David Comaniciu-Organizarea Sistemului Judiciar - Raspunderea Juridica a Magistratilor

8/16/2019 David Comaniciu-Organizarea Sistemului Judiciar - Raspunderea Juridica a Magistratilor

1/25

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNU IU”Ț

SPECIALIZAREA DREPT

CENTRUL SIBIU

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR Prof.univ.dr. Ioan LE Ș

REFERATE:

1. RĂSPUNDEREA JURIDICA A MAGISTRAŢILOR

2. ORGANIZAREA I FUNC IONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURIIȘ Ț

3. PRINCIPIILE ORGANIZARII JUDICIARE

STUDENT: COMANICIU L.R. DAVID LUCIAN

ANUL IV ID - !"#$!% &%" - "#$"! 2'1(

Student Comaniciu L.R. David Lucian 1


2/25

RĂSPUNDEREA JURIDICA A MAGISTRAŢILOR

Termenul de magistrat derivă din latinescul „magistratus” care definea, în epoca Romei antice,cetăeanul ales pentru e!ercitarea unor importante atri"uii de conducere care avea, printre altele, #icalitatea de mem"ru al corpului $udiciar.

%n timp, noiunea de magistrat a fost utili&ată pentru a indica persoana investită cu autoritate pu"lică $urisdicională.

'stfel, magistraţi judiciari, magistraţi municipali (viris jure dicundo), praefaectus pro imperatore, praefaectus juredicundo, duum vâri jure dicundo, sunt doar c*teva din denumirile magistratului care s+au înt*lnit, cu precădere, în periada ce a urmat cuceririi Daciei de către romani, înainte de apariiastatelor feudale rom*ne#ti.

Termenul de magistrat a fost înlocuit în epoca feudală cu multe alte denumiri.

Se regăse#te termenul de magistrat în cuprinsul Tratatului ce a fost înceiat la Conferina de pacede la -aris din anul 1/, care meniona0 „ funcţionarea judecătorească este încredinţatămagistraţilor…”.

-rima lege de organi&are $udecătorească folose#te noiunea de magistrat, pe l*ngă noiunile defuncionar $udecătoresc, $udecător, procuror, noiune ce a fost preluată #i de alte legi de organi&are

$udiciară, p*nă la momentul promulgării Decretului Lege nr. 1231454, decret care nu mai folose#tetermenul de magistrat.

Se reia tradiia adoptării noiunii de magistrat prin Legea de organi&are $udecătorească nr. 4231442#i continuată, fiind utili&at termenul de magistrat #i de Legea nr. 632665, în ciar denumirea ei 7 statutul magistrailor. Totodată, Legea 6532665 #i Legea 1832665, privind organi&area $udiciară #irespectiv Consiliul Superior al 9agistraturii, folosesc iniial termenul de magistrat pentru a desemnaat*t pe $udecători c*t #i pe procurori.

:lterior, prin Legea 2583266/ se renună la termenul de magistrat, folosind numai pe cele de procuror #i $udecător.

%n doctrină s+a criticat această înlăturare a termenului de magistrat, după cum s+a spus, întruc*tcele două categorii profesionale, pe l*ngă specificul firesc fiecăreia, pre&intă numeroase elemente de

identitate în multe privine precum0 admiterea în funcie, evaluarea, promovarea #i alte asemenea.Date fiind garaniile de independenă, de procedură #i de fond ce sunt asigurate procurorului de

legislaia rom*nească, în e!ercitarea activităii sale, se poate spune că procurorul poate fi considerat unmagistrat în sensul dat de prevederile Conveniei ;uropene a Drepturilor


3/25

>aă de reglementările statutului actual al $udecătorilor #i procurorilor, se poate deduce că procurorul a făcut #i face parte din corpul magistrailor.

-otrivit art.1 din Legea 632665, „ agistratura este activitatea judiciară desfă!urată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei !i de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum !i a drepturilor !i li"ertăţilor cetăţenilor.”.

-ro"lema dacă procurorul aparine sau tre"uie să aparină uneia sau alteia dintre cele două puteri

este o pro"lemă necesar a fi de&"ătută în viitor.%n pre&ent, termenul de magistrat este folosit de legiuitor at*t în privina $udecătorilor #i c*t #i în

privina procurorilor, motiv pentru care, #i în lucrarea de faă vom da acela#i sens noiunii de magistrat.Deci&ia Curii Constituionale nr. ??3266? a sta"ilit, fără ecivoc, faptul că „procurorii au, ca #i

$udecătorii, statut de magistrai”.

1.1. R)*#$+!,!% #,"+") % &%/"0,%",

Răspunderea repre&intă în general consecina $uridică a neîndeplinirii unei o"ligaii. -otrivit art.45 din statutul magistrailor, $udecătorii #i procurorii răspund civil, disciplinar #i penal în condiiilelegii.

Răspunderea penală este prevă&ută direct sau indirect de legea privind sttautul magistrailor precum #i de alte acte normative.

9agistraii pot fi perce&iionai, reinui sau arestai preventiv numai cu încuviinarea seciilor CS9.

Secia pentru $udecători a Consiliului Superior al 9agistraturii încuviinea&ă perce&iia, reinereasau arestarea preventivă a $udecătorilor #i a magistrailor+asisteni. Secia pentru procurori aConsiliului Superior al 9agistraturii încuviinea&ă perce&iia, reinerea sau arestarea preventivă a

procurorilor (art.52, alin(1) din legea 1832665).

%n ca& de infraciune flagrantă, $udecătorii, procurorii #i magistraii+asisteni pot fi reinui #i supu#i perce&iiei potrivit legii, Consiliul Superior al 9agistraturii fiind informat de îndată de organul care adispus reinerea sau perce&iia

Competena de cercetare #i de soluionare a faptelor penale săv*r#ite de $udecătorii de la $udecătorii #i tri"unale precum #i de procurorii de la parcetele care funcionea&ă pe l*ngă acesteinstante, potrivit art. 2 din C. pr. pen., aparine Curii de 'pel, respective iar pentru infraciunilesăv*r#ite de către $udecătorii tri"unalelor miliatre teritoriale precum #i de procurorii militari de la

parcetele de pe l*ngă acestea, sunt de competenta Curii 9iliatre de 'pel.

@nfraciunile săv*r#ite de către $udecătorii #i magistraii asisteni de la %nalta Curte de Casaie #i

Austiie, de la Curtea de 'pel, precum #i de procurorii de la parcetele de pe l*ngă acestea sunt decompetenta %naltei Curi de Casaie #i Austiie, potrivit art. 24 din C. pr. pen..

1.2. R)*#$+!,!% "4") % &%/"0,%",

-entru a opera răspunderea civilă a magistrailor este necesară îndeplinirea cumulativă aurmătoarelor condiii0

1. e!istena unei fapte iliciteB

2. eistenta unui pre$udiciuB

. e!istena legăturii de cau&alitate dintre fapta ilicită #i pre$udiciuB

5. vinovăia.

Răspunderea civilă a magistrailor repre&intă o"ligaia de reparare a pre$udiciului cau&at îne!ercitarea funciei lor de magistra, în condiiile menionate.

Student Comaniciu L.R. David Lucian


4/25

Conform art. /2 alin. () din Constituia Rom*niei, repu"licată, Statul răspunde patrimonial pentru pre$udiciile cau&ate prin erorile $udiciare. Răspunderea statului este sta"ilită în condiiile legii #inu înlătură răspunderea magistrailor care #i+au e!ercitat funcia cu rea+credină sau gravă negli$enă”.

'ceste dispo&iii din legea fundamentală consacră rolul statului de garant al reparării pre$udiciilor suferite ca urmare a săv*r#irii unei erori $udiciare. Dispo&iia este similară cu cea e!istentă în legislaiaîn materie a statelor mem"re ale :niunii ;uropene, îndeplinind o funcie esenială, în a"sena căreia

independena profesională a $udecătorului #i a sistemului $udiciar ar fi anulată. Din dispo&iiileconstituionale mai sus citate reiese că, în sistemul de drept rom*nesc, statul garantea&ă repararea

pre$udiciilor cau&ate prin sistemele $udiciare, ceea ce nu e!clude posi"ilitatea să de regres împotrivamagistrailor, în anumite condiii.

Răspundere civilă se referă la răspunderea patrimonială a $udecătorilor #i procurorilor pentruerorile $udiciare săv*r#ite în procesele penale, precum #i în alte procese dec*t cele penale. 'ceastăformă de răspundere operea&ă numai în raport cu statul, care are ulterior posi"ilitatea să formule&e oaciune în regres împotriva $udecătorului sau procurorului care a acionat cu rea+credină sau gravănegli$enă.

Statul nu are o"ligaia să formule&e aciunea în regres împotriva $udecătorului sau procurorului,fiind la latitudinea 9inisterului >inanelor -u"lice să aprecie&e asupra oportunităii formulării aciunii.'stfel, potrivit dispo&iiilor art. 4? alineat ? din Legea 632665 „statul se poate îndrepta cu o aciuneîn despăgu"iri”, iar în raport de dispo&iiile art. /68 din C. pr. pen. „statul are aciune în regres”. Caurmare, în raport de reglementarea actuală, răspunderea civilă a $udecătorului sau procurorului estesu"sidiară #i indirectă, iar $ustiia"ilii nu pot formula aciune civilă în despăgu"iri împotriva

$udecătorului sau procurorului.

%n temeiul legii. pot fi formulate două aciuni cu titulari diferii, av*nd cau&e $uridice distincte #ianume0

• aciunea în despăgu"iri formulată de partea care a fost vătămată prin săv*r#irea erorii $udiciareîmpotriva statului, care poate avea ca temei at*t dispo&iiile art. /65 Cod procedură penală, c*t #i art.4? alineat 1 #i 5 din legea 632665.

• aciunea în regres a statului împotriva $udecătorului #i procurorului, care este su"secventă

aciunii în despăgu"iri formulată de parte. 'ciunea în regres a statului are ca temei $uridic dispo&iiileart. /68 C.pr.pen. #i art. 4? alineat 8 din Legea 632665.

Conform art. 4? din legea 6326650

• Statul răspunde patrimonial pentru pre$udiciile cau&ate prin erorile $udiciare.

•

-entru repararea pre$udiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu aciune numai împotrivastatului, repre&entat prin 9inisterul >inanelor -u"lice. -artea vătămată tre"uie să o"ină o otăr*re

$udecătorească irevoca"ilă prin care statul va fi o"ligat la plata unor despăgu"iri pentru reparareadaunelor produse prin eroarea $udiciară.

• S+a sta"ilit, în preala"il, printr+o otăr*re definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după

ca&, a $udecătorului sau procurorului pentru o faptă săv*r#ită în cursul $udecăii procesului.

• >apta săv*r#ita de $udecător sau procuror în cursul procesului este de natură să producă o eroare

$udiciară. ;roarea $udiciară tre"uie demonstrată în cursul $udecării aciunii în pretenii formulată de partea vătămată împotriva statului.

Repararea pre$udiciilor cau&ate prin erori $udiciare săv*r#ite în procesele penale se face potrivitdispo&iiilor art. de /65 la /68 din C. pr. pen.



5/25

Repararea pre$udiciilor cau&ate prin erori $udiciare în alte procese dec*t cele penale se face numaidupă sta"ilirea printr+o otăr*re definitive a răspunderii magistratului pentru o faptă săv*r#ită în cursul

$udecăii, care a determinat eroarea $udiciară.

u este îndreptăită la repararea pagu"ei persoana care a contri"uit prin fapta sa la săv*r#irea erorii $udiciare.

Termenul de prescripie al dreptului la aciune, în toate ca&urile pre&entate este de 1 an.

1.3. R)*#$+!,!% +""*"$%,% % &%/"0,%",

;ste specifica dreptului muncii #i constă în sanctionrea faptelor de încălcare cu vinovăie de cătreun salariat a normelor legale, ori a dispo&iiilor din contractul de muncă. 9agistraii răspunddisciplinar în condiiile statutului care reglementea&ă activitatea lor pentru a"aterile de la indotoririlede serviciu sau pentru faptele care afectea&ă prestigiul $ustiiei.

Răspunderea disciplinara este reglementată #i de legea nr. 1832665, modificată #i repu"licata privind CS9.

1.3.1. Abaterile disciplinare săvârşite de magistraţi

;lementele constitutive ale a"aterii disciplinare01. o"iectul care este repre&entat de relaiile de serviciu

2. latura o"iectivă a a"aterii

. su"iectul

5. latura su"iectivă 7 culpa magistratului 7 fapta săv*r#ită

'"aterea disciplinara săv*r#ită de magistrai repre&intă fapta acestuia de încălcare cu vinovăie anormelor reglementate de statutul magistratului privind activitatea de înfăptuire a $ustiiei.

'rt. 44 din statutul magistrailor prevede că $udecătorii #i procurorii răspund disciplinar pentrua"aterile de la îndatoririle de serviciu, precum #i pentru faptele care afectea&ă prestigiul $ustiiei. Constituie a"ateri disciplinare0

a. manifestările care aduc atingere onoarei sau pro"ităii profesionale ori prestigiului $ustiiei,săv*r#ite în e!ercitarea sau în afara e!ercitării atri"uiilor de serviciuB

". încălcarea prevederilor legale referitoare la incompati"ilităi #i interdicii privind $udecătorii #i procuroriiB

c. atitudinile nedemne în timpul e!ercitării atri"uiilor de serviciu faă de colegi, celălalt personal alinstanei sau al parcetului în care funcionea&ă, inspectori $udiciari, avocai, e!peri, martori,

$ustiia"ili ori repre&entanii altor instituiiB

d. desfă#urarea de activităi pu"lice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice îne!ercitarea atri"uiilor de serviciuB

e. refu&ul ne$ustificat de a primi la dosar cererile, conclu&iile, memoriile sau actele depuse de pările din procesB

f. refu&ul ne$ustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciuB

g. nerespectarea de către procuror a dispo&iiilor procurorului ieraric superior, date în scris #i înconformitate cu legeaB

. nerespectarea în mod repetat #i din motive imputa"ile a dispo&iiilor legale privitoare lasoluionarea cu celeritate a cau&elor ori înt*r&ierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive

imputa"ileB

Student Comaniciu L.R. David Lucian /


6/25

i. nerespectarea îndatoririi de a se a"ine atunci c*nd $udecătorul sau procurorul #tie că e!istă unadin cau&ele prevă&ute de lege pentru a"inerea să, precum #i formularea de cereri repetate #ine$ustificate de a"inere în aceea#i cau&ă, care are ca efect tergiversarea $udecăiiB

$. nerespectarea secretului deli"erării sau a confidenialităii lucrărilor care au acest caracter, precum #i a altor informaii de aceea#i natură de care a luat cuno#tină în e!ercitarea funciei, cue!cepia celor de interes pu"lic, în condiiile legiiB

E. a"sene nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectea&ă în mod direct activitateainstanei ori a parcetuluiB

l. imi!tiunea în activitatea altui $udecător sau procurorB

m. nerespectarea în mod ne$ustificat a dispo&iiilor ori deci&iilor cu caracter administrativ dispuse înconformitate cu legea de conducătorul instanei sau al parcetului ori a altor o"ligaii cu caracter administrativ prevă&ute de lege sau regulamenteB

n. folosirea funciei deinute pentru a o"ine un tratament favora"il din partea autorităilor sauinterveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea re&olvării intereselor

personale sau ale mem"rilor familiei ori ale altor persoane, altfel dec*t în limita cadrului legal

reglementat pentru toi cetăeniiB

o. nerespectarea în mod grav sau repetat a dispo&iiilor privind distri"uirea aleatorie a cau&elorB

p. o"strucionarea activităii de inspecie a inspectorilor $udiciari, prin orice mi$loaceB

F. participarea directă sau prin persoane interpuse la $ocurile de tip piramidal, $ocuri de noroc sausisteme de investiii pentru care nu este asigurată transparena fondurilorB

r. lipsa totală a motivării otăr*rilor $udecătore#ti sau a actelor $udiciare ale procurorului, încondiiile legiiB

s. utili&area unor e!presii inadecvate în cuprinsul otăr*rilor $udecătore#ti sau al actelor $udiciare

ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raionamentului $uridic, de natură săafecte&e prestigiul $ustiiei sau demnitatea funciei de magistratB

.ș nerespectarea deci&iilor Curii Constituionale ori a deci&iilor pronunate de %nalta Curte deCasaie #i Austiie în soluionarea recursurilor în interesul legiiB

t. e!ercitarea funciei cu rea+credină sau gravă negli$enă.

1.3.2. Sancţiunile disciplinare

Sanciunile disciplinare se aplică de seciile Consiliului Superior al 9agistraturii, în condiiile legiisale organice. Sanciunile disciplinare care se pot aplica $udecătorilor #i procurorilor, proporional cugravitatea a"aterilor, conform art. 166 din statutul magistrailor, sunt0

a. avertismentulB

". diminuarea indemni&aiei de încadrare lunare "rute cu p*nă la 26G pe o perioadă de p*nă la ?luniB

c. mutarea disciplinară pentru o perioadă de p*nă la un an la o altă instană sau la un alt parcet,situate în circumscripia altei curi de apel ori în circumscripia altui parcet de pe l*ngă o curte deapelB

d. suspendarea din funcie pe o perioadă de p*nă la ? luniB

e. e!cluderea din magistratură.

-rin dispo&iiile art. 55 alin.1 din Legea 1832665, a fost implementată dispo&iia fundamentalăconsacrată în dispo&iiile art. 15 alin. 2 din Constituie, potrivit căreia Consiliul Superior al9agistraturii îndepline#te, prin seciile sale, rolul de instană de $udecată în domeniul răspunderii

Student Comaniciu L.R. David Lucian ?


7/25

disciplinare a $udecătorilor #i procurorilor, pentru faptele prevă&ute în Legea nr. 632665, repu"licată,cu modificările #i completările ulterioare.

%n art. 4 alin. 2 din Legea nr. 632665 se prevede că răspunderea disciplinară a $udecătorilor #i procurorilor militari poate fi anga$ată numai potrivit dispo&iiilor pre&entei legi.

Deasemenea, art. 55 alin. 2 din Legea nr. 1832665 prevede că Secia pentru $udecători aConsiliului Superior al 9agistraturii are rol de instană disciplinară #i pentru magistraii asisteni ai

%naltei Curi de Casaie #i Austiie'stfel, în noua reglementare, respectiv în art. 55 alin. 7 / din Legea nr. 1832665, au fost

consacrai ca titulari ai aciunii disciplinare, în mod distinct, după cum a"aterile disciplinare suntsăv*r#ite de către $udecători, procurori, magistrai asisteni din cadrul %naltei Curi de Casaie #iAustiie, următorii0

1. pentru a"aterile disciplinare săv*r#ite de $udecători, titulari ai aciunii disciplinare sunt0

• @nspecia Audiciară, prin inspectorul $udiciarB

• 9inistrul $ustiieiB

• -re#edintele %naltei Curi de Casaie #i Austiie.2. pentru a"aterile disciplinare săv*r#ite de procurori, titulari ai aciunii disciplinare sunt0

• @nspecia Audiciară, prin inspectorul $udiciarB

• 9inistrul $ustiieiB

• -rocurorul general al -arcetului de pe l*ngă %nalta Curte de Casaie #i Austiie.

. pentru a"aterile disciplinare săv*r#ite de magistraii asisteni, titulari ai aciunii disciplinaresunt0

• -re#edintele %naltei Curi de Casaie #i AustiieB

• @nspecia Audiciară, prin inspectorul $udiciar.

%n ultimul aliniat al art. 55 din Legea nr. 1832665 a fost meninută o"ligativitatea efectuăriicercetării disciplinare în vederea e!ercitării aciunii disciplinare, fiind sta"ilită competena e!clusivă înefectuarea cercetării disciplinare în favoarea @nspeciei Audiciare, indiferent de titularul aciuniidisciplinare.

1.3.3. Modalităţi de sesizare a Inspecţiei udiciare

-otrivit art. 5/ alin.1 #i 2 din Legea nr. 1832665, sesi&area @nspeciei Audiciare în legătură cua"aterile disciplinare săv*r#ite de $udecători #i procurori (dar #i de către magistraii asisteni din cadrul

instanei supreme, pentru considerentele e!puse în cuprinsul art. 55) se poate reali&a în următoarelemodalităi0

• Titularii aciunii disciplinare0 ministrul $ustiiei, pre#edintele %naltei Curi de Casaie #i

Austiie, procurorul general al -arcetului de pe l*ngă %nalta Curte de Casaie #i Austiie (art. 5/alin.1), care pot sesi&a @nspecia AudiciarăB

•


8/25

@ndiferent de modalitatea de sesi&are, toate sesi&ările sunt trimise @nspeciei Audiciare pentruefectuarea verificărilor preala"ile de către inspectorii $udiciari, pentru a se sta"ili dacă e!istă indicii

privind săv*r#irea vreuneia dintre a"aterile disciplinare prevă&ute de lege.

Termenul de efectuare a verificărilor preala"ile de către inspectorii $udiciari este de 5/ de &ile, cu posi"ilitatea prelungirii lui de către inspectorul+#ef, cu cel mult 5/ de &ile, dacă e!istă motiveîntemeiate care să $ustifice prelungirea.

@ndiferent de modalitatea de sesi&are, toate sesi&ările sunt trimise @nspeciei Audiciare pentruefectuarea verificărilor preala"ile de către inspectorii $udiciari, pentru a se sta"ili dacă e!istă indicii

privind săv*r#irea vreuneia dintre a"aterile disciplinare prevă&ute de lege.

Termenul de efectuare a verificărilor preala"ile de către inspectorii $udiciari este de 5/ de &ile, cu posi"ilitatea prelungirii lui de către inspectorul+#ef, cu cel mult 5/ de &ile, dacă e!istă motiveîntemeiate care să $ustifice prelungirea.

1.5. R!&%$+)," # *,"4",! % ,)*#$+!,!% "0!#" #+""%,6 #*,"$! 7$ R%*,0#MCV 2'12

• sta"ilirea unei politici comune între CS9 i Huvern pentru promovarea răspunderii i aș ș

integrită ii în cadrul sistemului $udiciar printr+o practică i o $urispruden ă ferme i convingătoare cuț ș ț șetape clare de punere în aplicareB utili&area punerii în aplicare a noilor legi privind responsa"ilitateadisciplinară i promovarea la %nalta Curte pentru a da un e!emplu sistemului $udiciar în ansam"lul săuBș I

• asigurarea unei mai "une coordonări a instrumentelor $uridice, disciplinare i de gestionareș

pentru a prote$a reputa ia sistemului $udiciar în ca&urile grave de a"ateri profesionale, inclusiv ațdeci&iilor privind drepturile individuale, cum ar fi pensiileB

• consolidarea capacită ii i a performan ei @nspec iei Audiciare at*t pentru a asigura răspundereaț ș ț ț

$udiciară în cursul instrumentării ca&urilor individuale, c*t i pentru a promova eficacitatea,ș

consecven a i "unele practici ale sistemului $udiciar prin intermediul revi&uirii periodice aleț ș practicilor la toate nivelurilor sistemului $udiciar 1.

CONCLUZII

u credem că tre"uie cerut magistratului să practice un anumit fel de asce&ă în privina propriilor stări suflete#ti. ;ste de preferat să acceptăm că „Jun $udecător va răm*ne întotdeauna o fiină umană,cu propriile sale convingeriJ”2.

BIBLIOGRAFIE

1. Liviu -op, @onut+>lorin -opa, Stelian @oan =idu, Tratat elementar de drept civil.


9/25

1'. ttp033MMM.dreptonline.ro3stiri3detaliuNstire.ppOidNstireP/61

ORGANIZAREA I FUNC IONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURIIȘ Ț

Consiliul Superior al 9agistraturii a fost reînfiinat prin Constituia din anul 1441, organi&area#i atri"uiile sale fiind reglementate de Legea nr. 4231442 privind organi&area $udecătorească.

Constituia din anul 1441 s+a limitat să trase&e principiile eseniale privind componena, modulde alegere a mem"rilor Consiliului #i durata mandatului acestora (art.12), precum #i rolul acestuia

privind numirea în funcie a $udecătorilor #i procurorilor (art.1 alin.1) #i privind răspundereadisciplinară a $udecătorilor (art.1 alin.2).

Legea pentru organi&area $udecătorească nr. 4231442 a reglementat în Titlul = componena #i

modul de alegere a mem"rilor Consiliului (art.81 #i art. 82), organi&area, funcionarea #i atri"uiileacestuia (art.18), dispo&iii care au fost detaliate într+un regulament propriu de funcionare.

'ceste reglementări au fost modificate #i completate prin Legea nr. 15231448, astfel înc*tdispo&iiile privind componena, organi&area, funcionarea #i atri"uiile Consiliului Superior al9agistraturii s+au regăsit la art. ?+41 din Legea nr. 4231442, repu"licată .

ici Constituia din anul 1441 #i nici Legea nr. 4231442 pentru organi&area $udecătorească nuau avut însă dispo&iii e!prese privind natura $uridică a Consiliului Superior al 9agistraturii, situaie încare prevederile art.1, a#a cum au fost modificate #i completate prin Legea nr. 15231448 au căpătat oimportană deose"ită prin faptul că au reali&at o demarcaie clară între autoritatea $udecătorească,

noiune folosită de Constituia din anul 1441 #i puterea $udecătorească, noiune introdusă de Legea nr.15231448.

'stfel, potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr. 4231442, repu"licată în "a&a Legii nr. 15231448,autoritatea $udecătorească se compune din instanele $udecătore#ti, 9inisterul -u"lic #i ConsiliulSuperior al 9agistraturii, fiecare cu atri"uiile proprii prevă&ute de Constituie #i de lege.

-otrivit art. 1 alin.(2) din aceea#i lege repu"licată, puterea $udecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, av*nd atri"uii proprii ce sunt e!ercitate prin instanele $udecătore#ti, în conformitatecu principiile #i dispo&iiile prevă&ute de Constituie #i de celelalte legi ale ării.

Deci, cu alte cuvinte, aceste prevederi legale enumerau Consiliu Superior al 9agistraturii ca

una dintre structurile care compun autoritatea $udecătorească, la care se refereau dispo&iiile art. 12 #iart. 1 din Constituia din anul 1441, fără a face parte din puterea $udecătorească ce are atri"uii

proprii #i sunt e!ercitate prin instanele $udecătore#ti la care se refereau dispo&iiile art. 12/ alin.(1) dinConstituia din anul 1441.

Revi&uirea Constituiei din anul 1441 a însemnat #i o nouă filo&ofie în privina rolului,structurii, funcionării #i atri"uiilor Consiliului Superior al 9agistraturii, la care ne vom referi succint

pentru a facilita conturarea naturii $uridice a acestui organ al puterii, într+un stat de drept.

'stfel, în ceea ce prive#te rolul Consiliului Superior al 9agistraturii, Constituia revi&uită a prevă&ut la art.1 alin.(1) că această autoritate pu"lică este garantul independenei $ustiiei, care

potrivit art. 12? alin.(1) din Constituie se reali&ea&ă prin %nalta Curte de Casaie #i Austiie #i princelelalte instane $udecătore#ti.



10/25

%n consecină, această prevedere constituională este preluată întocmai de Legea privindorgani&area $udiciară nr. 6532665 #i de Legea privind Consiliul Superior al 9agistraturii nr. 1832665,la art. 1 alin.(1), această autoritate fiind definită în mod e!pres, nu prin natura sa $uridică, ci prin rolulsău constituional, de garant al independenei $ustiiei care, potrivit art.2 alin.(2) din Legea nr.6532665 se reali&ea&ă prin0 + %nalta Curte de Casaie #i AustiieB + Curi de apelB + Tri"unaleB +Tri"unale speciali&ateB + @nstane militare #i, respectiv, + Audecătorii.

%n ceea ce prive#te funcionarea Consiliului Superior al 9agistraturii, art. 2 alin.(2) din Legeanr. 1832665 prevede în mod e!pres că această autoritate este independentă #i se supune în activitateasa numai legii, funcion*nd potrivit art. 25 alin.(1) din aceea#i lege, ca organ cu activitate permanentă.

>uncionarea Consiliului Superior al 9agistraturii se reali&ea&ă fie în plenul său, fie pe celedouă secii0 Secia pentru $udecători #i, respectiv, Secia pentru procurori, iar potrivit art. 25 din aceastălege otăr*rile Consiliului Superior al 9agistraturii se iau în plen sau în secii, potrivit atri"uiilor carerevin acestora.

Deci, cu alte cuvinte, otăr*rile adoptate nu sunt ale plenului #i nici ale seciilor, ci aleConsiliului Superior al 9agistraturii, care funcionea&ă fie în plen, fie pe secii, în raport cu atri"uiile

sta"ilite prin dispo&iiile constituionale #i legale, în calitatea sa de autoritate pu"lică cu capacitate proprie spre deose"ire de plen #i secii care repre&intă structurile sale funcionale (compartimentelesale de lucru).

Referitor la componena Consiliului Superior al 9agistraturii, Constituia revi&uită a prevă&utat*t numărul mem"rilor c*t #i apartenena lor, legiuitorul organic fiind astfel evitat de la reglementareaacestor aspecte.

'stfel, potrivit art. 1 alin.(2) din Constituie, repu"licată, Consiliul Superior al 9agistraturiieste alcătuit din 14 mem"ri, din care 0

a) 15 sunt ale#i în adunările generale ale magistrailor #i validai de SenatB ace#tia fac parte din doua

secii, una pentru $udecători #i una pentru procuroriB prima secie este compusă din 4 $udecători, iar ceade+a doua din / procuroriB

") 2 repre&entani ai societăii civile, speciali#ti în domeniul dreptului, care se "ucură de înaltăreputaie profesională #i morală, ale#i de SenatB ace#tia participă numai la lucrările in plenB

c) ministrul Austiiei, pre#edintele %naltei Curi de Casaie si Austiie #i procurorul general al-arcetului de pe l*ngă %nalta Curte de Casaie #i Austiie, ca mem"ri de drept.

Conducerea acestei autorităi este asigurată, potrivit art. 1 alin.(), de pre#edinteleConsiliului Superior al 9agistraturii, care este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit,dintre magistraii prevă&ui la alineatul (2) litera a).

Dispo&iiile constituionale citate mai sus conferă Consiliului Superior al 9agistraturii cea maie!tinsă garanie de sta"ilitate, în ceea ce prive#te componena #i modul de alcătuire, precum #ie!ercitarea actului de conducere a acestei autorităi.

'tri"uiile prevă&ute de Constituie #i cele sta"ilite prin legea sa organică sunt, de asemenea,elemente definitorii pentru sta"ilirea naturii $uridice a Consiliului Superior al 9agistraturii.

-otrivit art. 15 alin(1) din Constituie, revi&uită, Consiliul Superior al 9agistraturii propune-re#edintelui Rom*niei numirea în funcie a $udecătorilor #i a procurorilor, cu e!cepia celor stagiari,în condiiile legii.

De asemenea, potrivit art. 15 alin.(2 ), Consiliul Superior al 9agistraturii îndepline#te rolul deinstană de $udecată, prin seciile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a $udecătorilor #i a procurorilor, potrivit procedurii sta"ilite prin legea sa organică. %n aceste situaii, ministrul Austiiei,



11/25

pre#edintele %naltei Curi de Casaie #i Austiie #i procurorul general al -arcetului de pe l*ngă %naltaCurte de Casaie #i Austiie nu au drept de vot.

'tri"uiile Consiliului Superior al 9agistraturii sunt pre&entate, însă, în mod detaliat înCapitolul @= din Legea nr. 1832665, la art. 1+/1 preci&*ndu+se în mod e!pres că rolul său esenialeste acela de a garanta independena $ustiiei, av*nd dreptul, dar #i o"ligaia, de a se sesi&a #i din oficiu

pentru a apăra $udecătorii #i procurorii împotriva oricărui act care le+ar putea afecta independena sau

imparialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea, apăr*nd #i reputaia profesională a $udecătorilor #i procurorilor.

Seciunea a 2+a din Capitolul @= al Legii nr.1832665 enumeră atri"uiile pe care -lenulConsiliului Superior al 9agistraturii le are în materia gestionării carierei $udecătorilor #i procurorilor (art./), atri"uiile referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea #i e!amenele

$udecătorilor #i procurorilor (art.? alin.1), atri"uiile referitoare la organi&area #i funcionareainstanelor #i a parcetelor (art.8), atri"uiile de adoptare a reglementărilor specifice (Coduldeontologic, Regulamentul propriu de organi&are #i funcionare, Regulamentul de ordine interioară alinstanelor $udecătore#ti, alte regulamente #i otăr*ri prevă&ute în Legea nr.632665 #i în Legea

nr.6532665), atri"uiile de avi&are a actelor normative care privesc activitatea autorităii $udecătore#ti,de sesi&are a ministrului Austiiei cu privire la necesitatea iniierii sau modificării unor acte normativeîn acest domeniu (art.).

Seciunea a +a din Capitolul @= al Legii nr.1832665 preci&ea&ă atri"uiile seciilor ConsiliuluiSuperior al 9agistraturii în domeniul carierei $udecătorilor #i procurorilor (art.56), atri"uiilereferitoare la organi&area #i funcionarea instanelor #i parcetelor (art.51), atri"uiile privindîncuviinarea perce&iiei, reinerii sau arestării preventive a magistrailor (art.52+5).

Seciunea următoare, Seciunea a 5+a din Capitolul @= al Legii nr.1832665, este consacratăatri"uiilor pe care Consiliul Superior al 9agistraturii le are în domeniul răspunderii disciplinare a

magistrailor. 'stfel, relu*nd dispo&iiile constituionale ale art.15 alin.(2), art.55 din Legea nr.1832665

preci&ea&ă că, în domeniul răspunderii disciplinare a $udecătorilor #i procurorilor, Consiliul Superior al9agistraturii îndepline#te prin seciile sale rolul de instană de $udecată pentru faptele prevă&ute deLegea nr. 632665, aciunea disciplinară fiind e!ercitată de comisiile de disciplină ale Consiliului(art.5/ alin.1), ai căror mem"ri sunt numii de Secia pentru $udecători #i, respectiv, de Secia pentru

procurori, după ca& (art.5/ alin.2).

%n str*nsă legătură cu natura $uridică a Consiliului Superior al 9agistraturii se află natura $uridică a actelor adoptate de această autoritate în e!ercitarea atri"uiilor din domeniul răspunderii

disciplinare a $udecătorilor #i procurorilor, astfel că, din această perspectivă, pre&intă importană procedura de e!ercitare #i finali&are a aciunii disciplinare pentru care Legea nr. 1832665 coninereglementări detaliate.

'stfel, potrivit art.5/, aciunea disciplinară se e!ercită de comisiile de disciplină ale ConsiliuluiSuperior al 9agistraturii, formate din un mem"ru al Seciei pentru $udecători #i 2 inspectori aiServiciului de inspecie $udiciară pentru $udecători #i, respectiv, un mem"ru al Seciei pentru procurori#i 2 inspectori ai Serviciului de inspecie $udiciară pentru procurori, numii în fiecare an de seciilerespective.

%n legătură cu prevederile art.5/ alin.(1) din Legea nr. 1832665, repu"licată, a fost invocată o

e!cepie de neconstituionalitate în raport cu dispo&iiile art.15 alin.(2) din Constituie, potrivit căroraConsiliul Superior al 9agistraturii, prin seciile sale, îndepline#te rolul de instană de $udecată în



12/25

domeniul răspunderii disciplinare a magistrailor, astfel că mem"rii săi nu pot face parte din comisiilede disciplină care e!ercită aciunea disciplinară.

Curtea Constituională a respins e!cepia de neconstituionalitate cu motivarea că, în cau&ă, nue!istă o pro"lemă de constituionalitate, ci de incompati"ilitate a $udecătorului #i, respectiv,

procurorului care face parte din comisiile de disciplină, pro"lemă care a fost re&olvată prin art. alin.(1) fra&a a @@+a din Regulamentul de organi&are #i funcionare a Consiliului Superior al

9agistraturii unde s+a prevă&ut că $udecătorii #i procurorii, mem"ri ai Comisiei de disciplină, nu participă la soluionarea aciunii disciplinare.

Sesi&area comisiilor de disciplină în legătură cu a"aterile disciplinare ale $udecătorilor #i procurorilor se poate reali&a de către orice persoană interesată sau din oficiu.

;!ercitarea aciunii disciplinare este condiionată de efectuarea preala"ilă a unei cercetăriadministrative, care se dispune de către Comisia de disciplină în calitatea sa de titular al aciuniidisciplinare #i se efectuea&ă de inspectori din cadrul Serviciului de inspecie $udiciară pentru

$udecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecie $udiciară pentru procurori (art.5? alin.1 #i 2 dinLegea nr.1832665, repu"licată).

%n cadrul cercetării preala"ile se sta"ilesc faptele #i urmările acestora, împre$urările în care aufost săv*r#ite, precum #i orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra e!istenei sauine!istenei vinovăiei. 'scultarea celui în cau&ă #i verificarea apărărilor $udecătorului sau procuroruluicercetat sunt o"ligatorii. Refu&ul $udecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraii sau de a se

pre&enta la cercetări se constată prin proces+ver"al #i nu împiedică înceierea cercetării. Audecătorulsau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării #i să solicite pro"e în apărare.

;fectuarea cercetării preala"ile este necesară pentru reali&area unei investigaii complete înlegătură cu a"aterea sau a"aterile sesi&ate, pe de o parte, #i pentru asigurarea dreptului la apărare almagistratului, pe de altă parte, astfel că neefectuarea acestei ancete administrative în condiiile legii

va avea ca efect nulitatea a"solută a aciunii disciplinare. Re&ultatul cercetării preala"ile se înaintea&ă comisiei de disciplină în termen de ?6 de &ile de laînregistrarea sesi&ării la Consiliul Superior al 9agistraturii, iar în următoarele 26 de &ile comisia dedisciplină sesi&ea&ă secia corespun&ătoare în vederea soluionării aciunii disciplinare.

După primirea re&ultatului cercetării preala"ile, Comisia de disciplină, în calitate de titular alaciunii disciplinare, va putea sesi&a Secia corespun&ătoare a Consiliului Superior al 9agistraturii, învederea $udecării aciunii disciplinare, sau va dispune clasarea, în ca&ul în care consideră că e!ercitareaaciunii disciplinare nu se $ustifică.

%n procedura disciplinară în faa seciilor Consiliului Superior al 9agistraturii, citarea

$udecătorului sau procurorului împotriva căruia se e!ercită aciunea disciplinară este o"ligatorie iar $udecătorul sau procurorul poate fi repre&entat de un alt $udecător ori procuror sau poate fi asistat orirepre&entat de un avocat.

Audecătorul sau procurorul #i, după ca&, repre&entantul ori avocatul său au dreptul să iacuno#tină de toate actele dosarului #i pot solicita administrarea de pro"e în apărare.

Seciile Consiliului Superior al 9agistraturii, în ca&ul în care constată că sesi&area esteîntemeiată, aplică una dintre sanciunile disciplinare prevă&ute de lege, în raport cu gravitatea a"ateriidisciplinare săv*r#ite de $udecător sau procuror #i cu circumstanele personale ale acestuia.

-otrivit art.5 din lege, admi*nd aciunea disciplinară, Seciile Consiliului Superior al

9agistraturii vor adopta o otăr*re care va tre"ui să cuprindă, în principal0

+ descrierea faptei care constituie a"atere disciplinară #i încadrarea $uridică a acesteiaB



13/25

+ temeiul de drept al aplicării sanciuniiB

+ motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de $udecător sau procurorB

+ sanciunea aplicată #i motivele care au stat la "a&a aplicării acesteiaB

+ calea de atac #i termenul în care otăr*rea poate fi atacatăB

+ instana competentă să $udece calea de atac.

%mpotriva otăr*rii adoptate de Seciile Consiliului Superior al 9agistraturii se poate e!ercita recurs întermen de 1/ &ile de la comunicare, competena de soluionare revenind Completului de 4 $udecătoride la %nalta Curte de Casaie #i Austiie, care va pronuna o soluie irevoca"ilă (art.54).

N%0#,% #,"+") % C$""##" S#*!,", % M%/"0,%0#,""

-ro"lema naturii $uridice a Consiliului Superior al 9agistraturii a constituit o"iect de cercetareîn doctrina rom*nească, dar #i în doctrina $uridică occidentală, deoarece în ma$oritatea democraiilor europene este consacrat constituional un asemenea organism, care apare ca un adevărat Qguvern almagistraturiiQ.

%n ceea ce ne prive#te, din păcate, a#a cum s+a remarcat, nici Constituia #i nici Legeanr.1832665 nu conin norme e!prese referitoare la natura $uridică a acestui organism, "a mai multreglementările actuale folosesc termeni improprii sau, cel puin, am"igui.

%n doctrina rom*nească, în practica administrativă #i, respectiv, în $urisprudenă, în încercareade a încadra această autoritate pu"lică în una dintre categoriile prevă&ute de dispo&iiileconstituionale0 autorităi legislative, autorităi ale puterii e!ecutive, autorităi ale puterii $udecătore#ti#i autorităi autonome administrative, au fost e!primate opinii #i soluii diferite în legătură cu natura

$uridică a Consiliului Superior al 9agistraturii.

'stfel, !n primul rând" a #ost e$primată opinia , este adevărat că în mod i&olat, conform căreia

Consiliul Superior al 9agistraturii ar face parte din puterea $udecătorească, de#i nici dispo&iiileconstituionale #i nici cele legale nu au îndreptăit o asemenea conclu&ie în perioada anterioarărevi&uirii Constituiei din anul 1441,dar nu îndreptăesc o astfel de conclu&ie, cu at*t mai puin, dupărevi&uire.

De altfel, Curtea Constituională, în perioada anterioară revi&uirii Constituiei din anul 1441,fiind sesi&ată cu mai multe o"iecii privind constituionalitatea Legii nr.12531448 de modificare #icompletare a Legii nr.4231442 pentru organi&area $udecătorească, pe care le+a respins, referindu+se laart.1 din lege, care scosese din puterea $udecătorească 9inisterul -u"lic #i Consiliul Superior al9agistraturii, a motivat, în mod e!pres că „ici Consiliul Superior al 9agistraturii nu face parte din

puterea $udecătorească, deoarece nu înfăptuie#te $ustiia, ci repre&intă un organism care se interpuneîntre puterea $udecătorească #i puterea e!ecutivă, repre&entată de -re#edintele Rom*niei #i Huvern, în

principal pentru asigurarea unei c*t mai depline independene a $ustiiei. 'ceasta (este argumentaiacare) e!plică de ce (acest organism) a fost reglementat în capitolul Q'utoritatea $udecătoreascăQ înConstituieQ.

Ciar #i după revi&uirea Constituiei din anul 1441, Curtea Constituională, fiind sesi&ată decătre Consiliul Superior al 9agistraturii cu soluionarea unor e!cepii de neconstituionalitate a

prevederilor art.5/ alin.(1) din Legea nr.1832665, repu"licată, #i+a păstrat opinia potrivit căreiaaceastă autoritate pu"lică nu poate sesi&a Curtea Constituională nefiind o instană $udecătorească.

%n acele situaii, Curtea Constituională a respins ca inadmisi"ile e!cepiile deneconstituionalitate cu care fusese sesi&ată de către Consiliul Superior al 9agistraturii, prin Secia

pentru $udecători #i, respectiv, Secia pentru procurori, cu motivarea că, potrivit art.15? lit.d) din



14/25

Constituie #i art.24 alin.(1) din Legea nr.5831442, Curtea Constituională otără#te (decide) asuprae!cepiilor ridicate în faa instanelor $udecătore#ti sau de ar"itra$ comercial privindneconstituionalitatea unei legi sau ordonane, ori a unei dispo&iii dintr+o lege sau ordonană învigoare, care au legătură cu soluionarea cau&ei în orice fa&ă a litigiului #i oricare ar fi o"iectulacesteia, or Consiliul Superior al 9agistraturii nu este o instană $udecătorească în sensul art.12? alin.(1) din Constituie #i art.2 alin.(2) din Legea nr.6532665 privind organi&area $udiciară.

'ceastă conclu&ie a fost confirmată #i de %nalta Curte de Casaie #i Austiie, Completul de 4 $udecători prin două deci&ii foarte recente.

'stfel, Completul de 4 $udecători de la %nalta Curte de Casaie #i Austiie a avut de soluionatdouă recursuri împotriva a două înceieri prin care Consiliul Superior al 9agistraturii, Secia pentru

$udecători #i, respectiv Consiliul Superior al 9agistraturii, Secia pentru procurori, aflat în procedurade soluionare a unor aciuni disciplinare, respinsese, de această dată, ca inadmisi"ile cererile desesi&are a Curii Constituionale pentru e!cepia de neconstituionalitate a art.5/ alin.(1) din Legeanr.1832665, repu"licată, invocată de către magistraii împotriva cărora fusese e!ercitată aciuneadisciplinară.

%n motivarea cererilor de recurs, formulate de către magistraii cercetai, s+a susinut în esenăcă, potrivit art.15 alin.(2) din Constituie, Consiliul Superior al 9agistraturii este instană de $udecată,

prin seciile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a $udecătorilor #i procurorilor, dispo&iii care seregăsesc reluate #i de Legea nr.1832665, la art.55 alin.(1), astfel că prevederile art.24 alin.(1) dinLegea nr.5831442 sunt pe deplin aplica"ile.

-rin deci&iile pronunate, Completul de 4 $udecători a respins recursurile ca inadmisi"ile, înraport cu prevederile art.24 alin.(?) din Legea nr.5831442, repu"licată.

%n motivarea celor două deci&ii s+a reinut, în primul r*nd, că, într+adevăr, Consiliul Superior al9agistraturii nu este o instană de $udecată în sensul art.12? alin.(1) din Constituie #i art.2 alin.(2) din

Legea nr.6532665, repu"licată. 'stfel, potrivit art.12? alin.(1) din Constituie, „Austiia se reali&ea&ă prin %nalta Curte deCasaie #i Austiie #i prin celelalte instane $udecătore#ti sta"ilite de legeQ.

%n aplicarea acestui te!t constituional, Legea nr.6532665, repu"licată, prevede la art.2 alin.(2)că „Austiia se reali&ea&ă prin următoarele instane $udecătore#ti0 %nalta Curte de Casaie #iAustiieB Curi de apelB Tri"unaleB Tri"unale speciali&ateB @nstane militareB Audecătorii.Q

Referitor la dispo&iiile art.15 alin.(2) din Constituie #i art.55 alin.(1) din Legea nr.1832665,repu"licată, @nstana supremă a reinut că, potrivit acestor reglementări, Consiliul Superior al9agistraturii reali&ea&ă, în domeniul răspunderii disciplinare a magistrailor o activitate cu caracter

$urisdicional, îndeplinind rolul unei instane de $udecată aflate în afara sistemului puterii $udecătore#ti,singura care, în ordinea constituională actuală, înfăptuie#te $ustiia în Rom*nia.

%n al doilea r*nd, s+a reinut că recursurile sunt inadmisi"ile în raport cu prevederile art.24 alin.(?) din Legea nr.5831442, repu"licată, #i cu natura $uridică a actelor vi&ate de cele două recursuri, aceleQînceieriQ prin care consiliul Superior al 9agistraturii a respins cererile de sesi&are a CuriiConstituionale, aspecte la care ne vom referi într+o seciune separată.

%n conclu&ie, considerăm că, în niciun ca&, nu se poate susine cu temei legal că, în ordineaconstituională actuală, Consiliul Superior al 9agistraturii ar avea natura $uridică a unui organ ceaparine puterii $udecătore#ti, inclusiv atunci c*nd reali&ea&ă o activitate cu caracter $urisdicional.

%otrivit unei a doua opinii , în ca&ul Consiliului Superior al 9agistraturii ne aflăm în pre&enaunui organ cu o du"lă natură0 administrativă #i $urisdicională, această autoritate desfă#ur*nd de regulă



15/25


16/25

'm considerat că, prin natura sa $uridică, prin modul de constituire, organi&are #i reali&are acompetenelor legale, Consiliul Superior al 9agistraturii este un organ central autonom învestit cuatri"uii e!ecutive de organi&are a e!ecutării legilor #i de aplicare în concret a legilor, în scopulgarantării independenei $ustiiei #i asigurării "unei funcionări a acesteia.

atura $uridică a Consiliului Superior al 9agistraturii a fost definită, prin deci&ii de speă, #i deSecia de contencios administrativ #i fiscal a %naltei Curi de Casaie #i Austiie, care a reinut că această

structură constituională este o instituie pu"lică centrală, cu competenă naională, care are importanteatri"uii e!ecutiv+administrative, de organi&are a e!ecutării #i de e!ecutare în concret a legilor privindcariera profesională a magistrailor, adopt*nd în acest scop, fie acte administrativ+$urisdicionale,atunci c*nd funcionea&ă pe secii ca instană disciplinară, fie simple acte administrative de autoritate,

precum în cau&a dedusă $udecăii. %n situaia c*nd aciunea este formulată împotriva unui astfel dinurmă act administrativ, competena de $udecată aparine Curii de apel, potrivit art. pct.1 din Codul de

procedură civilă (cau&a a avut ca o"iect un litigiu anterior Legii nr. //532665, fiind atacată otăr*reanr.18 din septem"rie 2665, prin care s+a dispus eli"erarea din funcia de $udecător a unui magistrat,ca urmare a pensionării).

Deci, Consiliul Superior al 9agistraturii este o autoritate e!ecutiv+administrativă a statului, cucaracter autonom în raport cu puterile statului, av*nd rolul de a garanta independena $ustiiei.

Caracterul autonom faă de puterea e!ecutivă su"&istă, ciar dacă -re#edintele Rom*niei pre&idea&ă lucrările Consiliului Superior al 9agistraturii la care participă (art.1 alin.(?) dinConstituie) fără a avea însă drept de vot (art.2/ din Legea nr.1832665, repu"licată) #i ciar dacăministrul Austiiei este mem"ru de drept (art.1 alin.(2) lit.c) din Constituie), rolul său fiind limitat

practic la votul pe care #i+l e!primă, mai puin c*nd Seciile Consiliului Superior al 9agistraturiilucrea&ă ca instane disciplinare.

Considerăm că #i în ca&ul relaiilor cu -arlamentul, Consiliul Superior al 9agistraturii î#i

manifestă caracterul autonom, de#i Senatul validea&ă mem"rii ale#i de adunările generale alemagistrailor (art.1 alin.(2) lit.a) din Constituie) sau alege pe cei doi repre&entani ai societăii civile(art.1 alin.(2) lit.") din Constituie) care, la r*ndul lor, au mai mult un rol decorativ, de natură săestompe&e acu&ele de corporatism aduse acestei autorităi.

'utonomia faă de puterea legiuitoare ar putea fi pusă, totu#i, în discuie în raport cumodificările aduse art. din Legea nr.1832665, unde a fost introdusă (la alineatul (?)) o"ligaiaConsiliului Superior al 9agistraturii să ela"ore&e anual un raport privind starea $ustiiei, precum #i unraport privind activitatea proprie, pe care să le pre&inte Camerelor reunite ale -arlamentului Rom*niei

p*nă la data de 1/ fe"ruarie a anului următor.

'v*nd în vedere Regulamentul #edinelor Camerelor reunite ale -arlamentului Rom*niei, pre&entarea unor astfel de rapoarte impune adoptarea unei po&iii de apro"are sau respingere din parteadeputailor #i senatorilor, ceea ce va pune pro"lema consecinelor $uridice asupra Consiliului Superior al 9agistraturii a unei eventule #i ipotetice respingeri, practica socială oferind e!emple de demitere aorganismelor ale căror rapoarte de activitate au fost respinse de către -arlamentul Rom*niei.

N%0#,% #,"+") % %0!, %+*0%0! +! C$""# S#*!,", % M%/"0,%0#,"" 7$ +&!$"#,)*#$+!,"" +""*"$%,! % &%/"0,%",

'#a cum spuneam anterior, Consiliul Superior al 9agistraturii îndepline#te, prin seciile sale,rolul de instană de $udecată în domeniul răspunderii disciplinare a $udecătorilor #i procurorilor,

potrivit procedurii sta"ilite prin legea sa organică (art.15 alin.(2) din Constituie). %ntr+adevăr, potrivit art.55 alin.(1) din Legea nr.1832665, repu"licată, Secia pentru $udecătoria Consiliului Superior al 9agistraturii îndepline#te acest rol pentru $udecători, precum #i pentru

Student Comaniciu L.R. David Lucian 1?


17/25

magistraii+asisteni de la %nalta Curte de Casaie #i Austiie, în timp ce Secia pentru procurori aConsiliului Superior al 9agistraturii îndepline#te rolul respectiv pentru procurori.

-reci&ăm că e!presia „instană de $udecatăQ folosită at*t de Constituie c*t #i de Legeanr.1832665, repu"licată, a fost interpretată de Curtea Constituională #i %nalta Curte de Casaie #iAustiie, a#a cum s+a argumentat în seciunea precedentă, în sensul de „instană disciplinară de

$udecatăQ, situată în afara ordinii constituionale actuale a instanelor $udecătore#ti, prevă&ută la art.12?

alin.(1) din Constituie #i art.2 alin.(2) din Legea nr.6532665 privind organi&area $udiciară, singureleînvestite să reali&e&e $ustiia în Rom*nia.

-otrivit art.5 din Legea nr.1832665, repu"licată, Seciile Consiliului Superior al 9agistraturiisoluionea&ă aciunea disciplinară printr+o otăr*re care tre"uie să cuprindă, în principal, elementeleenumerate de acest te!t de lege, iar împotriva acestei otăr*ri se poate e!ercita recurs, competena desoluionare revenind Completului de 4 $udecători de la %nalta Curte de Casaie #i Austiie, care va

pronuna o otăr*re irevoca"ilă.

%n raport cu natura $uridică a Consiliului Superior al 9agistraturii, putem trage conclu&ia căotăr*rea adoptată pentru soluionarea aciunii disciplinare repre&intă un act administrativ cu caracter

$urisdicional, cu toate consecinele care decurg #i în privina actelor care premerg #i pregătescadoptarea otăr*rii, denumite „înceieriQ în practica instituională a Seciilor Consiliului Superior al9agistraturii.

-ro"lema naturii $uridice a otăr*rilor #i a înceierilor adoptate de Seciile Consiliului Superior al 9agistraturii în cadrul activităii cu caracter $urisdicional s+a pus în practica instanelor

$udecătore#ti competente potrivit art.24 alin.(?) din Legea nr.5831442, repu"licată.

'stfel, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(?), dacă e!cepia de neconstituionalitate esteinadmisi"ilă, instana respinge printr+o otăr*re motivată cererea de sesi&are a Curii Constituionale,iar înceierea poate fi atacată numai cu recurs la instana imediat superioară în termen de 5 de ore de

la pronunare. %n cau&ele $udecate de Completul de 4 $udecători, la care ne+am referit mai sus, recursurileformulate vi&au înceierile prin care Secia pentru $udecători a Consiliului Superior al 9agistraturii #i,respectiv, Secia pentru procurori respinseseră ca inadmisi"ile cererile de sesi&are a CuriiConstituionale cu e!cepia de neconstituionalitate a art.5/ alin.(1) din Legea nr. 1832665,repu"licată, iar @nstana supremă a respins, la r*ndul său, am"ele recursuri ca inadmisi"ile.

%ntr+adevăr, din interpretarea prevederilor art.24 alin.(?) din Legea nr.5831442, repu"licată,re&ultă că recursul reglementat de aceste dispo&iii legale este o cale de atac împotriva unei otăr*ri(înceieri) pronunată de o instană $udecătorească la care se referă art.15? lit.d) coro"orat cu art.12?

alin.(1) din Constituie, precum #i art.24 alin.(1) din Legea nr.5831442, repu"licată, coro"orat cu art.2alin.(2) din Legea nr.6532665, repu"licată.


18/25

actelor premergătoare, care pot fi atacate numai odată cu actul administrativ cu caracter $urisdicional acărui adoptare au pregătit+o, potrivit prevederilor generale ale Legii nr. //532665 a contenciosuluiadministrativ #i dispo&iiilor speciale ale Legii nr. 1832665, repu"licată.

%n conclu&ie, putem afirma că actele adoptate de Consiliul Superior al 9agistraturii, îne!ercitarea, prin seciile sale, a rolului de instană disciplinară în domeniul răspunderii disciplinare amagistrailor, sunt acte administrative cu caracter $urisdicional, în ca&ul „otăr*rilorQ prin care se

soluionea&ă aciunea disciplinară #i, respectiv, acte pregătitoare, preparatorii ale actului administrativ+ $urisdicional, în ca&ul „înceierilorQ.Totodată, #i tot ca o conclu&ie, reafirmăm că, prin natura sa $uridică, prin modul de constituire, organi&are #i reali&are a competenelor legale, Consiliul Superior al9agistraturii este o autoritate centrală autonomă, învestită cu atri"uii e!ecutiv+administrative deorgani&are a e!ecutării legilor #i de aplicare în concret a legilor din domeniul $ustiiei, în scopulgarantării independenei $ustiiei #i asigurării "unei funcionări a acesteia. Deci, Consiliul Superior al9agistraturii este o autoritate e!ecutiv+administrativă a statului, cu caracter autonom în raport cu

puterile statului, care, potrivit competenelor legale, desfă#oară at*t activităi administrative tipice, c*t#i activităi administrative cu caracter $urisdicional, av*nd rolul de a garanta independena $ustiiei #i

de a asigura "una organi&are #i funcionare a acesteia, precum #i de a gestiona cariera $udecătorilor #i procurorilor.

PRINCIPIILE ORGANIZĂRII JUDICIARE

%n societăile moderne, $ustiia este o funcie fundamentală a statului, iar administrarea ei

repre&intă unul din atri"utele eseniale ale puterii suverane. 'ceastă funcie implică e!istena unor structuri statale (servicii pu"lice) apte să reali&e&e activitatea $urisdicională. :n atare serviciu pu"lictre"uie organi&at pe "a&a unor principii proprii, funcionale #i autonome.



19/25

< pre&entare a structurii organelor $udiciare nu este posi"ilă fără investigarea principiilor cestau la "a&a constituirii #i funcionării lor. -rincipiile organi&ării $udiciare repre&intă reguli esenialeale funcionării optime a structurilor statale a"ilitate să reali&e&e actul de $ustiie.

P,"$"*""! ,/%$"


20/25

administrativă, precum #i de un "uget distinct. %ntr+un sistem $udiciar eficient autonomia financiarărepre&intă o componentă esenială. Kugetul $ustiiei nu tre"uie să fie lăsat la discreia e!ecutivului saual legislativului, pentru că altminteri s+ar crea o profundă distorsiune în ecili"rul ramurilor puterii destat. < soluie optimă ar putea fi, formarea unui "uget calculat într+o cotă procentuală din "ugetulnaional.

'utonomia financiară este o garanie a unei $ustiii democratice #i în această direcie nici un

efort nu poate fi considerat inutil. Doar cu o autonomie efectivă se poate promova „fora dreptului” #iînlătura tendinele de ignorare #i de su"minare a statului de drept.

-entru o "ună funcionare a autorităii $udiciare mai este necesar ca instanele să fie încadrate #icu un număr sifiecient de magistrai. Se consideră uneori că un raport optim ar fi acela de un $udecător la 8666 de locuitori. %n practică acest raport diferă foarte mult de la o ară la alta.

i în această privină, noile noastre reglementări au găsit soluii raionale. -otrivit art.126 alin 2din Legea nr.6532665, pre#edintele %naltei Curi de Casaie #i Austiie #i pre#edinii curilor de apelîmpreună cu ministrul $ustiiei, procurorul general al -arcetului de pe lîngă %nalta Curte de Casaie #iAustiie sau, după ca&, procurorul general al -arcetului aional 'nticorupie anali&ea&ă anual

volumul de activitate al instanelor #i parcetelor #i, în funcie de re&ultatele anali&ei, iau măsuri pentrusuplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al 9agistraturii.

III. P,"$"*"# "$+!*!$+!$!" #+!)0,",

-otrivit art.125 alin. din Constituie. „Audecătorii sunt independeni #i se supin numai legii”.@ndependena este necesară pentru a asigura imparialitatea $udecătorului faă de pările din proces. Deaceea, atitudinea $udecătorului în cadrul procedurii $udiciare tre"uie să fie neutră faă de po&iia #iinteresele părilor litigante. Se poate afirma ciar că imparialitatea $udecătorului repre&intă ocaracteristică esenială a activităii $udiciare #i însu#i fundamentul funciei $udiciare. @mparialitateaeste, în mod inevita"il, o consecină a principiului independenei $udecătorilor #i al supunerii lor nunai

faă de lege.< altă regulă, de ma!imă importană, a fost consacrată în mod e!pres #i de Carta europeană

privind statutul $udecătorilor. -otrivit pct.5.. din această Cartă, „Audecătorul sau $udecătoarea tre"uiesă se a"ină de la orice comportament, act sau manifestare de natură a altera în mod efectiv încredrea înimparialitatea #i independena lor”.

-rincipiul independenei $udecătorului ă#i găse#te aplicare numai în activitatea de $udecată. Su"aspect organi&atoric #i administrativ $udecătorii se află su" autoritatea organelor de conducere

$udiciară.

@ndependena $udecătorului nu poate fi concepută în lipsa unor garanii legale corespun&ătoare,

cum ar fi0o e!istena unui control $udiciar adecvat de natură să asigure respectarea legalităii #i să garante&e

independena $udecătorilorB

o pu"licitatea de&"aterilorB

o secretul deli"erăriiB

o inamovi"ilitatea $udecătorilorB

o răspunderea disciplinară a $udecătorilorB

o autonomia instanelor $udecătore#ti faă de toate celelalte autorităi statale.

:n rol deose"it de omportant în asigurarea independenei $udecătorilor revine ConsiliuluiSuperior al 9agistraturii. Legea nr.632665 privind statutul magistrailor cuprinde statuări importanteîn această privină. 'stfel, potrivit art.85 alin.1 din acest act normativ, „Consiliul Superior al



21/25

9agistraturii, garant al independenei $ustiiei, are dreptul #i o"ligaia de a apăra corpul magistrailor #i pe mem"rii acestuia împotriva oricărui act care ar putea afecta independena sau imparialitateamagistratului în înfăptuirea actului de $ustiie ori crea suspiciuni cu privire la acestea”.

Legea îi conferă #i magistratului posi"ilitatea de a se adresa Consiliului Superior al9agistraturii, spre a lua măsurile necesare, ori de c*te ori consideră că „independena #i activitatea îisunt afectate în orice mod prin acte de imi!tiune în activitatea $udiciară sau de influenare a evoluiei

sale profesionale, art.85 alin.2 din Legea nr.632665.IV. P,"$"*"# "$%&4">""0)"" #+!)0,",

@namovi"ilitatea $udecătorilor constituie unul din cele mai importante principii ale organi&ării $ustiiei într+un stat democratic #i de drept. @mparialitatea #i independena $udecătorilor nu poate fiasigurată într+un stat care nu admite principiul inamovi"ilităii.

-rincipiul inamovi"ilităii constituie o cucerire relativ modernă a dreptului. -ro"lemaindependenei magistraturii #i a inamovi"ilităii $udecătorului este esenială #i de interes universal. Deaceea ea a format o"iect de reglementare #i din partea


22/25

o în materie penală, pentru cau&ele cu arestaii

o în alte materii, pentru cau&ele privind o"ligaiile de întreinere de orice fel, asigurareadove&ilor, cererile de ordonană pre#edenială, precum #i în late cau&e considerate urgente, potrivitlegii, sau apreciate ca atare de instană”.

La Curtea Supremă de Austiie, în perioada vacanei $udecătore#ti se soluionea&ă0

o în materie penală, cau&ele cu arestai

o în toate materiile, cau&ele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel deCurtea Supremă de Austiie.

Aurisdiciile sunt sedentare în sensul că toate instanele funcionea&ă într+o localitate prin legeunde au un sediu sta"il #i cunoscut.

Caracterul sedentar al $ustiiei nu înseamnă că instana este lipsită de posi"ilitatea efectuăriiunor activităi procesuale în afara sediului, cum ar fi în cadrul cercetării la faa locului. -rincipiulenunat î#i are aplicaie nu numai în privina $urisdiciei ordinare, ci #i a $urisdiciilor speciale.

VI. C!/"%"0%0!% ,/%$!, #+""%,!

-rincipiul colegialităii are conotaii deose"ite în opera de înfăptuire a $ustiiei. ;l omplicăalcătuirea completului din doi sau mai muli $udecători.

Colegialitatea are de partea sa argumente deduse din0 calitatea superioară a lucrărilor îndeplinite de doi sau de mai muli magistraiB o redusă posi"ilitate de influenare din e!terior amagistrailor, o mai "ună pregătire a $udecătorilor tineri, care intră în complete cu magistrai avînd omai mare e!perienă. Sistemul nostru $udiciar este dominat de principiul colegialităii. %n pre&ent,

potrivit art./8 alin.1 din Legea nr.6532665, cau&ele se $udecă în primă instană în complet format dindoi $udecători. 'pelurile #i recursurile se $udecă în complet format din trei $udecători, art./8 alin.2 dinLegea 6532665.

;!istă toru#i, prin e!cepie de la regulile enunate, #i cau&e care se soluionea&ă în fond de cătreun singur $udecător. 'stfel, potrivit art./8 alin.1 din Legea 6582665 se $udecă de către un singur

$udecător0

o cererile privind pensii de întreinere, cererile privind înregistrările #i rectificările înregistre de stare civilă, cererile privind încuviinarea e!ecutării silite, învestirea cu formulă e!ecutorie#i luarea unor măsuri asiguratoriiB

o cererile de ordonană pre#edenialăB

o aciunile posesoriiB

o plîngerile împotriva proceselor+ver"ale de constatare a contraveniilor #i de aplicare asanciunilor contravenionaleB

o somaia de platăB

o rea"ilitareaB

o constatarea interveniei amnistiei ori graieriiB

o perce&iia #i măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale.

Conflictele de muncă #i asigurări sociale se soluionea&ă în primă instană, de un completconstituit din doi $udecători #i doi asisteni $udiciari.

%nalta Curte de Casaie #i Austiie $udecă cau&ele de competena sa în complet format de trei $udecători din aceea#i $udecători din aceea#i secie. Dacă numărul de $udecători necesari formării



23/25

completului de $udecată nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu $udecători de la celelalte secii ,desemnai de către pre#edintele sau vicepre#edintele %naltei Curi de Casaie #i Austiie.

%n afara completelor de $udecată ale sciilor, la instana supremă funcionea&ă #i un completformat din 4 $udecători #i care este pre&idat de pre#edintele sau vicepre#edintele instanei supreme, iar în lipsa acestora, de către un pre#edinte de secie sau de un $udecător desemnat în acest scop de

pre#edintele sau vicepre#edintele %nalteiCuri de Casaie #i Austiiei.

ormele procedurale privitoare la compunerea instanei au un caracter imperativ iar nerespectarea lor atrage după sine casarea otăr*rii pronunate.

VII. P,"$"*"# +#>##" /,%+ +! #,"+""!.

'ctivitatea $udecătorului nu poate fi considerată infaili"ilă. Ca orice operă umană, #i activitateade $udecată poate determina soluii gre#ite, fie ca urmare a aprecierii eronate a faptelor, intrpretăriinecorespun&ătoare a legii, nesincerităii martorilor sau a altor împre$urări. De aceea, în ma$oritateasistemelor de drept s+au adoptat norme organi&atorice de natură a e!ercita un control ieraric asupraotăr*rilor pronunate.

%n acest scop, instanele $udecătore#ti au fost grupate două c*te două, de a#a manieră înc*t o

cau&ă soluionată de un tri"unal să poată fi cercetată din nou de către un lat organ $udiciar. @nstanacare e!ercită controlul tre"uie să fie întotdeauna o $urisdicie de grad diferit. -entru reali&area funcieide control, instanele $udecătore#ti sunt organi&ate într+un sistem ieraric, astfel că, în principiu doar instanele superioare pot e!ercita, în limitele determinate de lege, controlul asupra soluiilor pronunatede organele $udiciare situate la "a&a acestei structuri. Audecata în trepte sau ierarii de instane diferiterepre&intă o $udecată în grade de $urisdicie.

Audecata în fond #i $udecata în apel sunt e!presii procesuale ale înfăptuirii celor două grade de $urisdicie. 'cest mod de organi&are are o raiune puternică, căreia este aproape imposi"il să i se aducăcritici pertinente.

Calitatea actului de $ustiie depinde în mod otărîtor de pregătirea profesională a $udecătorilor #i de tăria lor de caracter. :n $udecător e!perimentat, cu o "ună pregătire profesională #i cu o forămorală adecvată, va reu#i în toate ca&urile să evite presiunile politice ori de altă natură la care ar puteadi supus. @ată de ce principiul du"lului grad de $urisdicie este cel mai eficient sistem al garantării uneioptime $ustiii.

VIII. S*!"%"


24/25

Doctrina occidentală enună printre principiile de organi&are a sistemului $udiciar #i pe acela ala#e&ării instanelor $udecătore#ti într+o structură piramidală, ierarică. !, % #0""!

'ccesul li"er la $ustiie constituie un principiu fundamental al organi&ării oricărui sistem $udiciar democratic fiind consacrat într+un număr important de documente internaionale, astfel că elrepre&intă semnificaii deose"ite #i pentru dreptul procesual, dar #i pentru dreptul constituional.


25/25

%ntr+un stat de drept #i social autorităile pu"lice tre"uie să depună eforturi pentru ca egalitateaîn faa $ustiiei să fie efectivă #i nu formală.

?II. G,%0#"0%0!% #0""!"

%nfăptuirea $ustiiei implică unele celtuieli importante din partea statului, dar #i din partea $ustiia"ililor. Staul este o"ligat ă organi&e&e serviciul pu"lic destinat a înfăptui $ustiia, ceea ceînseamnă asigurarea unor condiii de muncă corespun&ătoare necesare pentru organele de $ustiie (sedii

pentru instane, mi$loace materiale necesare pentru desfă#urarea $udecăilor în materie civilă #i penalăetc.) #i remunerarea adecvată a $udecătorilor #i a funcionarilor $udecătore#ti (grefieri, apro&i, arivarietc.).

:n rol important în asigurarea acestui principiu îi revine asistenei $udiciare, care esteorgani&ată în cele mai multe state democratice #i care nu este de dată foarte recentă. 'sistena $udiciarăcuprinde două componente principale0 a$utorul pentru accesul la serviciul pu"lic al $ustiiei #i a$utorul

privind accesul la drept. 'ccesul la drept cuprinde, la r*ndul său, servicii de informare #i deconsultană în cadrul procedurilor ne$urisdicionale.

'sistena $udiciară mai cuprinde #i alte componente secundare cum ar fi0 acordarea de scutiri,

reduceri sau am*nări pentru plata ta!elor $udiciare de tim"ru #i a tim"rului $udiciar, asistena gratuită printr+un avocat.

Dispo&iiile procedurale privitoare la acordarea asistenei $udiciare sunt de natură să asigure #iîn dreptul nostru o apărare adecvată a persoanelor lipsite de resurse materiale. %n perspectiva uneiviitoare reglementări în materie ar tre"ui reflectat #i la posi"ilitatea unui sistem de asigurare dupămodelul legislaiei din alte ări democratice.

David Comaniciu-Organizarea Sistemului Judiciar - Raspunderea Juridica a Magistratilor

Documents

Transcript of David Comaniciu-Organizarea Sistemului Judiciar - Raspunderea Juridica a Magistratilor