Carta Europeanã pentru Întreprinderile Mici

Raportul de implementare a Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici

- Contributia României -

Septembrie 2003

1

SECTIUNEA 1: IDENTIFICAREA DE BUNE PRACTICI 1. EDUCATIA SI INSTRUIREA ÎNTREPRINZÃTORILOR 1.1. Este antreprenoriatul predat în orice formã ca abilitate în cadrul învãtãmântului primar: da/nu.

Dacã da, în ce fel? În învãtãmântul primar ese abordat spiritul antreprenorial, adecvat vârstei, în cadrul disciplinei Educatie civicã. Curricula este diferentiat pe ani de studiu astfel: clasa I – “Noi însine” – materie optionalã; clasa a II a – “Familia mea” – materie optionalã; clasa a III a – “Comunitatea noastrã” – materie optionalã; clasa a IV a – “Orasul nostru” – materie optionalã. 1.2. Este antreprenoriatul predat în orice formã ca abilitate în cadrul învãtãmântului secundar, în

afarã de cursurile generale de economie: da/nu? Dacã da, este un subiect optional sau de completare în cadrul sistemului? Dacã este optional, vã rugãm sã observati (spuneti) perioada de acomodare si deprindere a acestor cursuri de cãtre studenti.

a) În învãtãmântul secundar inferior (gimnaziu) elemente de antreprenoriat sunt cuprinse în cadrul disciplinei de trunchi comun “Educatie Tehnologicã”, la clasele V-VIII, disciplinã ce se predã 1-2 ore pe sãptãmânã. b) În învãtãmântul secundar superior, disciplina „ Educatie antreprenorialã” este inclusã în aria curricularã „Om si societate”, trunchiul comun din planul cadru la liceul – filierã tehnologicã, toate profilurile si specializãrile. Este predatã 1 orã pe sãptãmânã, la clasa a XII-a, învãtãmânt de zi si la clasa a XIII-a, învãtãmânt seral. În învãtãmântul liceal, la toate filierele, în cazul orelor cuprinse în curriculumul la decizia scolii, pot fi abordate continuturi referitoare la dobândirea competentelor antreprenoriale. c) La scoala profesionalã, anul III (clasele în lichidare), curriculumul de bazã – dezvoltare personalã si socialã prevede disciplina „Educatie antreprenorialã” cu 1 orã pe sãptãmânã, aceasta vizând dezvoltarea competentelor tinerilor de a începe o afacere pe cont propriu. La scoala de arte si meserii, introdusã în sistemul national de învãtãmânt începând cu anul scolar 2003-2004, la clasa a IX-a se studiazã, 1 orã pe sãptãmânã, disciplina „Culturã civicã/Educatie antreprenorialã” la toate cele 16 domenii. Disciplina face parte din aria curricularã „Om si societate”. Noul plan-cadru pentru scoala de arte si meserii include, numai pentru domeniul economic, studiul disciplinei Educatie antreprenorialã la clasa a X-a. În învãtãmântul postliceal, elaborarea unui plan de afaceri este prevãzutã la disciplina „Informare si consiliere vocationalã”, în curriculumul de bazã – dezvoltare personalã si socialã. d) În România functioneazã 760 grupuri scolare (licee filiere tehnologice+scoli profesionale incorporate). Grupurile scolare procentual au urmãtoarea reprezentare pe profile de formare profesionalã: 48,39% profil tehnic, 32,14% profil resurse, 13,61% profil servicii, 5,86% profil sanitar. De asemenea functioneazã 70 scoli de ucenicie organizate pe lângã scolile generale (învãtãmântul secundar inferior). Exemple de bunã practicã în domeniu: Ø Participarea la Programul ECO-NET a permis înfiintarea de firme de exercitiu în licee si grupuri scolare de profil economic si dezvoltarea unui concept specific de culturã antreprenorialã. În prezent numãrul firmelor de exercitiu din scoli este în crestere. Dezvoltarea acestui sistem ca urmare a proiectului derulãrii proiectului in perioada 2001-2002 au vizat, in primul rând, formarea spiritului antreprenorial, prin: • familiarizarea elevilor cu sistemul economiei de piatã, cu mecanismele asociate proceselor economice

desfãsurate pe baza principiilor liberei concurente între antreprenori; • formarea elevilor pentru asimilarea elementelor de bazã cognitive, ca atitudine comportamentalã esentialã de

configurare a status-ului antreprenorului; • dezvoltarea unor capacitãti extrafunctionale necesare adaptarii tanarului la schimbãrile socio-economice ale

societãtii: spirit creativ, gandire critica, asumarea responsabilitatii, spirit civic, deprinderi de comunicare,

2

inclusiv abilitãti de comunicare in limbi straine, abilitati de lucru in echipa, abilitati de rezolvare a problemelor, de solutionare a conflictelor, precum si abilitatea de a-si dezvolta propria cariera.

In acest sens, Programul ECO-NET, derulat cu sprijinul Austriei, prin conceptul care l-a promovat are o serie de rezultate pe termen scurt si lung. Rezultate pe termen scurt : - 25 de profesori si directori formati pentru a promova un concept didactic modern (dezvoltare de resurse umane); - 3 scoli dotate cu echipamente ce permit promovarea acestui concept (dezvoltarea bazei didactice) - o structura institutionalã si un cadru legal adecvat pentru implementarea achizitiilor proiectului reglementate prin Ordinul Ministrului educatiei si cercetãrii nr. 3600/29.04.2002 prin care s-a constituit Centrul Coordonator al Firmelor de Exercitiu (ROCT) si Ordinul Ministrului educatiei si cercetãrii nr. 3592/2001 prin care s -au lansat programe de pregatire practica prin firmele de exercitiu; - un numar de 68 firme inregistrate la ROCT; - participari la 3 targuri internationale de profil; - inceperea procesului de diseminare a experientei acumulate in intregul sistem. Rezultate pe termen lung : - cresterea numãrului scoli cu profil economic care se adapteazã cerintelor de pe pietei muncii si raspund

economiei in schimbare inclusiv prin dezvoltarea capacitãtii de a atrage resurse extrabugetare pentru derularea activitãtilor didactice;

- facilitarea cooperarii regionale prin initierea de parteneriate cu administratiile publice locale, inclusiv prin sprijinirea decidentilor pentru fundamentarea strategiilor de a reactiona la schimbarile economice si sociale;

- promovarea si facilitarea dezvoltarii economice regionale-raspunde criteriilor Pactului de Stabilitate; - crearea sinergiilor in diferite alte arii de activitate prin promovarea schimbului de experienta si exemple de

buna practica, transfer de know-how; - formarea resurselor umane pentru intreprinderile mici si mijlocii (asigurarea unor noi competente :

managementul conflictelor, tehnici de prezentare, asigurarea calitatii, gandire sistemica si procesuala); - dezvoltarea în cadrul activitãtilor extrascolare de concursuri pentru elevi si studenti si tabere de specialitate

pentru elevi care viãeazã dezvoltarea aptitunilor antreprenoriale. Ø Programul Junior Achievement se bucurã de o largã audientã în liceele si grupur ile scolare din România, iar rezultatele obtinute în domeniul educatiei antreprenoriale urmeazã sã fie generalizate la nivel national. În cadrul acestui program în parteneriate cu primãriile de sector pentru clasele primare a fost lansat proiectul denumit “Orasul nostru”; Programele JA au fost oferite în România din 1993. Programa JA pentru elevi suplimenteaza programa scolara a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu studiul de concepte economice si cu deprinderea de abilitati legate de mediul economic din afara scolii. Modulele JA se desfasoara numai în cadrul scolilor si sunt predate de catre cadrele didactice, dupa participarea acestora la cursurile de orientare si pregatire organizate de Junior Achievement România. JA Romania asigura profesorilor si scolilor participante manuale, materialele de lucru la clasa, seminarii de pregatire, consultanta de specialitate corespunzator programului ales. Peste 250.000 elevi si studenti români au beneficiat de programele JA pâna în 2002. Planul strategic al JA România, este ca pâna în 2005 cel putin un sfert din populatia scolara a României sa beneficieze de aceste programe. Elevii si studentii români, câstigatori ai competitiilor nationale si internationale JA, participa anual la conferinte si târguri internationale. Ø Programul European Leonardo da Vinci a permis unui numãr mare de elevi si studenti sã partcipe la stagii de formare în întreprinderi din alte tãri, vizându-se si formarea antreprenorialã. România participa la Programul "Leonardo da Vinci" ca partener cu drepturi depline, începând cu 1 septembrie 1997. Ministerul Educatiei Nationale este responsabilul national al programului, iar coordonarea derularii programului revine Centrului National "Leonardo da Vinci". Programul "Leonardo da Vinci" are doua faze: faza I - Programul "Leonardo da Vinci" I (1995 – 1999) si faza II - Programul "Leonardo da Vinci" II (2000 – 2006). Programul comunitar "Leonardo da Vinci" II Scopul programului este cresterea calitatii, a caracterului inovator si a dimensiunii europene în sistemele si practicile de formare profesionala. Programul contribuie la promovarea unei "Europe a cunoasterii", prin realizarea unui spatiu european de cooperare în domeniul educatiei si formarii profesionale.

3

Obiectivele programului: - dezvoltarea aptitudinilor si competentelor persoanelor, mai ales ale tinerilor aflati în formare profesionala initiala. - ameliorarea calitatii si încurajarea accesului la formarea profesionala continua si la dobândirea de aptitudini si competente pe tot parcursul vietii, pentru a dezvolta capacitatea de adaptare si a veni în sprijinul schimbarilor tehnologice si organizationale; - promovarea si întarirea contributiei formarii profesionale la procesul de inovare, pentru a ameliora competitivitatea si spiritul antreprenorial, cu scopul de a crea noi locuri de munca. Stimularea cooperarii între institutiile care se ocupa cu formarea profesionala, inclusiv universitatile si întreprinderile, în special întreprinderile mici si mijlocii (IMM). Programul "Leonardo da Vinci" II se adreseaza: a) institutii, centre si organisme de formare profesionala, de orice nivel, inclusiv universitati; b) centre si organisme de cercetare tehnologica; c) întreprinderi, în special IMM, din sectorul privat sau public; d) organizatii profesionale, inclusiv camere de comert; e) parteneri sociali (sindicate, patronate); f) colectivitati si organisme teritoriale; g) organizatii non-profit, organizatii nonguvernamentale. (Persoana de contact: Corneliu Trãistaru, director, Directia Invãtãmânt Preuniversitar, Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului, tel:4021-3143654) 1.3. Este antreprenoriatul predat în cadrul învãtãmântului vocational (profesional)? Dacã da, în ce

fel? În urma absolvirii Scolii de Arte si Meserii, tinerii obtin calificãrile profesionale necesare în domeniile: agriculturã, chimie industrialã, comert, constructii, electric, electromecanic, electronica si automatizãri, estetica si igiena corpului uman, industrie alimentarã, materiale de constructii, mecanic, tehnici poligrafice, prelucrarea lemnului, silviculturã, textile -pielãrie, alimentatie publicã si turism. În cadrul ariei curriculare „Tehnologii” se asigurã cultura de specialitate si instruirea practicã pe baza standardelor de pregãtire profesionalã pentru calificãrile profesionale de nivel 1 (durata 2 ani), precum si pentru anul de completare – nivel 2 de calificare. Disciplina „Cultura civicã/ “Educatie antreprenorialã” este prevãzutã în planul-cadru de învãtãmânt, ruta de profesionalizare care se va realiza prin scoala de arte si meserii, aprobat prin O.M.E.C. nr. 3669/31.03.2003. Programa scolarã la disciplina „Cultura civicã/ “Educatie antreprenorialã”, clasa a IX-a, este aprobatã prin Ordinul ministrului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului nr. 4705/12.08.2003. 1.4. Pe scurt, la ce vârstã, tinerii din tara dumneavoastrã se expun în mod voit la antreprenoriat ca

abilitate sau ca atitudine cãutatã fatã de viatã? Vã rugãm explicati. Abilitãtile si atitudinea în domeniul antreprenoriatului încep sã se formeze în învãtãmântul primar, atât prin cursuri optionale cât si implicit, prin abordarea unor teme specifice în cadrul disciplinei Educatie civicã. În continuare, abilitãtile(competentele) si atitudinile antreprenoriale se dezvoltã în mod sistematic în cursul învãtãmântului gimnazial, liceal precum si la scoala de arte si meserii. 1.5 În ceea ce priveste sistemul educational universitar asupra antreprenoriatului în tara

dumneavoastrã: existã anumite titluri academice specifice legate de antreprenoriat, unde poate fi obtinutã o diplomã de antreprenor, ca ultim obiectiv al cursurilor în cauzã?

În universitãti existã facultãti si sectii ale facultãtilor care au în planurile de învãtãmânt inclusã educatia antreprenorialã. Sunt, de asemenea, specializãri care abordeazã cu prioritate acest domeniu al formãrii viitorilor specialisti: Economie generalã, Economia comertului, turismului si serviciilor, Economie agro-alimentarã, Economia întreprinderii, Economia mediului, Merceologie, Administrarea afacerilor, Ciberneticã economicã, Statisticã si Previziune Economicã, Finante si Bãnci, Contabilitate si Informaticã de gestiune, Relatii economice internationale, Management, Marketing, Agriculturã, Stiinte politice si toate specializãrile ingineresti. Diplomele

4

obtinute permit absolventilor sã înceapã propria afacere sau sã creeze o întreprindere imediat dupã terminarea facultãtii. 1.6 Vã rugãm sã indicati ceea ce considerati esential ca si cerinte si lectii învãtate în cadrul activitãtii

desfãsurate de tara dumneavoastrã în promovarea educatiei antreprenoriale pentru populatie.

Se considerã de interes urmãtoarele cunostinte privind educatia antreprenorialã cu referinte la constituirea societãtii comerciale, reguli de compunere a firmei, reguli generale de comercializare, tehnici de vânzare, structurile de vânzare, practicile comerciale, notiuni fundamentale de protectie a consumatorilor, reguli generale privind etichetarea si ambalarea, clauzele abuzive în contractele comerciale . Initiativele Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului: - Acte normative promovate:

1. O.M.E.N. nr. 4058/1999 cu privire la educatia antreprenorialã în învãtãmântul preuniversitar. 2. O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 privind aplicarea Planurilor cadru de învãtãmânt pentru liceu, în anul

scolar 2001/2002 3. O.M.E.C. nr. 3680/18.04.2001 privind aplicarea noilor Planuri cadru de învãtãmânt pentru învãtãmântul

liceal seral, începând cu anul scolar 2001/2002 4. O.M.E.N. nr. 5365/18.12.2000 cu privire la aprobarea programelor scolare pentru clasa a XII-a 5. O.M.E.C. 3669/31.03.2003 privind aprobarea planului-cadru de învãtãmânt, ruta de profesionalizare

care se va realiza prin scoala de arte si meserii 6. O.M.E.C.T. nr.4705/12.08.2003 privind aprobarea programelor scolare pentru discipline de trunchi

comun, clasa a IX-a din cadrul scolii de arte si meserii. 7. O.M.E.C.T. nr.4740/25.08.2003 privind aprobarea programelor scolare revizuite pentru disciplinele de

trunchi comun din planul-cadru de învãtãmânt pentru clasele a VII-a si a VIII-a. Cu ocazia Forumului de tineret organizat sub egida ONU din vara anului 2002, s-au discutat aspecte referitoare la mãsuri privind dezvoltarea spiritului antreprenorial la tineri. Ca urmare a întâlnirii cu diverse organizatii neguvernamentale de tineret si institutii, în septembrie 2002, s-au identificat directiile de actiune în cadrul subprogramului de dezvoltare a spiritului antreprenorial la tineri. - Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului a încheiat un protocol în noiembrie 2002 cu SHELL România si Centrul de Dezvoltare Economicã-CDE. Protocolul prevede extensia serviciilor specifice dezvoltate prin Programul « Chiar Poti », pentru început în 5 centre de tineret din reteaua Ministerului Tineretului si Sporturilor, respectiv: Bistrita Nãsãud, Brasov, Constanta, Slobozia si Timisoara. Experienta dobânditã se va aplica si în alte câteva centre de tineret din tarã, fiind în faza de perfectare a detaliilor cu partenerii din Franta si Austria în acest sens. - Pentru a crea o platformã de sprijin a acestei din urmã initiative, au fost initiate o serie de întâlniri cu ONG-urile de tineret interesate (Leaders, Best Brasov, Tânãra Camerã Economicã Bucuresti) si finantatori (USAID, PNUD), precum si cu reprezentantii ANIMMC. Procesul este în derulare. - Au fost finantate, din semestrul II 2002 pânã la 30 iunie 2003, 52 de proiecte ale organizatiilor neguvernamentale de tineret cu tematicã orientatã pe dezvoltarea spiritului antreprenorial la tineri si de stimulare a participãrii economice, astfel: au fost elaborate si promovate mate riale de informare în domeniu (buletine de informare, reviste tematice, ghid de afaceri, ghid multimedia etc); au fost organizate cursuri de initiere în domeniul afacerilor; au fost promovate servicii de consiliere, mediere si plasare a fortei de muncã; s-a initiat Bursa locurilor de muncã; a fost promovat managementul parteneriatelor locale în vederea initierii afacerilor si s-au initiat întâlniri cu firme private locale etc. - A fost semnat în luna martie 2003 un Memorandum cu PNUD în vederea sprijnirii dezvoltãrii unor servicii pentru grupuri de tineri defavorizati, în cadrul actualei retele de centre de tineret, în care sunt prevãzute module specifice de educatie antreprenorialã. - De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului a alocat fonduri în vederea realizãrii unei cercetãri cu tema „Tinerii si activitatea economicã”. Proiectul se va finaliza cu elaborarea unei Strategii nationale integrate pentru încurajarea initiativei tinerilor.

5

(Persoanã de contact: Anca TOMESCU, Director General Adjunct, Directia Programe, Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului; tel.4021- 2115062; este-mail: anca.tomescu@mts.ro) Initiativele ale Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci (OSIM) Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci (OSIM) a promovat protejarea drepturilor de proprietate industrialã în rândul micilor întreprinderi si tinerilor, potentiali viitori întreprinzãtori prin: sustinerea de prelegeri la douã universitãti importante: Universitatea “Politehnica” Bucuresti si Politehnica Timisoara, participarea la 45 de manifestãri importante, semnarea a 7 conventii de colaborare cu biblioteci judetene pentru oferirea de materiale documentare, diverfisicarea serviciilor oferite în cadrul retelei de Centre Regionale pentru Promovarea Protectiei Proprietãtii Industriale. Initiativele Centrul de Afaceri Transilvania (CAT) Centrul de Afaceri Transilvania (CAT) organizeazã cursuri si seminarii pentru dezvoltarea aptitudinilor studentilor si formarea specialistilor în mBiz – mobile business, prin metode moderne de m-learning (mobile learning) http://www.e-cat.ro/mknowledge.html. Companiile asociate la CAT si altele interesate vor putea selecta dintre tinerii specialisti (studenti, absolventi, masteranzi, doctoranzi) pe cei adecvati posturilor vacante din cadrul societãtilor lor. Prin aceasta CAT creeazã noi oportunitãti si locuri de muncã pentru tineri si vine în ajutorul firmelor membre. Initiativele Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, AESAD România, Veb Consult Italia, IDEC Grecia, Gulten Consultants SRL (solicitantul finantãrii) au demarat proiectul EUROFEM, derulat în cadrul Proiectului Phare 2000 Coeziune Economicã si Socialã – Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurãrii industriale. Durata proiectului este de 12 luni (aprilie 2003 – martie 2004) si are drept obiectiv principal promovarea si dezvoltarea culturii, aptitudinilor si cunostintelor antreprenoriale si managementului modern al afacerilor, inclusiv prin pãtrunderea pe terte piete în rândul femeilor defavorizate din România. (Persoana de contact: Silvia Ghica – Asistent proiect, tel: 4021-3229535/39/int 120, e-mail: biblio@ccir.ro) 1.7 În afara responsabilitãtii educatiei formale si instruirii, mai sunt si alte initiative pentru a stimula

antreprenoriatul? (folosind media, evenimente, parteneri locali, initiative semnificative ale companiilor).

Infiintarea la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti a urmãtoarelor centre de documentare: - Centrul municipal pentru educatie economicã si antreprenorialã - Colegiul “V. Madgearu” dotat cu material de specialitate, calculator, CD-uri, programe economice; - Centrul pentru protectia consumatorului – Colegiul Economic “A.D.Xenopol”, care organizeazã anual concursul national pe teme de protectia consumatorilor, numit “Alege ! Este dreptul tãu”. - Centrul de formare în management – Scoala superioarã Comercialã “N. Kretzulescu” - Centrul de integrare europeanã – Colegiul Economic “A.D.Xenopol”. Au fost finantate proiecte de mobilitãti si aptitudini si proiecte pilot pentru managerii de întreprinderi mici si mijlocii în cadrul Programului European Leonardo da Vinci. Initiative pentru stimularea spiritul antreprenorial: desfãsurarea unor simpozioane “Junior Achievement”, initiative derulate cu parteneri locali (cu primãriile de sector – proiect pentru clasele primare numit “Orasul nostru”), concursuri municipale si nationale desfãsurate la initiativa companiilor cu “Junior Achievement”; 1.8 Vã rugãm sã descrieti pe scurt orice practicã bunã în oferirea si organizarea modulelor de

instruire pentru managerii din micile întreprinderi. Programul international EMPRETEC este desfasurat de UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare) prin Agentia Nationalã pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC). Activitãtile desfãsurate în perioada septembrie 2002 – august 2003 in cadrul programului EMPRETEC Romania au fost: - recrutarea si instruirea personalului Centrului. Au fost desfasurate activitati de recrutare si instruire a

personalului în metode de intervievare, metodologia cursului interactiv de dezvoltare individualã antreprenorialã si in ceea ce priveste continutul manualelor;

- crearea Consiliului Consultativ al programului ;

6

- formarea a 6 traineri potentiali români au participat la trei cursuri interactive Training of Trainers; - instruirea personalului local in mecanisme de suport a afacerilor. Participantii la cursurile interactive au

beneficiat de consultantã gratuitã in timpul celui de-al doilea curs. - a fost derulat cursul de “Marketing International si Export” în urma cãruia cursantii au alcãtuit planurile de

afaceri proprii pentru export. In anul 2002 s-au desfasurat patru asemenea cursuri, cu experti italieni; - s-au derulat 4 cursuri interactive de dezvoltare individuala antreprenorialã; - în vederea facilitãrii de parteneriate de afaceri au fost organizate întâlniri lunare între absolventii cursurilor în

cadrul unui nou club de afaceri creat pentru acestia . - a fost creatã asociatia pentru dezvoltare antreprenoriala, având ca scop crearea si îmbunãtãtirea parteneriatelor

de afaceri între membrii ei si alti antreprenori din afarã, la fiecare întâlnire fiind învitati oameni de afaceri potential parteneri.

(Persoanã de contact: Cãtãlin PÂSLARU – Director EMPRETEC, Agentia Nationalã IMM si Cooperatie – tel. 335.31.56; fax: 335.34.13; e-mail: catalin.paslaru@mimmc.ro ) Centrul de Formare si Management pentru Comert - C.F.M.C. din subordinea ANIMMC, are ca obiect principal de activitate organizarea de cursuri si programe de instruire a adultilor în sistemul educatiei permanente si al reconversiei profesionale în domeniul comertului interior si serviciilor de piatã. Domeniile de competentã ale CFMC sunt: organizarea de cursuri si programe de calificare profesionalã în meseriile de bazã din comert si servicii, organizarea de cursuri si programe de specializare, perfectionare si formare managerialã în scopul dezvoltãrii în carierã, testare profesionalã, acordarea de consultantã pentru cresterea eficientei activitãtilor din comert si servicii, initierea de parteneriat în diferite domenii de afaceri din comert si servicii. Initiative ale Camerei de Comert si Industrie a Românie i: - cursuri de initiere in afaceri: controlul afacerii de catre întreprinzãtor, sisteme de conducere a afacerii, managementul productiei, elaborarea unui plan de afaceri, organizarea activitãtii de marketing, sistemul informational al companiei , organiza te de cãtre Departamentul pentru dezvoltarea afacerilor. - cursuri pentru IMM organizate de cãtre “Scoala românã de afaceri a CCI din România” prin cele 33 filiale ale sale: legislatie privind infiintarea unei firme in Romania , surse de finantare pentru IMM-uri, marketing si planul de marketing, planul de afaceri, gestiunea firmei, notiuni de tehnologia informatiei. (Persoana de contact: Nicoleta TUTOS, tel: 004021-3273411, fax: 004021-3273468, e-mail: ddab@ccir.ro; Felicia ZAROJANU, Director, tel. 4021-322.95.35, e-mail: business_school@ccir.ro Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti) Initiativele Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Programul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire si consultanta, derulat de Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatie incepand cu anul 2002. Obiectivul Programului pentru sustinerea accesului IMM la servicii de instruire si consultanta il constituie afirmarea si valorificarea potentialului de productie si de servicii al IMM, prin diminuarea decalajului de instruire a personalului avand functii de decizie si/sau de executie din IMM romanesti fata de cele din Uniunea Europeana si facilitarea accesului IMM la servicii de consultanta. Cheltuielile privind activitatile de la 1–2 pentru fiecare beneficiar selectat se suporta partial de la bugetul de stat, reprezentand 60% din valoarea fiecarei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fara sa depaseasca plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibila si in limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar. Activitatile pentru care se acorda alocatii bugetare in cadrul programului:

a) Instruirea personalului IMM avand funtii de decizie si/sau de executie, pe tematici prioritare; management, marketing, strategie si planificare, surse si metode de finantare a investitiilor si in alte domenii prioritare pentru desfasurarea activitatilor intreprinderii

b) Consultanta acordata IMM eligibile pentru elaborarea planurilor de afaceri si de marketing, accesarea surselor de finantare, consultanta in domeniul sistemelor de standardizare, certificarea calitatii conform normelor UE, in domeniul cooperarii interne si internationale.

Rezultatele aplicarii programului

2002/ 2003, %

Perioada derularii programului 2002

Perioada derularii programului

2003 (31 august) Nr. de solicitari de finantare inregistrate

245,7 94 231

7

finantare inregistrate Nr. cereri aprobate de principiu

266,67 51 136

Valoarea alocatiei eliberate la incheierea programului

261,74 2,98 mld lei 7,8 mld lei

Componente ale programului

Nr. alocatii 2002/2003

%

Valoarea alocatiei

2002/2003%

Nr. alocatii

Valoarea alocatie i eliberate

mld. lei

Nr.

alocatii

Valoarea alocatiei eliberate

mld lei Activitate instruire 208,82 173,13 34

1,34 71

2,32

Activitate consultantã 307,32 153,05 41 1,64 126

2,51

Programul national multianual pe perioada 2002 -2005 de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului, derulat de Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatie, incepand cu anul 2002. Obiectivul Programului este facilitarea accesului intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) romanesti pe pietele externe, a afirmarii si valorificarii potentialului de export al acestora, precum si reducerea decalajului de informatii de piata, servicii de consultanta si instruire a IMM romanesti fata de cele din Uniunea Europeana. Programul urmareste printre altele:

a) pregatirea intreprinzatorilor in domeniul tehnicilor de promovare a exportului; b) imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la informatii de piata si facilitarea

valorificarii acestor informatii pe pietele externe. Cheltuielile privind activitatile eligibile pentru fiecare beneficiar selectat se suporta partial de la bugetul de stat pana in limita a 60% din valoarea fiecarei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fara sa depaseasca plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibila si in limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar.

Rezultatele aplicarii programului

% 2002/ 2003

Perioada derularii programului

16.09 - 01.11.2002

Perioada derularii programului

07.03. - 27.08.2003 Nr. de solicitari de finantare inregistrate

133,7 285 381

Nr. cereri aprobate de principiu

94,7 228 216

Valoarea totala a sumelor aprobate de principiu

100,4 14,44 mld lei 14,5 mld lei

Nr. cereri inregistrate pentru eliberarea alocatiei financiare si aprobate pentru eliberarea alocatiei

22,3 157 35 pentru 37 de cereri depuse s-a solicitat documente justificative

Rezultatele aplicarii programului

% 2002/ 2003

Perioada derularii programului

16.09 - 01.11.2002

Perioada derularii programului

07.03. - 27.08.2003 Valoarea alocatiei eliberate la incheierea programului

32,95 8,8 mld lei 2,9 mld lei

8

Componente ale programului

Nr alocatii

% 2002/ 2003

Valoarea alocatiei eliberate

% 2002/ 2003

Nr

alocatii

Valoarea alocatiei eliberate

Nr.

alocatii

Valoarea alocatiei eliberate

Participãri la cursuri de pregatire, in tara si/sau in strainatate, in domeniul tehnicilor de promovare a exportului.

600,0 1057,4 4

122,43 mil lei 24 1,29 mld lei

Contractarea unor servicii de consultantã pentru elaborarea strategiilor de export si/sau a studiilor de piata

117,4 118,0 46 1,5 mld lei 54 1,77 mld lei

Achizitionarea de informatii privind pietele externe furnizate de firme specializate

22,7 30,13 22 330,32 mil lei 5 99,54 mil lei

9

2. INITIEREA MAI PUTIN COSTISITOARE SI MAI RAPIDÃ A AFACERILOR 2.1. Va rugãm sã faceti cea mai bunã evaluare a dvs. pentru timpul minim necesar pentru

înregistrarea efectivã a unei firme noi si pentru îndeplinirea tuturor formalitãtilor cerute. Formalitãtile administrative pentru înregistrarea si autorizarea comerciantilor au fost simplificate prin instituirea unei proceduri unice de înregistrare si autorizare, conform OUG nr.76/2001, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Termenul legal de înregistrare si autor izare a functionãrii societãtilor comerciale, persoanelor fizice autorizate si asociatiilor familiale, conform OUG 76/2001 si Legii nr.507/2002 privind organizarea si desfãsurarea unor activitãti economice de cãtre persoane fizice, este de cca 20 zile. Acest termen poate fi redus, la cererea comerciantului, în conditiile legii, la minimum 5 zile, în cazul în care nu este necesarã obtinerea autorizatiilor de functionare a comerciantului în baza declaratiilor pe proprie rãspundere. 2.2. Descrieti pasii formali distincti necesari ca o firma sã obtinã aprobarea si sã fie formal “gata de

afacere”. În cadrul procedurii unice desfãsurate prin intermediul birourilor unice din cadrul Oficiilor Registrului Comertului de pe lângã tribunale întreprinzãtorul parcurge urmãtorii pasi formali: 1. completarea si depunerea cererii de verificare si rezervare a firmei; 2. completarea cererii de înregistrare, la care se anexeazã documentele doveditoare prevãzute de lege, si achitarea taxelor si tarifelor datorate pentru înregistrarea în Registrul Comertului si pentru autorizarea functionãrii de cãtre ministerele avizatoare.

În cazul în care în spatiul destinat sediului social sau secundar nu se desfãsoarã încã activitãtile ce constituie obiectul de activitate al comerciantului, potrivit celor prevãzute în actul constitutiv, respectiv modificator, întreprinzãtorul va depune o declaratie pe propria rãspundere, fãrã a mai fi obligat sã achite taxele pentru autorizare.

3. depunerea la biroul unic din cadrul Oficiului registrului comertului a dosarului alcãtuit din cererea de înregistrare si documentele anexate si dovada achitãrii taxelor si tarifelor legale. 4. prezentarea la biroul unic pentru ridicarea certificatului de înregistrare si a anexei cuprinzând fie autorizatiile de functionare, care dau dreptul comerciantului sã îsi înceapã activitatea, fie mentiunea "Nu este necesarã în aceastã etapã", în cazul în care în care în spatiul destinat sediului social sau secundar nu se desfãsoarã încã activitãtile ce constituie obiectul de activitate al comerciantului. În acest caz comerciantul este obligat sã obtinã autorizatiile necesare înainte de începerea oricãreia dintre activitãtile prevãzute în actul constitutiv, respectiv modificator. În acest domeniu, mãsurile recente au constat în reglementarea, prin O.U.G. nr. 27/2003 privind aprobarea tacitã, a unei modalitãti alternative de emitere sau reînnoire a autorizatiilor de cãtre autoritãtile administratiei publice. Astfel, autorizatia se considerã acordatã sau, dupã caz, reînnoitã dacã autoritatea administratiei publice nu rãspunde solicitantului în termenul prevãzut de lege pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autorizatii. Dacã legea nu prevede un termen pentru solutionarea cererii de autorizare, autoritãtile administratiei publice sunt obligate sã solutioneze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. 2.3. Întregul proces se poate desfãsura on-line? Da sau nu. Daca nu, care din acesti pasi pot fi fãcuti

on-line? În prezent, procedura de înregistrare în registrul comertului si de autorizare a functionãrii nu se poate desfãsura on-line. In schimb, se pot obtine on-line informatiile referitoare la formalitãtile si taxele necesare pentru înregistrarea si autorizarea unui comerciant, precum si formularele aferente acestor formalitãti, de pe pagina web a Biroului unic din cadrul Oficiului National al Registrului Comertului: www.biroulunic.ro. În perspectivã, autoritãtile administratiei publice vor furniza informatiile si serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile traditionale, conform Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Titlul II – „Transparenta în administrarea informatiilor si serviciilor publice

10

prin mijloace electronice”. În acest sens se înfiinteazã Sistemul Electronic National în scopul asigurãrii accesului on-line la informatii publice si furnizãrii on-line de servicii publice cãtre persoane fizice si juridice. În vederea implementãrii procedurii electronice pentru furnizarea de informatii si servicii publice este necesarã înregistrarea autoritãtilor administratiei publice în Sistemul Electronic National si folosirea de cãtre autoritãtile administratiei publice a formularelor administrative în format electronic, în raporturile cu persoanele fizice si juridice. Informatiile necesare pentru înregistrarea unei companii pot fi obtinute de la sediul Birourilor Unice din cadrul Oficiilor Registrului Comertului de pe lângã tribunalele judetene, cât si de pe pagina de web www.biroulunic.ro, asa cum am arãtat mai sus. Camerele de comert si industrie teritoriale oferã de asemenea consultantã si asistentã pentru înregistrarea unei firmei prin departamentele pentru dezvoltarea afacerilor.

2.4. Care sunt costurile totale în Euro pentru procedurile de aprobare? Explicati. Costurile de înregistrare în registrul comertului a unui comerciant persoanã juridicã depind de forma juridicã a societãtii comerciale pentru care comerciantul a optat si de mãrimea capitalului social subscris, astfel: - o societate comercialã cu rãspundere limitatã cu un capital social subscris si vãrsat, de minimum legal 2.000.000 lei, implicã cheltuieli de pânã la 1.200.000 lei (cca 38 Euro, la cursul de referintã al anului 2002), iar în cazul unei societãti pe actiuni (cu un capital minim legal de 25.000.000 lei), costurile minime se pot ridica pânã la 2.225.000 lei (cca 71 Euro la cursul de referintã al anului 2002). - în cazul în care, întreprinzãtorul a optat sã îsi desfãsoare activitatea în cadrul unei societãti în nume colectiv sau a unei societãti în comanditã simplã, costurile sunt mult mai reduse, întrucât legea nu impune obligatia asociatilor de a subscrie si vãrsa un capital social minim, astfel încât, cheltuielile de înfiintare sunt de cel mult 800.000 lei. (cca 25 Euro). La costurile de mai sus se adaugã: taxa perceputã de Regia Autonomã “Monitorul Oficial” pentru publicarea în Monitorul Oficial a actelor prevãzute de lege; taxa judiciarã de timbru si de timbru judiciar care se vireazã la autoritatea publicã localã; cota de 10% aplicatã la taxa de înregistrare în registrul comertului, reprezentând fondul de lichidare prevãzut de Legea nr. 64/1995 cu modificãrile ulterioare, taxã care se vireazã la tribunale. Costurile minime pentru aceste operatiuni se ridicã pentru persoanele juridice la cca 350 mii lei (cca 11 Euro) si respectiv 210 mii lei (cca 7 Euro) pentru persoane fizice si asociatii familiale. Astfel, în cazul persoanelor juridice, taxele totale minime datorate Registrului National al Comertului pentru toate operatiunile desfãsurate în cadrul registrului variazã în functie de capitalul social subscris între 1.550 (cca 50 Euro) mii lei si 6100 mii lei (cca 195 Euro), iar în cazul persoanelor fizice se situeazã la 500 mii lei (cca 16 Euro). În cazul în care se solicitã si obtinerea autorizatiilor de functionare, la costurile de mai sus, se adaugã taxele si tarifele percepute, potrivit legii, de cãtre cele cinci ministere competente sã emitã autorizatii, dupã cum urmeazã: - autorizare sanitarã: minim 500.000 Lei (cca 16 Euro) si maxim 3.000.000 Lei (cca 80 Euro) în functie de numãrul de angajati - autorizare sanitar-veterinarã: minim 30.000 Lei (cca 1 Euro) si maxim 2.000.000 Lei (cca 64 Euro) pe obiectiv, în functie de obiective si activitãti - autorizare din punct de vedere al protectiei mediului: minim 1.500.000 Lei (cca 50 Euro) si maxim 12.000.000 Lei (cca 385 Euro) în functie de impactul activitãtii asupra mediului - autorizare din punct de vedere al protectiei muncii: minim 450.000 Lei (cca 14 Euro) si maxim 2.250.000 Lei (cca 70 Euro) în functie de numãrul de angajati - autorizare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor: 500.000 lei Lei (cca 16 Euro) pentru fiecare sediu. Aproximativ 80% din cererile de autorizare a functionãrii sunt solutionate în baza declaratiei pe proprie rãspundere, fãrã plata de taxe si tarife pentru autorizarea functionãrii. 2.5. Calitatea de membru al Camerei de Comert este obligatorie în România? Dacã da, care este taxa

de membru. În România nu este obligatorie calitatea de membru al Camerei de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti. Membrii Camerei de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti sunt comerciantii, persoane fizice si juridice, care aderã la statutul camerei, precum si camerele de comert si industrie

11

teritoriale. CCIRB are circa 50.000 membri, din care peste 8000 membri directi din Bucuresti. Taxa de membru este intre 500 mii ROL si 10 milioane ROL, în functie de cifra de afaceri a acestuia. 2.6. Descrieti pe scurt ce mãsuri au fost introduse pentru a asigura supravietuirea eficientã a firmelor

noi. Acolo unde exista rezultate mãsurabile, furnizati date.

Programul national multianual pe perioada 2002 - 2005 de sustinere a investitiilor realizate de cãtre întreprinderi nou-înfiintate si microîntreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare / retehnologizare a întreprinderilor mici si mijlocii. În cadrul programului se sustin, prin alocatii financiare nerambursabile care acoperã maxim 40% din valoarea proiectului de investitii, investitiile realizate în sectoarele economice/activitãtile eligibile, de beneficiarii eligibili, respectiv întreprinderile nou-înfiintate, microîntreprinderile, precum si întreprinderile mici si mijlocii care îndeplinesc cumulativ criteriile de eligibilitate prevãzute în procedura de implementare. Administratorul programului este Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, iar derularea programului se realizeazã prin intermediul Bãncii Comerciale Române. Banca va acorda beneficiarului eligibil un credit de finantare, pe termen mediu sau lung, care va acoperi minimum 45% din valoarea proiectului de investitii. Contributia proprie a beneficiarului eligibil trebuie sã fie de minimum 15% din valoarea proiectului de investitii, în naturã sau în numerar. (Persoana de contact: Mariana POPIRLAN, Director, Directia de Elaborare, Implementare si Monitorizare Programe pentru IMM si cooperare internationalã tel: 004021-3361467, fax:004021-3361843, e-mail: mariana.popirlan@mimmc.ro). Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci (OSIM) furnizeazã informatii în domeniul inventiilor, m ãrcilor si designului industrial necesare pentru evitarea contrafacerii, fenomen cu consecinte deosebit de grave asupra micilor companii. Pachetul de servicii de informare include informatii privind: momentul oportun pentru înregistrarea mãrcilor, protejarea mãrcilor, precum si modul de utilizare a informatiilor din publicatiile de specialitate privind proprietatea intelectualã. Prin Hotãrârea de Guvern nr. 1211/2001 s-a înfiintat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, ce are ca obiect de activitate garantarea creditelor sau a altor instrumente de finantare care pot fi obtinute de întreprinderile mici si mijlocii, persoane fizice sau juridice române, de la bãnci ori de la alte institutii financiare.

12

3. LEGISLATIE SI REGLEMENTÃRI MAI BUNE 3.1 Descrieti principalele elemente din legislatia privind falimentul. Când s-a introdus legea privind

falimentul? Aveti în vedere mãsuri viitoare în acest domeniu? Procedura falimentului este reglementatã în România de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului. Aceasta a cunoscut pânã în prezent o serie de modificãri, cele mai recente fiind prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, aprobatã prin Legea nr.82/2003. Legea nr.64/1995 reglementeazã douã tipuri de proceduri: procedura reorganizãrii judiciare si procedura falimentului, care pot fi deschise atât de debitori cât si de creditori, însã în conditii diferite. Prin procedura reorganizãrii judiciare, se poate propune în baza unui plan de reorganizare fie restructurarea activitãtii debitorului, fie lichidarea în tot sau în parte a averii debitorului în vederea stingerii datoriilor sale. Prin reorganizarea judiciarã se oferã posibilitatea esalonãrii în timp a plãtilor datoriilor cãtre creditori si realocarea resurselor în vederea unei folosiri mai eficiente, activitatea fiind desfãsuratã sub supravegherea justitiei. Intrarea în faliment se dispune de cãtre judecãtorul-sindic în cazurile prevãzute de lege, de exemplu în situatia în care obligatiile de platã si celelalte sarcini asumate prin planul de reorganizare nu sunt îndeplinite în conditiile stipulate sau desfãsurarea activitãtii debitorului în decursul reorganizãrii aduce pierderi averii sale. Conditia principalã a declarãrii falimentului constã în imposibilitatea debitorului de a face fatã datoriilor sale comerciale. Procedura falimentului cuprinde urmãtoarele faze principale: stabilirea masei active si a masei pasive, efectuarea lichidãrii bunurilor debitorului si distribuirea cãtre creditori a sumelor realizate în urma lichidãrii. Cazurile internationale de insolventã sunt reglementate în legislatia românã prin Legea nr. 637/2002 privind raporturile de drept international privat în domeniul insolventei, prin care au fost transpuse Regulamentul UE privind procedurile de insolventã si Legea cadru UNCITRAL privind raporturile de drept international privat în domeniul insolventei. Legea 637/2002 a intrat în vigoare începând din 1 iulie 2003. Ca mãsuri viitoare avute în vedere în acest domeniu, mentionãm proiectul de lege pentru modificarea legii privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, înaintat de Guvern Parlamentului, la sfârsitul lunii mai a anului 2003 si care urmeazã a fi dezbãtut de Parlament începînd cu luna septembrie a anului 2003. Amendamentele propuse în proiect vizeazã: - reducerea termenelor procedurale, inclusiv prin înfiintarea unui Buletin al procedurilor reorganizãrii judiciare si a falimentului, ce urmeazã a fi editat de Oficiul National al Registrului Comertului si care va cuprinde toate citatiile, notificãrile si comunicãrile de acte procedurale, prevãzute în mod obligatoriu de lege, emise pe perioada desfãsurãrii procedurii. Aceastã mãsurã va conduce la reducerea generalã a termenelor procedurale, prin eliminarea citãrii, convocãrii si notificãrii individuale, cu exceptiile prevãzute de lege. - cresterea controlului si a supravegherii activitãtii administratorilor si a lichidatorilor judiciari, inclusiv prin fixarea remuneratiei acestora în conformitate cu criterii stabilite prin hotãrâre a Guvernului. - eliminarea barierelor la iesirea de pe piatã a agentilor economici; de exemplu, declansarea rapidã a lichidãrii companiilor supuse procedurii falimentului a cãror situatie financiarã este iremediabil deterioratã, de îndatã ce raportul administratorului-judiciar cu privire la constatarea acestei situatii este aprobat de adunarea creditorilor, în conditiile prevãzute de lege. 3.2 Descrieti alte mãsuri legislative viitoare de importantã deosebitã pentru mediul de afaceri. - Mentionãm proiectul de lege privind stimularea înfiintãrii si dezvoltãrii întreprinderilor mici si mijlocii, initiat de Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mic i si Mijlocii si Cooperatie, prin care se stabilesc urmãtoarele mãsuri de importantã deosebitã pentru mediul de afaceri:

- înfiintarea grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici si mijlocii ca organism consultativ. Principalele proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri vor fi supuse de initiatori, înainte de a fi transmise spre avizare, analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici si mijlocii.

13

- constituirea, la nivel judetean, a unei baze de date cu întreprinderile mici si mijlocii în vederea asigurãrii accesului prioritar al întreprinderilor mici si mijlocii la achizitiile publice.

- stabilirea obligatiei autoritãtilor publice competente de promovare a unor mãsuri de simplificare a procedurilor de acordare pentru IMM a accesului la retelele si serviciile de utilitãti publice.

- acordarea unei atentii deosebite pentru asigurarea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la activele societãtilor comerciale, societãtilor/companiilor nationale, precum si ale regiilor autonome;

- sustinerea transferului afacerilor, sustinerea introducerii de cãtre IMM a tehnicilor si tehnologiilor noi, promovarea comertului electronic.

- Ministerul Finantelor Publice a initiat un proiect de cod fiscal, la elaborarea cãruia au fost avute în vedere urmãtoarele obiective: plãtitorii de taxe sã poatã urmãri si întelege sarcina fiscalã ce le revine, sã existe informarea necesarã asupra principiilor, mecanismelor si procedurilor fiscale, plãtitorii de taxe sã poatã analiza usor influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Propunerile Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii cu privire la proiectul de cod fiscal vizeazã introducerea unor mãsuri în scopul încurajãrii initiativei private, creãrii de noi locuri de muncã si încurajãrii investitiilor în general. Dintre mãsurile propuse enumerãm: neimpozitarea profitului reinvestit, plata si raportarea TVA sã se facã trimestrial si nu lunar, majorarea cotei de deductibilitate a cheltuielilor de publicitate pentru IMM, deductibilitatea integralã a cheltuielilor de pregãtire si instruire profesionalã a personalului IMM, impozitarea progresivã a IMM în functie de dimensiunea profitului. - Propuneri de acte normative privind promovarea spiritului antreprenorial al tineretului prin acordarea de alocatii financiare nerambursabile pentru demararea unei afaceri sunt incluse în Proiectul de lege a tineretului initiat de Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului, act normativ aflat în faza finalã a procedurii de avizare internã în Guvern. - Conform Legii nr. 76/2002, Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã (ANOFM) acordã credite cu dobândã avantajoasã din bugetul asigurãrilor pentru somaj, întreprinderilor mici si mijlocii pentru crearea de noi locuri de muncã. Pentru anul 2003, ANOFM are în vedere încadrarea unui numãr total de 11.000 persoane ca urmare a aplicãrii acestei facilitãti. 3.3 Au fost evaluate efectele legislatiei din tara dvs. asupra mediului de afaceri, în special asupra

întreprinderilor mici? Este necesarã lansarea unei astfel de evaluãri? Ce proceduri sunt în vigoare care permit trecerea în revistã a noii legislatii în vederea evaluãrii impactului?

În prezent o astfel de evaluare se realizeazã în cadrul sedintelor comisiilor de dialog social între administratia publicã, patronat si sindicate, înfiintate în cadrul unor ministere si al prefecturilor, conform hotãrârii de Guvern nr. 314/2001. Pentru actualizarea Planului de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afacer i, aprobat prin HG nr. 209/28.02.2002 (MO nr. 196/ 22.03.2003) a fost realizat un studiu la initiativa Ministerului Dezvoltãrii si Prognozei, cu asistenta Serviciului de asistenta pentru investitii straine din cadrul Bancii Mondiale (FIAS) si a unei firme locale specializate in activitati de cercetare de piata (IRSOP), prin care s-a aplicat un sistem performant de monitorizare si analiza comparativa a progreselor si impactului reglementarilor din mediul de afaceri. Studiul a cuprins un sondaj la 526 companii private la nivel national si un pachet de 21 interviuri directe la institutii. Aceste instrumente de monitorizare au facut posibila analiza impactului costurilor administrative si procedurale suportate de investitorii privati din Romania. Rezultatele acestei analize, alaturi de concluziile si recomandarile FIAS, de propunerile societatii civile, ale mediului de afaceri si ale organizatiilor neguvernamentale, urmeaza a constitui repere in elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si atractiv. Propunerile si recomandarile generate de acest studiu vizeaza in principal urmatoarele aspecte: simplificarea procesului de inregistrare a firmelor, prin renuntarea la cele 5 autorizatii, in stadiul inregistrarii acestora; utilizarea de mecanisme structurate de dialog intre reprezentantii sectorului public si cel privat pentru discutarea problemelor aparute si identificarea solutiilor, ajustandu-se si actualizandu-se corespunzator Planul de actiuni; folosirea de catre institutiile si autoritatile publice cu activitate de reglementare a opiniilor si propunerilor partenerilor de dialog din mediul privat, pentru orientarea reformelor viitoare; imbunatatirea modalitatilor de efectuare a inspectiilor, cu participarea tuturor instit utiilor abilitate, in vederea evitarii paralelismelor si suprapunerilor si cresterea rolului preventiv si educational, concomitent cu reducerea caracterului punitiv al acestora; analiza posibilitatii de preluare a activitatii Politiei Economice de catre Garda

14

Financiara; continuarea investigatiilor in unele domenii pentru explorarea solutiilor practice de reducere si stopare a coruptiei administrative; organizarea sondajului anual in vederea monitorizarii si evaluarii impactului reglementarilor guvernamentale asupra mediului de afaceri, analiza comparativa a rezultatelor sondajelor, evidentierea progreselor si mediatizarea acestora; intarirea structurilor institutionale angrenate in elaborarea si monitorizarea implementarii reformelor care vizeaza imbunatatirea si dezvoltarea mediului de afaceri. Prin HG 586/2003 privind aprobarea Planului de actiuni pe anul 2003 pentru dezvoltarea mediului de afaceri în România s-a stabilit organizarea unui sondaj anual în vederea monitorizãrii si evaluãrii impactului reglementãrilor guvernamentale asupra mediului de afaceri si a efectuãrii unei analize comparative a rezultatelor sondajelor. În perspectivã, se va înfiinta grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici si mijlocii. Aceastã mãsurã este prevãzutã de cãtre proiectul de Lege privind stimularea înfiintãrii si dezvoltãrii întreprinderilor mici si mijlocii, initiat de Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, mentionat mai sus. 3.4 Ce mãsuri a luat Guvernul pentru a adopta documente administrative user-friendly? Conform reglementãrilor privind modul de proiectare a paginilor de web pentru institutiile administratiei centrale si locale din România, utilizatorii trebuie sã aibã posibilitatea de a identifica rapid informatiile on-line oferite de administratia guvernamentalã de pe site-urile fiecãrei institutii guvernamentale. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei vine în sprijinul întreprinderilor mici cu urmãtoarele proiecte pilot: Portal pentru formulare administrative on-line; Portal pentru cereri online pentru reinnoirea permisului de conducere auto; Portal cu informatii privind serviciile de sanatate ; Portal pentru acces la servicii de e-government; Sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice e-Procurement; Extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe WEB a documentelor; Plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax); Servicii de informare electronica pentru cetateni - Infochiosc; Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor; Sistem electronic de sondare a opiniei publice ; Sistem electronic pentru achizttii de bunuri si servicii - eMarket; Sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu. 3.5 Sunt în vigoare legi care permit întreprinderilor mici de a fi scutite de anumite obligatii

legislative? Guvernul ia în considerare vre o mãsura care sã permitã astfel de scutiri? În conditiile prevãzute de art. 17 din Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, întreprinderile mici si mijlocii beneficiazã de amânarea exigibilitãtii TVA pentru livrãrile de masini industriale, mijloace de transport destinate realizãrii de activitãti productive, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de mãsura si control, automatizãri si produse software, care au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzãrii si nu au fost niciodatã utilizate, iar în conditiile art. 29 punctul D lit. c) din aceeasi lege, întreprinderile mici si mijlocii beneficiazã de suspendarea TVA la organele vamale. Prin Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit s-au introdus facilitãti privind amortizarea suplimentarã si deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea acceleratã, ceea ce asigurã reducerea cotei efective de impozitare. Astfel, la art. 11 din lege se stabileste cã pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii, computere si echipamente periferice ale acestora, puse în functiune la data intrãrii în vigoare a legii, se poate utiliza regimul de amortizare acceleratã fãrã aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicãrii acestora de cãtre contribuabil. Contribuabilii care investesc în mijloace fixe si/sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitãtilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare acceleratã pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrarea a acestora. Acordarea de facilitati tinerilor cu varste cuprinse intre 16-24 ani, elevi sau studenti, care doresc sa activeze in cercetare prin promovarea si aprobarea HG 442/2003 privind aprobarea unor masuri pentru atragerea, pregatirea si stabilizarea tinerilor in cercetare, astfel: - asigurarea, din bugetul propriu al MEC, pentru tinerii inventatori, a cheltuielilor generate de participarea la manifestari stiintifice si expozitionale interne si internationale, organizate de catre acesta.

15

- acordarea de bonificatii sub forma de punctaj suplimentar la evaluarea propunerilor de proiecte din Planul national pentru cercetare -dezvoltare si inovare si din sistemul de granturi pentru cercetare stiintifica pentru promovarea participarii tinerilor absolventi din promotia anului anterior si a anului in curs, precum si a studentilor din ultimii doi ani de studii la activitatile de cercetare finantate din fonduri publice. Bonificatiile se acorda pentru proiectele de cercetare - dezvoltare care indeplinesc urmatoarele conditii:

- unitatea de cercetare –dezvoltare conducatoare a proiectului prezinta o declaratie privind numarul tinerilor absolventi si al studentilor angajati in colectivul de lucru care va realiza proiectul;

- predarea, in termen de doua luni de la semnarea contractului de realizare a temei, a documentelor doveditoare cu privire la numarul de tineri absolventi si de studenti angajati;

- unitatea de cercetare-dezvoltare conducatoare a proiectului are obligatia mentinerii tinerilor angajati in activitatea de cercetare- dezvoltare, o perioada de minim 5 ani, cu acordul acestora.

Punctajul suplimentar reprezinta 10% din punctajul obtinut in urma evaluarii propunerii de proiect, pentru tanarul angajat, si cate 2% din acelasi punctaj, pentru fiecare dintre urmatorii tineri angajati.

- acordarea pe o perioada de 2 ani de la intoarcerea in tara tinerilor cercetatori de pana la 35 de ani, beneficiari ai unei burse internationale sau acordate de Uniunea Europeana, in baza acordurilor internationale in domeniu semnate de Romania de granturi de cercetare in vederea reintegrarii, in functie de indeplinirea unor criterii prestabilite. Aceste granturi de cercetare se acorda cu conditia incheierii in prealabil a unor contracte intre :

• MEC si unitatea sau institutul de cercetare-dezvoltare la care este angajat tanarul in cauza din care sa rezulte:

- obligatia mentinerii tanarului in institut minimum 5 ani de la intoarcerea in tara; - obligativitatea ca Ministerul Educatiei si Cercetarii sa asigure tanarului in cauza, pe o perioada de 2 ani, un grant de cercetare;

• Unitatea sau institutul de cercetare-dezvoltare si tanarul in cauza, din care sa rezulte : - obligativitatea mentinerii in unitate a tanarului minim 5 ani si asigurarea cel putin a salariului de

incadrare; - obligativitatea tanarului in cauza de a se intoarce in tara, la institutul de la care a plecat la bursa in

strainatate. -finantarea unor proiecte de valorificare si transfer tehnologic in economie al rezultatelor cercetarii obtinute in domenii tehnologice de varf, in limita a 30% din suma alocata anual in bugetul MEC cu aceasta destinatie. Transferul rezultatelor cercetarii la un agent economic se face prin incheierea unui contract de intermediere intre unitatea de cercetare-dezvoltare si agentul economic, iar in baza acestui contract tanarul primeste 5% din valoarea negociata pentru transferul cercetarii. Prin hotãrârea nr. 166/2003 s-a aprobat de cãtre Guvern acordarea unor facilitãti fiscale studentilor care doresc sã înfiinteze o afacere proprie, sub forma scutirii de la plata urmãtoarelor taxe si tarife: a) taxele si tarifele pentru operatiunile de înmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului prin oficiile registrului comertului de pe lângã tribunale, tarifele pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului, precum si tarifele pentru serviciile de asistentã prestate de oficiile registrului comertului la înregistrarea constituirii comerciantilor; b) taxele si tarifele pentru autorizarea functionãrii comerciantilor, solicitate la constituire; c) taxele si tarifele pentru obtinerea de la administratia publicã localã a autorizatiei de desfãsurare a unor activitãti economice în mod independent; d) taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al României, a încheierii de înmatriculare pronuntate de judecãtorul-delegat la Oficiul registrului comertului de pe lângã tribunal; e) taxele de timbru pentru activitatea notarialã, aferente actelor în cazul cãrora este prevãzutã obligativitatea încheierii acestora în formã autenticã. S-a creat de cãtre ANIMMC si mentinut sistemul de urmarire a tuturor facilitatilor cuprinse in Legea nr. 133/1999, reintroduse prin O.U.G. nr. 297/2000, aplicarea acestora conducand la revigorarea activitatii sectorului IMM si la cresterea procesului investitional, cu precadere in sectorul productiei si a serviciilor (cifra de afaceri in anul 2001 a crescut cu 44% fata de anul 2000). Astfel in perioada 2001-2003 (trim. I) s-au urmarit: scutirile de taxe vamale si TVA au totalizat peste 5400 miliarde lei, de care au beneficiat 7.752 de IMM-uri care au importat masini, instalatii, echipamente industriale si know-how pentru productia proprie, in valoare totala de

16

peste 14.184 miliarde lei, anul 2002 reprezentand 25,5% din total1; scutirea de impozit acordata pentru profitul brut reinvestit de IMM-uri a fost de 349 mld lei, iar reducerea impozitului pe profit pentru crearea de noi locuri de munca a fost de 154 mld lei2; 920 de contracte au fost incheiate ca urmare a punerii la dispozitia IMM a activelor disponibile de catre societatile comerciale cu capital majoritar de stat, companiile nationale si regiile autonome, din care anul 2003 reprezenta cca jumatate din totalul perioadei (460 de contracte), aspect justificat prin realizarea unei proceduri transparente in ceea ce priveste vanzarea activelor disponibile catre IMM ; ponderea IMM in totalul achizitiilor publice a fost de 55,7% (11888,51 mld lei din totalul de 21473,4 mld lei), iar pe 5 luni din anul 2003 participare IMM la achizitii publice a fost de 246,41 mld lei.

3.6 Existã un mecanism functional care încurajeazã implicarea regulatã a comunitãtii de afaceri în procesul legislativ?

- Hotãrârea Guvernului nr. 314/2001 reglementeazã înfiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social între administratia publicã, patronat si sindicate. Aceste comisii au un rol consultativ cu privire la elaborarea initiativelor legislative sau de altã naturã, cu caracter economico-social, dintr-un anumit domeniu de activitate. - Hotãrârea Guvernului nr. 396/2002 stabileste obligatia consultãrii asociatiilor de afaceri si a organizatiilor neguvernamentale, înfiintate si organizate în conditiile legii, pe domenii specifice de activitate, cu privire la proiectele de acte normative cu relevantã asupra mediului de afaceri. În acest scop, proiectele de acte normative se transmit de cãtre initiator asociatiilor si organizatiilor mentionate, care vor comunica eventuale observatii si propuneri, ce vor fi avute în vedere în procesul de definitivare a actului normativ. - Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionalã în administratia publicã stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale în cadrul autoritãtilor administratiei publice centrale si locale, precum si al altor institutii publice care utilizeazã resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetãtenii si asociatiile legal constituite ale acestora. În acest scop, legea prevede obligativitatea consultãrii cetãtenilor si a asociatiilor legal constituite în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. Astfel, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sã publice un anunt referitor la aceastã actiune în site-ul propriu, sã-l afiseze la sediul propriu, într-un spatiu accesibil publicului, si sã-l transmitã cãtre mass-media centralã sau localã, dupã caz. De asemenea, autoritatea publicã în cauzã este obligatã sã decidã organizarea unei întâlniri în care sã se dezbatã public proiectul de act normativ, dacã acest lucru a fost cerut în scris de cãtre o asociatie legal constituitã sau de cãtre o altã autoritate publicã. - Hotãrârea Guvernului nr. 656/2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, adoptatã la 13 iunie 2000, care aprobã si componenta Grupului de lucru pentru implementarea CEIM, prevede implicarea mediului de afaceri în consultarea si luarea deciziilor pentru o transparentã totalã a mãsurilor întreprinse. - Ordinul Ministrului pentru întreprinderile mic i si mijlocii si cooperatie nr. 132/2003 privind înfiintarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici si Mijlocii3, cuprinde în anexã un total de 43 de institutii (ministere, sindicate si patronate, asociatii profesionale si agentii de dezvoltare regionalã) care sunt consultate cu privire la realizarea efectivã a proiectelor, programelor si strategiilor de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, la nivel national, regional si local. Comitetul se întruneste trimestrial si ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui sau a majoritãtii membrilor Comitetului. Ordinea de zi a sedintelor se afiseazã pe site -ul Agentiei pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, în vederea participãrii la dezbateri si a persoanelor interesate din mediul de afaceri.

1 Facilitate suspendata prin Legea nr.345/2002 privind TVA incepand cu 1 iunie 2002, referintele anului 2002 se vor cunoaste dupa finalizarea raportarilor pe baza de bilant la MFP si vor fi incluse in addendum 2 Facilitate suspendata prin Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit incepand cu 1 iunie 2002, referintele anului 2002 se vor cunoaste dupa finalizarea raportarilor pe baza de bilant la MFP si vor fi incluse in addendum 3 CCDIMM se va întruni în plen în data de 10 octombrie a.c. pentru a dezbate Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pe perioada 2004-2008

17

4. ASIGURAREA CALIFICÃRII NECESARE 4.1. Cum ati aprecia situatia în tara dvs. si progresul în acest domeniu? - Conform Legii nr. 76/2002, Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã acordã servicii de consultantã si asistentã pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta. - Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã, prin mãsuri active co-finantate din împrumutul acordat de cãtre BIRD si bugetul asigurãrilor pentru somaj, acordã atât servicii de asistentã si consultantã pentru întreprinderi mici si mijlocii, cât si servicii de incubator de afaceri. De la începutul derulãrii acestui program (1998 – în prezent), 27.491 persoane au beneficiat de servicii de asistentã, dintre care 4.147 si-au deschis propria afacere. Tot în cadrul acestui program servicii de incubator de afaceri au fost implementate în judetele Alba, Maramures si Suceava. În urma finalizãrii acestor servicii, au fost asistate efectiv un numãr de 168 persoane, dintre care 148 persoane si-au înfiintat propria afacere. - În prezent se aflã în Bucuresti un incubator de afaceri, destinat în principal persoanelor disponibilizate din cadrul Ministerului Apãrãrii Nationale. (Persoanã de contact: Mirela ARGASEALA, Director Adjunct, Directia Formare Profesionalã, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei; tel: 314.84.22; e-mail: argasealamirela@mmss.ro) A fost înfiintatã Scoala de Arte si Meserii, ca formã de îmvãtãmânt profesional. În urma absolvirii Scolii de Arte si Meserii (categoria învãtãmânt post liceal/scoli profesionale)tinerii obtin calificãrile profesionale necesare în domeniile agriculturã, chimie industrialã, comert, constructii, electric, electromecanic, electronica, estetica si igiena, industrie alimentarã, materiale de constructii, mecanicã, poligrafie, prelucrare lemen, silviculturã, textile pielãrie, turism si alimentatie publicã. În cadrul ariei curiculare „Tehnologii” se asigurã cultura de specialitate, instruirea practicã si a standardele de pregãtire profesionalã pentru calificãrile profesionale de nivel 1 (durata 2 ani), precum si anul de completare – nivelul 2 de calificare ce precede absolvirii scolii de arte si meserii. Calificãrile profesionale si nivelele de calificare sunt stabilite prin Ordinul Ministrului educatiei si cercetãrii nr.4664/31.07.2003. Prin Ordinul Ministrului educatiei, cercetãrii si tineretului nr.4705/12.08.2003 s-au aprobat programele scolare pentru disciplinele trunchi comun clasa a IX-a din cadrul scolii de arte si meserii, în care este inclusã ca materie obligatorie disciplina „Cultura civicã/ “Educatie antreprenorialã”. Disciplina predatã este obligatorie. 4.2. Descrieti initiativele importante luate în general în acest domeniu si cu privire la recomandãrile

din Raportul Anual 2002, în particular. a) Agentia nationalã pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC) promoveazã subprogramul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire si consultantã. Subprogramul constã în acordarea de alocatii financiare nerambursabile care acoperã 60% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fãrã sã depãseascã plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilã si în limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a 2 ani consecutivi. - Programul are ca obiectiv afirmarea si valorificarea potentialului de productie si servicii al IMM, prin diminuarea decalajului de instruire a personalului având functii de decizie s/sau executie din IMM românesti fatã de cel din UE si facilitarea accesului IMM la servicii de consultantã. - Bugetul pe anul 2002 a fost de 5 miliarde si au beneficiat de alocatii bugetare în valoare de 2.981.550.544 lei un numãr de 51 de agenti economici. În anul 2003 bugetul programului este de 8 miliarde lei. Programul a fost lansat în 6 martie 2003 plafonul alocat programului a fost consumat integral. (Persoana de contact: Daciana LEVENTE, Consilier, Directia Programe si Asistentã Tehnicã, Agentia Nationalã pentru IMM si Cooperatie, tel: 004021-3361467, fax:004021-3361843, e-mail: daciana.levente@mimmc.ro;)

18

b) Urmare initiativei ANIMMC, a fost lansatã în luna decembrie 2002, actiunea de formare a retelei centrelor de consultantã, instruire si informare pentru IMM. Au fost înregistrate, pânã în prezent, pe site-ul MIMMC, 209 firme care activeazã la nivelul a 35 de judete si a municipiului Bucuresti, acoperind, relativ echilibrat, toate cele opt regiuni ale României. Obiectivul proiectului consta în alcatuirea unei baze de date, la nivel national, cu privire la furnizorii de servicii de consultanta, instruire si/ sau informare capabili sa asigure intreprinzatorilor servicii de calitate la preturi accesibile. Baza de date disponibilã pe site-ul ANIMMC poate fi accesatã gratuit, iar firmele de consultantã, instruire si informare pentru IMM se pot înscrie, prin completarea si transmiterea on-line a unui formular disponibil pe site-ul ANIMMC: www.mimmc.ro. (Persoana de contact: Florin Ioan ROSU, Director adjunct, Directia Strategii si Politici pentru IMM si Integrare Europeanã, Agentia Nationalã pentru IMM si Cooperatie, tel: 004021-3361451, fax: 004021- 3361843, e-mail: florin.rosu@mimmc.ro)

19

5. ÎMBUNÃTÃTIREA ACCESULUI ON-LINE 5.1 Autoritãtile publice din tara dvs. furnizeazã informatii on-line având ca tintã specificã

întreprinderile mici? Da. Site-ul Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii – www.mimmc.ro- oferã informatii specifice privind sectorul IMM. Site-ul include, printre altele, informatii privind legislatia “la zi” privind sectorul, ca si o sectiuni dedicate consultantei pentru sectorul IMM si proprietatea intelectualã. Alte institutii de stat au site-uri pe Internet care ofera informatii utile intreprinderilor mici, ca de exemplu: site-ul Ministerului Finantelor Publice: www.mfinante.ro si site-ul Ministerului Integrãrii Europene: www.mie.ro

Pentru completare, a se vedea de asemenea si rãspunsul dat la intrebarea 3.4

5.2 Ce fel de informatii sunt valabile on-line? Pe site-ul ANIMMC exista informatii on-line referitoare la:

- legislatia în domeniu IMM si al comertului interior; - programe de finantare pentru IMM; - Ghidul proprietãtii intelectuale pentru IMM. - Crearea si mentinerea bazei de date privind activele disponibile ale intreprinderilor de stat; - Oportunitãti de afaceri pentru investitori autohtoni si strãini; - Informatii de interes public; - Crearea bazei de date privind Centrele de Consultantã, instruire si informare pentru IMM; - Informatii privind incubatoarele de afaceri.

Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã administreazã site -ul www.anofm.ro, unde se regãsesc informatii referitoare la mãsurile active de stimulare a ocupãrii prevãzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã, rezultatele actiunilor întreprinse de Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã, precum si adresele si numerele de telefon ale agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de muncã, în vederea contactãrii acestora de cãtre întreprinderile mici si mijlocii interesate. (Persoanã de contact: Mirela ARGÃSEALÃ, Director Adjunct, Directia Formare Profesionalã, Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei, tel: 4021-314.84.22; e-mail: argasealamirela@mmss.ro) De asemenea, toate ministerele si majoritatea institutiilor administratiei centrale au site-ri de internet, in care sunt prezentate informatiile specifice privind institutiile respective ale statului. De exemplu, pe site-ul Ministerului Integrãrii Europene - www.mie.ro - se regãsesc informatii utile pentru intreprinderile mici, precum: informatii privind programele programele de dezvoltare regionalã PHARE 2000 si PHARE 2001, alte informatii utille pentru intreprinzãtorii care doresc sã depunã proiecte în vederea obtinerii de fonduri nerambursabile (ghidul solicitantului, întrebãri si rãspunsuri). Un alt exemplu este site-ul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci. Astfel, prin intermediul paginii de internet www.osim.ro sunt oferite o gamã largã de informatii on-line în domeniile proprietãtii industriale. Este pusã la dispozitia publicului on-line o parte din colectia de brevete de inventie românesti, iar pentru documentare pagina OSIM contine adresele necesare accesãrii unor baze de date internationale din care se pot obtine informatii gratuite, în special în domeniul brevetelor de inventie. 5.3 În afarã de primirea de informatii on-line, întreprinderile mici pot sã comunice efectiv cu

autoritãtile publice on-line? (prin folosirea interactivã a internetului) Intreprinzatorii pot comunica cu autoritatile in conformitate cu legea 544/ 2001 privind accesul liber la informatiile cu caracter public. Câteva exemple de comunicare on-line între întreprinderile mici si autoritãti sunt date la punctul urmãtor. ANIMMC în cadrul studiului privind transparenta decizionalã si accesul la informatii cu caracter public a fost cotat pe primul loc privind viteza de rãspuns la solicitãrile întreprinderilor.

20

5.4 Mai precis, întreprinderile mici pot primi sfaturi, pot face înscrieri, pot completa rambursãrile de impozite, etc on-line?

Intreprinzatorii pot primi consultantã on-line. Astfel, s-au dezvoltat mecanisme pornind de la recrutare, selectie de personal, invoicing online, achizitii publice prin mijloace electronice, declaratii fiscale, bilantul contabil pe web. In acest sens, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.24/2002, aprobatã prin Legea nr. 291/2002, au fost introduse sisteme electronice de platã a taxelor si impozitelor locale în tr-un numãr de 44 de orase ale României, astfel: Aiud, Alba Iulia, Arad, Babadag, Bacãu, Baia Mare, Bistrita, Blaj, Brasov, Brãila, Buzãu, Câmpulung Moldovenesc, Câmpia Turzii, Cluj Napoca, Craiova, Dej, Galati, Gherla, Giurgiu, Hunedoara, Isaccea, Lugoj, Mãcin, Medgidia, Medias, Miercurea – Ciuc, Oradea, Orãstie, Piatra Neamt, Pitesti, Roman, Salonta, Satu Mare, Sãcele, Sebes, Sibiu, Timisoara, Târgoviste, Târgu Jiu, Târgu Mures, Tulcea, Turda, Vaslui, Zalãu. De asemenea astfel de sisteme functioneazã si în toate cele 6 sectoare ale Bucurestiulu i. Aceste sisteme functioneazã non–stop, 24 de ore pe zi si 7 zile pe sãptãmânã. O altã initiativã guvernamentalã datând de la începutul lunii septembrie 2003 are în vedere obligativitatea publicarii pe internet a formularelor folosite în relatiile cu persoanele fizice si mediul de afaceri pentru 465 de autoritãti ale administratiei publice. Formularele administrative si serviciile vor fi disponibile online, permitând eliminarea cozilor la ghisee si eliminarea coruptiei. Din septembrie 2003 este functionalã pagina de web www.e-guvernare.ro, de unde se pot de catrã oricine descãrca aceste formulare. Site-ul www.biroulunic.ro oferã informatii cu privire la procedurile de autorizare si înregistrare a firmelor. Site – ul www.mie.ro oferã posibilitatea primirii de sesizãri legate de derularea proiectelor finantate din fonduri PHARE si / sau bugetul de stat. În ceea ce priveste comunicarea on-line mentionãm lista de discutii, existentã în pagina de internet a OSIM (www.osim.ro), o listã de discutii destinatã schimbului rapid de informatii în domeniul proprietãtii industriale si la care pot participa toti întreprinzãtorii interesati.

5.5 Cât de mult folosesc micii întreprinzãtori serviciile on-line? Nu existã date statistice care sã arate procentul în care micii întrepirnzãtori se folosesc de serviciile online. 5.6 Cu ce probleme deosebite se confruntã micii întreprinzãtori în privinta accesului on-line? In general, micii intreprinzãtori se confruntã cu probleme privind utilizarea facilitãtilor oferite de Internet, datorate costurilor destul de ridicate implicate de folosirea ICT si a lipsei de resurse tehnice. 5.7 Ce probleme deosebite ati întâlnit în dezvoltarea serviciilor on-line pentru micii întreprinzãtori?

Principalele probleme întâlnite au fost:

- lipsa logisticii necesare în cadrul firmelor, care sã facã posibilã accesul la internet in conditiie eficiente; - necunoasterea de cãtre întreprinzãtori a beneficiilor pe care le au serviciile on-line.

5.8 Descrieti initiativele importante, inclusiv bunele practici adoptate pentru îmbunãtãtirea accesului

on-line. MCTI faciliteazã tranzitia informatiilor cãtre utilizarea serviciilor respective. De asemenea, o altã initiativã a avut în vedere reducerea tarifele accesului la internet, care reprezinta 25% din tariful unei convorbiri telefonice normale. Unul din proiectele implementate adoptate de România privind accesul online este folosirea internetului pentru achizitiile publice. Astfel, in cursul anului 2002, MCTI a creat în anul 2002 site-ul www.e-licitatie.ro, pentru efectuarea intregii proceduri de achizitii publice în sistem online. La un an de la implementarea acestei initiative, la sfarsitul lunii martie 2003, existau un numãr de 927 de autoritãti contractante, institutii ale statului, precum si un câteva mii de produse care puteau fi contractate online, grupate 82 de categorii, site-ul fiind accesat lunar de 40.000 de vizitatori. Alte rezultate notabile ale acestei initiative sunt: un procent mediu de

21

economisire de 23 %, ceea ce a dus la economii in valoare de 40 de milioane euro, peste 130.000 de tranzactii incheiate in sistem on-line si o valoare maximã pentru tranzactiile încheiate intr-o singura zi de 1,8 milioane euro. De asemenea, pânã în prezent, s-au înregistrat în sistem peste 8000 de ofertanti si peste 1000 de autoritãti contractante, institutii ale statului. (Persoana de contact: Olguta GANCIU, Director General Adjunct, Directia Integrare Europeana si Relatii Externe, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, tel: 004021-335.79.99, e-mail: olguta.ganciu@mcti.ro)

22

6. MAI MULT DE LA PIATA INTERNÃ UE

6.1. Cum evaluati, pe scurt, progresul tãrii dumneavoastrã pentru a obtine mai mult din piata unicã? România se aflã în plin proces de convergentã a pietei nationale cu piata unicã europeanã. - Dintre mãsurile întreprinse in acest sens mentionãm închiderea Capitolelor 1(Libera circulatie a mãrfurilor), Capitolul 2 (Libera circulatie a persoanelor), Capitolul 3 (Libera circulatie a serviciilor), 4 (Libera circulatie a capitalurilor), Capitolul 5 (Dreptul societãtilor comerciale), Capitolul 6 (Politica concurentei) si 10 (Impozitarea) - capitole fundamentale care stau la baza realizãrii criteriile economice pentru obtinerea statutului de economie de piatã functionalã; desfãsurarea unei activitãti de identificare a barierelor în calea liberei circulatii a mãrfurilor si a serviciilor (Grupurile de lucru constituite în cadrul delegatiilor sectoriale la capitolele 1 si 3 pentru eliminarea barierelor si armonizarea legislatiei nationale cu prevederile Art.28-30 si Art. 43-49 din Tratatul UE); începerea demersurilor pentru încheierea în cursul anului 2004 a acordului PECA; definitivarea cadrului de reglementare al cooperatie proiectul de act normativ se aflã în procedurã de legiferare parlamentarã. De asemenea, mai mentionãm cã, în prezent, se aflã în curs de amendare cadrul legislativ din domeniul concurentei (legea concurentei si legea ajutorului de stat). (Persoana de contact: Alice ARSINEL, Director, Directia Legislatie, Cooperare Economico- Sociala, Justitie si Afaceri Interne, Ministerul Integrarii Europene, tel: 004021- 3011511, e-mail: alice.arsinel@mie.ro) Programul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea IMM în dezvoltarea exportului. Acest program urmãreste promovarea produselor si serviciilor întreprinderilor mici si mijlocii pe pietele externe; stimularea comunicãrii si a parteneriatului în afaceri la extern; pregãtirea întreprinzãtorilor în domeniul tehnicilor de promovare a exportului; îmbunãtãtirea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la informatii de piatã si facilitarea valorificãrii acestor informatii pe pietele externe. Bugetul programului pentru 2002 a fost de 20 miliarde de lei. Programul a fost lansat in septembrie 2002 si a fost finalizat în decembrie, perioada în care au fost înregistrate 256 de cereri de finantare si au fost aprobate un numãr de 158 de cereri în valoare de 8.773.410.030 lei. (Persoana de contact: Virginia POP, Expert, Directia de Elaborare Implementare Monitorizare Programe pentru IMM si Cooperare Internationalã, tel:004021-336.14.67, fax:004021-336.18.43, e-mail: virginia.pop@mimmc.ro)

23

7. SISTEMUL FISCAL SI ASPECTELE FINANCIARE 7.1. Existã scutiri sau reduceri de impozite pentru întreprinderile mici? Da / Nu. Vã rugãm sã

mentionati orice idee bunã în acest domeniu.

Nu existã scutiri sau reduceri de impozite pentru intreprinderile mici, dar au fost introduse în legea privind taxa pe valoarea adãugatã si în legea privind impozitul pe profit alte mãsuri fiscale de sprijinire a IMM. Astfel, în legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã si legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit sunt reglementate facilitãtile fiscale pentru întreprinderile mici si mijlocii, dupã cum urmeazã: a) amânarea exigibilitãtii TVA. În conditiile Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, pentru livrãrile de masini industriale, mijloace de transport destinate realizãrii de activitãti productive, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de mãsurã si control, automatizãri si produse de software, care au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzãrii si nu au fost niciodatã utilizate, exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã se amânã pe perioada de realizare a investitiei, pânã la punerea în functiune a acesteia, respectiv pânã la data de 25 a lunii urmãtoare datei de punere în functiune a investitiei, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investitiei, când livrãrile respective se efectueazã cãtre IMM. b) suspendarea TVA. În conditiile Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, se suspendã plata taxei pe valoarea adãugatã la organele vamale pentru: - masinile industriale, mijloacele de transport destinate realizãrii de activitãti productive, utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de mãsurã si control, automatizãri, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în tarã si nu au fost niciodatã utilizate, importate de cãtre IMM, în vederea realizãrii de investitii, pe perioada de realizare a investitiei, pânã la punerea în functiune a acesteia, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investitiei; c) Prin Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit s-au introdus facilitãti privind amortizarea suplimentarã si deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea acceleratã, ceea ce asigurã reducerea cotei efective de impozitare. Prin Ordonanta Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscalã, care a modificat prevederile Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, s-a instituit scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pentru arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri imobile, cu urmãtoarele exceptii: operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similarã, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; închirierea amplasamentelor pentru stationarea vehiculelor; închirierea utilajelor si a masinilor fixate în bunurile imobile; închirierea seifurilor. Aceste reglementãri permit sã se opteze între plata taxei pe valoarea adãugatã, prin notificarea în scris organelor fiscale asupra aplicãrii regimului de taxare si aplicarea regimului de scutire. Persoanele care aleg regimul de scutire au obligatia recalc ulãrii TVA dedusã pentru bunurile imobile achizitionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizatã pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numãrul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de scutire. In plus, prin aceeasi ordonantã s/a creat cadrul legal pentru depunerea prin mijloace electronice a declaratiilor de impozite si taxe ( a se vedea si rãspunsurile de la Directia 5). De asemenea, pentru a încuraja înf iintarea si dezvoltarea de microîntreprinderi, Legea nr. 111/2003 pentru aprobarea si modificarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor a stabilit un regim special de impozitare a microîntreprinderilor, dându-se acestora posibilitatea de a opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obtinute din orice sursã, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra acestor venituri. Pot opta la plata acestui impozit persoanele juridice care îndeplinesc cumulativ, urmãtoarele conditii: sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii si/sau desfãsoarã activitate de comert, au de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv, au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la 100.000 euro inclusive, au capital integral privat. Potrivit modificãrilor aduse Ordonantei Guvernului nr. 24/2001 de Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar – fiscalã, persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit pot opta pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul fiscal urmãtor, dacã sunt îndeplinite conditiile mentionate mai sus. Optiunea se comunicã organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, sub forma unei declaratii pe propria rãspundere, pânã la data de 31 ianuarie inclusiv.

24

Avantajele Legii nr. 111/2003 constau în: posibilitatea de a opta între plata impozitului pe veniturile trimestriale obtinute din orice sursã, cu aplicarea unei cote de 1,5%, sau plata impozitului pe profit, conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe venit, cu modificãrile ult erioare; organizarea si conducerea contabilitãtii dupã reguli simplificate; facilitatea referitoare la scãderea din veniturile totale asupra cãrora se aplica cota de 1,5% a valorii caselor de marcat achizitionate de agentii economici; efectuarea controlulu i fiscal se va face nu mai devreme de 2 ani de la data controlului fiscal anterior sau de la data intrãrii în vigoare a ordonantei, cu exceptia cazurilor de evaziune fiscalã. Alte facilitãti fiscale în vigoare sunt: - conform Legii nr. 76/2002, angajatorii care încadreazã în muncã persoane din rândul somerilor, pe care le mentin în activitate pe o perioadã de cel putin 6 luni de la data angajãrii, beneficiazã de reducerea sumei reprezentând contributia datoratã bugetului asigurãrilor pentru somaj. Reducerea contributiei se acordã începând din anul fiscal urmãtor, pentru o perioadã de 6 luni, si constã în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat în conditiile prevãzute mai sus din numarul mediu scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncã din anul respectiv. - reintroducerea scutirii de impozit pentru persoanele care aplicã un brevet de inventie conform prevederilor art. 73 din Legea nr. 64/1991, republicatã. Prin HG nr. 1585/2002. sunt prevãzute normele de aplicare privind scutirea de impozit pe primii 5 ani de aplicare, atât pentru titularul brevetului cât si pentru licentiatii acestuia. De asemenea sunt prevãzute scutiri de impozit pe sumele provenind din cesionarea brevetelor de inventie. 7.2. Au fost luate mãsuri de simplificare a procedurilor acordului cu privire la aceste taxe (impozite)? - Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 529/2003 privind depunerea în format electronic a declaratiilor de impozite si taxe a fost reglementatã depunerea în format electronic, de cãtre plãtitorii de impozite si taxe, inclusiv întreprinderile mici si mijlocii, a declaratiei privind obligatiile de platã la bugetul de stat, decontului privind taxa pe valoarea adãugatã si a declaratiei privind impozitul pe profit, - Formatul electronic al declaratiilor se obtine prin folosirea programului gratuit de asistentã elaborat de Ministerul Finantelor Publice, se transmite organului fiscal competent pe dischetã si va fi însotit de formularul editat de plãtitori cu ajutorul programului de asistentã, semnat si stampilat, conform legii. 7.3 Existã credite fiscale introduse pentru noii întreprinzãtori? Da / Nu. Dacã da, vã rugãm

specificati. Nu existã credite fiscale în România.

7.4. Cum evaluati situatia din tara dumneavoastrã cu privire la accesul financiar, în relatia

întreprinderilor mici si mijlocii cu bãncile si institutiile financiare ? Accesul la finantare s-a îmbunãtãtit, observîndu-se o continuã dezvoltare a interesului bãncilor comerciale privind creditarea sectorului IMM. Astfel, existã bãnci care acordã credite numai IMM (MIRO Bank SA), bãnci care acordã credite de preferintã IMM (Banca Româneascã SA, Banca Comercialã Carpatica SA, Banca ROMEXTERRA SA) precum si bãnci care au lin ii de credite pentru IMM (Banca Comercialã Românã, CEC, Banca Românã pentru Dezvoltare, Raiffeisen Banc, EximBanc, RIB, Alpha Bank, BancPost etc). Cu toate acestea, existã încã unele obstacole care frâneazã încã finantarea sectorului, cum ar fi : - potentialul economic al sectorului IMM nu este încã perceput de cãtre sectorul bancar ca un potential economic real în care trebuie investit si din care poate rezulta profit viitor. -insuficienta cunoastere de cãtre IMM a ofertelor de finantare ale bãncilor, impunându-se în acest sens îmbunãtãtirea fluxului de informatii între participantii la piatã -bãncile se confruntã cu o lipsã a informatiilor cu privire la comportamentul în afaceri al clientilor lor, datoritã inexistentei unui istoric al relatiilor pe care acestia le-au avut cu diversi creditori. Pentru înlãturarea acestui impediment sunt avute în vedere modernizarea Centralei Riscurilor Bancare din cadrul Bãncii Nationale a României si înfiintarea unui birou de credit privat.

25

- unele bãnci nu dispun de o retea teritorialã suficient dezvoltatã, îngreunând accesul IMM la aceastã modalitate de finantare. In plus, unele programe de creditare destinate IMM nu se deruleazã prin toate sucursalele unei bãnci. - IMM întâmpinã dificultãti în prezentarea de garantii la nivelurile solicitate de bãnci, datoritã faptului cã, în conditiile în care mai mare parte a IMM activeazã în domenii precum comertul si serviciile, acestea dispun de un numãr relativ redus de active fixe, neputând oferi garantiile solicitate. Totusi, aceastã situatie s-a îmbunãtãtit ca urmare a înfiintãrii fondurilor de garantare a creditelor la care pot apela IMM (Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Fondul de garantare a Creditului Rural si Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzãtorii Privati). - slaba reprezentare în oferta bãncilor a creditelor pe termen lung acordate IMM, generatã de instabilitatea macroeconomicã (rata ridicatã a inflatiei), gradul ridicat de incertitudine cu privire la durata de viatã a IMM si lipsa unor surse de finantare pe termen lung. 7.5. Sectorul financiar este deschis si receptiv la nevoile întreprinderilor mici si mijlocii din tara

dumneavoastrã? Bãncile sunt pregãtite sã rãspundã nevoilor întreprinzãtorilor mici? În general, se poate vorbi de o crestere a receptivitãtii bãncilor fatã de nevoile sectorului IMM. Unele detalii privind relatia dintre bãncile comerciale si acest sector se impun a fi mentionate: - reorientarea creditãrii dinspre întreprinderile mici si mijlocii cãtre microîntreprinderi; - concentrarea creditelor la nivelul municipiului Bucuresti; - ratele dobânzilor se situeazã pe un trend descendent. Totusi, ratele medii ale dobânzilor practicate la creditele acordate IMM au fost dintre cele mai mari, în comparatie cu alte tipuri de credite; - ponderea mai mare a creditelor destinate finantãrii capitalului de lucru, în raport cu creditele pntru investitii ; - unele bãnci nu includ in mod semnificativ in portofoliul lor de creditare sectorul IMM Pentru alte detalii, a se vedea rãspunsul la intrebarea precedentã. 7.6. Existã în tara dumneavoastrã fonduri garantate de stat? Da / Nu. Dacã da, vã rugãm sã

mentionati cel mai relevant rezultat obtinut. Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM a devenit operational din iunie 2002. Actualmente, existã un numãr de 12 conventii de împãrtire a riscului cu urmãtoarele bãnci: Banca Comercialã Românã, Banca Comercialã Carpatica, Banca Româneascã, EXIMBANK, Banca Românã de Dezvoltare – GSG, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), Raiffeisen Bank România, Banc Post, Romexterra, Romanian International Bank – RIB, Alpha Bank si Eurom Bank. De asemenea, a fost perfectatã conventia de colaborare cu Agentia SAPARD, destinatã sã sprijine întreprinderile mici si mijlocii beneficiare de finantãri din Programul SAPARD. Pînã în prezent au fost înfiintate reprezentante teritoriale în zece orase din tarã, resedinte de judet: Ploiesti, Focsani, Baia – Mare, Cluj-Napoca Timisoara, Bacãu, Buzãu, Iasi, Craiova, Brasov. Alte filiale sunt în curs de înfiintare. FNGCIMM are un capital social vãrsat de 294 miliarde lei, iar la finele anului 2003 va fi de 386.214.860.000. Numãrul total al solicitãrilor de garantare în perioada de la infiintare pânã la începutul lunii septembrie 2003, a fost de 163, cu o valoare totalã de 456 mld. lei. Dintre acestea, au fost acceptate 120 de cereri, acordându-se garantii în valoare totalã de 291,9 mld. Lei. (Persoanã de contact: Silvia CIORNEI, Presedinte, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM, tel: 004021-3101807, fax: 004021- 3101857, e-mail: silvia.ciornei@fngcimm.ro, website: www.fngcimm.ro) 7.7. Existã instrumente financiare neconventionale (capitaluri de risc, “business angels”, etc) care au

fost promovate/introduse/utilizate în tara dumneavoastrã? Vã rugãm, mentionati orice idee bunã în acest domeniu, incluzând cel mai relevant rezultat obtinut.

Da, în România existã urmatoarele instrumente financiare neconventionale: - Fondul Româno-American pentru Investitii (FRAI) FRAI a fost înfiintat în 1994 de Guvernul SUA pentru a contribui la dezvoltarea sectorului privat din România. Scopul este de a sprijini firmele mici si mijlocii din România sã se extindã si sã prospere, oferindu-le acces la

26

finantãri pe termen mediu. În general, sumele investite variazã între 850,000 si 5,000,000 USD si chiar peste, pentru fiecare beneficiar, dar Fondul poate participa sau aranja co-finantãri pentru sume mai mari. Fondul a stabilit programe speciale pentru sume mai mici, cum ar fi “Programul de Micro-Imprumuturi” prin care au fost acordate microcredite, in perioada 2002-2003, pentru un numãr de 1100-1200 de întreprinderi mici si mijlocii . - Oresa Ventures Oresa Ventures urmãreste sã investeascã în firme private al cãror management are o strategie de dezvoltare bine conturatã si care au potential de a deveni lideri în domeniile lor de activitate într -o perioadã de 3 - 5 ani. A fost înfiintat în 1997 si are ca fonduri disponibile pentru România 25 mil USD. Fondul este condus de Global Euro Asia Management Company, iar consultant pentru România este Global Valori Mobiliare. Fondul are ca tinte companiile de automobile, industrie petrochimicã si cele specializate pe bunuri de larg consum. Investitiile fondului nu depãsesc 33% din capitalul social al companiilor respective. Astfel, în perioada 2002-2003, Oresa Ventures a investit capital si a oferit consultantã de specialitate în domeniile financiar, bancar si de marketing pentru 2 IMM. - Barings Private Equity A început operând cu aproximativ 50 mil USD capital de risc si se asteaptã sã atragã alte 60 mil USD. Aproximativ 40% din capitalul fondului este retinut pentru România, având ca tinte societãtile mijlocii si mari ce activeazã în orice sector cu perspective, mai putin industria de media. - Black Sea Fund A fost înfiintat în August 1998. Este al patrulea fond administrat de Global Finance si este afiliat la Greek Latzis Group. Black Sea Fund este succesorul Euromerchant Balkan Fund, administrat de Global Finance International Ltd. Euromerchant Balkan Fund, având disponibili pentru Romania 12 mil USD. Capitalul deja investit este de 14 mil USD. Investit iile au fost fãcute în companii precum Queen, Delrom si Star Foods. Principalele criterii de investitii sunt: minimum 2 mil USD necesari pentru investitia respectivã, pozitie minoritarã activã, participare alãturi de un partener strategic, pozitie semnificativã pe piatã si un management de calitate. - Danube Fund Ltd Danube Fund Ltd. este un fond de investitii de risc ce investeste în principal în România, în companii profitabile cu un mare potential de crestere. Managementul fondului este detinut de Southeastern Europe Management Co., cu sediul în Atena si sucursala la Bucuresti. Capitalul disponibil este de 30 mil USD din care 19 mil USD au fost deja investiti. Investitorii sunt Alpha Credit Group, E.B.R.D., I.F.C. (Banca Mondialã), Bankers Trust, alti investitori institutionali si industriasi greci având proiecte de investitii în regiune. Investitiile trebuie sã îndeplineascã criterii: investitii directe în capital privat sau mixt, pozitie minoritarã, valoarea proiectelor sã fie între 0.5 si 2.5 mil USD , rata rentabilitãtii sã fie de minim 30% pe an. - Fondul Roman Post Privatizare (FRPP) Fondul dispune de 44 milioane Euro si are ca scop investitia în firme românesti mijlocii care au perspective de crestere economicã si pot realiza profit. Contributia fondului poate varia de la 0.3 mil Euro pânã la 3 mil Euro. Aceastã contributie are o duratã limitatã si nu trebuie sã ofere fondului pozitia de actionar majoritar. Administratorul Fondului este GED Capital Development, iar operatiunile Fondului sunt sprijinite prin 10 mil Euro ca asistentã tehnicã oferitã de UE (Uniunea Europeanã), prin intermediul programului Phare.

27

8. CONSOLIDAREA CAPACITATII TEHNOLOGICE A ÎNTREPRINDERILOR MICI 8.1. Existã în tara dumneavoastrã programe cu scopul de a promova rãspândirea tehnologiei cãtre

întreprinderile mici? - ANIMMC a elaborat Programul national multianual de înfiintare si dezvoltare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri finantat de la bugetul de stat. Scopul acestui program este stimularea dezvoltãrii afacerilor si a initiativelor inovative, dezvoltarea (pe plan local) de întreprinderi mici si mijlocii si crearea de noi locuri de muncã. Întreprinderile mici si mijlocii nou-înfiintate, având obiectul de activitate principal în domeniul productiei si prestãrii de servicii vor beneficia de sprijin direct pentru a-si desfasura activitatea în cadrul incubatoarelor tehnologice si de afaceri. Incubatoarele tehnologice si de afaceri oferã întreprinderilor mici si mijlocii incubate, la preturi accesibile, servicii si facilitãti, cum ar fi: asigurarea de spatii de productie independente, pe o perioadã determinatã de timp; acces la utilitãti (energie termicã, electricã, apã, gaz), servicii secretariat, servicii de pazã, servicii de telecomunicatii (telefon, fax, e-mail, internet), servicii de informare si documentare; servicii specializate: consultantã si asistentã în elaborarea planurilor de afaceri si în marketing, instruire în management; asistentã juridicã si de contabilitate (întocmire balantã de venituri si cheltuieli, raportãri contabile), asistentã pentru dezvoltarea de parteneriate nationale si internationale, asistentã în contractarea unor finantãri, asistentã pentru dezvoltarea de parteneriate nationale si internationale, înlesnirea accesului IMM la baza de date si utilizarea experientei universitãtilor acreditate de MECT. În anul 2003 se va demara înfiintarea de incubatoare tehnologice si de afaceri în judetele Hunedoara si Alba. Locatiile vor fi stabilite în baza analizei în teritoriu efectuate de cãtre ANIMMC împreunã cu expertii PNUD. În vederea implementãrii Programului national multianual de înfiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri pentru anul 2003, Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie so licitã asistentã din partea Programului Natiunilor Unite Pentru Dezvoltare. În acest sens s-a avizat Memorandumul de Întelegere între Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si Agentia Nationalã pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie si este în curs de semnare Acordul de co-finantare a Programului national multianual pe perioada 2002 – 2005 de înfiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri pentru anul bugetar 2003. (Persoana de contact: Mariana POPIRLAN, Director, Directia de Elaborare Implementare Monitorizare Programe pentru IMM si Cooperare Internationalã - Agentia Nationalã pentru IMM si Cooperatie, tel: 004021-3361467, e-mail: mariana.popirlan@mimmc.ro). Programe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului: - Programul pentru stimularea aplicãrii inventiilor – INVENT . Obiective: realizarea si testarea modelelor demonstrative; realizarea si aducerea pana la faza de productie a produselor, tehnologiilor sau serviciilor noi. (Persoana de contact: Vergil GANGU, Director de program, Institutul National de Cercetare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii, tel:004021-2302098, fax: 004021-2307258, e-mail: icsit@sunu.rnc.ro) - Programul de relansare economicã prin cercetare si inovare – RELANSIN. Obiective: cresterea competitivitatii unitatilor si grupurilor de unitati economice; adaptarea activitatii unitatilor economice la cerintele si exigentele pietei si penetrarea lor pe noi segmente de piata; (Persoana de contact: Daniel BUNEA, Director de program, Agentia Manageriala pentru Cercetare Stiintifica Inovare si Transfer Tehnologic,tel: 004021-4100400, fax: 004021-4100548, site: www.amcsit.ro) - Programul de calitate si standardizare – CALIST. Obiectiv: crearea si dezvoltarea procedurilor mijloacelor de incercare, care sa permita evaluarea precisa a caracteristicilor produselor, in conditiile unui pret competitiv si ale respectarii standardelor de calitate. (Persoana de contact: Crisan ALBU, Director de program, Academia de Studii Economice, tel:004021-2113995, fax: 004021-2113995, e-mail: calist@calist.ase.ro) - Programul privind societatea informationalã – INFOSOC. Obiective: realizarea si consolidarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea societatii informationale in Romania; dezvoltarea suportului stiintific si tehnologic

28

necesar realizarii structurilor si serviciilor specifice societatii informationale; cresterea gradului de utilizare si a impactului structurilor si serviciilor specifice societatii informationale. (Persoana de contact: Doina BANCIU, Director de program, Institutul National de Cercetare- Dezvoltare in Informatica – ICI Bucuresti, tel:004021-2245262, fax: 004021-2241030, e-mail: doina.banciu@ici.ro) - Programul pentru biotehnologii – BIOTEH. Obiective: dezvoltarea cunoasterii stiintifice din domeniul stiintelor vietii pentru stimularea si sprijinirea inovarii; dezvoltarea cercetarii multisectoriale cu un larg potential de diseminare a informatiilor; promovarea cooperarii interorganizationale la nivel national si international; strategii de rezolvare a problemelor etice si socio – economice, de proprietate intelectuala, inovare si transfer tehnologic. (Persoana de contact: Nicolae MANOLESCU, Director de program, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, tel:004021-2244243, fax:004021-2242815, e-mail: nirad@fx.ro) - Programul pentru dezvoltarea de materiale noi, micro si nanotehnologii – MATNANTECH. Obiective: dezvoltarea cunoasterii stiintifice in domeniile referitoare la materiale noi, micro si nanotehnologii; dezvoltarea de noi tehnologii si materiale avansate. (Persoana de contact: Romulus Dima, Director de program, Universitatea Politehnica Bucuresti – Facultatea de Chimie, tel: 004021-3154193, fax: 004021-3154193, e-mail: r.dima@chim.upb.ro) - Programul InovIMM – Inovare în întreprinderile mici si mijlocii, program initiat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci (OSIM) pune la dispozitia celor interesati servicii de informare tehnologicã din literatura de brevete menite sã ofere produse si tehnologii noi în concordantã cu intentiile de dezvoltare ale respectivilor solicitanti (www.osim.ro). 8.2. Cum puteti evalua impactul acestor programe? In urma competitiilo r organizate în anul 2002 si ulterior, prin programele din Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare, s-au derulat cca 3200 proiecte, dintre care 107 proiecte prioritare, solicitate de ministerele economice pentru a sustine atingerea obiectivelor de dezvoltare prevãzute în strategiile sectoriale din domeniile respective. Acest lucru permite transferarea în mediul economic a rezultatelor respective, multe dintre ele reprezentând produse si tehnologii noi sau îmbunãtãtite. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru programele nationale de cercetare- dezvoltare-inovare au fost majorate cu cca 40% fatã de anul anterior, iar fondurile atrase de la agentii economici pentru cofinantarea acestor proiecte a crescut în aceeasi perioadã cu aproximativ 80%. Ca rezultat al derulãrii acestor programe s -a reusit angajarea a cca 1300 de tineri în institutele de CD, sustinerea dezvoltãrii a 49 centre performante de cercetare din 17 domenii de activitate, pentru a deveni centre de excelentã.. 8.3. Care sunt obs tacolele principale în eficientizarea transferului de tehnologie pentru întreprinderile

mici si cum intentionati sã rezolvati aceste probleme? Obstacolele principale sunt: - stadiul incipient de organizare si functionare a noilor entitãti cu atributii în promovarea si realizarea

transferului tehnologic; - nivelul insuficient de implementare a actiunilor si instrumentelor de diseminare a informatiilor si transferului

de cunostinte; - costurile relativ mari ale noilor tehnologii în conditiile unor resurse financiare reduse de care dispun IMM

românesti; - insuficienta maturitate a pietei financiare pentru a opera cu instrumente financiare specifice cum ar fi: venture

capital, fonduri de capital. Pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare urmãtoarele mãsuri: - cresterea capacitãtii sectorului bancar de a opera cu instrumente financiare de tipul venture capital si capital de

risc, îmbunãtãtirea serviciilor bãncilor cãtre IMM inovative care apeleazã la astfel de instrumente; - dezvoltarea unor scheme de creditare adecvate promovãrii transferului tehnologic. - promovarea protejãrii drepturilor de proprietate industrialã. - facilitarea transferului gratuit al rezultatelor cercetãrii obtinute în cadrul programelor CD din fonduri publice,

cãtre agentii economici interesati;

29

- stimularea dezvoltãrii infrastructurii de inovare si transfer tehnologic (centre si servicii specializate pentru asistentã si informare stiintificã si tehnologicã, incubatoare tehnologice si de afaceri, parcuri stiintifice si tehnologice);

- dezvoltarea capacitãtii proprii a unitãtilor de C-D de a difuza si valorifica patrimoniul stiintific si capitalul tehnologic de care dispun;

- dezvoltarea în continuare a serviciilor electronice de difuzare si prezentare a rezultatelor CD obtinute prin programe finantate din fonduri publice ( site-uri dedicate, realizare baze de date cu înregistrarea acestor rezultate, precum si a brevetelor de inventii).

- stimularea si dezvoltarea capacitãtii de absorbtie si difuzare a rezultatelor CD în mediul economic prin facilitarea accesului IMM la Programele Nationale si Internationale .

8.4. Ce initiative au fost luate pentru promovarea transferului de tehnologie de la institutele de

cercetare cãtre întreprinderile mici si mijlocii? În vederea transferului rezultatelor cercetãrii stiintifice si a transferului de tehnologie catre IMM,

ANIMMC a încheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului un protocol de colaborare, în luna iunie 2003. Totodata este in lucru întocmirea planului de actiune privind transferul de tehnologie de la institutele de cercetare cãtre întreprinderile mici si mijlocii. La initiativa Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului urmeazã a se va infiinta Reteaua Nationala a Entitatilor de Inovare si Transfer Tehnologic. De asemenea, în România este functional un „Innovation Relay Centre”, dezvoltat prin finantare comunitarã prin Programul Cadru 5 care creeazã legãtura între cererea si oferta de rezultate de cercetare. Alte init iative constau în înfiintarea unor organisme cum sunt: - Institutul National pentru IMM-uri, care efectueazã cercetãri, analize proiecte si training pentru IMM înfiintat la initiativa Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si a membrilor CEA desfasoara activitati destinate cresterii competitivitatii intreprinzatorilor, crearii unui mediu favorabil activitatilor de cercetare-dezvoltare, inovare si transfer tehnologic in sectorul IMM-urilor, crearii de retele nationale care sa permita obtinerea de informatii si sa faciliteze realizarea de legaturi cu partenerii din tara si strainatate. - Centrul Tehnic pentru IMM-uri, realizat impreuna cu Universitatea Politehnica Bucuresti, care oferã asistentã tehnicã IMM-urilor - Centrul de Instruire Asistata si Management al Informatiilor pentru IMM-uri, înfiintat în cadrul Centrului Tehnic al Intreprinderilor Mici si MijIocii. Este partener al: Microsoft Romania pentru educarea IT a I.M.M.-urilor, Forumului Francofon al Afacerilor, Companiei LG-Divizia Automatizari. 8.5. Cum puteti evalua progresul tãrii dumneavoastrã în intensificarea cooperãrii interfirme si

formãrii clusterelor? In ultimii ani progresul este vizibil, odatã cu constientizarea importantei cooperãrii inter-firme, când s-au pus bazele conceptului de cluster in Romania. Totusi acesta este slab dezvoltat si deocamdatã, nu prezintã caracteristici de reprezentativitate (existã un cluster în sectorul IT infiintat în zona orasului Timisoara).

8.6. Care sunt principalele probleme în acest domeniu? Slaba informare a întreprinderilor cu privire la posibilitãtile de cooperare si la facilitãtile guvernamentale sau externe existente în acest domeniu; existenta pe piata româneascã a unui numãr redus de companii mari, potentiali beneficiari pentru lanturile de furnizori.

8.7. Vã rugãm sã descrieti initiativele semnificative luate pentru a sustine acest sector (grupuri, retele) - În cadrul Acordului de Cooperare dintre Guvernul Român si cel Flamand se deruleazã proiectul “Ridicarea nivelului de asigurare a calitãtii în sectorul IMM din industria orizontalã auto si formarea de lanturi de furnizori” – CURAS. Proiectul CURAS, demarat în luna ianuarie 2003, este implementat de Agentia Nationalã pentru

30

Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si organizatia CKZ Limburg, promotorul flamand care conduce Centrul pentru managementul si sprijinirea industriei auto din Genk si se va desfãsura pe parcursul a 24 de luni. Obiectivul proiectului constã în ridicarea nivelului de asigurare a calitãtii si utilizarea eficientã a resurselor IMM ce activeazã în industria orizontalã auto. Rezultatul proiectului constã în crearea lantului de furnizori pentru producãtorii români de autovehicole urmãrind ca în pespectivã sã devinã furnizori si subcontractori internationali. (Persoana de contact: Daniela COSTACHE, Expert, Directia de Elaborare Implementare Monitorizare Programe pentru IMM si Cooperare Internationalã - Agentia Nationalã pentru IMM si Cooperatie, tel: 004021-3361467, e-mail: daniela.costache@mimmc.ro)

31

9. UTILIZAREA MODELELOR E – BUSINESS DE SUCCES SI ASIGURAREA UNEI

ASISTENTE DE CALITATE PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI 9.1. Ce fel de initiative politice au fost luate în tara dumneavoastrã pentru a ajuta întreprinderile mici

si mijlocii sã adopte sistemul digital? S-a continuat perfectionarea cadrului legislativ prin adoptarea unor acte normative în domeniul: licitatiei electronice, administrãrii informatizate a documentelor, e-goverment, încasãrii taxelor si impozitelor prin mijloace electronice; Au fost introduse scutiri de taxe vamale pentru importul de tehnicã de calcul, programe software, echipamente si accesorii electronice, precum si scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajatii în sectorul informaticii; Au fost organizate cursuri de pregãtire si perfectionare pentru operarea pe calculator si utilizarea Internet. 9.2. În ce mãsurã existã un cadru legal în tara dumneavoastrã cu privire la comertul electronic? În România au fost promovate reglementãri moderne în domeniu, în conformitate cu ultimele prevederi europene: - Legea nr. 455/2001 (MO nr.429/31.07.2001) privind semnãtura electronicã si H.G. 1259/2001 (MO

nr.847/28.12.2001) privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea acestei legi; - Ordinul nr. 16/2003, publicat in MO 170/20 februarie 2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de

platã cu acces la distantã, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking; - Legea nr. 676/2001 (MO nr.800/14.12.2001) privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia

vietii private în sectorul telecomunicatiilor; - Legii nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal si libera circulatie a acestor date; - HG nr. 1308/20.11.2002 (MO nr. 877/5.12.2002), pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea

Legii nr. 365/2002 (MO 483/5.07.2002); - Decizia nr. 131/9.12.2002 (MO nr.907/13.12.2002) privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea

retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice; - Decizia nr. 138/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind impunerea unor cerinte minimale pentru

furnizarea serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului. - Decizia nr.140/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind aprobarea Planului national de numerotatie ; - Decizia nr.141/16.12.2002 (MO nr. 25/17.01.2003) privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de

utilizare a resurselor de numerotatie; - Decizia nr. 136/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea

pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice; - Decizia nr.137/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea

analizelor de piata si determinarea puterii semnificative pe piatã; - Decizia nr.139/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) pentru stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce

intra in competenta Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii.

9.3. În ce mãsurã întreprinderile mici au adoptat sistemul electronic computerizat - (ICT) si modelele e – business (utilizarea sistemului electronic computerizat - (ICT), accesul la web, propriul web site, utilizarea comertului electronic?

Majoritatea întreprinderilor folosesc ca mijloc de promovare al activitãtii lor site-urile web, datoritã costurilor mai reduse si a rapiditãtii cu care informatia ajunge cãtre posibilii clienti sau parteneri. Prin Reteaua Centrelor EURO INFO s -a realizat o largã campanie de promovare a comertului electronic si a standardelor de comunicatii electronice promovate de asociatiile profesionale de resort.

32

Centrul de Afaceri Transilvania-CAT este o asociatie regionala non-profit, pentru promovarea companiilor membre si realizarea de programe de dezvoltare locala si globala. Un numar de 568 companii asociate la CAT s-au conectat la Internet si au site cu elemente de prezentare. 24% au dezvoltat pagini interactive sau Shop-uri electornice. Primele luni ale anului 2003 au debutat sub impactul creat de punerea in functiune a mecanismelor virtuale pentru depozitele de cunostinte (Knowledge Warehouse) propuse de proiectul LIRIC al Comisiei Europene. Prin aceste noi e/m-tools-uri se continua largirea, vizibilizarea si accesibilitatea pe PRIMA PIATA ELECTRONICA TRANSILVANA http://v-market.ro , ce incorporeaza doua mecanisme virtuale deja consacrate: Bursa Electronica http://e-bursa.ro si Centrul de Afaceri virtual http://e-cat.ro. Numarul de vizitatori a depasit 39.000 pentru http://e-cat.ro si 23.000 de vizitatori pentru http://e-bursa.ro; frecventa a fost de 218 potentiali parteneri/ zi sau 9.1 accesari/ ora.

Bursa electronica http://e-bursa.ro si cele 28 de ringuri virtuale au fost legate de cele mai importante surse interne si externe de informare. Ea functioneazã on-line pe categoriile de produse si sectoare propuse de Breslele Transilvane, conform regulamentului comun elaborat de Bursa Transilvana si CAT. Buletinul Bursier este editat sãptãmânal în formã electronicã http://e-cat.ro/buletinbursier.html dar si tipãritã, pentru clientii care nu s-au conectat pânã acum la Internet. Prin intermediul Bursei Electronice au fost introduse peste 500 de cereri/oferte de mãrfuri si servicii, asigurându-se transparentã si accesibilitate totalã si gratuitã a IMM-urilor. Legãturile E-BURSA cu alte site -uri similare din tarã si strãinãtate au deschis accesul neîngrãdit al companiilor noastre la Single Market si Global Market.

Asociatia Nationalã de Numerotare a Articolelor EAN ROMÂNIA realizeazã în acest an prin membrul sãu BILLA România, prin Centrul de solutii al asociatiei, comunicatii electronice de tip EDI (electronic data interchange) pe relatia business-to-business (prin standarde profesionale EANCOM) între acest centru si principalii lui furnizori. De asemenea asociatia pune la dispozitia membrilor sãi catalogul electronic de produse pe website-ul www.eannet.ro.

9.4. Care sunt principalele bariere ale întreprinderilor mici si mijlocii pentru a adopta sistemul electronic computerizat - (ICT) si modelele e – business?

Comertul electronic se aflã încã în faza incipientã de utilizare. Clientii manifestã temeri în ceea ce priveste securitatea cardurilor de credit, a confidentialitãtii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau întampinã dificultãti în integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, în activitatea curentã a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul cã numãrul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adoptã solutiile comertului electronic este în crestere pentru ambele relatii: business-to-company si business-to-business. 9.5. Cum evaluati disponibilitatea pentru serviciile de asistentã în tara dumneavoastrã?

La 20 iunie 2003, pe site-ul Centrelor Euro Info România a fost lansata pagina de Internet a campaniei “Oportunitati de afaceri in contextul extinderii Uniunii Europene”, care cuprinde informatii generale, utile pentru oamenii de afaceri din Romania si Uniunea Europeana, dar si baze de date cu oferte si contacte de afaceri, surse de finantare. Perspectivei europene i se va adauga un specific romanesc in vederea inlaturarii barierelor culturale si construirii unei baze durabile in afaceri. EIC România organizeazã, printre altele, cursuri de comert electronic, standarde europene, certificarea calitãtii, managementul proiectelor, modele pentru managementul calitãtii, exportul în UE. Majoritatea întreprinderilor folosesc ca mijloc de promovare al activitãtii lor site-urile web, datoritã costurilor mai reduse si a rapiditãtii cu care informatia ajunge cãtre posibilii clienti sau parteneri.

Camera de Comert si Industrie CCIRB, prin Biroul National TIPS, a implementat programul WINNER (women in the new network for entrepreneurial reinforcement) având ca principal obiectiv cresterea rolului femeilor în managementul IMM prin utilizarea TIC, în contextul integrãrii în economia globalã. Programul urmãreste dezvoltarea abilitãtilor femeilor în managementul ICT, si participarea la comertul electronic într-un spatiu de piatã globalizatã, prin organizarea unui program de instruire la distantã si are urmãtoarele activitãti:

- instruirea antreprenorilor în utilizarea ICT în afaceri, managementul antreprenorial, comertul electronic; - asistenta pentru dezvoltarea unei afaceri, la sediul firmei; Winner office sau Help Desks create de

organizatiile ADAf si BOW;

33

- asistentã pentru elaborarea planurilor de afaceri si accesarea proiectelor UE - promovarea lor prin intermediul website - realizarea unui CD ROM continând cursuri de instruire interactivã cu aplicatii multimedia pe Internet

Principalii beneficiari ai proiectului sunt întreprinderile mici si mijlocii conduse de femei antreprenor, asociatii de femei, femei din zone defavorizate, etc. WINNER a avut peste 650 beneficiare directe si un numãr mult mai mare de beneficiare indirecte, cca. 220 utilizatoare a CD-ROM care au urmat cursuri de instruire, peste 200 de firme promovate, fiind considerat un proiect de succes. (Persoana de contact: Iolanda MIHALACHE, Director, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti, tel: 004021-3275133, fax: 3275120; e-mail:imihalache.tips@ccir.ro, website: http://tips.ccir.ro/winner) 9.6. Ce procent al întreprinderilor mici din tara dumneavoastrã utilizeazã serviciile de asistentã? Nu existã o evaluare a gradului de utilizare a serviciilor de asistentã, dar se poate aprecia cresterea interesului pentru instruirea si perfectionarea personalului IMM în acest domeniu. 9.7. Care sunt principalele obstacole pentru ca întreprinderile mici si mijlocii sã utilizeze serviciile de

asistentã? Dotarea cu tehnicã de calcul a IMM la un nivel nesatisfãcãtor, datoritã costurilor relativ ridicate pentru echipamentele de calcul si serviciile de telecomunicatii;

9.8. Vã rugãm sã descrieti orice nouã initiativã a tãrii dumneavoastrã care a fost conceputã sã

îmbunãtãteascã asigurarea unor servicii de asistentã de calitate? Este dezvoltat de cãtre MCTI sub formã de proiect pilot un portal pentru formulare administrative on-line, “one-stop-shop” care va asigura accesul la formularele administratiei publice utilizate frecvent pentru relatia dintre aceasta si cetãteni, respectiv în mediul de afaceri. Portalul furnizeaza informatii la cerere, pe principiul „aici si acum”. Astfel, cetateanul este mai aproape de administratia publica, care raspunde eficient solicitarilor cetatenilor si mediului de afaceri. - Sistemul permite accesarea acestor informatii si in afara programului de lucru a personalului din administratia publica. Cetatenii pot completa formularul „off-line” (sau „on-line” acolo unde este cazul) folosind indrumare (norme) de completare care pot fi transmise cãtre agentii deja corect completate, economisind astfel atât din propriul lor timp, cât si din timpul functionarilor publici. - Beneficiile proiectului sunt: imbunãtãtirea serviciilor publice, eficientizarea acestora si adaptarea lor, pentru a rãspunde cerintelor cetãtenilor. Sistemul are urmãtoarele functii: a) Informarea, prin mijloace electronice, a cetãtenilor cu privire la legislatia si reglementãrile aferente interactiunii dintre acestia si administratia publicã prin informatii proprii portalului-ului sau prin trimiterea la alte surse electronice de informare; b) Informarea, prin mijloace electronice, a cetãteanului cu privire la formularele prin intermediul carora administratia publicã interactioneaza cu cetãtenii si mediul de afaceri precum si a modalitãtilor de completare a acestora; c) Punct “unic” de descãrcare (download) a formularelor si a instructiunilor de completare a acestora. Formularele descãrcate se tipãresc, se completeaza off-line si se depun conform cerintelor individuale ale fiecarui formular; d) Spatiu electronic (Workplace) pentru completarea asistatã a formularelor electronice. Formularele vor fi semnate electronic conform legislatiei in vigoare si trimise agentiilor destinatare prin mijloace electronice ce garanteaza livrarea. Sistemul permite ca, in scopul accesarii mai multor servicii publice oferite prin intermediul mijloacelor electronice, cetateanul sa fie autentificat o singura data, la intrarea in sistem. O altã initiativã este Parcul ITC de la Galati, înfiintat în anul 2002, care pregãteste managerii în utilizarea tehnologiei informatiei.

34

10. DEZVOLTAREA UNEI REPREZENTÃRI MAI PUTERNICE SI MAI EFICIENTE A INTERESELOR ÎNTREPRINDERILOR PE PLAN NATIONAL SI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE 10.1. Câte organizatii de reprezentare a întreprinderilor mici si mijlocii existã la nivel national? Sunt

bine organizate? Puteti face o enumerare a celor mai importante organizatii si sã furnizati informatii despre specificul lor. (sectoarele specifice sau tipuri de companii, obiectivul specific al organizatiei) si indicati cât de reprezentative sunt (procentul membrilor pe totalul companiilor).

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, care promoveazã si apãrã interesele întreprinderilor private mici si mijlocii, fiind organizatia care reprezinta Romania în WASME si UEAPME. Presedintele CNIPMMR este – începind din mai 2002 - unul dintre vicepresedintii WASME. CNIPMMR are 74 de filiale in toata tara si aproximativ 57.000 de membri (asociatii profesionale, intreprinderi comerciale sau fundatii) reprezentând toate domenile de activitate. În cadrul UGIR-1903 existã UNIMM - Uniunea Nationalã a Întreprinderilor Mici si Mijlocii ca structurã distinctã a Confederatiei, cuprinzând peste 1000 de IMM-uri membre ale UGIR -1903 distribuite în toate filialele regionale si organizatiile patronale membre. Camerele de Comert si Industrie judetene, Camera de Comert si Industrie a Municipiul Bucuresti si asociatiile profesionale sectoriale au reprezentate IMM în cadrul acestora. 10.2. Sunt reprezentate pe întreg teritoriul? Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) are 74 de filiale pe întreg teritoriul tãrii care asigurã (potrivit normelor legale in viguare) reprezentativitatea membrilor consiliului (CNIPMMR) la nivel local (national). O parte din aceste filiale au si personalitate juridicã, iar altele sunt organizate potrivit Legii Patronatelor, in consilii locale ale IMM. Uniunea Generalã a Industriasilor din România –1903 (UGIR-1903) are 42 filiale teritoriale si 46 de organizatii patronale. 10.3 Participã la procesul de stabilizare al politicii? Sunt legale sau sunt fãcute prin alte forme? Vã

rugãm me ntionati o metodã în acest domeniu (referitor la consiliul consultativ) Membri desemnati ai Conducerii Alese si Executive la nivel Central a CNIPMMR participa la CES la dezbaterile care au loc – pe comisii de lucru – sau in Comisiile de Dialog Social de la nivelul tuturor Ministerelor si Agentiilor. Toti presedintii filialelor judete ale CNIPMMR sau reprezentantii desemnati de ei, participã la sedintele Comisiilor de Dialog Social Judetene de la Prefecturi. In conformitate cu Protocoalele incheiate si negocierile dintre Patronatele reprezentative la nivel national, CNIPMMR participa, prin reprezentantii desemnati de Filialele Judetene, in Comisiile Tripartite din: Consiliile de Administratie al Caselor Judetene de Sanatate, Consiliile Consultative ale Agentiilor Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, Comisiile Judetene de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesionala ale CNFPA si prin Magistratii Asistenti la solutionarea litigiilor la nivelul Tribunalelor Judetene, aparind interesele IMM si a reprezentantilor acestora. (Persoana de contact: Rodica Stoica, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, tel: 004021- 2109078; e-mail: office@cnipmmr.ro) 10.4. Organizatiile întreprinderilor mici si mijlocii sunt reprezentate în dialogul social? În Comisia de Dialog Social constituitã la nivelul Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie sunt numiti, ca membrii, reprezentantii urmãtoarelor organizatii ale întreprinderilor mici si mijlocii :

- Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania; - Confederatia Patronalã UGIR 1903;

35

- Uniunea Generalã a Industriasilor din România; - Uniunea Nationalã a Patronatului Român; - Confederatia Patronalã din Industria României; - Confederatia Nationalã a Patronatului Român; - Consiliul National al Patronilor din România; - Patronatul National Roman.

De asemenea, este în curs de înfiintare Comitetul National Consultativ pentru Dezvoltare sectorului IMM, în care sunt reprezentate peste 40 de organizatii neguvernamentale si institutii guvernamentale, dintre care: 10 ministere, 8 agentii de dezvoltare regionalã, 5 sindicate si 9 organizatii patronale. Comitetul va fi coordonat de ANIMMC.

36

SECTIUNEA 2: CLASIFICAREA DOMENIILOR Vã rugãm sã clasificati domeniile Cartei potrivit unui anumit numãr de criterii. În aceastã clasificare, 1 = cel mai important /relevant si 10 = cel mai putin important /relevant Directia Cartei In care domeniu

tind sa se situeze nevoile exprimate ale intreprinderilor mici- id est ce cer cel mai mult intreprinderile mici ?

Care este aprecierea guvernului tãrii dumneavoastrã în privinta însemnãtãtii diferitelor domenii - id est care domenii credeti ca vor avea cel mai mare impact structural asupra îmbunãtãtirii mediului de afaceri din tara dumneavoastrã?

Cum apreciazã Guvernul unde este mediul de afaceri din tara dumneavoastrã cel mai dezvoltat? –id est unde credeti cã aveti cea mai bunã practicã de oferit ?

In care domeniu prevedeti o actiune la nivel politic în urmatoarele 12 luni ?

1. Educatia si instruirea întreprinzãtorilor

5 5 3 3

2. Initierea mai putin costisitoare si mai rapidã a afacerilor

3 2 10 1

3. Legisla tie si reglementãri mai bune

4 1 1 2

4. Asigurarea calificãrii necesare

7 6 9 6

5. Îmbunãtãtirea accesului on-line

10 10 5 9

6. Extinderea pe multiple pie te

6 7 4 10

7. Sistemul fiscal si aspectele financiare

2 3 8 5

8. Consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici

1 4 2 4

9. Utilizarea modelelor e – business de succes si asigurarea unei asistente de calitate pentru întreprinderile mici

9 9 6 6

10. Dezvoltarea unei reprezentãri mai puternice si mai eficiente a intereselor întreprinderilor pe plan national si la nivelul uniunii europene

8 8 7 7

37

SECTIUNEA 3: PLANURI SI ETALOANE

• Târgul pentru IMM

Domeniul Cartei : educatia si instruirea întreprinzãtorilor si asigurarea calificãrii necesare Obiectiv/etalon: promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltarii afacerilor si ocuparea fortei de munca prin facilitarea contactelor între potentialii întreprinzatori/întreprinderile mici si mijlocii si agentii economici/institutii publice sau private, îmbunãtãtirea accesului la informatii, precum si cresterea performantelor economice ale IMM. Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: promovarea culturii antreprenoriale si dezvoltarea spiritului antreprenorial prin manifestãri expozitionale –organizarea logisticã a Târgului pentru IMM, elaborare si tipãrire de brosuri si materiale promotionale Târgul pentru IMM s-a desfãsurat pentru prima datã în anul 2002, fiind o manifestare organizatã si promovatã de Agentia Nationalã pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. In anul 2003 târgul are loc si la nivel regional (în sase orase: Piatra Neamt, Brasov, Deva, Timisoara, Cluj, Constanta), fiind organizat în colaborare cu Societatea Germanã pentru Cooperare Tehnica, prin Programul IBD/WBF, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, Prefecturile judetene si Camerele de Comert si Industrie teritoriale. Prin Ordinul Ministrului nr. 114/26.05.2003 a fost aprobatã procedura de implementare a programului pentru organizarea TIMM. La TIMM, firmele si institutiile publice sau private expozante oferã servicii destinate activitatilor de constituire si dezvoltare a unei întreprinderi, în principal referitor la consultantã juridicã si economicã, marketing, activitãti financiare, de asigurãri si leasing, educatie si formare profesionala, precum si o serie de produse si servicii specifice, strict necesare pentru buna func tionare a oricarei firme: biroticã, tehnologia informatiei si comunicãrii etc. De asemenea, manifestarea va avea si o însemnatã componentã de instruire, sustinutã de expertii români si straini, care va consta în organizarea de evenimente interactive, seminarii si mese rotunde, structurate pe trei domenii de maximã actualitate: initierea unei afaceri, dezvoltarea întreprinderii si instruirea personalulu i si managerilor. Totodata, pentru a reliefa performantele IMM-urilor din anul precedent se va organiza si Topul Judetean al IMM-urilor. În cadrul editiei care va avea loc la Bucuresti în luna octombrie 2003 vor fi aproximativ 100 de firme expozante ce is i vor expune oferta pe o suprafata de 2.000 mp, organizatorii estimând un numar de 10.000 de vizitatori. Pentru a evidentia întreprinderile mici si mijlocii care au atins performante semnificative în anul precedent va fi organizata cea de-a doua editie a Topului National al Întreprinderilor Mici si Mijlocii. Clasificarea se va face dupa un sistem de indicatori de performanta economico-financiarã în care se vor pondera cifra de afaceri (20%), rata profitabilitatii (profit brut/cifra de afaceri – 35%), productivitatea muncii (cifra de afaceri/numar de salariati – 20%), efortul de dezvoltare (25%). Anul acesta se va realiza si câte un clasament pentru fiecare judet, în care va fi premiat cel mai reprezentativ IMM. Topul va mai cuprinde si clasamentele construite în functie de mãrime (microîntreprinderi, întreprinderi mici si întreprinderi mijlocii), pe baza de criterii specifice: - întreprinderile producatoare cu cel mai mare volum de export direct; - întreprinderile care au creat cele mai multe locuri de munca în anul 2002; - întreprinderea cu cele mai multe brevete de inventie acordate.

• Programul na tional multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii în dezvoltarea exportului

Domeniul Cartei : educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare , consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: facilitarea accesului IMM românesti pe pie tele externe si cresterea ponderii sectorului IMM în exportul României, cresterea exporturilor sectorului IMM cu un ritm mediu anual de 10%

38

Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: îmbunãtãtirea accesului IMM pe pietele externe/suport financiar pentru IMM (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Obiectivul Programului este facilitarea accesului întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) românesti pe pie tele externe, a afirmãrii si valorificãrii potentialului de export al acestora, precum si reducerea decalajului de informatii de piata, servicii de consultantã si instruire a IMM românesti fatã de cele din Uniunea Europeanã. Programul urmãreste: c) promovarea produselor si serviciilor întreprinderilor mici si mijlocii pe pietele externe; d) stimularea comunicãrii si a parteneriatului în afaceri la export; e) pregãtirea întreprinzãtorilor în domeniul tehnicilor de promovare a exportului; f) îmbunãtãtirea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la informatii de piatã si facilitarea valorificãrii

acestor informatii pe pietele externe. Cheltuielile privind activitãtile eligibile pentru fiecare beneficiar selectat se suportã partial de la bugetul de stat pânã în limita a 60% din valoarea fiecãrei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fãrã sã depãseascã plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilã si în limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar. Pentru anul 2002 suma totalã a alocatiei bugetare acordate a fost de 8,8 miliarde lei, iar pînã la pentru anul 2003, pânã la sfârsitul lunii august, alocatia bugetarã acordatã ajunsese la 2,9 miliarde lei. Numãrul de cereri de finantare pentru anul 2002 a fost de 285 din care au fost aprobate 157, iar pentru anul 2003 aceleasi cifre au ajuns la valorile de 381, respectiv 35. Pentru anul 2003 programul este încã în curs de desfãsurare Termenul limitã/perioada de realizare: anii 2003-2005

• Programul de sus tinere a investitiilor realizate în sectoare industriale importante

Domeniul Cartei : consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: cresterea volumului de activitate si a competitivitãtii IMM si crearea de noi locuri de muncã. Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: sustinerea IMM în sectoare economice prioritare/cresterea ofertei de produse si servicii pe piatã (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat). Procedura de implementare a programului a fost aprobatã prin ordinul ministrului nr. 51/4.03.2003, fiind publicatã în Monitorul Oficial nr. 245/10.04.2003. Beneficiarii creditului în conditiile programului sunt întreprinderile nou-înfiintate, micro întreprinderile, precum si întreprinderile mici si mijlocii care îndeplinesc, cumulativ, la data solicitãrii, urmãtoarele criterii de eligibilitate:

- sunt organizate în baza Legii nr.31/1990 privind societã tile comerciale, cu modificãrile si completãrile ulterioare si îsi desfãsoarã activitatea în România;

- au capital social integral privat; - si-au îndeplinit la termen obligatiile exigibile de plata a contributiilor, impozitelor si taxelor cãtre bugetul

de stat, bugetele speciale si bugetele locale, prevãzute de legisla tia în vigoare; - nu au credite restante; - nu sunt în stare de faliment ori de lichidare, nu au afacerile administrate de un judecator-sindic, nu au

activitãtile comerciale suspendate sau nu se aflã într-o situatie similarã cu cele mentionate mai sus, reglementatã de lege;

- nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în una dintre situatiile prevãzute la lit.g); - nu au ca actionar sau asociat cu o pondere de peste 25% din capitalul social persoane juridice care nu se

încadreazã în categoria IMM, conform art.4 alin. (3) din Legea nr. 133/1999, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

39

Costurile eligibile se sustin, prin alocatie financiarã nerambursabilã (AFN), investitiile realizate de beneficiarii eligibili în sectoarele economice/activitã tile eligibile prevãzute în anexã la procedura de implementare a Programului. Alocatia financiarã nerambursabilã constituie pânã la 40% din costul proiectului si se acordã împreunã cu un credit BCR care acoperã 45% din costul proiectului, beneficiarul finantãrii urmând sã acopere restul de 15%. Se pot finanta numai achizitiile de masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport, mãrfuri care sunt noi. Programul are un buget alocat pentru anul 2003 de 80 miliarde lei si se deruleazã prin Banca Comercialã a României. Termenul limitã/perioada de realizare: anii 2003-2005

• Programul national multianual de înfiintare si dezvoltare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri

Domeniul Cartei: initierea mai putin costisitoare si mai rapidã a afacerilor/ consolidarea capacitatii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: stimularea dezvoltãrii afacerilor si a initiativelor inovative, dezvoltarea pe plan local de întreprinderi mici si mijlocii, cresterea competitivitãtii IMM si crearea de noi locuri de muncã. Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: asigurarea infrastructurii de afaceri necesare cresterii competitivitãtii IMM/servicii suport pentru sustinerea IMM inovative si a transferului tehnologic cãtre IMM (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul national multianual de înfiintare si dezvoltare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri este elaborat de Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie începând cu anul 2002. În anul 2003 s-a demarat înfiintarea de incubatoare tehnologice, prin intermediul programului derulat de Agentia Nationalã pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. Locatiile vor fi stabilite în baza analizei în teritoriu efectuate de cãtre ANIMMC împreunã cu expertii PNUD. În vederea implementãrii Programului national multianual de înfiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri pentru anul 2003, Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie a solicitat asistentã din partea Programului Natiunilor Unite Pentru Dezvoltare. În acest sens s-a avizat Memorandumul de Întelegere între Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si s-a semnat Acordul de co-finantare a Programului national multianual pe perioada 2002 – 2005 de înfiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri pentru anul bugetar 2003. Bugetul alocat programului pentru anul 2003 este de 10 miliarde lei, aceeasi alocatie bugetarã fiind propusã în principiu si pentru anul 2004. Termenul limitã/perioada de realizare: anii 2003-2005

• Programul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire si consultantã

Domeniul Cartei: educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare si utilizarea modelelor e – business de succes Obiectiv/etalon: afirmarea si valorificarea potentialului de productie si de servicii al IMM, prin diminuarea decalajului de instruire a personalului având functii de decizie si/sau de executie din IMM românesti fatã de cele din Uniunea Europeanã si facilitarea accesului IMM la servicii de consultantã.

40

Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: asigurarea infrastructurii de afaceri necesare cresterii competitivitãtii IMM/constituirea retelelor de consultantã (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire si consultantã este derulat de Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie începând cu anul 2002. Cheltuielile privind activitãtile finantate pentru fiecare beneficiar selectat se suportã partial de la bugetul de stat, reprezentând 60% din valoarea fiecãrei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fãrã sã depãseascã plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilã si în limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar. Activitãtile pentru care se acordã alocatii bugetare în cadrul programului:

c) Instruirea personalului IMM având functii de deciz ie si/sau de executie, pe tematici prioritare; management, marketing, strategie si planificare, surse si metode de finantare a investitiilor si în alte domenii prioritare pentru desfãsurarea activitãtilor întreprinderii

d) Consultantã acordatã IMM eligibile pentru elaborarea planurilor de afaceri si de marketing, accesarea surselor de finantare, consultantã în domeniul sistemelor de standardizare, certificarea calitãtii conform normelor UE, în domeniul cooperãrii interne si internationale (în completare parteneriate si surse externe).

Pentru anul 2002 suma totalã a alocatiei bugetare acordate a fost de 2,9 miliarde lei, iar pînã la sfârsitul lunii august 2003, alocatia bugetarã acordatã ajunsese la 7,8 miliarde lei. Termenul limitã/perioada de realizare: anii 2003-2005

• Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii Domeniul Cartei: sistemul fiscal si aspectele financiare Obiectiv/etalon: cresterea accesului IMM la finantare (prin intermediul schemei de garantare). Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: încurajarea bãncilor românesti care abordeazã deja sectorul IMM, prin intermediul schemei de garantare, sã-si sporeascã dimensiunea creditelor lor sau sã dea credite clientilor care, în caz contrar, ar fi perceputi drept prea riscanti sau ca având garantii prea mici. Si în 20034 s-a continuat capitalizarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, capitalul social al fondului ajungând la suma de 294 miliarde lei, transa alocatã prin bugetul ANIMMC în trimestrul II a.c,. fiind de 60 miliarde lei; de asemenea a continuat cresterea gradului de reprezentare a fondului în teritoriu, prin înfiintarea de noi sucursale, cu încã 4 reprezentante, urmând ca pânã la sfârsitul anului 2003 sã mai fie înfiintate încã 6 sucursale. Cele 10 reprezentante care functioneazã în orasele Baia Mare, Timisoara, Focsani, Bacãu, Ploiesti, Pitesti, Cluj, Craiova, Brasov si Iasi. Pentru dezvoltarea activitãtii de garantare, FNGCIMM a mai încheiat în perioada de referintã o conventie cu o nouã institutie financiarã, astfel cã pânã în prezent fondul are încheiate 12 conventii cu urmãtoarele bãnci: Banca Comercialã Românã, Banca Românã de Dezvoltare – GSC, Eximbank, Banca Româneascã, Casa de Economii si Consemnatiuni, Raiffeisen Bank Romania, Banc Post, Alpha Bank, Romanian International Bank, Banca Romexterra, Banca Comercialã Carpatica si Eurom Bank. De asemenea, a fost încheiatã conventia cu Agentia Sapard în scopul sustinerii IMM participante în Programul SAPARD.

4 HG nr. 1048/ 2001 (MO nr. 682/29.10.2001) pentru aprobarea programelor pentru crearea Fondului Naþional de Garantare a Creditelor

pentru IMM; HG nr. 1211/2001 (MO nr. 785/11.12.2001) pentru crearea Fondului Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM

41

Pentru cresterea interesului bãncilor si atragerea unui numãr cât mai mare de IMM beneficiare de garantii acordate de fond, a fost dezvoltat un nou produs „conventia si scrisoarea de garantare = conventia de garantare”. Avantajele noului produs fatã de cel practicat pânã în prezent sunt:

- plata integralã a garantiei la prima solicitare a bãncii, spre deosebire de modelul anterior (conventia de împãrtire a riscului) cu plata efectuatã în douã etape la declansarea executãrii silite/procedurii falimentului, respectiv dupã finalizarea acesteia;

- plata garantiei aferente creditelor în valutã pe baza cursului de schimb valutar al BNR de la data înregistrãrii la fond a cererii de platã a bãncii, spre deosebire de utilizarea cursului de schimb de la data solicitãrii de garantare a bãncii, cum prevedea conventia de împãrtire a riscului.

S-au încheiat conventii de garantare cu: Raiffeisen Bank Romania, Banca Romterra, Eurom Bank, Banca Comercialã Carpatica si Banca Româneascã; sunt în negociere încheierea de astfel de conventii cu alte 7 bãnci cu care fondul are încheiate si conventii de împãrtire a riscului. Comisioanele practicate de FNGCIMM pentru garantiile acordate sunt: - pentru garantiile acordate pe baza conventiilor de împãrtire a riscului:

• 1,5% pentru credite in lei si în valutã pe termen scurt; • 2,5% pe an pentru credite în lei pe termen mediu si lung; • 1,6% pe an pentru credite în valutã pe termen mediu si lung.

- pentru garantiile acordate pe baza conventiilor de garantare: • 3,0% pe an pentru credite în lei, clasificate de bãnci în categoria „standard”; • 2,5% pe an pentru credite în valutã clasificate de bãnci în categoria „standard”; • 3,5% pe an pentru credite în lei clasificate de bãnci în categoria „în observatie”; • 3,0% pe an pentru credite în valutã clasificate de bãnci în categoria „în observatie”.

Prin garantiile acordate, FNGCIMM a sprijinit, în principal, proiecte de investitii pe termen mediu si lung, astfel ca din totalul de 120 garantii aprobate, un numãr de 70 de garantii sunt aferente creditelor pe termen mediu si lung, respectiv 165,7 miliarde lei (56,8%), fatã de 126,1 miliarde lei (43,2%), cât reprezintã garantiile aferente creditelor pe termen scurt. Aceasta în conditiile în care, la nivel bãncilor activitatea de creditare a acestora s-a orientat spre acordarea de credite pe termen scurt. Astfel, în conformitate cu Buletinul lunar al BNR nr. 6/2003 creditele pe termen mediu si lung au avut o pondere de 49,5% din totalul creditelor acordate de bãnci. Ar trebui mentionat cã, în 2003, prin cresterea capitalului social al FNGCIMM cu 100 miliarde lei s-a fãcut posibilã acordarea garantiilor pentru 120 IMM-uri în valoare de 291,9 miliarde lei. Valoarea garantiilor acordate reprezintã 99.3% din capitalul social actual al fondului.

• Programul national multianual pe perioada 2003-2005 pentru sustinerea comerciantilor Domeniul Cartei: educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare Obiectiv/etalon: facilitarea accesului comerciantilor, persoane fizice sau juridice autorizate, la cursuri de pregãtire si specializare profesionalã, pentru asigurarea prestãrii de servicii de calitate cãtre consumatori în cadrul activitãtilor de comercializare a produselor si serviciilor de piatã. Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: asigurarea infrastructurii de afaceri necesare cresterii competitivitãtii IMM/constituirea retelelor de consultantã (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul este derulat de Agentia Nationalã pentru Intrepidneri Mici si Mijlocii si Cooperatie. Obiectivul programului îl constituie sprijinirea comerciantilor, persoane fizice sau juridice autorizate sã desfãsoare activitã ti de comercializare a produselor si serviciilor de pia tã, prin facilitarea accesului comerciantilor la cursuri de pregãtire si specializare profesionalã. Programul urmãreste sprijinirea comerciantilor prin acordarea de alocatii financiare nerambursabile pentru:

42

a) participarea la cursuri de formare /calificare profesionalã în meseriile de bazã din comertul cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publicã. b) participarea la cursuri privind notiuni fundamentale de igienã, necesare în activitãtile de comercializare a produselor alimentare. c) participarea la cursuri de specializare /perfectionare profesionalã pentru dobândirea de competente profesionale suplimentare si aprofundarea cunostintelor de specialitate. Bugetul alocat Programului, de la bugetul de stat pentru anul 2003, este de 3,6117 miliarde lei, defalcat astfel:

- 3,4117 miliarde lei – pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile beneficiarilor eligibili, pentru activitãtile prevãzute la pct.2;

- 0,2000 miliarde lei – cheltuieli pentru implementarea, administrarea, monitorizarea si evaluarea programului (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii).

Alocatiile financiare nerambursabile se vor folosi exclusiv pentru atingerea scopului pentru care au fost aprobate

• Programul national multianual pentru sus tinerea mestesugurilor si artizanatului

Domeniul Cartei: educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare si utilizarea modelelor e – business de succes Obiectiv/etalon: stimularea practicãrii mestesugurilor artistice traditionale, protejarea si relansarea productiei de obiecte de artã popularã si artizanat cu specific traditional, cresterea numãrului de locuri de muncã în domeniu Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: îmbunãtãtirea accesului IMM pe pietele externe/suport financiar pentru IMM (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul national multianual pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului este derulat de Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. Procedura de implementare a programului a fost aprobatã prin Ordinul presedintelui nr.122/11.09.2003, fiind publicatã în Monitorul Oficial nr. 663/18.09.2003. Beneficiari de prevederile programului sunt persoanele juridice sau persoanele fizice care se încadreazã la data solicitãrii în una din urmãtoarele categorii: a) sunt organizate în baza Decretului-Lege nr.66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei

mestesugãresti si a Legii nr.109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) sunt organizate în baza Legii nr.31/1990 privind societãtile comerciale, cu modificãrile si completãrile ulterioare si îndeplinesc conditiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici si mijlocii, potrivit dispozitiilor Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

c) sunt constituite ca asocia tii profesionale sau fundatii si au ca scop promovarea mestesugurile artistice traditionale, a artei populare si artizanatului.

d) sunt persoane fizice sau asociatii familiale autorizate sã desfãsoare activitãti în baza liberei initiative conform Legii nr.507/2002 privind organizarea si desfãsurarea unor activitãti economice de cãtre persoane fizice, în domeniul mestesugurilor artistice traditionale, artei populare si artizanatului.

Prin program se sustin prin alocatie financiarã nerambursabilã, dar fãrã sã depãseascã plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibilã si în limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, urmãtoarele activitãti eligibile: a) participãri la târguri si expozitii internationale, organizate în strãinãtate, cu stand propriu sau în asociere cu

alti agenti economici; b) participãri la târguri si expozitii, organizate în tarã, cu stand propriu sau în asociere cu alti agenti economici; c) elaborarea si productia de materiale tipãrite de promovare a agentului economic, redactate în limbi de largã

circulatie internationalã;

43

d) realizarea unui site pe Internet pentru prezentarea activitãtii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate.

Termenul limitã/perioada de realizare: anii 2003-2006

• Proiect de sustinere a dezvoltãrii IMM din industria alimentarã derulat în colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrialã (UNIDO)

Domeniul Cartei: educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare si consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: introducerea sistemului de asigurare a calitãtii, realizarea de centre de informare tehnologicã si consiliere, precum si cresterea calificãrii IMM din domeniul industriei alimentare Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: sprijinirea IMM-urilor în sectoarele economice prioritare, cresterea competivitãtii acestora si cresterea pe piatã a ofertei de produse si servicii Principalele sectoare din domeniul alimentar pentru care proiectul este destinat sunt lactate, carne, legume si fructe. Proiectul are urmãtoarea destinatie:

a) Înfiintarea centrelor de colectare a laptelui la standarde europene si introducerea sistemului de asigurare a calitãtii pe circuitul crescãtor de animale – întreprindere de prelucrare a laptelui;

b) Realizarea de centre de instruire, dezvoltarea productiei si transferului tehnologic, capabile sã actioneze ca centre de informare tehnologicã si consiliere pentru crescãtorii de animale si IMM cu activitate în domeniul prelucrãrii laptelui si a produselor lactate; Cresterea competitivitãtii produselor conservate din legume si fructe pe pia ta internã si internationalã prin implementarea sistemului de protectie a consumatorului si a sistemului de asigurare a calitãtii, diversificarea productiei si introducerea tehnologiilor ieftine si moderne de productie în IMM;

c) Cresterea competitivitãtii institutiilor din domeniu si cresterea calificãrii IMM din domeniul industriei alimentare prin scolarizare si sprijin tehnic pentru introducerea si diseminarea tehnicilor si tehnologiilor moderne de procesare în domeniul alimentar pentru cresterea profitului realizat de agentii economici si implementarea principiilor tehnologiilor curate si a tehnicilor de marketing;

d) Suport privind înfiintarea asocia tiilor procesatorilor din domeniile de interes. Programul vizeazã producãtori locali din domeniile: a) produse lactate - judetele Iasi si Neamt; b) carne de vaca - judetele Iasi si Neamt; c) legume-fructe - judetele: Constanta, Ialomita, Ilfov si Teleorman (judete cu rata somajului destul de ridicatã si potential agricol ridicat). Programul va dura 18 luni, si va începe în luna septembrie a.c. având un buget alocat pentru anul 2003 de 142 mii dolari SUA. Valoarea totalã a proiectului este de 663 mii Euro. Termenul limitã/perioada de realizare: 18 luni (septembrie 2003 – februarie 2005).

• Programul CURAS - Ridicarea nivelului de asigurare a calitãtii în sectorul IMM din industria orizontalã auto si formarea de lanturi de furnizori (program de cooperare între România si Guvernul Flamand)

Domeniul Cartei: educatia si instruirea întreprinzãtorilor, asigurarea calificãrii necesare si consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: IMM-urile furnizoare de componente de pe plan local sã îsi consolideze pozitia fatã de producãtorii români de autovehicule în prima etapã si, dupã o perioadã, sã poatã îndeplini conditiile necesare pentru a desfãsura activitãti de subcontractare pe piata internationalã

44

Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: sprijinirea IMM-urilor în sectoarele economice prioritare, cresterea competivitãtii acestora si cresterea pe piatã a ofertei de produse si servicii Contributia oferitã de Guvernul Flamand: 179.945,38 euro iar contributia solicitatã din partea Guvernului Român: 31.760,05 euro. Proiectul are ca obiective ridicarea nivelului de calitate si formarea de lanturi de furnizori în cadrul industriei auto, pentru a îmbunãtãti performantele comune si individuale atât la nivel regional, national, cât si intenational. Începând cu ianuarie 2003 si pânã în luna decembrie 2004 se va actiona în cinci domenii: a) informare si comunicare b) instruire si calificare; c) proiecte de co-operare; d) marketing si rela tii publice; e) internationalizare. Prin transferul de cunost inte si experientã si prin formarea unui lant de furnizori, CKZ Limburg si Agentia Nationalã pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie doresc ca furnizorii de componente de pe plan local sã îsi consolideze pozitia fatã de producãtorii români de autovehicule în prima etapã si, dupã o perioadã , sã poatã îndeplini conditiile necesare pentru a desfãsura activitãti de subcontractare pe piata internationalã. Grupul tintã este sectorul auto din România, si anume IMM producãtoare de piese si componente. Beneficiarii directi sunt furnizorii principali si secundari de componente si organizatia-cluster care se va înfiinta prin acest proiect. IMM care activeazã în acest sector sunt în numãr de 230, cu o cifrã de afaceri totalã de aproximativ 43 milioane EURO si un numãr total de angajati de circa 3.900. Gama de produse acoperã aproape toate categoriile de piese si componente, având impact asupra tuturor ramurilor industriale. Termenul limitã/perioada de realizare: 24 de luni (ianuarie 2003 – decembrie 2004)

• Programul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitãtilor întreprinderilor mici si

mijlocii" (derulat prin MIE)

Domeniul Cartei: consolidarea capacitatii tehnologice a întreprinderilor mici Obiectiv/etalon: crearea de noi locuri de muncã, sporirea competitivitãtii produselor autohtone . Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: sustinerea IMM în sectoare economice prioritare/cresterea ofertei de produse si servicii pe piatã (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitãtilor întreprinderilor mici si mijlocii" a fost lansat în anul 2003 de cãtre Ministerul Integrãrii Europene în baza HG nr. 322/2003, având un buget alocat de 408.804 milioane lei pe perioada 2003-2004. Procedura de implementare a acestui subprogram a fost aprobatã prin Ordinul ministrului dezvoltãrii si prognozei nr. 101/14.04.2003 (MO nr. 383/3 iunie 2003). Subprogramul se adreseazã societãtilor comerciale mici si mijlocii cu capital integral privat care îsi desfãsoarã activitatea în localitã ti urbane cu o popula tie sub 100 mii locuitori si cu o ratã a somajului care depãseste media pe tarã si asigurã o finantare nerambursabilã cu valoarea cuprinsã între 350 milioane lei si 3,5 miliarde lei, reprezentând maxim 50% din valoarea eligibilã a proiectului. Subprogramul este implementat de Ministerul Integrãrii Europene împreuna cu Agentiile pentru Dezvoltare Regionalã si va fi încheiat la 31 decembrie 2004. Termenul limitã/perioada de realizare: 2003-2004

• Programul pentru cresterea competitivitãtii industriale (derulat prin Ministerul Economiei si Comertului)

Domeniul Cartei : consolidarea capacitãtii tehnologice a întreprinderilor mici

45

Obiectiv/etalon: cresterea competitivitãtii produselor industriale (obiectiv principal în Planul National de Dezvoltare) Tipul de mãsuri care vor fi întreprinse pentru a atinge aceasta: sustinerea IMM în sectoare economice prioritare/sustinerea IMM pentru introducerea standardelor de calitate (prin alocatii bugetare cuprinse în Legea bugetului de stat) Programul pentru cresterea competitivitãtii industriale finantat de la bugetul de stat, desfãsurat prin intermediul Ministerului Economiei si Comertului (aprobat prin OUG 120/2002 si reglementat prin HG 1570/2002), care prevede acoperirea de la bugetul de stat, în proportie de pânã la 50 %, a cheltuielilor agentilor economici pentru urmãtoarele tipuri de proiecte:

- implementarea si certificarea sistemelor calitãtii si a sistemelor de management de mediu – sustinere 50% de la bugetul de stat

- acreditarea laboratoarelor de testare si etalonare, precum si dotarea acestora – sus tinere 50% de la bugetul de stat

- inregistrarea si protejarea pe pia ta externã a mãrcilor, desenelor si modelelor industriale – sus tinere 45% de la bugetul de stat

Beneficiarii proiectului sunt agenti economici cu activitate productivã din industria prelucrãtoare, iar principalii beneficiari ai programului vor fi societatile comerciale din sectorul IMM. In anul 2002 au fost admise în program un numãr de 66 de proiecte apartinând IMM, si se preconizeazã cresterea la 124 de proiecte admise ale IMM pentru anul 2003. Termenul limitã/perioada de realizare: 2003-2005