Raport științific -...

Raport științific

Privind implementarea proiectului în perioada Mai – Decembrie 2013

Prevenirea recidivei fumatului în perioada postnatală:

factori de risc asociaţi şi o intervenţie proactivă şi

sustenabilă (PRISM)

Cristian I. Meghea, Alexandra Brînzaniuc, Alexandru M. Suciu

P a g i n a | 2

Grant PN-II-RU-TE-2012-3-0209, contract nr. 47/2013 — Raport Științific Decembrie 2013

I. Fundamentare științifică

Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului este o problemă fundamentală de

sănătate publică în țările în curs de dezvoltare. În acest sens, fumatul în rândul mamelor este

unul dintre factorii care pot fi modificați cel mai ușor și care sunt clar responsabili de apariția

efectelor adverse pentru făt şi copil (1-3). Chiar dacă fumatul în timpul sarcinii este încă

prevalent în rândul unor populaţii, inclusiv în țările din Europa Centrală și de Est (4,5), multe

fumătoare renunţă la fumat după ce află că sunt însărcinate. O problemă importantă, şi

punctul central al acestui proiect, este faptul că majoritatea femeilor care renunţă la fumat

atunci când află că sunt însărcinate sau în timpul sarcinii, reîncep să fumeze după naştere.

Pe lângă efectele negative pe care le are asupra sănătății mamei, fumatul postnatal are

consecințe negative asupra stării de sănătate a nou-născutului, precum astmul sau alte

probleme respiratorii, sindromul morții subite, probleme cognitive și comportamentale și

apariția cancerului în copilărie (6-9). Cu toate acestea, cele mai eficiente strategii de prevenire

a recidivei fumatului în perioada postnatală nu au fost încă determinate. Astfel, există o

necesitate accentuată de creștere a nivelului de înțelegere a acestui comportament în populații,

medii și sisteme de sănătare diferite. De asemenea, este necesar ca eforturile de prevenire a

recidivei fumatului să fie susținute într-o manieră proactivă și sustenabilă.

Mai mult de jumătate din femeile fumătoare din anumite populații renunță la fumat în timpul

sarcinii (1, 10, 11). Cu toate acestea, până la 70% din acestea reîncep să fumeze după naștere,

majoritatea recidivând în primele 3 luni post-partum (12, 13). Sarcina, nașterea și perioada de

după naștere oferă motivații și oportunități în plus pentru părinți, reprezentând momente

critice pentru mamă și partenerul acesteia de viață. De asemenea, aceste momente sunt

favorabile pentru a renunța la fumat și a rămâne abstinent pe termen lung (13). Ratele de

recidivă a fumatului în perioada postnatală nu sunt încă cunoscute pentru populația din

România. De asemenea, nu există studii în această regiune geografică care să investigheze

factorii asociați cu recidiva fumatului post-partum sau potențialii factori determinanți ai

acestui fenomen. Studiile care există până acum, majoritatea realizate pe populații din Europa

de Vest sau Statele Unite ale Americii, au identificat o serie de factori care predispun sau

protejează femeile de riscul de a reîncepe să fumeze după naștere (15-21). Cu toate acestea,

cercetarea în domeniul factorilor de risc și a factorilor protectivi pentru recidiva fumatului în

perioada postnatală este limitată în Europa Centrală și de Est (15) și inexistentă în România,

potrivit informațiilor identificate până acum.

P a g i n a | 3


Programele de prevenire a recidivei fumatului în timpul sarcinii și în perioada postnatală au

fost, în general, ineficiente (24). Modelul teoretic al prevenirii recidivei (23-25) sugerează că

programele eficiente pentru prevenirea fumatului în perioada postanală trebuie să combine 1)

potențarea motivației de a rămâne abstinentă a mamei cu 2) dezvoltarea auto-eficacității

acesteia de a rămâne nefumătoare, făcând astfel apel la dorința participantelor de a rămâne

nefumătore (23). Cu toate acestea, cele mai recente intervenții adresate populației generale se

concentrează asupra unei singure componente dintre cele două. Singurul program de

intervenție care combină cele două componente, care este adresat în mod specific femeilor din

Statele Unite ale Americii care au renunțat spontan la fumat în timpul sarcinii, a arătat

rezultate promițătoare (23). De asemenea, unul dintre factorii care afectează abilitatea

femeilor de a renunța la fumat în timpul sarcinii și de a rămâne nefumătoare după nașterea

copilului este convieţuirea cu un partener fumător (21,26). În plus, există o serie de factori

specifici care îngreunează eforturile femeilor de a rămâne nefumătoare, precum faptul că în

anumite populații (inclusiv în România) fumatul este acceptat în casă, la birou și în situații

sociale, iar rețeaua socială a mamei este populată de fumători (4, 11).

În concluzie, în Europa Centrală și de Est nu au fost implementate intervenții cu scopul de a

preveni recidiva fumatului în perioada postnatală. Astfel, scopul acestui proiect este de a

reduce recidiva fumatului în perioada postnatală. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

(1) Dezvoltarea şi pretestarea unei intervenţii inovative pentru prevenirea recidivei fumatului

în perioada postnatală; (2) Implementarea şi evaluarea unei intervenţii pentru prevenirea

recidivei fumatului în perioada postnatală, în cadrul unui studiu clinic randomizat; (3)

Evaluarea prevalenţei recidivei fumatului în perioada postnatală, cât şi a factorilor de risc

asociaţi, în rândul femeilor care renunţă spontan la fumat, în timpul sarcinii.

P a g i n a | 4


II. Obiectivele proiectului pentru anul 2013

Obiectivele proiectului pentru anul 2013 au fost definite după cum urmează:

Contactarea clinicii incluse în proiect,

Dezvoltare și testarea metodologiei proiectului, a intrumentelor și a procedurilor de

colectare a datelor, și a materialelor necesare intervenției PRISM,

Inițierea procesului de colectare a datelor și a livrării intervenției PRISM,

Diseminarea proiectului, prin intermediul paginii web a proiectului;

Toate obiective au fost îndeplinite, conform contractului. Procesul de îndeplinire al

obiectivelor, cât şi activităţile asociate acestuia, sunt descrise în continuare.

III. Activităţile propuse în proiect pentru anul 2013

1. Stabilirea contactului cu clinica inclusă în studiu. Primul obiectiv al proiectului

pentru anul 2013 a fost stabilirea contactului cu clinica participantă la studiu și încheierea

unui parteneriat cu aceasta. Clinica a fost contactată în luna iulie, iar semarea parteneriatului a

avut loc în luna octombrie.

2. Obținerea avizului Comisiei de Etică pentru demararea studiului. Documentația

necesară obținerii avizului din partea Comisiei de Etică a fost completată și trimisă pentru

evaluare. În urma procesului de evaluare, studiul a primit avizul Comisiei de Etică.

3. Dezvoltarea și calibrarea instrumentelor de colectare a datelor. Pentru prima

fază a acestui studiu au fost dezvoltate două tipuri de instrumente de colectare a datelor

(chestionare), care au fost trimise spre evaluare Comisiei de Etica, împreună cu restul

documentației aferente proiectului. Denumirile acestora sunt: Chestionar pre-intervenție –

Femei (BQ-W) şi Chestionar pre-intervenție – Soț/ Partener (BQ-M). Aceste instrumente au

fost dezvoltate pe baza literaturii existente în domeniul recidivei fumatului în perioada

postnatală, pretestate şi calibrate.

Chestionarul pre-intervenție – Femei (BQ-W) cuprinde patru secțiuni: Secțiunea I (Întrebări

socio-demografice), Secțiunea II (Istoricul medical și reproductiv), Secțiunea III (Informații

despre fumat și consumul de alcool), Secțiunea IV (Experiențele din timpul sarcinii).

Chestionarul cuprinde mai multe instrumente validate, precum: versiunea în limba română a

P a g i n a | 5


Scalei Edinburgh pentru Evaluarea Depresiei Postnatale (27), versiunea în limba română a

Scalei de Evaluare a Anxietății Generalizate (28), o scală de evaluare a stresului perceput,

precum și Testul Fagerstrom pentru Evaluarea Dependenței la Nicotină. Procesul de calibrare

a avut loc în luna noiembrie, în cadrul clinicii incluse în studiu, pe un eșantion de 15 femei cu

vârsta de peste 18 ani, internate în secția de lăuze a clinici incluse în studiu. Femeile au fost

abordate de către un operator special instruit pentru a evalua măsura în care femeile consideră

chestionarul ca fiind adecvat, din punct de vedere al cuvintelor folosite, ordinii și clarităţii

întrebărilor. Varianta finală a chestionarului pre-intervenție pentru femei a fost calibrată pe

baza rezultatelor procesului de pretestare.

În ceea ce privește Chestionar pre-intervenție – Soț/ Partener (BQ-M), acesta cuprinde două

secțiuni: Secțiunea I (Întrebări socio-demografice) și Secțiunea II (Informații despre fumat).

Procesul de calibrare a acestui instrument a avut loc în luna noiembrie, prin intermediul

interviurilor telefonice aplicate partenerilor femeilor fumătoare.

Astfel, Activitatea 2.2. Dezvoltarea și calibrarea instrumentului de colectare a datelor din

Planul de Realizare al proiectului a fost realizată.

4. Dezvoltarea metodologiei și a procedurilor standard de colectare a datelor.

Pentru a asigura un proces sistematic de colectare a datelor, echipa de cercetare a dezvoltat un

Manual care descrie procedurile standard de colectare a datelor (SOP). Acest document

conține 44 de pagini și descrie scopul, obiectivele și design-ul studiului, fazele acestuia,

instrumentele folosite, procedurile standard pentru înrolarea subiecților și colectarea probelor

biologice, managementul datelor colectate, procesul de randomizare și atribuirea subiecților

unui grup sau altul de studiu, precum și procedurile de coordonare și comunicare în cadrul

echipei de cercetare. De asemenea, SOP-ul explică, într-o manieră sistematică, procesul de

implementare, livrare și evaluare a intervenției, oferă exemple de scenarii pentru abordarea

subiecților de către operatori și prezintă sarcinile și responsabilitățile operatorilor și ale

consilierilor care livrează intervenția PRISM.

Adițional Manualului care descrie procedurile standard de colectare a datelor, echipa de

cercetare a dezvoltat un set de patru instrumente necesare pentru monitorizarea riguroasă a

procesului de colectare a datelor și a livrării intervenției: Registrul de Eligibilitate, Registrul

de Abstractizare, Fișa Subiectului și Registrul Consilierului. Conținutul acestora va fi detaliat

în rândurile de mai jos.

P a g i n a | 6


Registrul de Eligibilitate oferă operatorilor posibilitatea de a evalua potențialii subiecți în

funcție de criteriile de eligibilitate ale studiului și de a decide, pe baza respectării acestor

criterii, includerea lor în studiu. De asemenea, acest document este construit astfel încât să

permită monitorizarea ratelor de refuz, a motivului refuzului, precum și a caracteristicilelor

socio-demografice ale subiecților care refuză participarea la studiu. Un exemplu de pagină din

Registrul de eligibilitate se regăsește în Anexa I a acestui raport.

Fișa Subiectului este completată de către operatori, doar pentru subiecții care sunt eligibili să

participe la studiu și care semnează formularul de consimțâmânt informat. Acest document

permite înregistrarea datelor de contact ale subiectului (nume, prenume, adresă de contact,

număr de telefon), datelor de contact ale soțului/ partenerului, precum și a statusul completării

chestionarelor pre-intervenție și statusul înmânării broșurii informative dezvoltate în cadrul

proiectului. Un exemplu de fișă se află în Anexa II a acestui raport.

Registrul de Abstractizare a fost dezvoltat pentru preluarea, de către operatori, a următoarelor

informații din Certificatele Medicale Constatatoare ale Nașterilor: durata gestației, greutatea și

înâlțimea copilului la naștere, rangul și felul nașterii, numărul de născuți rezultați și

desfășurarea nașterii (normală sau patologică). Scopul acestor informații este de a suplimenta

datele colectate prin intermediul celorlalte instrumente ale studiului, pentru a oferi o imagine

cât mai comprehensivă a factorilor de risc asociați cu recidiva fumatului după naștere. Un

exemplu de pagină din Registrul de abstractizare se regăsește în Anexa III.

Registrul consilierului este completat pentru subiecții care, în urma procesului de

randomizare, au fost alocați grupului de intervenție. Scopul acestui registru este de a asista

consilierii în livrarea intervenției PRISM, atât în ceea ce privește sesiunile de consiliere

adresate femeilor, cât și cele adresate soților/ partenerilor acestora. Mai precis, prin

intermediul registrului, consilierii au la dispoziție datele de contact ale subiectului și ale

partenerului acestuia, data de înrolare a subiectului în studiu, programarea sesiunilor de

interviu motivațional (în funcție de data înrolării în studiu), precum și statusul sesiunilor. De

asemenea, registrul permite consilierilor să noteze aspectele importante de pe parcusul

sesiunilor de interviu motivațional și să evalueze, în timpul fiecărei ședințe de consiliere, o

serie de factori comportamentali care ar putea influența recidiva fumatului în perioada

postnatală (simptomatologie anxioasă, depresivă, eficacitatea autopercepută a femeilor de a

rămâne nefumătoare, suportul pe care soții/ partenerii îl oferă femeilor pentru a rămâne

nefumătoare). În Anexa IV a acestui raport se regăsesc paginile din Registrul consilierului care

se completează, de către consilieri, pentru fiecare subiect atribuit grupului de intervenție.

P a g i n a | 7


Astfel, Activitatea 2.1. Dezvoltarea metodologiei și a procedurilor standard de colectare a

datelor din Planul de Realizare al proiectului a fost finalizată.

5. Dezvoltarea unui plan analitic pentru controlul calității și analizei datelor. Dr.

Cristian Ioan Meghea, directorul proiectului, este principalul biostatistician în echipa de

cercetare a proiectului NIH R01, un studiu clinic controlat care testează eficacitatea unui

program de intervenție asupra nivelului de alfabetizare în sănătate și efectele acestei

intervenții asupra unei serii de variabile, măsurate la momente diferite în timp. Studiul

menționat presupune proceduri specifice de verificare a calității datelor, începând cu procesul

de colectare și management al datelor, până la cel de analiza lor, pregătind bazele de date

pentru analize și documentându-le cu ajutorul unor cărți de codare. Ulterior, acestea vor fi

puse la dispoziția comunității științifice, conform standardelor NIH. Aceleași protocoale de

control a calității datelor vor fi utilizate și în cadrul proiectului PRISM, acestea incluzând

verificări ale nivelului de acuratețe al datelor, examinarea cazurilor extreme și a tiparelor în

cazul datelor lipsă. Vor fi raportate valorile medii și valorile descriptive ale ședințelor de

consiliere finalizate, precum și ratele de follow-up. Pentru a testa ipoteza principală a

studiului, legată de eficacitatea intervenției, vom utiliza o analiză multi-variată care va include

modele de regresie ale efectelor aleatorii și ecuații de estimare generalizate. Testele statistice

corespunzătoare tuturor ipotezelor vor fi bimodale, cu un prag de semnificație de 5%. Vom

utiliza un model de regresie logistică al efectelor aleatorii pentru variabilele dependente

binare (recidiva la fumat) și un model linear pentru variabilele dependente continue (numărul

de țigări fumate) (29, 30). Eficiența intervenției asupra celor mai multe dintre variabile va fi

măsurată la momente specifice în timp (ex: abstinența de la fumat la 1, 3 și 6 luni post-

partum; abstinența continuă până la 6 luni). De asemenea, abstinența subiecților la multiple

momente în timp, pe parcursul studiului, va fi modelată tinând cont de perioada petrecută de

subiect în studiu, folosind aceleași modele de efecte (mixte) aleatorii pentru răspunsurile

binare (ex. abstinanța de la fumat în perioada postpartum, măsurători repetate) sau continue

(numărul de țigări fumate). Analiza datelor va fi realizată cu ajutorul softurilor statistice SAS

și Stata. Astfel, Activititatea 3.1. Dezvoltarea unui plan analitic pentru evaluarea prevalenței

recidivei și a factorilor de risc asociați din Planul de realizare al proiectului a fost finalizată.

P a g i n a | 8


6. Dezvoltarea unei broșuri informative despre prevenirea recidivei fumatului în

perioada postnatală.

Scopul broșurii este să le ofere noilor mame informații care să le ajute să rămână

nefumătoare. Mai specific, aceasta conține informații despre efectele negative ale fumatului

asupra corpului uman și asupra sănătății bebelușilor, beneficiile renunțării la fumat, strategii

pe care femeile le pot implementa atunci când simt nevoia de a fuma, precum și moduri prin

care soții își pot susține partenerele să rămână nefumătoare. De asemenea, broșura oferă

datele de contact ale centrului STOP Fumat care activează în Municipiul Cluj-Napoca. Forma

și conținutul broșurii au fost pretestate cu membrii grupului țintă, pentru a asigura relevența și

gradul de înțelegere al informațiilor oferite în cadrul ei.

Astfel, Activitatea 1.1. Dezvoltarea unei broșuri informative despre prevenirea recidivei

fumatului în perioada postnatală din Planul de realizare al proiectului a fost finalizată.

7. Dezvoltarea strategiei de consiliere telefonică, prin interviuri motivaționale, şi

pretestarea ei. În cadrul proiectului au fost dezvoltate două documente, conținând o

strategie de consiliere folosită în timpul sesiunilor de interviu motivațional adresate femelor

și o strategie de consiliere folosită în cadrul sesiunilor de interviu motivațional adresate

soților/ partenerilor. Acestea au fost concepute pe baza cadrului teoretic oferit de către

strategia de Motivare și Rezolvare a Problemelor, încorporând atât elemente care contribuie la

creșterea motivației subiecților de a râmâne nefumători, cât și componente care vizează

creșterea eficacității auto-percepute a acestora. Documentele prezintă, într-o manieră

sistematică, modul de desfășurare al ședințelor de consiliere. Astfel, la începutul ședințelor,

consilierii identifică stadiul de schimbare comportamentală în care se află subiectul și

folosește principiile interviului motivațional (parteneriat, acceptare, confirmare, evocare), cu

scopul de a susține motivația pentru schimbare. Pretestarea acestor materiale (broșura

informativă, strategia de consiliere pentru femei, strategia de consiliere pentru soți) a fost

realizată cu membri din cadrul grupului țintă al intervenției PRISM.

Astfel, Activitatea 1.2. Dezvoltarea strategiei de consiliere telefonică, prin interviuri

motivaționale și Activitatea 1.4. Pretestarea calitativă a materialelor intervenției, cu membri

ai grupului țintă din Planul de realizare al proiectului au fost finalizate.

P a g i n a | 9


8. Recrutarea și instruirea operatorilor. Doi operatori au fost recrutați și instruiți pentru

procesul de colectare a datelor desfășurat în cadrul acestui studiu. Operatorii sunt studenți

masteranzi în cadrul Facultății de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai. După recrutare,

aceștia au fost pregătiți pentru procesul de colectare a datelor în cadrul unei sesiuni teoretice

de două ore, dezvoltată pe baza Manualului de Proceduri Standard (SOP). Sesiunea a avut loc

în luna noiembrie. În plus, aceștia au fost informați cu privire la standardele etice în cercetare

și protejarea subiecților umani. Pe parcursul instruirii, operatorii au utilizat instrumentele și

Registrele dezvoltate în cadrul proiectului, pentru a se familiariza cu documentația si

formularele specifice acestui proiect. De asemenea, un asistent de cercetare este disponibil să

răspundă oricăror întrebări adresate din partea operatorilor și să-i asiste pe aceștia din urmă pe

parcusul procesului de colectare al datelor.

Astfel, Activitatea 2.3. Recrutarea și pregătirea operatorilor din Planul de realizare al

proiectului a fost finalizată.

9. Dezvoltarea programului de training pentru consilierii care livrează

intervenția. Doi psihologi fost recrutați și invitați să ocupe poziția de consilier în cadrul

acestui studiu. Instruirea lor a avut loc în perioada octombrie-noiembrie, a fost bazată pe

cartea “Motivational Interviewing” (31), scrisă de către William Miller și Stephen Rollnick,

ediția a treia – 2013, și a constat într-un curs online de Interviu Motivațional, oferit de către

Health Science Institute. Cursul a curpins cinci sesiuni: Sesiunea I (Tehnica interviului

motivațional), Sesiunea II (Implicare), Sesiunea III (Concentrare), Sesiunea IV (Evocare) și

Sesiunea V (Planificare). În urma finalizării cursului, cei doi psihologi au primit un certificat

care atestă pregătirea lor în tehnica interviului motivațional.

Astfel, Activitatea 1.3. Dezvoltarea programului de training pentru consilierii care livrează

intervenția din Planul de realizare al proiectului a fost finalizată.

10. Inițierea colectării de date și livrarea intervenției. Datorită design-ului acestui

proiect, aceste două activități se desfăşoară concomitent. Astfel, atât colectarea datelor, cât și

livrarea intervenției au demarat în data de 18 noeimbrie. Mai precis, colectorii de date instruiți

de către echipa de cercetare abordează subiecții în cadrul clinicii incluse în studiu, îi

evaluează ținând cont de criteriile de eligibilitate (care includ și măsurători biochimice),

completează Registrul de Eligibilitate și Fișa subiecților și transmit informațiile colectate unui

P a g i n a | 10


asistent de cercetare. Acesta este responsabil de atribuirea subiecților unui grup de studiu sau

altul, pe baza unei liste cu coduri pre-randomizate, și transcrierea datelor de contact ale

subiecților în Registrul consilierului. Mai apoi, consilierii sunt responsabili pentru contactarea

subiecților din grupului de intervenție și livrarea sesiunilor de interviu motivațional, în funcţie

de un program prestabilit.

Astfel, Activitatea 2.4. Inițierea înrolării participanților în cohortă, randomizarea acestora în

grupurile de intervenție, și colectarea datelor și Activitatea 2.5. Administrarea primelor

sesiuni de consiliere telefonice pentru femeile înrolate în grupul de intervenție din Planul de

realizare al proiectului au fost inițiate.

IV. Diseminarea proiectului

Ultimul obiectiv urmărit pe parcursul acestui an a fost diseminarea proiectului, prin

intermediul paginii web a acestuia. Astfel, a fost realizată pagina web a proiectului (atât în

limba română, cât și în limba engleză), găzduită pe site-ul Centrului Pentru Policiti de

Sănătate și Sănătate Publică. Această pagină conține o scurtă descriere a proiectului, scopul,

obiectivele şi logo-ul acestuia, perioada de implementare și denumirea instituției finanțatoare.

Pagina în limba română a proiectului poate fi accesată aici sau dând click pe link-ul

http://publichealth.ro/test/?lang=ro. De asemenea, varianta in limba engleză a paginii web a

proiectului poate fi accesată aici sau dând click pe link-ul: http://publichealth.ro/prism-

postnatal-smoking-relapse-its-associated-risk-factors-and-a-proactive-sustainable-preventive-

intervention/?lang=en.

Astfel, Activitatea 4.1. Dezvoltarea și actualizarea paginii web a proiectului din Planul de

realizare al proiectului a fost finalizată.

http://publichealth.ro/test/?lang=ro

http://publichealth.ro/test/?lang=ro

http://publichealth.ro/prism-postnatal-smoking-relapse-its-associated-risk-factors-and-a-proactive-sustainable-preventive-intervention/?lang=en




P a g i n a | 11


V. Concluzii

Pe parcursul primului an de proiect, echipa de cercetare a realizat contactul și parteneriatul cu

clinica inclusă în studiu, a dezvoltat și calibrat instrumentele de colectare a datelor și

materialele folosite în cadrul intervenției PRISM, a stabilit metodologia și procedurile

standard de colectare a datelor și livrare a intervenției (formalizate în Manual de Proceduri

Standard, Registrul de Eligibilitate, Registrul de Abstractizare, Fișa subiectului și Registrul

Consilierului), a dezvoltat un plan analitic pe baza căruia se vor studia factorii de risc asociați

cu recidiva fumatului în perioada postnatală, și a recrutat și instruit doi colectori de date și doi

consilieri care livrează intervenția PRISM. De asemenea, echipa de cercetare a inițiat procesul

de colectare al datelor și de livrare al intervenției. Din punct de vedere al diseminării

proiectului, aceasta are loc prin intermediul unei pagini web, special dezvoltată pentru

proiectul PRISM.

În concluzie, toate obiectivele și activitiățile propuse în Planul de realizare al proiectului

pentru anul 2013 au fost îndeplinite cu succes, conform contractului și în perioadele de

timp stabilite.

P a g i n a | 12


VI. Referințe

1. Ethnic differences in preterm birth and its subtypes: the effect of a cumulative risk profile. Goedhart

G, Van Eijsden M, Van der Wal MF, et al. 2008, BJOG, Vol. 155, pp. 710-9.

2. Sex-specific differences in birth weight due to maternal smoking during pregnancy. Voigt M,

Hermanussen M, Wittwer-Backofen U, et al. 2006, Eur J Pediatr, Vol. 165, pp. 757–61.

3. Trends and variations in smoking during pregnancy and low birth weight; evidence from the birth

certificate. 1990–2000. Ventura SJ, Hamilton BE, Mathews TJ, Chandra A. Pediatrics 2003, Pediatrics

2003, Vol. 111(5 Part 2), pp. 1176–80.

4. Smoking during pregnancy and associated risk, factors in a sample of Romanian women. Meghea

CI, Rus D, Rus IA, Holtrop JS, Roman LA. 2010, Eur J of Public H, Vol. Dec 15, p. Epub ahead of

print.

5. Prevalence and predictors of smoking and quiting during pregnancy in Serbia: results of a

nationally representative survey. Krstev S, Marinkovic J, Simic S, Kocev Nikola, Bondy SJ. 2011, Int

J Public Health, Vol. Sep 16, p. Epub ahead of print.

6. Influence of early and current environmental exposure factors on sensitization and outcome of

asthma in pre-school children. Melen E, Wickman M, Nordvall SL. 2001. Allergy 56(7):646–652

7. A prospective study of smoking during pregnancy and SIDS. Wisborg K, Kesmodel U, Henriksen

TB. 2000. Arch Dis Child 83(3):203–206

8. Association of prenatal maternal or postnatal child environmental tobacco smokes exposure and

neurodevelopmental and behavioral problems in children. Eskenazi B, Castorina R. 1999. Environ

Health Perspect 107(12):991–1000

9. Maternal smoking and childhood leukemia and lymphoma risk among 1,440,542 Swedish children.

Mucci LA, Granath F, Cnattingius S. 2004. Cancer Epidemiol Biomark Prev 13:1528–1533

10. Trends in smoking before, during, and after pregnancy— pregnancy risk assessment monitoring

system (PRAMS), United States, 31 sites, 2000–2005. Tong VT, Jones JR, Dietz PM, D’Angelo D,

Bombard JM. MMWR Surveillance Summaries 2009;58:1–29

11. Characteristics and Health Behaviours of Pregnant Women in Romania. Meghea CI, Rus D, Dirle

IA. 2010, Gineco.ro, pp. 166-171.

12. The process of pregnancy smoking cessation: implications for interventions. DiClemente CC,

Dolan-Mullen P, Windsor RA. Suppl 3:III, 2000, Tob Contro, Vol. 9, pp. 16-21.

22

13. Using the postpartum hospital stay to address mothers’ and fathers’ smoking: the N E W S s t u d

y. Winickoff JP, Healey EA, Regan S, et al. 3, 2010, P e d i a t r i c s, Vol. 125, pp. 518 – 525.

14. Is pregnancy a teachable moment for smoking cessation among US Latino expectant fathers? A

pilot study. Pollak KI, Denman S, Gordon KC, Lyna P, Rocha P, Brouwer RN, Fish L, Baucom DH.

2010, Ethn & health, pp. 47-59.

15. Predictors of smoking relapse after delivery: prospective study in Central Poland. Polanska K,

Hanke W, Sobala W, Lowe JB, Jaakkola JJK. 2011, Matern Child Health J, Vol. 15, pp. 579-586.

16. Trends in smoking before, during and after pregnancy in ten states. Colman, G. J., & Joyce, T. 1,

2003, Am J Prev Med, Vol. 42, pp. 29-35.

17. Postpartum return to smoking: Identifying different groups to tailor interventions. Thyrian, J. R.,

Hannover, W., Roske K et al. 10, 2006, Addict Behav, Vol. 31, pp. 1785–1796.

18. Predictors of postpartum relapse to smoking. Solomon, L. J., Higgins, S. T., Heil SH, et al. 2007,

Drug Alcohol Depend, Vol. 90, pp. 224–227.

P a g i n a | 13


19. Predictors of smoking cessation in pregnancy and maintenance postpartum in low-income women.

Ma, Y., Goins, K. V., Ockene JK. 2005, Matern Child Health J, Vol. 9, pp. 393–402.

20. Twelve-month follow-up of a smoking relapse prevention intervention for postpartum women.

Ratner P, Johnson L, Bottorff LJ, Dahinten S, Hall W. 2000, Addict Behav, Vol. 25, pp. 81-92.

21. Do risk factors for post-partum smoking relapse vary according to marital status? Prady S,

Kiernan K, Bloor K, Pickett KE. 2011, Matern Child Health J, p. Epub ahead of print.

22. Relapse prevention interventions for smoking cessation. Hajek P, Stead LF, West R, Jarvis M,

Lancaster T. 2009, Cochrane Database of Syst Rev.

23. Preventing postpartum smoking relapse among diverse low-income women: A randomized clinical

trial. Reitzel R, Vidrine J, Businelle M et al. 4, 2010, Nicotine Tob Res, Vol. 12, pp. 326-335.

24. Marlatt GA, Gordon JR. Relapse prevention: maintainance strategies in the treatment of addcitive

behaviors. New York : Guilford, 1985.

25. Relapse prevention for alcohol and drug problems: that was Zen, this is Tao.Witkiewicz K,

Marlatt G. 4, 2004, Am Psychol, Vol. 59, pp. 224-235.

26. Smoking cessation during pregnancy: a systematic literature review. Schneider S, Huy C, Schütz

J, Diehl K. 1, 2010, Drug Alcohol Rev, Vol. 29, pp. 81-90.

27. Validation of a Romanian Scale to Detect Antenatal Depression. Wallis, Anne, et al., et al. 2,

2012, Central European Journal of Medicine, Vol. 7.

28. A Brief Measure for Assessing Generalized Anxiety Disorder. Spitzer, Robert, et al., et al. 2006,

Arch Intern Med, pp. 1092-1097.

29. Verbeke G, Molenberghs G. Models for Discrete Longitudinal Data. New York, NY:Springer-

Verlag, 2005

30. Verbeke G, Molenberghs G. Linear Mixed Models for Longitudinal Data. New York, NY:

Springer-Verlag, 2000

31. Motivational Interviewing. Thid Edition: Helping people change. Miller R. & Rollnick S. 2013,

New York: The Guilford Press.

P a g i n a | 14


VII. Anexe

Anexa I – Pagină din Regsitrul de Eligibilitate

P a g i n a | 15


Anexa II – Fișa subiectului

P a g i n a | 16


Anexa III – Pagină din Registrul de Abstractizare

P a g i n a | 17


Anexa IV – Pagini din Registrul Consilierului

P a g i n a | 18


P a g i n a | 19


P a g i n a | 20


P a g i n a | 21


Raport științific -...

Documents

Transcript of Raport științific -...