Re Colt Are

8/3/2019 Re Colt Are

1/13

Recoltarea singelui venos si probelor de urina pentru principalele examene de

laborator. Interpretarea rezultatelor.

Examene biochimice:

Fibrinogen, glicemie, uree, creatinina, acid uric, rezerva alcalina, electroliti

plasmatici, cholesterol, trigliceride, HDL cholesterol, LDL cholesterol

Recoltarea singelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru efectuarea unorexamene de laborator in vederea completarii datelor furnizate de examenul clinic

,a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei pacientului sub tratamentulrecomandat.Norme ce trebuie respectate la recoltare:

- respectarea orarului recoltarilor- efectuarea pregatirii fizice si psihice a bolnavului- pregatirea materialelor necesare pentru recoltare- tehnica propriuzisa a recoltarii

- etichetarea produsului si completarea buletinului de trimitere catre laborator.Unprodus biologic neetichetat nu poate fi folosit pentru analiza.- pastrarea si transportul produsului etichetat. Expedierea si transportul produsului

patologic recoltat, astfel incit acesta sa ajunga cit mai repede la laborator in stareain care a fost in organism.

Recoltarea singelui venos si capilar apartine domeniului de activitate al asistentilormedicali, indicatia de recoltare in vederea anumitor examene biochimice intra inatributiile medicilor.Definitie Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu un ac atasat la o seringa.Indicatii:

- examene de laborator bichimice si hematologice- efectuarea probei de compatibilitate- donarea de singe- flebotomie

Materiale necesare:

- ace pentru punctia venoasa -ac epicranian (ac cu bizou scurt, lungime de 2-3cm,diametru 0,8-1,6mm)

- seringa Monovette cu ac incorporat, functionind cu piston de aspiratie sau cu vid- seringa de 10 ml- eprubete- material dezinfectant pentru tegumente alcool, tinctura de iod- tampoane- garou- leucoplast, comprese, manusi (sterile), vata- tavita renala, cimp steril, musama

Ac de puncie venoas

dup Strauss

1


2/13

Monovette cu membran obturatoare i ac Monovette(Sursa: Fa. Sarstedt

Locul de punctie:

- plica cotului ( vena cefalica, vena basilica, vena mediana)- fata dorsala a miinii (arcada palmara superficiala, vene metacarpiene)- in ultima instanta venele de pe fata dorsala a piciorului, vena femurala- la sugari se utilizeaz venele membrului inferior (arcada venoas dorsal a

piciorului, venele gambei) i venele epicraniene.

Etape de executie

1. pregatirea instrumentarului si materialelor necesare, precum si verificareaintegritatii acestora

2. verificarea identitatii pacientului3. pregatirea fizica si psihica a bolnavului

2


3/13

- pozitia bolnavului :1. sezind pe scaun cu membrul superior sprijinit in extensie si supinatie

recomandat pentru recoltarea in ambulator2. culcat in pat in decubit dorsal cu membrul superior in adductie pentru

recoltarea in spital

- bratul se descopera si se asaza pe musama/ cimp steril4.Recoltarea:- dezinfectarea miinilor

- stabilirea locului de punctie pentru a usura evidentierea venei se deschide si seinchide pumnul de citeva ori, se palpeaza vena, se pozitioneaza mina in jos, setapoteaza traiectul venos. La nevoie se poate introduce mina in apa calda inscopul dilatarii venelor slab vizibile.

- aplicarea garoului- garoul se aplic cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul creiaurmeaz s se fac punctia venoasa

- se antiseptizeaz tegumentele regiunii alese, prin micri circulare, din centruspre periferie. n cazul utilizrii soluiilor alcoolice se ateapt 30 sec pentru

exercitarea efectului antiseptic.- punctionarea se destinde pielea supraiacenta venei pentru fixarea vasului, seintroduce acul cu virful bizoului in sus la un unghi de 20, apoi se patrundetangential cu traiectul venos. Se introduce acul in mijlocul venei in directiaaxului longitudinal al acesteia si se impinge 1- 1,5 cm. Se aspira singele pentruconfirmarea punctionarii vasului. O alternativa o reprezinta introducerea acului, prin metoda indirect: acul cu orificiul bizoului n sus este introdus printegumente, la 3-8 mm deprtare de vena aleas, progresnd ctre aceasta, subaspiraie continu, pina in momentul apariiei sngelui venos n sering;

- volumul necesar de singe se extrage lent si constant, pentru a evita hemolizaacestuia.

- se desface garoul, se pune un tampon fara a se apasa locul de punctie si seextrage acul.

Pacientul trebuie sa tina bratul ridicat si sa comprime locul de punctie citeva minute,pentru a evita refluarea singelui din vas si formarea unui hematom.Se aplica un plasture pentru a impiedica extravazarea singelui si accesul bacteriilor. Estecontraindicata flexia antebratului pe brat cu tamponul tinut in plica cotului.5. Pregatirea singelui

- se amesteca singele cu subtanta anicoagulanta in functie de felul analizei

3


4/13

- se eticheteaza , precizindu-se data, salonul, analiza ceruta, numarul foii deobservatie, numele si prenumele pacientului

- singele recoltat pentru transfuzie se pastreaza in conditii speciale si se supuneprocedeelor de conservare a singelui

Mentiuni :

- mentinerea indelungata a garoului ( recoltarea cu staza) poate modificarezultatul unor analize: albumine, calciu, potasiu, hematocrit. Singele recoltatare culoare roz, datorita hemolizei.

- Recoltarea fara heparina determina o falsa crestere a potasemiei, datoritaeliberarii K intracelular dupa coagulare.

- Nu se face antiseptizarea tegumentelor cu alcool sau cu solutii alcoolice in cazulrecoltarii singelui in vederea stabilirii alcoolemiei.

- In cazul recoltarii singelui pentru mai multe examene de laborator ordinea esteurmatoarea:

o Teste de coagulareo Electroliti

o VSHo Alte recoltari

- In cazul contactului accidental al tegumentelor cu singele acestea se spala si sedezinfecteaza

- In cazul in care exista suspiciunea unei boli cu transmitere parenterala semarcheaza eprubeta in vederea protectiei personalului sau se folosesc recipientespeciale

Recoltarea singelui pentru examene biochimice se face dimineata pe nemincate. Serecolteaza 2-5 ml fara substanta anticoagulanta pentru determinarea ureei, aciduluiuric, creatininei, bilirubinei, lipidelor, testelor de disproteinemie, fosfatazelor, proteinogramei, calciului, sideremiei. Se recolteaza 2-5 ml cu 4-5mEq NaF pt

determinarea glicemiei si a fibrinogenului. Pentru determinarea VSH se recolteaza 2ml de singe. Pentru hemoleucograma sint necesari 3 ml de singe, pt determinareafibrinogenului, IQ, TQ 4 ml, iar pt examenele biochimice 6 ml de singe venos.Analizele in urgenta se recolteaza de obicei pe heparina. Alte substanteanticoagulante utilizate sint reprezentate de citratul de sodiu, fluorura de sodiu,oxalatul de potasiu, EDTA ( etilendiaminotetraacetat), hirudina.

Complicatii

- perforarea venei se poate produce in cazul unei tehnici gresite de recoltare,unor vene dificil de palpat, scleroase, friabile. Complicatiile sint reprezentate deformarea unui hematom , de lezarea unor vase sau nervi din vecinatate.

- leziuni vasculare exteriorizate prin aparitia flebitei

- punctionarea unei artere- septicemiaIn cazul imposibilitatii realizarii abordului venos periferic pe una din caile mentionateanterior se poate realiza punctia venei jugulare externe. Abordul venos la acest nivel serealizeaza de catre medic sau de asistente medicale antrenate.Pozitia bolnavului

- decubit dorsal, Trendelenburg 15, capul intors controlateral

4


5/13

Tehnica

- se destinde tegumentul gitului cu degetul mare al miinii libere- se punctioneaza vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului

sternocleidomastoidian.

Recoltarea probelor de urina pentru examenele biochimice de laborator aduceinformatii asupra functiei rinichiului si a cailor urinare, precum si asupra starii intreguluiorganism.

Materiale necesare

- sticluta curata pentru recoltarea sumarului de urina- recipient gradat pentru colectarea urinii din 24 ore- reactivi speciali pentru dozarea unor compusi normali sau patologici- manusi- apa si sapun- tampoane

Tehnica

- Colectarea mostrelor de urin proaspt emis:- urin emis spontan (dup toalet prealabil a regiunii perineale), prin miciune(preferabil prima miciune matinal), din poriunea mijlocie a jetului, n recipientede sticl curate, uscate; prelucrare imediat n laborator (examen microscopic nmaxim 1 or); refrigerare la + 4 C;

- Recoltarea se poate face in plosca (bazinet) sau in urinar. Personalul auxiliartrebuie educat in legatura cu utilizarea bazinetului: folosirea numai a bazinetelorgoale si curate, mictionarea fara defecatie, varsarea urinei imediat dupa emisie inborcan

- Colectarea mostrelor de urin din 24 ore::- Indicatii - teste analitice cantitative (proteinurie, glicozurie, electrolii, AVM);

- Etapele recoltarii: la ora stabilita bolnavul urineaza si urina se arunca. Urinaprovenita din celelalte mictiuni din intervalul de 24 ore se aduna intr-un recipientadecvat probei solicitate si se pastreaza la rece. Se trimite intr-o sticluta curatacantitatea necesara de urina omogenizata la laborator cu urmatoarele date: numesi prenume, virsta, sexul, volumul de urina din 24 ore, greutatea, natura regimului,volumul de lichide ingerate, medicamentele administrate.

- Colectarea mostrelor de urina la copilul necooperant:- Se decontamineaza si se usuca organele genitale si perineul. In jurul penisului sau

a vulvei se fixeaza orificiul unei pungi sterile din material plastic. In lipsa acestuidispozitiv trebuie pindit momentul mictiunii pentru a prinde proba intr-un flaconcu gura larga.

- Colectarea mostrelor de urina in situatii speciale:a. Aspiratia suprapubiana

b. Prelevari prin cateter sint de competenta medicului si expun pacientulla riscul infectiei. Este o manevra rezervata pacientilor cu senzoriu alterat,pacientilor care nu mictioneaza din cauze neurologice sau urologice.

Transportul si conservarea probelor de urina se face de catre asistenta imediat dupaprelevare. Recipientele se eticheteaza, se acopera si se expediaza pentru a fi examinate inmaxim o ora de la recoltare. Daca acest interval nu poate fi respectat proba trebuie

5


6/13

refrigerata la 4. In afara datelor de identificare a pacientului cererea de analiza aprobelor de urina trebuie sa specifice urmatoarele informatii: tipul prelevatului ( probacurata din jet mijlociu, aspirat suprapubian,etc), ora prelevarii, daca pacientul a fost subcura de diureza sau antibioterapie, examenul solicitat.

I. Examenul macroscopic al urinei cuprinde determinarea volumului urinar, a

aspectului urinii, al culorii si mirosului acesteia.II. Examenul fizic este reprezentat de determinarea densitatii urinei si a pHuluiIII. Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului urinar ,

proteinuriei, glicozuriei, corpilor cetonici, amilazuriei, ureei urinare,ionogramei urinare,etc.

Determinarea fibrinogenului

- reprezinta o proteina sintetizata de ficat a carei concentratie creste in afeciunicaracterizate prin inflamatie. Scaderea valorii fibrinogenului se intilneste inafectiuni hepatice.

- Valoarea normala 2-4 g/l

- Cantitatea de singe necesara 4 ml. Se recolteaza pe EDTA.

Determinarea glicemiei

- integrata in analizele de uz curent- se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta, sau se lucreaza din single

prelevat in eprubeta fara anticoagulant in conditii obisnuite.- o alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din singele capilar folosind

glucometrul. Principiul metodei : se inteapa pulpa degetului cu acul, se sterge cuvata fara spirt prima picatura exprimata, cea de a doua picatura se recolteaza pebandeleta aparatului. Determinarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este o

metoda destinata autocontrolului pacientilor diabetici si urgentelor; nu trebuiefolosita pentru diagnosticul diabetului zaharat.- Glicemia a jeun ( recoltata dupa minim 8 ore de post) - valoarea normala 60-110mg%- valori crescute 110 -126 mg% glicemie bazala modificata

> 126 mg% - diabet zaharat

- valori scazute - < 50 mg% - hipoglicemie : la pacienti diabetici in tratament cuinsulina sau cu antidiabetice orale; la pacienti nediabetici: hipoglicemiefunctionala, insulinom, afectiuni endocrine, insuficienta hepatica

Determinarea ureeiUreea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este folosita pentru apreciereafunctiei renale.

a. in singe valoarea normala 15 - 45mg% ( 3- 10 mmol/.l)- se recolteaza in urgenta pe heparina, iar in conditii uzuale pe singe fara

anticoagulant.- Variatii fiziologice in functia de sex,virsta, sarcina ( scade in prima jumatate a

sarcinii), dieta ( crescuta in conditiile unui aport proteic important), diureza

6


7/13

- Valori crescute: afectiuni renale, infectii, hemoragii, infarct miocardic, starifebrile

b. in urina valoarea normala 15 -35 g/l- valori crescute: regim hiperproteic, febra, hipertiroidism, leucemii- valori scazute: sarcina, faza oligoanurica a insuficientei renale, afectiuni

hepatice grava- se determina din urina din 24 ore, fara a necesita un reactiv special pentrurecoltare

Determinarea creatininei

Creatinina este derivatul deshidratat al creatininei rezultata din metabolismul muscular sieste utilizata in aprecierea functiei renale.

a. in singe- valoarea normala adulti 0,5 1,2mg% copii 1-2 mg%

- se recolteaza pe heparina sau fara anticoagulant este un indicator mai sensibil si mai specific al functiei renale decit urea, nefiind

influientata de efortul fizic sau regimul alimentar- valori crescute - insuficienta renala acuta si cronica, afectiuni caracterizate prindistructia proteinelor musculare ( miopatii, polimiozita)

b. in urina valoarea normala 0,5 -1g/l urina- valori crescute : eforturi fizice, hipercorticism, acromegalie- valori scazute: imobilizare prelungita, casexie, insuficienta renala cronica

c. clearanceul creatininei - investigheza rata filtrarii glomerulareCl= UxV/PCl= clearance (ml/min)U= concentratia urinara a creatininei( mg/ml)P= concentratia plasmatica a creatininei (mg/ml)

V= volum urinar (ml/min)Valoarea normala 90 -130ml/min

Determinarea acidului uric

Acidul uric este substanta de deseu a catabolismului nucleoproteic.a. in singe valoarea normala 3-5 mg%- se recolteaza in conditii uzuale pe singe fara anticoagulant.- valori crescute: guta, nefrite,leucemii tratate cu antimitotice, radioterapie.b. in urina- valoare normala 0.5-1g/24h-se recolteaza pe hidroxid de sodiu si se trimit 5 cm3 de urina la laborator.

-valori crescute: guta, leucemii, tratament cu corticoizi

-valori scazute: insuficienta renala cronica, faza oligoanorica a insuficientei renaleacute

Determinarea rezervei alcaline

Rezerva alcalina este folosita pentru aprecierea echilibrului acido-bazic. Reprezinta CO2total (puterea de combinare a CO2= bicarbonat actual +CO2 dizolvat)Valoare normala 23-27 mEq/lSe recolteaza sange venos pe heparina fara staza.

7


8/13

Valori crescute:- alcaloza metabolica in stenoza pilorica, administrare excesiva de alcaline,

administrare excesiva de bicarbonat- alcaloza respiratorie (hiperventilatie excesiva in ventilatia mecanica asistata

prelungita, septicemia cu bacterii gram negative, nevroze anxioase, hipoxemie)

Valori scazute:-acidoza metabolica (cetoacidoza diabetica, acidoza lactica, insuficietarenala cronica in stadiul uremic, intoxicatii cu metanol, etanol, salcilati,cetoacidoza de foame )

-acidoza respiratorie (acuta-edem pulmonar acut, pneumotorax, pneumoniisevere; cronica- BPOC, astm bronsic, bonsiectazii).

Determinarea electrolitilor plasmatici

Se utilizeaza pentru explorarea echilibrului acidobazic. Pentru determinarea ionogrameisanguine sint necesari 5-6 ml singe, recoltat pe heparina cu unele precautii: bolnavul

sa fie de preferinta a jeun, sa se evite staza sanguina prelungita la locul recoltarii, sa nu se

determine ionograma din singele hemolizat, recipientele in care se face recoltarea sa fiepregatite adecvat ( nu se spala cu ser fiziologic).Valori normale: Na 135-145 mEq/l, K- 3,5 -5,5 mEq/lValori scazute:

- hiponatremii varsaturi, diaree, transpiratii, dieta hiposodata asociata cu excesde diuretice, insuficienta corticosuprarenala, alimentatie parenterala prelungita,polidipsie, secretie inadecvata de ADH;

- hipopotasemii varsaturi, diaree, fistule sau aspiratii digestive prelungite, excesde laxative sau diuretice, adenom Conn, ciroza hepatica, sdr. nefrotic, alcaloza

Valori crescute:- hipernatremii suprimarea aportului de apa la pacienti inconstienti sau tarati,

administrare enterala de alimente hipertone, diaree apoasa, hiperventilatieprelungita, arsuri extinse, soc termic, accidente tehnice in cursul hemodializeisau dializei peritoneale

- hiperpotasemii insuficienta renala cronica, abuz de diuretice antialdosteronice,acidoza, transfuzii masive cu singe integral conservat

Determinarea colesterolului, trigliceridelor, HDL-colesterol, LDL-colesterol

Determinarea acestor parametri este utilizata in aprecierea metabolismului lipidic si are ovaloare deosebita in explorarea afectiunilor aterosclerotice. Evaluarea biochimica ametabolismului lipidic nu se recomanda a fi efectuata in cursul si in primele 3 luni dupaurmatoarele afectiuni: infarct miocardic acut, stroke, traumatisme, sarcina, scadereponderala importanta brusca, administrarea unor medicamente.Pregatirea pacientului in vederea recoltarii: regim alimentar normocaloric, echilibrat cu 2saptamini inaintea determinarii, excluderea alimentelor cu potential hiperlipemiant( preparate cortizonice, diuretice tiazidice, anticonceptionale, sedative) sau hipolipemiant.Singele se recolteaza dimineata pe nemincate, evitindu-se staza venoasa prelungita.Aspirarea singelui in seringa se face incet pentru a se evita formarea spumei, golireaseringii se face cu atentie si fara o presiune exagerata in eprubeta in care se afla

8


9/13

anticoagulant EDTA sodic(1-2 mg/l ml singe). Pina la trimiterea la laborator singele sepastreaza la o temperatura de +5. Se poate recolta si in eprubeta fara anticoagulant.Colesterolul seric total valoare normala 150 -200mg%Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boala coronariana, screeninguldislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.

Valori crescute: hipercolesterolemii idiopatice, hipotiroidism, obstrucii biliare, afectiunirenale, pancreatita cronicaValori scazute: hipertiroidism, malnutritie,afectiuni hepatice severe, aport scazut decholesterol, infectiiTrigliceridele serice valoare normala 40 -150 mg%Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boala coronariana, diagnosticuldislipidemiilor si monitorizarea tratamentului normolipemiantValori crescute: dislipidemii familiale, boli hepatice, sdr nefrotic, hipertiroidism,alcoolism, guta,infarct miocardic, afectiuni intercurenteValori scazute: malnutritie scadere ponderala recenta.HDL- colesterolul valori normale- barbati 35 -55 mg/dl, femei 45 -55 mg/dl

Valori crescute: consum moderat de alcool, terapia orala estrogenica, exercitiu fizicintensValori scazute: infometare, obezitate, sedentarism, fumat, hipo si hipertiroidism, afectiunihepatice, boli renaleLDL colesterolul - valoare normala< 115 (100) mg/dl

- determinare metoda de calcul matematica LDL= Colesterol total HDLcolesterol- trigliceridemie(mg/dl)/5

- Valori crescute: hipercolesterolemia familiala, hipotiroidism, sdr nefrotic,insuficienta renala cronica, anorexie, sarcina

- Valori scazute: boli severe, terapie estrogenica orala.

Reactia Gros

- reactie de floculare destinata sa evidentieze dezechilibrul proteic si sa apreciezehiperactivitatea mezenchimala, pentru evaluarea gravitatii hepatitelor acute sicronice.

- este nespecifica, putind fi pozitiva si in alte afectiuni: malaria, lues, endocarditasubacuta, afectiuni renale

- are 2 valori: floculare reversibila limita inferioara 1,50 cm3

floculare ireversibila -limita superioara 2,20 cm3

Transaminaza glutamic oxalacetica ( TGO)

- Transaminaza glutamic piruvica ( TGP)

Valoare normala 0- 35 U/l- se pot determina in urgenta; valori crescute in sindroame de citoliza:- infarct miocardic acut ( TGO> TGP) TGO creste in 8 -12 ore si atinge valoarea

maxima in 24 -36 ore de la producerea infarctului. Revine la normal in 4 -7 zile.

9


10/13

- hepatite virale ( TGP> TGO): hepatita virala acuta titrul creste de 10 -20 de ori fatade valoarea normala, in hepatita cronica active cresc de 10 ori, iar in cea persistentade 2 -3 ori fata de valoarea normala. Raport TGO/TGP normal>1.

- tromboembolism pulmonar- distructii musculare

- litiaza de coledoc, cancer de pancreasGamaglutamiltranspeptidaza (GGT)

Valoare normala barbati 6 -28 U/l; femei 4- 18 U/l- se recolteaza pe singe fara anticoagulant- nu se lucreaza in urgenta- valori crescute: sdr. de colestaza din hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica,

obstructii ale cailor biliare (ex. litiaza de coledoc, cancer de pancreas), consumcronic de alcool

Proteine totale electroforeza proteinelor plasmatice

Valoare normala:

Proteine totale 5,5-8 g/dlalbumine 3,5 -5,5 g/dl 50 -60%globuline 2 -3,5 g/dl 40 -50%Alfa 1 0,2 -0,4 g/dl 4,2 -7%Alfa 2 0,5- 0,9g/dl 6,8-12%beta 0,6- 1,1 g/dl 9 -15%gama 0,7 -1,7g/dl 13 -23%

Raport albumine/ globuline = 1,2 -1,5Recoltare:- proteinele totale si proteinograma se recolteaza fara anticoagulant- proteinele totale se pot recolta pe heparina pentru determinarea lor in urgenta

Proteine totale valori patologice:- crescute: hemoconcentratie,deshidratare, hipergamaglobulinemii ( mielom multiplu,

boala Waldenstrm)- scazute: hemodilutie, denutritie, sdr. nefrotic, afectiuni hepaticeElectroforeza reprezinta o metoda de separare a proteinelor , bazata pe migrarea diferitain cimpul electroforetic in functie de numarul de sarcini electroforetice ale moleculelorrespective.

Fofataza alcalina

Valori normale: barbati 55 -170 UI/l; femei 70 175 UI/l- valori scazute: anemii, carenta de proteine, hipotiroidie, nanism hipofizar- valori crescute: sdr. de colestaza din hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica,

ictere obstructive; rahitism; osteomalacie; perioada de vindecare a fracturilor;metastaze osoase; insuficienta renala; sdr. Cushing

10


11/13

Bilirubina

Valori normale:Bilirubina totala 0,3 1mg/dlBilirubina directa ( conjugata) 0,1 0,3 mg/dlBilirubina indirecta 0,2 0,7mg/dl- cresterea bilirubinei indirecte ( libera) anemii hemolitice- cresterea bilirubinei directe obstructia cailor biliare

Fier seric

Valori normale: 50 -150 g/dl- valori scazute: anemie feripriva;

- valori crescute:hepatite, ciroza hepatica,anemii hemolitice,intoxicatii cu fier, dupatransfuzii de singe

Markeri de necroza musculara

1. Creatinkinaza totala(CK)

Valoare normala: 10 -80UI/l- valori crescute:

o infarct miocardic acut,miocardite, dupa defibrilare, masaj cardiac, angiografiecoronariana;

o afectiuni inflamatorii sau toxice musculare, injectii intramusculareo

hipopotasemieo afectiuni ale SNC: hemoragii, tumori, convulsii, soco tromboembolism pulmonar

2. Creatinkinaza MB (CK MB)

Valoare normala: < 5% CK- isoenzima CK specifica miocardului- valori crescute: infarct miocardic acut, miocardita, chirurgia cardiaca, cateterism

cardiac, soc

3. Lacticdehidrogenaza (LDH)

Valoare normala: 25 100 UI/l-valori crescute: IMA, afectiuni hepatice, neoplazii, afectiuni eritrocitare (inclusivhemoliza singelui recoltat), tromboembolism pulmonar, soc cardiogen

4. Troponine

- sint reprezentate de troponina T cardiac specifica si troponina I cardiac specificaValoare normala

- este determinata printr-un test rapid ce foloseste anticorpi monoclonali

11


12/13

- valori crescute: IMA, miocardite, traumatisme cardiace

Examenul sumar de urina

Cuprinde decelarea proteinuriei, glicozuriei si examenul sedimentului urinar.

1. Albuminuria eliminarea proteinelor in urina este patologica. Cantitatea deproteine urinare normala este de 20 mg/ dl si nu este decelata la examenul sumarde urina. Prezenta proteinelor la examenul sumar de urina atesta o proteinurie >500 mg/dl. si impune eliminarea unor cauze de false proteinurii de originegenitala sau secundare hematuriei. Prezenta proteinelor la examenul sumar deurina semnifica afectiuni renale: nefropatii glomerulare, nefropatii interstitiale,infectii urinare. Evidentierea proteinelor in urina se realizeaza cu ajutorulacidului sulfosalicilic sau a acidului acetic glacial, iar determinarea cantitativa aacestora se face cu ajutorul reactivului Esbach.

2. Glicozuria glucoza se absoarbe integral la nivelul tubului contort proximal.Cind glicemia este mai mare de 180 mg% se elimina in urina si este prezenta la

examenul sumar de urina ( diabet zaharat). Prezenta glucozei in urina in absentahiperglicemiei apare in nefropatii tubulointerstitiale, cum este diabetul renal.Evidentierea glucozei in urina se face prin reactia Fehling ( schimbarea culorii dinalbastru in galben sau rosu caramiziu semnifica glicozurie) sau prin reactiaBenedict.

3. Sedimentul urinar:a. Organizat: hematii, leucocite, celule epiteliale, cilindri, flora microbiana.

NormalRare celule epiteliale < 6/cimpRare leucocite 1-3/cimpRare hematii 0-3/cimp

Cilindri absentiPrezenta hematiilor in urina: glomerulonefrite, necroza papilara, litiaza urinara,cancer, cistita hemoragica, traumatisme, afectiuni hematologice, accident incursul tratamentului cu anticoagulante.Leucocituria patologica atesta un process inflamator renourinar.Celulele epiteliale provin din descuamarea epiteliului cailor urinare. Ausemnificatie patologica cind sint numeroase sau grupate.Cilindii se formeaza la nivelul tubilor renali prin precipitarea proteinelor ( cilindrihialini si granulosi). Infunctie de cellule inglobate in matricea proteica sint cilindrileucocitari (nefropatii interstitiale si glomerulare), hematici (afectini glomerulare),epiteliali.

b. Sedimentul neorganizat este format din saruri amorfe si cristali ce seelimina normal sub forma solvita. Cristalele ( oxalate, fosfati, urati) potapare in urina normala in conditii de scadere a diurezei, a unui aportalimentar dezechilibrat sau in prezenta litiazei urinare.

12


13/13

Corpii cetonici

Corpii cetonici sint: acetona, acidul acetilacetic si acidul batehidroxibutiric.Recoltare: 5 cm3 din urina emisa spontanIn mod normal nu se evidentiaza prezenta lor in urina. In conditii patologice prezenta lorin urina este cifrata de la + la ++++:- diabet zaharat decompensat ( cetoacidoza diabetica)- intoxicatia acuta cu etanol- post alimentar ( glucidic)

Glicozuria, proteinuria 24 ore

Determinarea cantitativa a glucozei in urina din 24 ore se bazeaza pe proprietatile salereducatoare si se realizeaza prin diferite metode: Fehling, Benedict, cu ortotoluidina.

Aceste reactii nu sint specifice, ele putind interfera cu alte substante reducatoare: acascorbic, penicilina, salcilati. Normal glucoza nu este prezenta in urina. Determinareaglicozuriei/24 ore pentru aprecierea controlului pacientilor cu DZ este orientativa,preferindu-se automonitorizarea glicemiei.Examenul sumar de urina exprima prezenta proteinuriei calitativ: albumina absent;albumina urme sau albumina prezent dozabila. In cazul in care este dozabila se procedeaza la determinarea cantitativa a acesteia din urina/24 ore. Prezenta uneiproteinurii:

1g/24 ore functionala ( proteinurii ortostatice) sau patologice inglomerulonefrite, pielonefrite, HTA, rinichi polichistic;

> 3,5g/ 24 ore sdr nefrotic

< 1g/24 ore fiziologica dupa efort sau in cursul starilor febrile

13

Re Colt Are

Documents

Transcript of Re Colt Are