PROIECT FUMAT SI SANATATE
36
INTRODUCERE Mereu în căutarea adevărului, ştiinţa medicală a descoperit că efectul stimulant sau calmant al fumului de ţigară se datorează numai nicotinei, o substanţă alcaloidă bine studiată. Dar aceasta este învăluită de cca alte 8.000 de substanţe, prezente în acelaşi fum, printre care monoxidul de carbon, gudroane, benzspirenul cu efecte cancerigene bine verificate. Elementele radioactive din atmosferă şi sol sunt de asemenea captate în frunza catifelată a tutunului (stronţiu, poloniu, plutoniu, cesiu) de care nu poate fi purificată, decât după un îndelungat timp de înjumătăţire, prin iradierea naturală a acestor corpuri. Bineînţeles că nu se aşteaptă acest lucru şi frunzele de tutun sunt prelucrate industrial de îndată ce se usucă, elementele în cauză intrând, odată cu fumul, în corpul omenesc, unde continuă să iradieze. 1
-
Upload
anca-madularu -
Category
Documents
-
view
1.052 -
download
3
Transcript of PROIECT FUMAT SI SANATATE
INTRODUCERE
Mereu în căutarea adevărului, ştiinţa medicală a descoperit că efectul
stimulant sau calmant al fumului de ţigară se datorează numai nicotinei, o substanţă
alcaloidă bine studiată. Dar aceasta este învăluită de cca alte 8.000 de substanţe,
prezente în acelaşi fum, printre care monoxidul de carbon, gudroane, benzspirenul cu
efecte cancerigene bine verificate. Elementele radioactive din atmosferă şi sol sunt de
asemenea captate în frunza catifelată a tutunului (stronţiu, poloniu, plutoniu, cesiu) de
care nu poate fi purificată, decât după un îndelungat timp de înjumătăţire, prin
iradierea naturală a acestor corpuri. Bineînţeles că nu se aşteaptă acest lucru şi
frunzele de tutun sunt prelucrate industrial de îndată ce se usucă, elementele în cauză
intrând, odată cu fumul, în corpul omenesc, unde continuă să iradieze.
Adevărul despre nocivitatea fumatului, este dovedită prin statistici, pe
milioane de suferinzi, care au căzut şi cad în continuare victime acestui dăunător
obicei. Pe lângă cancerul cu localizările amintite, fumatul se soldează frecvent cu
infarcte miocardice, bronşite cronice spastice, emfizem pulmonar, hemoragii
cerebrale, arterite obliterante, naşteri premature de feţi debili, cu rezistenţa scăzută la
infecţiile ulterioare etc.
La ora actuală nu există posibilitatea stabilirii cu precizie, cine va face o
dereglare atât de severă din cauza fumatului. Apariţia sau neapariţia acestor suferinţe,
depinde de componentele reactivităţii biologice a corpului omenesc (imunitate, profil
psihosomatic în ansamblu, etc.) încă insuficient cunoscute.
Acest averstisment cu reală bază de observaţie, întâlneşte replica exemplelor
numeroase de fumători longevivi, care au atins bătrâneţea înaintată fără complicaţii
1
deosebite din cauza fumatului. Afirmaţia se acceptă cu corectivul că nu se
poate anticipa o prognoză în acest sens. Oricum, numărul deceselor înregistrate anual
din cauze atribuabile fumatului în România, se ridică la 25.000 – 30.000 de persoane
dispărute în plină vigoare, prin sfârşit prematur cu 10 – 15 ani, ceea ce totalizează o
pagubă de 250.000 – 375.000 ani de viaţă. Un calcul simplu ne poate releva eroziunea
demografică cauzată de tutun pe intervale de decenii …
Deci se naşte în mod firesc întrebarea: FUMATUL ori SĂNĂTATEA ?
Şi răspunsul vine tot atât de firesc: SĂ ALEGEM SĂNĂTATEA !
2
I. Fumatul - factor de risc multiplu
Tutunul ucide mai mulţi oameni decât oricare alt drog sau chiar accidentele de
diferite tipuri. Tutunul este un factor de risc major pentru patru din primele cinci
cauze de boală, incapacitate de muncă, şi decese din lume.
Specialiştii consideră că impactul fumatului ca factor de risc este asemănător cu cel al
hipertensiunii arteriale şi al hipercolesterolemiei. Din fericire, fumatul este un factor
de risc care se poate înlătura în totalitate.
Fumatul este cel mai periculos la vârstă tânără, între 15-25 de ani ducând în
timp la consecinţe sociale grave. El cauzează timpuriu cardiopatie ischemică, la tinerii
receptivi.
Cu cât se fumează mai multe ţigări, cu atât şi riscul relativ creşte mai mult.
Relaţia dintre intensitatea fumatului şi mărimea riscului este valabilă la ambele sexe.
Riscul atribuabil fumatului în cazul mortalităţii cardiovasculare este de 1,8-2. În cazul
carcinomului pulmonar riscul atribuabil este ceva mai ridicat.
Dacă fumatul este asociat cu prezenţa altor factori de risc, riscul se amplifică
(de ex. fumatul asociat cu hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemia).
Riscul cardiovascular scade repede la scurt timp după ce fumătorul renunţă la fumat.
La un an de la abandonarea fumatului riscul cardiovascular scade cu 60%. Riscul
îmbolnăvirilor tumorale se atenuează mai lent după renunţarea la fumat. Riscul de
cancer datorat fumatului ajunge la nivelul unui nefumător numai după cca zece ani de
la abandonarea fumatului.
Consumul de tutun, în general, care se manifestă prin diferite forme de
mestecare, inserţie rectală, prizare nazală şi orală sau sugere, şi fumatul, în special,
produc o serie întreagă de efecte patogene care nu numai că afectează în mod direct
3
sănătatea umană, dar şi amplifică calităţile nocive ale altor agenţi fizici, chimici şi
biologici prin insidioase reacţii sinergice.
Fumatul în sine este un obicei larg răspândit în întreaga lume, fiind practicat în
egală măsură de bărbaţi şi femei, copii şi adulţi şi afectând viaţa şi sănătatea a
milioane de oameni. El are la bază multiple cauze, dar cea mai importantă se referă la
dependenţa de efectul drogant al nicotinei existentă în toate formele de prezentare
comercială a produselor obţinute din frunze de tutun. În plus, impactul său major
asupra comportamentului individual a fost determinat şi de industrializarea şi
comercializarea tutunului sub formă de ţigări care sunt relativ ieftine, uşoare şi deci
eficiente din punct de vedere economic, putând fi ţinute în gură fără a folosi mâinile
care, între timp, pot presta alte activităţi. De altfel, tutunul este dăunător organismului
uman nu numai prin faptul că, în timpul arderii sale în procesul fumatului, nicotina
din compoziţia sa pătrunde în căile respiratorii, ci şi prin faptul că în timpul cultivării
sale se folosesc o serie întreagă de pesticide care apoi sunt inhalate odată cu nicotina,
sau prin faptul că în timpul recoltării sau procesării sale, pielea umană absoarbe o
mare parte din nicotina conţinută în frunzele de tutun cu care vine în contact.
Din aceste motive însumate, fumatul, şi nu numai, este recunoscut drept un
important factor de risc al sănătăţii umane; în numeroase ţări adoptându–se severe
măsuri legislative de prevenire şi control a consumului de tutun prin implementarea
unor politici de taxare, programe educaţionale de promovare a unei atitudini publice
sanogene şi, nu în ultimul rând, prin adoptarea unor măsuri ferme de interzicere a
fumatului în diferite locuri publice.
Tutunul atât de larg utilizat de milioane de consumatori din întreaga lume este
reprezentat, de fapt, de frunzele speciilor N. tabacum şi N.rustica care aparţin genului
Nicotiana din familia plantelor Solanacee, care conţine peste 100 de specii şi
subspecii.
Acestea conţin o substanţă alcaloidă, nicotina, care odată pătrunsă în
organismul uman, produce efecte de dependenţă farmacologică şi psihologică,
întreţinând şi perpetuând obiceiul fumatului. Iniţial, acesta era practicat numai de
4
băştinaşii amerindieni, dar după descoperirea Americii de către Columb, el a fost
rapid adoptat şi de populaţiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era
inhalat, la început, pe gură, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de
tutun, precum şi pe nări, cu ajutorul unui tub în formă de Y, dar ulterior, el a început
să fie înghiţit şi exhalat de la o persoană la alta în timpul unor ritualuri religioase,
unde se mai practica şi mestecatul frunzelor de tutun singure, sau în combinaţie cu
cenuşă, praf de scoici şi miere. În zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape
universal, constând din arderea controlată a frunzelor de tutun (tratate şi îmbogăţite cu
diferiţi aditivi aromatizanţi) rulate sub forma ţigărilor sau introduse în recipienţi
speciali (pipe) şi inhalarea fumului rezultat. Dintre aceste forme, fumatul ţigărilor a
avut, de departe, cea mai largă putere de adopţie din motive menţionate anterior, ceea
ce a făcut ca, cel puţin în ţările dezvoltate, să atingă o pondere de peste 80% din
totalul consumului de tutun, deşi, în ţările în curs de dezvoltare, acesta nu este
predominant, dar se menţine în continuă creştere
Abordarea adolescenţilor fumători este o problema delicata, care trebuie sa tina
cont de specificul transformărilor ce caracterizează această vârstă, dar si de structura
personalităţii fiecărui tânăr.
Influenta mass-media asupra traiectoriei de fumător a unui tânăr poate fi, la
rândul ei, determinanta. Un studiu german, care a urmărit pe o perioada de cinci ani
rolul publicităţii asupra iniţierii fumatului la tineri, a constatat creşterea fumatului
îndeosebi la fete, la sfârşitul acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu
imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite mărci de ţigarete.
5
II. METODOLOGIE
II.1. OBIECTIVE
Acest studiu şi-a propus realizarea unei cercetări cantitative în rândul
populaţiei cu vârste cuprinse între 14 şi 60 de ani asupra cunoştinţelor, atitudinilor şi
practicilor legate de consumul de produse din tutun, precum şi ale consecinţelor
acestuia.
Acest studiu a fost astfel proiectat încât să atingă următoarele obiective:
- Identificarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de consumul de produse
din tutun în rândul populaţiei generale
- Identificarea consecinţelor sociale şi asupra sănătăţii ale consumului de tutun
- Identificarea rolului mass-mediei şi publicităţii în promovarea consumului de tutun
sau în renunţarea la acesta.
II.2. PARTICIPANŢI LA STUDIU
Studiul „Fumatul şi sănătatea” a fost proiectat pentru a culege informaţii
dintr-un eşantion reprezentativ de femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 62 de
ani.
Tabel 1. Frecvenţa de apariţie în funcţie de sex.
Genul biologic
15 50,0
15 50,0
30 100,0
feminin
masculin
Total
ValidFrecventa Procent
6
masculin
feminin
Genul biologic
Figura 1. diagrama de structură în funcţie de sex.
În funcţie de genul biologic au fost 50% bvărbaţi şi 50% femei.(tabel 1, figura 1).
Tabel 2. Frecvenţa de apariţie în funcţie de vârstă.
varsta
13 43,3
12 40,0
4 13,3
1 3,3
30 100,0
18-25 ani
26-29 ani
50-59 ani
peste 60 ani
Total
ValidFrecventa Procent
7
Statistics
varsta30
29,33
26,00
28
12,265
1,584
,427
1,314
,833
43
18
61
ValidN
Media
Mediana
Modul
Abaterea standard
Skewness
Eroarea std.Skewness
Kurtosis
Eroarea std. Kurtosis
Amplitudinea
Minimum
Maximum
70605040302010
varsta
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean =29,33Std. Dev. =12,265
N =30
Histogram
Figura 2. Histograma în funcţie de vârstă.
În funcţie de vârstă, am ales 4 categorii:
- 18-25 ani –13 subiecţi;
- 26-29 ani – 12 subiecţi;
- 50-59 ani – 4 subiecti;
- peste 60 ani – 1 subiect.(tabelul 2).
Distribuţia vârstei celor 30 de participanţi la studiu este o distribuţie unimodală
(modulul = 28 ani), asimetrică la dreapta (Skewness = 1,58), predominând subiecţii cu
vârstă mică şi platicurtică (Kurtosis = 1,13), având media de vârstă 29,3 ani, mediana
26 de ani şi abaterea standard de 12,2 ani. Amplitudinea distribuţiei este de 43 de ani
cu un minimum de 18 de ani şi un maximum de 61 de ani. (figura 2).
II.3. INSTRUMENTE FOLOSITE
Pentru realizarea acestui studiu am administrat un chestionar construit din 13
întrebări, cu variante închise de răspuns, la care subiectul trebuia să aleagă o singurî
varinată de răspuns.
8
III. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Analiza statistică a datelor s-a realizat folosindu-se pachetul de programe de
prelucrări statistice SPSS, versiunea 14. Interpretarea datelor s-a realizat individual pe
fiecare item, luându-se în calcul frecvenţele de apariţie a răspunsurilor subiecţilor.
Tabel 1. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 1 în funcţie de genul biologic şi vârstă.
Fumati? * Genul biologic Crosstabulation
Count
15 15 30
15 15 30
daFumati?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
Fumati? * varsta Crosstabulation
Count
13 12 4 1 30
13 12 4 1 30
daFumati?
Total
18-25 ani 26-29 ani 50-59 ani peste 60 ani
varsta
Total
9
daFumati?
18-25 ani feminin 26-29 ani feminin 50-59 ani feminin peste 60 ani feminin
18-25 ani masculin 26-29 ani masculin 50-59 ani masculin peste 60 ani masculin
Figura 1. Diagrama de structură pentri itemul 1 în funcţie de sex si vârstă.
In tabelul şi figura 1 observăm că toţi participanţii la acest studiu sunt
fumători. Dacă distribuim acest procent pe categorii de vârstă observăm că 13
fumători se încadrează la categoria de vârstă 18-25 ani, 12 fumători se încadrează la
categoria de vârstă 26-29 ani, 4 fumători se încadrează la categoria de vârstă 50-59
ani şi un fumător se încadrează la ultima categorie de vârstă, peste 60 ani. (Figura 1)
Tabel 2. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 2 în funcţie de genul biologic şi vârstă.
Sunteti fumator: * Genul biologic Crosstabulation
Count
11 10 21
4 5 9
15 15 30
permanent
Ocazional
Sunteti fumator:
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
Sunteti fumator: * varsta Crosstabulation
Count
10 10 1 0 21
3 2 3 1 9
13 12 4 1 30
permanent
Ocazional
Sunteti fumator:
Total
18-25 ani 26-29 ani 50-59 ani peste 60 ani
varsta
Total
10
permanent
Ocazional
Sunteti fumator:
83,33%
16,67%
18-25 ani feminin 26-29 ani feminin 50-59 ani feminin peste 60 ani feminin
18-25 ani masculin 26-29 ani masculin 50-59 ani masculin peste 60 ani masculin
75,00%
25,00%
100,00%
71,43%
28,57%
100,00%
33,33%
66,67%
100,00%
Figura 2 . Diagrama de structură pentri itemul 2 în funcţie de sex si vârstă.
Mai mult de o treime din persoanele chestionate cu vârste cuprinse între 18-62
de ani fumează zilnic sau ocazional. Mai mult de jumătate dintre bărbaţii cu vârste
cuprinse în acest interval sunt fumători permanenţi şi doar 5 bărbaţi sunt fumători
ocazionali. De asemenea, 11 femei sunt fumătoare permanente şi 4 femei sunt
fumătoare ocazional.
Cea mai mare prevalenţă a fumatului permanent se întâlneşte la grupa de vârstă
26-29 de ani. La această categorie de vârstă se întâlneşte cea mai mare prevalenţă şi
pentru lotul de bărbaţi 100%, aceasta fiind de fapt şi cea mai mare prevalenţă dintre
toate categoriile de vârstă şi sex. Pentru femei, categoria cu prevalenţa cea mai înaltă
este 18-25 de ani ea atingând valoarea de 83,33%. La celelalte categorii de vârstă, în
cadrul lotului de femei, valorile au fost asemănătoare respectiv 75% pentru grupa 26-
29 de ani, la celelalte categorii de vârstă, 50-59 şi peste 60 de ani, femei care fumează
ocazional.
Procentul cel mai mare de fumătoare permanent se întâlneşte la categoria 18-25 de ani
–83,33% iar cel mai mic la categoria 26-29 de ani – 75. Procentul cel mai mare de
fumători permanent se întâlneşte la categoria de 26-29 de ani – 100% iar cel mai mic
şa categoria 50-59 de ani – 33,33%. (Figura 1).
11
Tabel 3. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 3 în funcţie de genul biologic şi vârstă.
La ce varsta a debutat fumatul constant? * Genulbiologic Crosstabulation
Count
2 3 5
2 0 2
1 0 1
3 0 3
3 0 3
1 3 4
1 5 6
1 2 3
1 2 3
15 15 30
15,00
16,00
17,00
18,00
19,00
24,00
26,00
28,00
29,00
La cevarsta adebutatfumatulconstant?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
La ce varsta a debutat fumatul constant?
5 16,7
2 6,7
1 3,3
3 10,0
3 10,0
4 13,3
6 20,0
3 10,0
3 10,0
30 100,0
15,00
16,00
17,00
18,00
19,00
24,00
26,00
28,00
29,00
Total
ValidFrecventa Procent
333
1
3
2
4
6
5
22 45
varsta Means
Figura 3. Diagrama de bare pentru itemul 3.
12
Din totalul bărbaţilor fumători, 11 au început să fumeze după vârsta de 24 de
ani, în timp ce 3 dintre aceştia au început să fumeze între 16 şi 19 ani , comparative
cu femeile chestionate care în nr de 11 au început sa fumeze de la vârsta de 15 ani.
(Tabelul 3).
Tabel 4. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 4 în funcţie de genul biologic şi vârstă.
Stiti ce inseamna fumatul pasiv?
6 20,0
17 56,7
6 20,0
1 3,3
30 100,0
sa fumezi fara satragi fumul in piept
sa fii nefumator sis arespiri fumul altora
sa fii fumator si sarespiri fumul altora
sa fumezi relaxat inliniste o tigara
Total
ValidFrecventa Procent
sa fumezi relaxat in liniste o tigara
sa fii fumator si sa respiri fumul altora
sa fii nefumator sis a respiri fumul altora
sa fumezi fara sa tragi fumul in piept
Stiti ce inseamna fumatul pasiv?
Figura 4. Diagrama de structură pentri itemul 4 în funcţie de sex si vârstă.
13
Fumatul pasiv, ce constă în respirarea aerului poluat de ţigările celorlalţi, este
la fel de nociv şi creşte riscul îmbolnăvirilor la toţi cei supuşi acestei poluări. Fumatul
pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o
ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor.
Numeroase studii ştiinţifice afirmă că fumatul pasiv este o cauză a bolilor
cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. Riscul expunerii este greu de
evaluat, el crescând sau diminuând în funcţie de ambianţă, ventilaţie, prezenţa altor
poluanţi, comportamentul fumătorilor, comportamentul nefumătorilor faţă de
fumători, raportarea la o anumită perioadă de timp etc.
Pentru a evalua această expunere au fost incluse o serie de întrebări, adresate
atât fumătorilor cât şi nefumătorilor, prin care s-a încercat să se ţină cont de toate
aceste variabile.
60,9% dintre persoanele intervievate afirmă faptul că ştiu semnificaţia
termenului de fumat pasiv. 56,7% afirmă că fumat pasiv înseamnă să fii nefumător şi
să respire fumul altora şi numai 20% consideră că fumat pasiv înseamnă şi să fii
fumător şi să respiri fumul altora. 3,3% leagă acest termen de posibilitatea de a fuma
relaxat o ţigară (Tabelul, figura 4). Se constată astfel că majoritatea celor participanţi
la acest studiu definesc corect acest termen.
Tabel 5. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 5în funcţie de genul biologic şi vârstă
Unde fumati cel mai mult? * Genul biologic Crosstabulation
Count
10 3 13
2 7 9
0 3 3
3 2 5
15 15 30
acasa
la locul de munca/scoala
pe strada
inbaruri/restaurante/terase
Undefumaticel maimult?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
14
Unde fumati cel mai mult?
13 43,3
9 30,0
3 10,0
5 16,7
30 100,0
acasa
la locul de munca/scoala
pe strada
inbaruri/restaurante/terase
Total
ValidFrecventa Procent
acasa
la locul de munca/scoala
pe strada
in baruri/restaurante/terase
Unde fumati cel mai mult?
66,67%
13,33%
20,00%
feminin masculin
20,00%
46,67%
20,00%
13,33%
Figura 5. Diagrama de structură pentri itemul 5 în funcţie de sex si vârstă.
Majoritatea fumătorilor (43,3%) obişnuiesc să fumeze acasă, 30% la locul de
muncă sau la şcoală, 10% pe stradă iar 16,7% în baruri, restaurante sau la terase
(Tabel 5 ). Domiciliul fumătorului şi locul de muncă al acestuia sunt locurile unde
expunerea la fumul de ţigară a altor persoane se face în proporţiile cele mai mari.
Este îngrijorător gradul de expunere al fumătorilor involuntari ( pasivi) la
domiciliu şi procentul foarte mare de fumători care continuă să fumeze la locul de
muncă sau la şcoală (aceasta din urmă fiind un obiectiv social protejat conform noilor
legi împotriva fumatului pasiv).
15
Tabel 6. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 6în funcţie de genul biologic şi vârstă
Cat de mult ati fumat in prezenta altor persoane? * Genul biologicCrosstabulation
Count
0 5 5
0 5 5
1 4 5
14 1 15
15 15 30
niciodata
in cateva zile
aproape zilnic
zilnic
Cat de mult atifumat in prezentaaltor persoane?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
Cat de mult ati fumat in prezenta altor persoane?
5 16,7
5 16,7
5 16,7
15 50,0
30 100,0
niciodata
in cateva zile
aproape zilnic
zilnic
Total
ValidFrecventa Procent
niciodata
in cateva zile
aproape zilnic
zilnic
Cat de mult ati fumat in prezenta altor persoane?
6,67%
93,33%
feminin masculin
33,33%
33,33%
26,67%
6,67%
Figura 6. Diagrama de structură pentri itemul 6 în funcţie de sex si vârstă.
50% dintre fumători (14 femei şi 1 bărbat) au declarat că au fumat zilnic în prezenţa
unei alte persoane (fumătoare sau nefumătoare). Aproape 85% dintre fumători au
expus la fumul de ţigară, în ultima săptămână cel puţin o dată, o altă persoană (tabel 16
6, figura 6). Doar 16,7% din totalul fumătorilor (16,7% dintre bărbaţi) au afirmat că în
ultima săptămână nu au fumat niciodată în prezenţa unei alte persoane.
Tabel 7. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 7în funcţie de genul biologic şi vârstă
Cati fumatori sunt la dvs in familie? * Genul biologic Crosstabulation
Count
11 1 12
3 5 8
0 8 8
1 1 2
15 15 30
niciun fumator
un fumator
2 fumatori
mai mult de 3 fumatori
Cati fumatorisunt la dvs infamilie?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
Cati fumatori sunt la dvs in familie?
12 40,0
8 26,7
8 26,7
2 6,7
30 100,0
niciun fumator
un fumator
2 fumatori
mai mult de 3 fumatori
Total
ValidFrecventa Procent
niciun fumator
un fumator
2 fumatori
mai mult de 3 fumatori
Cati fumatori sunt la dvs in familie?
38,46%
15,38%
46,15%
18-25 ani 26-29 ani
50-59 ani peste 60 ani
58,33%
33,33%
8,33%
50,00%
25,00%
25,00%
100,00%
Figura 7. Diagrama de structură pentri itemul 7 în funcţie de sex si vârstă.
Dintre persoanele chestionate, observăm în tabelul 1 că 40% dintre ecştia nu au
niciun fumător în familie, 26,6% au un singur fumător în familie, 26,7% au doi
fumători în familieşi doar 6,7% au mai mult de 3 fumători în familie.
17
Ţinând cont de vârstă, observăm că prevalenţa cea mai mare unde întânim 2
fumători în familie se găseşte la categoria de vârstă de peste 60 de ani (100%) şi într-
un procent mai mic (46,15%) la categoria de vârstă de 18-25 de ani, ultima situându-
se categoria de vârstă de 50-59 de ani, cu un procent de 25%.(tabel 7, figura 7).
Tabel 8. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 8în funcţie de genul biologic şi vârstă
Credeti ca fumul de la tigarile dvs este periculos pentru persoanele dinjurul dvs? * Genul biologic Crosstabulation
Count
13 6 19
0 7 7
2 2 4
15 15 30
da
nu
nu stiu
Credeti ca fumul de latigarile dvs este periculospentru persoanele dinjurul dvs?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
Credeti ca fumul de la tigarile dvs estepericulos pentru persoanele din jurul dvs?
19 63,3
7 23,3
4 13,3
30 100,0
da
nu
nu stiu
Total
ValidFrecventa Procent
18
da
nu
nu stiu
Credeti ca fumul de la tigarile dvs este periculos pentru persoanele din jurul dvs?
46,15%
46,15%
7,69%
18-25 ani 26-29 ani
50-59 ani peste 60 ani
91,67%
8,33%
50,00%
25,00%
25,00%
100,00%
Figura 8. Diagrama de structură pentri itemul 8 în funcţie de sex si vârstă.
Majoritatea persoanelor chestionate (63,33%) recunosc faptul că fumul de
ţigară poate fi dăunător sănătăţii, indiferent dacă persoana expusă este fumătoare sau
nu. Numărul mare de personae expuse la fumul de ţigară prezentat anterior arată
faptul că există mai degrabă o problemă de atitudine faţă de persoanele fumătoare,
decât una de conştientizare a pericolului pentru sănătate, afirmaţie parţial valabilă în
cazul fumătorilor expuşi, care, într-o proporţie mai mare, nu consideră fumatul pasiv
un lucru dăunător
Tabel 9. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 9, 10în funcţie de genul biologic şi vârstă
In ultimul timp ati discutat cu cineva despreconsumul de tutun si consecintele acestuia?
18 60,0
12 40,0
30 100,0
da
nu
Total
ValidFrecventa procent
Cu cine ati discutat?
9 30,0
21 70,0
30 100,0
familie
prieteni
Total
ValidFrecventa Procent
19
familie
prieteni
Cu cine ati discutat?
46,67%
53,33%
feminin masculin
13,33%
86,67%
Figura 9. Diagrama de structură pentri itemul 9 în funcţie de sex si vârstă.
Mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate (45,9%) au afirmat că în
ultimul an au discutat cu o persoană aspecte legate de consumul de tutun şi
consecinţele acestuia. Doar această jumătate a avut de fapt momente când a încercat
să găsească răspunsuri la întrebări care-i frământau pe componenţii ei legate de
pericolele fumatului.
Discuţiile au fost purtate în cea mai mare parte a cazurilor cu un prieten sau
cu un coleg (70%) sau cu un membru al familiei (30%), (tabelul 9).
Tabel 10.Frecvenţa de apariţie pentru itemul 11în funcţie de genul biologic şi vârstă
In ultimul timp ati vazut sau auzit emisiuni despre efectele negative aleconsumului de tutun? * Genul biologic Crosstabulation
Count
15 9 24
0 6 6
15 15 30
da
nu
In ultimul timp ati vazutsau auzit emisiuni despreefectele negative aleconsumului de tutun?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
In ultimul timp ati vazut sau auzit emisiuni despreefectele negative ale consumului de tutun?
24 80,0
6 20,0
30 100,0
da
nu
Total
ValidFrecventa Procent
20
da
nu
In ultimul timp ati vazut sau auzit emisiuni despre efectele negative ale consumului de tutun?
100,00%
feminin masculin
60,00%
40,00%
Figura 11. Diagrama de structură pentri itemul 11 în funcţie de sex si vârstă.
80% din totalul persoanelor chestionate au afirmat că în ultimul an au auzit
sau văzut emisiuni despre efectele negative ale consumului de tutun (100% femei ţi
60% bărbaţi). ( Tabel 10, figura 11).
Cei care au văzut aceste emisiuni asupra efectelor negative, deşi reprezintă
2/3 din numărul participanţilor, pot fi etalonul calităţii mesajelor transmise cu acest
prilej şi a strategiei de abordare pe cale mediatică a fumătorilor.
Tabel 11. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 12în funcţie de genul biologic şi vârstă
Ce puteti spune despre fumat? * Genul biologic Crosstabulation
Count
11 0 11
1 3 4
0 4 4
0 4 4
0 4 4
1 0 1
2 0 2
15 15 30
tutunul este un drog
persoanele care fumeazaau mai mult succes
fumatul dauneaza gravsanatatii
fumatul in timpul sarciniieste periculos pentrucopil
produce boli ale inimii siplamanilor
tigarile light sunt maiputin daunatoare sanatatii
fumatul poate producecancer
Ceputetispunedesprefumat?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
21
Tabel 12. Frecvenţa de apariţie pentru itemul 12
Ce puteti spune despre fumat?
11 36,7
4 13,3
4 13,3
4 13,3
4 13,3
1 3,3
2 6,7
30 100,0
tutunul este un drog
persoanele care fumeazaau mai mult succes
fumatul dauneaza gravsanatatii
fumatul in timpul sarciniieste periculos pentrucopil
produce boli ale inimii siplamanilor
tigarile light sunt maiputin daunatoare sanatatii
fumatul poate producecancer
Total
ValidFrecventa Procent
tutunul este un drog
persoanele care fumeaza au mai mult succes
fumatul dauneaza grav sanatatii
fumatul in timpul sarcinii este periculos pentru copil
produce boli ale inimii si plamanilor
tigarile light sunt mai putin daunatoare sanatatii
fumatul poate produce cancer
Ce puteti spune despre fumat?
73,33%
6,67%
6,67%
13,33%
feminin masculin
20,00%
26,67%
26,67%
26,67%
Figura 12. Diagrama de structură pentri itemul 12 în funcţie de sex si vârstă.
Cei care au văzut aceste emisiuni asupra efectelor negative, deşi reprezintă 2/3
din mnumărul participanţilor, pot fi etalonul calităţii mesajelor transmise cu acest
prilej şi a strategiei de abordare pe cale mediatică a fumătorilor.
Pentru verificarea unor cunoştinţe referitoare la consumul de tutun şi la efectele
negative ale fumatului asupra sănătăţii precum şi pentru verificarea unor afirmaţii
despre care, în populaţia generală, există formate opinii sau convingeri eronate
(ţigările lights sunt mai puţin dăunătoare sănătăţii, fumatul dăunează sănătăţii numai 22
după mulţi ani etc.) am inclus în chestionar întrebarea “Ce puteţi spune despre
fumat?”, întrebare la care am obţinut diferite răspunsuri.
Cea mai mare parte a persoanelor intervievate (36,7%, răspunsul fiind dat
numaid e femei) sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia fumatul este un drog.
Numai 13,3% dintre fumători susţin că persoanele care fumează au mai mult succes
iar 13,33% dintre cei care fumează recunosc faptul că fumatul dăunează grav
sănătăţii, 13,33 dintre fumători sunt de acord cu faptul că fumatul în timpul sarcinii
este dăunător pentru copil. Fumatul produce boli ale inimii şi vaselor de sânge precum
şi boli ale plămânilor sunt afirmaţii cu care sunt de acord majoritatea persoanelor
intervievate. Mai mult de o treime dintre fumători (3,3%) este de acord cu faptul că
ţigările lights sunt mai puţin dăunătoare sănătăţii decât celelalte tipuri de ţigări.
Dacă în privinţa efectelor fumatului nu există dubii indiferent că este vorba de
fumător sau nefumător, în ceea ce priveşte efectul ţigărilor „lights” şi a rolului pe care
poate să-l joace voinţa rolurile se inversează. Fumătorul, ca urmare a tipului de
reclamă promovat în ultimii ani şi la noi, este convins că ţigările lights sunt mai puţin
dăunătoare.(table, figura 12).
Tabel 13recvenţa de apariţie pentru itemul 13în funcţie de genul biologic şi vârstă
De ce fumati? * Genul biologic Crosstabulation
Count
0 1 1
0 2 2
4 5 9
11 1 12
0 4 4
0 2 2
15 15 30
fumatul imi da mai multaenergie
imi lace sa tin tigara inmana
din placere
din obisnuinta
pentru ca sunt dependent
din distractie
De cefumati?
Total
feminin masculin
Genul biologic
Total
23
De ce fumati?
1 3,3
2 6,7
9 30,0
12 40,0
4 13,3
2 6,7
30 100,0
fumatul imi da mai multaenergie
imi lace sa tin tigara inmana
din placere
din obisnuinta
pentru ca sunt dependent
din distractie
Total
ValidFrecventa Procent
fumatul imi da mai multa energie
imi lace sa tin tigara in mana
din placere
din obisnuinta
pentru ca sunt dependent
din distractie
De ce fumati?
26,67%
73,33%
feminin masculin6,67%
13,33%
33,33%
6,67%
26,67%
13,33%
Figura 13. Diagrama de structură pentri itemul 13 în funcţie de sex si vârstă.
Referitor la motivele pentru care se fumează au fost obţinute, în ordinea
frecvenţei, următoarele răspunsuri: Din obişnuinţă - 40%, Din plăcere – 30%, Pentru
că sunt dependent – 13,3%, Din distracţie – 6,7%, Îmi place să ţin ţigara în mână –
6,7%, Fumatul îmi dă mai multă energie – 3,3%.
Motivul principal pentru care se fumează, invocat de aproape o treime dintre
fumători (40%) este obişnuinţa, urmat de obţinerea plăcerii cu 30 procente. Toate
aceste motive invocate şi mai ales obişnuinţa şi nevoia de a fuma reconfirmă un grad
de consum care crează mari probleme de sevraj în momentul în care viitorul pacient
se hotărăşte să rupă cu acest obicei.
24
CONCLUZII
Fumatul este unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, cu consecinţe
extrem de grave privind starea de sănătate a populaţiei. Tabloul morbidităţii şi al
mortalităţii generale a fost şi este în mod serios influenţat de acest flagel.
Expunerea zilnică, semnificativă în acest studiu la fumul de ţigară, poate
explica în mare măsură de ce a crescut în ultimii ani procentul de cancere la pacienţi
cu cancer bronhopulmonar fără o altă cauză aparentă relevată de anamneză, dar şi
creşterea prevalenţei bolilor obstructive la fumătorii pasivi.
Această anchetă trage deja un semnal de alarmă pentru factorii care se ocupă
de sănătatea populaţiei de la noi. Ea demonstrează că ţintele trebuie să fie
adolescenţii, sexul feminine (femeile cu un nivel educaţional ridicat), fumătorii cu
venituri mici, cei cu un statut socioeconomic şi un nivel educaţional precar şi
fumătorii involuntari.
În acelaşi timp, creşterile de prevalenţă ale fumatului induc o mărire a
procentului de decese atribuibile fumatului, Un impact asemănător se remarcă şi
pentru prevalenţa cancerului în continuă creştere.
25
BIBLIOGRAFIE
1. MEEKERS Dominique, IONESCU Andreea , 1999 – Dragostea în anii ’90 –
Studiu narativ asupra tineretului din România 1998, Bucureşti;
2. MIHĂLŢAN Florin Dumitru, 2001 - CIOBANU Magdalena – Tabagismul -
Consecinţe şitratament, Editura Medicală, Bucureşti;
3. MIHĂLŢAN Florin Dumitru, 2001 - Ce nu ştie fumătorul roman - Editura
Medicală, Bucureşti;
4. ŞERBĂNESCU Florina, MORRIS Leo, MARIN Mona 2001 – Studiul Sănătatea
Reproducerii România 1999, Bucureşti;
5. Dennis, Howitt, 2006 – Introducere în SPSS pentru psihologie, Ed. Polirom,
Bucureşti;
6. Sava, Florin, 2004 – Analiza datelor în cercetarea psihologica. Metode statistice
complementare, Ed. ASCR, Cluj – Napoca.
26
