școlare există în toate țările. Eforturile

de diseminare sunt efectuate în cele mai multe țări. Alegerile cele mai comune de diseminare

sunt de creare de site-uri și de resurse online (de exemplu, în Franța, Grecia, Irlanda, Italia,

Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Suedia, Regatul Unit) și, campanii/ zile de

sensibilizare, evenimente și conferințe (Austria, Cipru, Danemarca, Irlanda, Letonia, Lituania,

Țările de Jos, Spania, Suedia, Regatul Unit). Alte eforturi de diseminare includ trimiterea de

circulare și creșterea gradului de conștientizare prin utilizarea unor materiale (de exemplu, în

Belgia, Cipru, Danemarca, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie), video și DVD-

uri (Danemarca, Franța, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit), publicații (de

exemplu, Franța, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania, Suedia, Regatul Unit),

presa și mass-media (de exemplu, Danemarca, Estonia, Irlanda, Italia, Țările de Jos) și,

concursuri și premii (Austria, Danemarca, Ungaria, Luxemburg). În unele cazuri, politica este

susținută de personalități publice importante (de exemplu, Austria, Danemarca).

În ceea ce privește evaluările de practici anti-bullying, rezultate pozitive sunt prezentate în

toate țările. Evaluările arată că acțiunile anti-bullying ajută la creșterea gradului de

conștientizare a impactului violenței (de exemplu, în Austria, Danemarca, Estonia), la

promovarea unor planuri anti-bullying (de exemplu, Danemarca), la crearea unui climat școlar

pozitiv, de siguranță în școli (de exemplu, Estonia, Suedia), la prevenirea și combaterea

violenței în școală (de exemplu, în Cipru, Estonia, Finlanda, Suedia), precum și la

îmbunătățirea stării de sănătate mintală a elevilor și la creștere performanței academice (de

exemplu, Finlanda). Cu toate acestea, par a fi probleme minore, în unele cazuri, în ceea ce

privește vizibilitatea/publicitatea politicii anti-bullying (de exemplu în Belgia), eficacitatea

acestei politicii (de exemplu, Letonia), lipsa de coordonare (de exemplu, Spania) și angajarea

elevilor în cadrul programelor (de exemplu, Suedia). Mai multe detalii cu privire la practicile

anti-bullying, care au fost dezvoltate în Europa pot fi găsite în lucru Strategia de lucru EAN -

"Ghidul european de bune practici de Anti-bullying". În general, rezultatele cercetării pot

prezenta fenomenologia bullying, caracteristicile actorilor, motivele lor, consecințele și

impactul asupra psihologiei, sănătății, educației și delincvenței, atitudinile față de acestea,

precum și eficacitatea practicilor anti-bullying .


3. CONCLUZII, OBSERVAȚII: ELEMENTE BUNE ȘI ABORDĂRI

Politicile anti-bullying s-au dovedit a fi elemente foarte importante în lupta împotriva

fenomenului. Politicile, planurile de acțiune și strategiile oferă un cadru care sprijină,

protejează și împuternicește actorii comunităților școlare", pentru a răspunde la un

comportament violent și anti-social. Cercetarea trebuie să fie parte din planificarea și

organizarea oricărei politici, strategii sau practici anti-bullying. Evaluarea și follow-up sunt

foarte importante în evaluarea politicilor, strategiilor și programelor privind eficiența și

viabilitatea, precum și în identificarea posibilelor probleme și obstacole care împiedică buna

punere în aplicare a planului. Mai mult decât atât, cercetarea în domeniul cyber-bullying este

de mare importanță deoarece își aduce aportul la crearea rețelelor on-line și electronice mai

sigure și la promovarea unor noi forme de prevenire a bullying-ului. Astfel de elemente și

abordări sunt:

Reglementări legislative, circulare ministeriale, etc: Suportul legal al oricărei politici

anti-bullying este important, în scopul de a proteja și de a sprijini drepturile și mediul

copiilor în general, oferă garanții pentru școală, elevi, profesori și părinți în implementarea

strategiilor anti-bullying.

Abordarea "școală globală": punerea în aplicare la nivelul "întregii școli" a

programelor anti-bullying sau de intervenție împotriva violenței, pentru a ajuta în

participarea activă a tuturor membrilor comunității școlare, în a răspunde la agresiunea de

tip bullying și la comportamentele violente, promovând cetățenia activă și dezvoltarea

abilităților sociale și de comunicare. Prin această abordare, mai multe programe anti-

bullying sunt deja puse în aplicare în Europa, cum ar fi metoda Olweus.

Abordarea "întregii comunități" și Networking: angajarea întregii comunități, a

societății civile, ONG-uri, precum și a altor organizații publice și private în prevenirea

comportamentului antisocial și violent nu numai că ajută în lupta împotriva agresiunii

școlare, dar în plus promovează dezvoltarea unei culturi bazate pe respect și incluziune.

Opinia experților s-a dovedit a fi de ajutor în organizarea, implementarea și susținerea

politicilor.

Managementul conflictelor și strategiile de soluționare pașnică: training și informare

cu privire la tehnicile de gestionare a conflictelor și la metodele pașnice de rezolvare a

conflictelor, acestea s-au dovedit a fi foarte importante. Justiția restaurativă și schemele de


mediere și de restaurare au fost deja puse în aplicare în mai multe țări ale UE. Astfel de

metode sunt adesea bazate pe o abordare "la nivelul întregii școli" și includ competențe

sociale, training-uri, programe și echipe de intervenție. Acestea promovează cetățenia

activă și poate fi foarte atractive pentru copii.

Manuale și orientări: manualele și ghidurile sunt foarte importante în implementarea

de soluții eficiente și metode anti-bullying. Manualele și ghidurile pot fi găsite în

majoritatea țărilor UE. Astfel de manuale (de exemplu cu privire la mediere, fie de aplicare

a metodei Olweus) pot fi utilizate atât de către elevi cât și de către profesori.

Evaluare și follow-up: evaluarea și de follow-up-ul sunt foarte importante în evaluarea

politicilor, strategiilor și programelor, ele măsoară eficiența și viabilitatea, precum și

identificarea posibilelor probleme și obstacole care împiedică buna punere în aplicare a

planului.

Eforturile de diseminare: eforturile de diseminare pot afecta opinia publică, presupun

campanii de sensibilizare, implică factorii de decizie politică, de influență și de decizie.

Eforturile de difuzare pot fi generale, prin abordarea fenomenului de către publicul larg,

sau pot fi speciale, pot viza creșterea gradului de conștientizare a grupurilor - țintă.

Eforturile de difuzare eficiente, care par să funcționeze în întreaga Europă, promovează

circulare și materiale pentru școli și pentru membrii comunității școlare, lansează site-uri

web și furnizează resurse on-line, clipuri video și DVD-uri, publicații și alte resurse

media. Evenimentele, campaniile și conferințele, concursurile și premiile promovează

implicarea mai multor membri ai comunității.

4. REFERINȚE

Austria:

Strohmeier, D., Fandrem, H. and Spiel, C. (2012). The need for peer acceptance and

affiliation as underlying motive for aggressive behaviour and bullying others among

immigrant youth living in Austria and Norway. Anales de psicologνa, 2012, vol. 28, nΊ 3

(octubre), 695-704

http://dx.doi.org/10.6018/analesps.28.3.155991

http://laringsmiljosenteret.uis.no/getfile.php/SAF/Bilder/155991-584401-1-PB.pdf

http://dx.doi.org/10.6018/analesps.28.3.155991

http://laringsmiljosenteret.uis.no/getfile.php/SAF/Bilder/155991-584401-1-PB.pdf


http://www.weissefeder.at

http://www.oead.at/welcome_to_austria/education_research/the_austrian_education_system/E

N/

http://www.bmukk.gv.at/enfr/index.xml


Belgia:

Galand, B. (2009). Can The School Be A Place Of Prevention Of Violence? («L'ecole Peut-

Elle Etre Un Lieu De Prevention Des Comportements Violents?»),

http://www.uclouvain.be/cps/ucl/doc/girsef/documents/cahier69galandcorr(1).pdf

Galand, B., Dernoncourt, O., Mirzabekiantz, G., (2009). Relational And Emotional

Characteristics Of Victims And Perpetrators Of Violence Among Students (Caracteristiques

Relationnelles Et Emotionnelles Des Victimes Et Des Auteurs De Violences Entre Eleves),

Revue Suisse Des Sciences De L’education, 31 (1),

http://www.szbw.ch/Downloads/articles/2009/2009.1/SZBW_9.1_Thema_Galand.pdf

http://www.enseignement.be/index.php?page=4264

http://www.enseignement.be/hosting/circulaires/upload/docs/2073_20070524160011.pdf

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:djU5lqQ5svsJ:www.enseignement.b

e/do nload.php%3Fdo_id%3D9902%26do_check%3D+&cd=4&hl=it&ct=clnk&gl=it

http://www.uclouvain.be/violence-ecole.html

Bulgaria:

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/eukidsonline/participatingcountries/bulgaria.aspx

https://sites.google.com/site/costis0801/

http://www.unicef.bg/en/article/Art-exhibition-auction-and-cocktail-in-support-of-UNICEF-

project-School-Free-of-Violence/51

http://www.unicef.org/violencestudy/I.%20World%20Report%20on%20Violence%20against

%20Children.pdf

http://www.unicef.org/about/annualreport/files/Bulgaria_COAR_2010.pdf

http://www.endcorporalpunishment.org/pages/pdfs/states-reports/Bulgaria.pdf

http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/index_en.htm

http://www.weissefeder.at/

http://www.oead.at/welcome_to_austria/education_research/the_austrian_education_system/EN/

http://www.oead.at/welcome_to_austria/education_research/the_austrian_education_system/EN/



http://www.uclouvain.be/cps/ucl/doc/girsef/documents/cahier69galandcorr(1).pdf

http://www.szbw.ch/Downloads/articles/2009/2009.1/SZBW_9.1_Thema_Galand.pdf



http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:djU5lqQ5svsJ:www.enseignement.be/do%20nload.php%3Fdo_id%3D9902%26do_check%3D+&cd=4&hl=it&ct=clnk&gl=it

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:djU5lqQ5svsJ:www.enseignement.be/do%20nload.php%3Fdo_id%3D9902%26do_check%3D+&cd=4&hl=it&ct=clnk&gl=it

http://www.uclouvain.be/violence-ecole.html

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/eukidsonline/participatingcountries/bulgaria.aspx

https://sites.google.com/site/costis0801/

http://www.unicef.bg/en/article/Art-exhibition-auction-and-cocktail-in-support-of-UNICEF-project-School-Free-of-Violence/51

http://www.unicef.bg/en/article/Art-exhibition-auction-and-cocktail-in-support-of-UNICEF-project-School-Free-of-Violence/51

http://www.unicef.org/violencestudy/I.%20World%20Report%20on%20Violence%20against%20Children.pdf

http://www.unicef.org/violencestudy/I.%20World%20Report%20on%20Violence%20against%20Children.pdf

http://www.unicef.org/about/annualreport/files/Bulgaria_COAR_2010.pdf

http://www.endcorporalpunishment.org/pages/pdfs/states-reports/Bulgaria.pdf

http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/index_en.htm


Cipru:

Georgiou, S.N. And Stavrinides, P. (2008). Bullies, victims, Bully- victims, Psychosocial

profiles and attribution styles.

http://scholar.google.gr/scholar_url?hl=el&q=http://www.researchgate.net/publication/234568

609_Bullies_Victims_and_Bully-

Victims_Psychosocial_Profiles_and_Attribution_Styles/file/5046351691bf87ea79.pdf&sa=X

&scisig=AAGBfm33ZYQTZ_wqHJc_6k33vhWBh2Rlbw&oi=scholarr&ei=UBDwUY7GJc

ODO9rwgFg&ved=0CC8QgAMoAjAA

Nikiforou, M., Georgiou, S.N. and Stavrinides, P. (2013). Attachment to Parents and Peers as

a Parameter of Bullying and Victimization.

http://www.academia.edu/4122987/Nikiforou_M._Georgiou_St._and_Stavrinides_P._2013_._

Attachment_to_parents_and_peers_as_a_parameter_of_bullying_and_victimization._Journal_

of_Criminology_1_1-9

Papadopoulos, M., Karagianni, M., Vlami, S., Ierides, K., Debarbieux, E. (2010). Study for

school Clime and bullying in Cyprus.

http://www.moec.gov.cy/minoffice/2013/pdf/2013_01_21_parousiasi_ekdilosi_via.pdf

Stavrinides, P., Georgiou, S., Nikiforou, M., Kiteri, E. (2011). Longitudinal investigation of

the relationship between bullying and psychosocial adjustment.

http://www.academia.edu/1107622/Stavrinides_P._Georgiou_St._Nikiforou_M_and_Kiteri_E

._2011_._Longitudinal_investigation_of_the_relationship_between_bullying_and_psychosoci

al_adjustment._European_Journal_of_Developmental_Psychology_8_6_730-743

Stavrinides, P., Georgiou, S., Theofanous, V. (2010). Bullying and empathy: a short-term

longitudinal investigation.

http://www.academia.edu/1107622/Stavrinides_P._Georgiou_St._Nikiforou_M_and_Kiteri_E

._2011_._Longitudinal_investigation_of_the_relationship_between_bullying_and_psychosoci

al_adjustment._European_Journal_of_Developmental_Psychology_8_6_730-743

Stavrinides. P., Paradeisiotou, A., Tziogouros. C., Lazarou C. (2010). Prevalence Of Bullying

Among Cyprus Elementary And High School Students. http://www.ijvs.org/files/Revue-

11/05.-Stavrinides-Ijvs-11.pdf

www.moec.gov.cy/agogi_ygeias/

www.nfer.ac.uk/shadomx/apps/fms/fmsdownload.cfm?file_uuid=09F2CF13-C29E-AD4D-

0855-E0C5DD51968F&siteName=nfer

www.moec.gov.cy/minoffice/2013/pdf/2013_01_21_parousiasi_ekdilosi_via.pdf

http://www.paideia.org.cy/upload/1_12_2009_sholiki_via.pdf

Republica Cehă:

http://scholar.google.gr/scholar_url?hl=el&q=http://www.researchgate.net/publication/234568609_Bullies_Victims_and_Bully-Victims_Psychosocial_Profiles_and_Attribution_Styles/file/5046351691bf87ea79.pdf&sa=X&scisig=AAGBfm33ZYQTZ_wqHJc_6k33vhWBh2Rlbw&oi=scholarr&ei=UBDwUY7GJcODO9rwgFg&ved=0CC8QgAMoAjAA





http://www.academia.edu/4122987/Nikiforou_M._Georgiou_St._and_Stavrinides_P._2013_._Attachment_to_parents_and_peers_as_a_parameter_of_bullying_and_victimization._Journal_of_Criminology_1_1-9




http://www.academia.edu/1107622/Stavrinides_P._Georgiou_St._Nikiforou_M_and_Kiteri_E._2011_._Longitudinal_investigation_of_the_relationship_between_bullying_and_psychosocial_adjustment._European_Journal_of_Developmental_Psychology_8_6_730-743






http://www.ijvs.org/files/Revue-11/05.-Stavrinides-Ijvs-11.pdf

http://www.ijvs.org/files/Revue-11/05.-Stavrinides-Ijvs-11.pdf

http://www.moec.gov.cy/agogi_ygeias/

http://www.nfer.ac.uk/shadomx/apps/fms/fmsdownload.cfm?file_uuid=09F2CF13-C29E-AD4D-0855-E0C5DD51968F&siteName=nfer

http://www.nfer.ac.uk/shadomx/apps/fms/fmsdownload.cfm?file_uuid=09F2CF13-C29E-AD4D-0855-E0C5DD51968F&siteName=nfer


http://www.paideia.org.cy/upload/1_12_2009_sholiki_via.pdf


Molcho, M. (2012). Bullying in School Children: Cross National Comparison.

http://www.nuigalway.ie/hbsc/documents/2012__pres__mm_meta_analysis_on_violence_2.p

df

Sleglova, V., and Cerna, A. (2011). Cyberbullying in Adolescent Victims: Perception and

Coping.http://www.cyberpsychology.eu/view.php?cisloclanku=2011121901&article=1

Danemarca:

Due, P., Hansen, E.H., Merlo, J., Andersen, A., Holstein, B.E. (2013). Is Victimization From

Bullying Associated With Medicine Use Among Adolescents? A Nationally Representative

Cross-sectional Survey in Denmark. http://pediatrics.aappublications.org/content/120/1/110

Eriksen, T.L.M., Nielsen, H.S., Simonsen, M. (2012). The Effects of Bullying in Elementary

School. http://ftp.iza.org/dp6718.pdf

www.sammenmodmobning.dk

http://www.epasi.eu/CountryReportDK.pdf

http://dcum.dk/sammen-mod-mobning/om-kampagnen

http://www.uvm.dk/Aktuelt/~/UVM-DK/Content/News/Udd/Folke/2009/Aug/090819-vi-

staar-sammen-mod-mobning

Estonia:

http://www.just.ee/orb.aw/class=file/action=preview/id=52311/

http://www.mhe-sme.org/our-projects/past-projects/camhee.html


http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20(2009-

11)/National%20recommendations/Estonia.pdf

http://www.e-abc.eu/files/1/PDF/Research/School_Bullying_eng.pdf

http://www.saferinternet.org/online-issues/parents-and-carers/cyberbullying


Finlanda:

Kδrnδ, A., Voeten, M., Little, T., Poskiparta, E., Kaljonen, A., & Salmivalli, C. (2011). A

large-scale evaluation of the KiVa anti-bullying program; Grades 4-6. Child Development, 82,

311-330.

http://www.nuigalway.ie/hbsc/documents/2012__pres__mm_meta_analysis_on_violence_2.pdf

http://www.nuigalway.ie/hbsc/documents/2012__pres__mm_meta_analysis_on_violence_2.pdf

http://www.cyberpsychology.eu/view.php?cisloclanku=2011121901&article=1

http://pediatrics.aappublications.org/content/120/1/110

http://ftp.iza.org/dp6718.pdf

http://www.sammenmodmobning.dk/

http://www.epasi.eu/CountryReportDK.pdf

http://dcum.dk/sammen-mod-mobning/om-kampagnen

http://www.uvm.dk/Aktuelt/~/UVM-DK/Content/News/Udd/Folke/2009/Aug/090819-vi-staar-sammen-mod-mobning

http://www.uvm.dk/Aktuelt/~/UVM-DK/Content/News/Udd/Folke/2009/Aug/090819-vi-staar-sammen-mod-mobning




http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20(2009-11)/National%20recommendations/Estonia.pdf

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20(2009-11)/National%20recommendations/Estonia.pdf


http://www.saferinternet.org/online-issues/parents-and-carers/cyberbullying



Education Evaluation Council: www.edev.fi/portal/English

National Board of Education: www.oph.fi/english/

http://www.educationworld.com/a_admin/rubin/effective-bullying-prevention-program.shtml

http://www.preventionaction.org/prevention-news/kiva-bullying-prevention-scale/5721

http://www.kivakoulu.fi/there-is-no-bullying-in-kiva-school

http://www.kivaprogram.net/evidence-of-effectiveness

http://www.preventionaction.org/research/i-know-i-can-i-do-reducing-bullying-finland/5701

http://www.oph.fi/download/143565_Kristiina_Laitinen_Pestalozzi_KiVa_04_10_2012.pdf

Franța:

Eric Debarbieux: La Violence dans la classe (1990); La Violence en milieu scolaire : ιtat des

lieux (1996); La Violence en milieu scolaire : le dιsordre des choses (1999); L'oppression

quotidienne : enquκte sur une dιlinquance des mineurs (2003); Violences ΰ l'ιcole : un dιfi

mondial (2006); Les Dix commandements contre la violence ΰ l'ιcole (2008).

Results Of The First National Victimization Survey In Public Colleges - Spring 2011

(Resultats De La Premiere Enquete Nationale De Victimation Au Sein Des Colleges Publics

Au Printemps 2011) http://media.education.gouv.fr/file/2011/49/0/DEPP-NI-2011-14-

enquete-nationale-victimation-colleges-publics_197490.pdf

Violence Identified In Public Secondary Schools In 2011-2012 – Sivis Survey (Les Actes De

Violence Recenses Dans Les Etablissements Publics Du Second Degrι En 2011-2012 -

Enquete Sivis). http://cache.media.education.gouv.fr/file/2012/59/5/DEPP-NI-2012-18-actes-

violence-etablissements-publics-second-degre-2011-2012_232595.pdf

http://www.agircontreleharcelementalecole.gouv.fr/

http://www.agircontreleharcelementalecole.gouv.fr/la-campagne-videos/

http://media.education.gouv.fr/file/10_octobre/52/9/Victimation-Tirer-les-lecons-de-l-

enquete-nationale_197529.pdf

http://www.education.gouv.fr/cid2765/la-prevention-et-la-lutte-contre-la-violence.html

http://www.education.gouv.fr/cid55897/refuser-l-oppression-quotidienne-la-prevention-du-

harcelement-a-l-ecole-rapport-d-eric-debarbieux.html


http://www.educationworld.com/a_admin/rubin/effective-bullying-prevention-program.shtml

http://www.preventionaction.org/prevention-news/kiva-bullying-prevention-scale/5721

http://www.kivakoulu.fi/there-is-no-bullying-in-kiva-school

http://www.kivaprogram.net/evidence-of-effectiveness

http://www.preventionaction.org/research/i-know-i-can-i-do-reducing-bullying-finland/5701

http://www.oph.fi/download/143565_Kristiina_Laitinen_Pestalozzi_KiVa_04_10_2012.pdf

http://media.education.gouv.fr/file/2011/49/0/DEPP-NI-2011-14-enquete-nationale-victimation-colleges-publics_197490.pdf

http://media.education.gouv.fr/file/2011/49/0/DEPP-NI-2011-14-enquete-nationale-victimation-colleges-publics_197490.pdf

http://cache.media.education.gouv.fr/file/2012/59/5/DEPP-NI-2012-18-actes-violence-etablissements-publics-second-degre-2011-2012_232595.pdf

http://cache.media.education.gouv.fr/file/2012/59/5/DEPP-NI-2012-18-actes-violence-etablissements-publics-second-degre-2011-2012_232595.pdf

http://www.agircontreleharcelementalecole.gouv.fr/

http://www.agircontreleharcelementalecole.gouv.fr/la-campagne-videos/

http://media.education.gouv.fr/file/10_octobre/52/9/Victimation-Tirer-les-lecons-de-l-enquete-nationale_197529.pdf

http://media.education.gouv.fr/file/10_octobre/52/9/Victimation-Tirer-les-lecons-de-l-enquete-nationale_197529.pdf


http://www.education.gouv.fr/cid55897/refuser-l-oppression-quotidienne-la-prevention-du-harcelement-a-l-ecole-rapport-d-eric-debarbieux.html

http://www.education.gouv.fr/cid55897/refuser-l-oppression-quotidienne-la-prevention-du-harcelement-a-l-ecole-rapport-d-eric-debarbieux.html



Germany:

Bender, D. And Lθsel, F. (2011). Bullying at school as a predictor of delinquency, violence

and other anti-social behaviour in adulthood. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21370295

MICROSOFT (2012). Online Bullying Among Youth 8-17 Years Old – Germany.

https://www.google.gr/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CC4QFjAA&

url=http%3A%2F%2Fdownload.microsoft.com%2Fdownload%2FE%2F8%2F4%2FE84BEE

AB-7B92-4CF8-B5C7-

7CC20D92B4F9%2FWW%2520Online%2520Bullying%2520Survey%2520-

%2520Executive%2520Summary%2520-

%2520Germany_Final.pdf&ei=2TMfUqGqL4imtAb864HoCg&usg=AFQjCNE-

l9ZUFAme_BJtOLfUCWbWoSCH0Q&bvm=bv.51495398,d.Yms

Riebel, J., Jδger, R.S., & Fischer, U.C. (2009). Cyberbullying in Germany – an exploration of

prevalence, overlapping with real life bullying and coping strategies. http://www.psychologie-

aktuell.com/fileadmin/download/PschologyScience/3-2009/05_riebel.pdf

Von Marιes, N. and Petermann, F. (2010). Bullying in German Primary Schools. Gender

Differences, Age Trends and Influence of Parents‟ Migration and Educational Backgrounds.

School Psychology International April 2010 vol. 31 no. 2 178-198.

http://spi.sagepub.com/content/31/2/178.short

Grecia:

Belogianni, M. (2009). Towards A Safe School. http://www.grsr.gr/preview.php?c_id=422

Dimou, G., Goudiras, D., Agaliotis, I. (2010-2011). Bullying in Elementary Schools among

Students from Migrant Families From Albania And Former Soviet Union –Greece.

http://openarchives.gr/view/622426

Magklara K., Skapinakis, P., Gkatsa, T., Bellos, S., Araya,R., Stylianidis, S., and Mavreas, V.

(2012).Bullying behaviour in schools, socioeconomic position and psychiatric morbidity: a

cross-sectional study in late adolescents in Greece. Child and Adolescent Psychiatry and

Mental Health 2012, 6:8 doi:10.1186/1753-2000-6-8

http://www.capmh.com/content/6/1/8#sec2

http://paratiritirio.minedu.gov.gr/

http://www.minedu.gov.gr/

http://blogs.sch.gr/snsymvoule/files/2013/01/idrisi-paratiritiriou-prolipsis-sxolikis-vias-kai-

ekfovismou.pdf

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21370295

https://www.google.gr/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CC4QFjAA&url=http%3A%2F%2Fdownload.microsoft.com%2Fdownload%2FE%2F8%2F4%2FE84BEEAB-7B92-4CF8-B5C7-7CC20D92B4F9%2FWW%2520Online%2520Bullying%2520Survey%2520-%2520Executive%2520Summary%2520-%2520Germany_Final.pdf&ei=2TMfUqGqL4imtAb864HoCg&usg=AFQjCNE-l9ZUFAme_BJtOLfUCWbWoSCH0Q&bvm=bv.51495398,d.Yms







http://www.psychologie-aktuell.com/fileadmin/download/PschologyScience/3-2009/05_riebel.pdf

http://www.psychologie-aktuell.com/fileadmin/download/PschologyScience/3-2009/05_riebel.pdf


http://www.grsr.gr/preview.php?c_id=422

http://openarchives.gr/view/622426

http://www.capmh.com/content/6/1/8#sec2

http://paratiritirio.minedu.gov.gr/

http://www.minedu.gov.gr/

http://blogs.sch.gr/snsymvoule/files/2013/01/idrisi-paratiritiriou-prolipsis-sxolikis-vias-kai-ekfovismou.pdf

http://blogs.sch.gr/snsymvoule/files/2013/01/idrisi-paratiritiriou-prolipsis-sxolikis-vias-kai-ekfovismou.pdf


http://static.diavgeia.gov.gr/doc/%CE%92%CE%95%CE%A5%CE%999-

%CE%91%CE%9C%CE%9B

Ungaria:

Nansel, Tonja R. Craig; Wendy, Overpeck; Gitanjali Saluja, Mary D.; Ruan, W. June and the

Health Behaviour in School-aged Children Bullying Analyses Working Group (2004): Cross-

national Consistency in the Relationship Between Bullying Behaviors and Psychosocial

Adjustment. Archives of Pediatrics Adolescent Medicine, 2004. Aug., Vol. 158., Iss. 8., pp.

730-736.

http://www.ond.vlaanderen.be/antisociaalgedrag/nuttig/69827%20Rapport%20OECD.pdf

http://etuce.homestead.com/EUprojects/Violence/VS_report_final_EN.pdf

http://etuce.homestead.com/Publications2011/WRS_Brochure_Final_ENG_doc.pdf

https://osha.europa.eu/en/publications/reports/violence-harassment-TERO09010ENC

http://www.coe.int/t/dg3/children/violence/Flegoreport-violenceatschool.pdf

https://sites.google.com/site/jrspone/content/JSRP_No-1_BUDDASZIRMAI

Irlanda:

O‟Neill, B., Dinh, T. (2013). Cyberbullying among 9-16 Year Olds In Ireland, Digital

Childhoods Working Paper SerIES (NO.5), Dublin Institute of Technology, Dublin.

http://arrow.dit.ie/cgi/viewcontent.cgi?article=1031&context=cserrep&sei-

redir=1&referer=http%3A%2F%2Fscholar.google.it%2Fscholar%3Fas_ylo%3D2013%26q%

3Dbullying%2Bireland%26hl%3Dit%26as_sdt%3D0%2C5#search=%22bullying%20ireland

%22

The Ombudsman for Children‟s Office (2012). Dealing with Bullying In Schools: A

Consultation With Children & Young People. http://www.oco.ie/assets/files/OCO-Bullying-

Report-2012.pdf

http://www.education.ie/en/Press-Events/Conferences/cp_anti_bullying/

http://www.education.ie/en/Publications/Education-Reports/Action-Plan-On-Bullying-

2013.pdf

http://www.education.ie/en/Schools-Colleges/Information/Bullying/Bullying-Procedures-in-

Schools.html

http://www.education.ie/en/Parents/Information/Bullying-Procedures/Bullying-Information-

for-Parents-and-Students.html

http://static.diavgeia.gov.gr/doc/%CE%92%CE%95%CE%A5%CE%999-%CE%91%CE%9C%CE%9B

http://static.diavgeia.gov.gr/doc/%CE%92%CE%95%CE%A5%CE%999-%CE%91%CE%9C%CE%9B

http://www.ond.vlaanderen.be/antisociaalgedrag/nuttig/69827%20Rapport%20OECD.pdf


http://etuce.homestead.com/Publications2011/WRS_Brochure_Final_ENG_doc.pdf

https://osha.europa.eu/en/publications/reports/violence-harassment-TERO09010ENC



http://arrow.dit.ie/cgi/viewcontent.cgi?article=1031&context=cserrep&sei-redir=1&referer=http%3A%2F%2Fscholar.google.it%2Fscholar%3Fas_ylo%3D2013%26q%3Dbullying%2Bireland%26hl%3Dit%26as_sdt%3D0%2C5#search=%22bullying%20ireland%22




http://www.oco.ie/assets/files/OCO-Bullying-Report-2012.pdf

http://www.oco.ie/assets/files/OCO-Bullying-Report-2012.pdf

http://www.education.ie/en/Press-Events/Conferences/cp_anti_bullying/

http://www.education.ie/en/Publications/Education-Reports/Action-Plan-On-Bullying-2013.pdf

http://www.education.ie/en/Publications/Education-Reports/Action-Plan-On-Bullying-2013.pdf

http://www.education.ie/en/Schools-Colleges/Information/Bullying/Bullying-Procedures-in-Schools.html

http://www.education.ie/en/Schools-Colleges/Information/Bullying/Bullying-Procedures-in-Schools.html

http://www.education.ie/en/Parents/Information/Bullying-Procedures/Bullying-Information-for-Parents-and-Students.html

http://www.education.ie/en/Parents/Information/Bullying-Procedures/Bullying-Information-for-Parents-and-Students.html


Italia:

ARCIGAY (2010). Final Report Of The National Research On Homophobic Bullying In

Italian Upper Secondary Schools (Report Finale Della Ricerca Nazionale Sul Bullismo

Omofobico Nelle Scuole Superiori Italiane),

http://www.arcigay.it/wpcontent/uploads/ARCIGAY_BullismoOmofobico_Report.pdf

Ipsos and Save the Children (2013). SAFER INTERNET DAY STUDY – THE

CYBERBULYING. http://images.savethechildren.it/IT/f/img_pubblicazioni/img204_b.pdf

Universitΰ degli Studi di Sassari (Dipartimento di Scienze Politiche, Scienze della

Comunicazione e Ingegneria dell‟informazione), (2012). Restorative Justice As A Tool For

Social Inclusion Of Minors Authors Of Crime And As A Model For The Management Of

Episodes Of Bullying In Schools (“Giustizia Riparativa Come Strumento Di Intervento

Nell‟inclusione Sociale Di Minori Autori Di Reato E Come Modello Di Intervento Per La

Gestione Di Episodi Di Bullismo Nelle ScuOLE”)

http://eprints.uniss.it/7633/1/Patrizi_P_Giustizia_riparativa_come_strumento.pdf

http://www.smontailbullo.it/webi/index.php?s=1

http://www.smontailbullo.it/webi/_file/documenti/Libri%20bullismo/libri%20bullismo%20w

eb.pdf

http://centrostudi.gruppoabele.org/?q=node/315

http://iostudio.pubblica.istruzione.it/web/guest/bullismo

http://www.fuoriclasse.rai.it/new/dettaglio_puntata.aspx?IDPuntata=57

www.smontailbullo.it

Latvia:

Currie et.al. (2010). Social determinants of health and well-being in Young children.

International report from 2009/2010 report. World Health Organization.

Rϋsiρa, Z. (2009). Vardarbξba jeb mobings Latvijas skolαs. Ombutsmen of Republic of

Latvia.

http://www.baltictimes.com/news/articles/32099/

https://www.bee-secure.lu/sites/default/files/Guidelines%20for%20preventing%20cyber-

bullying_COSTIS_0801.pdf

www.dzimba.lv

http://www.arcigay.it/wpcontent/uploads/ARCIGAY_BullismoOmofobico_Report.pdf

http://images.savethechildren.it/IT/f/img_pubblicazioni/img204_b.pdf

http://eprints.uniss.it/7633/1/Patrizi_P_Giustizia_riparativa_come_strumento.pdf

http://www.smontailbullo.it/webi/index.php?s=1

http://www.smontailbullo.it/webi/_file/documenti/Libri%20bullismo/libri%20bullismo%20web.pdf

http://www.smontailbullo.it/webi/_file/documenti/Libri%20bullismo/libri%20bullismo%20web.pdf

http://centrostudi.gruppoabele.org/?q=node/315

http://iostudio.pubblica.istruzione.it/web/guest/bullismo

http://www.fuoriclasse.rai.it/new/dettaglio_puntata.aspx?IDPuntata=57

http://www.smontailbullo.it/


https://www.bee-secure.lu/sites/default/files/Guidelines%20for%20preventing%20cyber-bullying_COSTIS_0801.pdf

https://www.bee-secure.lu/sites/default/files/Guidelines%20for%20preventing%20cyber-bullying_COSTIS_0801.pdf

http://www.dzimba.lv/


http://www.providus.lv/upload_file/Projekti/Kriminalitesibas/Berniem_draudziga_tiesiska_vi

de_LV_1.pdf.


Lituania:

Povilaitis R. Patyθiτ dviejose Vilniaus mokyklose paplitimas. Visuomenλs sveikata, 2008


www.nkd.lt/files/informacine_medzega/2-Moksliniai_straipsniai/4.pdf

http://www.sppc.lt/index.php?-208252237

http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_l?p_id=279424

http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_l?p_id=390536&p_query=&p_tr2=

http://www.vaikulinija.lt

http://www.smm.lt/teisine_baze/docs/isakymai/2004-09-20-ISAK-1462.htm

http://www.mentalhealthpromotion.net/resources/zippy-friends_evaluation-summary.pdf

http://www.nrepp.samhsa.gov/ViewIntervention.aspx?id=271

Luxemburg:

Steffgen G. (2009). Deviant Behavior And Violence In School Institutions Of Luxembourg

(Comportement Deviant Et Violence Dans Les Etablissements Scolaires Du Luxembourg), in

International Journal of Violence and School, 10, 2009 . http://www.ijvs.org/files/Revue-

10/03.-Steffgen-Ijvs-10-fr.pdf

Steffgen, G., Vandebosch, H., Vθllink, T., Deboutte, G., & Dehue, F. (2010). Cyberbullying

In The Benelux-Countries: First Findings And Ways To Address The Problem, in J.A. Mora-

Merchΰn (ed.), Cyberbullying: a cross-national comparison, Landau : Verlag Empirische

Pedagogik. https://www.bee-secure.lu/sites/default/files/Benelux_Cybermobbing.pdf



Malta:

https://www.education.gov.mt/MediaCenter/Docs/1_national%20minnimun%20curriculum_e

nglish.pdf

https://www.education.gov.mt/MediaCenter/Docs/1_Core_Competencies.pdf



http://www.nkd.lt/files/informacine_medzega/2-Moksliniai_straipsniai/4.pdf


http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_l?p_id=390536&p_query=&p_tr2=

http://www.vaikulinija.lt/

http://www.smm.lt/teisine_baze/docs/isakymai/2004-09-20-ISAK-1462.htm

http://www.mentalhealthpromotion.net/resources/zippy-friends_evaluation-summary.pdf

http://www.nrepp.samhsa.gov/ViewIntervention.aspx?id=271

http://www.ijvs.org/files/Revue-10/03.-Steffgen-Ijvs-10-fr.pdf

http://www.ijvs.org/files/Revue-10/03.-Steffgen-Ijvs-10-fr.pdf

https://www.bee-secure.lu/sites/default/files/Benelux_Cybermobbing.pdf



https://www.education.gov.mt/MediaCenter/Docs/1_national%20minnimun%20curriculum_english.pdf

https://www.education.gov.mt/MediaCenter/Docs/1_national%20minnimun%20curriculum_english.pdf

https://www.education.gov.mt/MediaCenter/Docs/1_Core_Competencies.pdf


https://www.education.gov.mt/mediacenter.ashx?file=MediaCenter/Docs/1_NCF Booklet.pdf

http://www.youthinfo.gov.mt

http://www.youthinfo.gov.mt/default.asp?m=cat&id=65

http://www.epasi.eu/CountryReportMT.pdf

Olanda:

Bruhn, D. (2010). Cyberbullying Among German And Dutch Adolescents – Research On

Siblings‟ Influence And Factors Relevant For Prevention And Intervention, University Of

Twente, The Netherlands, http://essay.utwente.nl/60448/1/MA_thesis_D_Bruhn.pdf

Vervoot, M.H.M., Sholte, R.H.J., Overbeek, G. (2008). Bullying And Victimization Among

Adolescents: The Role Of Ethnicity And Ethnic Composition Of School Class, Journal Of

Youth And Adolescence, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2796963/

http://www.kinderombudsman.nl/

http://www.crin.org/docs/FileManager/enoc/2011_Annual_Update_The_Netherlands.pdf

Polonia:

Radiukiewicz, K. (2007). Przemoc. W: J. Mazur (red.). Status materialny rodziny i otoczenia

a samopoczucie i styl Ώycia m³odzieΏy 15-letniej. Wyniki badaπ HBSC 2006 w ujκciu

�rodowiskowym. s. 99-106. Warszawa: Instytut matki i Dziecka Radiukiewicz.

http://www.bezpiecznaszkola.pl/


http://www.prom.org.pl/english-short.htm

http://www.spojrzinaczej.pl/

Portugalia:

Pereira, B., Mendonηa, D., Neto, C,. Valente, L., Smith, P.K. (2004). Bullying In Portuguese

Schools. http://spi.sagepub.com/content/25/2/241.short

http://dislikebullyinghomofobico.pt/

http://www.gnr.pt/multimedia/internet/imagens/portal/escola_segura/escola%20segura.pdf

România:

http://www.defilisterni.org/sito2010-11-12/BullyingEbook.pdf

https://www.education.gov.mt/mediacenter.ashx?file=MediaCenter/Docs/1_NCF%20Booklet.pdf

http://www.youthinfo.gov.mt/

http://www.youthinfo.gov.mt/default.asp?m=cat&id=65

http://www.epasi.eu/CountryReportMT.pdf

http://essay.utwente.nl/60448/1/MA_thesis_D_Bruhn.pdf

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2796963/

http://www.kinderombudsman.nl/

http://www.crin.org/docs/FileManager/enoc/2011_Annual_Update_The_Netherlands.pdf

http://www.bezpiecznaszkola.pl/


http://www.prom.org.pl/english-short.htm

http://www.spojrzinaczej.pl/


http://dislikebullyinghomofobico.pt/

http://www.gnr.pt/multimedia/internet/imagens/portal/escola_segura/escola%20segura.pdf

http://www.defilisterni.org/sito2010-11-12/BullyingEbook.pdf


http://eprints.qut.edu.au/60867/

http://www.etlab.eu/files/chapter%202.pdf

http://www.ocse.org.mx/pdf/152_Manual.pdf

http://iamnotscared.pixel-

online.org/files/exploitation/press/Articol%20Horticultura_EuroEd_Stay@school&Iamnotsca

red.pdf

http://www.ismb.edu.ro/documente/proiecte/SKMBT_C45213032619050.pdf

http://www.tineriimpotrivaviolentei.edumanager.ro/

Slovacia:

Bielikovα, M. and Bo�ραkovα, M. (2005). Students‟ bullying in primary and secondary

education. http://www.prevenciasikanovania.sk/?mod=pedagogovia--prieskumy--

sikanovanie-ziakov-na-zs-a-ss

www.prevenciasikanovania.sk

http://www.minedu.sk

Slovenia: Author did not include references

Spain:

Del Barco, B.L., Castano, E.F., Carroza, T.G., Ramos, V.L. (2011). School Bullying In

Extremadura Region Vs. The Ombudsman's Report (2006).

http://www.redalyc.org/articulo.oa?id=293122840005

http://www.apuntesdepsicologia.es/index.php/revista/article/view/244/246

Istituto Vasco De Evaluaciσn E Investigaciσn Educativa, (2012). The Bullying In Primary

And Middle School – El Maltrato Entre Iguales En Educaciζn Primaria Y Eso En Euskadi.

http://www.isei-ivei.net/cast/pub/bullying2012/Informe_Ejecutivo%20_maltrato2012.pdf

http://www.carm.es/web/pagina?IDCONTENIDO=5316&IDTIPO=100&RASTRO=c792$m

4001

http://www.acosoescolar.info/index.htm

http://www.educacionenvalores.org/IMG/pdf/convivenciaqosarioortega.pdf

http://eprints.qut.edu.au/60867/

http://www.etlab.eu/files/chapter%202.pdf

http://www.ocse.org.mx/pdf/152_Manual.pdf

http://iamnotscared.pixel-online.org/files/exploitation/press/Articol%20Horticultura_EuroEd_Stay@school&Iamnotscared.pdf



http://www.ismb.edu.ro/documente/proiecte/SKMBT_C45213032619050.pdf

http://www.tineriimpotrivaviolentei.edumanager.ro/

http://www.prevenciasikanovania.sk/?mod=pedagogovia--prieskumy--sikanovanie-ziakov-na-zs-a-ss

http://www.prevenciasikanovania.sk/?mod=pedagogovia--prieskumy--sikanovanie-ziakov-na-zs-a-ss

http://www.prevenciasikanovania.sk/

http://www.minedu.sk/

http://www.redalyc.org/articulo.oa?id=293122840005

http://www.apuntesdepsicologia.es/index.php/revista/article/view/244/246

http://www.isei-ivei.net/cast/pub/bullying2012/Informe_Ejecutivo%20_maltrato2012.pdf

http://www.carm.es/web/pagina?IDCONTENIDO=5316&IDTIPO=100&RASTRO=c792$m4001

http://www.carm.es/web/pagina?IDCONTENIDO=5316&IDTIPO=100&RASTRO=c792$m4001

http://www.acosoescolar.info/index.htm

http://www.educacionenvalores.org/IMG/pdf/convivenciaqosarioortega.pdf


http://www.educa.jccm.es/educa-

jccm/cm/alumnado/tkContent?pgseed=1177314357504&idContent=1601&locale=es_ES&tex

tOnly=false

http://www.hezkuntza.ejgv.euskadi.net/r43-

573/es/contenidos/informacion/dif11/es_5613/f11_c.html

Suedia:

Svensson, R. (2001). Tackling Violence in Schools: A Report from Sweden. CONNECT UK-

001

http://www.ojjdp.gov/pubs/234205.pdf

http://www.eucpn.org/docs/review_bullying_at_school_en.pdf


http://www.friends.se

http://www.friends.se/friends/in-english

http://njbullying.org/documents/28031059.pdf

http://www.crin.org/resources/infoDetail.asp?ID=9848&flag=report

UK

Anti-Bullying Alliance: http://www.anti-bullyingalliance.org.uk/

Beatbullying: http://www.beatbullying.org/

ChildNet International: http://www.childnet-int.org/

Children Act 1989. Available at: http://www.legislation.gov.uk/ukpga/1989/41/contents

Department of Education (2012) Behaviour and discipline in schools. A guide for

Headteachers and school staff. Retrieved June 5, 2013, from:

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130401151715/https://www.education.gov.uk/pu

blications/standard/publicationDetail/Page1/DFE-00026-2012

Department of Education (2012). Behaviour and discipline in schools - guidance for

governing bodies. Retrieved June 5, 2013, from:

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/statutory/g0076647/guidance-for-governing-bodies-

on-behaviour-and-discipline/guid

Department of Education (2012). Ensuring good behaviour in schools. A summary for Head

teachers, governing bodies, teachers, parents and pupils. Retrieved June 6, 2013, from:

https://www.gov.uk/government/publications/ensuring-good-behaviour-in-schools-summary

http://www.educa.jccm.es/educa-jccm/cm/alumnado/tkContent?pgseed=1177314357504&idContent=1601&locale=es_ES&textOnly=false



http://www.hezkuntza.ejgv.euskadi.net/r43-573/es/contenidos/informacion/dif11/es_5613/f11_c.html

http://www.hezkuntza.ejgv.euskadi.net/r43-573/es/contenidos/informacion/dif11/es_5613/f11_c.html

http://www.ojjdp.gov/pubs/234205.pdf

http://www.eucpn.org/docs/review_bullying_at_school_en.pdf


http://www.friends.se/

http://www.friends.se/friends/in-english

http://njbullying.org/documents/28031059.pdf

http://www.crin.org/resources/infoDetail.asp?ID=9848&flag=report

http://www.anti-bullyingalliance.org.uk/

http://www.beatbullying.org/

http://www.childnet-int.org/

http://www.legislation.gov.uk/ukpga/1989/41/contents

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130401151715/https:/www.education.gov.uk/publications/standard/publicationDetail/Page1/DFE-00026-2012

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130401151715/https:/www.education.gov.uk/publications/standard/publicationDetail/Page1/DFE-00026-2012

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/statutory/g0076647/guidance-for-governing-bodies-on-behaviour-and-discipline/guid

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/statutory/g0076647/guidance-for-governing-bodies-on-behaviour-and-discipline/guid

https://www.gov.uk/government/publications/ensuring-good-behaviour-in-schools-summary


Department of Education (2011). Getting the simple things right: Charlie Tailor’s behaviour

checklist. Retrieved June 17, 2013, from:

http://media.education.gov.uk/assets/files/pdf/c/charlie%20taylor%20checklist.pdf

Department of Education (DENI). Legislation and guidance for schools. Retrieved June 18,

2013, from: http://www.deni.gov.uk/index/support-and-development-2/child-protection-

safeguarding/21-pupils-parents-bullying-pg.htm

Department for Education. (2012). Preventing and tackling bullying. Advice for Head

teachers, staff and governing bodies. Retrieved June 4, 2013, from: http://www.report-

it.org.uk/files/preventing_and_tackling_bullying_2012.pdf

Department of Education (2012). Screening, searching and confiscation - advice for Head

teachers, staff and governing bodies. Retrieved June 10, 2013, from:

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/advice/f0076897/screening,-searching-and-

confiscation/screening-searching-and-confiscation

Department of Education. The National Strategies. Available at:

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110218194057/http:/nationalstrategies.standards.

dcsf.gov.uk/

Education Act 2002. Available at: http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2002/32/contents

Education Act 2011. Available at:

http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2011/21/contents/enacted

Education and Inspections Act 2006. Available at:


Equality Act 2010. Available at: http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2010/15/contents

Kidscape: http://www.kidscape.org.uk/

Local Safeguarding Children Boards: http://www.safenetwork.org.uk

Mc Clure Watters (2011). The Nature and Extent of Pupil Bullying in Schools in the North of

Ireland, Department of Education Report Series. Retrieved June 19, 2013:

http://www.deni.gov.uk/no_56_report_final_2011.pdf

Office for Standards in Education, Children‟s Services and Skills: http://www.ofsted.gov.uk/

Personal, Social and Health Education. Retrieved June 18, 2013, from:

https://en.wikipedia.org/wiki/Personal,_Social_and_Health_Education

Restorative Justice Council: http://www.restorativejustice.org.uk/

Thomson, F., & Smith, P. K. (2011). The Use and Effectiveness of Anti-Bullying Strategies in

Schools, University of London (DFE-RR098). Retrieved June 17, 2013, from:

http://media.education.gov.uk/assets/files/pdf/c/charlie%20taylor%20checklist.pdf

http://www.deni.gov.uk/index/support-and-development-2/child-protection-safeguarding/21-pupils-parents-bullying-pg.htm

http://www.deni.gov.uk/index/support-and-development-2/child-protection-safeguarding/21-pupils-parents-bullying-pg.htm

http://www.report-it.org.uk/files/preventing_and_tackling_bullying_2012.pdf

http://www.report-it.org.uk/files/preventing_and_tackling_bullying_2012.pdf

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/advice/f0076897/screening,-searching-and-confiscation/screening-searching-and-confiscation

http://www.education.gov.uk/aboutdfe/advice/f0076897/screening,-searching-and-confiscation/screening-searching-and-confiscation

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110218194057/http:/nationalstrategies.standards.dcsf.gov.uk/

http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110218194057/http:/nationalstrategies.standards.dcsf.gov.uk/


http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2011/21/contents/enacted



http://www.kidscape.org.uk/

http://www.safenetwork.org.uk/

http://www.deni.gov.uk/no_56_report_final_2011.pdf

http://www.ofsted.gov.uk/

https://en.wikipedia.org/wiki/Personal,_Social_and_Health_Education

http://www.restorativejustice.org.uk/


https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/182421/DFE-

RR098.pdf

Tippett, N., & Smith, P. K. (2010). Prevention and response to identity-based bullying among

local authorities in England, Scotland and Wales. Equality and Human Rights Commission

Research Report Series. Retrieved June 21, 2013, from:

http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/research/64_identity_based_bullying.pd

f

Studii Transnaționale:

Bullying and subjective health among adolescents at schools in Latvia and Lithuania:


Bullying in European Vocational Training. Action – Research and Good Practices:

European Bullying Research: http://www.e-

abc.eu/files/1/PDF/Research/School_Bullying_eng.pdf

EU Kids Online Network:

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20%282009-

11%29/EUKidsOnlineIIReports/Final%20report.pdf

“I am not scared” project: http://www.mhe-sme.org/our-projects/past-projects/camhee.html

www.nkd.lt/files/informacine_medzega/2-Moksliniai_straipsniai/4.pdf


ProSAVE: http://www.era-edu.com/csfvm/ProSAVE/

TABBY (THREAT ASSESSMENT IN BULLYING BEHAVIOR):


http://www.criminologysymposium.com/download/18.6b82726313f7b234a582f7/137233475

3062/WED09+Parti+Katalin.pdf


https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/182421/DFE-RR098.pdf

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/182421/DFE-RR098.pdf

http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/research/64_identity_based_bullying.pdf

http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/research/64_identity_based_bullying.pdf




http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20%282009-11%29/EUKidsOnlineIIReports/Final%20report.pdf

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20%282009-11%29/EUKidsOnlineIIReports/Final%20report.pdf


http://www.nkd.lt/files/informacine_medzega/2-Moksliniai_straipsniai/4.pdf


http://www.era-edu.com/csfvm/ProSAVE/


http://www.criminologysymposium.com/download/18.6b82726313f7b234a582f7/1372334753062/WED09+Parti+Katalin.pdf

http://www.criminologysymposium.com/download/18.6b82726313f7b234a582f7/1372334753062/WED09+Parti+Katalin.pdf


redactarea unor recomandări care urmăresc dezvoltarea unei ...

Documents

Transcript of redactarea unor recomandări care urmăresc dezvoltarea unei ...