ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETIEconomie Teoretic si Aplicat

ECONOMIA INTR-O LECIEHenry Hazlitt

RECENZIE

Aprut in 1946, Economia ntr-o lecie este cea mai cunoscut lucrare a lui Henry Hazlitt, aceasta fiind tradus in zece limbi si tiprit in peste zece mii de exemplare. Autorul analizeaz in paginile crii erorile caracteristice att economitilor mediocri, cat si ale celor profesioniti.

Am scris cartea aceasta pentru a scoate in evident principiile economice generale si urmrile nefaste ale ignorrii lor, iar nu influena duntoare a unei legi oarecare. (H. Hazlitt, iunie 1978)

In prima parte, H.Hazlit afirm ca lecia poate fi sintetizata ntr-o singura fraza: Secretul tiinei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate, ci si pe cele de durata ale oricrei aciuni sau politici; el consta in descifrarea consecinelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup, ci asupra tuturor grupurilor.

n partea a doua a crii, autorul se folosete de 24 de capitole pentru a susine lecia prin puterea exemplului.

Capitolul I Exemplul geamului spartUn geam se sparge la o brutrie, iar oamenii ajung la concluzia ca, privind partea buna a lucrurilor, geamgiul va avea mai mult de lucru. Daca privim doar din perspectiva geamgiului, este un exemplu bun, chiar o ntmplare benefica. La o scala mai mare ns, lund in considerare ntreaga comunitate, brutarul iese in pierdere cu suma pe care ar fi putut s-o cheltuie pe un nou costum, dnd astfel croitorului mai mult de lucru.

Capitolul II Teoria eronata a binefacerii distrugeriiTeoria susine ca in vreme de rzboi, producia creste, daca analizam numrul de case distruse care au fost reconstruite, si cum un eveniment ca acesta aduce mult mai mult de munca in construcii. Autorul scoate aici in evidenta faptul ca nevoia nu nseamn cerere, deoarece aceasta din urma necesita si puterea de cumprare adecvata, pe lng nevoie, demonstrnd astfel invaliditatea teoriei. Exemplul dat aici este comparaia intre nevoia din India, care o depete in mod clar pe cea din America, si puterea de cumprare a celor doua. Noile afaceri care ar putea fi impulsionate de nevoia Indiei sunt stpnite de puterea de cumprare foarte mica a arii.

Capitolul III Pentru tot ceea ce obinem, in afara darurilor naturii, trebuie sa pltim cumva.Capitolul prezinta pleac de la premisa ca pentru orice lucru care nu este strict necesar, comunitatea trebuie sa plteasc intr-un mod sau altul. Un pod care nu este necesar pentru fluidizarea traficului, dar este construit pentru a crea locuri de munca va aduce un plus si probabil mai multe minusuri comunitii. Timp de un an de zile vor exista locuri de munca pentru 500 de persoane, dar in acelai timp contribuabilii vor pierde o suma de bani pe care ar fi putut sa o cheltuiasc in mod individual pe lucrurile de o necesitate mai mare. Concluzia este ca sunt anse mici sa se gseasc o soluie care sa asigure o valoare a bunstrii per unitate monetara egala cu aceea pe care ar putea sa o dobndeasc fiecare individ cumprnd doar ceea ce considera el nsui, in loc sa fie obligat sa plteasc o anumita suma de bani statului.

Capitolul IV Impozitarea este indispensabilaIn acest capitol se susine ideea ca impozitarea este indispensabila pentru ndeplinirea unor funcii guvernamentale, dar in acelai timp, aceasta descurajeaz deschiderea de noi ntreprinderi sau dorina de munca a indivizilor.

Capitolul V Creditele de stat i impactul lor asupra economiei unei ariExista doi fermieri A si B, care urmresc sa i deschid o ferma. A are cea mai mare credibilitate si competen aadar obine creditul privat. Statul ii ofer creditul lui B pentru a spori producia. In final ns nu se va ntmpla aa pentru c ranul B nu este la fel de eficient ca si A, iar A va iei de pe piaa deoarece va fi incapabil sa i plteasc creditul. Motivul producerii acestui rezultat este diferena dintre cele doua credite, mai exact modul in care sunt verificai debitorii. Un creditor privat urmrete debitorul verifica daca are sau nu posibilitatea sa restituie banii, deoarece ei suporta pierderile, in timp ce statul este indiferent asupra acestor detalii deoarece pagubele sunt pltite de contribuabili (din plata impozitelor). Concluzionam ca aceste credite guvernamentale nu duc la creterea pe termen lung a produciei naionale globale ci ncurajeaz investiiile eronate, aa cum afirma autorul.

Capitolul VI Mainile creeaz omaj H. Hazlitt contrazice aceasta teorie conforma creia un utilaj automat duce la pierderea unul loc de munca, si susine ca oamenii nu neleg ce este greit in a afirma asta. In exemplul pe care l susine, evideniaz faptul ca per ansamblu numrul de locuri de munca nu scade.O croitorie achiziioneaz mai multe mainrii, si poate produce mai multe materiale intr-un timp mai scurt si cu efort sczut. ntr-adevr, o parte din angajaii croitoriei ar putea sa i piard slujba, dar privit in ansamblul comunitii, muncitorii care creeaz mainriile vor avea mai mult de lucru. De asemenea, profitul nregistrat de croitorie va fi folosit in dezvoltarea acesteia, genernd de fapt mai multe locuri de munca.

Capitolul VII Eroarea schemelor de mprire a munciiIn acest capitol se evideniaz eroarea schemelor de mprire a muncii. Spre exemplu, cnd un instalator repara o eava, este nevoie si de un faianar care sa permit accesul la eava, si sa monteze ulterior faiana. O astfel de schema avantajeaz numeric locurile de munca, dar omul trebuie sa plteasc doua lucrri, prin urmare nefiind in poziia de a achiziiona un alt bun sau serviciu cu acelai efort financiar. Aceasta eroare are la baza aceeai iluzie pe care am analizat-o in primul capitol, unde situaia nu a fost privita la o scara globala, ci doar ntr-un grup restrns de persoane.

Capitolul VIII Soldai sau funcionari ntori la viaa civilaAutorul insista asupra faptului ca funcionarii sau soldaii care se ntorc la viaa civila din lipsa de cerere pentru posturile pe care le ocupau ar trebui sa se orienteze spre alte domenii, unde exista cerere de munca. Efectul lor asupra contribuabililor este negativ, dat fiind faptul ca acetia din urma trebuie nc sa verse bani statului pentru susinerea lor. Per ansamblu, aceasta practica duce la scderea produciei naturale, si ar trebui nlturat.

Capitolul IX Economiti care ignor scopulMaximizarea produciei acesta este scopul urmrit de societate, ns unii economiti se pierd in detalii precum ocuparea la maxima capacitate a forei de munca, ceea ce nu duce imediat la maximizarea produciei, ci doar la ocuparea forei de munca. Aadar, o practica mai buna ar fi sa folosim toate mijloacele pentru maximizarea produciei, urmrindu-ne scopul in mod direct.

Capitolul X Taxele vamale ofer locuri de muncAutorul critica in acest capitol pe acei economiti care susin ca taxele vamale sporesc salariile sau creeaz locuri de munc. H. Hazlitt susine ca, pe termen lung, taxele vamale produc un efect invers. Ne este prezentat exemplul in care industria productoare de pulovere este protejata de taxele vamale. Ce scoate in evidenta autorul este faptul ca oferta de munca din alte industrii va fi mai mica, deci, per ansamblu, va scdea. De asemenea, se contureaz ideea ca taxele vamale formeaz o bariera intre state, ceea ce conduce in mod implicit la o scdere a exporturilor statului, si la o scdere a nivelului de trai general.

Capitolul XI Pentru un stat sunt importante doar exporturileMuli economiti susin ca pentru un stat sunt importante doar exporturile, iar autorul contrazice ideea, prin afirmaia ca intre exporturi si importuri trebuie sa existe o egalitate.Acordarea de mprumuturi ctre alte tari, cu scopul de a spori exporturile constituie principala eroare a economitilor. De fapt ceea ce se exporta nu sunt bunurile, ci banii necesari pentru a cumpra bunurile, ntruct multe din mprumuturi devin in cele din urma prea mari pentru a mai putea fi rambursate.H. Hazlitt susine ca o naiune nu se mbogete oferind bunuri pe gratis. Ea poate doar sraci. ns adevratul motiv pentru care o tara are nevoie de exporturi este plata importurilor.

Capitolul XII Sistemul preturilor paritareCreterea preturilor printr-o ordonana a Guvernului nu face dect sa scad forat producia si puterea de cumprare a unor grupuri, in favoarea altora. De asemenea, ncercarea de a oferi o producie egala tuturor are efecte negative, aceasta fiind practic imposibila, si se va crea o situaia in care A si B obin profit pe seama celui omis, C.Capitolul XIII Salvarea sectoarelor depiteMulti-economitii susin ca dezvoltarea unui stat consta in evoluia sa pe toate sectoarele, iar H. Hazlitt contrazice aceasta opinie susinnd faptul ca investiiile intr-un sector depit sunt fr rost, si nu fac doar sa mpiedice sectoarele noi din evoluie. Autorul afirma ca orict de paradoxal al prea, pentru vigoarea unei economii dinamice, este necesar ca sectoarele slbite sa fie lsate sa dispar, iar cele aflate in expansiune sa fie lsate sa se dezvolte.

Capitolul XIV Sistemul preurilor Eroarea pe care o subliniaz autorul in acest capitol se refera la felul in care birocraii hotrsc producerea anumitor bunuri de consum. Hazlitt afirma ca aceasta hotrre ar trebui fcut in relaie cu nevoile consumatorilor, iar preturile determinate in funcie de cerere si oferta.

Capitolul XV Problema stabilizrii mrfurilorAcordarea de mprumuturi pentru stabilizarea preturilor unor mrfuri nseamn pe de-o parte, ca productorii eficieni, cu costuri sczute, nu-si pot valorifica ntreaga producie, pe care o pot obine la un pre sczut iar pe de alta parte productorii ineficieni, cu costuri ridicate, sunt meninui artificial in circuitul economic. Aceasta duce la creterea costului mediu la care se fabrica produsele. Pierderea neta a societii este reprezentata de pierderea de producie, pentru ca oamenii sunt pltii pentru a nu produce. In consecina, salariile scad fie prin valoarea lor nominala, fie prin creterea costului vieii. Astfel stabilizarea preturilor poate duce la o instabilitate mai mare decar ar putea sa o creeze o piaa libera.

Capitolul XVI Fixarea preturilor de ctre Guvernncercarea de a menine preturile bunurilor de consum sub nivelul pieei aduce cu sine creterea cererii pentru acel bun, si in acelai timp reducerea ofertei pentru acel bun. Profitul obinut la producia acelui bun scade, descurajnd astfel producia sa. Prin urmare, pierderile vor fi mult mai mari dect ctigurile ntruct descurajnd producia unui bun, dezorganizeaz procesul de ocupare a forei de munca.

Capitolul XVII Controlul costului chiriilorSimilar cu controlul preturilor unui bun, fixarea preturilor chiriilor se poate impune folosind o lege speciala, care are ca argument faptul ca oferta de case nu este elastica. Un control ndelungat al preturilor chiriilor duce la reducerea numrului de case construite, stimulentul pentru acest sector diminundu-se.Pe termen lung, fixarea chiriilor este puin necesara, si cu att mai distructiva, cu cat este meninuta o perioada mai ndelungata.

Capitolul XVIII Salariul minimLegea salariului minim este o metoda cu capacitai limitate in ncercarea de a combate salariile mici. Nu se poate stabili valoarea muncii unui om la o anumita suma, ntruct ar nlocui salariile mici cu omajul.O metoda mai practica ar fi subvenionarea in mod deschis a salariilor muncitorilor marginalizai pentru activitatea pe care acetia o desfoar. Dar fora de munca nu poate fi pltita pentru mai mult dect produce, deci singura metoda reala pentru combaterea salariilor mici este de fapt creterea productivitii.

Capitolul XIX -- Contribuie ntr-adevr sindicatele la creterea salariilor ?Este una dintre cele mai mari iluzii ale zilelor noastre. Aceasta este in principal rezultatul incapacitii de a recunoate ca salariile sunt determinate de productivitatea muncii. Atunci cnd sindicatele au impus scderea orelor de munca a sczut si productivitatea. Multe sindicate au insistat asupra unei subdiviziuni rigide a muncii, s-au opus salariilor calculate pe baza productivitii sau a eficientei, au insistat sa se creeze un salariu unic si au optat pentru promovarea in funcie de vechime si nu in funcie de meritele personale. Cele mai multe dintre aceste politici au fost promovate pe baza presupunerii ca exista o cantitate fixa de munca ce trebuie fcut, un anumit font de munca ce trebuie distribuit unui numr cat mai mare de oameni si pe cat mai multe ore cu putin pentru a nu-l epuiza prea repede. Aceasta presupunere este complet eronata. Munca genereaz munca iar singurul efect al acestor politici a fost reducerea productivitii sub nivelul pe care altfel acesta l-ar fi atins si deci reducerea salariilor reale.

Capitolul XX -- Fora de munca trebuie sa primeasc suficient pentru a-si rscumpra produciaAceasta idee nu reprezint altceva dect o forma a teoriei puterii de cumprare. Echilibrul economic se realizeaz atunci cnd salariile i preturile egalizeaz producia. Cele mai potrivite salarii nu sunt cele care se pot acorda, ci acelea care permit o producie maxima si eliminarea omajului.

Capitolul XXI Funcia profiturilorPuine persoane tiu care este funcia profitului in economie. Intr-o economie libera, profitul decide ce bun se produce si ce bun nu se produce. Funcia profiturilor este de a stimula orice activitate economica competitiva, in sensul cutrii unor noi cai de reducere a costurilor si de cretere a eficientei. Profiturile mari sunt obinute de cei ce au reuit sa scad costurile de producie cel mai mult, meninnd o calitate a produselor cat mai ridicata.

Capitolul XXII Mirajul inflaieiTotul ncepe de la problema ca oamenii considera ca bogia este msurata in bani. Daca gndim aa atunci mai muli bani ar nseamn mai multa bogie, ns daca statul produce mai muli bani automat cresc preturile si nivelul de trai. Mirajul consta in impresia ca ai un salariu mai mare, ns salariul real este mult mai mic, pentru ca au crescut si preturile bunurilor de consum.

Capitolul XXIII -- Ponegrirea economisiriiCuvntul economisire este folosit uneori pentru a desemna strngerea banilor iar alteori investiia fr sa se fac nici o distincie clara intre cele doua sensuri. Simpla strngere de bani este duntoare economiei in toate situaiile.Economisirea si investirea pot avea uneori definiii identice ns trebuie specificat faptul ca economiile se definesc ca acumulri de bani iar investiiile ca acumulri de bunuri. Echilibrul dintre economii si investiii se realizeaz in mod similar echilibrului dintre cerere si oferta pentru ca putem defini economiile si investiiile ca fiind cererea si oferta de capital nou. Si aa cum cererea si oferta de bunuri sunt echilibrate prin intermediul preturilor la fel si cererea si oferta de capital sunt aduse la echilibru de rata dobnzii care reprezint preul capitalului mprumutat. Presupunerea ca exista o limita pana la care poate fi absorbit capitalul este complet greit deoarece nu exista o limita posibila si dezirabila a dezvoltrii din punct de vedere calitativ dar si cantitativ. Nu poate exista surplus de capital pana cnd cea mai napoiata tara nu este la fel de bine echipata din punct de vedere tehnologic ca si cea mai dezvoltata.

Capitolul XXIV Reformularea lecieitiina economica este o tiina care identifica efecte secundare. Tot ea identifica si efectele generale. Este tiina care identifica efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupra anumitor interese particulare, pe termen scurt, ci asupra interesului general, pe termen lung. Aadar putini neleg implicaiile care decurg in mod necesar din afirmaiile cu caracter economic pe care le fac. Cnd spun ca pentru salvarea economiei trebuie mrit volumul creditelor, este ca si cnd ar afirma ca pentru salvarea economica trebuie crescut nivelul de ndatorare. Cnd se afirma ca o cale spre prosperitate naionala este creterea preturilor practicate de fermieri este ca si cnd ai spune ca pentru a creste prosperitatea este necesara creterea preturilor pentru muncitorii din orae. Afirmaia ca relansarea economica se poate realiza prin creterea salariilor este o alta metoda de a spune ca relansarea economica se face prin creterea costurilor de producie etc. Astfel scopul tiinei economice este de a vedea problemele in ansamblu si nu pe fragmente.

Partea a III-a este reprezentata de un singur capitol intitulat Lecia dup 30 de ani.In acest capitol Hazlitt se ntreab cat s-a nvat din lecia prezentata in paginile crtii in aceasta perioada ? Rspunsul dat de acetia chiar in paragraful imediat este: Daca ar fi sa ne referim la politicieni, la toi cei care sunt responsabili de formularea si aplicarea politicii guvernului, practic nu s-a invitat nimic. In aceti capitol autorul revine la analiza inflaiei care dup 30 de ani este o problema din ce in ce mai grava. De asemenea constata ca daca am analiza toate capitolele crtii, constatam ca se continua aplicarea acelorai politici ca si la momentul primei editri a crtii, dar acum cu o si mai mare obstinaie.

Sintetiznd ideile prezentate de autorul crtii, H. Hazlitt, pot spune ca leciile prezentate de acesta ne ndeamn sa privim lucrurile aparent mrunte din exterior, si sa calculam impactul lor la o scala mult mai mare, globala. Cartea este o adevrata lecie adusa concepiilor generale ale economiei, si cum economitii nu analizeaz nc lucrurile destul de atent, fiind prea pripii in adoptarea de noi idei sau teorii.

Maria Aurelian-GabrielGrupa 1405Pagina 7