Sanatate Orala

44
SĂNĂ TATE ORALĂ C 1 SĂNĂTATEA ORALĂ – DETERMINANT ESENŢIAL AL CALITĂŢII VIEŢII Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a definit sănătatea drept o stare completă de bine din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii (1!"). #Măsura $n care o persoană sau un grup sunt capabile să $şi satisfacă nevoile de bază, dar şi modul $n care sunt capabile să se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant% (OMS, 1&!) 'ef ini ţ ia recent dat ă de O.M.S. #Să nătate a oral ă est e o stare eliberat ă de dur ere cronică a regiunii orale şi faciale, de cancer oral şi $n regiunea gtului, de e*istenţa leziunilor orale, a defect elo r congenitale (despi căt urile de buz ă şi palat), de boli parodontale, de leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburări care pot afecta cavitatea orală%. S+n+tatea oral+ $nseamn+ mai mult dect dinţi s+n+toşi, accentul fiind pus din ce $n ce mai pregnant pe implicaţiile psio-sociale şi de calitate a vieţii. Dimensiunile sănătăţii (/les şi Simnett, 1) 1. Sănătate fiziă 0 funţi!n"lit"te" !#$"nismului. %. Sănătate ment"lă 0 "&ilit"te" 'e " $(n'i l"# )i !e#ent . *. Săn ăta te em! ţi! n"l ă  0 #eun!")te#e" )i e+,#im"#e" em!ţiil!# -f#iă &uu#ie su,ă#"#e/ 0. Sănătate s!i"lă 0 "&ilit"te" 'e " f!#m" )i menţine #el"ţii inte#um"ne . . Sănătate s,i#itu"lă 0 e+istenţ" ,#ini,iil!# ,e#s!n"le 'e !m,!#t"ment . 2. Sănătate $n relaţie cu me'iul 0 inte$#"#e 3n me'iul 3n!n4u#ăt!# . Inte##el"ţi" sănăt"te !#"lă – sănăt"te $ene#"lă "lit"te" 5ieţii principiul de "lit"te " 5ieţii le$"tă 'e st"#e" 'e sănăt"te $ene#"lă (ealt-related ualit2 of life)  3fecţiunile din sfera cranio-faci ală pot afecta att de mult aceşti parametri $nct duc la alterări $n perceperea  im"$inii ,#!,#ii - self-image/6  ,#!,#iei !nsi'e#"ţii - self-esteem/6  stă#ii 'e &ine - well being) C"lit"te" 5ieţii !ne,t multi'isi,lin"# "#e inlu'e7  durata de viaţă4  absenţa bolii, a s imptomatologiei,  absenţa discomfortului şi a durerii4  funcţii adecvate fizică, emoţională şi socială4 percepţia unei stări adecvate de sănătate4 satisfacţia legată de sănătate4

Transcript of Sanatate Orala

Page 1: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 1/44

SĂNĂTATE ORALĂC 1SĂNĂTATEA ORALĂ – DETERMINANT ESENŢIAL AL CALITĂŢII VIEŢII

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a definit sănătatea drept o stare completă debine din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii(1!").

#Măsura $n care o persoană sau un grup sunt capabile să $şi satisfacă nevoile de bază,dar şi modul $n care sunt capabile să se transforme pentru a se adapta la mediulambiant% (OMS, 1&!)

'efiniţia recent dată de O.M.S. #Sănătatea orală este o stare eliberată de durerecronică a regiunii orale şi faciale, de cancer oral şi $n regiunea gtului, de e*istenţaleziunilor orale, a defectelor congenitale (despicăturile de buză şi palat), de boliparodontale, de leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburăricare pot afecta cavitatea orală%.

S+n+tatea oral+ $nseamn+ mai mult dect dinţi s+n+toşi, accentul fiind pus din ce $n cemai pregnant pe implicaţiile psio-sociale şi de calitate a vieţii.

Dimensiunile sănătăţii (/les şi Simnett, 1) 1. Sănătate fiziă 0 funţi!n"lit"te" !#$"nismului. %. Sănătate ment"lă 0 "&ilit"te" 'e " $(n'i l"# )i !e#ent. *. Sănătate em!ţi!n"lă  0 #eun!")te#e" )i e+,#im"#e" em!ţiil!# -f#iă &uu#ie

su,ă#"#e/ 0. Sănătate s!i"lă 0 "&ilit"te" 'e " f!#m" )i menţine #el"ţii inte#um"ne. . Sănătate s,i#itu"lă 0 e+istenţ" ,#ini,iil!# ,e#s!n"le 'e !m,!#t"ment.

2. Sănătate $n relaţie cu me'iul 0 inte$#"#e 3n me'iul 3n!n4u#ăt!# .Inte##el"ţi" sănăt"te !#"lă – sănăt"te $ene#"lă – "lit"te" 5ieţii principiul de "lit"te " 5ieţii le$"tă 'e st"#e" 'e sănăt"te $ene#"lă (ealt-related

ualit2 of life)  3fecţiunile din sfera cranio-facială pot afecta att de mult aceşti parametri $nct duc la

alterări $n perceperea  im"$inii ,#!,#ii -self-image/6  ,#!,#iei !nsi'e#"ţii -self-esteem/6  stă#ii 'e &ine -well being)

C"lit"te" 5ieţii !ne,t multi'isi,lin"# "#e inlu'e7

 durata de viaţă4  absenţa bolii, a simptomatologiei,  absenţa discomfortului şi a durerii4  funcţii adecvate fizică, emoţională şi socială4 percepţia unei stări adecvate de sănătate4 satisfacţia legată de sănătate4

Page 2: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 2/44

absenţa dezavanta5elor sociale sau culturale corelate cu sănătatea. valoare apreciată subiectiv de individ, grupuri, societăţi, legată de durata de

supravieţuire, modificată de starea funcţională, percepţii, oportunităţi sociale şiinfluenţată de boală, tratament sau politică.

sentimentul general al individului de fericire şi satisfacţie

toate aspectele vieţii sănătate, recreaţie, cultură, drepturi, sistem de valori, credinţe şiaspiraţii corelaţia $ntre sănătate şi calitatea vieţii - patru factori şi modul $n care aceştia

afectează starea de bine a individului şi anume factori funcţionali, factori psiologici (aspectul şi $ncrederea $n sine),  factori sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comunicarea)  e*perienţa durerii 6 discomfortului

E5"lu"#e" "lităţii 5ieţii cercetare - instrumente de măsură a calităţii vieţii  $ngri5irile de sănătate şi accesul la $ngri5ire  nivel personal influenţează decizia pacientului sau a medicului privind alegerea

tratamentului, la nivel social conduce la $nţelegerea nevoilor celorlalţi poate influenţa şi deciziile la nivel politic  calitatea vieţii devine un instrument de $nţelegere şi conturare a practicii clinice,

cercetării, educaţiei pentru sănătate, nu numai la nivel individual, ci la nivel decomunitate

Dete#min"nţii sănătăţii

7alonde a definit determinanţii sănătăţii biologia umană, stilul de viaţă8 mediul $ncon5urător organizarea serviciilor de sănătate.

A&!#'"#e" O.M.S. ,#i5in' st#"te$iile ,#e5enti5e )i 'e ,#!m!5"#e " sănătăţiiProgramul Global O.M.S. pentru sănătate orală (20 0 3 )

 ,!litii 'e sănăt"te !#"lă, pentru controlul eficient a f"t!#il!# 'e #is !muni, ce potfi modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă, consumule*cesiv de alcool, fumatul, etc) pentru

 bolile dentare, cancerul oral, tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.

  dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare asanatatii, punnd accent pe $#u,u#ile ,!,ul"ti!n"le 'ez"5"nt"4"te din tăriledezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.

,#i!#it"te" cea mai mare - $mbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vrstnicilor 

Page 3: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 3/44

 prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale 9:;),tulburari cranio-faciale, traume si accidente.

"ente - <educerea inegalităţilor e*istente $n starea de s+n+tate a populaţiei cauzatede diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.

 <educerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc

pentru bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingri5iri primare e*istente. =na dintre responsabilităţile ma5ore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor

bolilor orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risccrescut)

C %8RINCI8II ACT9ALE 8RIVIND CONCE8EREA :I IM8LEMENTAREA 8RO;RAMELOR DESĂNĂTATE ORALĂ

Definiţie 8RO;RAM DE SĂNĂTATE ORALĂ7 Succesiune de activităţi $ntreprinsepentru a $mbunătăţi unul sau mai multe aspecte ale stării de sănătate orală ale unui gruppopulaţional.

St#"te$i" O.M.S. 'e ,#!m!5"#e " sănătăţii !#"le se bazează pe sloganul #gndeşte global - acţionează local% acţiunile trebuie focalizate pe identificarea determinanţilor sănătăţii implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sănătăţii crearea unor baze de date care să permită evaluarea programelor aflate $n derulare stabilirea unor relaţii naţionale şi internaţionale de scimb de e*perienţă privind

promovarea sănătăţii orale.

8#!$#"mele 'e sănăt"te !#"lă variază $n funcţie de

Page 4: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 4/44

tipul de problemă de sănătate orală grupa de vrstă căreia se adresează factorii de risc ai grupului populaţional perioada de derulare nivelul de mobilizare a comunităţii.

Ti,u#i 'e ,#!$#"me 'e ,#!m!5"#e " sănătăţii7 >rograme internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (O.M.S., ?.'.:., 3.'.3.). >rograme naţionale 0 guvern, organizaţii profesionale naţionale >rograme locale 0 organizaţii politice sau profesionale locale.

9n ,#!$#"m 'e sănăt"te !#"lă u,#in'e7 et"," 'e e#et"#e < descrierea, evaluarea şi e*plicarea ştiinţifică a unui aspect de

sănătate orală la nivelul unui grup populaţional st"&ili#e" 'esi$n<ului )i iniţie#e" ,#!$#"mului im,lement"#e" ,#!$#"mului

menţine#e" )i !ns!li'"#e" ,#!$#"mului e+tin'e#e" )i "'",t"#e" programului la noile cerinţe.

M!'elul E=les )i Simnett -1>>>/ 'e #e"liz"#e " unui ,#!$#"m 'e sănăt"te u,#in'e? et",e7

1. :dentificarea necesităţilor şi priorităţilor @. Stabilirea scopului şi obiectivelor A. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi obiectivelor !. :dentificarea resurselor B. >lanificarea metodelor de evaluare

C. Stabilirea planului de acţiune". SD3<D8 :mplementarea programului

Defini#e" ,!,ul"ţiei ţintă: preşcolari, şcolari, liceeni, vrstnici, gravide, adulţi, , etc., cu accentasupra grupelor dezavanta5ate indivizii instituţionalizaţi (copii sau vrstnici $n cămine, azile,etc)4 persoane cu dizabilităţi, etc

I'entifi"#e" neesităţil!# )i ,#i!#ităţil!#7 'ate privind problema de sănătate - determinarea gravităţii şi e*tinderii afecţiunii

respective, precum şi stabilirea grupelor de risc - (fişe clinice tip O.M.S.) 'ate demografice (profilul colectivităţii) - instrumente sociologice (cestionar, interviu,

focus grup) numărul indivizilor din populaţia ţintă şi distribuţia geografică status-ul soco-economic condiţii de viaţă adresabilitatea către serviciile medicale publice starea generală de sănătate

'ate privind status-ul educaţional 0 instrumente sociologice (cestionar, interviu, focusgrup) cunoştinţe

Page 5: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 5/44

atitudini şi comportamente.

St"&ili#e" s!,ului )i !&ieti5el!#7Ee vrem să obţinemF =nde vrem să a5ungemF

Stabilirea celor mai eficiente metode.8#i!#ităti )i !&ieti5e7 >rioritate 0 cea mai importantă problemă de sănătate. *. <educerea prevalenţei cariei

dentare la copii, reducerea prevalenţei cancerului oral, $mbunătăţirea cunoştinţelor saudeprinderilor legate de sănătatea orală, etc

Obiective 0 ţelurile pe care ne propunem să le obţinem la sfrşitul programului.* $mbunătăţirea cunoştinţelor despre igiena orală cu AGH4 scăderea incidenţei cariei

dentare cu 1BH4 promovarea responsabilităţii personale, familiale si comunitare pentrupăstrarea sănătătii4 $ncura5area stilurilor sănătoase de viaţă şi posibilitatea de a face alegerisănătoase $n campusurile şcolare.

St"&ili#e" met!'el!# 'e im,lement"#e7 *emple fluorizarea apei potabile4 administrarea desoluţii sau tablete cu ?4 sigilări4 fluorizări locale4 controlul plăcii microbiene dentare (peria5eprofesionale sau peria5 personal asistat).

Ale$e#e" met!'el!# 'e e'u"ţie7 In funcţie de problema educaţională identificată $n faza deevaluare si de vrsta grupului ţintă. *emple e*puneri, demonstraţii, diapozitive, 5ocuri  5ucarea unui rol (teatru) teatru de păpusi,

postere, mass media (D;, internet, radio), 5ocuri video.

I'entifi"#e" )i !&ţine#e" #esu#sel!#7A. Resu#se 'in inte#i!#ul !munităţii7 - um"ne profesori, părinţi, medici şcolari - m"te#i"le săli clasă, D;, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru @. Resu#se 'in e+te#i!#ul !munităţii7 

- fonduri de la guvern, ministere- sponsorizări de la O.J.K., asociaţii profesionale internaţionale sau locale.

An"liz" SOT

8untele t"#i 8untele sl"&e -li,su#ile/ O,!#tunităţile Ameninţă#ile -!nst#(n$e#ile/

Page 6: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 6/44

C!nst#(n$e#i- ,!litii guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale #est#iti5e4 limitarea#esu#sel!#  şi tim,ului4 lipsa f"ilităţil!# 4 "titu'ini !stile in colectivitate4 caracteristici socio-economice, culturale şi educaţionale ale colectivităţii.

M!nit!#iz"#e" ,#!$#"mului7

1. Monitorizarea activităţilor programului@. Monitorizarea forţei de muncăA. Monitorizarea facilităţilor şi a ecipamentelor.

E5"lu"#e" ,#!$#"mului7 >ermite să măsurăm ,#!$#esul obţinut la final şi efiienţ" fiecărei activităţi >ermite identificarea ,#!&lemel!#  apărute $n cursul derulării programului şi s!luţiile 

acestora >ermite obţinerea unor !nluzii – fee'&"B.

C * )i 0ANCETE E8IDEMIOLO;ICE

E,i'emi!l!$i"7 #Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legatede sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub controlproblemele de sanatate% (7ast, 1&&)

 3nalizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat siaspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.

Ni5elele si et",ele e#et"#ii e,i'emi!l!$ie  3. Jivelul cunoasterii (e*plicatiei)- cercetarea fundamentala. L. Jivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.

  tape   3. 1. :nitierea procesului etiologic4  @. :nitierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog  A. 'epistarea clinica a bolii4  !. Supravegerea bolii.  L. 1. >rofila*ia primara 0 evitarea initierii si declansarii procesului patologi  @. >rofila*ia secundara 0 evitarea depistarii tardive a bolilor   A. >rofila*ia tertiara 0 evitarea urmarilor nefaste ale bolilor 

D!meniile 'e stu'iu "le e,i'emi!l!$iei Eti!l!$i" &!lil!#  - identificarea unor metode preventive (impactul

factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata inmultifactorialitatea etiologiei bolilor).

 Ist!#iul -e5!luti"/ &!lil!# < epidemiologia clinica (aplicarea metodelorepidemiologice in practica medicala)

  Des#ie#e" st"#ii 'e s"n"t"te " $#u,u#il!# ,!,ul"ti!n"le 0 utila pentruidentificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea siurmarirea evolutiei bolilor.

Page 7: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 7/44

  E5"lu"#e" efiientei si efi"it"tii serviciilor de sanatate publica, amasurilor preventive si de promovare a sanatatii.

Ti,u#i 'e stu'ii e,i'emi!l!$ie A. Stu'ii !&se#5"ti!n"le ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de

sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.  1. Stu'ii 'es#i,ti5e  %. Stu'ii "n"litie

@. Stu'ii e+,e#iment"le -inte#5entie) 0 tentative de scimbare a unui element al bolii(e*punerea sau progresul) prin tratament.Stu'ii 'es#i,ti5e

nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre e*punere siefect sau prezenta inferentelor de tip cauzal

descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si boala ale comunitatilor(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)

parametrii utilizati morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,

etc.

A,li"tiile "netel!# 'es#i,ti5e valuarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei4 >lanificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice4 laborarea unor programe4 ?ormularea unor ipoteze epidemiologice4 'escrierea istoriei naturale a bolilor4 'escrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.4

Ti,u#i 'e stu'ii 'es#i,ti5e Seriile de cazuri Studii ecologice (corelationale) Studii in sectiune (transversale)

Stu'ii t#"ns5e#s"le -in setiune/ determina ,#e5"lent" unei boli, masurand in acelasi timp si e+,une#e" si efetul,

problema principala fiind determinarea #!n!l!$iei e+,une#e<efet4 se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand e*punerile ce

reprezinta "#"te#istii fi+e ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-economica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor4

recomandari de st"n'"#'iz"#e internationala a metodelor de anceta, alegereacorespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a inst#umentel!# 'e "net"(cestionarul, interviul ).

S#eenin$ul e+"min"#e 'e m"s", consta in aplicarea unor procedee si tenici de investigatie

asupra unui grup populational pentru i'entifi"#e" 'e ,#ezumtie " unei &!li "n!m"liis"u f"t!#i 'e #is6

depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profila*ie secundara4

Page 8: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 8/44

  I,!teze7  1.intr-o populatie e*ista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoineresimtite, nee*primate sau nesatisfacute4

  @. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie maieficiente si eficace.

Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test 'e s#eenin$ seimparte intr-un l!t 'e ,e#s!"ne ,#!&"&il &!ln"5e si un l!t 'e ,e#s!"ne ,#!&"&ils"n"t!"se.

C#ite#ii 'e "le$e#e "le &!lil!# – !&ietul s#eenin$ului boala sa constituie o ,#!&lem" 'e s"n"t"te (prevalenta mare, gravitate mare

evolutie fatala, invaliditate, absenteism)4 boala sa fie 'eel"&il" in faza de l"tent" sau in formele de 'e&ut

"sim,t!m"ti4 sa e*iste teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de

catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare4 sa e*iste f"ilit"ti 'is,!ni&ile pentru cei depistati cu boala4 tratamentul si supravegerea sa fie "e,t"te de bolnavi4 costul actiunii sa nu fie e*agerat de mare. sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de

aplicare al testului.

8e#f!#m"ntele testel!# 'e s#eenin$

  Loală prezenta Loală absentă

Dest

  pozitiv

Destnegativ

V"li'it"te" -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuiesa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). >oate fi inte#n" sau e+te#n".

a>ozitiv adevarat

b  ?als pozitiv

c?als negativ

dJegativ adevarat

Page 9: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 9/44

Senziti5it"te"- procenta5ul rezultatelor pozitive $n masa bolnavilor (complementara cuproportia fals-negativilor).Sn "F"G +1HH. O proba cu senzitivitate mare va determinao proportie a fals-negativilor mica.

S,eifiit"te" 0 este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu auboala procenta5ul rezultatelor negative $n masa nonbolnavilor (complementara cu

proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp N 'F'G& 1HH sau RNFN@ 1HH, unde <J sunt real negativii(persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar JL sunt nonbolnavii.Specificitatea este complementară cu proporţia fals-pozitivilor -RNFN@G8FN@1/.

Re,#!'uti&ilit"te"  - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului. V"l!"#e" ,#e'iti5"7

V8 N probabilitatea prezentei unei bolicand testul este . ;>N aab*1GG  V8< N probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . ;>-N ddc*1GG

Stu'iile "n"litie "ut" "#$umente in f"5!"#e" e+istentei unei "s!i"tii 'e ti,"uz"l

Efetul apare numai in ,#ezent" unui unor anumiti factori4 As!ie#e" este prezenta in momente diferite la aceleasi diferite populatii4 "t!#ul 'e #is presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de actiune

(latenta)4 !#t" "s!ie#ii ?<boala se masoara prin <<4 *ista o variatie a f#e5entei &!lii odata cu intensitatea agresivitatea durata de

e*punere la ?<.

Ti,u#i 'e stu'ii e,i'emi!l!$ie "n"litie Studiile caz-control (anamnestice)

Studiile de coorta 1. >rospective @. <etrospective

Stu'ii ti, "z<!nt#!l -"n"mnestie/

1. cercetarea "uzel!# &!lil!# , in special a celor #"#e si multif"t!#i"le, cu l"tent"m"#e.  Proiectarea stuiului! 

1. Seleti!n"#e" l!tu#il!#  ". alegerea "zu#il!# 'e &!"l" (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu

formularea criteriilor de diagnostic4 &. alegerea "zu#il!# 'e !nt#!l -test/ compus din persoane care saesantioneze prevalenta de e*punere din populatie care a generat cazurile4

. #",!#tul $#u, test<m"#t!#  0 depinde de prevalenta e*punerii in grupul martor,marimea riscului relativ si de erori4

  in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de @-A martori pentru un caz(cresterea puterii testului de comparare).

%. Cule$e#e" inf!#m"tiil!#  0 determinarea situatiei e*punerii dupa aparitia bolii(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu a5utorul studiilor de biocimie.

Page 10: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 10/44

*. M"su#"#e" "s!i"tiei ?<- boala prin determinarea riscului relativ (<<) si risculatribuibil populatiei4

0. An"liz" si inte#,#et"#e" '"tel!#  - statistic

Stu'iile 'e !!#t" -'e ini'ent" 'e u#m"#i#e s"u eti!l!$ie)

Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un $#u,e+,us si unul nee+,us la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a stariide boala.

S!,ul   - a dovedi e*istenta nu a unei "s!i"tii e,i'emi!l!$ie de tip cauzal  - a efectua infe#ente 'e ti, "uz"l

  - a verifica daca ! i,!tez" e,i'emi!l!$i", formulata in urma unorobservatii clinice, a unor ancete descriptive sau a lecturii, este "'e5"#"t" s"u f"ls".

 3ncetele prospective Permit identificarea mai multor boli  care se asociaza aceluiasi factor e risc .

I. 1. Seleti!n"#e" l!tului test - in funtie 'e suse,ti&ilit"te" 'e " f"e &!"l" -R/  - in urma unui studiu de prevalenta  - populatii captive scolari, militari, andicapati  - grupuri profesionale e*puse unui risc profesional

I. %. Ale$e#e" l!tului 'e !m,"#"#e -m"#t!#/7 - $#u, inte#n, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1) - $#u, e+te#n, ce provine din alta populatie (model de tip @)

  II. Cule$e#e" inf!#m"tiil!#  - direct, prin observare, e*amen clinic, paraclinic si interviu4

  - indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la e*punerea

colectiva a unei populatii al un factor de risc

III. 9#m"#i#e" su&ietil!# - aceleasi procedee pentru grupul e*pus ca si perntru celnee*pus

IV. M"su#"#e" si "n"liz" '"tel!#   - frecventa bolii  - forta asociatiei epidemiologice 0 RR " + 'F & +   - egal cu 1 - nu e*ista asociatie ?<-L

 -P1 0 e*ista asociatie ?<-L -Q1 0 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.

  - impactul actiunii ?< in populatie 0 #isul "t#i&ui&il in ,!,ul"tie V. Inte#,#et"#e" #ezult"tel!# 

Anete e,i'emi!l!$ie e+,e#iment"le :mplica tentativa de a scimba ! 5"#i"&il" la un grup (comunitate), scimbarea unei

!m,!nente " stilului 'e 5i"t" sau incercarea unui n!u t#"t"ment. C!nsi'e#"tiile etie sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.

Page 11: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 11/44

*perimente tip <Jsim,lu !#&K 0 erori datorate cunoasterii de catre e*perimentatora lotului caruia i se administreaza produsul activ

  - J'u&lu !#&K 0 preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor 

Met!'e 'e "net" in "#i" 'ent"#". D!menii7

Descrierea tenintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului carieidentare pe grupe de varsta) si in special ecelarea factorilor e risc  ai cariei dentarein comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapeloranchetelor epidemiologice din bolile cronice.

Tipuri de anchete: anc"ete trans#ersale (e pre#alenta)  anc"ete ca$- control 

 anc"ete e co"ortaanc"ete ecologice

  anc"ete epiemiologice e%perimentale 

C!m,"#"ti" ","#itiei &!lil!#  A. C!m,"#"ti" "&s!lut"  1. Dife#ent" 'e #is (risc atribuibil, e*ces de risc) 0 diferenta dintre ratele de aparitie

ale fenomenului la grupul e*pus si la cel nee*pus  %. #"tiune" "t#i&ui&il" 0 raportul dintre diferenta de risc si rata de aparitie la

populatia e*pusa.  *. Risul "t#i&ui&il ,!,ul"tiei 0 rata in e*ces a bolii care poate fi atribuita e*punerii.

@. C!m,"#"ti" #el"ti5"  Risul #el"ti5 -#",!#tul #isului/  raportul dintre riscul de aparitie al bolii la persoanele e*puse fata de riscul de

aparitie la persoanele nee*puse. este un indicator mai bun al intensit"tii unei "s!ie#i decat diferenta de risc,

deoarece este e*primat in raport cu nivelul de baza al aparitiei este folosit pentru evaluarea probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o #el"tie

"uz"l".

St"tisti" ",li"t" in stu'iile e,i'emi!l!$ie Es"nti!n"#e"  - selectarea randomizata a indivizilor care vor constitui esantionul luat in

studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza. Test"#e" i,!tezei 0 metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a determina

probabilitatea (>) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in intregime erorilor

de esantiona5, adica intamplarii.  3cceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de nivelul

de semnificatie ales (G.G1 sau G.GB).

Teste 'e semnifi"tie st"tisti" Testul st"tisti z7 compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand

se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate. Testul st"tisti t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a

esantionului (s).

Page 12: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 12/44

Testul i<,"t#"t  se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testaipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.

C!#el"ti"  - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se princoeficientul de !#el"ţi" &i5"#i"tă, respectiv !efiientul 8e"#s!n -#/ si !efiientulS,e"#m"n 

Re$#esi" 0 model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.

E#!#i ,!si&ile in stu'iile e,i'emi!l!$ieA. E#!#i int"m,l"t!"#e < neconcordantele datorate e*clusiv intamplarii dintre

observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.  - nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din

populatie si nici o masuratoare nu este perfect e*acta, dar pot fi reduse prin masurarea atentaa e*punerii si a rezultatului.

  E#!#ile 'e es"nti!n"4 0pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiunisemnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.

 @. E#!#i sistem"tie 1. E#!"#e" 'e selet"#e 0 diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate

in studiu si cele care nu sunt selectionate.- auto-selectarii participantilor la studiu@. E#!"#e 'e m"su#"#e  - m"su#"t!#ile individuale sau l"sifi"#ile &!lil!#  si

ale e+,une#il!# sunt ine*acte  - probele grupului e*pus si ale grupului martor sunt

analizate de l"&!#"t!"#e 'ife#ite care nu dispun de suficiente m"su#i 'e !nt#!l "le "lit"tii sau laboratoarele produc #ezult"te 'ife#ite cand se analizeaza aceleasi probe.C .A@ORDĂRILE SĂNĂTĂŢII ORALE

- In'i5i'u"lă- C!munit"#ă

&. 'borarea ini#iual ă Res,!ns"&ilit"te" in'i5i'u"lă

  A. I$ieniz"#e" !#"lă zilniă - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar 0prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei

  -ptr. persoanele cu <E scazut este suficienta (pasta ?)  - ptr. cei cu <E mediu sau crescut- suplimentata cu mi5loace

suplimentare clatiri cu sol. ?, sigilari, fluorizare profesionala  - ptr. prevenirea afectiunilor parodontale mi5loace ad5uvante de

indepartare a >'M firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc  @. Stilul 'e 5i"ţă  -'ieta

  - Eonsumul de alcool si tutun  - 3dresabilitatea catre cabinetele dentare monitori2area starii

de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva) Res,!ns"&ilit"te" ,e#s!n"lului me'i"l 'ent"#7

  - e5"lu"#e" st"#ii 'e s"n"t"te !#"l" ( in conte*tul sanatatii generale stil de viata,comportament, mediu e*tern)

Page 13: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 13/44

  - met!'e m!'e#ne 'e '$  laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice,imunologice, genetice)

  - e5"lu"#e" nees"#ului 'e t#"t"ment  - "&!#'"#e" te#",euti" in'i5i'u"liz"t" – in"'#"#e" int#<! $#u," 'e #is

Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni

- agenti etiologici- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)- comportament, mediu e*tern

  - timp

"t!#ii 'e #is "i "#iei 'ent"#e 3. izii -&i!l!$ii/

•  e*perienţa carioasă anterioară• modificări de structură ale smaltului• zone anatomice dentare susceptibile• ipoplazia de smalţ• nivel crescut SM• carii de biberon $n antecedente• factori genetici

@. @!li $ene#"le s"u t#"t"mente "#e ,!t influenţ" #isul "#i!s• dietă specială bogată $n carboidraţi,• administrare frecventă de medicamente cu conţinut crescut de zaăr,• scăderea flu*ului salivar datorită iradierii sau medicaţiei,• boli autoimune 0 sindrom S5Rgren• radioterapia $n teritoriul buco-ma*ilo-facial• purtarea aparatelor ortodontice

E. S!i!<'em!$#"fii • venitul familiei• vrsta mamei• etnia• ocupaţia părinţilor• rangul copilului• număr mare membrii $n familie• mediul rural sau urban• statut de emigrant• lipsa serviciului

lipsa $ngri5irii materne• sănătate orală inadecvată a părinţilor• fluorizare suboptimală• nivel crescut al SM la părinţi.

'. C!m,!#t"ment"li • lipsa alăptării naturale• frecvenţa alăptatului

Page 14: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 14/44

• folosirea biberonului $n timpul somnului sau la cerere, cu băuturi $ndulcite• vrsta primului control• dietă si orar alimentar inadecvate (gustări frecvente, cantitate mare de dulciuri şi

produse de patiserie)• igienă orală necorespunzătoare (frecvenţa peria5ului, vrsta $nceperii peria5ului,lipsa

pastei cu ?, tenica incorecta, )• vizite neregulate la cabinet si an*ietatea crescută• lipsa supervizării peria5ului de către părinţi• peria5 şi flossing neregulat al mamei• transfer salivar maternal la copil• bulimie• adresabilitatea mamei către cabinetul de medicină dentară• vizionarea D; $n timpul meselor.

• Diet"• C!,ilul mi -potenţialul cariogen al dietei -adăugarea zaărului $n lapte şi

ceai, de băuturile răcoritoare $ndulcite, dar mai ales de modelul de consum alacestor alimente lăsarea biberonului peste noapte

• Stu'iile < z"ă#ul - f#e5enţ" )i "ntit"te" !nsum"tă/ )i "mi'!nul sunt f"t!#i'e #is im,!#t"nţi 3n ","#iţi" "#iei 'ent"#e

• <ecomandări - dietă bogată $n fructe, legume şi cereale integrale şi săracă $n zaărliber şi grăsimi

• Lăuturile carbogazoase 0carie şi eroziunea dentară•  'ulti- reucerea numărului pri$elor alimentare a cantităii alimentelor *i a

băuturilor cariogene e#it+nu-le ,n special ,ntre mesele principale 

• ni#elului critic al $a"ărului 3n 'ietă < 1H B$F,e#s!"năF"n• f#e5enţ" ",!#tului 'e z"ă# să fie limit"tă l" m"+im 0 !#i s"u ,e zi• "ntit"te" Q0H– $Fzi

un număr de " prize de alimente şi băuturi poate fi considerat sigur $n condiţiilemenţinerii unei igiene orale corespunzătoare şi a folosirii pastelor de dinţi cu ? de @ori pe zi (conform unui studiu recent al 7eeds 'ental :nstitute

actorii e protecie 'ispensarizare frecventă cu controlul placii dentare, igienizare profesională  3cces la ingri5irile de specialitate şi educaţie pentru igienă corectă Supravegerea condiţiilor favorizante <educerea nivelului SM :ntervenţii preventive (sigilări, fluorizari profesionale) ?luorizare optimă sistemică sau locală >revenirea obiceiului de sugere biberon <educerea frecvenţei gustărilor  <educerea cantităţii şi frecvenţei consumului de dulciuri :giena orală corespunzătoare :giena orală şi starea sănătăţii optime a parinţilor 

Page 15: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 15/44

Substituienţi de salivă

Parametrii utili$ai ,n e#aluarea riscului cariosEaracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios Sn S, V8G V8<

 '. %periena carioasă anterioară

- uzual cel mai semnificativ predictor singular, $nsă nu este suficient, nici la nivel degrup, nici individual. *primata prin1.8#e5"lenţ" "#iei - balanţa dintre factorii de rezistanţă şi atac $n prezent şi trecut,

e*primată prin indicii 'M?D, 'M?S, dmft, dmfs şi S:E.  %. 8#ezenţ" leziunil!# ini,iente, precavitare (studiu realizat $n Koteborg la adolesc

de 1B-1C ani a demonstrat superioritatea corelaţiei lez. incipiente- cresterea '?S, faţa decelelalţi indicatori).

  *. St"tusul 'entiţiei ,#im"#e )i " M1< cel mai bun predictor pentru evaluareariscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale.

  (<E crescut dacă e*istă o creştere carioasă de cel puţin 1 leziune nouaan, luand $nconsiderare variaţia '?S şi lez. precavitare , $n locul unui set mai e*tins de date ( Martaler,

Steiner, 11).  0. Ce" m"i &ună !m&in"ţie 'e ,#e'it!#i "i #e)te#ii "#i!"se # număr mic demolari indemni din dentiţia primară%, #număr mare de leziuni precavitare la M1% (Martaler,Steiner si 9elfenstin, 1@).

/. este sali#are 1 teste iagnostice1. R"t" flu+ului s"li5"#  (stimulat şi nestimulat) vezi tab. @%. C","it"te" t"m,!n s"li5"#ă*. Dete#min"#e" ni5elului St#e,t!!ului mut"ns 0 semnificativ corelat cu statusul

carios (modelul lui Marov pentru stabilirea limitei demarcaţie $ntre grupul risc inferiorspre unul superior N 1G puterea C E?=ml saliva)- vezi scorurile din tab. A

0.  Dete#min"#e" ni5elului L"t!&"ilil!#  0 ad5uvant pentru consilierea privind dietanecariogenă si motivarea pacienţilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nueste suficient de semnificativ

. Dete#min"#e" !nent#"ţiei C"n'i'" Al&i"ns2. Testul su#"zei  -determinarea activităţii sucrozei salivare

  9ansen şi colab (1!) au concluzionat 0 testele salivare au doar o slabă saumoderată abilitate de predicţie, $mbinătăţiri semnificative pot fi aduse dacă rezultatele maimultor teste sunt incluse $ntr o analiză de regresie treptată

  Sunt comercializate sub formă de benzi, uşor de aplicat, $nsă preţul ridicat nupermite folosirea pe scară e*tinsă.

  - validitatea unui test in predictia riscului carios Sn, Sp, ;>, ;>-

R"t" 'e "umul"#e " ,lăii mi#!&iene 'ent"#e< Eantitatea de placă acumulată(după peria5 dentar) $n @! de ore $n lipsa oricărei măsuri de igienă oralăScor 'escriere1 1<1H su,#"fete% 11<%H su,#"fete* %1<*H su,#"fete0 *1<0H su,#"fete 0H su,#"fete

Page 16: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 16/44

Risul "#i!s 3n funţie 'e SM )i #"t" 'e "umul"#e " 8MD -8RI/

Dab. 1

Deste salivare (factori salivari si microbiologici) flu*ul, vscozitatea si consistenţa salivei nestimulate p9-ul salivei nestimulate  capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate nivelul Streptococilor mutans nivelul 7actobacililor din saliva colectată

SCOR E8LICAŢII 

G Secreţie salivară normală P 1,1

mlmin

1Secreţie salivară cuprinsă $ntreG,-1,1 mlmin, scăzută faţă denormal

@ Secreţie salivară scăzută,cuprinsă $ntre G,B-G, mlmin

A Secreţie salivară foarte scăzută(*erostomie) Q G,Bmlmin

Dab. @

SCOR E8LICAŢII 

G Jumăr foarte mic de Streptococus mutans $nsalivă (Q 1G.GGG E?=ml)

1 Jivel scăzut de Streptococus mutans $n salivă( 1G.GGG -1GG.GGG E?=ml)

Page 17: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 17/44

@ Jumăr mare de Streptococus mutans $n salivă.(1GG.GGG -1GGG.GGG E?=ml)

A Jumăr foarte mare de Streptococus mutans $nsalivă. (P 1GGG.GGG E?=ml)

Dab. A

Teste s"li5"#e )i mi#!&i!l!$ie < #e"liz"te 3n "&inet  (KE Saliva-Eec Mutans)- C!nent#"ţi" SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluareariscului cariogen al pacienţilor.- Dimpul de prelevare este de cteva secunde, iar rezultatele concrete testului se obţin intreB - 1B minute

KE Saliva-Eec Luffer -flu*ul, vscozitatea p9 şi capacitatea tampon a saliveinestimulate

;C 8l"ue In'i"t!# Pit

-vrsta şi acidogenitatea plăcii bacteriene in doar B minute,- ofera o imagine clară a zonelor $n care e*ista acumulare de placă-face diferenţa $ntre placa bacteriană nou formată şi placa matură.

. actori e ietă igienă orală *i socio-emografici 1. Diet". 

=nele studii demonstrază o legătură evidentă $ntre ingestia de carboidraţi şi prevalenţacariei( 9olbroo 1B), altele o relaţie slabă sau ine*istentă (<ugg-Kunn 1&!).S-ademonstrat că <E creşte odata cu consumul de zaăr doar atunci cand igiena estedeficitară (KibsonTUilliams 1)

 <ezultatele unui revie/ (LurtH>ai, @GG1) arată că relaţia consum de zaăr şi apariţia

cariei este mult mai atenuată $n era modernă a e*punerii la fluoruri decat este $n trecut.%. I$ien" !#"lă -C!nt#!lul ,l"ii 'ent"#e/. 

fectul măsurilor de igienizare orală aupra cariilor a fost controversat $n multe revie/uri(Lellini 1&1), ulterior s-a demonstrat că placa dentară este un ?< pentru carie(milsonTVrasse 1&B), iar metodele mecanice de igienizare realizate de ecipadentară sunt eficiente $n reducerea <E (3*elsson 1A).

S-a demonstrat că peria5ul dentar este eficient $n reducerea <E doar $n combinaţie cupasta fluorizată ( Lratall 1C).

>eria5ul dentar realizat regulat cu pasta de dinţi fluorizată are un impact mult mai mareasupra cariei la copii decat restricţionarea alimentelor ce conţin zaăr.

*. luori$area apei potabile este recunoscută drept măsură de sănătate publică şiimplementată $n multe comunitaţi, e*istand o evidenţă puternică a eficienţei şisiguranţei sale, demonstrată din studii numeroase, fiind recunoscut efectul beneficparticular $n cazul copiilor deprivaţi material, cu <isc carios crescut.

. actori socio- emografici ! #enit profesia părinilor structura familiei meiulsocial eucaie etc.

Page 18: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 18/44

Kibson şi Uilliams $n 1 , $ntr-un studiu realizat la copiii de B şi 1@ ani din & ţări ale =..arată că indivizii cu SS ridicat au mai puţine carii decat cei cu SS scăzut, (indicatorii de riscfiind clasa socială a familiei, obiceiul de fumător al mamei, nr. fraţi al copiilor de B ani).

Eercetările privind obiceiurile de igienă orală, consumul de gustări dulci şi utilizareafluorurilor $n 11 ţări din =.. (9onala 1G) arată că 5umătate dintre adolescenţi consumau

dulciuri cel puţin zilnic, $n contrast cu cei din ţările nordice, unde consumul este mult scăzut,utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvenţa peria5ului a fost cea mairidicată $n Suedia şi lveţia, cu o frecvenţă mult mai redusă la băieţi decat la fete.

. /oli generale asociate sau i$abilităi  Modificări $n formarea sau compoziţia salivei ( boli autoimune, S:'3, diabet, b.

>arinson, fibroza cistica, 9D3, senilitatea, depresia endogena, tratata cuantidepresive, tumori craniene, cicatrice postcirurgicale, tumori ale glandelor salivare,sialolite, sialoadenite)

Modificări ale obiceiurilor alimentare, cu potenţial cariogen şi administrareamedicamentelor (cu conţinut crescut de zaăr sau cu efect inibitor salivar)

anticolinergice, antiipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,diuretice, citostatice, somnifere, medicaţie anti >arinson, etc.  <adiaţii care afectează regiunea capului şi gatului, conducand la distrugerea glandelor

salivare Loli din prima copilărie care influenţrază formarea smalţului 'izabilităţi fizice sau psiice

M!'ele 'e e5"lu"#e "le Risului C"#i!s

1. 3soc. 'entara 3mericana (3'3) (1!) - 3nderson, Lratall@. 3'3 (1B) - Earies <is 3ssessment (E<3)

A. Eariograma (Lratall) (1C)!. 3'3 (@GG@) - Managementul cariei prin evaluarea riscului carios (E3ML<3) 3'3- >reviser (@GGA)

M!'elul 1Cl"sifi"#e" $#u,el!# 'e #is

S!#   fin"l Ris

Q >  Mic-11 MediuP1@ Mare

Page 19: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 19/44

N# #t "t!#i 'e #is S!#u#i

1 C"#ii 3n 'entină 2

% C"#ii 3n sm"lţ 0

* Rest"u#ă#i -Q1% luni/ *

0 'inţi "&senţi s"u #est"u#"ţi %

I$ienă !#"lă ,#e"#ă %

2 Dietă "#i!$enă %

? lu!#iză#i ne"'e5"te %

lu+ s"li5"# săzut %

> 8"ient ne!!,e#"nt %

1H Rest"u#ă#i in!#ete %

11 8#!fessi!n"l 8#e5enti!n in Dentist#-An'e#s!n

1

>rofessional >revention in 'entistr2 (3nderson M. 9., Lratall '., 1!

Cl"sele 'e #is "#i!sRis "#i!s H

"t!#i eti!l!$ii7 Streptococcus mutans negativ4 nivele scăzute de lactobacili $n salivă (Q 1G.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L scăzută sau foarte scăzută. >revalenţa cariei suprafete ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe

restaurate la molari. :ncidenţa cariei G.

:ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor derisc4 nuli.

:ndicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc4nuli.

"t!#i ,#e5enti5i7 standard de igienă orală foarte bun4 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor4 dieta e*celentă4

Page 20: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 20/44

ingri5iri oro-dentare preventive regulate4

Ris "#i!s săzut

"t!#i eti!l!$ii Streptococcus mutans  Q 1GG.GGG E?=ml4 nivele scăzute de lactobacili $n salivă (Q 1G.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L scăzută sau foarte scăzută. >revalenţa cariei $ntre @G 0 AB ani cteva carii ocluzale sau suprafeţe

restaurate la molari. :ncidenţa cariei4 mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de B ani :ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor de

risc reduşi sau nuli :ndicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc

reduşi sau nuli

"t!#i ,#e5enti5i standard de igienă orală bun4 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor4 dietă bună4  $ngri5iri oro-dentare preventive regulate.

Ris "#i!s m!'e#"t

"t!#i eti!l!$ii7 Streptococcus mutans P 1GG.GGG E?=ml4 nivel crescut de lactobacili $n salivă ( 1G.GGG E?=ml)4

rata de formare a >L moderată sau mare. >revalenţa cariei mare $ntre @G 0 AB ani pot fi prezente leziuni

carioase sau restaurări , cele mai multe ocluzale şi cteva pesuprafeţele apro*imale posterioare.

:ncidenţa cariei mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pean.

:ndicatori de risc e*terni, factori de risc frecvenţa mare de consum a produselor zaaroase (clearance

prelungit)4 nivel socio-economic necorespunzător. :ndicatori de risc interni, factori de risc reducerea secreţiei salivare stimulate4 capacitate tampon redusă4 răspuns imunologic redus."t!#i ,#e5enti5i7 standard de igienă orală deficitar4 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor4 regim alimentar deficitar4  $ngri5iri oro-dentare preventive neregulate.

Page 21: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 21/44

Ris "#i!s m"#e 

"t!#i eti!l!$ii Streptococcus mutans P 1.GGG.GGG E?=ml4

nivele crescute de lactobacili $n salivă ( P1GG.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L mare sau foarte mare. >revalenţa cariei foarte mare $ntre @G 0 AB ani prezintă mai mult de un

dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică saurădăcini fracturate $n trecut), restaurări ocluzale, cele mai multesuprafeţe apro*imale, includ incisivul ma*ilar şi suprafeţele orale4

:ncidenţa cariei foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariatepe an.

:ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor derisc frecvenţa foarte mare de consum a produselor zaaroase

nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţionalscăzut) utilizarea medicamentelor iposialice4 indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc rata secreţiei salivare foarte scăzută sau *erostomie4 capacitate tampon foarte redusă4 boli cronice care duc la *erostomie (sdr. S5Rgren)4 răspuns imunologic sever compromis.

  "t!#i ,#e5enti5i standard de igienă orală foarte scăzut4 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor4

regim alimentar mult deficitar.  Ingri5iri oro-dentare preventive neregulate sau absente.

M!'elul %. E5"lu"#e" #isului "#i!s C"#ies RisB Assessment – ADA-1>>/

  Ris săzut 7 ?ără leziuni noi sau leziuni incipiente $n ultimul an

Page 22: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 22/44

Ris me'iu7 O leziune nouăincipientărecurentă in ultimul an ?isuri in gropiţe adnci sau lipsite de coalescenţă *perienţa carioasă mare la părinţi sau fraţi Earii in antecedente $n fisuri sau gropitele ocluzale Earii apărute $n copilaria timpurie :giena orală defectuoasă ;izite neregulate la cabinetul dentar  *punere neadecvată la fluoruri

<adiotransparenţe pro*imal

Ris #esut 'ouă sau mai multe leziuni noiincipiente

sau recurente sau două dintre următoarele condiţii ?isuri si gropiţe adnci sau lipsite de coalescenţă

>arinţi sau fraţi cu rată carioasă mare Earii in antecedente $n fisuri sau gropiţele ocluzale Earii apărute in copilăria timpurie *puneri frecvente la zaăr  ?lu* salivar scăzut :giena orală defectuoasă ;izite neregulate la cabinetul dentar  *punere neadecvată la fluoruri

<adiotransparenţe pro*imal

M!'elul *. C"#i!$#"m" -@#"t"ll 1>>2/ • un program computerizat, interactiv si educational

Eonceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura sipredispun la aparitia E', fiind un gid in incercarea de estimare a <E4

Scopul sau este de 'em!nst#"#e $#"fi" " #isului "#i!s, e*primatprin #Sansa de a evita noile carii #, ilustrand in ce proportie afecteazadiferiti factori aceasta sansa si de a incura5a aplicarea metodelor depreventie inainte de aparitia noilor leziuni4

?actorii cuprinsi in evaluare sunt 45ieta6  (sectorul albastru),4/acterii6  (rosu), 4Susceptibilitate6  , alcatuit din programul deflu!#iz"#e ","it"te" t"m,!n s"li5"#" si #"t" flu+ului s"li5"#  

(Lleu) si 4ircumstante6  , constituit din e+,e#ient" "#i!"s""nte#i!"#" si &!lile $ene#"le "s!i"te( galben). 4Sansa actuala ee#itare a cariilor6  este reprezentata de sectorul verde, iardimensiunea sa arata m"#ime" #isului "#i!s.

Se poate demonstra modul in care se poate reduce #Sansa% prinactiunea asupra factorilor de risc , scimband scorurile pentru fiecarefactor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a risculuicarios.

Page 23: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 23/44

:"ns" – S"ns" 'e " e5it" n!ileziuni in 5iit!#'ietă 0frecvenţa si conţinutul meselor si gustărilorLacterii 0cantitatea de placă microbiană si tipul de bacteriiSusceptibilitate 0 rezistenţa dinţilor (fluorizare) si caracteristicile saliveiEircumstanţe 0 e*perienţa carioasă anterioară şi bolilegenerale si condiţiile asociate

M!'elul 0. M"n"$ementul "#iei ,#in e5"lu"#e" #isului "#i!s-CAM@RA/ elaborat $n @GG@ a fost de un grup de e*perţi din S.=.3. contine fişa de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de

protectie) şi recomandări de procedee terapeutice. primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea

nevoii de interventie terapeutică, fiind o parte integrantă a planului de

tratament. pe baza evaluarii riscului carios se completează recomandările

terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturareaplanului de tratament.

analiza globală a $ncadrării pacientului $n grupa de risc $n funcţie debalanţa dintre indicatorii factorii de risc şi factorii de protecţie, prindeterminarea numărului şi a severitătii indicatorilor factorilor de risc

8"ienţii 'in $#u,ul 'e #is săzut Strategia de management 0

menţinerea balanţei $n favoarea factorilor de protecţie pacienţii să fie conştientizaţi de posibilitatea modificării $n timp a

riscului carios 

  >eriodic, la fiecare şedinţă de control este necesară reevaluarea riscului carios, datorită unei posibile scimbări $n igiena orală, flu*ului salivar nivelurilor bacteriene, dietei,

Page 24: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 24/44

folosirii fluorurilor.  3ceşti pacienţi au nevoie, $n general, de mai puţină supervizare

profesională pentru urmărirea cariei dentare (pot fi urmăriti din punctde vedere parodontal sau pentru alte condiţii orale), frecvenţa vizitelorla cabinet şi a e*aminării radiografice este scăzută la acest grup.

8"ienţii 'in $#u," 'e #is m!'e#"t analiză a balanţei $ntre factorii identificaţi $n evaluarea riscului carios,

balanţa carioasă poate fi uşor inclinată spre grupul cu risc crescut.

Se recomandă peria5e profesionale periodice4 consiliere pentru o dietă necariogenă4 terapia de fluorizare poate fi adaugată pentru a fi siguri ca balanţa se

inclină către oprirea evoluţiei bolii carioase ( clătiri orale cu soluţii

fluorurate) dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioasămai frecvent dect pentru cei din grupul de risc scăzut (apro*imativ odată la 1&-@! luni -efectuarea <* cu film muşcat, perioada fiindstabilită $n funcţie de factorii de risc prezenţi şi evaluarea clinicianului).

educaţie pentru sănătate, $n vederea scimbării atitudinilor şipracticilor de igienizare personală favorabile menţinerii sănătăţiidentare4

8"ienţii 'in $#u," 'e #is #esut Standardele obligatorii pentru aceşti pacienţi sunt

realizarea periodică a testelor microbiologice tratamentelor antimicrobiene peria5e profesionale periodice utilizarea pastei de dinti cu 1,1H ? aplicarea lacurilor cu Ja? BH utilizarea gumei de mestecat cu *2litol consiliere pentru o dietă necariogenă educaţie pentru sănătate sigilări ca metodă de prevenire a cariei $n şanţuri şi fosete ocluzale dispensarizare (frecvenţa e*aminărilor clinice şi radiologice periodice

este mai mare, fiind de dorit o datăC luni sau o datăan).

8"ienţii 'in $#u," 'e #is e+t#em pacienţii cu risc crescut care prezintă suplimentar nevoi speciale sau

prezintă afectare salivară de tip iposalivaţie severă. trebuie urmăriţi şi conduşi mai agresiv dect cei din grupa precedentă. Se pune accent pe

refacerea capacităţii tampon salivare refacerea rezervei de calciu şi fosfaţi necesare remineralizării

Page 25: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 25/44

leziunilor necavitare adiţional sunt recomandate terapii de clătiri orale cu rol de

tampon (de e*emplu bicarbonat de Ja) pentru refacerea şipurificarea funcţiilor tampon salivare şi paste de dinti cu calciuşi fosfati -componentele salivare normale necesare

remineralizării structurilor dentare.

Et",e eie "le t#"t"mentului MI :dentificarea factorilor de risc >revenţia reapariţiei factorilor de risc <estaurare minim invazivă Eontrol periodic $n funcţie de susceptibilitatea pacientului >rincipiile M:

:dentificarea şi evaluarea incipientă a tuturor factorilor cupotenţial cariogen

>revenirea apariţiei cariilor prin eliminarea sau minimalizareafactorilor de risc <efacerea smalţului demineralizat şi prote5area sa $mpotriva

viitoarelor atacuri (Doot mousse si M: >aste >lus si :EOJ) Eonsilierea pacientului referitor la perioadele de control $n

funcţie de susceptibilitatea apariţiei cariilor

C2.

EVAL9AREA RISC9L9I AECTI9NILOR 8ARODONTALE :I A

CANCER9L9I ORAL

Bibliografie:

1. Dumitrache A. şi colab. Concepte şi tendinte în sănătatea orală.Ed. Universitară “Carol Davila”. Buc. 2!

2. Dumitrache A" #ă$ărescu %" &'eatcu (" &tanciu D" )emelcea A.

Strategii preventive adaptate grupelor de risc pentru afecţiunileorale. 211

*. +++.,reviser.com

. htt,//service.,reviser.com/aa,/de'ault.as,0

&&. 'borarea S .O . la ni#el comunitar

Page 26: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 26/44

Sănătatea unei colectivităţi şi a mediului $n care indivizii işi defăşoară activitatea. Sănătatea publică entară - ştiinţa şi practica prevenirii afecţiunilor orale, promovării

sănătăţii orale şi $mbunătăţirii calităţii vieţii prin efortul organizat al societăţii. 7tiina - identificarea problemelor de sănătate orală ale populaţiei, stabilirea cauzei şi

efectelor acestora şi planificarea unor intervenţii eficiente. Practica - aplicarea unor soluţii eficiente de rezolvare a problemelor de sănătate orală

ale populaţiei

A&!#'ă#ile sănătăţii !#"le -!un$ )i St#iffle# %HHH/ - diferente intre practica individualasi cea a sanatatii publice.

Sănăt"te" !#"lă < A&!#'"#e inte#'isi,lin"#ă -D!meniile/

'emografia pidemiologia Statistica Wtiinţe biomedicale. Wtiinţe sociale şi comportamentale Wtiinţa mediului e*terior organismului Managementul şi administraţia serviciilor de sănătate.

Im,li"#e" 'ei'entului ,!liti lement ceie $n asigurarea serviciilor de sănătate la nivel comunitar şi populaţional. după anul 1G s-a realizat o $mbunătăţire $n această privinţă $n ţările din centrul şi sud-

estul uropei, nivelul este situat mult sub cel din ţările din vestul şi nordul uropei

 

Page 27: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 27/44

C ?.

SOCIOLO;IE MEDICALĂ

Definiţi" Studiază bazele sociale ale sănătăţii şi $mbolnăvirii, interdependenţa dintre factoriisociali şi starea de boală sau de sănătate a populaţiei, precum şi influenţa stării de sănătatesau de boală asupra vieţii sociale a indivizilor şi grupurilor umane.

S!,ul7 Studierea definiţiilor sociale ale bolii, a practicilor care se referă la boală, a instituţiilorcare au ca sarcină $ngri5irea şi restabilirea sănătăţii, a statutului social al bolnavilor şicomportamentul bolnavului.

Di#eţiile 'e e#et"#e "le s!i!l!$iei me'i"le7X tiologia socială a bolii4X Eomportamentele sociale ale terapiei şi readaptării4

X Medicina ca instituţie socială4X Sociologia $nvăţămntului medical.

O&ieti5ele ,#i!#it"#e "le s!i!l!$iei me'i"le7X Studiul variabilelor culturale ale manifestării sănătăţii şi bolii4X <elaţiile medicale şi sociale $n grupurile mici4X Lazele economice ale serviciilor medicale4X :nfluenţa industriilor medicale asupra stării de sănătate a populaţiei4X Eone*iunea $ntre structura socială şi boală4X :nfluenţa factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra stăriide sănătate şi răspunsul societăţii la sănătate şi $mbolnăvire.

Cl"sifi"#e" !&ieti5el!# s!i!l!$iei me'i"le1. O&ieti5ul me'i"lSpi5inul medicinei sociale $n sesizarea factorilor sociali care pot declanşa boala sau potprezerva sănătatea. ste un instrument de cercetare şi observaţie pentru medicina socială şi,prin aportul observaţional, pentru epidemiologie.

%. O&ieti5ul e!n!miSociologia medicală realizează studii privitoare la costurile $ngri5irilor medicale, consumul demedicamente, celtuielile individuale şi de buget, studii utile pentru planificarea acţiunilor de

sănătate sub aspectul ofertei şi cererii de $ngri5iri de sănătate.

*. O&ieti5ul s!i!l!$i>rin analiza problemelor de sănătate este vizată cunoaşterea societăţii.Empul medical este privit ca un loc privilegiat care codifică regulile ce prezideazăcomportamentul indivizilor şi al grupurilor sociale.

Page 28: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 28/44

/oala *i sănătateaX Loala este definită diferit din perspectiva interesului socialX Medicii o definesc riguros conform unor standarde ştiinţifice, $n urma anamnezei şiinvestigaţiilor clinice şi paraclinice4 medicii legitimează o persoană ca fiind bolnavă şi astfel $icreează un nou rol social.

Sănăt"te" 'in m"i multe ,e#s,eti5e7X @i!l!$i starea unui organism neatins de boală $n care toate aparatele şi sistemelefuncţionează normal (organism $n omeostazie), $n care funcţiile vitale au loc insensibil sau cuplăcere (>. ;aler2).X 8sii armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate deindivid (personalitate autorealizată 0 Maslo/, 1"C).X S!i"l starea organismului $n care capacităţile individuale sunt optime pentru ca persoanasă-şi $ndeplinească $n mod adecvat rolurile.

Definiţi" O.M.S.

X Sănătatea este starea completă de bunăstare fizică, mentală şi socială care nu se reduce laabsenţa bolii sau infirmitătii4 deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă opersoană umană este unul din drepturile fundamentale ale omului.X ste privită att individual ct şi colectiv, ca o trebuinţă şi ca un drept, ca scop şi obiectivpolitic ce trebuie realizat de către stat, sănătatea fiind o componentă indispensabilă adezvoltării sociale.

O,e#"ţi!n"liz"#e" !ne,tului X :ndicatori socio-demografici morbiditatea, mortalitatea, disconfortul, insatisfacţia, deficienţele,andicapul, indicele de dezvoltare umană.

X :ndicele de dezvoltare umană  desemnează starea unei colectivitaţi condiţionată de treiparametrii speranţa de viată la naştereprodusul intern brut ($n =S')rata de alfabetizare apersoanelor adulte. <omnia - indice"C.@ (Kermania B.&, Yaponia .A).

Definiţi" s!i!l!$iă " &!lii )i sănătăţii -'u,ă 8"#s!ns/7 Loala şi sănătatea se definesc $n raport cu problema devianţei, conformităţii şi

controlului social. Loala - formă de devianţă  de la normal, iar sănătatea - comportament normal,

conformist . Societatea instituţi!n"lize"ză devianţa şi se bazează pe corpul medical ca pe un grup

profesional care este capabil să o trateze4 Loala şi sănătatea nu pot fi privite dect prin raportare la

fiinţ" um"nă "#e este un t!tunit"#  (fiinţă biologică, psiică, socială).

C(te5" 'efiniţii '"te !ne,tului 'e sănăt"te

X Eonceptul de sănătate are dimensiuni biologice şi psiologice4X Semnificaţia cunoaşte variaţii $n funcţie de grupuri, clase sociale sau de populaţii4X Sănătatea este $nţeleasă $n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.

Page 29: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 29/44

X ste privită de patolog ca o stare de integritate, de către clinician ca pe o lipsă de simptomeşi de bolnav ca o stare de bien-etre (3tanasiu 1&A).

Aţiuni ,ent#u "meli!#"#e" sănătăţiiAti5ităţi ,ent#u "tin$e#e" !&ieti5el!# s"nit"#e 3n S.9.A.7

Z n domeniul serviciilor sanitare preventive!Z n domeniul apărării sănătă"ii!Z n domeniul promovării sănătă"ii .

 Un m"4!#it"te" ,#!$#"mel!# 'e sănăt"te se 'istin$ !&ieti5ele ,#i!#it"#e ,#i5it!"#e l"ini m"#i teme7X Starea de sănătate a popula"iei!X Promovarea sănătă"ii!X Serviciile sanitare!X #nova"ia medicală!X Domeniul datelor.

@i&li!$#"fie

1. 7upu :, [anc :. Sociologie medicală. ditura >olirom, :aşi 1@. 'umitrace M3, Sfeatcu :<, Luzea EM, 'umitraşcu 7E, 7ambescu 'K. $oncepte %itendinte n sănătatea orală. ditura =niversitară #Earol 'avila%, Lucureşti @GG. 

C )i >EVAL9AREA NECESITĂŢILOR DE TRATAMENT

C!ne,tul 'e neesit"te #e,#ezintă ent#ul ,l"nifiă#ii ,#!$#"mel!# 'e sănăt"te (E.9anganu, :. 'ănilă, @GG@)

E5"lu"#e" neesităţil!# 'e sănăt"te !#"lă7 Se poate realiza numai de către personal specializat şi bine pregătit $n domeniul

comunitar şi al planificării activităţilor comunitare4 ste $n strnsă corelaţie cu ideea de utilizare ra"ională a resurselor umane %i materiale!  >ercepţia necesităţii este legată de percep"ia stării de sănătate sau de boală.

C!ne,tul 'e neessit"te7 * 'efiniţii

Donabedian (1"A) %stare a individului care $l face să solicite $ngri5ire, transformndu-l $ntr-un potenţial utilizator al serviciilor de sănătate%.

$ooper (1"B) #o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist canecesitnd tratament%.

&athe'  %nevoia de $ngri5iri medicale apare atunci cnd individul prezintă o afecţiunesau disfuncţie pentru care e*istă un tratament sau o $ngri5ire eficientă şi acceptabilă%.

Te#min!l!$i" ,#!,usă 'e @#"'s!= -1>?%/7 'efinţii

Page 30: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 30/44

1. Ne5!i" n!#m"ti5ă - necesitatea $n accepţiunea e*perţilor, specialiştilor4%. Ne5!i" simţită - dorinţa $n accepţiunea individului*. Ne5!i" e+,#im"tă  - punerea $n practică a nevoii simţite de către individ prin solicitareaasistenţei de specialitate4

0. Ne5!i" !m,"#"tă - comparaţia $ntre $ngri5irile sanitare primite de către indivizi diferiţi, darcu caracteristici similare4. Ne5!i" nes"tisfăută - diferenţa $ntre ceea ce s-a oferit şi ceea ce se cerea $n realitate.

R.M. Aes!n -1>?/ \'acă o parte dintre cei care necesită tratament ar primi $ngri5iri complete, pentru ceilalţi

nu ar mai rămne nimic4 nu putem fi $n acelaşi timp şi nemăsurat de generoşi şiecitabili%.

 3stfel, s-a propus utilizarea următoarelor elemente eie "#e ,e#mit estim"#e"nees"#ului7

I. 9tilit"te" ,#!e'u#il!# 'is,!ni&ile )i #esu#sele nees"#e6

II. T#e&uie să se ţină !nt 'e neesit"te" t#"t"mentului 'e efiienţ" )i!stu#ile "estui"6III. T#e&uie e5"lu"te )i inluse #ezult"tele "#e st"u l" &"z" neesităţii6IV. Aeste #ezult"te se #efe#ă l" m!#&i'it"te 'u#e#e 'is!nf!#t 'isfunţie

in","it"te "n'i", )i m!#t"lit"te.

<elaţia $ntre disfuncţie, inapacitate şi andicap este una continuă (E. 9anganu, :.'ănilă, @GG@) şi atrage atenţia asupra importanţei aspectelor socio-psiologice ale evaluăriinecesităţilor de tratament şi e*plică de ce pacienţi cu disfuncţii orale asemănătoare solicităasistenţă de specialitate diferită $n timp, unii mai devreme, alţii mai trziu, iar alţii deloc.

Disfunţi"7 # eprezintă o pierdere sau anomalie a unei funcţii mentale, fizice sau biocimice,prezentă de la naştere sau dobndită ca urmare a unei boli sau agresiuni la nivelul cavităţiiorale (edentaţia, parodontopatia, malocluziile).

Limit"#e" funţi!n"lă este o restricţie a funcţiei care apare la nivelul organismului sau aunuia dintre componentele sale. Ju toate disfuncţiile duc la limitare funcţională.

In","it"te" reprezintă orice limitare sau absenţă a capacităţii de a $ndeplini sarcini sauroluri sociale pe care se consideră că indivizii, $n general, trebuie să le $ndeplinească (3.M.>ope şi 3.<. Darlov, 11).

"n'i",uleste dezavanta5ul manifestat de o persoană care are o disfuncţie sau o

incapacitate şi care nu poate face faţă solicitărilor societăţii din care face parte. 9andicapulrezultă $n urma interacţiunii dintre disfuncţia fizică, adaptarea la această disfuncţie şi mediulfizic şi social (>. Uood, 1"B4 M.<. Lur2, 1"&4 O.M.S. 1&G).

A&!#'"#e" 3n ,#"ti" u#entă< Jecesitatea normativă de $ngri5iri de sănătate poate fi divizată $n necesităţi de diagnostic,prevenţie, disfuncţie sau incapacitate.

Page 31: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 31/44

- Se deosebesc două etape $n tratament - una imediată, a afecţiunilor care sunt imediatdecelabile şi tratamentul de $ntreţinere sau de menţinere.

In'iii linii7 DMT C8ITN )i SiC In broşura O.M.S. privind supravegerea sănătăţii orale(1&") necesarul de tratament restaurativ şi parodontal este apreciat $n funcţie de numărul de

suprafeţe care necesită obturaţie, aplicare de microproteze sau e*tracţie şi respectiv pe bazaindicelui E>:DJ. In'iele C8I -C!mmunit 8e#i!'!nt"l In'e+/ "nte#i!# numit C8ITN -C8I !f

T#e"tment Nee'/ cuprinde A indicatori clinici sngerarea, prezenţa tartrului şiprofunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutivă a afecţiuniiparodontale)4 'inţii e*aminaţi sunt 1", 1C, 11, @C, @", !", !C, A1, AC, A".

5M-8eft  e*primă numărul mediu de dinţi cariaţi ('), absenţi (M) şi obturaţi (?) pentruun subiect e*aminat (dent. perm şi temporară). 3lcătuit din trei componente dintecariat ('d)4 absent de cauză carioasă (Me)4 dinte obturat (?f). Măsurarea prevalenţeicariei dentare prin numărul de suprafeţe dentare afectate ('M?-S) prezintă un grad maimare de acurateţe dect măsurarea prin numărul de dinţi afectaţi ('M?-D). *. un dinte

cu cinci suprafeţe dentare afectate de carie va avea aceeas: contribuţie la valoareafinală a indicelui 'M?-D ca şi un dinte care are numai o suprafaţă afectată. In'iele Semnifi"ti5 'e C"#ie -Si$nifi"nt C"#ies In'e+/ – SiC. @GGG, >rof . 'ouglas

Lrattall a propus introducerea unui nou indice 0pentru a atrage atenţia asupraindivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui 'M?D. SiE reprezintă valoarea medie aindicelui E3O-' la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice.Ealcularea indicelui SiE are o importanţă deosebită şi $n aprecierea necesităţilor detratament, deoarece la această treime cu valorile cele mai mari ale indicelui 'M?D seimpune luarea de măsuri preventive suplimentare.

Limitele ",#eie#ii n!#m"ti5e7

#=tilizarea indicilor E>:DJ şi 'M? nu mai este suficientă deoarece nu furnizează niciun fel de informaţii cu privire la funcţionalitatea cavităţii orale sau a organismului ca $ntreg şi nici cu privire la simptomele subiective cum ar fi durerea sau disconfortul%(7oer, 1&).

 3precierea normativă (clinică) este limitantă pentru că nu orice entitate clinică necesitătratament imediat (e*. malocluziile, e*tracţia molarului de minte).

De,ă)i#e" limitel!# "&!#'ă#ii ,e &"z" ,l"nului 'e t#"t"ment 'efiniţia clară a noţiunilor de disfuncţie, incapacitate, andicap, implicarea componentei

#impact social% (Eoen, 1"C). Yudecata necesarului pe alte baze dect indicii clinici individuali, indicatorii socio-dentari

care cuantifică consecinţele intervenţiilor şi ale stării de afectare prin boală.De e "u ",ă#ut in'iii s!i!<'ent"#i

>entru o evaluare realistă a tramentelor necesare reconsidernd binomul medic-pacient4

>entru cuprinderea dimensiunilor funcţionale şi sociale ale afecţiunilor oro - dentare4 >entru evaluarea factorilor motivaţionali care determină predispoziţia populaţiei la

 $mbolnăviri şi influenţează eficienţa tratamentului şi promovarea sănătăţii.

Page 32: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 32/44

:tiinţe "#e "u !n'us l" 'ez5!lt"#e" in'i"t!#il!# s!i! < 'ent"#i -ISD/7 psiologia,sociologia, ştiinţele economice, biostatistica.

E5!luţi" !ne,tului 'e ISD valuările tradiţionale utilizează cu predilecţie in'ii linii, cu toate că e*istă

alternative de măsurare a im,"tel!# s!i!<'ent"#e ale sănătăţii orale asupra calităţiivieţii pentru evaluarea necesităţilor. 7.V. Eoen şi Y.'. Yago - in'i"t!#i s!i!<'ent"#i -1>?2/6 consideră că cea mai mare

contribuţie a medicinei dentare este să $mbunătăţească calitatea vieţii (funcţionalitateafizică, psiologică şi socială sunt importante $n evaluarea sănătăţii orale).

:S' sunt o măsură a impactului afecţiunilor orale asupra activităţilor obişnuite.  3fecţiunile dentare - originea $n modelele sociale sau comportamentale şi pot fi

prevenite prin mi5loace sociale sau educaţionale (comportamentale). 'omeniile de definire a scalelor sunt durerea, alimentaţia, neliniştea, suferinţa, auto-

 $ngri5irea, contactul social, viaţa de relaţie, care au ca idee de pornire disfuncţia,incapacitatea, andicapul.

Deoreticienii domeniului folosesc metode variate de investigare - scala sau cestionarul,care pot fi şi asociate. 7eao, Eusing, Kooc, <osenberg, 'olan (KO93:). :S' trebuie să fie valizi, reproductibili, să aibă valoare predictivă, să cuprindă relaţia

cauză - efect $n modelul teoretic simplu.

M!mente im,!#t"nte 3n e5!luţi" !ne,tului 'e in'i"t!# s!i! – 'ent"#7

< 11, Een stabileste indicatorul numit calitatea vieţii bazat pe o serie de evaluăribiologice ale stării de sănătate orală şi care cuprinde * s"le referitoare la

simptomatologie•

confort• nivel funcţional (cu o componentă specială pentru purtătorii de aparate gnato -protetice).

- voluţia indicatorilor bazaţi pe conceptele de disfuncţie, incapacitate, andicap acontinuat pnă $n 1!, cnd Slade si Spencer au propus un #profil al impactuluisănătăţii orale% -OI8/ care cuprinde ! de elemente grupate $n ? s"le referitoare la

limitarea funcţională (reducerea capacităţii masticatorii, de e*.) durerea fizică (durerea dentară) disconfortul psiologic (alterarea stării de bine) incapacitatea fizică (evitarea anumitor alimente)

incapacitatea psiologică (alterarea statusului emoţional şi afectiv prin scădereafuncţiilor cognitive4 scăderea atenţiei) incapacitatea socială (evitarea contactelor sociale) andicapul (neputinţa de a se conforma rolurilor sociale).

8ent#u e5"lu"#e" #Ws,unsu#il!# se f!l!se)te s"l" LiBe#t u 'imensiuni7

:. niciodat+ (scor G)4::. rareori (scor 1)4

Page 33: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 33/44

:::. ocazional (scor @)4:;. destul de des (scor A)4;. foarte des (scor !).

*istă şi o variantă simplificată a indicelui O9:> 0 1!, care conţine doar 1! itemi,

aspectele analizate fiind $nsă aceleaşi. 3lice Murariu, E. 9anganu, :. 'ănilă,  (ssesing the ps)hchometrics properties of the

*ral +ealth #mpact Profile-,.<evista Medico-Eirurgicală a Societăţii de Medici şiJaturalişti, :aşi, @GG&, vol. 11@, nr.1.Supliment 1, 1AA-1A&.

14. Au fost situaţii când problemele bucale nu v-au permis să desfăşuraţi nici o activitate?

1.!in aceleaşi motive consideraţi că viaţa vă e ste mai puţin satisfăcătoare?". #andicap

1$. Aveţi dificultăţi %n efectuarea anumitor acivităţi &ilnice?

11. 'roblemele stomatologice vă determină o stare de iritabilitate?(. !i&abilitate socială

1). *ă simţiţi +enaţi şi evitaţi compania altor persoane?

,. !in cau&a proble melor stomatologice aveţi dificultăţi de a vă relaa?. !i&abilitate psi/ologică

0. Aţi fost nevoit să %ntrerupeţi masa din cau&a problemelor dentare?

".onsideraţi că dieta este nesatisfăcătoare din cau&a problemelor dentare?4. !i&abilitate fi&ică

(. Aveţi o stare de %ncordare datorată problemelor stomatologice?

.*ă consideraţi vinovat de situaţiae istentă %n cavitatea orală?. !isconfort psi/ologic

4. Aveţi o stare de disconfort sau de durere %n timpul masticaţiei?

. 2uferiţi de dureri la nivelul cavităţii orale?$. !urere fi&ică

$. Ave ţi modificări ale g ustului?

1. Aveţi dificultăţi de vorbire?1. 3imitare funcţională

5678B97:!:;852:<58

C"lit"te" 5ieţii le$"tă 'e sănăt"te" !#"lă-O#"l e"lt Rel"te' Xu"lit !f Life – OXOL/ -P#essin 1>>?/

capacitatea de a mnca şi satisfacţia legat+ de consumul de alimente4 aspectul estetic4 vorbirea corect+4 starea general+ de s+n+tate şi sentimental general de bine4 somnul şi capacitatea de rela*are4 viaţa social+4 viaţa afectiv+.

zmbetul4  $ncrederea4  lipsa gri5ilor4  buna dispoziţie4  capacitatea de a munci4  venitul4  personalitatea4  confortul4  respiraţia.

Page 34: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 34/44

S"l" 'e mWsu#"#e " im,"tului "#e 'imensiuni7  foarte bun4  bun4  nici un efect4  slab4

 foarte slab.;e#i"t#i O#"l e"lt Assessment Inst#ument < ;OAIP.A. Atis!n T.A. D!l"n 1>>H

- cuprinde 1% itemi care reflectă trei dimensiuni considerate a avea impact asupra sănătăţiiorale

limitarea funcţională4 durereadisconfortul4 impactul psio-social.

- S"l" de măsurare a impactului prezintă A dimensiuni $ntotdeauna, cteodată şi niciodată.1. limitarea cantităţii sau diversităţii alimentelor din cauza problemelor dentare4

@. alterarea funcţiei masticatorii4A. alterarea deglutiţiei4!. alterarea vorbirii4B. disconfortul4C. limitarea contactelor interpersonale4". sentimentul de insatisfacţie legat de aspectul dinţilor4&. folosirea de medicamente pentru combaterea durerii din regiunea oro-facială4. sentimentul de $ngri5orare legat de afecţiunile oro-dentare41G.nervozitatea cauzată de afecţiuni oro-dentare411.sentimentul de stn5eneală la contactul cu alţi [email protected] dentarăgingivală la stimuli termici şi cimici

CESTIONAR9L DAS-Dent"l An+iet S"le/ < C!#" 1>2>

Mai 5os sunt enumerate o seamă de atitudini şi stări sufleteşti prin care trec oameniicare merg la tratamente stomatologice. 3legeţi varianta de răspuns care vi se potriveştecel mai bine la fiecare din cele ! $ntrebări şi marcaţi-o cu un \]%, $n căsuţele de răspunscorespunzătoare. ;ă rugăm ca la fiecare $ntrebare să alegeţi o singură variantă derăspuns. Eestionarul este anonim şi este folosit pentru cercetarea ştiinţifică medicală.

;rsta ^^ ani

Se*ul _ M _ ? >rofesiaocupaţia ̂ ^^^^^^ ;ă mulţumim pentru bunăvoinţă8

Page 35: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 35/44

e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7a2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace rău

d2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2

c2 &unt 4ncordat7ă2

 b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2

a2 &unt rela0at7ă2

$. e fel de stări sufleteşti vă %ncearcă atunci când aşteptaţi să văvină rândul să intraţi %n cabinet pentru tratament?

e2 &unt 4n5ro$it7ă2 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine la stomatolo5

d2 9ă tem ca va 'i ceva ne,lăcut şi dureros

c2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine b2 :u mă interesea$ă ce mi se va 4nt3m,la

a2 ; ,rivesc ca ,e o e0,erien8ă ,lăcută

1. !acă trebuie să mergeţi mâine la stomatolog= ce fel de stărisufleteşti vă %ncearcă?

ntrebare

e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7ă2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace rău

d2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2

c2 &unt 4ncordat7ă2

 b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2

a2 9ă simt rela0at7ă2 şi 'ără 5ri6ă

4. um vă simţiţi atunci când vă aflaţi %n scaunul stomatologic= iarmedicul %şi pregăteşte instrumentele pentru detartra+?

e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7ă2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace răud2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2

c2 &unt 4ncordat7ă2

 b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2

a2 9ă simt rela0at7ă2

. e stări sufleteşti vă %ncearcă atunci când vă aflaţi %n scaunulstomatologic= iar medicul %şi pregăteşte fre&a pentru lucru?

Eotare variantele de raspuns se cotează astfel a) - 1 punct4 b) - @ puncte4 c) - Apuncte4 d) - ! puncte4 e) - B puncte.

Scorurile totale $ntre !-@G :nterpretare Scorurile intre !-1@ puncte nu prezintă semnificaţie clinică, dar scorurile

totale $ntre 1A-1! puncte sunt $ngri5orătoare pentru medicul stomatolog şi pacient, $ntimp ce s!#u#ile 'e 1 )i ,este "e"stă 5"l!"#e 'en!tă un ,"ient u $#"' #i'i"t'e "n+iet"te.

Page 36: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 36/44

MDASCum,#is ;M M!##is!n T Lin's" SYE. -1>>/. Te m!'ifie' 'ent"l"n+iet s"le7 5"li'"ti!n "n' 9nite' Pin$'!m n!#ms. 2ommunit9 ental

"ealt"61%710*<1H

'ental 3n*iet2 Scale

S"l" 'e in'ife#enţă f"ţă 'e sănăt"te" 'ent"#ă -Dent"l In'iffe#ene S"le/

Scal+ de m+surare a indiferenţei faţ+ de s+n+tatea oral+, manifestat+ prin complianţ+redus+ privind recomand+rile de menţinere a s+n+t+ţii orale şi frecvenţ+ redus+ avizitelor la cabinetul dentar din alte motive dect frica faţ+ de tratamentul dentar.

:ndivizii care manifest+ an*ietate faţ+ de tratamentul dentar sunt e*cluşi din lot.  3 fost validat+ de Juttall $n Scoţia, $n 1C. 3re & $ntreb+ri, cu un num+r total de AA de

itemuri. Eontribuţia fiec+rei $ntreb+ri la scorul general se face $n funcţie de r+spunsurile alese.

Im,"tul sănătăţii !#"le "su,#" "ti5ităţii zilnie -O#"l Im,"t !n D"il 8e#f!#m"ne –OID8/ -A'ul"n!n Seim"n 1>>?/

O:'> Eild O:'> (11-1@ ani)

 3precierea necesităţilor de sănătate >lanificarea serviciilor de asistenţă dentară

>revalenţa şi severitatea impactului asupra activităţilor zilnice Eorelaţii cu aprecierea clinică.

"ti5itWţi zilnie -fizie ,siie s!i"le/ ,!t fi menţi!n"te71. alimentaţia4@. vorbirea4A. practicile de igien+ oral+4!. somnul şi rela*area4B. zmbetul, rsul şi dezvelirea f+r+ 5en+ a dinţilor4

Page 37: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 37/44

C. menţinerea st+rii emoţionale uzuale, f+r+ st+ri de iritare4". $ndeplinirea rolurilor sociale4&. pl+cerea de a veni $n contact cu oamenii.

A,#eie#e" "lităţii 5ieţii 3n #el"ţie u sănăt"te" !#"lă este nees"#ă ,ent#u "

int#!'ue )i "lte 'imensiuni 'e(t ele n!#m"ti5e "#e #efletă '!"# "s,etelelinie "le &!lii. Măsu#ile su&ieti5e sunt l" fel 'e im,!#t"nte 'e!"#ee "#"tă ,e#e,ţi" in'i5i'ului

"su,#" "lităţii 5ieţii. Inst#umentele 'e e5"lu"#e " "lităţii 5ieţii t#e&uie f!l!site 3m,#eună u in'i"t!#ii

linii.

Dete#min"#e" neesităţil!# st!m"t!l!$ie u,#in'e7 'imensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei valuarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului 'eterminări privind disfuncţionalitatea socială

>retenţiile individului - percepţii asupra normalului valuarea tendinţei individului de a $ntreprinde acţiuni de prevenţie, mentalităti,cunoştinte şi atitudini $n ceea ce priveşte comportamentul de sănătate

<ecomandarea unui tratament sau a unor ingri5iri eficiente şi acceptabile  3ptitudini necesare pentru acordarea acestora.

@i&li!$#"fie71. Stomatologie comunitară%. 9anganu S., 'ănilă :., d. Denica-:nfo, Eişinău,

@GG@@. #Eoncepte şi tendinte $n sănătatea orală%. d. =niversitară #Earol 'avila%,

Lucureşti @GG

A. #Sănătatea orală 0 determinant esenţial al calităţii vieţii%. Dimiş D. d.>erformantica, :aşi @GGB.

C 1H. 8ROMOVAREA SANATATII ORALE

S3J3D3D3-EOJE>D EO7OK:E

4Starea completa e bine fi$ic mental si social si nu numai absenta bolii sau a

infirmitatii.6 (definitia *.&.S. din ,/0 )

1*2 - apartine doar teritoriului biologiei 

S3TT4 - apartine domeniului biologiei sociologiei si psihologiei referindu-se si

la sentimente trairi comportamente si calitatea vietii.

Page 38: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 38/44

S3TT4 - dimensiune esentiala a calitatii #ietii  ce implica oportunitatea de a

face alegeri  si de a obtine satisfactie in #iata.

  -resursa care da posibilitatea indivizilor sa conuca si chiar sa sc"imbe

meiul  incon:urator  presupunand libertate e alegere.

E3=[7 3?ED:=J:7O< O<37

 'fectiunile orale ( caria boala parodontala cancerul oral afectiunile mucozale

afectiunile T& salivare si traumatice) au drept factori cau$ali  : ieta bogata in

$a"ar aportul inaec#at e fluor igiena orala efectu-oasa fumatul alcoolul

stressul si accientele.

 'fectiunile orale au origini primare economice sociale si politice

'?:J:D:3 ><OMO;3<:: S3J3D3D::

*rice efort planificat  destinat :

  - realizarii de politici publice fa#ori$ante

  - creerii meiilor fa#orabile consolidarii comportamentelor sanogene

  - dezvoltarii abilitatilor personale si

- reorientarii ser#iciilor meicale pentru obtinerea starii e sanatate.

Strategia ce abordeaza sanatatea individului legata de stilul sau e #iata iar pe de

alta parte are o aborare politica reprezentata de interventii benefice asupra

meiului care sustin mourile sanogene de viata si previn sau interzic mourile nesaonogene e #iata.

Stiinta care permite ini#i$ilor  separat si comunitatilor  sa creasca controlul asupra

eterminantilor sanatatii  si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate.

Strategia de meiere intre ini#i$i si meiul incon:urator combinind alegerea

 personala cu responsabilitea sociala pentru sanatate.

,/5 2alonde a introdus conceptul de promovare a sanatatii  <

D4T46&#33T## 

 S3TT## 

;. /&O<OG&' =M'>'

 2. O?G'>&@'&&< 5 &>G?&A&? '

  S'>''&& 

 3. OMPO?'M>=< S& 

Page 39: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 39/44

  S&<=< 5 B&''

 . M5&=< &>O>A=?'O? 

 3LO<'3<3 M':E373 <

 Eentrata pe boala, fiind preocupata cu identificarea agentilor

patogeni si repararea efectelor bolii

  -are o intelegere limitata a etiologiei bolii si a determinantilor sanatatii, neacordand

atentie influentei stilului de viata, comunitatii si factorilor de mediu in determinismul bolii

 3LO<'3<3 EOM>O<D3MJD373

1olile populatiei moderne sunt determinate mai degraba de comportamente

 personale riscante pentru sanatate ( stil e #iata ) decit de influenta meiului

incon:urator .

6esponsabilitatea profesionistilor si a guvernanatilor este de a asigura accesul la 

informatia necesara schimbarii comportamentelor nesanogene prin eucatia pentru  

sanatate.

 3LO<'3<3 SOE:O-3ML:JD373

 cuza conitiile sociale economice si influentele culturale pentru mentinerea unui

comportament nesanogen si scaderea controlului indivizilor asupra sanatatii.

Deprivarea materiala stressul lipsa suportului social conditii de locuit munca si

recreere necorespunzatoare poluarea lipsa suportului social-efecte negative asupra

sanatatii 

$*3$4PT4 24 P6*&*76## S3TT## 

Moelul traitional meical  realizat prin eucatia pentru sanatate era preocupat

doar de starea e sanatate sau boala fi$ica ignorind starea de sanatate mentala

spirituala si sociala.

  4ste descris ca un model ce 8udeca si blama pacientii facindu-i sa se simta #ino#ati si

escura:inu-i.

 'borarea contemporana  a promovarii sanatatii orale ia in considerare e9istenta

unor factori e risc  comuni : dieta neechilibrata bogata in zahar igiena orala

defectuoasa fumatul alcoolul stressul si accidentele.

Page 40: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 40/44

 fectiunile orale au raacini primare sociale politice si economice  si pot fi

controlate efectiv doar prin politici publice aec#ate

Moelul socio-ecologic  pune accent pe influentele pe care le au asupra sanatatii:

  meiul e #iata (fi$ic si social)

  stilul e #iata si comportamentul personal

  accesul la ser#iciile e ingri:ire a sanatatii.

 '&B&'& SP&& P?OMOB'?&& S'>''&& 

Publicate in $arta de la *tta'a pentru promovarea sanatatii; *.&.S. (,/0<) :

,. rearea meiilor fa#orabile mentinerii sanatatii.

=.  'ctiuni politice publice ce pot promova stiluri de viata sanogene.

>. Sustinerea actiunilor comunitatii.

. 5e$#oltarea abilitatilor personale pentru intreprinderea actiunilor benefice sanatatii prin

actiuni e eucatie pentru sanatate.

?. ?eorientarea ser#iciilor e sanatate  din furni$area ser#iciilor terapeutice in actiuni

destinate pre#enirii imbolna#irilor  si eucarii membrilor comunitatii in vederea pastrarii si

imbunatatirii sanatatii .

; . ?'?' M5&&<O? 'BO?'/&< M>&>?&& S'>''&& 

subliniaza legatura intrinseca dintre sanatate si meiul fi$ic si social  in care traiesc

indivizii ce poate favoriza alegerea unui mod de viata sanatos

e9emple : inter$icerea fumatului  la locul de munca si in locurile publice restrictia

consumului e alimente si bauturi ce contin $a"ar  in campusurile scolare.

2. '&=>& PO<&& P=/<& 

 Politica a ietei  destinata reducerii consumului de zahar 

 Strategie comunitara de imbunatatire a igienei  orale si corporale

Politica impotri#a fumatului  

Politica e reucere a accientelor  

Politica e fluori$are a apei 

Politica de asigurare a accesului la ser#iciile e profila%ie orala.

3. S=S&>?' '&=>&<O? OM=>&'&&

 cresterea abilitatii comunitatilor  in recunoaserea si schimbarea aspectelor mediului

fizic si social care sunt daunatoare sanatatii si descura8area comportamentelor riscante.

Page 41: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 41/44

implementarea fluori$arii apei  in multe comunitati a fost posibila doar fiindca

 profesionostii stomatologi au fost capabili sa convinga politicienii locali de necesitatea si

avanta8ele adoptarii acestei masuri.

<O'&&< &> '? S ?'<&@'@' P?OMOB'?' S'>''&& O?'< 

;. abinetele stomatologice- meici si '.P . prin educatia individuala a pacientului

2 . Ser#iciile e stomatologie comunitara - programe e eucatie si programe e

 pre#enire a afectiunilor orale

3. Spitale si ispensare- meicii gen. si peiatri   prin educatie pentru sanatate

. armacii - farmacistii  pot consilia clientii cu privire la folosirea mi8loacelor speciale de

igienizare ape de gura solutii pentru ingri8irea protezelor alegerea medicamentelor fara zahar 

C. Maternitati  - educatia pentru sanatate orala a gra#ielor  in spitale pentru boli cronice

in a$ile  pentru batrani  in camine pentru copii "anicapati 

D. Scoli si grainite

E. Bi$ite la omiciliu  @ adresate parintilor care nu iau contact cu cabinetele scolare

F. <ocul e munca - educatia adultilor privind prevenirea afectiunilor orale ( cancerul oral

 parodontopatia caria dentara etc)

. Mass meia - constientizarea publicului larg

P?&>&P&&< P?OMOB'?&& S'>''&&  - *rganizatia &ondiala a Sanatatii ( ,/0< )

,. Promovarea sanatatii  nu  implica doar actiuni inreptate catre ini#i$i bolna#i sau catrecei ce pre$inta risc e imbolna#ire ci implica intreaga populatie in conte%tul #ietii

cotiiene.

=. Promovarea sanatatii actioneaza asupra eterminantilor sanatatii  fiind necesara o

colaborare strinsa intre mai multe sectoare ale societatii  (sanitar economic social politic

relatii publice etc)

>. Promovarea sanatatii implica participarea efecti#a a publicului larg  necesitand efinirea

 problemelor luarea eci$iilor in comunitati si implementarea noilor tipare pentru

comportamentele sanogene (practicarea acestora de catre membrii comunitatii)

. Promovarea sanatatii nu este un ser#iciu  meical  desi apartine sectorului sanatatii si

sectorului social.

?. Profesionistii din domeniul sanatatii (medici asistente de profila9ie asistente medicale) au

o contributie eosebita in domeniul eucatiei pentru sanatate si a influentarii  

comportamentelor fata e sanatate a ini#i$ilor.

Page 42: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 42/44

SOP=< P?OMOB'?&& S'>''&& 

Sporirea accesului  la ser#iciile e sanatate pentru toti membrii comunitatii 

?eucerea inegalitatilor intre ini#i$i  in domeniul sanatatii 

resterea oportunitatilor e imbunatatire a

 starii e sanatate

 pentru intreaga

 populatie.

E 11.

CĂI DE TRANSMITERE A MESAY9L9I UN 8ROMOVAREA SĂNĂTĂŢIIORALE

• Mesa5 sanogen• Dransmiterea mesa5ului - comunicarea• Eăi de transmitere

C!ne,te eie 3n ,#!m!5"#e" sănătăţii7

 galitatea şi ecitatea - sănătate pentru toţi  >utere de acţiune 0 organizaţii $nsărcinate cu păstrarea şi promovarea sănătăţii

 Susţinere politică - activitate de lobb2 0 influenţa sistemului sanitar $n politic.

• #Eomunicnd $l influenţezi pe celălalt%, 3le* Muccielli

• ducaţia şi promovarea sănătăţii sunt acte de comunicare

• ducaţie cu rezultate mulţumitoare N suprapunerea sferelor de informaţie• Suprapunere N compatibilitatea informaţiei de transmis cu codurile receptorului

 3cesta $nseamnă• Mesa5 potrivit pentru publicul ţintă• Eale eficientă de transmitere• Mesa5 conceput special pentru specificul căii.

Page 43: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 43/44

Modele de comunicareModele de comunicare

M!'elul S"nn!nM!'elul S"nn!n – – Ae"5e# Ae"5e# 

Emiţăt!#  Ree,t!# Mes"4"n"l "n"l

Eodarea

mesa5uluiDe!'"#e"mes"4ului

Lruia5888 Lruia5888

Iee' < &"B

'istorsionareF

Cine ,"#tii,ă l" ,#!m!5"#e" sănătăţii !#"le #e"n' mes"4ul s"n!$en 'estin"tsim&"#ii !m,!#t"mentului -mi+ 'e m"#Betin$ s!i"l/7

Medicii dentisti din practica privata si publica:nstitutii abilitate (MS, 3S>ML, =M?), 3sociatii profesionale (=J3S, 3MS>><, etc)>roducatori (Oral L, Eolgate, Llend a Med)

Ale$e#e" "n"lului 3n funţie 'e7• >ublicul căruia i se adresează• [ona de interes a cestiunii de transmis• >artenerii sociali şi media• Luget

Căi < "n"le 'e t#"nsmite#e " mes"4ului7

• Căi inte#,e#s!n"le < !muni"#e ,#!+emiă Bineziă7 !nfe#inţe leţii• Căi me'i"tiz"te < !muni"#e telem"tiă Te9t - scris - imagine tipărită: articole bro%uri afi%e pliante reviste comunitare

Spot audio: emisiune ad. comercial social 

Spot t.v. emisiune specializată film ad.comercial 

$anale multimedia site-uri comunitare advertising rubrici pentru consumator.

C!muni"#e" me'i"tiz"tă7

 3vanta5e prestigiu mare $n societăţile tradiţionale4 audienţă mare N ficienţă $n masă Dv, radio (medii calde) >resă scrisă :nternet (medii reci)

'ezavanta5e Eostă88 şi ?eed-bac-ul este greu de evaluat.

Page 44: Sanatate Orala

7/22/2019 Sanatate Orala

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-orala 44/44

Mes"4ul "4un$e l" ,u&li ,#in -D.L. il!+ 1>>%/7

• Mi5loace vorbite discuţii, discursuri, interviuri radio, conferinţe de presă, zvonuri, caseteaudio cu documentare, relatări, E', ';', spoturi audio de pe internet

• Mi5loace scrise ştire sau relatare de presă, articole din presa scrisă, ziare sau publicaţii

periodice, cărţi, e-mail, ne/sletters, :nternet, :ntranet• Mi5loace vizuale ştire sau reporta5 D;, casete video, ';', filme, clipuri, interviuri

televizate, fotografii, teleconferinţe, grafice, picturi.

Efiienţ" mes"4ului 'e sănăt"te7

 3cţiuni bugetate, plătite• >rograme sociale mari• <eclamele firmelor care vnd produse pentru sănătate orală

Spaţii gratuite pentru difuzarea mesa5ului Eampanii de imagine ale instituţiilor de sănătate, asociaţii.• Eampanii de relaţii publice ale firmelor producătoare

E+em,le 'e ăi 'e t#"nsmite#e " mes"4ului ,ent#u sănăt"te" !#"lă• Lroşura•  3fişul• Site-uri de internet ale asociaţiilor dentare• ?ilmul publicitar #Kive Vids a Smile%.

@i&li!$#"fie7

1. $omunicare %i educa"ie n sănătatea orală.  Moraru <, 'umitrace 3. ditura Eerma,Lucureşti, @GG!.@. $oncepte %i tendin"e n sănătatea orală.  'umitrace M3, Sfeatcu :<, Luzea EM,'umitraşcu 7E, 7ambescu 'K. d. =niversitară \Earol 'avila%, Lucureşti @GG.