Raspunsuri La Examen La Doctrine Economice

8/10/2019 Raspunsuri La Examen La Doctrine Economice

1/17

1.ntr-o alt formulare putem spune c obiectul Doctrinelor economice const n geneza,esena i rolul principalelor teorii, doctrine i curente de gndire economic din ntreaga lume idin ara noastr n epoca modern i contemporan.Doctrinele economice de baza:

- Mercantelismul !ean "odin, #ntoine d$Monc%restien, !ean "aptiste &olbert, '%omas

Mun, (%iliam )ett*, #ntonio +ena- iziocrata r. uesna*, &ontele de Mirabeau, #batele "adeau- /iberalismul economic clasic #dam +mit%, D. 0icardo, !.".+a*, !o%n +tuart Mill - 1ationalismului )rotectionalismuleconomic redric% /ist, 2enr* &%arlen, +imon

)atten- +ocialismul 3arl Mar4, +aint +imon, &%. ourier si ).!.)roud%on- Marginalismul 1eoclasicismul 3.Menger, "o%m-"a5er6, /.(allras si #.Mars%all- 7nstitutionalismul '%orstien 8eblen, rancois )errou4, !o%n 3ennet 9albrait%- 3e*nesismul !o%n Ma*nard 3a*nes- 1eoliberalism (. :uc6en, /. :r6ard, M.riedman si .;on 2a*e6

2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. TomaDAquino.

Platon )reocupat de ideea creari unui stat ideal, )laton preciza implicarea acestuia inprocesul de repartitie si consum.. )reocupat de problemele desa;irsirii spirituale a neamuliomenesc, el sustine ca radacina tuturor ;iciilor si pacatelor umane este setea de a;utie, care ildegradeza pe om prin incalcarea principiilor morale si etice. #stfel, el considera ca statul trebuisa tina sub control setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si;inzarea marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure;inzatorilor un profit moderat. 'otodata, el s-a preocupat de di;iziunea muncii, rolul siimportanta sa economica. #stfel nobilii prin originea lor sunt predestinati pentru conducereastatului si indeplinirea altor munci intelectuale. 7ar meseriasi si taranii sunt lipsiti de acestedrepturi, intrucit preocuparile profesionale si originea nu le premite. Despre proprietetea pri;ata,)laton sustine ca ea incura)olitica >:ticanicomac%ic. :l trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. #stfel, definete dou modalitidiferite de aspori bogia=economia domestic i %rematistica. )rima subnelege arta de a

obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute fireti ale indi;idului i familieisale. 7ar a doua se ntemeiaz pe sc%imb i are ca scop acumularea bogiei sub form de bani.&onstatnd c economia domestic tinde s se transforma n %rematistic, #ristotelformuleaz teoria sterilitii sc%imbului, teorie n conformitate cu care, n procesul sc%imbului demrfuri mrimea a;uiei nu poate spori. )entru solutionare acestor probleme este necesarinter;enia statului.

/egea dominaiei i supunerii - considera ca fiind normal mprirea societii n dou clasesociale= oamenii liberi domina i scla;ii se supun. :l


2/17

Toma dAquino admite proprietatea pri;at, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, darcu condiia c ea ;a fi folosit spre binele ntregii sociati, n conformitate cu interesul general.:l considera c n cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfect, pacea emai bine asigurat. '.d@#Auino s-a preocupat de teoria B)retul


3/17

".#onceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui $r. %uesna&.

)rogramul de actiune=C Grganizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme )romo;area unei politici de preturi inalte la produsele agricoleE +cutirea completa a firmelor de plata impozitelorF /iberalizarea comertului e4terior

&onceptiile de baza=C Teoria produsului netH iz;orul a;utiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine unsurplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. #cest e4cedent este conceputde ei ca o diferenta intre productia obtinuta si c%eltuielile efectuate.

Primatul agriculturiiH un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime deboabe. #celasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. 7n industrie si comert unasemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deciagricultura este singura ramur producti;.

E Teoria despre capital- uesna* a fost primul care a introdus notiunea de capital, cabogatie acumulata inainte de inceperea productiei. :l a di;izat capitalul folosit inagricultura in categorii=

- a;ansurile initiale c%eltuielile pt constructii, animale, utila


4/17

marfurilor in toate ramurile o constituie munca. :a indica pretul lor real iar banii nu sunt decitpretul lor nominal. Marimea ;alorii este determinate de cantitatea de munca materializata inmarfa respecti;a.

Repartizarea veniturilor.Lna din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasicconsta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in E clase= muncitori, capitalistisi proprietari funciari, repartizarea ;eniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta la

factorii de productie= munca, capitalul si pamintul. &orespunzator, aceste ;enituri sunt= salariu,profitul si renta funciara.Profitul este considerat drept principala forta motrice a dez;oltarii ec., marimea lui este

proportional cu marimea capitalului. +ursa lui o constitue munca neplatita a muncitorului.Baniisunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. :i au aparut spontan, in

procesul dez;oltarii sc%imbului. /a originea a;utiei natiunii se afla munca, nu comertul, banii,nu influenteza nemi


5/17

-cresterea producti;itatii rezultata din di;iziunea sociala a muncii-cresterea numarului de lucratori angaiscusintei, maiestriei si agerimiifiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin tre;erea de la o operatie la alta, cindfiecare lucrator lucra izolat. 7n acelasi timp di;iziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitatitot mai insemnate de marfuri. Di;iziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura.

'$+deile economice optimiste ale lui ,.-.Sa&Curs complet de economiei politic#$,ean-aptiste Sa& atrage atentia asupra problemelor productiei sc%imbului , repartitiei si consumului.:ste cunoscut prin >legea de#useelor, conform careia nici o criza de supraproductie nu poate ficompleta, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. #ceasta presupune ca in mod

permanent cererea globala este egala cu oferta globala. :l introdce in teoria economica conceptulde intreprinzator ca principal agent al productiei. :laboreaza teoria celor ( factori de productie:

pmnt rentaK munca salariuK capitalul profit.

/..+deile economice ale liberalilor pesimisti D. 0icardo si T. alt*us.

"espre principiile economiei politice %i ale impunerii$Daid 0icardoMetoda de cercetareutilizata este abstractizarea. )rincipalele componente ale gindirii lui sunt =

C.teoria ;aloare munca Hdescoper interdependena cauzal ntre progresul te%nic,producti;itatea muncii i mrimea ;alorii. Grice perfecionare a mainilor, economisetemunca i modific ;aloarea.

. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare afaptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere relati; mai multamunca.

E. teoria repartitiei ;eniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemi


6/17

.#ontinutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui $r. ist.

Pretectionismul lui P.Aurelian si .anoilescu

)rotectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiunisunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin ;amal si ne;amal adoptate de stat. Fredric) *ist:

&ontinutul principal al Doctrinei 1aionalismului :conomic este teoria fortelor producti;e

ale natiunii si a protectionismului. )rin forte producti;e el intelege statul si institutiile sale. $ortaprincipala productia este industria.

)uterea unei natiuni nu este a;utia pe care o are la un moment dat, dar este fortaproducti;a corespunzatoare capabila sa creeze a;utie in proportii cit mai mari.

/ist defineste ca principal obiecti; al politicii economice cresterea puterii producti;e astatului prin folosirea protectionismului ;amal. Protectionismul lui ist are caractertemporar,selecti;, si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educati;. 7nstrument al

politicii protect. este considerat tariful ;amal care trebuie aplicat doar la prod. industri-ale inperioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera.

14.Protectionismul nord American:

#merica,!aponia,9ermania duceau o politica protectionista aparindu-se nu numai practic ci siteoretic de concurenta tarilor a;ansate.)rin aplicarea restrictiilor protectionismul american aparainteresele economice nationale si critica principiul liberului sc%imb.

11.#aracteristica (enerala a doctrinei economice socialiste. +deile economice ale lui

Saint Simon5 #*. $ourier si P.,.Proud*on50obert 67en

:senta= condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui ec.- proprietatea pri;ata siinlocuirea ei cu cea colecti;a. De asemenea condamna inegalitatea de a;ere, e4ploaterea celuislab de catre cel puternic. +ocialismul c%ema la inlocuirea liberii initiati;e pri;ate prin actiuneacolecti;ului sau a statului.

'ocialismul utopic(.

+)$ , de Saint-Simon7ndustria >1oul crestinism= +ocialismul este numit producti;ist,deoarece autorul lui considera ca ;iitoarea societate se ;a intemeia pe marea industrie, care ;a fistrins unita cu stiinta si se ;a dez;olta in mod planificat. 0epartitia bunurilor create se ;a facedupa munca. +tatul ;a disparea. )ropune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptuluide mostenire.

+)$ Fourier= milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii deproducatori si intemeiata pe principiile


7/17

12.+deile principale ale doctrinei mar8iste.

+ocialismul mar4ist N teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei icaracterizat prin luarea drept obiecti; a punerii n comun a mi


8/17

C trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor de;enind mai

importanta decit producerea lor.E se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce pri;este accesul lor la

materie prima si energieF se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi e4istenta

societatii burg%eze+coala austriaca= 3. Menger, :. "o%m-"a5er6+coala de la /ausanne= /eon (alras+coala de la &ambridge= #.Mars%all

Meritele:C. #u imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi = teoria ;aloare-utilitate,

ec%ilibrului general si ec%. )artial. #u largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum

a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatoruluiE. #u studiat mecanismul functionarii pietii >in stare pura, fapt ce lea permis sa descopere

un sir de legitati si tendinte de prima importanta, ;alabile pt orice ec. de piataF. #u pus accentul pe studierea cererii si ofertei. #u subliniat importanta studierii raritatii

bunurilor economice

1".Scoala psi*olo(ica austriaca. 9.en(er si -o*m-a7er.

)un accentul pe aspectele psi%ologice al fenomenelor economice,adeptii scoliiaustricenumita si scoala subiecti;a,considera ca marimea categoriilor economice-;aloare,dobinda,utilitatea,capitalulu,etc,depinde de aprecierile subiecti;e ale indi;idului.

:i s-au preocupat de elaborarea teoriei ;alorii bazate pe utilitatea finala. :i considera capreturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiecti;e e4primate dediferiti indi;izi luati separat cu pri;ire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare.:i considera cau L' utilitatea totala finala depinde de factori=

C intensitatea ne;oii indi;idului raritatea bunului respecti;

DupaMenger: teoria bunurilor:bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita ne;oieumana.:le sunt economice si libere.Teoria aloare utilitatea=;aloarea unui bun depinde nu demunca incorporata ci de aprecierile subiecti;e ale indi;izilor de gusturile si preferintele lorreprezentata prin utilitatea marginala.

DupaBo)m-Bo1er2pt formarea ;alorii e ne;oie ca utilitatea sa fie unita cucantitatea.0aritatea in ;iziunea lui e o marime relati;a si apare numai in concordanta cu gradul

de necesitate de a poseda un lucru sau altul. 0epecti; cu cit e mai mare intensitatea ne;oii cu atit;a fi mai mare ;aloarea bunului si L' finala a lui.7n esenta, reprezentantii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii

rezer;elor si ca ;aloarea unui bun e determinata de cea mai mica L' pe care o poseda ultimaunitate sau cea mai putin importanta ne;oie.

Contributia= # e4plicat ;aloarea cu a


9/17

Scoala el!etiana 3sau scoala de la /ausanne,cum i se mai spunea adeseori4 se deosebeste decelelalte scoli neoclasice prin incercarea de a e4pune toata teoria economica prin folosireaintrumentelor matematice,adica a formulelor,ecuatiilor,functiilor si sc%emelor,prin incercarea dea edifica o teorie economica absolut obiceti;a,pura,concreta si ade;arata. *$ 5alraselaboreaza teoria ec%ilibrului general. #tunci cind cererea easte egala cu oferta

pentru fiecare produs si pentru fieacrea piata.7n ;iziunea lui in anumite conditii trebuie sa se

stabileasca un anumit ec%ilibru intre=C. pretul produsului. factorii de producereE. cantitatile de produse

Dupa el sunt E categorii de piete=C a produselor ser;iciilor producti;eE capitalurilor

6la#orea"a modelul concurentei pure si perfecte7-atomicitatea pietei -Gmogenitatea produselor -Mobilitatea factorilor de productie-/ibera intrare pe piata -'ransparenta pietei

Alfred Mars)all)rincipalele probleme cercetate=

C formarea preturilor distribuirea ;eniturilorE elaborarea teoriei ec%ilibrului ec. partial

7n ;iziunea lui utilitatea si costul produselor


10/17

Deosebiri=C. &lasicii afirma ca #: este reglementata de legi obiecti;e si uni;ersale , marginalistii au

mutat cercetarile teoretice din domeniul obiecti; in cel subiecti;. 7n timp ce clasicii pornesc de laproductie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale #: studiind in primul rind proceselede circulatie a marfurilor

. 7n;inuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de acrea o stiinta ade;arata, pura separata de economia sociala. :i renunta la termenul de economiepolitica in fa;oarea celui de >economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturilesi preferintile sale

E. &lasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiazacti;itile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu din clase diferite dardin productori i consumatori.

F. 7n baza sistemului ec. clasic sta teoria ;aloare-munca. 7n baza teoriei marginaliste stateoria subiecti;a a utilitatii marginale ;aloare-utilitate . :i considera ca ;aloarea bunului nu aresubstanta obiecti;amunca dar se afla in dependenta de aprecierile subiecti;e aleindi;iduluiconsumatorului

1miscare de idei economice a trecut prin E etapea 8ec%ea scoala istoriaca anii COFP-COJPa;indul ca reprezentat principal pe

profesorul (il%elm 0osc%erb 1oua scoala germana COP-COQPconstituita de


11/17

CQFI- CQJP +c%imbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. !.M.&lar6,#. #."erie

E CQJP-CQP /argirea ariei geografice si a caracterului in;estigatiilor. !.9albrait%

1.+nstitotionalismul ne(atiist T*. ?eblen5Scoala americana= 8eblen considera ca statul,biserica, monopolurile, familia, sindicatele, traditiile etc. &onstitue forta motrice a dez;oltarii

social economice. )iata este doar una din institutiile principale. >'eoria clasei inacti;e H in;iziunea lui clasa fara ocupatii businessmanii, speculantii este una din principalele institutiidaunatoare societatii capitaliste, deoarece ei nu produc nimic ci numai consuma.'eoria >su;eranitatii consumatorului Hconsumatorul nu e su;eran in alegerea sa, ci este supusanumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si ser;iciilor, un comportamentnerational.+nstitutionalismul pozitiist=&lar6 si "erle'eoria difuziunii proprietatii="erle declara ca in sec P a a;ut loc o mare re;olutie o re;olutiecapitalista,esenta careia consta in inlocuirea proprietatii indi;iduale capitaliste prin proprietatesociala capitalista #re loc o sc%imbare radicala in structura proprietatii raspindinduse

proprietatea actionara,coperatista si publicaScoala sociologica france"a= r. )erou4 H7n economia contemporana asupra acti;itatii ec., o

influenta tot mai mare e4ercita statul si marele corporatii. 'eoria economiei dominante H)erou4considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec.contemporane. :l se refera nu numai la cadrul agentilor economici. +i economiile nationale sedi;izeaza in dominante si dominate.

24.8eoinstitutionalismul: !.3.9albrait% >1oul stat industrial >+tiinta economica siinteresul public H 0espinge teza neoclasica cu pri;ire la rolul determinant al pietii in ;iata ec. sifundamentarea teoriei despre rolul decisi; al marilor intreprinderi si al statului in programareae;olutiei economice. :l considera ca statul trebuie sa-si asume functia de >planificare aeconomiei. 'e%nostructura-o noua institutie c%eie 9rup format din cei mai influenti manageri,care poseda cunostintele si e4perienta necesara si conduc in realitate intreprinderile.

+onclu"ii: 3doctrina eterodo0a4C 0espingind conceptia de %omos economicus au demonstrat influenta mereu crescinda asupra

dez;oltarii economice a diferitor institutii= statul, sindicatele, religia, te%nostructura )romo;eaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec. mai umanista, mai

ec%ilibrata, cu mai putine conflicte sociale

21.#aracteristica (enerala a doctrinei 9e&nesiste. odelul e&nisist.

3e*nisismul a aparut la inceputul sec RR si ca premise a aparitiei a a;ut urmatoareleconditii=

1.piata nu este complet libera, predomina concurenta imperfecta, apar monopolurile, inproductie predomina intreprinderi mari, proprietatea mare si mi


12/17

)roblema principala care l-a preocupat pe 3e*nes mai ales in lucrareasa de baza a fostsoma*ul. :l isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina ;olumul ocuparii fortei demunca. 7n cercetarile sale a


13/17

E #ceasta politica a contribuit la reducerea soma


14/17

Principii:C. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasici. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatoruluiE. concurenta fara monopoluriF. libertatea formarii preturilorI. stabilitatea circulatiei monetare

J. inter;entia limitata a statului in ec.- /iberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nuconcrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si prote


15/17

2/. Scoala monetarista del a #*ica(o

Lna dintre formele de manifestare ale neoliberalismului,alaturi de ordoliberalismul german siultraliberalismul austriac,este monetarismul,in special monetarismul america,care s-a do;edita fi principalul oponent teortec al 6e*nesismului.)e la miceaa ce ne-am deprins sa numim teoriacantita;ita a banilor.in prezent,se numeste monetarism.7n anul CQCC,economistul american7r;ing is%er COJ-CQFa formulat ecuatia masei monetare,ce stabileste raportul dintremasa monetara,;iteza de circulatie a acesteia,ni;elul preturilor si ;olumul tranzactiilor=8?PE%unde -masa monetaraK?-;iteza de circulatie a monedeiKP-ni;elul general al

preturilorK%-;olumul total al tranzactiilor de bunuri si ser;icii.

)rintre adeptii monetarismului,adica cei care sunt con;insi ca rolul decisi; in desfasurareaec%ilibrata a acti;itatii economice apartine masei monetare,se numara economistul francez!acAues 0ueff COQJ-CQO,dar,in primul rind,un grup de economisti de la uni;ersitatea din&%icago a doua generatie in frunte cu Milton riedman.

2

34..Particularitatile formarii si dezoltarii (indirii economice romanesti.

+pecificul gndirii rom?neti este condiionat de un ir de mpreoferit ca ideal supremlupta de libertate. #.D. Renopol subliniaz n aceast ordine de idei c nu este popor pe lumecare s fi a;ut attea prime


16/17


17/17

&um sunt >produsedeciziile politiceW etc.7n asa fel,in centrul teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului economic alindi;idului in procesul de administrare a treburilor publice,de luare a deciziilor

politice,cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor politice si rezultatele economice ale%otaririlor adoptate de acestea.

3'.Particularitatile (indirii economice contemporane5Teoria Fcapitalului umanB [email protected] si teoria Fanticiparilor rationaleBde 0.ucas.

:senta teoriei capitalului uman consta in e4aminarea indi;idului nu doar in calitate de simpluconsumator de bunuri si ser;icii,ci ca pe o forma a capitalului,in;estitiile in indi;id fiindasemanate cu in;estitiile in capitalul fi4.7n asa mod,indi;idul poate fi comparat cu ofirma,care c%eltuie resurse pentru a produce cunostinte,abilitati si satisfactii.+tudiind comportamentul uman,9ar* "ec6er a

Raspunsuri La Examen La Doctrine Economice

Documents

Transcript of Raspunsuri La Examen La Doctrine Economice