TEHNICE   

     Bibliografie: 

1. NTE 001:Ord. 02 /2003 - Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor - NTE 001/03/00

2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 - Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor - NTE002/03/00

3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 - Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V - NTE003/04/00

4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 - Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013

5. NTE 006: Ord. 7/2006 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV - NTE 006/06/00

6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 - Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 - 110 kV

7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc

8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93

9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV

10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice

11. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit

12. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune 13. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice 14. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale

furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari 15. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica 16. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în

reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV 17. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru

clădiri civile

  

 

  

nr II Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c

1 NTE 006

Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.

neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6

neglijabilăaxa 10

se calculează pe bază de formulă

2 NTE 006

Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:

10%5%art 14

15%

3 NTE 006

Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:

scadeart 15 b

creşte rămâne constant

4 NTE 006

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:

curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3

curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3

curentul de scurtcircuit de şoc

5 NTE 006

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:

mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere IbCatalin Pandele,Alin Voicuart 16a pg 19 randurile 11 si 12

mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib

egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3

6 NTE 006

În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:

aproape de generatorAni Dobos:art 16b

departe de generatorAni Dobos:atr 16b

indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b

7 NTE 006

În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:

se neglijează nu există art 16cse calculează pe bază de formulă

8 NTE 006

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:

rezistenţele de contactart 9d

impedanţele de defectart 9d

impedanţele de scurtcircuit

9 NTE 006

În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:

capacităţile liniilor art 13Liliana art 9h

impedanţele de scurtcircuitAni Dobos:art 9h

admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)Ani Dobos: art 9h

10 NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:

scurtcircuitul este departe de generator art 9a

scurtcircuitul este aproape de generator

scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a

11 NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:

valorile tensiunii de alimentare art 9c

impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c

impedanţele de scurtcircuit

12 NTE 006

Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:

impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e

impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă

impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă

13 PE 102/86

Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:

în aceeaşi încăpere;

în încăperi separateAni Dobos:art 2.6,

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

14 PE 102/86

Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:

este interzisă, cu unele excepţii;Ani Dobos:art 2.7

este permisă întotdeauna;

nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare

15 PE 102/86

În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:

se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;Ani Dobos:art 2.12 , nota1

nu se admite

se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucruLiliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1

16 I7/2002Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:

este interzisă;   art 5.2.27

este permisă în anumite condiţii;

este permisă, dar nu se recomandă.

17 PE 102/86

În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:

se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;Ani Dobos:art 3.2

se montează indicatoare de securitate;

în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .Ani Dobos:art 3.2

18 PE 102/86

Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:

siguranţe fuzibile;Ani Dobos:art 3.7

orice tip de întreruptor;

aparate debroşabile.Ani Dobos:art 3.7

19 I7/2002

La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:

 10 mm 15 mmart 5.2.62

 20 mm

20 I7/2002Tabloul de distribuţie trebuie montat:

în plan orizontalperfect vertical şi bine fixatart 5.2.79

nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare

21 I7/2002

Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:

 50 A 100 A   art 5.2.28

 150 A

22 PE 102/86

Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite

pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat

se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)Ani Dobos:art 4.4.7

este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii

23 PE 102/86

Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:

 este permisănu este permisăAni Dobos:art 4.5.3

 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuriart 5.2.30

24 I7/2002

Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:

 conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28

 conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact

 conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate

25 I7/2002Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:

este interzisă; art 4.2.23

este permisă;

este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.

26 I7/2002

Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :

întreruptoare manuale;

siguranţe fuzibile; art 7.1.12

întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12

27 I7/2002Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:

în încăperi separate  art 7.1.16

în dulapuri specialeAni Dobos:art 7.1.16

nu este necesar un spaţiu special

28 PE 102/86

Carcasele bateriilor de condensatoare:

trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământAni Dobos:art 4.7.6

nu trebuie să fie legate la pământ;

trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii

29 I7/2002

Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:

Cuart 5.1.3 b

Al otel

30 PE 102/86

Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:

 în plan vertical

 în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal

 în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan verticalAni Dobos:art 4.8.10

31 I7/2002

Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin

faza L1 - roşu închis, faza L2 - galben, faza L3 - albastru închis; art 5.1.42b

faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 - roşu închis;

faza L1 - roşu închis, faza L2 - negru, faza L3 - galben.

vopsire, astfel:

32 PE 102/86

Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:

verde pentru poziţia deschis;Ani Dobos:art 4.9.11

alb pentru poziţia deschis

alb pentru poziţia închisAni Dobos:art 4.9.11

33 PE 155/92

Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:

puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4

puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;Ani Dobos:art2.1.1

criteriilor constructive;

34 PE 155/92

Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:

0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1

10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale

35 PE 155/92

Conductoarele coloanelor electrice:

trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;Ani Dobos:art 3.2.1

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;

pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.

36 PE 155/92

Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:

50 mmp 150 mmp100 mmpart 3.2.2

37 PE 155/92

Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:

în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3

în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3

doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea

38 PE 155/92

Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:

 firida de branşament

 coloana electrică art 1.2.1

 punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului art 1.2.1

39 PE 155/92

Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:

 linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2

 firida de branşament şi coloană sau colonele electrice

 coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator

40 PE 155/92

Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:

 20 A 30 Aart 2.1.5

 40 A

41 PE 155/92

Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:

 10 apartamente 20 de apartamenteart 2.1.7

 30 de apartamente

42 PE 155/92

Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:

 3 x 50 + 25 mmp 3 x 70 + 35 mmpart 3.2.10

 3 x 95 +50 mmp

43 PE 155/92

Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:

 10 m15 mart 3.2.10

 20 m

44 PE 155/92

Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:

 0,3 m 0,4 - 0,5 mart 3.1.1

 1m

45 I7/2002

Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni

clădirilor agricole şi horticole art 1.1e

protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor

la depozite de materiale pirotehnice şi explozive

până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

46 I7/2002

Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:

se admitenu se admite art 3.3.6

se admite condiţionat

47 I7/2002

Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:

numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice

numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice

atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropatăAni Dobos:art 3.3.9

48 I7/2002

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este:

interzisă admisă

admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibileart3.3.9

49 I7/2002

Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este:

recomandatăobligatorieAni Dobos:art 3.4.3

la latitudinea consumatorului

50 I7/2002

La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor:

până la 30 Aart 3.4.9

până la 50 A până la 20 A

51 I7/2002

Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:

‘interzisă

Alin Voicuart 4.1.44

obligatorie art 4.1.27a

la latitudinea executantului

52 I7/2002

Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este:

permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie

53 I7/2002Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:

instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9

instalaţii de comandă, semnalizare

instalaţii de comutare şi similare

54I7/2002 + PE 102/92

Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este:

interzisăAni Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43

permisă în anumite condiţii

la latitudinea consumatorului

55 I7/2002

La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:

aluminiucupru sau aluminiu

obligatoriu cupru 5.1.3

56 I7/2002

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac:

în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie

în interiorul golurilor din elementele de construcţie

numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29

57 I7/2002Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:

este permisă întotdeauna

este permisă în cazul conductoarelor de cupru

este interzisă 5.1.31

58 I7/2002

Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:

 minimum 8 spireo lungime a legăturii de cel puţin 1 cm

minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33

59 I7/2002

Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:

 prin răsucire şi matisare

 prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34

 prin lipire cu cositor

60 I7/2002Legăturile barelor se execută:

numai prin sudarenumai cu ajutorul şuruburilor

cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37

61 I7/2002

Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin

16 mmp 10 mmpart 5.1.38

6 mmp

strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu:

62 I7/2002

Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:

numai prin sudare

numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică

prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40

63 I7/2002

Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de:

3 m 4 m        axa5

 5 m

64 I7/2002

Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:

 oriunde pe traseul conductelor

nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport

 numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60

65 I7/2002

Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ:

este interzisă  5.1.64

este admisă

este admisă numai pentru conductoare de cupru

66 I7/2002Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:

numai în încăperi în care mediul nu este coroziv

în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79

numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu

67 I7/2002

Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:

numai aparent numai îngropat

aparent sau îngropat, în anumite condiţiiAni Dobos:art 5.1.84

68 I7/2002

Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:

 perfect orizontală

 aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89  

cu pante de (1 …2 ) % între doua doze

69 I7/2002

În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să

1 m 0,5 mcirca 0,3 m     art 5.1.92

fie distanţate faţă de plafon la:

70 I7/2002

Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor:

este strict interzisăeste admisă fără restricţii

trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92

71 I7/2002

Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este:

admisă interzisă    5.1.103

admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm

72 I7/2002

Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim:

3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129

1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală

15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală

73 I7/2002Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:

aparent, indiferent de traseu

în ţevi de protecţie;

înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132

74 I7/2002

Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu:

cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor;

cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139

cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.

75 I7/2002

În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de:

1 cm 5 cmminimum 7 cm  art 5.1.141

76 I7/2002

Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu:

50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune;

(5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156

20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.

77 I7/2002

Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:

se admite

se admite condiţionat!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta

este interzisă art 5.2.7

78 I7/2002Întrerupătoarele, comutatoarele, şi

numai pe conductoarele de

numai pe conductorul de

pe fază sau pe nul, nu are importanţă.

butoanele de lumină trebuie montate:

fază; 5.2.15 nul;

79 I7/2002

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de:

1m de la axul aparatului;

(0,6-1,5) m de la axul aparatului;

1,5 m de la axul aparatului.

80 I7/2002

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de:

6 Aminim 10 A  5.2.16

minim 16 A

81 I7/2002În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:

cel puţin o priză;cel puţin două prize; 5.2.18

cel puţin trei prize.

82 I7/2002

În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:

peste 1mpeste 1,5 m      5.2.19

peste 2m

83 I7/2002

Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:

cel puţin 1 mcel puţin 1,25 m   5.2.19

cel puţin 1,5 m

84 I7/2002Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26

numai pentru deconectare sub sarcină

85 I7/2002Întrerupătoarele automate se pot utiliza:

numai pentru separare

atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37

numai pentru deconectare sub sarcină

86 I7/2002

În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:

trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune

nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37

poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului

87 I7/2002

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de:

cel puţin 50 mm    art 5.2.64

75 mm 100 mm

88 I7/2002

Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească:

2 m2,3 mart 5.2.67

2,5 mAni Dobos: art5.2.67

89 I7/2002

Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu

 0,5 m 0, 8 m     art 5.2.70

 1 m

90 I7/2002

Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:

 10 mart 5.2.75

 3 m  5 m

91 I7/2002

Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

0,5 kW 1 kW2 kW  art 5.2.86

92 I7/2002

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:

 dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2

 întotdeauna

 dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW

93 I7/2002

La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se

 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5

 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat

 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat

depăşi o putere totală instalată de:

94 I7/2002

În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:

100 grade C 150 grade C 200 grade Cart 5.3.8

95 I7/2002

Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:

grătar protector

dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25

legătura la un conductor de protecţie

96 I7/2002

În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de:

minimum 2 kWminimum 2,5 kW    (5.3.8)

minimum 3 kW

97 I7/2002Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:

în construcţie capsulată

cu contact de protecţieart  5.3.9

în execuţie sub tencuială

98 I7/2002

Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de:

1 kW 1,5 kW2 kWart  5.3.8

99 I7/2002Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

 la borna din interior

 la oricare dintre borne

 la borna conectata la partea filetata a dulieiart 5.3.23

100 I7/2002

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

peste 5 kg

de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kgart  5.3.27

de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat

101 I7/2002

Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:

 8 kW  10 kW 15 kW  art 5.4.1

102 I7/2002

Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornireart 5.4.2

103 I7/2002

Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama:

numai de sarcinile în regim normal de funcţionare

numai de sarcinile de pornire

de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornireart 5.4.2

104 I7/2002

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

4 kW5,5 kWart 5.4.5a

 7,5 kW

105 I7/2002

În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

 3 kW 4 kW  art 5.4.5a

5,5 kW

106 I7/2002

La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:

 10 % din putere transformatoarelor din post

 20 % din puterea transformatoarelor din postart 5.4.6

 30 % din puterea transformatoarelor din post

107 I7/2002

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele:

numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW

numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW

de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcinăart  5.4.8

108 I7/2002

Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:

0,6 kW 1,1 kWart 5.4.8

 2,5 kW

109 I7/2002

Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară:

se prevede la fiecare motorart  5.4.11

se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11

este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie

110 I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare:

mai mică de 0,5 MΩ

mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9

mai mare sau egala cu 2 MΩ

111 I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:

numai între conductoarele active luate 2 câte 2

numai între fiecare conductor activ şi pământ

 atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9

112 I7/2002

Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la:

cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere

cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11

cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere

113 I7/2002

Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze:

cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului

cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9

114 I7/2002

În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în:

volumul 1de protecţie

volumul 2 de protecţie

volumul 3 de protecţieAni Dobos art 7.2.7

115 I7/2002

În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:

0 III  art 7.2.8

116 I7/2002

În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor:

este totdeauna admisă

nu este admisă cu nici o condiţie

este admisã condiţionat 7.2.9

117 I7/2002 Instalaţiile electrice din materiale flexibile metalice

din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi:

electroizolante  7.3.2

118 PE 106/2003

Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este:

valoarea eficace a tensiunii între faze:

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II

valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare

119 PE 106/2003

Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin:

valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale Cap II

valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale)

valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale

120 PE 106/2003

Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:

semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp

distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi

deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II

121 PE 106/2003

La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare:

zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9

presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciurăMuresan Dan art 9

doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)

122 PE 106/2003

Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor:

produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi art 21

produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglijaMuresan Dan art 21

produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare

123 PE 106/2003

La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:

10% 15% 5%  art 25

124 PE 106/2003

La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în:

ipoteza temperaturii maxime  art 26

ipoteza încărcării cu chiciură art 26

ipoteza vântului maxim

125 PE 106/2003

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)Liliana  art 29

este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice

126 PE 106/2003

Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate:

este interzisă

este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)Liliana  art 29

este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)

127 PE La dimensionare, din 16 mmp 25 mmp art 31 30 mmp

106/2003

considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie:

128 PE 106/2003

La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie:

20 mmp 16 mmp 35 mmp art 31

129 PE 106/2003

În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:

metal art 35, 36

lemn  art 35, 51

beton armat, prefabricaţi  Muresan Dan art 35, 51

130 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:

500 daN 100 daN art 43 250 daN

131 PE 106/2003

Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.:

este interzisă

este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă

este permisă necondiţionat

132 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:

22,5 art 54

1,5

133 PE 106/2003

Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin:

vopsire smălţuire zincare art 36

134 PE 106/2003

Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:

4 m art 64 3m 2,5 m

135 PE 106/2003

Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor:

pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic art 65

distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m

este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termiceMuresan Dan art 65

136 PE 106/2003

În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate:

în coronament orizontal art 66

în coronament vertical, în cazuri justificate art 66

întotdeauna în coronament vertical

137 PE 106/2003

Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât:

0,15 m0,5 mart 69

2 m

138 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de:

6 m art 71

3 m 10 m

139 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:

30 cm art 75

50 cmnu este normatăAlin Voicuart 73

140 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:

30 cm art 75

nu este normată 50 cm

141 PE 106/2003

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune:

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m

distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 mart 77

circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiuneLiliana art  77

142 PE 106/2003

La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune

se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79

nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m

va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi

143 PE 106/2003

Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun:

este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82

este interzisă

este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82

144 PE 106/2003

La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă:

realizarea unor fundaţii speciale

deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84

interzicerea înnădirii conductoarelor art 84

145 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant:

se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m

nu se admite art 89se admite în condiţii de siguranţă mărită

146 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează:

în zona de protecţie a drumului, necondiţionat

în afara zonei de protecţie a drumului art 94

în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94

147 PE 106/2003

La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în

0,2 m art 95 0,1 m nu este normată

interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:

148 PE 106/2003

LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi:

linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare

se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98

armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98

149 PE 106/2003

Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m

este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei

este interzisă art 105

150 PE 106/2003

Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):

este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105

este permisă condiţionat (doar în “cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105

este interzisă

151 PE 106/2003

Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:

se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110

este interzisă

se face respectându-se condiţiile de “siguranţă mărită” art 110

152 PE 106/2003

Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:

respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă

în funcţie de categoria de pericol a clădirii art 117

respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiriMuresan Dan art 117

153 PE 106/2003

Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile:

este întotdeauna interzisă

este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119

este admisă necondiţionat

154 PE 106/2003

La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:

1 m 0,3 m 2 m  art 121

155 PE 106/2003

Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora:

este întotdeauna interzisă

este permisă condiţionat art 123

este întotdeauna permisă