Preview referat Redactarea lucrarii de licenta

"Redactarea lucrarii de licenta"Nu în ultimul rînd o teză reprezintă şi un certificat pentru Facultatea care te-a format că aţi ajuns la maturitatea necesară pentru a începe o carieră profesională ori ştiinţifică. Este un document cu valoare de atestare, care se păstrează şi care poate să probeze, în anii ce vin, că diploma care vi s-a eliberat este reală şi nu măsluită.

"Redactarea lucrarii de licenta"Cînd încep să scriu la teză şi în ce ritm lucrez la ea?

Începeţi să lucraţi la teză cu mult înainte de prezentare. Cel mai bine e ca în perioada în care lucraţi la program, în care acumulaţi ori triaţi date, în care citiţi ce au făcut alţii şi încercaţi să sistematizaţi, să faceţi note. Acestea le puteţi strînge într-un număr de dosare egal cu numărul capitolelor lucrării, pe fiecare dosar înscriind titlul capitolului.

"Redactarea lucrarii de licenta"În felul acesta, cînd vă hotărîţi să treceţi la operaţia de redactare a tezei, în locul unei operaţii de compunere, de creaţie, anevoioasă şi supusă riscurilor, veţi avea de făcut mai mult una de triere, de organizare şi interpretare, de reformulare a materialelor adunate. Tot adunînd note, concepţia unui capitol se va forma de la sine. La un moment dat vă va fi astfel uşor să detaliaţi pe coperta dosarului conţinutul capitolului.

"Redactarea lucrarii de licenta"Notînd, cu gîndul la lucrare, încă din perioada în care lucraţi la program, face scrierea mai uşoară pentru că totul este încă proaspăt în minte. Mai mult, în această fază se pot semnala greutăţi, inconsistenţe, cazuri ce nu pot fi luate încă în considerare din cauza unor limitări teoretice ale abordării pe care o dezvoltaţi, frînturi de demonstraţie, chiar dacă acestea vi se par atunci evidente.

Mai tîrziu, s-ar putea să rămîneţi cu amintirea că sînt evidente dar să nu mai înţelegeţi de loc de ce ele sînt atît de evidente . De asemenea puteţi nota, într-un limbaj simplificat, algoritmi ce vi s-au părut interesanţi în momentul în care i-aţi construit.

Vă propun un experiment. Faceţi un efort şi scrieţi, acum, mîine ori poimîine, o bucată dintr-un capitol, poate chiar un capitol întreg. Unul despre care aveţi o imagine clară despre cum trebuie să arate, ce trebuie să conţină. Puneţi-l apoi deoparte şi nu vă mai atingeţi de el o lună.

Citiţi-l apoi după o lună. Pariez că unele exprimări vă vor părea străine, ca şi cînd n-ar fi fost scrise de dumneavoastră, unele străine în bine, altele în rău, şi cu siguranţă veţi simţi nevoia să formulaţi altfel unele pasaje, ca să nu spun nimic de conţinut. De aceea un proces de scriere trebuie să fie unul de durată. O carte, ori o teză scrisă pe nerăsuflate este de cele mai multe ori una slabă. Desigur, nu neg că puteţi avea o inspiraţie divină care să vă facă să lucraţi demenţial şi să daţi gata într-un timp record lucrarea. Dar n-o publicaţi a doua zi.

Lasaţi-o la dospit un timp. Ocupaţi-vă în timpul ăsta de altceva, eventual luaţi-vă un concediu. Cînd veţi reveni veţi fi surprins să vedeţi cît de mult veţi dori să modificaţi la

textul iniţial. Cu siguranţă că mintea noastră are o inerţie care face ca anumite lucruri să fie trecute cu vederea. Recuperarea acestor scăpări poate fi făcută fie dînd manuscrisul unui coleg, fie lăsîndu-l deoparte un timp.

Lucrul la o teză este un proces care doar rareori seamănă cu cel al scrierii unui roman. Un roman se scrie pagină cu pagină, într-o manieră incrementală, probabil în paralel cu finisarea textelor deja scrise. Scrierea unei teze este un proces neliniar şi uneori chiar iterativ. Cineva a spus că o carte, şi deci şi o teză se scrie începînd cu capitolul unu.

Apoi se reface acest capitol şi se scrie capitolul 2. După ce capitolul 2 a fost scris, e posibil ca viziunea asupra capitolului 1 să se fi modificat oarecum. Ca urmare se reface capitolul 1 şi în consecinţă şi capitolul 2. Apoi se scrie capitolul 3. Odată acesta scris, se refac capitolele 1, apoi 2, apoi 3, ş.a.m.d.

Ce trebuie să conţină o lucrare? O regulă adesea bună de urmat este regula IMRAD :I - Introducere (Introduction)M - Metode (Methods)R - Rezultate (Results)A (and)D - Discuţii (Discussion)

Cum se scrie o introducere?

Introducerea este o parte foarte importantă a unei lucrări ştiinţifice şi cu siguranţa partea cea mai importantă dintr-o lucrare de diplomă. Pentru că ea trebuie să se constituie într-un rezumat al întregului conţinut al lucrării. Sînt recenzori care nu trec niciodată de introducere, restul fiind doar o răsfoială. Puteţi cîştiga un cititor sau îl puteţi alunga după modul în care scrieţi introducerea. Aici trebuie să spuneţi toate lucrurile importante.

A păstra, în vederea obţinerii unor efecte de surpriză, rezultatele spectaculoase pentru partea finală a lucrării este o greşeală. S-ar putea ca cititorul pe care aţi fi vrut să-l cuceriţi să nu ajungă niciodată la capitolul respectiv...

Introducerea unei lucrări de diplomă trebuie să se constituie într-o trecere în revistă, uneori chiar mai detaliată a cîmpului pe care îl investigaţi în lucrare. Pentru că o lucrare de diplomă urmăreşte şi deprinderea absolventului cu "absorbirea" lucrărilor ştiinţifice, verifică capacitatea de a înţelege corect un domeniu, de a-i sesiza corect limitele, o privire asupra literaturii se poate uneori întinde chiar dincolo de capitolul introductiv.

Nu sînt excluse nici tezele complet dedicate unei munci de sinteză. În acest caz însă este de dorit ca literatura raportată ca fiind parcursă să fie semnificativă ca întindere iar lucrarea să nu se mărginească la a reproduce în secvenţă o serie de lucrări, teorii, rezultate, ci ar trebui să încerce sinteze critice, semnalînd evoluţia domeniului ori partea care lipseşte într-o teorie pentru a fi completată de alta.

Adesea evoluţia ştiinţei este la fel de palpitantă ca un roman poliţist. O teză foarte frumoasă poate fi scrisă mergînd pe această idee. În acest caz contribuţia originală ar însemna găsirea unor exemple noi şi explicarea lor comparativă prin mai multe filtre

interpretative.

În ce tip de teză se încadrează lucrarea mea?

Sînt lucrări de sinteză (ca cele semnalate mai sus), lucrări aplicative (în care primează o aplicaţie practică), şi lucrări teoretice (în care primordială este o investigaţie de natură teoretică).

Toate aceste tipuri presupun aporturi originale.

În funcţie de tipul de lucrare, ponderea secţiunilor poate fi diferită. Astfel o lucrare aplicativă va insista mai mult asupra metodei decît rezultatelor. Contează mai mult cum a fost concepută aplicaţia, decît funcţionalitatea ei. Într-o lucrare de orientare teoretică, mai dezvoltată va trebui să fie secţiunea de rezultate, unde enunţaţi aportul dv. original, decît cea de metode, care poate fi o trecere în revistă a arsenalului teoretic ce constituie eşafodajul dezvoltării dv.

Ce scriu în capitolul de concluzii?

În orice caz trebuie revăzut pe scurt, în ordinea prezentării în lucrare, contribuţiile dv. originale. Apoi lucrarea trebuie plasată în contextul altor realizări şi făcută o comparare: de ce este mai bună, ce aduce nou, ce completează la alte teorii, aplicaţii.

De obicei acest capitol se încheie cu o trecere în revistă a manierei în care trebuie continuată cercetarea începută de dv.

Ce mai conţine o lucrare de diplomă?

Referinţe bibliografice, numai acelea ce sînt referite în text, în ordinea alfabetică a autorilor, sau în ordinea referirilor în text.

O frază de mulţumiri în care puteţi sublinia aportul altor persoane la realizarea lucrării.

Eventual o listă de apendix-uri, ce pot conţine: coduri sursă ale programelor realizate, tabele de rezultate în extenso, alte rezultate.

Care sînt fazele unei descoperiri?

Cînd ajungeţi să întrezăriţi cam pe unde s-a ajuns cu cercetarea într-un domeniu înseamnă că aţi depăşit primul prag.

În mod normal, dacă sînteţi pasionat de domeniu, după această fază urmează una în care încep să vă vină idei. De cele mai multe ori ideile sînt inspirate de lecturi. Lucrurile se întîmplă cam aşa. Citiţi un articol cu un scop în minte. Pe măsură ce avansaţi cu lectura găsiţi o slăbiciune a modelului prezentat de autor în directă legătură cu problema care vă frămîntă. Restul lecturiii este de obicei una precipitată în care vreţi să vedeţi dacă autorul atinge această chestiune, sau ea scapă modelului. Dacă ajungeţi la sfîrşit şi ea nu a apărut înseamnă că aveţi deja o "teorie" ...

Cerinţe privind conţinutul lucrării:

Scopul lucrării de licenţă/dizertaţie este să demonstreze că: s-a identificat o temă de interes în spaţiul comunicării, s-au studiat şi însuşit suficient de bine noţiunile dintr-un domeniu, absolventul are capacitate de aplicare şi sintetizare a acestor noţiuni, precum şi de integrare a lor într-o viziune corectă. De asemenea, lucrarea trebuie să demonstreze capacitatea de realizare în mod independent a unei aplicaţii corecte din punct de vedere metodologic şi ştiinţific la una din disciplinele studiate, a formulării de concluzii utile pentru activitatea în domeniul particular ales.

Structura lucrării de licenţă:

a) Introducere:motivaţia tratării temei şi perspectiva studentului privind tema respectivă (noutatea abordării);

b) Secţiunea teoretică/metodologică (două capitole): elemente de teorie preluate corect (cu citări) din literatura de specialitate, interpretări proprii şi exemplificări din contextul românesc, precum şi argumente aduse în sprijinul interpretărilor – se consideră strict elemente legate de tema lucrării şi nu elemente generale;

c) Secţiunea aplicativă, în două variante:

- Investigaţie empirică (cercetare de teren) trebuie să fie realizat pe un aspect din realitatea românească şi să fie proiectat şi realizat de către student;

- procedură (produs de comunicare), exemplu: plan de comunicare strategică, program de relaţii publice, planul unei campanii de relatii publice, plan de reabilitare în urma unei crize.

Pentru ambele variante, lucrarea trebuie să specifice clar modul de culegere a datelor şi contribuţia personală a studentului;

d) Concluzii generale: extinderea concluziilor studiului de caz la un nivel mai mare de generalitate (la nivelul întregii teme tratate);

e) Bibliografia cuprinde toate titlurile citate în cursul lucrării şi titluri recente (ultimii cinci ani) şi relevante pentru tema tratată;

f) Anexe (după caz): datele brute folosite (observaţie: prezentările organizaţiei în care se realizează studiul de caz se includ la anexe)

Structura studiului de caz pentru o lucrare academică la disciplinele de mai sus:

- Pentru o parte aplicativă cu cercetare de teren: Introducere, motivaţia alegerii temei, scopul cercetării, baza teoretică (doar dacă e suplimentară faţă de ceea ce s-a spus deja în capitolele anterioare) ipoteze, metode (instrumentele se ataşează la anexe, se precizează sursa datelor folosite) prezentarea şi interpretarea rezultatelor, concluzii şi sugestii.

- Pentru un produs (procedură) de comunicare: algoritmul de realizare al procedurii respective (exemplu: algoritmul de realizare a unei campanii de relaţii publice).

Metode din ştiinţele sociale care sunt recomandate:

- ancheta prin chestionar sau interviu, observaţia sistematică, studiul documentelor (analiza de conţinut), metoda comparativă, experimentul/simularea, analiza sociometrică.

Lungimea lucrării şi proporţia capitolelor: întinderea totală între 40 şi 50 de pagini (exclusiv anexele), capitolele să aibă o lungime între 10 şi 20 de pagini, partea teoretică să nu depăşească o jumătate din ansamblul lucrării.

Motive de respingere a lucrării:

- preluarea fără citare a unor texte cu copy-paste din literatura de specialitate sau de pe Internet;

- lipsa contribuţiei personale (exemplu preluarea integrală a unui studiu de caz);

- lipsa integrală a trimiterilor la surse teoretice;

- lipsa caracterelor româneşti (diacritice);

- lipsa studiului de caz;

- lipsa bibliografiei;

- lipsa indicării surselor pentru datele din studiul de caz.

A. Formatul tezei Licenta trebuie sa cuprinda urmatoarele parti:

1) Pagina de titlu 2) Cuprins3) Continutul tezei4) Bibliografie5) Anexe

Modul de redactare al tezei de licenta:

Lucrarea trebuie redactata pe computer in format A4, in Times New Roman, marimea literelor fiind de 12 puncte iar distanta dintre randuri fiind de un rand si jumatate. Numerotarea paginilor se va face cu litere arabe, in partea de joc la mijlocul fiecarei pagini. Toate capitolele vor incepe pe o pagina noua spre deosebire de subcapitole si subpuncte care pot fi plasate oriunde in pagina.

PAGINA DE TITLU TREBUIE SA CONTINA:1) Numele universitatii, a facultatii si a catedrei;2) Titlul tezei;3) Nivelul de sustinere a tezei (teza de licenta);4) Numele candidatului;5) Anul realizarii;6) Numele si titlul coordonatorului dar acestea vor fi trecute numai cu acordul sau si se vor scrie pe urmatoarea pagina, cea de dupa titlu.Toate lucrarile trebuie sa fie sustinute

de un coordonator agrea, poate sa fie cercetator sau cadru didactic.

CUPRINSUL este o parte importanta in redactarea lucrarii tale de licenta deoarece aici se vor intalnii capitolele, subcapitolele si subpunctele. Capitolele, subcapitolele si subpunctele vor fi numerotate cu numere arabe astfel: capitolele ex:(1, 2, 3 etc); subcapitolele ex:(1.1, 1.2, 1.3 etc) si subpunctele ex:(1.1.1, 1.1.2, sau 1.2.1, 1.2.2, etc). Titlurile capitolelor, subcapitolelor si subpunctelor vor fi scrise in bold. Aceasta parte va mai contine bibliografia si anexele, cu specificarea paginatiei corespunzatoare din text.

BIBLIOGRAFIA va fi redactata conform standardelor APA (American Psychological Association), dar mai multe detalii aflati la punctul IV.

ANEXELE vor cuprinde ilustratii suplimentare / scale, prelucrarile preliminarii, sau alte indicii si materiale care sa prezinte studiul intreprins. SusB. Continutul tezei Teza de licenta va trebui sa fie bine organizata, sistematizata si redactata logic,iar ea va trebui sa prezinte urmatoarele aspecte:

1) Introducere 2) Cadrul teoretic al problemei studiate 3) Obiectivele si ipoteza/ipotezele cercetarii4) Metodologia cercetarii 5) Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora6) Concluzii si implicatiile cercetarii in practica psihologica 7) Rezumatul lucrarii, preferabil intr-o limba de circulatie internationala

1) INTRODUCEREA va trebui sa aduca un argument puternic al cercetarii realizate, iar ea o sa fie redactada in aproximativ 3 pagini. In introducere se va prezenta sintetic situatia cercetarilor relationate cu subiectul ales, motivatia alegerii temei, relatand foarte precis domeniile care nu au fost explorate sau care solicita investigatii suplimentare si reconsiderari.

2) CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE.Aici se va realiza o evaluare critica a literaturii de specialitate care sa fie relevanta temei tale de cercetare. Acest punct o sa fie redactat numai intr-un singur capitol (Capitolul 2) care va trebui sa prezinte cadrul teoretic al problemei studiate si nu va trebui sa depaseasca 50% din numarul paginilor tezei. Aici vei prezenta teoriile impreuna cu modele explicative, aratand dezvoltarea si stadiul recent al cercetarii, poti sa mentionezi si parerea ta despre posibilele lacune sau limite care au fost omise in procesul cercetarii. Literatura care ai mentionat-o o vei clasifica dupa un criteriu explicit mentionat si anume: cronologic, tematic, sau de alta natura. In aceasta parte a lucrari vei arata capacitatea ta de a selecta bibliografia corespunzatore, de a analiza critic, si puterea ta de a-ti forma propriului tau punct de vedere despre subiectul studiat.

3) OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII proprii, vor contine urmatoarele aspecte:a) Formularea coerenta a obiectivelor generale si specifice ale cercetarii;b) Formularea explicita a ipotezelor cercetarii (daca este cazul);

4) METODOLOGIA CERCETARII contine urmatoarele paragrafe:

a) Subiectii (principalele date demografice) b) Instrumentul/instrumentele de investigare (descriere)c) Designul experimental (daca sunt experimente de laborator acesta va fi foarte amplu tratat)/procedura de lucru

5) REZULTATELE CERCETARII/INTERPRETAREA ACESTORA contine urmatoarele subcapitole:- 5.1. prezentarea si analiza datelor- 5.2. interpretarea rezultatelor

In aceasta parte a lucrarii vei redacta figurile si tabelele care vor reda rezultatele cercetarii tale care trebuie sa decurga foarte clar si coerent.Se atribuie o interpretare psihologica la toate rezultatele numerice si la semnificatiile acestora si este de dorit sa dati unele explicatii contextuale si alternative impreuna cu implicatiile rezultatului discutat. Datele proprii trebuie interpretate prin raportarea la datele literaturii de specialitate, aratand diferentele si asemanarile.

6) CONCLUZII SI IMPLICATII. Acestea trebuie sa fie formulate foarte clar si limpede, iar redactarea obiectivelor cercetarii trebuie sa fie logica si coerenta. In acest capitol se va prezenta motivatia cercetarii. Concluziile cercetarii realizate impreuna cu implicatiile sale practice vor arata contributia ta adusa in domeniul ales, iar astfel concluziile vor reflecta raspunsuri si solutii la intrebarile cercetarii. Cand vei redacta concluziile trebuie sa eviti detaliile si argumentarile suplimentare. SusC. Stilul si limbajul de cercetare O regula importanta in redactarea tezei de licenta este ca aceasta nu trebuie sa contina greseli gramaticale (punctuatie, lexic, acord). Lucrarea trebuie redactata intr-un limbaj academic impersonal, specific lucrarilor de cercetare.Relatia dintre idei trebuie sa fie clara, iar teza trebuie sa fie coerenta. SusD. Citarea bibliografica Autorul tezei trebuie sa citeze in mod corect toate sursele incluse in teza, inclusiv figuri, tabele, ilustratii, diagrame deoarece toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt proprietate intelectuala a autorilor sau institutiilor care au realizat acele materiale.

Tot ce inseamna preluare din diferite scrieri, fraze sau paragrafe vor fi citate prin indicarea inclusiv a paginii din sursa utilizata, dar si prin ghilimele si forma italica a literelor, iar toate acestea trebuie sa se regaseasca in bibliografia finala. Atunci cand sursa citata este indirecta, adica preluata de la un alt autor, se va scrie numele si initiala prenumelui autorului si anul publicatiei, cu indicarea in paranteza a autorului si anului aparitiei sursei indirecte din care s-a citat. Daca sursele preluate sunt de pe internet atunci vor fi notate adresele de pagina web,iar acestea vor fi bagate ultimele in cadrul bibliografiei.

Exemple:1) Horia C. Matei, Statele lumii. Mica Enciclopedie de Istorie, Ed. Meronia, Bucuresti,19992) Eugenio Garin, Umanismul italian, Ed. Univers, Bucuresti, 19823) G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, vol. III, parte speciala, Ed.

Academiei, Bucuresti, 19924) Vasile Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, I. Pascu, I. Molnar, Al. Boroi, V. Lazar: Drept penal, partea speciala, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999