LP. 3. MEDICINA ORALA

AFECTIUNI ULCERATIVE

Ulceratii mecanice

- localizare : buza inferioara, limba si mucoasa jugala

- la sugari se intalneste maladia Riga-Fede cand acestia prezinta dinti natali sau

neonatali; ulceratia se gaseste pe fata ventrala a limbii in 1/3 anterioara

- alte cauze: resturi radiculare, margini ascutite ale dintilor cu leziuni carioase,

crosetele protezelor partiale, dinti in malpozitie, proteze instabile

Ulceratii chimice

- apar dupa folosirea substantelor pe baza de acizi sau baze care au efect iritant

sau alergic

- substante care determina arsuri : fenol, acid tricloracetic, eugenol, nitrat de

argint, formaldehida, hipoclorit de sodiu

Ulceratii termice

- pot fi determinate de lichide sau alimente fierbinti la nivelul buzelor, limbii si

a palatului; aceste arsuri termice se mai pot produce cand se produce

polimerizarea rasini acrilice autopolimerizabile sau in cazul unor monomeri

- leziunile reprezentate de eritem, eroziune sau vezicule se vindeca in decurs de

1 saptamana

1

AFECTIUNI BACTERIENE

SIFILISUL

- este o afectiune venerica cauzata de o spirocheta anaeroba – treponema

pallidum

- sifilisul poate fi : - dobandit ( transmis pe cale sexuala)

- congenital (transmis de la mama infectata la fat )

- sifilisul dobandit are 3 stadii : - primar

- secundar

- tardiv (tertiar)

Sifilisul primar

- are ca semn principal sancrul situat de cele mai multe ori genital, dar poate

avea si alte localizari (anus, rect, cavitate orala)

- perioada de incubatie variaza intre 10-90 zile

- perioada de incubatie se scurteaza cand exista multe spirochete sau daca

exista solutii de continuitate; poate fi prelungita cand pacientul a folosit

antibiotice treponemicide

- localizari orale ale sancrului : buze, limba, palat, gingie, amigdale

- clinic : sancrul debuteaza ca o macula care devine papula cu caracter

inflamator, care se erodeaza repede cu formarea unei ulceratii inodore, nete

cu margini usor reliefate, baza indurata inconjurata de lizereu rosu ; pe

suprafata ulceratiei exista un exudat cenusiu care contine numeroase

treponeme; leziunea este foarte contagioasa

- sancrul este unic dar poate fi si multiplu.

- pacientul prezinta adenopatie unilaterala cu ganglioni mariti, mobili, sensibili

la palpare; adenopatia apare la 1 saptamana dupa sancrul si persista

saptamani sau chiar luni dupa disparitia acestuia

2

- fara tratament leziunea dispare dupa 3-8 saptamani cu cicatrice

- diagnostic : prin anamneza, aspect clinic, teste bacteriene si serologice

- diagnostic bacteriologic : se face exam. microscopic pe fond negru a secretiei

din sancru, in primele 2-3 saptamani

- teste serologice : in prima faza a sifilisului pot fi negative

- VDRL sau imunosfluorescenta : semnele apar cam la 1 luna de la infectare

- diagnostic diferential : - ulceratii traumatice

- afte

- leziuni t.b.c

- carcinom epidermoid

Sifilisul secundar

- apar la 6-8 saptamani dupa disparitia sancrului

- pacientul prezinta :

semne generale : febra moderata, cefalee, lacrimare, pierderea apetitului,

mialgii, poliadenopatii , splenomegalii, hiperleucocitoza,

anemie hipocroma, creste VSH

leziuni cutanate : macule, papule, pustule, noduli, leziuni foliculare

manifestari orale : persista intre 2-10 saptamani dupa care dispar fara

cicatrici :

3

sifilide maculoase (roseole sifilitice ) : sunt primele semne ale sifilisului

secundar; sunt localizate pe valul palatin si au aspectul unor puncte mici, ovalare,

multiple, rosii

placile mucoase : sunt cele mai frecvente manifestari ale sifilisului

secundar fiind foarte contagioase

- au aspect polimorf, papule-rotunde, ovalare, plane sau discret reliefate,

nedureroase cu diamteru de cativa mm- 1 cm sau eroziuni si ulceratii

superficiale acoperite de depozite alb-cenusii

- placile sunt multiple si cu dispozitie simetrica mai ales pe limba, mucoasa

jugal- palatina, regiunea amigdaliana, versantul mucozal al buzelor; pe limba

exista zone depapilate, rotunjite, net delimitate de restul mucoasei

- examene de laborator : la exam. microscopic pe fond negru si prin

imunoflurescenta se evidentiaza Treponema

- testele serologice sunt pozitive (VDRL)

- diagnostic diferential: - lichen plan

- aftele

- gingivostomatita herpetica

- eritem polimorf

- ulceratii traumatice

sifilide papuloase : leziuni caracteristice ale sifilisului secundar

4

- se intalneste frecvent pe tegument dar si pe mucoasa orala (comisural,

mucoasa jugala si limba)

- este insotita de adenopatie regionala bilaterala

- diagnostic diferential: cheilita angulara

sifilide vegetante : leziuni multiple, exofitice, inodore care apar foarte rar la

nivel oral ( palat si comisuri); leziunile se pot ulcera devenind contagioase

Sifilisul tardiv (tertiar)

- are o perioada de latenta intre 4-7 ani (chiar si 20 ani)

- apare la pacientii care nu au urmat tratament corect in fazele anterioare

- semne clinice :

neurologice : meningite, paralizii progresive, ataxie loco-motorie

leziuni cardiace

leziuni cutaneo-mucoase : goma si tuberculul sifilitic

leziuni osoase la nivelul tibiei, craniului, ale nasului si maxilare

manifestari orale : - goma

- glosita atrofica

- glosita sclerosa

Goma : leziune granulomatoasa circumscrisa, de 1-10 cm diametru, cu

debut subcutanat sau submucos, care se extinde superficial si profund

- are 4 stadii : - cruditate

- ramolire

- ulcerate

- cicatrizate

- localizare : palatul dur si valul palatin

5

Glosita atrofica : apare datorita unei vasculite care evolueaza spre

endarterita obliteranta astfel ca se produce o atrofie a papilelor linguale; fata

dorsala a limbii devine neteda si atrofica, predispusa la leucoplazii sau

carcinoame

Glosita scleroasa : deformarea limbii dupa cicatrizarea unei gome; limba

are aspect lobulat cu santuri profunde si neregulate

Sifilisul congenital

- apare la copii nascuti de mame infectate prin traversarea de catre treponeme

a placentei in luna a V a de viata i.u

- se poate produce avortul sau leziuni importante in dezvoltarea fatului

- sifilisul poate fi precoce (apare inainte de 2 ani) si tardiv ( apare dupa 2 ani)

forma precoce : copilul prezinta splenomegalie, hepatita, nefrita,

pneumonie

- manifestari cutaneo-mucoase : pemfigus, sifilide papuloase,

- la nivelul fetei perioral copilul poate prezenta ragade

- coriza sifilitica se manifesta prin tumefiere, congestia si erodarea mucoasei

nazale care este acoperita de un exudat sero-sangvinolent care formeaza

cruste, blocand orificiile nazale

6

forma tardiva : apare intre 6-15 ani

- cele mai frecvente malformatii : palat ogival, nas in sea, bosa frontala, triada

Hutchinson ( keratita interstitiala, surditate labirintica, displazii sau hipoplazii

dentare)

- clinic : incisivii centrali superiori au forma conica, iar marginea incizala are

aspect de semiluna; incisivii laterali pot avea aceeasi anomalie

- orientarea pe arcada este anormala, axul convergent fiind convergent spre

marginea incizala

- hipoplazii dentare, molarii inferiori prezentand cuspizi supranumerari (molarii

Moon)

- tratament : Penicilina sau eritromicina, cefalosporina, tetraciclina

TUBERCULOZA

- este determinata de un bacil aerob Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

cu localizare la nivel pulmonar

- transmiterea bolii se face prin aerosoli

- forma primara este asimtomatica iar bacilul poate ramane in stare latenta o

perioada lunga; in majoritatea cazurilor, leziunile pulmonare se vindeca prin

fibroza si calcificare

- foarte rar se poate complica cu formarea de pleurezii sau pericardite

- bacilul poate fi reactivat mai tarziu cu producerea tuberculozei secundare sau

sistemice care are ca semne : febra, stare de rau general, anorexie, pierdere in

greutate, transpiratii nocturne, tuse productiva, hemoptizie, durere toracica,

dispnee

- bacilii pot disemina din leziunea granulomatoasa (tuberculoza miliara)

interesand ficatul, rinichii, corpii vertebrali, tractul digestiv si meningele

7

- manifestari orale : sunt foarte rare; pacientul poate prezenta o ulceratie putin

profunda, cu margini subtiri, decolate, cu suprafata rosie, violacee, dureroasa

la atingere cu localizari posibile la : gingie, santuri vestibulare, zonele de

mucoasa inflamata adiacenta dintilor, leziuni postextractionale

- adenopatie : unica sau multipla, submandibulara, care apare la inceput;

initiali sunt mobili si nedurerosi apoi se fixeaza, se ramolesc si fistulizeaza la

tegument; supureaza cateva luni apoi se vindeca cu cicatrice cheloida

- diagnostic : pe baza datelor clinice, biopsie si punctie ; intradermoreactia la

tuberculina devine pozitiva dupa 20 zile de la evolutia bolii

- tratament:

- local : asanarea cavitatii; daca ganglionii sunt inflamati se face

incizie si drenarea colectiei purulente

- general : se dau antiinflamatorii, analgetice si tuberculostatice

- in tuberculoza secundara manifestarile orale sunt : ulceratia, goma, lupusul

tuberculos

a. ulceratia : - este localizata pe fata dorsala a limbii, palat, mucoasa

jugala, gingie si buze

- are diametrul intre 1-5 cm, margini neregulate, decolate,

suprafata mamelonata, cu aspect granular, acoperita de depozite galbui; la

periferie exista niste noduli de culoare galbena – granulatiile Trelat

- leziunea este dureroasa spontan si la palpare

8

- examene complementare :

examen histopatologic : evidentiaza infalamatia granulomatoasa cu

histiocite, limfocite, celule gigante multinucleate si zona centrala de

necroza cazeoasa; pentru identificarea microorganismelor se face

coloratie Ziehl-Neelsen

intradermoreactia (I.D.R)

inoculare pe medii de cultura

radiografie pulmonara pentru a evidentia eventualele leziuni pulmonare

- diagnostic diferential: - leziuni de sifilis primar

- carcinom epidermoid

- aftele gigante

- ulceratii traumatice

- infectii fungice profunde

- tratament:

- general: medicamente tuberculostatice

- local: igienizarea cavitatii bucale

medicamente antiinflamatorii

analgetice

b. goma tuberculoasa : se gaseste pe limba in ½ anterioara

- are 4 stadii : cruditate, ramolire, ulcerare si cicatrizare

- in faza de cruditate poate fi superficiala sau profunda cu aspect tumoral

- se exteriorizeaza pe fata dorsala a limbii; dupa ramolire se ulcereaza si

evacueaza continutul purulent galben-verzui; contine o cantitate mare de

bacili Koch

9

- tratament :- in faza de cruditate se face extirpare si sutura

- in faza de abces se face incizie si drenaj + medicamente

tuberculostatice

c. lupus tuberculos : apare dupa lupusul foselor nazale sau al fetei; se propaga

prin contiguitate sau pe cale limfatica

- localizari : val palatin, gingie superioara si buza inferioara

- clinic : leziune elementara care arata ca un tubercul mic (1-2 mm), sub

mucoasa, moale; la vitropresiune se face galben

d. placard lupic : este format dintr-o multime de tuberculi mici, pe mucoasa

congestionata

- tuberculii se ramolesc, se evacueaza, se formeaza o ulceratie cu margini

ingrosate si suprafata granulara

- leziunile se vindeca cu cicatrici cheloide, retractile

- tratament : pentru infectia bacilara

10

ACTINOMICOZA

- este determinata de o bacterie filamentoasa anaeroba gram pozitiva;

actinomicetele sunt saprofite localizate in criptele amigdaliene, placa dentara,

leziuni carioase, tartru, sulcus gingival, pungi parodontale

- actinomicoza se poate manifesta in : regunea cervico-faciala, abdominala,

toracica, cutanata, genitala

- simptome:

debut : tumefactie nodulara putin dureroasa, cu evolutie lenta, care se

ramoleste in centru fistulizand spontan sau poate apare sub forma unei

supuratii perimaxilare acute care fistulizeaza spontan sau chirurgical

in perioada de stare : tumefiere dura, lemnoasa, pe care apar abcese mici ;

tegumentele au culoare violacee, se subtiaza, abcesele se deschid spontan

ramanand fistule => pielea are aspect “de stropitoare”; secretia este

seroasa care contine grunji alb-galbui asemanatori cu polenul

in stadiul avansat : pe baza de tesut indurat apa fistule si cicatrici si abcese

in diferite stadii

starea generala nu este afectata

- diagnostic pozitiv: pe baza datelor clinice si de laborator

11

- examen histopatologic: la exam. microscopic se observa nodulul actinomicetic

format din 3 zone :

- zona centrala: cu puroi in care se gasesc grunji liberi sau fixati intr-o

retea de filamente in forma de stea

- stratul celulelor de tip epiteloid plasmatic

- strat periferic format din mononucleate care se fibrozeaza

- cultura actinomicetelor si tehnica imunofluorescentei pentru identificarea

speciei

- diagnosticul diferential : - afectiuni inflamatorii perimaxilare

- osteite si osteomielite fistulizata

- infectii specifice (t.b.c)

- tumori suprainfectate ale partilor moi

- evolutie si complicatii :

- se poate vindeca in 2-3 saptamani, pana la 2 luni

- in formele grave fara tratament poate evolua 10-20 ani si extindere la fosa

temporala, meninge, coloana cervicala cu invadarea mediastinului

- tratament :

- se face antibioterapie cu tratament chirurgical

- tratament chirurgical: incizia si drenajul abceselor colectate, indepartarea

factorului cauzal; formele nodulare vor fi excizate

- antibioterapia : doze mari de Penicilina G i.m sau i.v – 4-6 saptamani, urmata

de administrarea fractionata de Penicilina V (2-4g/zi)

- in caz de alergie se administreaza Tetraciclina 2 saptamani

- se adauga Metronidazol daca exista si bacterii anaerobe

12

NOMA

- se mai numeste sancrum ori sau stomatita gangrenoasa (stomatita

necrozanta)

- este o afectiune oportunista, cu evolutie rapida

- agenti cauzali : Fusobacterium, Spirocheta Borrelia

- factori favorizanti : malnutritia, deshidratarea, varicela, scarlatina, t.b.c,

leucemie, SIDA si igiena orala defectuoasa

- apare frecvent la copii intre 2-10 ani, in tarile slab dezvoltate

- clinic : afectiunea poate debuta sub forma unei gingivite acute ulcero-

necrotica care se extinde vestibular si/sau lingual; apar ulceratii la nivelul

partilor moi

- ulceratia gangrenoasa prezinta sfaceluri acoperite de depozite fibrinoide alb-

cenusii; denudarea si invadarea maxilarelor si mandibulei determina necroza

si sechestrare

- febra, hipersalivatie, fetiditate si halena insotesc celelalte manifestari.

- tratament si prognostic : fara tratament mortalitatea poate fi ridicata

- se inlatura factorii favorizanti, rechilibrare dietetica, hidratare, antibioterapie

13

( Penicilina si Metronidazol)

- local se poate face debridarea tesutului necrotic si reconstructia plastica dupa 1

an

AFECTIUNI ASOCIATE CU DISFUNCTII IMUNOLOGICE

ULCERATII AFTOASE

- aftele recidivante sunt intalnite frecvent la femei si adultii tineri

- cauzele exacte sunt necunoscute dar exista factori care pot determina aparitia

acestora :

- factori nutritionali (lipsa de fier, vitamina B 12, acid folic)

- ereditatea

- infectii virale sau bacteriene

- afectiuni gastrointestinale

- factori favorizanti : traumatisme minore, tulburari endocrine, stresul emotional,

alergiile alimentare (nuci, alune, ciocolata, gluten, miere)

- aftele au 3 forme : - afte banale (minore)

- afte gigante (majore)

- ulceratii aftoase herpetiforme (aftoza miliara)

Aftele minore

- sunt foarte frecvente ; apar sub forma unor leziuni mici pe mucoasa

necheratinizata la persoane intre 20-30 ani

- aparitia aftelor este precedata cu 24-48 ore de senzatie de arsura, parestezie

si hiperestezii

- clinic : - ulceratii mici( 2-6mm) ,

- ovale-rotunde,

- foarte dureroase,

14

- acoperite de o pseudomembrana alb-galbuie de tesut necrotic

- bine delimitate, inconjurate de un halou eritematos

- nu sunt precedate de o faza veziculara

- leziunile pot fi unice sau multiple (2-6), persista 5-8 zile si se vindeca spontan,

progresiv fara cicatrici ( 10-14 zile); recidiveaza la 1-5 luni

- adenopatie regionala ( submandibulara sau laterocervicala)

- localizare : buze, limba, mucoasa jugala, vestibul bucal, rar pe palat si gingie

- diagnostic pozitiv : pe semne clinice

- diagnostic diferential : - stomatita herpetica

- maladia mana-picior-gura

- sancrul sifilitic

- placile mucoase din sifilisul secundar

- eritemul polimorf

- tratament :

- nici un medicament nu vindeca complet maladia; se incearca reducerea

durerii, prevenirea infectiei, scurtarea evolutiei

- se folosesc :

15

- antiinflamatorii : aplicatii locale cu steroizi pe baza de triamcinolon

(ORABASE, ORACORT, VOLON) care scurteaza durata de evolutie si scade

durerea

- antiseptice orale : clatiri orale cu solutii de gluconat de clorhexidina si violet

de gentiana

- antibiotice : clorhidrat de tetraciclina cu care se clateste cavitatea de 4x/zi sau

capsule de tetraciclina 250 mg dizolvate in apa

- se poate folosi si Benadryl ce contine : tetraciclina, nistatin, difenil hidroclorid

hidramina

- igiena orala riguroasa, se evita alimentele condimentate, acide sau iritante si

alimente alergogene

Aftele gigant sau maladia lui Sutton

-etiologice necunoscuta; boala se manifesta la copii si adultii tineri

- semne clinice : - ulceratii mari, asimetrice, unilaterale

- au diametrul intre 1-3 cm

- la centru prezinta necroza, iar la periferie exista o zona de

congestie

- leziunile sunt multiple (1-5), foarte dureroase, profunde,

crateriforme cu fundul granular, neregulat

- adenopatii

- localizare : buze, mucoasa jugala, valul palatin, limba, rar gingia fixa

- pacientul prezinta disfagie , disfonie dar nu altereaza starea generala

- ulceratiile pot dura intre 3-6 saptamani iar vindecarea se face cu cicatrici

chiar: - cu amputarea luetei,

- mutilarea valului,

- retractia buzei (microstomie),

- limitarea deschiderii cavitatii bucale

16

- recidiveaza la 1-3 luni

- diagnostic pozitiv: se face pe semnele clinice dar si prin prezenta cicatricilor

pentru a exclude malignitatea

- diagnostic diferential : - ulceratii traumatice

- sancrul sifilitic

- placile mucoase din sifilisul secundar

- ulceratii din : - neutropenie ciclica

- agranulocitoza

- intoleranta la gluten

- carcinoame

- tratament :

local : - aplicatii locale cu : - steroizi (ORABASE, ORACORT,

VOLON)

- antiseptice – gluconat de clorhexidina

- clorhidrat de lidocaina 2%

- acid acetilsalicilic 250-500 mg dizolvate in apa

- antibiotice : clorhidrat de tetraciclina

- in cazul infectiilor se administreaza Bacitracina sau Rodogyl (spiramicina +

metronidazol)

- in formele severe se fac injectii locale cu :

- steroizi intralezional ( triamcinolon sau hidrocortizon 0,1-0,5 ml la baza

leziunii)

- corticoizi pe cale generala in doze mici ( Prednison 10-20 mg/5-10 zile)

general : numai pentru leziunile mari la care nu se pot administra

medicamente topice

17

Ulceratiile aftoase herpetiforme sau stomatita herpetiforma

- ulceratii numeroase (10-100) mici, cu diametru intre 1-2mm, superficiale, care

se unesc in leziuni mari, cu contur neregulat

- leziunile sunt dureroase si apar pe varful si marginea limbii, mucoasa labiala si

planseul bucal

- evolueaza 1-2 saptamani si se vindeca fara cicatrici; recidiveaza intr-o

perioada de 1-3 ani

- diagnostic diferential :- gingivostomatita herpetica primara

- angina herpetica

- eritem polimorf

- maladia Behcet

- tratament : este simtomatic

- se administreaza doze mici de corticoizi 7 zile, 15-40mg/zi; se face pauza de 1

saptamana si se reia tratamentul cu ½ de doza

- ulceratiile recidivante raspund bine la suspensie de tetraciclina

SINDROMUL BEHCET

- este o maladie cronica, inflamatorie, de cauza incerta si prognostic sever

- afecteaza barbatii intre 20-30 ani

18

- semne clinice : boala debuteaza prin febra, astenie, anorexie, scadere in

greutate dupa care apar leziuni clasificate in 2 categorii:

1. majore : - afte recidivante

- leziuni oculare

- ulceratii genitale

- leziuni cutanate

2. minore : - artrite

- enterocolita

- epididimite

- tromboflebita recidivanta

- atingeri ale SNC ( hipertensiune intercraniana benigne, scleroza

multipla)

- diagnostic : se pune pe 2 semne majore +/- manifestari minore

ulceratiile orale : sunt primele semne ale maladiei

- leziunile au dimensiuni intre 2-10 mm si au baza centrala necrotica galbuie

- sunt superficiale sau profunde, ovale, acoperite cu exudat sero-fibrinos, cu

margini intens colorate in rosu, bine delimitate si dureroase.

- localizare : buze, gingie, mucoasa jugala, limba

- ulceratiile dureaza 1-2 saptamani si se vindeca fara cicatrici, dar recidiveaza

frecvent

ulceratii genitale : apar la 60-80% din cazuri; sunt rotunde, bine

delimitate, localizate pe scrot, gland, labiile mari sau pliuri genito-crurale

leziuni oculare : apar la 30-40% din cazuri ; pacientul poate prezenta

conjunctivita, uveita, hipopio, vasculita retiniana sau chiar pierderea

vederii

leziuni cutanate : macule, papule, foliculite, pustule, ulceratii, eritem

nodos, rar leziuni necrotice

19

- diagnostic pozitiv : prin anamneza si semne clinice ; nu au semne

patognomonice

- examenele serologice indica inflamatia nespecifica ( leucocitoza, VSH crescut,

creste proteina C reactiva)

- exam. histopatologic : evidentiaza edemul si infiltratul

- caracteristica : patergia : hipersensibilizarea pielii la intepatura cu acul, cu

producerea unei reactii eritemo-papuloase, urmata de formarea unei pustule

sterile

- diagnostic diferential : - afte recidivante

- sindromul Reiter

- sindromul Steven-Johnson

- pemfigus

- evolutie si diagnostic : poate recidiva intre 2-10 ani, iar vindecarea se poate

produce dupa 5-20 ani

- tratament : este simtomatic si empiric

- se face terapie steroida topica sau sistemica, analgetice, antiinflamatorii

nesteroidale

- in formele grave se administreaza corticoizi pe cale generala si medicatie

imunosupresiva

SINDROMUL REITER

- boala de cauza necunoscuta care afecteaza barbatii intre 20-30 ani

- semne clinice : - uretrita non-gonococica

- conjunctivita sau uveita

- artrita

- leziuni cutaneo-mucoase

20

- diagnosticul de sindrom Reiter se pune daca exista : uretrita, conjunctivita

sau uveita si artrita

artrita asimetrica : este unul dintre semnele principale

leziuni genitale: se manifesta sub forma de uretrita purulenta sau balanita

conjunctivita si iridociclita acuta : apare in 20-30% din cazuri

leziuni orale: eritem difuz sau eroziuni superficiale putin dureroase,

asemanatoare cu aftele

- sunt localizate pe mucoasa jugala, gingie, palat, buze si limba

- leziunile orale sunt sub forma de placi de culoare rosu inchis discret

proeminente, indolore de la cativa mm la cativa cm in diamtru, inconjurate de

o linie inelara albicioasa

- limba este geografica

leziuni cutanate: macule, papule sau pustule pe palme si plante cu aspect

psoriaziform; mai tarziu apar crustele cheratozice

- se pot asocia si : tulburari cardiovasculare, neurologice, psihice sau amiloidoza

- diagnostic pozitiv : se pune pe triada: artrita, uretrita si conjunctivita

- diagnostic diferential : - eritemul polimorf

- sindromul Behcet

- sindromul Steven-Johnson

- limba geografica

- evolutie si prognostic : boala poate dura saptamani sau luni; exista recidive

- tratament : nespecific si simtomatic: aspirina, tetraciclina, indometacin

ERITEMUL POLIMORF

- este o afectiune acuta a mucoaselor si tegumentelor cu aspect clinic variabil si

vindecare spontana

- eritemul se manifesta prin leziuni ulcerative, eritematoase sau erozive

21

- etiologie : - infectii cu herpex simplex

- infectii bacteriene si fungice

- medicamente (chinidina, saruri de aur, digitala, antibiotice)

- radiatii

- factori endocrini

- boli autoimune

- factori psihici

- debutul brutal si etiologia variata indica o reactie autoimuna

- semne clinice : intereseaza pielea

- macule sau papule simetrice pe brate si picioare, rar pe fata, trunchi sau gat.

- leziunile sunt mici dar in 24-48 ore isi maresc volumul pana la 1-2 cm

- in zona centrala au culoare cianotica, purpurie – “herpes iris”

- eruptia poate avea caracter veziculo-bulos sau urticarian

- localizare orala : buze, mucoasa jugala, palat, limba

- recidivele pot fi sub forma de leziuni ulcerative foarte dureroase sau pete

eritematoase cu ulceratii limitate si semne reduse

- mai poate interesa mucoasa nazala, conjunctivala si genitala

- starea generala este alterata

- Sindromul Stens –Johnson : este cea mai frecventa forma de eritem polimorf

22

- semnele generale sunt mai pronuntate iar leziunile mai extinse

- mucoasa orala: ulceratiile superficiale sunt extinse, foarte dureroase,

acoperite de pseudomembrane alb-gri sau hemoragice, precedate de bule.

- buzele sunt acoperite de cruste hemoragice

- leziunile pot apare si la nivelul faringelui, laringelui, esofagului si sistemului

respirator

- leziunile oculare : conjunctivita, ulceratii ale corneei, uveita => opacitate

corneeana, simblefaroane si cecitate

- leziuni cutanate: eruptii maculo-papuloase dar pot fi si buloase sau ulcerate

- evolutie si prognostic : in absenta tratamentului se poate produce moarte

pacientului

- cu tratament se vindeca in 2-3 saptamani

- diagnostic pozitiv : se face pe baza datelor clinice

exam. histopatologic si testele imunopatologice nu sunt specifice ; se

obsersa prezenta IgM, complementului si fibrinei in peretii vaselor ( semne

de vasculita)

- diagnostic diferential : - gingivostomatita herpetica primara

- pemfigus vulgar

- pemfigoid cicatricial si bulos

- lichen plan eroziv

- ulceratii aftoase recidivante

- tratament : aplicatii topice cu corticosteroizi si antifungice

- in cazuri severe se indica doze medii de corticosteroizi si doze mari de

antibiotice

LUPUSUL ERITEMATOS

- este o colagenoza de natura autoimuna cu forme clinice variate :

23

- are 3 forme :- acut ( lupus eritematos sistemic)

- subacut ( lupus eritematos cutanat )

- cronic ( lupus eritematos discoid)

- etiopatogenie : este un proces autoimun umoral si celular

- manifestari clinice :

lupus eritematos discoid :

- poate apare la orice varsta dar in special la femeile in jurul varstei de 40 ani

- leziuni cutanate : - pete si papule de culoare violacee, cu descuamare si

hipercheratoza foliculara

- sunt bine delimitate si evolueaza spre cicatrizare cu atrofie si telangiectazii pe

fata si craniu si mai ales la nivelul regiunii nazale formeaza aspectul

caracteristic de “aripi de fluture”

- mucoasa orala : localizari : mucoasa jugala, buza inferioara, fibromucoasa

gingivala, limba

- leziununea orala tipica este caracterizata printr-o zona centrala atrofica,

rosie bine delimitata, marginita net la periferie de o zona mai proeminenta

cu striuri albicioase dispuse sub forma de raze; pe toata suprafata leziunii se

pot intalni papule cheratozice

24

- in alte situatii leziunile pot fi sub forma de ulceratii, placi albe cu aspect

leucoplaziform sau eroziuni ce evolueaza spre cicatrici atrofice

- deoarece nu are semn patognomonic, diagnosticul se pune in prezenta

leziunilor cutanate

examene complementare : se face imunofluorescenta directa si exam.

histopatologic

- testul de imunofluorescenta directa : indica prezenta unor depozite granulare

sau lineare de imunoglobuline (G, M, A), complement C si fibrinogen

- exam histopatologic : paracheratoza sau hipercheratoza, degenerescenta

hidropica a stratului bazal, atrofia retelei papilare, infiltrat cu limfocite;

infiltratul este dispus perivascular in corionul profund

diagnostic diferential : - lichenul plan

- leucoplazia

- eritroplazia

- sifilis

- pemfigus vulgar

- pemfigoid cicatricial

tratament : leziunile orale sunt tratate cu steroizi locali; daca sunt extinse

se folosesc corticosteroizi pe cale generala sau antipaludice

lupus eritematos cutanat (subacut)

- leziunile cutanate sunt asemanatoare cu cele de la lupusul eritematos discoid

- semnele generale sunt mai usoare si se manifesta prin suferinta musculo-

scheletala

- serologic se descopera anticorpi anticitoplasmatici

lupus eritematos sistemic ( diseminat)

- este forma cea mai grava a maladiei; se manifesta prin:

25

- leziuni cutaneo-mucoase

- cardio-vasculare

- pulmonare

- renale si articulare

- neurologice

- afectiunea se manifesta mai des la femeile intre 15-35 ani

- semne generale: febra, astenie, scadere in greutate, dureri articulare,

adenopatie, hematomegalie, splenomegalie si tulburari hematologice

- leziunile cutanate se manifesta sub forma de ras eritematos cu aspect de

“aripi de fluture” si rar forma discoidala

- manifestari orale : eroziuni intinse si dureroase, ulceratii inconjurate de o

zona eritematoasa sau albicioasa asociata cu petesii, edem si macule

hemoragice; localizari : palat, buze, mucoasa jugala

- examene complementare :

- teste serologice : se face testul anticorpilor antinucleari (ANA) si testul

celulelor lupice

- exam histopatologic : aceleasi semne ca la lupusul duscoid doar ca infiltratul

este mai difuz, mai putin evident

- imunofluorescenta directa : depozite liniare sau granulare de Ig (M, G, A) si

depozite de fibrinogen

- hemoleucograma : anemie, leucopenie, trombocitopenie si VSH crescut

- diagnostic diferential : - pemfigoid cicatricial

- pemfigus vulgar

- lichenul plan eroziv

- pemfigoid bulos

- eritem polimorf

- tratament : se administreaza steroizi pe cale generala, antiinflamatorii

nesteroide, imunosupresoare si plasmafereza.

26

REACTII ALERGICE

- alergia este o reactie de hipersensibilitate a organismului fata de una sau

mai multe substante straine, dobandita prin expunerea repetata la acelasi

alergen

- exista 5 tipuri de reactii alergice :

tip I – hipersensibilitate imediata ( anafilactic) mediata de Ig E

tip II – reactii citotoxic-citolitic

tip III- reactii prin complexe imune

tip IV- hiersensibilitate mediata celular sau tardiva

tip V – hipersensibilitate stimulativa

- cele mai importante sunt reactiile de tip I : socul anafilactic, urticaria, edemul

angioneurotic, stomatitele alergice

SOCUL ANAFILACTIC

- se produce la cateva minute dupa reintroducerea in organism a unui antigen

- se caracterizeaza prin colaps cardiovascular insotit de agitatie si anxietate,

dupa care apar parestezii in jurul gurii si la nivelul extremitatilor, vertij,

obnubilare, pierderea cunostintei, manifestari respiratorii (insuficienta

respiratorie acuta), manifestari digestive (dureri abdominale, greturi,

varsaturi, diaree)

- la nivelul tegumentului se observa eruptii cu sau fara prurit, iar la nivelul

buzelor, limbii si planseului bucal poate fi prezent angioedemul acut

ANGIOEDEMUL ACUT (EDEMUL QUINCKE)

- este o manifestare alergica caracterizata prin dezvoltarea rapida a unei

tumefieri edematoase la nivelul capului si gatului, fara semne inflamatorii

27

- este localizat, imprecis delimitat si nu modifica culoarea tegumentelor

- localizare : pleoape, buze, mucoasa linguala, valul palatin, laringele

- daca edemul se manifesta la nivelul glotei exista riscul de asfixie acuta

- cauzele edemului :- ereditare

- alimente (lapte, oua, nuca, faina, alune)

- medicamente (penicilina, aspirina, streptomicina,

anestezice)

- pentru confirmarea diagnosticului se fac urmatoarele teste :

- testul epicutanat

- testul scarificarii

- testul intradermic

- testul Praesnitz-Kustner

- tratament :

injectarea sublingual de adrenalina – 0,5 mg adulti

- 0,3 mg copii cu repetare la 1-3 min

injectare intravenos lent 0,5 mg adrenalina 1 ‰ in dilutie solutie izotona

10ml

in hipoxie : O2 pe cateter nazal sau intubare orotraheala, traheostomie

adjuvante : antihistaminice de sinteza ( romergan, nilfan, feniramin)

corticosteroizi

28

vitamina C

preparate de Ca

bicarbonat de Na

STOMATITELE ALERGICE

- apar ca urmare a combinarii materialelor stomatologice cu proteinele tisulare

cu care vin in contact

- la nivelul mucoasei orale se manifesta 4 forme de reactii alergice

Stomatitele anafilactice ( sistemice)

- se manifesta prin urticarie, eruptie veziculo-ulceroasa asociate cu manifestari

generale care merg pana la soc anafilactic

- cauze : alimente, medicamente

- cele mai importante stomatite sunt cele veziculo –buloase din sindromul

Steven-Johnson sau sindromul Lyell; ele apar ca raspuns la tratamente

medicamentoase cu antibiotice, sulfamide, barbiturice

- leziunile apar in 24-48 ore pana la 35 zile, debut brusc cu frison, febra

convulsii, stare generala alterata, insotita de eruptie buloasa cutaneo-

mucoasa; bulele se spar cu formarea de ulceratii acoperite de depozite

fibrinoase

- tratament :

local : solutii alcalinizante cu corticoizi in aplicatii topice

clorhexidina 0,2 %

solutie de xilina 2 %

general : - antibiotice – eritromicina

- corticoterapie in perfuzii

- reechilibrare hidroelectrolitica

29

- in forme foarte grave se ajunge la exitus

Stomatita de contact

- sunt reactii alergice intarziate care apar dupa un contact lung cu materialele

stomatologice sau alti alergeni

- substante cauzale : antibiotice, metale, compusi fenolici, antiseptice, solutii

astringente, rezorcina, chinina, arsenicul, materiale de amprenta, acrilat

- leziuni orale : gingivite alergice ( gingivita plasmocitara) care se manifesta prin

leziuni ale gingiei atasate si marginale care se termina brusc la nivelul

jonctiunii muco-gingivale

- diagnostic pozitiv : anamneza, biopsie, teste alergice de tip “pata” ( se aplica

pe gingie sau in santul vestibular alergenul, iar in 5 ore pot apare reactii

eritematoase )

- tratament : eliminarea factorului alergenic

- vindecarea se produce in 1-2 saptamani

- se pot administra corticosteroizi topic sau sistemic

30