ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE COMERT

Recenzie la Drumurile unitatii romanesti , Drumul oilor , Drumurile negustoresti

de Costin Murgescu, Editura Enciclopedica, Bucuresti 1996

BUCURESTI2010

Costin Murgescu (27 octombrie 1919 – 30 august 1989). Doctor in stiinte economice, membru corespondent al Academiei Romane, a fost directorul Institutului de Economie Mondiala.

A elaborat lucrari privind istoria economiei nationale, a gandirii economice romanesti si relatiilor economice internationale: Opera economica a lui P.S. Aurelian (1966); Echipa de conducere (1971); David Ricardo in Anglia revolutiei industriale (1973); Japonia in economia mondiala (1982); Mersul ideilor economice la romani ( prima editie : vol. I – 1987; vol II – 1990; editia a II-a - 1994). In faza de manuscris: Dunarea in gandirea economica romaneasca; Istoria comertului romanesc.

Aceasta carte , Drumurile unitatii romanesti , a fost conceputa in prelungirea celor peste 1300 pagini care alcatuiesc o opera fundamentala , greu de egalat in domeniu : Mersul ideilor economice la romani.

Aparuta post mortem la Editura Enciclopedica , aceasta carte este formata din doua parti : prima parte a lucrarii este intitulata Drumul oilor , fiind o incursiune in evolutia pastoritului pe pamantul romanesc iar in partea a doua , intitulata Drumurile negustoresti , profesorul Costin Murgescu adauga pastoritului o conotatie economica mai concreta.

In aceasta lucrare autorul isi propune sa prezinte cititorului , activitatile oierilor si negustorilor , rolul si locul acestora in intemeierea economiei romanesti. Pentru redarea acestor activitati autorul merge pe firul evenimentelor sociale , istorice si politice ale perioadelor respective.

In prima parte a lucrarii , Drumul oilor , autorul insista asupra ideii de trashumanta , care in conceptia sa nu este sinonima cu miscarile migratoare sau nomade , oferind argumente serioase in aceasta privinta. Oamenii din tinuturile Carpatilor , cei care dupa afirmatiile lui Dimitrie Cantemir “nu asculta de nici un boier si alcatuiesc un fel de republica” au avut un rol decisiv in omogenizarea continua a natiunii pana la actul final care a consemnat acest proces , in 1918.

Pastoritul , cu precadere cel romanesc , a fost legat intotdeauna de un centru stabil ( spre deosebire de pastoritul popoarelor nomade ) fixat in spatiile de origine : din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, in jurul caruia s-a dezvoltat obstea sateasca care era formata din mai multe sate cu autoconducere taraneasca.

Un lucru important de mentionat este faptul ca in Transilvania a existat mai multe secole un regim strain asupritor care urmarea deznationalizarea, dezomostenirea taranilor romani , insa trashumanta a reusit sa-si pastreze caracterul pendular si anume : vara turmele de oi erau tinute in Carpati si Podisul Transilvan urmand ca iarna sa treaca pe versantele sudice ale Carpatilor sau sa mearga pana in Campiile Dobrogei.

Autorul foloseste multe surse istorice din care aflam ca oierii transilvaneni, din cauza conditiilor vitrege, au fost nevoiti sa se stabileasca in alte parti cum ar fi Moldova sau Tara Romaneasca , uneori trecand si granita spre vecini, cum ar fi Campia Panonica sau Polonia (unde multi dintre ei mor in urma unei ierni cumplite). Faptul ca poporul roman este legat de vaile pe care le locuieste este dovedit de Costin Murgescu prin “Republicile” oierilor care de fapt erau niste zone compuse din mai multe sate in care oierii erau stapani isi desfasurau activitatile.

Din acest subcapitol rezulta faptul ca in spatele acestor “Republici” ale oierilor au fost determinante munca si demnitatea umana dar autorul ne atrage atentia si asupra faptului ca domnitorii nu puteau sa se poarte urat cu ei deoarece conform literaturii vremii , oierii “nu stau prea mult la tocmeala”.

Se mentioneaza raporturile dintre pastorit si agricultura care ne arata ca , de exemplu , la inceputul secolului trecut , in comunitatile satesti din muntii Gorjului proprietatea agricola devenise privata in timp ce proprietatea de pasune era inca obsteasca.ceea ce va face posibila , in timp , o egalitate deplina intre Comosneni.

Profesorul Costin Murgescu cerceteaza si explica viata pastorala nu numai prin activitatile economice, dar si prin modul lor de viata sociala , prin faptele de cultura si de limba ,

etimologiile lor fiind proiectate in majoritatea cazurilor in spatiul limbii latine , insa nu absolutizeaza aceasta trimitere si ne vorbeste si de stransele legaturi cu limbile slave si faptul ca aceasta convietuire cu popoarele invecinate si-au lasat amprenta si asupra terminologiei pastoresti. In continuarea acestor lucruri autorul ne ofera niste informatii interesante despre astronomia si mitologia pastorala.

Pastoritul ca profesie este prezent in istoria romanilor si prin toponimele pe care le-a impus , de-a lungul timpurilor , prin locurile unde a fost practicat. Fapt ce a sustinut , prin simpla lor prezenta, unitatea romanilor din toate provinciile istorice.

In analiza pe care o face pastoritului , profesorul Costin Murgescu apeleaza la literatura istorica si economica , sociologica si etnografica, la monografii si sinteze. Dar si la documente , la declaratii ale oierilor, la memorii si amintiri ale celor mai batrani dintre ei. El le pune in evidenta si le utilizeaza atat cat sa poata conferi suport istoric si teoretic ideilor si punctelor sale de vedere.

Intre tipologiile pastoritului , prezente in literatura romaneasca de specialitate , autorul se apropie cel mai mult de cea propusa de Nicolae Dunare, pe care o considera cea mai aproape de realitati deoarece : a) situeaza pastoritul romanesc, fara a omite particularitatile sale , in ansamblul tipurilor pastorale propriu regiunilor carpatice din aceasta zona europeana; b) beneficiaza de cele mai noi cercetari din Romania, dar si din alte tari.

Capitolul “Pseudo-tratat de oierit” clarifica rolul pastoritului , mai ales al celui transhumant, ca “inteprindere economica de tip asociationist”. Proprietarii erau cei care desemnau conducatorul , in sarcina caruia intrau: organizarea activitatii, alegerea oierilor si precizarea atributiilor acestora, respectarea programului de lucru, prepararea si comercializarea produselor din lana, carne, lapte, in functie de care se desfasura intreaga gama a activitatilor ciobanesti , indiferent de pastorit : local , sedentar , pendular sau transhumant. Majoritatea activitatilor aveau acelasi scop de unde rezulta faptul ca erau organizate asemanator.

Din aceste lucruri rezulta faptul ca stana a fost pratic una dintre primele inteprinderei economice. Oierii era actionari si isi puneau in comun oile iar impartirea rezultatelor intregii activitati a stanii se facea intre oieri in functie de actiunile detinute (oi , etc).

In lucrarea sa , profesorul Costin Murgescu acorda un loc aparte si serbarilor pastoresti: Sambra oilor, Nedeile (cand oamenii veniti din colturi diferite ale “tarilor” invecinate , se adunau intr-o zi de duminica spre a-si schimba produsele). Prilej ce ii ajuta pe pastori sa intocmeasca jocuri, , sa se distreze , dar si sa faca negot cu produsele muncii lor.

Aceste activitati , dupa cum ne arata profesorul Costin Murgescu , presupuneau daruinta , inventivitate , putere de discernamant la fel ca in oricare alte meserii.

Activitatea comerciala a oierilor romani este infatisata de autor ca fiind prezenta in spatii extrem de largi : Lvov , Buda si pana la Constantinopol. Brasovul , de exemplu, nu a fost numai baza negotului intre Tarile Romane in sensul ca el si-a facut prezenta in toate tarile din aceasta zona europeana.

Autorul ne face cunoscuta si latura dramatica a pastoritului , cu toate necazurile sale. Unele sunt cauzate fie natura , fie de hotii care cutreierau padurile. Altele ca rezultat a unor politici straine de natura de a descuraja activitatea pendulatorie a ciobanilor. Nici Imperiul Otoman nu i-a scutit pe oieri de necazuri, autoritatile sale urmarind sa le ia vitele sau produsele muncii lor.

In partea a doua a cartii , Drumurile negustoresti, istoricul Costin Murgescu este dublat de economistul Costin Murgescu care adauga conotatiei umane a pastoritului o conotatie economica mai concreta. Drumul oilor a creat principalele artere comerciale dintre Ardeal , Tara Romaneasca si Moldova. Pe marginea acestor artere au luat fiinta unele din cele mai importante targuri si orase ale Romaniei. Domnitori , principi si regi , prin inscrisuri care isi puneau amprenta asupra unor sisteme trecatoare si schimbatoare, au acordat numeroase facilitati pentru negustorii ardeleni, munteni si moldoveni. Targurile si orasele din drumul oilor s-au transformat

in centre de negost si economice in centre ale culturii , diplomatiei , politicii dar si ale ortodoximului.

Asa cum arata profesorul Costin Murgescu , in partea a doua a lucrarii sale Drumurile unitatii romanesti , negotul romanesc cunoaste, in secolele XIV si XV , o mare amploare atat din punct de vedere al diversitatii produselor dar si ca arie de cuprindere a unor importante spatii neromanesti, produsele autohtone fiind cautate in zone comerciale cat mai largi. Functia orasului Campulung in comertul international , de exemplu , subliniaza autorul , devine bine cunoscuta in Europa.

Rutele comerciale sunt descrise amanuntit cum ar fi :-drumuri ale Tarii Romanesti – strabatand zona de intalnire a dealurilor subcarpatice cu

campia, de la Campulung si Targoviste pana in partile rasaritene ale tarii, legat direct cu capitala alternativa de la Bucuresti si cu marile vaduri dunarene, de la Olt pana la Braila, drumul acesta a constituit , in secolele XV – XVI, principala artera comerciala, pe marginea careia s-au format cateva dintre cele mai importante targuri si orase ale Tarii Romanesti;

-drumuri ale Moldovei : in cazul acesteia era vorba despre cursul celor trei mari rauri – Siretul , Prutul si Nistrul – care strabateau tara de la nord spre sud, facilitand relatiile de afaceri dintre porturile de la Marea Neagra si Dunare, centrele comerciale din interior si orasele poloneze;

In lucrare autorul nu vorbeste numai de Brasov, Campulung sau Targoviste, dar si de Ploiesti, Braila, Buzau , Pitesti , ca sa nu mai mentionam Bucurestiul. Ele devin orase ale activitatilor negustoresti ale tuturor romanilor, mai ales dupa 1821 si cu precadere dupa 1848, fara a omite nici epoca lui Alexandru Ioan Cuza. Timp in care romanii isi incep desavarsirea unitatii nationale, la ale carei baze s-au aflat, asa cum arata autorul , si activitatile oierilor si negustorilor, care au purtat cu ei nu numai produse ale romanilor, dar si intelepciunea si cumintenia acestora.

Totodata autorul ne aduce la cunostinta si informatii despre targuri si sate care au avut un rol important in comertul secolelor XIV – XV dar care din motive politice , cum ar fi schimbarea domniilor si deci a preferintelor acestora in alegerea centrelor negustoresti, au avut o perioada scurta de viata si astazi sunt niste simple sate cum ar fi Targsor sau Gherghita sau altele cum ar fi Orasul de Floci din care n-a mai ramas decat o amintire.

Profesorul Costin Murgescu imbina foarte bine informatiile istorice cu geografia dar si cu economia dandu-ne astfel posibilitatea de a afla informatii deosebit de interesante despre cum se desfasura comertul in urma cu cateva secole.

Interesul profesorului Costin Murgescu pentru activitatile , locul si rolul oierilor si negustorilor, pentru drumurile lor, se interfereaza cu al unor mari personalitati din domeniile istoriei, geografiei si sociologiei. Ca si ceilalti ganditori , autorul ajunge la concluzia ca activitatile oierilor, negustorilor si comerciantilor , modul lor de viata si de trai se resfrag in mersul de ansamblu economic, social, politic si cultural al societatii si al felului in care aceasta lupta pentru indeplinirea propriului sau destin.

Este important de a aminti faptul ca profesorul Costin Murgescu a elaborat aceste lucrari “nu numai pe baza datelor furnizate de biblioteci si arhive , ci si batand, ani de-a randul , cu piciorul , tara, prin ungherele ei cele mai putin turistice si , mai ales , prin tinuturile cele mai semnificative ale pastoritului in Romania”.

Aceasta incursiune a profesorului Costin Murgescu in istoria drumurilor pastorilor si negustorilor in spatiile locuite de romani este foarte bine realizata si structurata fiind in acelasi timp captivanta deoarece autorul cauta sa ne surprinda oferindu-ne o multitudine de informatii mai mult sau mai putin cunoscute despre istoria negotului poporului roman; aceasta carte , as indrazni sa spun ca este chiar unica din punct de vedere al problemelor abordate.

Informatiile prezentate au ca factor comun dorinta autorului de a descoperi si a conexa elementele de unitate nationala ale unui popor care a fost ravasit adesea de istorie , dar “legat

prin multe fire vizibile, unele insuficient talmacite, dar , mai ales , prin nenumarate fire invizibile, fire care trebuiau aduse la lumina”.

Drumurile unitatii romanesti , Drumul oilor , Drumurile negustoresti este o lucrare capabila de a ne arata de unde venim si incotro ne indreptam , stiut fiind ca “profesorul Costin Murgescu nu accepta o idee neprecedata de fapte , sustinand adesea , foarte clar ca ideile vin din fapte”.

BIBLIOGRAFIE

Murgescu Costin , Drumurile unitatii romanesti, Drumul oilor, Drumurile negustoresti , Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996