Reabilitare orala curs 6: Reabilitarea orala a adultului cu carioactivitate intense

Riscul la carie a unui individ este definit ca probabil aparitiei unui nr specific de lez carioase noi sau progresul unor leziuni preexistente intr-o perioada de timp bine definite.

Principalii factori de risc carios sunt :

-preexistenta de lez carioase(obt coronare)

-nr semnificativ de obturatii coronare

-nr crescut de microorganism cariogene

-igiena orala deficitara

-consum crescut de sucroza

-anatomie dentara nefavorabila

-expunere slaba la Fluor

-deficiente ale tratatmentelor anterioare

-existenta aparatelor ortodontice fixe

-conditiit socio-economice si obiceiuri familiale nefavorabile

-obiceiuri vicioase: fumat,consum de alcool

-boli asociate cu modificari ale alimentatiei (diabet,bulimie)

-medicamente care scad fluxul salivar(antidepresive,hipnotice,tranchilizante,supresoare ale apetitului)

Evaluarea riscului la carie este ! ptr estimarea prognosticului ,stabilirea planului de tratament si pentru monitorizarea P

Evaluarea clinica a riscului de carie este un proces care implica mai multe etape de decizie ,medical fiind cel care decide daca informatiile obtinute din examinarea clinica a P sunt suficiente sau daca are nevoie de info suplimentare .

Riscul de carie individual poate fi evaluat ca fiind de urmatoarele categorii:

-fara risc C0

-cu risc mic C1

-risc C2

-risc crescut

Un P cu risc crescut de carie prezinta :

-2 sau mai multe leziuni carioase primare localizate inclusiv pe fetele netede ale dintilor

-un nr mare de restaurari coronare din care multe cu leziuni carioase secundare

-leziuni carioase complicate care au necesitat tratament endodontic

1

-dinti lipsa ca urmare a extractiilor

-neglijenta fata de sanatatea oro-dentara

Dg cariei dentare

A trecut dg sit rat cariei dentare erau limitate numai la detectarea si restaurarea lez carioase.Aceasta abordare a fost in exclusivitate un trat symptomatic si a esuat in controlul act etiologici.In trecut caria dentara era cosiderata un process ireversibil cee ace insemna k o predictie a progresului era inutila iar evolutia trebuia stopata cat mai rpd posibil print trat restaurator,In prezent se stie ca boala carioasa are caracter reversibil si o etiologie plurifactoriala.

Tratament

-controliul infectiei ca parte integrala a modelului medical de tratamenttrebuie aplicat intotdeauna in sit P care sufera de o boala carioasa active si extinsa

Pacientii cu carii active(care au progresat cel putin pana la jum dist pana la JSD si cp)au de obicei o igiena orala deficitara ,expunere minima la fluor si dieta intens cariogen.De multe ori tabloul clinic este complicat de prezenta resturilor radiculare,a afectarii pulpare si sau parodontale ,unoeri a resturilor radiculare.

Controlul bolii carioase ca parte a tratamentului restaurator consta in

-eliminarea t infectate de la nivelul tuturor dintilor,tratamentul medicamentos si restaurarea temporara a leziunilor.

-intervalul de timp dintre seinta restaurarii temporare si cea a restaurarii finale va fi folosit ptr evaluarea raspunsului pulpar a dintilor in cauza si ptr rezolvarea celorlalte problem asociate.

Controlul tratamentului resturator se desfasoara in 3 etape:

a.tratamentul initial

-temporizarea tratam tuturor cavit extinse prin obt de control

-tratam specific antimicrobian

-aplicarea mijloacelor de control aplacii bacteriene

-controlul dietei

b.evaluarea preliminara

-urmareste raspunsul gingival ca indicator al eficientei controlului placii bacteriene

-raspunsul pulpar al dintilor cu restaurari de control

-evaluarea gradului de cooperare a P cu privire la igiena orala ,medicatie si controlul dietei

-monitorizarea care urmareste evaluarea clinica atenta a dintilor

-inlocuirea restaurarilor de control cu restaurari de durata

-monitorizarea indicilor de placa si a nivelurilor de Streptococ Mutans

-reluarea tratament antimicrobian si reevaluarea dietei atunci cand sunt impuse d cavit noi lez carioase incipiente si niveluri crescute de Streptococ Mutans .

Analiza ocluzala

2

In situatia lez coronare intinse in suprafata si profunzime trebuie facuta o evaluare atenta a rapoartelor intra si interarcadice.

Cuspizii opozanti plonjanti ca urmare a migrarilor verticale si dintii vecini migrate orizontal pot limita refacerea corecta a morfologiei coronare in cazul realizarii unei obturatii proximale.

Tratamentul profilactic permite luand in considerare dg si progresia leziunilor carioase precum si riscul de carie individual o atitudine terapeutica cat mai conservatoire si utilizarea unor metode ptr eliminarea sau reducerea agentilor patogeni cu luarea in calcul a aposibilitatilor de remineralizare a leziunilor carioase incipiente.

In acest scop se utilizeaza mai multe strategii de tratament

1.Blocarea transmiterii microorg cariogene,

2.eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral

3.cresterea rezistentei dintelui la atacul acid

4.controlul carbohidratilor din alimentatie

Blocarea transmiterii microorg cariogene

-se face prin imunizare ,prin inhibitia adeziunii mediate de glucani

-terapia antibacteriana de inlocuire genetica

-eliminarea pop de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral se face prin : indep mec a placii microbiene se face prin utilizarea de ag chimioprofilactici(doar clorhexidina),clorura de cetilpiridinium , extractul se sanguinaria,triclosan,listerina,antibiotice,fluorul.

3.Cresterea resist dintilor la atacul acid

-se face prin metode fluorizare ,

-sigilarea santurilor si fosetelor

-aplicarea produsilor de baza d Ca si fosfati

4.controlul carbohidratilor din alimentatie

-se face prin analiza alim care are drept scop identif surselor de zahar din alimentatie si reducerea frecventei ingestiei lor,vor fi inregistrate produsele care contin zahar urmarindu-se daca mesele princip sunt suficient de hranitoare sau constituie motivul ptr care P consuma frecvent gustari intre mesele principale,potentialul cariogen al gustarilor

Orice produs medic care contine zahar sau reduce secretia salivara ,nr si tipul bauturilor dintre mese,consumul gumelor de mestacat cu zahar sa a oricarui produs zaharos care necesiat dizolvare in saliva si produsele zaharoase consumate inainte de culcare.

Alegerea metodei de restaurare

-alegerea intre diverse procedee clinice si materialele de restaurare trebuie sa raspunda criteriilor biologice functionale si tehnice:

Motivarea P ptr igiena si sanatate orala Raportul dintre gr distructiei si cantitatea de substanta dentara sanatoasa restanta Calitatea inchiderii marginale

3

Pozitia dintelui pe arcada Relatiile cu dintii vecini: relatiile intermaxilare ,motivarea P privind reevaluarea periodica

Reabilitarea orala la P cu uzura dentara

Clinic semnele timpurii ale uzurii dentare se manifesta printro crestere a translucentei suprafatelor de smalt urmata de o modif a culorii spre galben prin transp dentine.

Aparitia de zone in care morfolo d e modif desi nu este sesizata de p poate fi sesizata de medic in care unui examen clinic complet

Efectul uzurii dentare asupra rel ocluzie nu este predictibil si este strcit individual.In cele mai multe cazuri,evolutia lenta a uzurii permite ca DVO sa fie pastrata prin eruptive pasiva dar daca mecanismul multifactorial accelereaza procesul de uzura este posibila micsorarea DVO.

Ptr cazurile de uzura incipienta obiectivele planului de tratament sunt :

-eliminarea hipersensibilitatii sau a hiperestetiei dentinare

-identificarea factorilor etiologic

-protejarea structurilor restante ,dispensarizarea ptr monitorizarea evolutiei uzurii.

Abraziunea dentara

=pierdere de subst dentara printrun process mechanic care implica actiunea repetata a unui corp strain asupra dintilor

Etiologie

-uzura dintilor prin abraziune este cel mai frecvent raportata la efectul periajului dentar si uneori la interpunerea intre arcade a unor obiecte cum ar fi : pipa,creion,,cuie etc.

Capacitatea abraziva a periajului depinde de tehnica ,frecventa si durata periajului .Forta aplicata pe periuta ,rigiditatea ,lungimea si forma filamentelor periutei si continutul in substante abrasive,pH-ul si cantitatea de pasta folosita.

Abfractia dentara

4