4. Raspunderea politica si juridica a Presedintelui

A. Răspunderea politică

Suportul constituţional al răspunderii politice a Presedintelui României îl reprezintă dispoziţiile art.95 alin.(1) din Constituţie, care statuează că, în cazul săvârsirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Presedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor si de Senat, în sedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor si senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.

Propunerea de suspendare din funcţie a Presedintelui României poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor si senatorilor si se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului. Birourile permanente, sub semnătura presedinţilor, comunică neîntârziat această propunere Presedintelui României, precizând data si locul de desfăsurare a sedinţei comune a celor două Camere.

Propunerea de suspendare însoţită de informaţiile necesare si dovezile pe care se întemeiază, se trimit în copie, de îndată, de către presedintele care a condus sedinţa comună, Curţii Constituţionale, menţionându-se si termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe. Avizul Curţii Constituţionale are caracter consultativ. În termen de 24 de ore de la primirea avizului, Camerele Parlamentului se întrunesc în sedinţă comună, pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie a Presedintelui României.

La dezbateri este invitat si Presedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută. Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor si senatorilor. Votul este secret si se exprimă prin bile.

Hotărârea Parlamentului de suspendare din funcţie se comunică Presedintelui României în termen de 48 de ore de la luarea măsurii, sub semnătura presedinţilor celor două Camere. Înaceastă situaţie se instituie interimatul funcţiei.

Hotărârea Parlamentului se trimite si Guvernului care, în termen de 30 de zile de la data suspendării din funcţie a Presedintelui României va organiza referendumul pentru demiterea acestuia.

Dacă în urma referendumului organizat, demiterea Presedintelui României a fost respinsă de electorat, acesta îsi va relua exerciţiul drepturilor si obligaţiilor constituţionale de la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial hotărârea Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatului referendumului.

Dacă însă, în urma referendumului, electoratul a decis demiterea din funcţie a Presedintelui României, intervine vacanţa funcţiei, iar interimatul început încă la data hotărârii Parlamentului de suspendare din funcţie, va continua până la depunerea jurământului de către noul Presedinte al României, urmând ca în termen de trei luni Guvernul să organizeze alegeri prezidenţiale.

B. Răspunderea juridicăPotrivit art.96 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor si Senatul, în sedinţă comună, cu

votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor si senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă trădare.

Procedura de punerea sub acuzare a Presedintelui României se declansează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaţilor si senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sunt imputabile si trebuie adusă, neîntârziat, la cunostinţă Presedintelui României. În cadrul acestei proceduri se constituie o comisie de anchetă care, în termenul hotărât în sedinţa comună a celor două Camere, prezintă un raport asupra celor constatate.

În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de anchetă, cele două Camere ale Parlamentului se întrunesc în sedinţă comună pentru examinarea si dezbaterea acestuia. După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de anchetă se supune votuluisecret prin bile. Dacă se hotărăste punerea sub acuzare a Presedintelui României, Parlamentul, sub semnătura presedinţilor celor două Camere, sesizează de îndată Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

Potrivit art.96 alin.(3) din Constituţie, de la data punerii sub acuzare până la data demiterii, ca urmare a condamnării, Președintele României este suspendat de drept din funcţie.În reglementarea actuală, înalta trădare nu reprezintă o infracţiunie, astfel că instanţa de judecată va stabili, în concret, faptele săvârsite de Presedintele României, dacă acestea constituie infracţiuni potrivit legii penale, precum si pedeapsa aplicabilă pentru fiecare dintre ele. Pe baza probelor administrate, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie poate să pronunţe fie achitarea inculpatului, în cazul în care se ajunge la concluzia că nu este vorba de săvârsirea vreunei infracţiuni, fie condamnarea acestuia. Hotărârea pronunţată este supusă recursului care se judecă de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. Hotărârea pronunţată de Secţia Penală, neatacată cu recurs, sau, după caz, hotărârea pronunţată în recurs este definitivă.