DROGURILE: PĂCATUL SINUCIDERII RAPIDE !

PĂCATUL CONSUMULUI DE DROGURI

"Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hraneşte şi îl încălzeşte”(Efeseni 5;29).

Diavolii s-au modernizat si ei. In vechime, ei aveau alte metode de ucidere, ca de exemplu jertfirea la zei a oamenilor. Astazi s-au perfectionat, facandu-i pe oameni sa se omoare singuri. Cum? Cu tutunul si cu drogurile. Pentru a intelege mai bine de ce consumul drogurilor este pacat, este recomandat sa cititi articolele despre pacatul fumatului (click AICI ) si al betiei (click AICI) de pe acest site, deoarece teoriile, recomandarile si sfaturile de acolo sunt 100% valabile si pentru acest pacat al consumului de droguri. Vom vorbi in continuare despre droguri. In mod direct, nicaieri in Sfanta Scriptura nu se face referire la pacatul consumului drogurilor. De ce? Pentru ca in timpurile cand autorii sfinti au scris cartile din Vechiul si Noul Testament, nu exista acest pacat al consumului de droguri la evrei. La cateva popoare pagane se consumau anumite substante cu efecte asemanatoare drogurilor, dar aceste efecte se cunosteau doar de consumatori. Abia in vremurile noastre, consumul de droguri s-a extins, devenind un adevarat flagel. Spre deosebire de populatia matura, tineretul este mult mai deschis la nou, tinerii fiind predispusi la noi experiente si riscuri. Dupa cum vom vedea in continuare, medicina a fost cea care a descoperit aceste substante si a aratat efectele lor dezastruoase atunci cand sunt administrate in doze mari, caci tot medicina a aratat efectele lor benefice cand sunt administrate in doze mici, sub forma de tratament. De aceea, pentru a intelege de ce consumul de droguri este pacat, trebuie intai sa prezentam problema din punct de vedere medical, explicand efectele fiecarui drog in parte.

CLASIFICARE DROGUIRI (Am selectat acest material din diferite surse, baza fiind o brosura a C.J.A.S.Bihor)

Droguri care inhiba centrii nervosi -opiacee -opiu -morfina -heroina -codeina -barbiturice - somnifere -tranchilizante -solventi, gaze volatile -alcool Droguri care stimuleaza centrii nervosi -cocaina -amfetamine -nicotina din tutun Droguri halucinogene ( care produc modificari psihice mai ales in sfera cognitiva si perceptuala ) -LSD -Ecstasy -Phenciclidina (PCP) -Peyote (mescalina) -Psilocybina si Psilocyna -Derivatele de canabis ( hasis, marijuana ) Inhalanti -solventi organici -lacuri, vopsele ("Aurolac") -gaz -adezivi -benzine usoare

Amfetaminele Initial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale, amfetaminele au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor mai multa energie si a le mari viteza. Uzul medical al amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii '50 si '60 cand erau folosite in mod salbatic pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate, in aceasta perioada amfetaminele fiind larg prescrise pentru depresiuni nervoase si pentru suprimarea poftei de mancare. Azi vi se pot vinde ilegal ca tablete sau pudra si ati putea fi chiar convinsi de catre altii sa vi le injectati. Amfetaminele trezesc corpul, dand o senzatie de energie si incredere in sine, dar nelinistea si iritabilitatea devin predominante. Cel mai comun tip de amfetamine intalnite pe strazi este o pudra alba numita Amfetamina sulfat. Aceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite: intre 6% si 10% puritate si cu puritate intre 25 si 35%. Amfetaminele sulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. Unii le fumeaza, dar din cauza ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. Exista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita gheata (dar si cristal, sticla si inghetata), desi este destul de rar intalnita. Are efecte similare, dar dureaza pana la 39 de ore si este considerata de profesionisti ca fiind mai puternica. Dozele mari de amfetamine pot provoca accese de panica, iar corpul ar putea avea nevoie de cateva zile pentru a-si reveni complet. Pentru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Cand se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de infometati. Amfetaminele nu fac decat sa anuleze senzatia de foame, inlocuind-o cu o senzatie de satietate. Consumatorii inraiti risca afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales la cei care au deja probleme cu o mare presiune a sangelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de forta in timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta in clasice cazuri de psihoza paranoica care dureaza luni de zile pentru a-si reveni sau care devin permanente. Amfetaminele sunt droguri, medicamente care maresc viteza de reactie a corpului. Ele fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem.

Cocaina Se prezinta sub forma de pudra cristalina, alba, asemanatoare zapezii, in argou fiind denumita si "zapada", cu miros slab de benzina. In trafic, aceasta se amesteca adeseori cu o pudra alba inerta, cum ar fi acidul boric sau bicarbonatul de sodiu, rezultand niste pietricele albe care se incalzesc, dupa care vaporii emanati sunt aspirati in plamani. Acestea se numesc "crack", nume provenit de la zgomotul facut de pietricele cand se incalzesc. Pulberea de cocaina poate fi prizata (aspirata pe nas cu ajutorul unui tub subtire), iar daca se prezinta sub forma lichida, se injecteaza intravenos. Efectul cocainei este imediat si se manifesta printr-o stare de euforie care dureaza 20 de minute. Dupa disparitia efectului, consumatorul resimte o atat de mare cadere incat este tentat sa repete doza imediat pentru a restabili senzatia anterioara. Cand cei dependenti de cocaina incearca sa renunte la acest drog, intervin stari de depresie care se pot inlatura doar prin reluarea consumului. Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este mult mai importanta decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munca. Principala lor problema este cum sa inlature efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu il folosim. Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala. Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arteriala, sunt mult mai expuse unor traumatisme fatale. Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sangerari in interiorul creierului) datorate unor cresteri acute ale tensiunii arteriale. Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza diverse boli cum ar fi hepatita virala B, septicemia, miocardita, endocardita si SIDA. Frunzele de coca sunt utilizate ca stimulent usor, eliminand senzatiile de foame si oboseala. Ele contin intre 0,5 si 1% cocaina. Cocaina este principalul alcaloid al frunzelor de coca si poate fi extras printr-un proces chimic.

Opiul si derivatii sai Opiul este un produs natural care se extrage din capsulele de mac din specia Papaver somniferum, care nu au ajuns la maturitate. Rezulta un latex alb care, in contact cu aerul, devine brun si se intareste. La origine opiul, ca "drog creator al pacii", se manca sau se bea sub forma de infuzie iar ulterior se fuma. Astazi, majoritatea opiului produs in lume se transforma in morfina, codeina si heroina. Morfina Morfina este un stupefiant analgezic, fiind principalul analgezic al opiului. Are si efect narcotic. Este o pudra alba, solubila in apa, cu gust amar. Timp de peste 100 ani a fost considerat ca fiind cel mai puternic analgezic cunoscut din lume. In scopuri terapeutice, morfina se administreaza oral sau prin injectii, efectul ei fiind mult mai puternic decat al opiului. Codeina Este un alcaloid izolat din opiu, insa efectele sunt mai slabe decat cele ale morfinei. Toxicomaniile provocate de codeina sunt rare, deoarece este nevoie de doze foarte mari, administrate perioade lungi. Se foloseste ca tratament mai ales in calmarea tusei si ca analgezic. Heroina Heroina, PCP (phencyclidine), afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament violent si psihoze. Este un stupefiant semisintetic, extras din morfina. Este o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb, avand miros specific, asemanator otetului. Cea mai populara forma este cea inchisa la culoare, care este vanduta in pachete mici de celofan sau folii sau in bilute din acelasi material. Este o substanta puternic toxicomanogena, actionand direct asupra sistemului nervos central. Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina. Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos,

dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul. Efectul heroinei este puternic si riscurile sunt si mai mari daca se asociaza cu alte droguri, precum ar fi alcoolul. Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intampla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura. Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii, aceasta exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le copiau initial. DMA (ecstasy) este drog "imitatie" de care se abuzeaza. O intreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si “Alb de China”, care este de cateva ori mai puternic decat heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosit in acelasi mod ca si heroina. Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectabila. Pudra poate fi inhalata sau fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe. Efecte: Starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste activitatea fizica si apare o stare de rau. Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul. Efectele heroinei constau si in diminuarea generala a activitatii respiratorii si cardiovasculare, diminuarea acuitatii vizuale precum si intr-o estompare a reflexelor pasive. Injectata intravenos, heroina poate provoca pneumonie si poate avea efecte secundare. Doze mai mari de heroina pot

induce somn, voma si respiratie superficiala si incetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte.. Barbituricele Constituie o categorie de droguri derivate de la acidul barbituric, iar compusii pot avea o actiune de durata lunga, medie sau scurta. Derivatii barbiturici se prezinta de obicei, sub forma de capsule si comprimate, dar uneori sunt vandute si sub alte forme. Se folosesc adeseori pentru a amplifica efectul heroinei si pot da senzatia de destindere si de buna dispozitie, cu perioade de reactie mult mai mari decat de obicei. Renuntarea brusca la acest drog poate provoca chiar si decesul persoanei respective. Barbituricele au fost in trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprima centrii nervosi. Au fost unele din cele mai raspandite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului. Ele pot fi obtinute in mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata neagra. Cele mai folosite barbiturice sunt: Amobarbital Ciclobarbital Fenobarbital Tiopental Seconal Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu cele ale intoxicatiilor alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare. O supradoza poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls accelerat, coma si moarte. Tranchilizantele Sunt prescrise de catre medici in cazuri de anxietate sau tensiune nervoasa, iar in unele cazuri ca somnifer. Tranchilizantele majore se folosesc in tratarea unor tulburari mentale grave si sunt substante antipsihotice. Cu toate ca sunt destinate administrarii sub forma de pastile, narcomanii le injecteaza. Tranchilizantele diminueaza foarte mult activitatile care necesita

concentrarea, pot duce la agresivitate. Atunci cand sunt asociate cu alcool pot sa duca chiar la moarte. Exemple de tranchilizante: diazepamul, medazepamul, meprobamatul, nitrazepamul, bromazepamul, oxazepamul. Chiar si sub forma de medicamente administrarea lor trebuie sa fie limitata in timp, deoarece dau dependenta fizica si psihica. L.S.D. Este un drog halucinogen care actioneaza asupra sistemului nervos central, producand modificari ale dispozitiei si perceptiei, mergand pana la iluzii senzoriale si chiar halucinatii. Efectul se poate intinde pana la pierderea contactului real si la schizofrenie. L.S.D.-ul se prezinta in mod obisnuit sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, sau sub forma de pudra casanta ori mici pilule si comprimate albe sau colorate. Ecstasy Se mai gaseste si sub denumirea de "E", M.D.M.A. sau "X.T.C." si este sub forma de tablete sau capsule diferit colorate, care au imprimate pe ele figuri diferite (tauri, caini, delfini, trifoi, etc.) si rar sub forma de pulbere sau lichid, fiind un derivat al amfetaminelor. Efectul drogului, asa-numita "calatorie E" este descris de catre consumatori in termenii cei mai favorabili: modifica perceptia - in special a muzicii, confera o senzatie de fericire, armonie si afectiune. Acest drog provoaca distrugeri de lunga durata in creier - prin lipsa acuta si persistenta de serotonina, terminatiile nervoase atrofiindu-se, in special in centrele senzoriale. Foarte periculoasa este asocierea acestui drog cu altele, precum alcoolul sau L.S.D. Efectele pe termen scurt specifice pentru ecstasy sunt senzatia de gat si gura uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui pentru ca retine apa in organism. Tot consumand lichide, se produce "umflarea" celulelor, afectand astfel si creierul, iar moartea poate surveni imediat. Drogurile in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Asa si ecstasy. Consumatorul se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si cu tot ceea ce il inconjoara. Dupa acestea apare insa tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, coma cu convulsii, cu mare pericol pentru viata consumatorului.

Supradoza: Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte ridicata, care duc la moartea consumatorului. Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie. Este unul din cele mai periculoase droguri. Canabisul Din canabis (canepa indiana) se extrage hasisul si marijuana, substante cu efect identic. Hasisul este mai tare si se obtine din rasina acestei plante, iar marijuana din frunzele si florile plantei. Vorbim mai departe despre marijuana, aceasta avand vechime mai mare in folosire si consumul ei are simptomatologie identica cu consumul de hasis. De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele “droguri recreative”. Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” sau canepa indiana a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala. Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX. Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulata ”Tratat despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie. In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.

Intrebuintarea medicala a marijuanei Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic. Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme majore in tratarea pacientilor cancerosi. Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor. Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora. Efectul marijuanei asupra corpului omenesc Dupa trei sau patru decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii au gasit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii. Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia astmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, vizand in special plamanii. Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si al travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat copilul unei nefumatoare. Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cailor respiratorii superioare (sinusurile ssi laringele). De asemenea, irita si traheea si bronhiile si cu cat fumul este mai adanc tras in plamani si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai mare si gradul de intoxicare. Fumul lezeaza celulele de la nivelul plamanilor responsabile cu apararea impotriva infectiilor. Este foarte

posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori maligne. Exista in marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta insasi si dauna plamanilor sau altor organe. Ierbicidele pot afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care "gandeste"). Munca inimii este ingreunata. Cresterea numarului de batai ale inimii si a presiunii sangelui poate fi comparatã cu aceea pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de stres extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen. Marijuana afecteaza, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeaza organismul de infectii. S-a mai descoperit ca aceasta interfereaza cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva virusilor si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a apetitului sexual. Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuata, ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate genera afectari cromozomiale cu aparitia de boli congenitale la copii. Este stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului creierului. Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor, pierderea abilitatilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbari de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei. In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici macar accidental. Dependenta de marijuana O serioasa amenintare cauzata de utilizarea repetata a oricarui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziva a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt aceia care nu numai ca il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta stare este numita “dependenta”. O persoana care abuzeaza de marijuana sau de oricare alt drog, actioneaza in general astfel datorita unor probleme de natura psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, cat si din partea familiei si prietenilor. In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru,

cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de comportament. Produsele din canabis: -marijuana -hasisul -uleiul de hasis. Canabisul afecteaza: -memoria de scurta durata -logica -abilitatea de miscare -abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, manuirea diverselor aparate. Canabisul este periculos cand este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul. Efectele canabisului sunt intensificate deseori intr-un mod imprevizibil in aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de canabis trec la consumul altor droguri, aceasta nu este o regula. Dozele mici pot cauza: -absenta inhibitiilor -scaderea capacitatii de concentrare -cresterea frecventei cardiace -injectarea ochilor -calmare, stare de visare si relaxare -cresterea apetitului -tendinta de a vorbi si a rade mai mult decat in mod obisnuit -pierderea capacitatii de coordonare -concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignorand totul in jur. Dozele mari pot cauza: -detasarea de realitate -schimbatoare fluctuatii rapide ale starii afective: de la sentiment de incantare la anxietate sau panica -imagini inselatoare

-pierderea identitatii -fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate. Canabisul si sarcina Multe dintre droguri afecteaza fatul, de aceea este recomandat sa nu se foloseasca droguri in timpul sarcinii. Exista dovezi ca este corelatie intre consumul de canabis la femeia gravida si greutatea scazuta la nastere a fatului. Toleranta si dependenta Consumul frecvent al unor doze mari de canabis poate produce o toleranta moderata. Toleranta inseamna ca o persoana are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitati mai mici. Consumatorii de canabis pot avea o diversitate de probleme de sanatate, sociale, legale, financiare si de comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de canabis, ceea ce poate duce la fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei in simptome asemanatoare gripei. Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de canabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot deveni in timp. Putini din cei care consuma in mod ocazional pot sa-si deterioreze in mod serios sanatatea. Efecte pe termen lung: -cresterea riscului de aparitie a bronsitei -cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adanc in plamani, mai mult decat un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de canabis) -schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati -scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de invatare - aceste efecte pot dura cateva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de canabis, ele fiind reversibile -interferenta cu producerea de hormoni sexuali - scade apetitul sexual, cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat

-perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori in forme grave. Solventi, gaze volatile, inhalanti Sunt substante organice ( de obicei hidrocarburi ) volatile: - solventi din componenta adezivilor, lacurilor si vopselelor; - lichide folosite pentru curatat: neofalina, benzen, acetona); - benzina; - gazul folosit la umplerea brichetelor. Metodele de drogare cu aceste substante sunt diverse: - prin aspirarea vaporilor dintr-o punga de plastic ("aurolaci"); - prin imbibarea unei tesaturi in acele substante, apoi aplicarea tesaturii pe nas si gura. Efectul este imediat si este asemanator bauturilor alcoolice. Efectele dorite de consumatori sunt: relaxare, euforie, stare de bine, de desprindere de realitate, de putere, inlaturarea senzatiei de foame sau frig. Efectele nocive sunt mai numeroase. In cazul unei intoxicatii acute, pot sa apara urmatoarele simptome: inflamarea gatului, alergii cutanate in jurul gurii, nasului sau pe obraji ( datorita actiunii toxice a solventilor asupra tegumentelor), alergii la nivelul cailor respiratorii, manifestate prin tuse, stranut, rinoree; greata, varsaturi, dureri de cap, lipsa de coordonare motrica si in vorbire, halucinatii, confuzie mentala, culminand cu lesin, deces prin stop cardiac sau sufocare ( cei care lesina pot varsa, aspirand varsaturile in plamani, asa numitul sindrom Mendelson sau pneumonie de aspiratie si astfel pot muri sufocati). Pe termen lung, inhalarea de gaze volatile produce toxicitate la nivelul tuturor organelor, cat si scadere in greutate, tulburarari psihice grave, deteriorare intelectuala si de comportament. TOXICOMANUL este persoana care consuma in mod regulat droguri. SUPRADOZA inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si care poate produce moartea. EFECTELE drogurilor depind de: - doza administrata; - modul de administrare; - persoana care consuma; - experientele anterioare.

DEPENDENTA DE DROGURI Dependenta de droguri reprezinta o utilizare compulsiva a acestora pana la punctul in care utilizatorul nu are alta alegere decat sa continue sa le foloseasca. Acest fenomen a avut loc, intr-o anumita masura, de-a lungul intregii istorii, dar practicile agricole moderne, imbunatatirea accesului la droguri si progresele din biochimie au exacerbat dimensiunile problemei in secolul XX, odata cu introducerea formelor purificate ale agentilor biologici activi si odata cu sinteza unor substante necunoscute pana atunci, cum ar fi metamfetamina si gamma-hidroxibutiratul(GHB). Capacitatea drogurilor de a creea dependenta variaza de la substanta la substanta si de la individ la individ. Droguri cum ar fi codeina sau alcoolul, de exemplu, necesita in mod tipic mai multe expuneri pana a produce dependenta comparativ cu altele cum ar fi heroina sau cocaina. De asemenea, pentru o persoana cu predispozitie psihologica sau genetica la dependenta este mult mai usor sa devina dependenta. Dependenta de droguri are doua componente: dependenta fizica si dependenta psihologica. Dependenta fizica apare atunci cand drogul a fost utilizat in mod regulat si organismul s-a obisnuit cu efectele sale. Persoana trebuie sa continuie sa-si administreze drogul pentru a se simti normal, iar daca intrerupe administrarea vor apare simptome de sevraj. Dependenta psihologica apare atunci cand, dupa utilizarea repetata a drogului, si mintea utilizatorului se ataseaza emotional de efectele pe care acesta le produce, fie ele producerea de placere sau atenuarea durerii, si nu se mai simte in stare sa functioneze fara drog. In absenta administrarii drogului apare o necesitate imperioasa, adesea determinata sau amplificata de stress. O persoana dependenta poate prezenta doar unul din cele doua tipuri de addictie, dar cel mai adesea le prezinta pe ambele. Bazele dependentei Oamenii de stiinta au ajuns de multa vreme la concluzia ca exista o baza biologica pentru dependenta de droguri, dar mecanismele exacte de aparitie au fost abia recent identificate. Se considera ca substantele cu caracter addictiv produc dependenta utilizatorului prin modificarea functiilor de

recompensa ale creierului, localizate in sistemul dopaminergic mezolimbic -acea parte a creierului care perpetueaza anumite comportamente cum ar fi aportul alimentar, activitatile sexuale, efortul fizic si relatiile sociale. Substantele cu caracter addictiv, prin mijloace variate si in diferite grade, fac ca sinapsele acestui sistem sa prezinte un exces de dopamina ducand la aparitia a scurte episoade euforice. Desi acestea dureaza doar cateva minute, se produce si un efect mai de durata la nivelul creierului. Semnalele dopaminergice care apar in mod normal in cadrul sistemului de recompensa conduc la activarea proteinelor destinate sa potoleasca reactia initiala si intretin o dorinta permanenta de a continua comportamentul responsabil. Substantele addictive produc o eliberare de dopamina mai mare decat normalul, si ca urmare reactiile subsecvente ale creierului sunt mult exagerate. Cortexul amigdalian, hipocampic si frontal asociza utilizarea drogurilor cu placerea intensa si starea de bine; o asociere care este intarita cu fiecare noua expunere, si care, cu timpul, ajunge sa domine gandurile si dorintele normale. Cand nevoia de a consuma drogul nu mai poate fi controlata, utilizatorul este considerat dependent. MOTIVELE PENTRU CARE TINERII CONSUMA DROGURI

Utilizatorii de droguri sunt in mare masura copii si tineri. Infiorator ! Am auzit chiar astazi 14 mai 2004 ca numai in Bucuresti sunt 12.000 de consumatori de droguri in varsta de pana la 25 de ani, dintre care cca. 8000 in varsta de pana la 14 ani! Cat de groaznica este aceasta situatie! Ce se va alege de viitorul acestora?

Aproximativ 75% dintre consumatori sunt baieti.

Tinerii consuma droguri din mai multe motive:

- dificultati de comunicare (cu parintii, profesorii);

- lipsa fricii de Dumnezeu manifestata prin teribilism;

- pentru a fi acceptati intr-un anturaj, intr-un grup, sub influenta exercitata de anturaj;

- aprecierea nerealista a realizarilor personale, mai ales de catre parinti, ceea

ce ii indeamna spre pacatul deznadejdii, care le da sentimentul de inferioritate si inutilitate;

- lipsa de credinta in Dumnezeu si chiar de incredere in sine;

- educatia in pacate si nu in implinirea poruncilor lui Dumnezeu din unele familii;

- lipsa virtutii rabdarii necazurilor si a ispitelor;

- curiozitatea: diavolul indeamna astfel: fa pacatul numai o data; ia doar odata din drog, sa vezi cum este. Apoi spune: mai ia o data, sa nu fii in urma celorlati. Nu vezi ca rad de tine? Ia, ca te-ai simtit bine. Si ia a doua oara si astfel e doar un pas pana la dependenta.

- lipsa unor scopuri, idealuri in viata.

- imitarea modelelor vazute in filme.

Un rol important in preintampinarea consumului de droguri il au parintii, care trebuie sa-si educe copiii corespunzator din punct de vedere moral si spiritual, pregatindu-i pentru a face fata realitatilor dure ale vietii. Atmosfera sanatoasa din familie, dragostea, afectiunea, comunicarea intre parinti si copii, constituie astfel principalul aliat in lupta impotriva acestui flagel.

Fara a se recurge la drama sau la predica, este bine ca parintii sa prezinte copiilor drogurile cu care se pot intalni, ce efect pot avea asupra lor si care pot fi urmarile legale ale consumului de droguri. Drogurile degradeaza corpul si pot duce la modificari psihice. Majoritatea acestor substante au efecte secundare. Drogurile pot fi periculoase sau chiar fatale, mai ales daca se amesteca sau se iau in mod regulat. Chiar si in doze mici, drogurile reduc controlul asupra muschilor, maresc timpul de reactie si diminueaza concentrarea. Daca, de exemplu, conduceti masina, puteti reprezenta un real pericol atat pentru dumneavoastra cat si pentru cei din jur. Categoria drogurilor cuprinde, in mod generic o mare diversitate de substante lichide, solide si gazoase, precum medicamentele (amfetaminele si barbituricele, in special), alcoolul, tigarile, dar si cele unanim recunoscute ca fiind ilegale (heroina, cocaina, L.S.D. etc.). Daca in familie s-ar discuta si astfel de probleme, fara indoiala ca ar mai scadea numarul consumatorilor de droguri,

poate chiar semnificativ.

SEMNE DUPA CARE SE POATE RECUNOASTE O PERSOANA CARE CONSUMA DROGURI

Exista unele indicii care pot sugera ca o persoana consuma droguri:

-- schimbarea brusca a comportamentului ; schimbari recente, vizibile, de personalitate;

-- treceri fara motiv de la veselie la tristete, uneori chiar agresivitate neobisnuita;

-- pierderea apetitului alimentar;

-- pierderi de memorie, lapsusuri;

-- lipsa de coordonare motorie si in vorbire;

-- pierderea gradata a interesului pentru scoala, munca, hobby-uri, sporturi, prieteni;

-- stari de somnolenta si apatie necaracteristice;

-- disparitia banilor sau a unor obiecte de valoare din casa;

-- pete neobisnuite, mirosuri ciudate pe piele sau imbracaminte;

-- schimbarea grupului de prieteni, precum si tendinta de tainuire a acestor "prieteni";

-- schimbari importante in programul cotidian, absente nejustificate de acasa, de la scoala sau de la locul de munca;

-- cheltuieli mari si nejustificate;

-- urme de intepaturi pe corp, mai ales pe maini;

-- halucinatii, idei delirante;

-- aparitia unor obiecte specifice: fiole, seringi, tablete, prafuri;

-- ochi iritati, tuse cronica;

-- acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara gasirea unor explicatii de ordin medical;

-- uneori alergii cutanate ( blande pe piele).

Daca cineva observa o combinatie a acestor simptome la o persoana pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie sa fie pus in fata acestora si indrumat sa se trateze.

Adevarul despre droguri

· Drogul nu te face liber

· Drogul este inselator, produce foarte repede obisnuinta

· Drogul nu usureaza comunicarea

· Drogul exclude individul din orice activitate familiala si profesionala

· Drogul nu rezolva problemele

· Folosirea drogurilor este o alegere gresita, iar lupta cu stresul vietii de fiecare zi reprezinta o parte inevitabila a experientei umane, lucru asociat cu dezvoltarea si maturizarea persoanei.

DE CE CONSUMUL DE DROGURI ESTE PACAT? Putem spune ca din aceleasi motive ca si fumatul. Cei care se drogheaza savarsesc urmatoarele pacate: 1. Pacatul sinuciderii, pentru ca asa cum am vazut, rapid, consumatorii de droguri isi distrug sanatatea lor pogorandu-se in iad de vii daca mor in acest pacat, fara sa se pocaiasca si sa se opreasca de la acest pacat. Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce in lumea falsei bucurii, dupa care te arunca cu brutalitate in cumplitele chinuri ale iadului, afectand atat sufletul, cat si trupul. Efectele drogului sunt stari false de fericire; desarte si trecatoare ca toate placerile lumii acesteia. Sunt stari viclene si periculoase create de diavoli, cu multa minutiozitate. Inselatoria merge pana acolo incat una dintre substantele deosebit de periculoase, heroina, se numeste chiar "pudra ingerilor". Se poate numi si asa, dar a ingerilor negri, a diavolilor. Ei sunt atat de vicleni, incat pana la un punct, ofera stari asemanatoare cu cele pe care le da rugaciunea. Ii ofera consumatorului de droguri, posibilitatea de a ajunge intr-un rai fals, dupa care victima se prabuseste in adancul intunericului. Aici il asteapta stari cumplite de depresie, anxietate, confuzie, delir, asociate cu dureri fizice greu de suportat, dupa cum am vazut la efectele drogurilor. Modalitatea de a iesi din acest iad? Inca o doza! Si inca una! Pana cand organismul cedeaza si sufletul se pierde pentru totdeauna in cazul in care moartea vine in urma unei supradoze. 2. Pacatul risipei banilor dati de Dumnezeu, pe ceva nefolositor nici pentru trup, nici pentru suflet: ”Pentru ce folositi argintii vostri pentru un lucru care nu va hraneste si castigul muncii voastre pentru ceva ce nu va satura" (Isaia 55;2). 3. Pacatul profanarii trupului, in care locuieste Duhul lui Dumnezeu si care devine prin aceasta patima salas al diavolului: ”Nu stiti oare ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templu lui Dumnezeu care sunteti voi "(1 Corinteni 3;15-17). In fiecare dintre noi exista un loc care nu poate sta niciodata gol: ori este plin de Duhul Sfant impreuna cu ingerul cel bun, ori este plin de pacate impreuna cu diavolii lor, pacatele alungand pe Duhul Sfant. Trupul unui toxicoman ajunge o epava infioratoare. Trupul acela pe care Dumnezeu l-a dat pentru a fi "templu al Duhului Sfant", devine batjocura diavolului. Am vazut mai sus ce efecte dezastruoase au drogurile asupra sanatatii trupurilor noastre.

Impresia ca drogul il salveaza pe toxicoman este o mare inselare, o batjocura a duhurilor necurate. Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar, toxicomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati. Intoarcerea unui toxicoman inseamna foarte mult, este ca si cum ai reda viata unui om. Un toxicoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara. Din punct de vedere spiritual, toxicomania poate fi considerata un fel de posedare de duhuri necurate. In perioada de sevraj, consumatorii de droguri capata infatisari diabolice, devin fiare, au manifestari uneori identice cu cele ale demonizatilor. In momentele acelea, in ei nu mai exista nici un gram de dumnezeire. Nu au mila, nu au dragoste, nu au jena, iar de rabdare nici nu poate fi vorba. Atunci au un singur scop: obtinerea de bani pentru procurarea drogurilor, chiar daca ar fi sa calce toate poruncile lui Dumnezeu. Daca nu fac rost de bani prin violenta, cuprinsi de durerile fizice si psihice, se gandesc la sinucidere sau chiar multi dintre toxicomani, apeleaza la aceasta metoda considerata de ei scapare de aceste chinuri. In general, toxicomanii, in perioada de sevraj, nu mai au sentimente. Lovesc fara mila chiar in oamenii care au facut sacrificii pentru a-i ajuta intr-o anumita perioada a vietii. Sunt marginalizati si de neinteles tocmai din cauza comportamentului lor. Multora dintre noi le e greu sa-i accepte ca pe niste oameni bolnavi. Ei sunt considerati oameni de nimic, oameni pe care nu te poti baza niciodata. Sunt acceptati de anumite grupuri din mila, din obligatie sau din interes, dar totdeauna planeaza suspiciuni asupra lor. Simtind aceste lucruri, toxicomanii, in loc sa lupte, cedeaza, intorcandu-se in mijlocul vechilor "prieteni", hotarati la inceput sa nu mai consume droguri. Rugaciunea iti ofera adevarata bucurie si stabilitate, adevarata putere. Efectele rugaciunii vor fi totdeauna purificatoare. Aici exista starea de fericire adevarata. Nu drogurile aduc fericirea! La capatul rugaciunii nu vom intalni niciodata stres, panica si depresie. Aici ne asteapta credinta, nadejdea si dragostea.... Toxicomanii care au incercat si varianta rugaciunii s-au regasit, si-au eliberat sufletul si au calcat in picioare arvuna data iadului prin consumul de ierburi ale diavolului. Tot ei au spus: "drogul este o minciuna, rugaciunea este adevar". Prin rugaciune curata chiar si durerile fizice dispar, chiar si bolile se vindeca. De ce? Pentru ca "cele ce sunt cu neputinta la oameni, la Dumnezeu sunt cu putinta ". In rugaciune fiind, sa nu ne punem increderea in noi, ci in Dumnezeu. Diavolul ne da uneori o siguranta de sine foarte mare, mai mare ca nadejdea in Dumnezeu. Mai ales la inceput, cand un consumator de droguri se hotaraste sa

puna punct acestui lucru, intalnirea cu vechii prieteni poate fi foarte periculoasa (puteti citi in acest sens o poveste cutremuratoare scrisa de cineva pe forumul acestui site ; apare acolo cu titlul "Droguri, moarte iad, sa fie asa?"). Focul "poftei" de droguri se aprinde oricum, pentru ca diavolul te santajeaza cu ceea ce te are la mana. Dar daca te mai arunci si in mijlocul flacarilor, atunci sigur te arzi. Unii dintre toxicomani spun: "ma voi intoarce si ii voi convinge sa se lase!". Si asta e viclenia diavolului, caci este asa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur: "Viclenia diavolului consta in aceea ca isi ascunde capcanele". Cel ce a parasit un anume pacat mai simte dulceata inselatoare a desfatarii. Este de ajuns exemplul personal. Prezenta in mijlocul lor este un pericol pentru sufletul abia purificat. Aceasta este o capcana pe care unii o ignora, uitand ca una din sursele prin care ne vin ispitele este lumea, semenii nostri pacatosi. Mirajul inselator al falsului rai il acapareaza pe toxicomanul abia spovedit, iar diavolului nu-i trebuie mult sa-i sopteasca: "mai fa-o odata". Apoi te spovedesti si te lasi". Recaderea il poate intoarce pe drumul pierzaniei, facandu-l sa rupa legatura cu duhovnicul si sa uite de rugaciune. Tocmai de aceea sfatul duhovnicului trebuie sa fie: "Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi prilej de ispita!" SFATURI PENTRU TINERI --Informati-va despre droguri. --Fiti foarte atenti la alegerea prietenilor. „Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti”, zice un proverb romanesc. --Judecati singuri ceea ce se intampla in jurul vostru. Modul de percepere a problemelor nu trebuie sa fie intotdeauna identic cu cel al prietenilor. --Aveti taria de a va sustine parerile personale. --Spuneti "NU" cu fermitate si curaj, atunci cand este cazul. Vorbiti-le prietenilor despre consecintele consumului de droguri. --Respingeti propunerile prietenilor de a participa la anumite "actiuni". --Nu absentati de la scoala pentru a merge sa va "distrati" cu prietenii. --Nu va dovediti "maturitatea" prin consumul de alcool, tutun sau alte droguri. --Vorbiti cu parintii, fiti sinceri cu ei, spuneti-le imediat daca vi s-a propus sa consumati droguri sau ati fost martorii unor asemenea fapte. --Nu ezitati sa contactati politia daca sunteti implicati intr-o astfel de problema - orice intarziere poate agrava consecintele asupra voastra si asupra altora.

SFATURI PENTRU PARINTI --Informati-va despre droguri. --Fiti un model pentru copiii dumneavoastra. Comportamentul parintilor are un mare efect asupra copiilor. Discutati sincer si deschis cu ei. Acest lucru ar putea face ca drogurile sa-si piarda atractia de lucru secret, misterios. Evitati prezentarea unei imagini "catastrofale" a consumului de droguri. --Daca va confruntati cu problema consumului de droguri de catre copiii dumneavoastra, nu treceti direct la concluzii; e bine sa ascultati mai intai explicatiile copiilor, pentru a cunoaste cauzele care i-au determinat sa consume droguri si apoi incercati sa le inlaturati sau sa-i ajutati pe copii sa le inlature ei insisi. --Incercati sa cunoasteti cercul de prieteni al copiilor dumneavoastra si modalitatile de petrecere a timpului lor liber. In cazul in care observati prezenta unor persoane dubioase in anturajuI copiilor dumneavoastra, atrageti-Ie atentia asupra acestui lucru cu fermitate si tact, fara interdictii, reprosuri si critici. --Observati atent, dar discret, comportamentul copiilor si sesizati eventualele schimbari negative intervenite in modul lor de viata (nepasare, irascibilitate, obraznicie, agresivitate, absente nejustificate de la scoala sau de acasa, cheltuieli mari, detinerea unor sume mari de bani sau a unor obiecte de valoare). Identificati cauzele acestor schimbari si discutati cu ei despre acestea, determinandu-i sa-si normalizeze comportamentul. --Mentineti permanent legatura cu scoala si interesati-va periodic despre activitatea scolara a copiilor dumneavoastra, despre rezultatele scolare obtinute de catre ei. In caz de nevoie solicitati ajutorul institutiilor specializate (politie, institutii medicale, organizatii nonguvernamentale). Colaborati cu scoala, politia, institutiile medicale si sociale in derularea unor programe care au in vedere prevenirea consumului de droguri. -- Majoritatea copiilor ajung sa consume droguri deoarece au o educatie pacatoasa. Copiii fara educatie in spiritul implinirii poruncilor lui Dumnezeu cad usor in pacate care-i duc la consum de droguri (cititi mai sus capitolul MOTIVELE PENTRU CARE TINERII CONSUMA DROGURI). Cautati ca niciodata copiii dvs. sa nu aiba vreun astfel de motiv !

DROGURILE SI LEGEA LEGEA 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI Art. 2. - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Art. 3. - (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Art. 4. - Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani. Art. 5. - Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Art. 6. – (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate.

CU FIECARE DOZĂ DE DROG PIERDEM LIBERTATEA DE A FI NOI ÎNŞINE!

DESPRE URÂTA PATIMĂ A BEŢIEI

Nu vă faceţi robi alcoolului, ci lui Dumnezeu! ,,Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul. Vorbiţi

între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului"(Efeseni 5;18-19)

PĂCATUL LĂCOMIEI LA BĂUTURĂ DISTRUGE ŞI TRUPUL ŞI SUFLETUL !

PATIMA BETIEI SI LUPTA CU EA

INVATATURA ORTODOXA DESPRE BAUTURILE ALCOOLICE SI DESPRE BETIE

Citind acest titlu poate te intrebi: Este pacat sa bei? Exista pacatul betiei? Exista pacatul betiei? Chiar este daunator? Poate fi alcoolul un zid in relatia cu Dumnezeu? Ce este alcoolismul? Ce spune Sfanta Scriptura despre alcool? In primul rand, trebuie sa facem cateva precizari, si anume ca alcoolul in sine nu este ceva necurat in fata lui Dumnezeu. Primul cultivator al vitei de vie ne este prezentat in Sfanta Scriptura. In capitolul al 9-lea din cartea Facerii ni se spune

ca dreptul Noe, dupa potop, a sadit vie, a baut vin si s-a imbatat, necunoscand efectul vinului. Dumnezeu este Creatorul vitei de vie, al cerealelor si pomilor fructiferi, din care se extrag si se fac diferitele bauturi alcoolice. In Sfanta Scriptura se spune: "vinul veseleste inima omului" (Psalmul 102;16). De asemenea, Biblia nu condamna consumul moderat al acestora (Deuteronom 14;26, Matei 11;19). Potrivit invataturii din Sfanta Scriptura, mancarea si bautura sunt conforme cu legile morale cand omul tine in ele o masura dreapta si prielnica sanatatii, cand nu mananca si nu bea spre placerea pantecelui, ci spre mentinerea vietii. Este binecunoscuta si minunea prefacerii apei in vin savarsita de Mantuitorul Hristos la nunta din Cana Galileii (Ioan 2;1-10), cat si cuvintele adresate de Sfantul Apostol Pavel lui Timotei: "De acum nu bea numai apa, ci foloseste putin vin, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni" (1Timotei 5;23). Deci Dumnezeu condamna nu consumul de vin, ci excesul de alcool, betia. Despre betivi Sfanta Scriptura spune ca nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu (Proverbe 20;1, 1Corinteni 6;10, Efeseni 5;18). Totusi trebuie sa evitam consumul de alcool daca acesta, cu toate ca este consumat in cantitati mici, este baut cu regularitate, de pilda in fiecare zi, si astfel se creeaza dependenta si acest obicei pune stapanire pe noi: "Toate imi sunt ingaduite... dar nu ma voi lasa biruit de ceva", spune Sfantul Apostol Pavel (1Corinteni 6;12). Pe langa toate acestea, bineinteles ca un om cu frica de Dumnezeu nu va incerca sa vada pana la ce limite poate bea si totusi sa nu se imbete, caci el nu-si permite sa se joace cu mintea si cu trupul lui, sau daca imprejurarea in care consuma bauturi alcoolice, (vin, bere, tuica sau altele) ar poticni pe altii, atunci crestinul trebuie sa se abtina: "Bine este sa nu mananci carne, nici sa bei vin, nici sa faci ceva de care fratele tau se poticneste, se sminteste sau slabeste in credinta" (Romani 14;21). Suntem datori a pazi o randuiala cu privire la mancare si bauturasi aceasta o putem realiza numai printr-o lupta impotriva poftei dezordonate, lupta ce se bazeaza pe infranare sau cumpatare, care este o virtute foarte necesara omului. Iata ce spune Sf. Ioan Gura de Aur despre aceasta virtute in Omilia Intai la Facere: "Precum corabiile usoare stabat marile mai cu iuteala, iar cele prea impovarate se scufunda, asa cumpatarea ajuta mintea sa strabata mai usor marea vietii si sa priveasca cele ceresti." Este clar ca in cazul alcoolicului sau a celor ce nu au stapanire de sine se pretinde o abstinenta totala de la orice fel de bautura alcoolica, caci daca nu reusim sa ne stapanim, ci ne stapaneste alcoolul pe noi, mai bine sa renuntam complet la el, dupa cum ne invata Mantuitorul: ,,si daca

mana ta cea dreapta te sminteste pe tine, taie-o si o arunca de la tine; caci mai de folos iti este sa piara unul din madularele tale, decat tot trupul tau sa fie aruncat in gheena"(Matei 5;30). Da, mai bine sa lepadam complet un obicei sau o practica decat sa fim noi complet lepadati de Dumnezeu, mai bine sa sacrificam o placere de-a noastra decat sa fim noi sacrificati complet in gheena iadului. Ce priveliste cumplita este pentru cei cu frica de Dumnezeu, un om robit de patima betiei ! Barbatul care se cadea sa fie infricosator dusmanilor ajunge de rasul copiilor. De cine rade toata lumea ? De betivan ! In cei mai infloritori ani ai vietii, betivul ajunge un nimeni si un nimic. Pentru betivi, sunt valabile cuvintele Sf. Apostol Pavel: "Sfarsitul acestora este pieirea. Pantecele este dumnezeul lor, Iar marirea lor este intru rusinea lor, ca unii care au in gand cele pamantesti" (Filipeni 3;19). O, vai de ei, saracii, ca si in Saptamana Mare i-am vazut beti turta si chiar si la biserica, la Prohodul Domnului si la Inviere i-a adus dracul cel betiv, spre a face scarba si tulburare crestinilor din biserica ! Plange ingerul pazitor departandu-se de betiv, iar dracul se veseleste caci cu nimeni nu poate face lucrarile lui cele rele mai mult decat cu cel beat. Ce infricosator si demonic lucru este cand, pe la orele 7 dimineata cand merg la biserica, aceasta e goala pana pe la 8,30, dar carciumele sunt pline si ies unii din ele, pe sapte carari ! Deci alcoolul, ca alte lucruri, poate fi daunator sau bun, depinde cum este folosit, el poate fi folosit ca medicament, precum a grait Sfantul Apostol Pavel catre Timotei "De acum nu bea numai apa, ci foloseste putin vin, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni" (1Timotei 5;23), sau poate fi ucigatorul nostru. In cantitate mica este de folos alcoolul, mai ales vinul, dupa cum am vazut, dar in cantitate mare este daunator. Aceasta este asemenea oricarui medicament: luat in cantitate mica, are efect tamaduitor, dar in cantitate mare poate chiar sa ucida (a se vedea capitolul "Alcoolismul din punctul de vedere al medicinei" din acest articol). Insa alcoolul il poate face pe om, neom, ducandu-l la imbolnavirea sistemului nervos, distrugerea celulei nervoase, tulburari psihice si fizice, distrugerea ficatului, el mai aduce dezechilibru, confuzie, pierderea controlului, depresie si un respect de sine scazut, depersonalizare sau deformarea personalitatii, maturizare franata, vinovatie si rusine, regrete, izolare si disperare, afectandu-l pe om in intregime, adica din punct de vedere spiritual, psihic, afectiv si fizic; de aceea Sfanta Scriptura descrie in Pildele lui Solomon efectele betiei cand spune: ,,Pentru cine sunt suspinele, pentru cine vaicarelile, pentru cine galcevile, pentru cine plansetele, pentru cine ranile fara pricina, pentru cine ochii

intristati? Pentru cei ce zabovesc pe langa vin, pentru cei ce vin sa guste bauturi cu mirodenii. Nu te uita la vin cum este el de rosu, cum scanteiaza in cupa si cum aluneca pe gat, caci la urma el ca un sarpe musca si ca o vipera improasca venin. Daca ochii tai vor privi la femei straine si gura ta va grai lucruri mestesugite, vei fi ca unul care sta culcat in mijlocul marii, ca unul care a adormit pe varful unui catarg." (Pildele lui Solomon 23;29-35). Observam din acest text ca betia musca ca un sarpe, dar ea nu-l afecteaza doar pe betiv sau pe alcoolic, ci si pe cei din jurul lui. Caci cate familii nu s-au destramat din cauza alcoolului? Cata violenta si crime din cauza lui? Cate accidente rutiere s-au intamplat din cauza lui? Cati nu au saracit si au pierdut chiar si casele din pricina alcoolului ? Aceste vremuri pe care le traim, prin mass-media, ne prezinta realitatea cea hidoasa a alcoolismului. Inaintea multor pacate mari ca: uciderea, desfranarea, bataia, talharia, cearta, este prezent abuzul de alcool, este prezent unul din cele 7 pacate de moarte, lacomia la consumul de alcool. De aceea Sf. Apostol Pavel zice: "Nu va amagiti: nici desfranatii, ...nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu." (1 Corinteni 6;10). Betivul face din patima sa scopul vietii lui. Nu mai traieste ca sa implineasca scopul vietii lui pe pamant care este mantuirea sufletului, ci devine precum in acea pilda, care spune ca betivul este intai ca leul, apoi dupa ce mai bea, ca maimuta, apoi ca porcul ! Asa se face ca aceasta patima, acest infricosator pacat, ne aduce in starea de vrasmasie cu Dumnezeu, deoarece El este sfant si ne cheama si pe noi sa fim partasi la sfintenia Sa; de aceea primim indemnul: ,,fiti si voi insiva sfinti in toata petrecerea vietii, caci scris este: Fiti sfinti, pentru ca Eu sunt Sfant"(1Petru 1;15-16). Iar a fi sfinti inseamna a fi curati din punct de vedere spiritual si fizic si a trai o viata dupa poruncile lui Dumnezeu, si nu ca robi ai unor patimi. Astfel, betia este un pacat, care ne desparte de Dumnezeu, Care este izvorul sfinteniei, caci prima porunca din Sfanta Scriptura este: ,,Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este cea dintai si cea mai mare porunca." (Matei 22 ; 37-38). Dar cum poate cineva sa-L iubeasca si sa-L slujeasca pe Dumnezeu cu ,"tot cugetul", cand alcoolul are efect direct asupra mintii, facandu-l pe om sa nu mai aiba control?! Nu degeaba Biblia spune in cartea proorocului Osea urmatoarele: ,,Desfranarea, vinul si mustul dau curaj inimii"(Osea 4 ; 11). Astfel capacitatea de a judeca, de a chibzui, de a avea stapanire de sine si alte functii importante sunt afectate serios. De aceea,

intreaba-te in mod serios: Oare doresti sa faci din betie un zid intre tine si Dumnezeu? Doresti sa fi la nesfarsit rob acestei patimi? Nu uita ca acest stapan, alcoolul, este foarte crud, deoarece te duce la o ruinare a sanatatii fizice, conducand la diferite boli. Vrei sa te supui acestui stapan distrugator, sau unui Stapan iubitor de oameni? Nu uita ca Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4 ; 8) si doreste ceea ce este cel mai bine pentru tine, doreste fericirea ta (Isaia 48;17 - 18), nu vrea moartea pacatosului, ci "voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina"(1 Timotei 2;4). Betia betia face fricos pe cel viteaz, desfranat pe cel infranat, ucide chibzuinta si orbeste mintea. Cu adevarat betivului i se pot aplica cuvintele Psalmistului David: "Omul in cinste fiind n-a priceput; alaturatu-s-a dobitoacelor fara de minte si s-a asemanat lor." (Psalmul 48;21). Bautura distruge trupul. Fata de trupurile noastre avem datoria de ale ingriji: "Caci nimeni vreodata nu si-a urat trupul sau, ci fiecare il hraneste si il incalzeste" (Efeseni 5;29) pentru ca este "templu al Duhului Sfant" (1 Corinteni 6;19), spune Sfantul Apostol Pavel. Ce porunca iubitoare! De asemenea, cand Creatorul i-a creat pe oameni, i-a "incununat cu slava si cinste" (Psalmul 8;5). Oare nu este timpul sa aduci cinstea, slava si sfintenia in viata ta, avand o viata echilibrata, fara pacatele mari care se numesc patimi sau vicii? Nu e timpul sa implinesti cuvantul Sfantului Apostol Pavel: "Slaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu".(1 Corinteni 6;20) ? Am scris pana aici despre aceasta patima si voi continua, desi imi dau seama ca e ca si cum as fi scris pentru niste orbi. Cam in stadiul acesta se afla alcoolicii. Daca cel care se imbata innebuneste, chioraste si surzeste, ce folos sa-i mai dai sfaturi? Cel care are nevoie de sfat nu aude, iar cel infranat nu are nevoie de sfat, ca-i lipsit de aceasta patima a betiei. Sa nu ne mai ingrijim de boala? Nu e buna nici solutia aceasta ! Sunt vrednici de mila betivii, caci si trupul si l-au distrus, si sufletul l-au cufundat in gheena iadului.

ISTORIA BAUTURILOR ALCOOLICE

Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inca din timpuri stravechi. Exista consemnari ale folosirii acestora de catre vechile civilizatii inca din anul 6.000 i.d.Hristos. Producerea vinului isi are origine a in Orientul Mijlociu, unde vita de vie dadea roade fara ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita de vie,

considerandu-l si prima persoana care s-a imbatat. In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca bauturi tonice, in scop medical inca din anul 2.000 i.d.Hristos. Manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor include au petreceri care durau zile de-a randul si la care se consumau bauturi alcoolice. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei de vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul ca un faraon ce a trait acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic. In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vinului si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.d.Hristos, consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi cu zi. Grecii au remarcat faptul ca, desi vinul poate crea o stare placuta, poate, de asemenea, sa-l determine pe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti. Filosofi greci, cum ar fi Socrate sau Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum, se stie ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflandu-se si Alexandru cel Mare, despre care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri, la varsta de 33 de ani, dupa ce cucerise intreaga lume cunoscuta. E posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului, in anul 539 i.d.Hristos. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitorii erau beti.

Romanii au fost familiarizati cu vinul de catre greci si, cu toate ca ei au cucerit Imperiul Grec, au fost de fapt cuceriti de cultura greaca, de zeii lor si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat sarbatorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul bauturilor alcoolice era raspandit printre reprezentantii claselor superioare si printre conducatorii Imperiului Roman, vanzarea si folosirea acestora ajungand pana in Spania, Franta, Germania si in Insulele Britanice. Pe masura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinul Romei, lacomia si bautura i-au aruncat pe imparati in decadenta si moarte. Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fata de consumul de bauturi alcoolice. Astfel, bauturile alcoolice s-au extins de la o tara la alta, fiind transformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: votka obtinuta din cartofi in Rusia, whisky, bere, gin, coniac in Europa, berea

in Insulele Britanice, "saki" in Japonia, "soma" in China, "chica" si "pulque" in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sfarsit, oricine are acces (si o anumita preferinta) la bauturile alcoolice.

CAUZELE ALCOOLISMULUI

In primul rand, trebuie sa precizam diferenta intre betie si alcoolism. Astfel betia este rezultatul consumului unei cantitati excesive de alcool, de catre o persoana, indiferent daca acesta consuma regulat sau mai rar bauturi alcoolice. In schimb alcoolismul este preocuparea permanenta pentru bauturile alcoolice, care este caracterizata printr-o pierdere a controlului cauzata de consumarea acestuia, si a unei dependente de alcool, astfel nu oricine se imbata este alcoolic, si nu toti alcoolicii se imbata, insa alcoolismul este o intoxicatie cu alcool datorita consumului excesiv si repetat de bauturi alcoolice. Betia este un pacat, iar alcoolismul este o patima, o inrobire in pacat. Cauzele acestora sunt: 1. Cauze fiziologice, adica o predispozitie mostenita-innascuta (genetica), spre alcoolism. (Aceasta nu inseamna insa predestinare, sau ca cel care are aceasta inclinatie innascuta nu se poate abtine de la alcool). 2. Cauze psihologice: --Exemplul parintilor, al prietenilor, colegilor si influenta anturajului. --O educatie deficitara, toleranta parintilor, lipsa iubirii, aprecierii si respectului in familie. --Neintelegerile intre soti, pacatul preacurviei savarsit de unul dintre soti. --Incercarea de a fugi din viata reala, de a fugi de neliniste, deprimare, frustrare, esec prin alcool. --Nu in ultimul rand lipsa fricii de Dumnezeu si necunoasterea poruncilor Sale.

Deci alcoolul pentru unii a devenit ca un fel de refugiu, dar din pacate nu un refugiu real, pentru ca la inceput alcoolul este ca un calmant, iti da o senzatie de bine, scade nelinistea, devii mai vorbaret, iti ofera curaj, te relaxeaza, esti mai putin ingrijorat, uiti de necazuri. Insa toate aceste aparente avantaje au efect de bumerang, deoarece atunci cand efectul de calmant dispare, nelinistea si ingrijorarea reapare, dar intr-un mod diferit, si anume mai puternic, astfel te simti mai nelinistit si incordat. Multi insa revin din nou la pahar sa-si potoleasca ingrijorarea, dar cand se trezesc din nou, aceasta reapare cu si mai multa putere, astfel acest om daca continua sa bea intra intr-un cerc vicios din care greu va mai iesi.

MODALITATI PRACTICE DE A ELIMINA PATIMA BETIEI

In primul rand, trebuie sa mentionam si orice om trebuie sa fie constient ca alcoolul nu face parte din lucrurile necesare vietii, ca aerul, apa si hrana, astfel omul poate trai si fara alcool. In cazul in care se ajunge la alcoolism, este nevoie de obicei de centre de tratament si recuperare, desi multi specialisti afirma ca alcoolismul nu poate fi vindecat, ci se poate ajunge doar la un anumit grad de recuperare, cu ajutorul unui program de abstinenta totala, adica cat timp alcoolicul se abtine total de la bautura este bine, dar in momentul cand bea putin, din nou patima revine. Problema este insa ca alcoolicul de multe ori nu accepta ajutorul si nu recunoaste ca are vreo problema, insa cand membrii familiei iau masuri pentru a contracara efectele pe care alcoolismul le are asupra lor, alcoolicul poate sa inceapa sa-si dea seama ca are probleme. Deci primul pas in rezolvarea problemei este recunoasterea ei, daca acestuia i se pun urmatoarele intrebari, el poate sa-si dea seama ca ceva nu este in regula in viata lui. Aceste intrebari ar putea fi: Poti sa traiesti fara alcool, o luna? Daca nu de ce? Ti se intampla sa te gandesti la bautura cand trebuie sa te ocupi de altceva? Incerci sa-ti pastrezi o rezerva de alcool pentru ca sa fi sigur ca nu-ti va lipsi atunci cand vei avea nevoie de el? Esti in stare sa bei mai mult acum decat altadata si sa ramai totusi intr-o stare de functionare? Primul pas si cel mai mare este deci ca betivul sa ajunga sa spuna si cand este treaz: "Sunt un betiv !" Intai de toate trebuie actionat pe plan psihologic.

Dupa ce acesta isi recunoaste problema, el trebuie sfatuit cu iubire, si astfel sa se afle cauza sau cauzele alunecarii in alcoolism si eliminarea lor. De asemenea prin consilierea facuta de medici in centre de recuperare, trebuie sa se cladeasca o relatie de prietenie intre pacient si medic sau consilier, alcoolicul sau cel ce are patima betiei trebuie sa aiba un confesor cu care sa aiba o relatie apropiata de prietenie, si caruia sa-i marturiseasca reusitele si infrangerile din lupta lui contra alcoolului. Preotul duhovnic este ideal pentru o asemenea sfatuire. Trebuie oferita o motivatie buna pentru a stapani alcoolul si a nu-l lasa ca el sa te stapaneasca, cum spune de altfel un proverb romanesc: "Bautura, sa o bei tu pe ea, nu sa te bea ea pe tine". Cea mai buna motivatie este aceea de a-I placea lui Dumnezeu, dorind din toata inima sa-I faci voia. O alta motivatie ar fi aceea de a avea o sanatate mai buna, atat pentru tine, cat si pentru familia ta. Evitati orice sursa posibila de unde ati putea fi ispitit sau aprovizionat cu bautura, cum ar fi prietenii de pahar, barurile, petrecerile unde se consuma alcool, etc. Spuneti-le in mod ferm celor din familie, prietenilor si cunostintelor ca vreti sa va lasati de baut si cereti-le ajutorul daca este cazul. Cand simtiti dorinta de a bea, probabil din cauza unui moment tensionat, atunci este momentul sa va rugati la Dumnezeu sa va ajute, atunci trebuie sa va rugati staruitor sa nu cadeti in ispita. Cereti-i lui Dumnezeu putere sa va ajute sa invingeti aceasta slabiciune, dar sa stiti ca El va va ajuta doar daca vreti cu adevarat sa va lasati de bautura. Astfel, solutia la orice viciu sau patima este data de principiul: "In Duhul sa umblati si sa nu impliniti pofta trupului" (Galateni 5;16). Iar Efesenilor le spune Sfantul Apostol Pavel: "Nu va imbatati de vin, in care este pierzare, ci va umpleti de Duhul. Vorbiti intre voi in psalmi si in laude si in cantari duhovnicesti, laudand si cantand Domnului, in inimile voastre, multumind totdeauna pentru toate intru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu si Tatal. Supuneti-va unul altuia, intru frica lui Hristos." (Efeseni 5;18-21). Deci cel ce are probleme cu alcoolul trebuie sa se roage, pentru ca roadele rugaciunii sunt: "blandetea, infranarea, curatia" (Galateni 5;23), si aceste daruri ale Duhului Sfant ajuta pe om in lupta cu pacatul. Atunci nu vom cadea prada disperarii sau ingrijorarii pe care sa o inecam in alcool, nu vom face si pacatul deznadejdii, unul din cele mai mari

pacate, pacat impotriva Duhului Sfant despre care Mantuitorul Hristos a zis: "Orice pacat si orice hula se va ierta oamenilor, dar hula impotriva Duhului Sfant nu se va ierta"(Matei 12;31). Nu trebuie sa ne gasim refugiu in alcool, ci in rugaciune. Daca recidivati, adica daca va scapati o data si consumati alcool sau chiar va imbatati dupa ce v-ati lasat, nu abandonati hotararea de a va lasa de acest viciu, ci aceasta ar trebui sa aprinda si mai mult dorinta si ambitia de a va lasa complet. O recidiva sau mai multe nu inseamna ca ati pierdut lupta, continuati si veti reusi, deoarece atunci cand abandonati pierdeti toata lupta de pana atunci, iar daca continuati, veti izbandi. "De cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui", a spus Mantuitorul Hristos in Sfintele Evanghelii. Pazeste-te de deznadejde, si nu lasa ca o recidiva sau mai multe sa te faca sa gandesti: nu sunt bun de nimic; nu voi reusi niciodata; totdeauna cand iti vine un astfel de gand, scoate-l imediat din minte si fii ca un alergator de la maraton care cand cade se ridica si-si continua cursa. Tot asa si tu, nu conteaza de cate ori ai cazut, tu continua cursa, roaga-te si, cu darul lui Dumnezeu, vei birui. Deci cel mai mult trebuie inteles ca dependenta de alcool este mai intai ceva psihologic si apoi ceva fizic. Intai mintea dicteaza: "Ia si bea" si abia apoi "cere corpul", iar aceasta din urma se intampla doar in cazul celor care au devenit cronici. Asa explica medicina si psihologia, asa explica si invatatura Bisericii Ortodoxe despre ispite: diavolul aduce mai intai in minte orice pacat. Daca mintea noastra s-a invoit cu pacatul, diavolul ne-a castigat. Daca insa imediat eliminam gandul, indepartam ispita, atunci diavolul devine neputincios. Sa implinim asadar in lupta cu betia, cuvantul Sfantului Apostol Petru: "Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru, diavolul, umbla, racnind ca un leu, cautand pe cine sa inghita, caruia stati impotriva, tari in credinta !" (1 Petru 5;8-9). Din "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie" Iata ce-l invata Neagoe Basarab pe fiul sau Teodosie daca va vrea sa fie domnitor: "Cu bautura sa nu-ti ingreuiezi trupul, ca multi zic: buna este bautura multa. Cum este buna? Omul, cand se imbata, daca are minte multa atunci o pierde, daca are maini, nu-i sunt de folos, daca are picioare nu poate merge in ele, daca are limba, nu poate vorbi cu ea. Deci, cum sa nu fie rea betia, daca intreg

trupul nu-i mai foloseste, ca sa poata face ceva pentru Dumnezeu si pentru oameni. Si inca si alt rau izvoraste din betie, si anume mai intai imbolnaveste trupul si-si saraceste casa, apoi isi pierde mintea. Si din clipa in care-si pierde mintea, atunci este pierdut si cu sufletul. Si tu sa bei, dar cu masura, incat mintea ta sa biruiasca vinul, iar nu sa biruiasca vinul mintea ta... Sa nu faci daruri la betie, pentru ca iti vei risipi vistieria si iti vei capata nume rau, ca vor zice asa: "Sa mergem chiar acum la domnul acela nevrednic, pentru ca acum este beat; deci, cand este treaz, el nu ne va da, iar cand se imbata, isi pierde mintea si nu stie cui da!" ...La betie sa nu te manii, nici sa osandesti, pentru ca si aceasta este un nume deosebit de rau... Caci si Sfanta Scriptura marturiseste, zicand: "Sunt unii care mai mult se multumesc si se bucura de cuvinte bune, decat altii de mancare si de bautura"... Asculta pe Domnul zicand: "Luati seama, sa nu se ingreuieze inimile voastre de mancare si de bautura!" Si iarasi prin Proorocul zice: "Treziti-va, bautorilor de vin la betie si tanguiti-va ca se ia din mij.locul vostru veseIia si bucuria!". Bine este a sta departe de vinul cel mult, caci este scris: "In lemnele cele multe se face foc mare si in mancarurile cele multe se atata desfraul; precum untdelemnul atata flacara, asa si vinul porneste patima desfraului". Caci precum lucratorul betiv nu se va imbogati, asa si sufletul care iubeste betia nu va inmulti faptele bune, ci si ceea ce are va pierde... Fiule, "la vin nu te face viteaz" si nu te lauda cu el, "caci pe multi i-a pierdut vinul" si multe rele a facut. El a facut pe Noe sa adoarma dezgolit si a ras fiul sau Ham de el, el a facut pe Lot sa se insoteasca cu fiicele sale, el a doborat in cele din urma pe Samson cel viteaz, barbat care se nascuse din fagaduinta si puternic cum n-a mai fost un altul intre fii oamenilor... Omul cand apuca patima betiei isi vede pieirea, dar nu se mai poate opri. Solomon simtea si scria ca a pierdut carma vietii si totusi nu s-a mai putut intoarce din calea pieirii. N-are diavolul alt ajutor mai bun ca bautura si betia". "In vino veritas!" ("In vin e adevarul") - Expresie veche de peste 2000 de ani, dar cu cat mai veche cu atat mai vestita, ca si vinul la care se refera. Paternitatea ei este atribuita lui Alceu, poet grec care a trait cu 6 veacuri inaintea erei noastre. Pe vreme a lui, celor banuiti de fapte infamante li se turnau vinuri tari in amfore mari de lut, spre a-i imbata si scoate de la ei adevarul. Din acest fapt a scos si Alceu un adevar pe care l-a turnat in cupa mica a unei maxime, extrem de des aflata pe buzele oamenilor. Omul, la bautura, devine expansiv, vorbaret. El dezvaluie atunci taine, intimitati,

adevaruri pe care la ascunde cand este treaz. Expresia se foloseste si in zeflemea.

Alte expresii A bea vin unde canta broasca = a bea apa; A boteza laptele, rachiul sau vinul = a pune apa in...; a falsifica; A-I ajunge pe cineva bautura = a se imbata; A lucra pe cineva in foi de vita = a unelti impotriva cuiva, a pregati ceva in ascuns impotriva cuiva; Betivului si dracul ii iese cu ocaua inainte = betivul gaseste oriunde prilej sa bea; Beat mort (sau turta, lemn, lulea, crita, tun, cuc, frant...) = beat peste masura. Mintea si vinul O veche istorioara din Orient spune asa: Cand omul bea primul pahar, mintea incepe sa se ingrijoreze, spunand: "Destul, vinule, destul... Opreste-te, ajunge!" Cand omul mai bea inca un pahar, atunci mintea se supara si se ia la cearta cu vinul, fiindca dupa ce omul bea si al doilea pahar, vinul incepe a impinge mintea, ca sa-i ia locul. Si de aici cearta si neintelegere. La cel de-al treilea pahar pe care il bea omul, mintea suparata ii zice vinului: "De-acum ramai tu in locul meu!" Iar omului ii zice: " Ramai sanatos, omule!" Nu ti-a fost de ajuns un pahar, ci ti-au trebuit trei, iar dupa trei vin treizeci si trei. De acum asculta de vin". Deci, de la al treilea pahar incepe slujba diavolului. Diavolul privegheaza neincetat si-i indeamna pe oameni sa intre in carciumi "la un pahar". Cand este omul necajit, diavolul indata ii sopteste :"Hai, omule, ia un pahar!". Daca este ostenit, il indeamna: "Hai ia un pahar!". Iar daca-i Duminica sau o alta sarbatoare mare: "Hai in carciuma la un pahar!", iar in aceste pahare este moarte si otrava. Olofern, viteazul general al ostirilor asiriene, din cauza betiei si-a pierdut capul (Iudit 12; 13). Asa isi pierd capul si sufletul si in vremurile noastre multi crestini nesocotiti din cauza betiei. Nabal, bogatasul israelian, prin betie si-a pierdut sanatatea, viata si sotia (1 Regi 25;86-89). Urie, imbatat de David, n-a priceput si si-a pierdut cumpatul, sotia si viata (2 Regi 11; 16-17). Imparatul IIa, in vremea chefului si betiei sale, a fost lovit cu sabia de Zimri si ucis (3 Regi 16;8-10). Baltazar, imparatul Babilonului, in noaptea monstruosului chef si al betiei lui, si-a pierdut tronul, imparatia si viata (Daniel cap. 5).

Betiile de ziua numelui (onomastica) Multi crestini serbeaza ziua numelui inconjurati de cei dragi din familie si alti invitati. Numai ca de cele mai multe ori se imbata in aceasta zi. Despre, sfintii ale caror frumoase nume le purtam (Ioan, Gheorghe, Nicolae, Vasile, Maria...) nu scrie nicaieri ca erau iubitori de alcool si de petreceri cu mare risipa. Spre exemplu Sfantul Nicolae a fost un mare facator de minuni si sfant al milei, ultimul ban pe care l-a avut impartindu-l saracilor. Sfantul Gheorghe a facut altfel de vitejii decat acelea care se fac in stare de ebrietate sau pe la carciumi. Sfantul Ioan Botezatorul n-a baut niciodata vin sau alta bautura ametitoare. Si daca Sfintii au fost pilde marete de infranare si mare sfintenie, atunci de ce oamenii care le poarta numele tin cu orice pret sa faca mare chef si sa se imbete de ziua numelui lor? Poate ca acesti Sfinti daca s-ar ivi in lume, ar striga dupa cei care le poarta numele si le-ar zice: "Oameni buni, ori va purtati dupa numele ce le aveti, ori va lepadati de aceste nume... caci altfel ne batjocoriti amintirea".

Un raport in iad

Azi mai mult ca niciodata Multa lume se imbata, Caci satana singur stie Cati castiga prin betie.

Se spune ca odata Scaraoschi, mai marele dracilor, a chemat la raport pe toti dracii din lume ca sa le ceara socoteala despre ispravile pe care le-au mai facut printre oameni. Iata soseste unul si se inchina in fata lui Scaraoschi. "De unde vii, fartate, si ce ispravi ai facut?" "Am fost acolo si acolo, intunecimea voastra, si am aprins ura si mania intre oameni; pe urma au trecut la bataie si unul l-a omorat pe celalalt." "Si cat timp ti-a trebuit pentru izbanda aceasta?" "Trei ani, intunecimea voastra." "Trei ani? Atat ti-a trebuit pentru isprava asta?"- striga Scaraoschi plin de manie si jap, jap, pe spatele diavolului.

Un alt diavol soseste si se inchina. "Dar tu, argate, de unde vii si ce-ai facut?" "Eu, intunecimea voastra, am tras un om in patima desfranarii". "Si cat timp ti-a trebuit pentru lucrul acesta?" "Un an, intunecimea voastra." "Pfui, impielitatule, un an ai cheltuit tu pentru un astfel de fleac?" - striga Scaraoschi si jap, jap ii trage si astuia o mama de bataie. Soseste inca un dracusor la inchinare. "Dar tu, Aghiuta, ce-ai putut face prin lume?" "Eu, intunecimea voastra, i-am facut pe niste oameni sa injure, sa se desfraneze, sa se bata si sa se omoare". "Si cat ti-a trebuit pentru izbanda asta?" "O singura zi, intunecimea voastra." "Bravo, Aghiuta. Si cum ai putut tu face aceasta isprava?" " Cu bautura, intunecimea voastra... i-am adus pe oameni la birt si i-am imbatat. Iar dupa ce s-au imbatat au voit sa se desfraneze cu niste femei, de la femei s-au luat la cearta, la bataie, iar bataia s-a terminat cu omor." "Bravo, Aghiuta, bine te-ai purtat", ii zise Scaraoschi, batandu-l pe umar. Apoi le zise celorlalti: "Iar voi nemernicilor care ati cheltuit ani de zile pana sa castigati un suflet, luati pilda de la Aghiuta, fratele vostru: FOLOSITI SI VOI ALCOOLUL!". Raspunsul lui Diogene Diogene - vestit filozof din vremea lui Alexandru Macedon - fu imbiat odata cu un pahar de bautura. Diogene lua paharul si indata il rasturna jos. "De ce ai facut, Diogene, acest lucru ?" "L-am rasturnat eu - raspunse Diogene - ca nu cumva sa ma rastoarne el pe mine!". Betia este mai rea decat crima si curvia

Am aflat o istorioara din care se poate vedea foarte clar ca betia este mai rea decat crima si curvia: A trait odata un om in frica si-n dragoste de Dumnezeu, un credincios care s-a ostenit sa supere cat mai putin posibil pe Dumnezeu. Intr-o zi a aparut diavolul langa el si i-a zis: "De atatia zeci de ani sunt cu ochii pe tine, am incercat in fel si chip si nu te-am putut insela sa faci nici unul dintre pacatele mari, strigatoare la cer. Asa nu se mai poate, trebuie sa faci si tu macar unul dintre ele. Iata te las sa-ti alegi: crima, curvia sau betia. Dupa trei zile ma voi intoarce sa-mi spui ce ti-ai ales". S-a gandit omul: crima

nu-mi pot alege fiindca as calca porunca a sasea - Sa nu ucizi!; curvia in nici un caz nu mi-o pot alege fiindca in felul acesta as calca porunca a saptea - Sa nu fii desfranat! ; nu-mi ramane decat sa aleg betia. O sa ma imbat si eu de cateva ori, apoi am scapat de pacatul asta. Dupa trei zile a venit diavolul si l-a Intrebat: "Ei, ia spune-mi, ce ti-ai ales?" Iar omul i-a spus: Betia!. Si diavolul a plecat. La putin timp dupa aceea omul s-a imbatat crita, nestiind ce face a violat-o pe mama lui si apoi in aceeasi stare de betie si-a ucis tatal. IATA CA BETIA ESTE MAI REA DECAT CRIMA SI CURVIA, CACI DIN BETIE LE-A FACUT SI PE CELELALTE DOUA.

ALCOOLISMUL DIN PUNCTUL DE VEDERE AL MEDICINEI

EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

ALCOOLUL CRESTE PUTEREA DE MUNCA?

Alcoolul creste puterea de munca?! Asa s-ar parea. Imediat ce am consumat o anumita cantitate de alcool ( o tuica "mica", un pahar de vin "mai mare" etc.), avem senzatia ca suntem mai puternici, mai curajosi, ca suntem in stare sa muncim cat zece. Este asa-numita faza de excitatie (vezi mai jos fazele intoxicatiei alcoolice). Ea se datoreaza biciuirii sistemului nervos si consta dintr-o slabire a proceselor de inhibitie, acesta fiind unul din primele efecte ale actiunii toxice a alcoolului. Dupa aceasta faza de excitatie insa, randamentul muncii celui aflat sub actiunea alcoolului scade; nu va fi niciodata superior randamentului pe care il are cand nu se afla in aceasta stare. In conditii experimentale s-a demonstrat ca oboseala apare de doua ori mai repede la cei aflati sub influenta alcoolului, desi initial ei lasa impresia ca au o capacitate de munca ridicata. In plus, munca se face anarhic, nu se mai tine seama de regulile de securitate, semnele care atrag atentia asupra pericolelor pot trece neobservate. Cu cat concentratia in alcool a bauturii consumate va fi mai mare, cu atat efectul sau va fi mai daunator, viteza si precizia miscarilor vor avea de suferit. Deosebit de important este acest lucru pentru cei care muncesc cu masini care cer precizie, pentru conducatori auto etc. Datele statistice arata ca nu este absolut necesara o stare de betie avansata pentru

producerea unui accident rutier. Astfel, cand alcoolul atinge o concentratie de 0,3 - 0,5 mg la litrul de sange, riscul de accidentare se dubleaza. Aceasta concentratie se poate atinge daca s-a consumat un pahar de vin destul de slab alcoolizat (8%). Va inchipuiti ce se intampla cand se consuma o bautura alcoolica mai concentrata (rom, lichior etc.), alcoolizata 30-35%. Daca tinem seama si de faptul ca dupa 4-5 paharele de tuica alcoolul din sange (alcoolemia) se mai poate afla a doua zi inca la un nivel de peste 1 mg la litru, putem aprecia cat este de daunatoare, pentru munca unui conducator auto, obisnuinta de a bea bauturi alcoolice. Sa nu uitam ca atunci cand alcoolemia depaseste 1 mg la litru (1 la mie), riscul de accidentare este de trei ori mai mare. Mai putem sustine oare acum ca sub influenta alcoolului creste puterea de munca?...

ALCOOLUL ESTE HRANITOR?

Pentru aceasta, el ar trebui sa asigure materialul necesar constructiei de celule care sa le inlocuiasca pe cele uzate, sa aduca energia necesara proceselor complicate care au loc intr-un organism viu. Factorii nutritivi pe care ni-i aduc alimentele sunt proteinele date de carne, lapte, oua, fasole etc., grasimile si glucidele (zaharurile, fainoasele etc.) In plus, acestora li se adauga vitaminele si sarurile minerale, factori absolut necesari desfasurarii normale a vietii organismelor. Alcoolul in stare pura nu contine nici unul din acesti factori nutritivi, mai mult decat atat, pentru a fi ars, in organism, el consuma o mare cantitate de vitamina B1, saracind rezervele aduse prin alimentatie. In ceea ce priveste factorii nutritivi continuti in bauturi (vin, bere etc.), ei nu tin de alcool, si caitatea lor este atat de redusa, incat ar trebui consumate cantitati uriase pentru ca ele sa reprezinte un aport real. De exemplu, in 100-200 g cereale sunt mai multi factori nutritivi decat in 4 litri de bere.

Rolul nutritiei este de a asigura energia si de a mentine structura si functia organismului. Alimentele furnizeaza energie si asigura "caramizile" necesare pentru a inlocui celulele uzate sau distruse si compusii nutritivi necesari functionarii organismului. Alcoolicii au cel mai adesea o alimentatie deficitara cu un aport redus de nutrienti esentiali si implicit cu afectarea atat a furnizarii de energie cat si a intretinerii structurilor. Mai mult, alcoolul interfera cu procesele nutritive prin afectarea digestiei, depozitarii, utilizarii si

excretiei nutrimentelor.

Perturbarea digestiei si utilizarii nutrimentelor

Odata ingerate, alimentele trebuiesc digerate. Digestia incepe in gura si continua in stomac si intestin, cu ajutorul pancreasului. Nutrimentele provenite din digestia alimentelor sunt absorbite din intestin si ajung in sange fiind apoi transportate la ficat. Ficatul pregateste nutrimentele pentru utilizarea imediata dar le si depoziteaza pentru utilizarea ulterioara. Alcoolul inhiba degradarea nutrimentelor in molecule utilizabile prin scaderea secretiei enzimelor digestive produse la nivelul pancreasului. Alcoolul perturba absorbtia substantelor nutritive prin distrugerea celulelor ce tapeteaza stomacul si intestinul cat si prin impiedicarea transportului sanguin al unor nutrimente. In plus, deficitele nutritive pot genera prin ele insele probleme suplimentare de absorbtie.

Chiar daca substantele nutritive sunt digerate si absorbite, alcoolul poate impiedica utilizarea lor optima prin alterarea transportului, depozitarii si excretiei. Diminuarea depozitelor hepatice al unor vitamine cum ar fi vitamina A, si cresterea excretiei unor nutrimente cum ar fi grasimile, indica tulburari in utilizarea substantelor nutritive la alcoolici.

Consumul cronic de alcool reduce puterea organismului prin denutritie (reduce capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor). Alcoolul incepe prin a tulbura functia mucoasei stomacului, ducand la gastrite, dispepsii gastrice cu scaderea secretiei digestive si reducerea poftei de mancare pana la disparitie si ulcer gastric si duodenal. Consumul de alcool poate interveni in ulcerogeneza (aparitia ulcerului) prin stimularea secretiei acidopeptice (acid clorhidric si pepsina, o enzima care are capacitatea de a liza proteinele), prin agresarea directa a mucoasei gastrice si duodenale datorita distrugerii sistemelor de aparare a acesteia (gastrita alcoolica) precum si prin inducerea cirozei hepatice sau pancreatitei cronice, dupa un consum de lunga durata.

Deci suntem lamuriti si asupra "calitatilor" nutritive ale alcoolului!

ALCOOLUL PROEJEAZA LA FRIG?

In ce priveste protejarea la frig, aproape ca nu mai este cazul sa insistam. Nu putine sunt cazurile cand, dupa un chef mai mult sau mai putin strasnic, pe vreme de iarna, cei care au plecat "bine incalziti" sa intampine gerul si zapada, au fost gasiti inghetati. Cum este posibil acest lucru? Alcoolul intoxica sistemul nervos, tulburand intre altele activitatea centrului care dirijeaza termoreglarea (pastrarea si pierderea de caldura de catre organism). Desigur ca cel care a consumat alcool are o senzatie de caldura: pielea lui este fierbinte, indiferent de temperatura aerului inconjurator si colorata trandafiriu, dar aceasta se datoreaza dilatarii vaselor de sange ale pielii, sub influenta alcoolului, care este un puternic vasodilatator. Astfel, circulatia sangelui in piele devine mai intensa, favorizand eliminarea unor mari cantitati de caldura produsa prin arderile interne. Cand cel care a baut alcool se afla in frig, cum se intampla iarna, pierderea de caldura poate depasi mult producerea de caldura. Asa se explica de ce pot ingheta cu usurinta, in timpul iernii, cei care au consumat alcool.

In alimente se gasesc trei componente nutritive de baza – carbohidrati (glucide), proteine si lipide - care sunt utilizate ca energie dupa ce in prealabil sunt convertiti in produsi mai simpli. Unii alcoolici isi asigura aproximativ 50% din totalul zilnic de calorii din alcool, adesea neglijand alimente esentiale.

Chiar si atunci cand aportul alimentar este adecvat, alcoolul poate stanjeni mecanismele prin care organismul controleaza nivelul sanguin al glucozei, rezultand fie cresterea fie scaderea nivelelor glicemiei. La alcoolicii nediabetici cresterea glicemiei (hiperglicemia) - produsa de un deficit al secretiei de insulina - este de obicei tranzitorie si fara consecinte de durata. Scaderea glicemiei (hipoglicemia), fie ea si de scurta durata, poate cauza probleme serioase. Hipoglicemia poate surveni atunci cand un individ care nu a mancat (malnutrit) ingera alcool. Atunci cand nu exista alimente pentru a furniza energie, rezervele glucidice sunt epuizate iar produsii rezultati din metabolizarea alcoolului inhiba formarea de glucoza din alti compusi cum ar fi aminoacizii. Prin urmare, alcoolul depriveaza creierul si alte tesuturi de glucoza necesara pentru energie si functionare.

Desi alcoolul reprezinta o sursa de energie, modul in care organismul

produce si utilizeaza energia provenita din alcool este prea complex pentru a fi explicat printr-o simpla conversie in calorii. Mecanismele responsabile de aparenta ineficienta in convertirea alcoolului in energie sunt complexe si incomplet elucidate, dar s-au emis cateva ipoteze. De exemplu, alcoolismul cronic se asociaza cu un sistem de metabolizare a alcoolului ineficient, numit sistemul microzomal de oxidare a alcoolului (MEOS). Mare parte din energia produsa prin metabolizarea alcoolului pe calea MEOS este pierduta sub forma de caldura decat folosita ca energie pentru organism.

ALCOOLUL SI MENTINEREA STRUCTURII SI FUNCTIEI CELULARE

Structura

Deoarece celulele sunt alcatuite in mare parte din proteine, o dieta cu un continut adecvat de proteine este importanta pentru mentinerea structurii celulare, in special daca celulele sunt deteriorate. Cercetarile au aratat ca alcoolul afecteaza metabolismul proteic prin perturbarea descompunerii proteinelor in aminoacizi, prin stanjenirea procesarii aminoacizilor la nivelul intestinului subtire si ficatului, prin afectarea sintezei proteinelor din aminoacizi si a producerii proteinelor la nivelul ficatului.

Functia

Nutrimentele sunt esentiale pentru functionarea adecvata a organismului; proteinele, vitaminele si mineralele reprezinta instrumentele de care organismul are nevoie pentru a functiona adecvat. Alcoolul perturba functionarea organismului prin producerea de deficite nutritionale si prin afectarea mecanismelor necesare pentru metabolizare nutrimentelor.

ALCOOLUL SI VITAMINELE

Vitaminele sunt esentiale pentru mentinerea cresterii si un metabolism normal deoarece ele intervin in multe procese fiziologice. Alcoolicii cronici ("bautorii inraiti") au multiple deficite vitaminice din cauza reducerii ingestiei de alimente si, in unele cazuri, tulburarea absorbtiei, metabolismului si utilizarii. De exemplu, alcoolul inhiba absorbtia grasimilor si ca urmare reduce absorbtia vitaminelor A, E si D care sunt absorbite impreuna cu grasimile din alimentatie. Deficitul de vitamina A se poate asocia cu scaderea acuitatii

vizuale la intuneric iar cel de vitamina D cu o fragilitate crescuta a oaselor.

Deficitul vitaminelor A, C, D, E, K si a celor din grupul B, prezent la unii alcoolici, interfera cu vindecarea ranilor. Deoarece vitamina K este necesara pentru coagularea sangelui, deficitul acesteia poate cauza tulburari de coagulare ceea ce duce la sangerare in exces. Deficitul altor vitamine implicate in buna functionare a creierului poate produce o afectare neurologica severa.

ALCOOLUL SI MINERALELE

Deficitul unor minerale cum ar fi calciul, magneziul, fierul si zincul este frecvent intalnit la alcoolici, desi alcoolul nu pare sa afecteze prin el insusi absorbtia acestora. Acest deficit pare sa fie mai degraba secundar altor probleme legate de ingestia de alcool: reducerea absorbtiei calciului ca urmare a malabsorbtiei grasimilor; deficitul de magneziu din cauza reducerii aportului, excretiei urinare crescute, varsaturilor si diareei; deficitul de fier asociat cu sangerarile gastrointestinale; pierderea de zinc legata de alte deficite nutritionale. Deficitul de minerale poate cauza o gama larga de consecinte medicale, de la boli osoase asociate cu lipsa de calciu pana la orbiri nocturne si leziuni cutanate legate de lipsa de zinc.

ALCOOLUL SI COMPORTAMENTUL UMAN

Efectele intoxicatiei cu alcool asupra comportamentului depind de doi factori: conceptiile si asteptarile celui care consuma cu privire la alcool si cantitatea de alcool ingerata. Acesti factori interactioneaza in mod complex pentru a influenta comportamentul. De exemplu, multi oameni considera ca alcoolul poate mari apetitul sexual. Contrar acestor asteptari, libidoul scade pe masura ce nivelul sanguin al alcoolului creste. Oricum, acesta creste la persoanele care sunt convinse ca au consumat alcool dar carora li s-a administrat de fapt un substituient non-alcoolic.

De asemenea, cantitatea de alcool ingerata influenteaza efectele psihologice. Alcoolul este un depresant al sistemului nervos central (SNC). La doze mici deprima selectiv centrii inhibitori. Aceasta inseamna ca alcoolul poate reduce inhibitiile comportamentale atunci cand este consumat in cantitati modeste si, in mod paradoxal, creste comportamentul agresiv sau social. De exemplu, unii pot consuma un paharut sau doua inainte de a-si

exercita o functie sociala pentru a-si reduce inhibitiile in acest domeniu. In cazul altora este mai probabil sa-si exprime sentimentele, inclusiv furia, atunci cand au consumat alcool. Se stie ca majoritatea sinuciderilor si a omuciderilor se produc in asociere cu consumul de alcool. De asemenea, 35% din totalul violurilor sunt asociate cu bautura.

La concentratii mari (alcoolemie >100mg%), alcoolul deprima atat centrii excitatori cat si pe cei inhibitori. Astfel e suprimat aproape orice, de la gandirea rationala la coordonarea motorie. Consumul de alcool este responsabil de aproape 50% din totalul accidentelor de circulatie fatale si pentru un total anual de 25.000 decese din aceasta cauza. La concentratii si mai mari (alcoolemia >500mg%), alcoolul aboleste starea de constienta mergand pana la coma. In final, alcoolul poate deprima centrii respiratori si, mai ales atunci cand este consumat in asociere cu sedative (ex. Diazepam), poate cauza moartea.

FAZELE INTOXICATIEI ALCOOLICE

1. Faza de excitatie se manifesta clinic prin logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv, conjunctive injectate, incoerenta verbala si in adresa miscarilor. Persoana respectiva are un comportament dezinhibat cu pierderea capacitatii de apreciere a pericolelor, diminuarea performantelor psihometrice, a reflexelor si cresterea latentei de reactie. Vasodilatatia periferica ii creaza o falsa senzatie de caldura a ambiantei.

2. Faza de incoordonare (medico-legala) este caracterizata prin tulburari de vorbire mergand pana la vorbire incoerenta, confuzie, absenta completa a inhibitiei, ameteli, agitatie psihomotorie. In aceasta faza se accentueaza tendinta la agresivitate, apar tulburari de coordonare si echilibru, stingerea progresiva a sensibilitatii inclusiv a celei dureroase care face posibila micile interventii chirurgicale fara anestezie, intrucat apare anestezia alcoolica. In acest stadiu, la copilul mare, adolescent si adult este posibila aparitia unui comportament antisocial(agrsivitate, furt) de unde vine si denumirea.

3. Coma toxica (alcoolica) se instaleaza cand alcoolemia(nivelul sanguin al alcoolului) atinge valoarea de aproximativ 4 mg/ml. Este o coma linistita, insotita de anestezie, ca urmare a efectului narcotic al alcoolului.

CONSECINTELE DEPENDENTEI DE ALCOOL

Se cunosc cateva complicatii medicale si psihiatrice ale alcoolismului. Efectele clinice ale acestuia sunt rezumate mai jos.

Gastrointestinal. Alcoolismul reprezinta cea mai comuna cauza a cirozei hepatice, la care se ajunge trecand prin fazele intermediare de steatoza hepatica ("ficat gras") si hepatita toxica alcoolica. Dupa multi ani de evolutie, ciroza hepatica poate degenera in cancer hepatic. Alcoolul este asociat si cu alte afectiuni gastrointestinale cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, gastrita, pancreatita acuta si cronica si cancerul pancreatic.

Cardiovascular. Alcoolul cauzeaza cateva complicatii cardiovasculare si este responsabil pentru mai mult de 15% din cazurile de hipertensiune arteriala (HTA) si pentru mare parte din cazurile de cardiomiopatie dilatativa.

Neurologic. Alcoolismul poate afecta sever sistemul nervos central si periferic. Neuropatia periferica este cel mai adesea responsabila de aparitia ataxiei (coordonarea defectuasa a miscarilor) prezenta la bautorii inraiti. Alte complicatii neurologice cauzate de consumul cronic de alcool includ: boala Weinicke (tulburari oculare, ataxie si confuzie) asociata cu deficitul de tiamina (vitamina B1), psihoza Korsakoff, o incapacitate pemanenta de a invata lucruri noi si, in final, modificari structurale la nivelul creierului asociate cu tulburari cognitive severe (dementa).

Imunologic. Consumul de alcool inhiba functia neutrofilelor (o parte din globulele albe) si deprima imunitatea mediata celular (de catre limfocite). Asa se explica de ce alcoolicii sunt predispusi sa faca infectii grave inclusiv pneumonii fatale si tuberculoza. Deprimarea imunitatii mediata celular poate fi responsabila de incidenta mai mare la alcoolici a catorva tipuri de cancer.

Endocrin. Barbatii alcoolici au un nivel crescut de estrogen si unul scazut de testosteron, ceea ce conduce la impotenta, atrofie testiculara si ginecomastie (dezvoltarea sanilor la barbati).

Obstetrical. O complicatie a consumului excesiv de alcool adesea trecuta cu vederea este reprezentata de efectele adverse ale acestuia atunci cand este consumat in cursul sarcinii. Alcoolul strabate placenta putand determina fenomene toxice la fat, putand produce greutate mica la nastere, perimetru

cranian redus, retard mental, diformitati faciale, intarziere in crestere, disfunctii de organ, epilepsie, coordonare dificila, abilitati sociale reduse, lipsa imaginatiei si a curiozitatii, dificultati in invatare, incapacitatea de a intelege notiuni cum ar fi timpul sau banii, tulburari de comportament (hiperactivitate, anxietate, impulsivitate) cunoscute sub numele de sindromul alcoolului la fat.

Psihiatric. Dependenta de alcool este adesea asociata cu probleme emotionale. Multi alcoolici prezinta anxietate (25%), depresie (20-40%) si halucinatii ocazionale. Nu este clar daca tulburarile psihiatrice predispun la dependenta de alcool sau sunt urmarea abuzului cronic de alcool. Pacientii alcoolici au adesea tentative de suicid si aproximativ un sfert din totalul sinuciderilor sunt comise de alcoolici, in special barbati peste 35 ani.

RENUNTAREA LA ALCOOL

Asa cum ingestia de alcool deprima sistemul nervos, oprirea consumului produce hiperexcitarea sistemului nervos. Multi alcoolici prezinta tremuraturi ale extremitatilor dupa 24 ore de la ultima bautura. Daca abstinenta continua, incep sa prezinte tahicardie, transpiratii, scaderea poftei de mancare si tulburari de somn. In unele cazuri, simptomele de sevraj pot fi chiar severe. Timp de 1-3 zile de la ultima bautura alcoolici pot prezenta diverse accese generalizate. La 3-5 zile, acesti pacienti pot prezenta dezorientare, febra ridicata, si halucinatii vizuale. Acest sindrom este numit delirium tremens. In timpul acestuia, oamenii sunt foarte sensibili la sugestii. De exemplu, un pacient poate fi convins ca un elefant roz dansa pe o funie imaginara intre degetele medicului sau. Indivizii cu delirium tremens pot fi si paranoici. Delirium tremens este o urgenta medicala. Inainte de a exista tratamentele medicale moderne, 15% din acesti pacienti decedau. Astazi decesele din aceasta cauza sunt rare.

Absorbtia alcoolului din tractul digestiv (mucoasa bucala, gastrica 20%, intestinala 80%) este rapida; se poate vorbi si despre o absorbtie pe cale respiratorie in cazul inhalarii vaporilor de alcool, cat si despre una cutanata (frectii cu alcool). Alcoolemia maxima este atinsa in 20-30 minute in cazul in care stomacul este anterior gol si in maximum 6 ore atunci cand stomacul este plin cu alimente. Dupa absorbtie, alcoolul se distribuie in ordinea descrescatoare a concentratiei in creier, plaman, splina, rinichi, etc. preferand intai tesuturile bogate in apa (ex. muschi), apoi pe cele bogate in grasimi

deoarece alcoolul este hidrosolubil. Aproximativ 90% din cantitatea patrunsa in organism este degradata in ficat sub influenta unei enzime numita alcool-dehidrogenaza, in ritm de aproximativ 0,10g/Kg/ora, restul eliminandu-se prin plaman sau urina. Exista si alte cai de metabolizare a alcoolului, dar mai putin importante.

Nu credeti ca aceasta scurta prezentare este suficienta?

Concluziile va lasam pe dvs. sa le trageti... Dar banuim ca ele ar suna cam in felul acesta: -Consumul zilnic de bauturi alcoolice, chiar in cantitati mici, cu tot aspectul sau nevinovat, se numeste totusi alcoolism ( etilism ) cronic si nu scuteste pe nimeni de consecinte. -In mod deosebit trebuie evitate bauturile tari, care cresc repede si pe mai lunga durata concentratia de alcool in sange, dar si vinul si berea, deoarece datorita cantitatilor mari in care pot fi consumate cu usurinta, raman tot atat de periculoase in caz de consum cronic. -Este bine sa facem in asa fel ca "ocaziile" care ne pot determina sa consumam bauturi alcoolice sa fie cat mai rare; in nici un caz sa nu se bea pe nemancate, data fiind proprietatea alcoolului de a fi absorbit mai repede cand este consumat neasociat cu alimente. -Sub nici un pretext nu este permis consumul de bauturi alcoolice inainte de a incepe munca sau in timpul muncii, cand suntem la volan etc. -Sa ne incercam fortele in orice domenii demne de atentie, dar niciodata in intreceri de "rezistenta la bautura". Oricare ar fi rezultatul, tot in pierdere ne vom afla. -In sfarsit, un amanunt demn de retinut: daca alcoolul este toxic, asa cum am vazut, pentru un adult, la copil are un efect mult mai grav. Copilul poate ajunge usor in starea de coma, dupa consumarea unei cantitati relativ moderate de bauturi alcoolice, organismul sau fiind sensibil la concentratii mult mai mici. Nici un argument nu poate pleda pentru a da copiilor sa consume bauturi alcoolice, chiar diluate si in cantitati mici. Ele nu le sunt de folos sub nici o forma, in schimb le pun viata in pericol cu multa usurinta. -Faptul ca, pe masura ce a trecut timpul, ne-am obisnuit sa consumam bauturi tot mai tari, in cantitati crescande, fara sa ne imbatam, nu este deloc o dovada care sa ne linisteasca. Ea inseamna ca organismul da semne de obisnuinta. Faptul ca ne permite sa consumam doze crescande nu inseamna in

acelasi timp ca am devenit invulnerabili la toxicitatea alcoolului, care continua sa ramana direct proportionala cu doza consumata. -De asemenea, aparitia dorintei de a consuma alcool si repetarea fara explicatie a acestor dorinte trebuie sa fie un semnal de alarma, care sa ne atraga atentia ca incepem sa ne obisnuim cu acest toxic. Singura masura indicata este excluderea cu desavarsire a oricarei bauturi alcoolice si, totodata, evitarea ocaziilor care ne-ar putea trezi aceasta dorinta.

VITA DE VIE SI VINUL

In Vechiul Testament vita este mentionata de peste 60 de ori. Se pare ca dupa coborarea din corabie, Noe si fiii sai au inceput sa munceasca pamantul si au sadit si vie. Noe a baut vin si nestiindu-i efectul, s-a imbatat si s-a dezgolit in mijlocul cortului sau: "Noe a prins a fi lucrator de pamant si a sadit vie. Si a baut vin si s-a imbatat si s-a dezgolit in cortul sau" (Facerea 9,20-21).

Vita de vie din Tara Sfanta este ca si cea de la noi din tara, numai ca, terenul fiind mai propice acolo, calitatea vinului este superioara. In Palestina orice vie este ingradita cu un gard de zid, ca slava Domnului, pietre sunt din belsug. Si astazi se poate sapa teasc in vie, deoarece terenul fiind muntos, ingaduie sa se sape si sa se faca in el un bun teasc. Turnul, de asemenea, se poate vedea si azi, facandu-se din pietrele ce se afla din belsug, ca de altfel si gardul de imprejmuire . Sub turn se adaposteste omul si-si pastreaza uneltele, iar de deasupra strajuieste via. In cercetarile care se fac pe pamantul Tarii Sfinte, s-au descoperit multe teascuri sapate in piatra. Au fost descoperite, in special, cele in care se tescuiau maslinele si cele in care se pastra untdelemnul.

De obicei, cei mai buni struguri sunt facuti stafide, iar mustul strugurilor mai putin buni este fiert si prefacut intr-un sirop care in limba araba se numeste dibis, de la ceea ce in Facerea 43, 11 si Iezchiel 27, 17 este numit miere.

Burdufurile, de care pomeneste evanghelistul Matei "... nici nu pune vin nou in burdufuri vechi, ca altfel burdufurile crapa, vinul se varsa si burdufurile se pierd, ci vinul cel nou se pune in burdufuri noi si se pastreaza amandoua" (9, 17), sunt cele pe care orice calator in Tara Sfanta le poate vedea in spatele oamenilor sau asinilor, pe strazile oraselor palestiniene. Ele se fac din piele de

capra si sunt elastice. In timpul fierberii mustului, daca burdufurile sunt vechi, acestea plesnesc, de aceea spune evanghelistul, nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi.

Strugurele, dupa dulceata si produsul sau de must si vin, este simbolul fericirii. Pe vechile sarcofage crestine sunt, adesea infatisate, vita, strugurii si stoarcerea ca simboluri ale patimilor mortii. Strugurii din rod mult sunt simbolul imbelsugarii, al unei stari de fericire. Strugurele miraculos (Numeri 13, 24) ce l-au adus solii din Canaan, indica bogatia si fertilitatea pamantului. Stoarcerea strugurilor este simbolul patimilor, al nenorociri lor. Se intalneste in Facerea 9,20, Matei 21, 33, Facerea 43, 11, Ezdra 27, 17, Matei 9, 17, Isaia 5, 1, Matei 21, 17, Ioan 15,5, Isaia 34, 4 etc.

In simbolica Noului Testament, vita de vie inseamna imparatia crestina, cu nobilitatea sa fata de paganism. Vita de vie o intalnim adesea ca decor pictural, cu deosebire insa ca ornament in sculptura, pe coloanele bisericilor si stalpii iconostasului.

Vita de vie de aur si de marmura din potirul templului a fost simbolul teocratiei in Vechiul Testament.

Des se mentioneaza in Biblie, floarea vitei de vie. In Canaan se cultiva vita de vie in mod sigur prin anul 2000 inainte de Hristos. Melchisedec, regele Salemului, despre care se spune in cartea Facerii, daruieste o considerabila cantitate de vin lui Avraam, cu care traia in conditii de buna vecinatate.

Via este icoana credinciosilor. Acest simbolism se deduce din cuvintele: "Doamne, Doamne, cauta din cer si binecuvanteaza via aceasta, pe care a sadit-o dreapta Ta" (Ps. 79, 14-15). Cu totul alta insemnatate are vinul cand se bea din "Cupa Domnului", cand Domnul tine o cupa cu vin din care beau oamenii (Ps. 74, 8-9; Is. 51; Ier. 25, 15). Cupa cu vin este simbolul pedepsei pe care o gusta toti pacatosii.

Raman clasice invatamintele lui Hristos si ale Sf. Apostol Pavel brodate pe mladitele vitei de vie si legate de butucul ei. Epicleza euharistica, rugaciunea speciala a preotului pentru prefacerea vinului in Sangele Domnului, constituie intrebuintarea superlativa ce se da vinului. Vinul este simbolul liturgic religios care, alaturi de paine, este in cult materia Sfintei Euharistii (Impartasanii)

innobilata ca atare de Hristos Insusi, Care le-a intrebuintat la Cina cea de Taina. Ele sunt folosite si in alte Sfinte Taine si Ierurgii: la Cununie, la slujba Litiei, la sfintirea bisericii, la slujbe funebre (impreuna cu coliva si cozonacii la inmormantare si parastase). Apa, care se amesteca cu vin in Sfantul Potir, simbolizeaza apa care a curs o data cu sangele din coasta lui Hristos pe cruce, apa si vinul servind astfel, doua izvoare ale vietii si ale harului: apa Botezului si sangele Sfintei Impartasanii.

MUSTUL SI PREPARAREA LUI

Sucul de struguri se numeste must si este un produs dulce care nu a inceput sa fermenteze si se obtine prin stoarcerea boabelor de struguri si este un produs cu actiune farmacologica deosebit de importanta.

Strugurii destinati producerii mustului trebuie sa fie copti (ajunsi la maturitatea de consum), cu gustul dulce-acrisor, determinat de raportul dintre zaharuri si aciditate, proaspat culesi, fara urme ale atacului unor boli sau daunatori si neintrati in fermentatie. In functie de preferintele consumatorilor, pe culori, se pot realiza urmatoarele tipuri de must:

- must alb (denumire improprie, deoarece culoarea este de fapt galbena-verzuie de diferite nuante). Aici se incadreaza majoritatea soiurilor de struguri pentru vin.

- must rosu, obtinut din struguri negri, apartinand unor soiuri intens colorate;

- must roz, obtinut din struguri negri, apartinand unor soiuri pentru vinuri de consum curent.

Pregatirea strugurilor in vederea zdrobirii si presarii

Operandu-se in general cu cantitati reduse de struguri (la nivelul kilogramelor sau a zecilor de kg.), destinate producerii mustului pentru consumul familial, se poate si trebuie sa fie acordata o atentie deosebita lucrarilor de pregatire a strugurilor. Acestia trebuie sa fie culesi doar cu putin timp inaintea prelucrarii, cunoscut fiind faptul ca strugurii constituie un material perisabil, care poate intra rapid intr-un proces de fermentare ori sa prinda mucegaiuri, sau sa crape boabele si astfel sa se scurga mustul.In functie

de cantitatea existenta, strugurii se aseaza fie intr-un cos din nuiele (curat) si se spala bine cu un jet de apa, fie sub robinet, tinuti cu mana de codite, sau in strecuratoare. Prin spalare, in afara inlaturarii impuritatilor si a substantelor ramase de la tratamente, se elimina (in mare parte) si microorganismele care produc fermentarea (transformarea zaharului in alcool). Dupa zvantare, se desprind boabele de pe ciorchine, retinandu-se doar cele maturate (colorate intens si uniform), cele fara urme ale unor atacuri de boli sau de daunatori, loviri mecanice etc. Doar in cazul in care se considera ca aciditatea (acreala) este prea scazuta, pot fi retinute si boabe maturate incomplet (chiar verzi), dar sanatoase.

Toate operatiile dintre culesul strugurilor si pana la turnarea mustului in sticle trebuie sa decurga relativ rapid si cu acuratete, pentru a nu se da voie microorganismelor (de fermentare, de putrezire) sa se dezvolte.

Zdrobitul boabelor se poate face fie cu ajutorul micilor zdrobitoare, procurate din magazinele de specialitate, fie cu mana, in cazul unor cantitati mai reduse. Presarea se poate realiza atat prin folosirea unor prese (procurate tot din comert), sau prin introducerea acesteia intr-un tifon, ori intr-un sac de iuta (ambele curate) si apasarea apoi cu mana, ori cu un mai, pana se scurge aproape intreaga cantitate de must. Astfel obtinut, mustul trebuie tinut la o temperatura scazuta, care de altfel se realizeaza adesea in noptile de toamna. Rezultate mai bune se obtin daca mustul se pastreaza in frigider, acesta limpezindu-se in cel mult 24 de ore.

Pregatirea recipientilor si conservarea

O atentie deosebita trebuie acordata spalarii si sterilizarii sticlelor in care se va pastra mustul, precum si a dopurilor si a palniei. Se prefera folosirea recipientilor din sticla in capacitate de un litru sau submultiplii acestuia (750-500 si 250 mI). Sticlele se spala bine, folosindu-se detergenti de bucatarie si apoi se limpezesc prin mai multe ape. Se lasa la o zvantare usoara, apoi se introduc (culcate) in cuptorul aragazului, unde se tin circa 20 de minute la foc potrivit. Dupa oprirea focului de la cuptorul aragazului, sticlele ,se lasa pe loc (in cuptor) pana la folosirea neintarziata a lor. Atentie! Cuptorul nu trebuie sa fie incins!

Palnia ce se va utiliza, precum si dopurile (din material plastic sau cele cu

filet) se sterilizeaza fie cu ajutorul apei fierte, fie prin introducerea lor in alcool alimentar de minimum 70°. Este de la sine inteles ca si gospodarii care prepara mustul trebuie sa aiba mainile curate, prin spalare cu apa si sapun. Mustul limpezit se varsa intr-o oala smaltuita, de capacitate corespunzatoare si se fierbe 15-20 de minune la foc moderat. Este preferabil ca fierberea sa se faca pe principiul baii marine, respectiv oala cu must se aseaza intr-o alta de capacitate putin mai mare si care are la fund putina apa si 2-3 scandurele, dupa care se pun la foc. Pe toata durata fierberii se inlatura spuma cu o lingura din lemn, noua si sterilizata. Se scot apoi sticlele fierbinti din cuptorul aragazului si se aseaza pe o tava nesmaltuita. In lipsa acesteia, fiecare sticla se va aseza pe lama unui cutit plat. Mustul luat direct de pe foc se toarna (prin palnie) in sticle, umplandu-se pana la jumatatea gatului acestora. Se va evita prelingerea mustului pe exteriorul sticlelor. Pentru mai multa siguranta se poate pune (facultativ) pe suprafata mustului (din gatul fiecarei sticle) fie cate un degetar de alcool alimentar (de 70° minimum), fie cate un varf de cutit de conservant alimentar sau cate o aspirina sfaramata pana la praf, apoi sticlele se inchid ermetic. Din aceasta etapa orice manipulare a sticlelor se va face cu atentie, mentinandu-se in pozitie verticala, pentru ca produsele de sterilizare sa ramana mereu la suprafata mustului. Sticlele se aseaza apoi intr-o cutie din carton in care se gasesc perne de jur imprejurul lor si se tin pana la racirea lor (36-48 de ore). Pastrarea sticlelor se face in pivnita, iar in lipsa acesteia intr-un spatiu cat mai racoros (eventual in camara), invelite in hartii colorate (albastre, negre) sau de ziar. In functie de posibilitati, este bine ca inaintea depunerii sticlelor cu must la pastrare, ele sa fie tinute 5-7 zile in frigider. Exista si alte procedee practice de preparare si de conservare a mustului, dar metoda descrisa mai sus a dat rezultate sigure la o multitudine de incercari.

VINUL SI EFECTELE LUI BENEFICE ASUPRA SANATATII

Asupra vinului s-au facut pana in zilele noastre numeroase cercetari. S-a dovedit ca resveratrolul din vin, sampanie, must, samburi de struguri rosii si ciorchinii vitei de vie este responsabil de scaderea colesterolului din sange, caruia i se datoreaza mortalitatea mare, prin boli cardiovasculare, descoperire care apartine, din anul 1980, cercetatorului francez Pierre Ducimetriere. El a mai stabilit ca resveratrolul este foarte puternic antioxidant, de 20-50 de ori mai activ ca vitamina E. Consumat zilnic in cantitate de 100-500 mI., un vin de buna calitate, preferabil rosu sau negru, nu dauneaza sanatatii, ci ajuta.

Vinul, bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului de struguri, contine 7-16 % alcool, in functie de cantitatea de zahar continuta de struguri, gust, buchet. Pentru prepararea Sfantului si Marelui Mir, se foloseste un vin vechi, curat, netratat, clar, cu gust placut, de culoare citrin sau roze. Pentru prepararea a 300 litri de Mir, este necesara procurarea a circa 800 litri de vin. Este bine ca vinul sa se aduca la locul prepararii in butoiul in care se pastreaza sau in damigene colorate in cos de nuiele cu dopuri ermetice (pluta). La prepararea Sfantului si Marelui Mir din anul 2002 s-a folosit un vin roz, foarte stabil si cu gust placut, cu vechime de peste doi ani, oferit de Mitropolia Olteniei (I.P.S. Mitropolit Teofan Savu). Inconvenientul insa a fost acela ca s-a transportat in ambalaje colorate tip canistra din plastic, care poate sa fi influentat calitatea si chiar compozitia vinului, masele plastice cedand la concentratia alcoolica si la unii compusi toxici, mai ales daca vinul a fost tinut o perioada indelungata in aceste canistre. Pentru acest motiv nici o tara din U.E. si din lume nu imbuteliaza vin in sticle din material plastic, ci in sticle colorate sau neutre, bine etanseizate cu dopuri de pluta in cantitati de cel mult un litru. Numai asa vinul pomenit in Biblie de atatea ori isi poate pastra actiunea farmacologica oferita de farmacia lui Dumnezeu.

Vinul este folosit la masa in cantitate moderata de 100-200 ml zilnic pentru toate efectele lui farmacologice deosebit de importante, mai ales cardiovasculare. Cercetarile stiintifice din ultimul deceniu au demonstrat ca vinul rosu este preferat in afectiunile cardiovasculare.

Dr. ing. ec. Ion Pusca, celebrul oenolog roman, primul care a "importat" conceptul de "vinoterapie" in Romania ne si explica despre aceasta:

- Vinoterapia este, intr-adevar, o stiinta noua, care-si face loc, in prezent, intr-un numar destul de mic de tari, dar careia eu ii prevad, in foarte scurt timp, un viitor stralucitor. Eu am definit-o ca o noua cale spre sanatate si frumusete.

- In ce consta esenta acestei stiinte?

- Vinoterapia concentreaza tot ce se cunoaste, pana in prezent, despre vita de vie si produsele rezultate din ea, deci, nu numai vin: frunze, must, drojdie de vin, seminte de struguri albi, din care s-au obtinut polifenolii, considerati ca antioxidanti puternici, capabili sa distruga radicalii liberi din organismului uman. Vinul, ca aliment, era cunoscut inca din antichitate, cand "trinitatea

alimentara" a lumii antice civilizate era compusa din untdelemn, paine si vin. Mult mai tarziu, cercetatorii au descoperit ca vinul are peste o mie de substante chimice, foarte necesare organismului: alcooli, acizi organici, compusi fenolici, esteri, aldehide, proteine, aminoacizi, compusi aromatici, vitamine, substante minerale etc.

Insusi marele savant Pasteur a spus, la timpul sau: "Cea mai igienica si cea mai sanatoasa dintre bauturi este vinul". Conform unor cercetari mai recente, apa care face parte din compozitia vinului nu este una obisnuita, un lichid inert si pasiv, ci este o "apa activa", trecuta de doua ori prin "sangele" vietii vegetale.

Putem, asadar, afirma ca vinul este cel mai complet produs alimentar existent, care, baut in cantitati moderate, intretine sanatatea si lungeste viata. O demonstreaza tarile mari consumatoare de vin in care mortalitatea, cauzata de bolile cardiovasculare, este de 2-3 ori mai mica decat in tarile in care sunt preferate bauturile pe baza de distilate sau bere.

Cum se foloseste vinul ca medicament?

Vinul sec, de pilda, singura bautura permisa in cazul diabeticilor, are un efect asemanator celui produs de o mica doza de insulina, determinand revenirea la starea normala a glicemiei. Tot vinul activeaza circulatia sangvina la nivelul capilar si coronarian, avand efecte terapeutice importante pentru organism, in special, vinul rosu – doua-trei pahare pe zi - reduce riscul aparitiei cancerului, datorita polifenolului din semintele de struguri negri care, spre deosebire de semintele de struguri albi, trece direct in vin, in timpul fermentatiei pe bostina. Vinul, consumat cu moderatie, este recomandat si femeilor tinere daca vor sa fie mai putin supuse riscului de a avea comotii cerebrale, in comparatie cu cele care nu beau vin sau sunt consumatoare de bauturi tari si bere. Alte binefaceri ale vinului mai sunt: reducerea insuficientei renale, prevenirea riscului de aparitie a hipertensiunii arteriale, a infectiilor traectului stomacal-duodenal sau a aparitiei ulcerului. De asemenea, vinul stimuleaza digestia, protejeaza organismul contra racelilor, are actiune pozitiva asupra stresului si a starilor depresive. Consumat, evident, in cantitati rezonabile, vinul reduce foarte mult riscul aparitiei maladiei Alzheimer si poate preveni, avand si actiune antiinfectioasa, efectele negative ale consumului de alimente care ar putea fi infestate usor sau care ar contine

putine toxine (cazul ciupercilor, scoicilor etc.).

Vinul este un bun elixir, aliment si medicament. El a fost consumat intotdeauna pentru calitatile lui - aliment si ca agent terapeutic. Este considerat ca o componenta importanta a terapiei naturale. Bunaoara Hipocrate, parintele medicinei, indica vinul in tratarea pneumoniei, in debilitate fizica, in terapia plagilor deschise si ca antidot in muscatura de sarpe. Dacii, renumiti in cultura vitei de vie, nu foloseau vinul numai pentru bautura, ci si pentru prepararea unor unguente eficace in tratarea bolilor oculare. Vinul poseda o serie de virtuti importante: este revigorant, euforizant, vasodilatator si tranchilizant; mai mult, vinului i se atribuie si proprietati antivirale, mai ales impotriva virusului poliomielitic. Este folosit contra virusului herpetic oral, enteroviroze.

In ultimele decenii se afirma puternic atributul de aliment al vinurilor de soi cu valoarea de aliment si medicament a vinurilor rosii. Din fericire, tara noastra are conditii climatice favorabile multiplicarii acestor "izvoare de sanatate", precum si o veche si pretioasa traditie si experienta in cultivarea soiurilor de vita de vie pentru vinurile generatoare de forta si vitalitate. Cercetatori si savanti oenologi de prestigiu din institute vitivinicole si laboratoare de profil atesta virtutile multiple ale vinurilor rosii, consumate cu moderatie. Subliniem acest ultim aspect, intrucat un pahar de vin rosu este ca o pilula de medicament, benefica in limitele dozelor prescrise. Excesele pot daunatoare, atat in cazul medicamentelor, cat si al vinurilor. Comparatia nu e de prisos daca avem in vedere "chemarea vinului", adica un pahar de vin bun cheama pe al doilea, apoi mai repejor pe al treilea sau mai multe. Primul pahar de vin rosu are atributul de medicament, al doilea poate fi si aliment, dar dincolo de moderatie survin efectele daunatoare ale exceselor.

Vinul rosu este asociat unui complex de substante organice si minerale care provin din struguri si din metabolismul drojdiilor. Important este un anume echilibru organoleptic al vinului care are, intre altele, un aport energetic si un rol stimulator al functiilor digestive si ale ficatului. Glicerolul din vin, care se combina cu fosfatii, permite economisirea grasimilor si a proteinelor. Important este si rolul mineralizant, vinul aducand organismului elemente minerale asimilabile de catre tesuturi. Fara a intra in amanunte, mentionam ca vinul asigura nevoile de potasiu, calciu, magneziu, mangan si alte substante care contribuie la satisfacerea cerintelor cotidiene ale

organismului. Actiunea vitaminizanta a vinului nu poate fi neglijata, constituind o sursa accesibila, cu atat mai valoroasa cu cat exista o diversitate a vitaminelor, mai ales din grupa B. Se considera ca nevoia zilnica de vitamine a organismului poate fi satisfacuta, in procente diferite, cuprinse intre 20-40 %, de catre vin. Cat priveste continutul vinului in aminoacizi esentiali, nesintetizati de catre organismul uman, este asemanator cu cel al sangelui. Consumat in limite rezonabile, vinul mareste tonusul muscular prin actiunea directa asupra sistemului nervos periferic. Se apreciaza ca vinul permite accelerarea procesului de nutritie prin continutul sau in fosfat de calciu sub forma organica, mai ales la vinurile rosii invechite.

Efectul cardioprotector al vinului rosu consumat cu moderatie este bine cunoscut specialistilor in boli cardiovasculare. In numeroase studii observationale, cu date colectate de la peste 300.000 de barbati si femei, evaluati in timp pe o durata de mai multi ani, s-a demonstrat rolul benefic al consumului de vin in reducerea riscului cardiovascular. Consumatorii de vin sunt mult mai bine protejati fata de cei care consuma bauturi spirtoase. Studiile efectuate pe un esantion de 13.300 persoane cu varste cuprinse intre 30-79 de ani, urmarite timp de 12 ani, au demonstrat ca riscul mortalitatii cardiovasculare se reduce la jumatate in cazul consumului zilnic de 1-2 pahare de vin, comparativ cu abstinentii. Efectul protector al vinului se refera la sporirea continutului de colesterol "bun", lipoproteine cu densitate mare. Sub efectul alcoolului, acestea reduc la nivelul ficatului cantitatea de colesterol care se afla in exces.

Se apreciaza ca, de regula, consumatorii de vin au obiceiurile alimentare mai bune in comparatie cu cei care prefera berea sau bauturile spirtoase. S-a constatat de asemenea, importanta compusilor fenolici din vinul rosu care sporesc capacitatea antioxidanta a plasmei sanguine de 10-20 de ori.

O pledoarie pentru consumul de vin poate fi incheiata cu un singur cuvant: moderatie. Vinul este prima bautura igienica dupa apa naturala, minerala, racoritoare si sifon. Depinde numai de cantitatea care se bea!

INCHEIERE

"Paza buna trece primejdia rea." Este bine sa nu uitam acest lucru niciodata, ori de cate ori avem in fata un pahar cu alcool. Sfintii Parinti spun ca omul, cat timp este beat, se afla sub stapanirea diavolului, acesta facand atunci ce vrea el cu respectivul om beat. De ce oare noi cei ai lui Dumnezeu preferam sa ne schimbam stapanul ? Sa nu ne amagim ! Sfantul Apostol Pavel spune ca betivii nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu (1 Corinteni 6;10 , Galateni 5;21). Daca maine vei muri, cum vei da socoteala in fata Judecatorului pentru acest pacat ? O, barbatule sau, mai modern, femeie, sau tinere ! Ce pacat te cuprinde ! Daca alte pacate mai contin macar o clipa de placere, acesta nu contine decat durere si pierzare trupeasca, dar si sufleteasca, la fel ca oricare pacat. Fie-ti mila de familia ta ! Fie-ti mila de copii, care toata viata vor suferi pentru acest pacat al tau ! Opreste-te din certuri si scandaluri, caci moartea bate la usa si iadul te asteapta ! Suspinele copiilor tai nu te fac sa-ti intepeneasca mana cu care duci paharul la gura?! Rasetele si barfa celor din jurul tau nu le auzi deloc? Postul, sa-ti tamaduiasca betia ! Psalmii sa-ti inlocuiasca cantecele porcoase ce se canta la betie ! In loc de jocuri nebunesti, sa obosim facand metanii ! Omule nebun si ticalos, pana cand vei petrece in pacate? Pana cand amani pocainta? "Scoala-te, omule ticalos, alearga catre Dumnezeu marturisind pacatele tale, si cazi lacrimand si suspinand; iar Acela ca un indurat, va da tie ajutor ca sa faci voia Lui" !

DIN CUVANTUL SFANTULUI IOAN GURA DE AUR DESPRE BETIE

"Vrei sa vezi cum betivul e mai ticalos si decat cel indracit ? Spre un indracit are fiecare compatimire, iar pe cel betiv noi il uram. Pe epileptic il jelim; iar pe betiv suntem suparati si maniosi. Pentru ce aceasta ? Pentru ca boala unuia e o nefericire, iar a celuilalt e o usuratate de minte supusa pedepsei. Betivul are de suferit aceleasi patimi ca si cel indracit. El de asemenea se clatina in toate partile. Tot asa este smintit, tot asa cade la pamant, tot asa zgaieste ochii, tot asa bate cu picioarele dupa ce a cazut si tot asa spumega la gura. Un betiv este prietenilor sai spre ingretosare, vrasmasilor sai spre ras, slugilor lui spre dispret, femeii sale spre paguba, tuturor nesuferit si mai dispretuit decat dobitocul cel fara de minte".

Icoana Maicii Domnului "Potirul Nesecat"

Puteţi descărca de aici Acatistul Maicii Domnului "Potirul Nesecat", izbăvitor de beţie (în format Word)

TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII

ŢIGARA: UN RĂU NECESAR !

NUMAI DRACII SCOT FUM PE NĂRI ŞI PE GURĂ!

Oameni buni, fie-vă milă de sănătatea voastră ! Vă sinucideţi lent ! Nu mai ardeţi banii, ci cheltuiţi-i făcând milostenie, ca să scăpaţi de fumul şi de focul iadului !

FUMATORI! CONCURS CU PREMII! CLICK AICI!

ISTORIA TUTUNULUI

Desi unii cred ca tutunul s-a folosit abia dupa ce a fost adus in Europa de catre Cristofor Columb pe la anul 1492, totusi povestirile stravechilor istorici

ne arata ca el exista si inainte de era crestinismului la triburile din Asia si America. Este binecunoscuta acea „pipa a pacii” pe care multe popoare aveau obiceiul s-o foloseasca cand incheiau pace. La tatari, popor care a venit cu razboi si in Tarile Romane, samanii (preotii tatari) foloseau fumatul, crezand ca alunga spiritele rele. Ei se asezau in jurul unui foc unde fumau, bateau din tobe, gesticulau violent si sareau in jurul focului, racnind pana ce cadeau la pamant, epuizati. Poate ca tutunul va fi fost adus din America in Europa de indieni, malaiezi, japonezi, mongoli si alti invadatori, cat si de indieni si alte popoare asiatice care, de-a lungul istoriei vor fi trecut in America inainte de noi. Aceasta s-a probat prin credinta americanilor in secolul al XVI-lea despre potopul universal, circumciziune, serbarea sabatului si a anului jubileu, intalnita doar la popoarele asiatice. La descoperirea Americii de catre europeni, americanii aveau obiceiul sa arda tutun in fata zeilor sau a idolilor lor. Unele legende ale lor sustin ca oamenii au fost facuti din lutul rosu din care se fac lulelele. Astfel zeul suprem al Pieilor Rosii le-ar fi spus ca luleaua cu care fumeaza ei e carne din carnea lor si de aceea luleaua e in mare cinste la toate triburile lor. Si la popoarele pagane prezente in Vechiul Testament, idolului Moloh, facut din cupru, dupa ce in interiorul lui se facea foc pana se inrosea, i se jertfeau oameni care erau aruncati inauntrul lui. Fumul mirositor iesea prin gura si narile monstrului-idol iar idolatrii, ca sa se asemene idolului, foloseau fumatul. Pe la anul 1560 Jean Nicot, ambasadorul Frantei in Portugalia a adus in Franta tutun, ca dar reginei Maria de Medicis. Apoi cultivarea tutunului s-a raspandit repede in Europa, cu toate masurile de interzicere. Patima fumatului fiind inca de pe atunci considerata „unealta a diavolului”, Biserica afurisea pe fumatori, iar tarii Rusiei ii deportau in Siberia dupa ce-i biciuia cu biciul cu plumb.

INVATATURA ORTODOXA DESPRE FUMAT Din totdeauna fumatul a fost considerat un pacat, deoarece este o sinucidere lenta, un rau facut trupului, o calcare a cuvintelor Sfantului Apostol Pavel:„Ca nimeni vreodata nu si-a urat trupul sau, ci fiecare il hraneste si il incalzeste”(Efeseni 5;29). Fumatul a trecut cu usurinta de la usuraticii idolatri la majoritatea crestinilor. Deosebirea intre tamaiatul cu tamaie sau smirna sfintita si fumatul cu luleaua sau cu tigara se vede clar de catre oricine, incat de prea multe explicatii nu e nevoie. Bine-credinciosii crestini au vazut

totdeauna ceva diavolesc in aceasta patima. Din cauza aceasta, in multe case au fost certuri si batai de pe urma fumatului. Cum mai pot spune cei care fumeaza, scotand fum pe gura ca odinioara idolul Moloh, ca mai au chipul lui Dumnezeu? Omul gaseste o multime de scuze pentru orice deprindere rea in viata. Asa se petrec lucrurile si cu obiceiul fumatului. La suparare omul spune ca fumeaza ca sa-si mai risipeasca gandurile negre ce-i napadesc sufletul. La bucurie spune ca cea mai nevinovata distractie este o tigara…! Un lucrator incepu intr-una din zile sa faca socoteala tuturor cheltuielilor, pe care le facea saptamanal cu tutunul, dar temandu-se ca nu cumva, ingrozit de risipa pe care o facea, sa se hotarasca a da uitarii acest obicei, inceta imediat socoteala. In clipa aceea sosi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, care parasise de multa vreme obiceiul fumatului si imediat il intreba: ”Ce faci acolo, bunul meu amic?” Saracul lucrator, desi la inceput cauta sa ocoleasca lucrurile, trebui insa, in cele din urma, sa spuna adevarul. Atunci colegul sau ii zise: ”Prietene, lasa-te odata de tutun, ca orice tigara este un cui batut in cosciugul in care vei fi inmormantat. De tine atarna sa-ti gatesti, mai curand sau mai tarziu, acest cosciug si odata terminat va trebui neaparat sa-ti iei ramas bun de la cei vii si sa pleci degraba in mormant!” Imediat ce-i pleca musafirul, sarmanul om se puse din nou pe ganduri si-si zise: ”E foarte adevarat ca paguba cea mai mare pe care o cauzeaza tutunul nu este numai risipa banilor, ci si zdruncinarea sanatatii, caci cata otrava nu introduce el in organismul nostru si cata necuratie produce el pe unde trece, fara sa putem sterge cu ceva urmele lui vatamatoare ! Bine s-a zis ca fumatul de tutun e drumul cel mai scurt catre tuberculoza. Toate bune - zise bietul om - dar cum sa fac, sa ma scap de acest obicei vatamator?! De cate ori nu mi-am luat frumoasa hotarare de a o rupe odata pentru totdeauna cu ţigarile si toate hotararile mele pentru viitor au ramas fara nici un folos!…” Omule! Nu uita ca nu e de ajuns sa iei hotarari frumoase, care sa dureze numai o clipa, caci drumul spre iad e pardosit numai cu hotarari bune si frumoase si nu e nevoie decat de o singura hotarare, care sa traiasca si sa ne croiasca drumul greu al ducerii ei la indeplinire in orice clipa a vietii noastre. Pune-ti mai inainte viata si moartea si hotaraste-te odata, ori pentru una ori pentru alta, fara sa uiti ca tutunul se gaseste totdeauna, pentru un om cuminte si prevazator, alaturi si in fata mortii. Hotararea odata luata, cauta de o du la bun sfarsit si numai atunci vei vedea ca in privinta ruperii cu obiceiurile trecutului, nu aduce anul ce aduce ceasul. Incearca si fii sigur ca vei izbuti. ”Si Ma cheama pe Mine in ziua necazului si Eu te voi izbavi si Ma vei

preaslavi”(Psalmul 49;16). Fumatul afecteaza sanatatea si Sfanta Scriptura ne invata ca „trupul nostru este templu al Duhului Sfant „(1 Corinteni 6;19), deci ii trebuie o deosebita ingrijire pentru acest dar pe care il are de la Cel Preainalt. Astazi cu totii ne vaitam de saracie, dar nimeni nu s-a lasat de fumat ca sa faca economie! Oare ne putem lasa de fumat? Da! Cum? Printr-o hotarare tare de a nu mai fuma. Trebuie stiut ca in fiecare crestin salasluieste o putere uriasa, cu ajutorul careia biruinta este sigura in lupta cu patimile, dupa cuvantul Mantuitorului: ”Iata, v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului, si nimic nu va va vatama”(Luca 10;19). Vointa este una din cele trei facultati ale sufletului omenesc, alaturi de ratiune si sentiment, acestea facandu-l pe om sa se deosebeasca de animale. Vointa noastra insa trebuie sa fie inclinata spre bine si nu sa fie subjugata de patimi. De aceea spune Mantuitorul: ”Daca lumina care e in tine este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult?” (Matei 6;23).

Si femeile fumeaza ! Ce poate fi mai urat decat o femeie cu ţigară in gura si, poate, beata si care injura?! Acestea cand de fapt rolul si rostul femeii este acela de a creste copii. Ce fel de educatie vor primii copiii de la o astfel de mama depravata si care poate cand sunt mici le mai pune si cate-o tigara in gura ca sa faca haz de ei?

LASATI-VA GRABNIC DE PACATUL FUMATULUI!

Multi care sunt stapaniti de aceasta patima, neavand o vointa tare si un suflet intarit duhovniceste, desi vad ca se prabusesc in iadul vremelnic si vesnic totusi continua sa tamaie pe satana, prefacand in fum si scrum insemnate sume de bani. Crestinii sunt datori sa tamaie inaintea lui Dumnezeu cu tamaie si cu smirna iar nu inaintea duhurilor necurate, cu duhoarea fumului de tutun. Toti crestinii sunt datori sa se lupte sa paraseasca aceasta uracioasa patima pentru a castiga mult: dezrobirea de sub tiranica robie a pacatului, bani economisiti care se pot intrebuinta pentru fapte folositoare sufletului, sanatatea imbunatatita, multumirea sufleteasca pentru eliberarea din tirania acestui obicei pagubitor sufleteste si trupeste, redobandirea memoriei, puterii, poftei de mancare. Orice pacat este daunator pentru om si de aceia Sfantul Evanghelist Ioan a zis: ”Cine savarseste pacatul este de la diavolul pentru ca de la inceput diavolul pacatuieste. Oricine este nascut din Dumnezeu nu savarseste păcat, pentru ca samanta lui Dumnezeu ramane in acesta si nu

poate sa pacatuiasca”(1 Ioan3;8-9).

DE CE FUMATUL ESTE UN PĂCAT?

Multi oameni, simpli sau invatati, sustin ca fumatul nu este pacat. Vai ce vremuri si ce oameni am ajuns sa vedem! Vai cum ne robim noi oamenii unei puturoase de buruieni otravitoare, apoi mai sustinem ca e bine asa. Dumnezeu a randuit ca din ceea ce castigam sa folosim si pentru ajutorul bisericilor, al saracilor. A arunca banii pe ceea ce ne dauneaza noua si nu foloseste nici altora este un pacat greu. Pentru milostenie nu avem niciodata bani dar pentru tigari avem mereu! Daca e vorba sa cumparam icoane, carti sfinte, totdeauna stam la indoiala: ca n-avem bani, ca-s prea scumpe. Insa cand trebuie sa cumparam pachetul ucigas, mereu gasim bani. Chiar si ultimul leut il dam pe mahorca!

Dintre toate vietuitoarele pamantului numai omul scoate fum pe gura si pe nas. Numai omul slujeste idolului fumatului dimineata, seara, inainte si dupa masa si peste zi in loc de a se ruga lui Dumnezeu dupa datorie. Ce nu am vazut niciodata la dobitoacele cele fara de minte ale pamantului vedem la oameni! Omul patimas chiar purtator de nume crestinesc jertfeste idolului fumatului de mii de ori mai mult decat a tamaia lui Dumnezeu celui viu, Care ne-a creat, ne tine si se ingrijeste de noi. Dimineata in loc de rugaciune, aprindem tigara. Seara, intocmai. Duminica in timp ce in biserica se aduce Mantuitorului Hristos tamaie intru miros de buna mireasma duhovniceasca, noi aducem lui Satan tamaie… Idolul acesta care se numeste patima ne batjocoreste si ne face sa fim plini de mirosuri grele pentru oamenii cei nefumatori iar noi ii slujim mai mult decat Sfintei Biserici si-l iubim mai mult decat pe saraci, pe orfani si pe vaduve. De aici se poate vedea clar ce idol iubit ne-am facut noi oamenii pana chiar si din buruiana tutunului careia multi ii jertfesc si ii slujesc, chiar mai mult decat Lui Dumnezeu caruia ii datoram toate, pana si viata noastra.

Intrucat vatama sanatatea, scurteaza viata si alunga pe Duhul Sfant, fumatul este pacat.

Astfel fumatorii savarsesc trei mari si infricosate pacate din care se nasc

apoi si altele:

1. Pacatul sinuciderii, pentru ca asa cum vom vedea mai departe fumatorii,

treptat, isi distrug sanatatea lor pogorandu-se in iad de vii daca mor in acest pacat, fara sa se pocaiasca si sa se opreasca de la acest pacat.

2. Pacatul risipei banilor dati de Dumnezeu pe ceva nefolositor nici pentru trup,

nici pentru suflet: ”Pentru ce folositi argintii vostri pentru un lucru care nu va hraneste si castigul muncii voastre pentru ceva ce nu va satura?" (Isaia 55;2).

3. Pacatul profanarii trupului, in care locuieste Duhul lui Dumnezeu si care

devine prin aceasta patima salas al diavolului: ”Nu stiti oare ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templu lui Dumnezeu care sunteti voi" (1 Corinteni 3;15-17). In fiecare dintre noi exista un loc care nu poate sta niciodata gol: ori este plin de Duhul Sfant impreuna cu ingerul cel bun, ori este plin de pacate impreuna cu diavolii lor, pacatele alungand pe Duhul Sfant.

Asa trebuie sa le raspundem celor care spun: „Ei, ce pacat e sa fumezi? Nu dau in cap la nimeni, nu fur banii de tigari, sunt munca mea” sau „Nu si tutunul este buruiana lasata de Dumnezeu?” si cate si mai cate. O, bietii de ei! Se imbata cu apa chioara! Ca nu numai ce cred ei este pacat, ci cele care sunt randuite de Dumnezeu sa nu le facem si nici macar sa nu le gandim, acelea sunt pacate. Un crestin adevarat trebuie sa lupte hotarat contra tuturor patimilor, fie ele mari sau mici. De aceea Sf. Apostol Iacov a spus: „Cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de toate poruncile” (Iacov 2;10). Numai crestin nu se poate numi cel cu tigara in gura!

NUMAI DIAVOLII SCOT FUM PE NAS SI PE GURA

Multi sfinti carora li s-a descoperit iadul au simtit acolo un miros foarte

urat. La alti sfinti vrasmasul cel ucigator de suflete le-a adus ispite sub forma unor mirosuri foarte grele, incat n-au mai putut sta in locul acela de atata putoare. Asa putoare draceasca este si in casa si in hainele si in gura si in toate ale fumatorului. Cand sfintii insa au vazut ingeri de lumina, ei nu s-au aratat scotand fum si foc pe nari si plini de putoare.

Vai de bietii copilasi care trebuie sa respire duhoarea de tutun cu care parintii umplu casa! Vai de viitorul lor, caci sunt cu dracii in casa si nu cu parintii! Caci numai ei scot fum pe nari si pe gura. Acest aspect ni-l descrie cel mai bine Sf. Antonie cel Mare cand zice cum se arata uneori diavolul: „Ochii lui

sunt ca un chip de luceafar, din gura lui ies faclii aprinse si se arunca precum niste scantei de foc; din narile lui iese fum ca din cuptorul ce arde cu foc de carbuni si din gura lui iese vapaie”. (Vietile sfintilor pe Ianuarie, pg.315). Si tot el spune ca diavolii „poarta cu ei asemanarea focului ce are sa-i primeasca” dupa Infricosata Judecata, la un loc cu pacatosii. Asemenea sunteti voi, fumatorilor! Veti da seama si voi alaturi de demoni, in fata Judecatorului, pentru supararile pe care le-ati facut aproapelui vostru cu mirosul vostru cel urat! Veti da seama pentru cei pe care i-ati imbolnavit cu fumul duhanit de voi! Infricosati-va ca nu cumva de la un capat de tigara aprins uitat pe undeva, sa va aprinda Domnul casa si sa va pedepseasca cu asa o moarte, cum am auzit pe la televizor multe cazuri!

Fumatorule! Cand vine dracul si-ti zice: „Mai ia o tigara”, sa te gandesti cat de frumoasa e viata si ca tigara-i moartea. Si sa mai te gandesti ca poate chiar si peste un ceas, sufletul tau poate fi inaintea lui Hristos Judecatorul Care-ti va cere socoteala de acest pacat? Ce vei raspunde? Pune capat pacatului si roaga-te si iar roaga-te si roaga-te! Nefumatorule! Cand vezi pe un rob al acestui pacat, nu pacatui si tu! Nu-l judeca si nicidecum nu-l condamna; nici chiar in gand sa nu indraznesti sa faci acestea. Daca-ti este mai apropiat sfatuieste-l, dar cu cuvinte potrivite. Nu fi insistent, nu fi cicalitor ca nu cumva fumatorul sa mai faca alt pacat, adica sa te urasca. Stii cum il poti ajuta cel mai bine? Roaga-te pentru el si iar roaga-te si roaga-te!

CAT DE MULTI OAMENI SE INCHINA IDOLULUI TIGARILOR ? Stilul de viata sau comportamentul specific al oamenilor constituie cauza unor frecvente dezechilibre fizice si psihice. Intr–o anumita privinta, stilurile de viata par sa depinda mai degraba de factori sociali decat individuali, pe cand comportamentul individual depinde nemijlocit de personalitatea, educatia, starea sociala, varsta, credinta etc., celui ce il adopta si dezvolta, astfel incat, anumite obiceiuri, practici sau ocupatii existentiale insusite si perpetuate de acesta pot dobandi valente negative, transformandu–se in hazarduri ce–i ameninta integritatea fizica si psihica. Fumatul, consumul de alcool sau alte substante psihotrope (cum ar fi drogurile), reprezinta unele din cele mai periculoase ”deprinderi” umane care ameninta nu numai sanatatea individului ce le practica, ci si prosperitatea comunitatii din care acesta face parte, deoarece ele impun ridicate costuri sociale, devenind o povara greu de

suportat pentru toti cei din jur. Asemenea costuri se exprima nu numai prin efectele directe ale acestor tipuri de comportamente hazardante asupra bugetului, capacitatii de munca si sanatatii individului ce le practica, ci si prin efectele indirecte la distanta, exprimate prin consecintele medicale, sociale, financiare si chiar morale asupra celorlalti indivizi ai comunitatii. In tarile cu economie dezvoltata, fumatul este, de departe, cel mai important factor de risc patogen, desi amenintarea produsa de cresterea continua a consumului de alcool si droguri, devine tot mai accentuata, in timp ce in tarile slab dezvoltate, desi aceleasi comportamente de risc intretin ridicate cote de morbiditate si mortalitate, ele continua sa fie devansate de alte cauze patogene externe, cum ar fi malnutritia, lipsa apei si igienei, bolile parazitare etc. Acest capitol isi propune sa analizeze dimensiunea patologica a uneia din cele mai importante si frecvente deprinderi comportamentale individuale: fumatul, care se practica cu aceeasi perseverenta atat in statele dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare. Consumul de tutun, in general, care se manifesta prin diferite forme de mestecare, insertie rectala, prizare nazala si orala sau sugere, si fumatul, in special, produc o serie intreaga de efecte patogene care nu numai ca afecteaza in mod direct sanatatea umana, dar si amplifica calitatile nocive ale altor agenti fizici, chimici si biologici prin insidioase reactii sinergice. Fumatul in sine este un obicei larg raspandit in intreaga lume, fiind practicat in egala masura de barbati si femei, copii si adulti si afectand viata si sanatatea a milioane de oameni. El are la baza multiple cauze, dar cea mai importanta se refera la dependenta de efectul drogant al nicotinei existenta in toate formele de prezentare comerciala a produselor obtinute din frunze de tutun. In plus, impactul sau major asupra comportamentului individual a fost determinat si de industrializarea si comercializarea tutunului sub forma de tigari care sunt relativ ieftine, usoare si deci eficiente din punct de vedere economic, putand fi tinute in gura fara a folosi mainile care, intre timp, pot presta alte activitati. De altfel, tutunul este daunator organismului uman nu numai prin faptul ca, in timpul arderii sale in procesul fumatului, nicotina din compozitia sa patrunde in caile respiratorii, ci si prin faptul ca in timpul cultivarii sale se folosesc o serie intreaga de pesticide care apoi sunt inhalate odata cu nicotina, sau prin faptul ca in timpul recoltarii sau procesarii sale, pielea umana absoarbe o mare parte din nicotina continuta in frunzele de tutun cu care vine in contact. Din aceste motive insumate, fumatul, si nu numai, este recunoscut drept o

importanta primejdie a sanatatii umane; in numeroase tari adoptandu–se severe masuri legislative de prevenire si control a consumului de tutun prin implementarea unor politici de taxare, programe educationale de promovare a unei atitudini publice sanatoase si, nu in ultimul rand, prin adoptarea unor masuri ferme de interzicere a fumatului in diferite locuri publice. Tutunul atat de larg utilizat de milioane de consumatori din intreaga lume este reprezentat, de fapt, de frunzele speciilor Nicotina tabacum si Nicotina rustica care apartin genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee, care contine peste 100 de specii si subspecii. Acestea contin o substanta alcaloida, nicotina, care odata patrunsa in organismul uman, produce efecte de dependenta farmacologica si psihologica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului. Initial, acesta era practicat numai de bastinasii amerindieni, dar dupa descoperirea Americii de catre Columb, el a fost rapid adoptat si de populatiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era inhalat, la inceput, pe gura, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de tutun, precum si pe nari, cu ajutorul unui tub in forma de Y, dar ulterior, el a inceput sa fie inghitit si exhalat de la o persoana la alta in timpul unor ritualuri religioase, unde se mai practica si mestecatul frunzelor de tutun singure, sau in combinatie cu cenusa, praf de scoici si miere. In zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape universal, constand din arderea controlata a frunzelor de tutun (tratate si imbogatite cu diferiti aditivi aromatizanti) rulate sub forma tigarilor sau introduse in recipienti speciali (pipe) si inhalarea fumului rezultat. Dintre aceste forme, fumatul tigarilor a avut, de departe, cea mai larga putere de adoptie din motive mentionate anterior.

EFECTELE TUTUNULUI ASUPRA SANATATII

De altfel, se stie ca tutunul, prin numerosii sai compusi toxici, afecteaza in mod direct sanatatea umana, fiind cauza unei game foarte variate de boli ce pot avea caracter acut sau cronic.

Fumul de tigara este un amestec de compusi organici si anorganici produsi prin arderea tutunului si a aditivilor. Printre acestia se afla gudronul (tarul) care expune fumatorul la un risc crescut pt. cancer bronhopulmonar, emfizem pulmonar si afectiuni bronsice. El este alcatuit din peste 4000 compusi chimici, incluzand mai mult de 60 substante cunoscute ca fiind

cancerigene. Unele din aceste substante produc boli cardiovasculare si pulmonare si toate pot fi letale. Alaturi de gudron, in compozitia fumului de tigara intra si alte substante cum ar fi: cianuri, benzen, formaldehida, metanol, acetilena, amoniac, precum si o serie de gaze toxice: oxidul nitric si monoxidul de carbon. Totusi, compusul principal al fumului de tigara este nicotina a carei structura chimica este beta-piridil-N-pirolidina. Din cauza hidro- lipo-*solubilitatii si a volatilitatii sale, nicotina patrunde in organism pe cale transcutanata, transmucoasa si respiratorie. Dupa patrunderea in circulatie, ea este distribuita in toate tesuturile si organele, inclusiv in laptele matern (laptele fumatoarelor poate contine pana la 0,5mg nicotina/l). Prin fumat, nivelul nicotinei acumulata in organism in timpul zilei persista si in cursul noptii. De aceea, cei care fumeaza sau mesteca tutun ziua sunt expusi la efectele nicotinei timp de 24 ore. Prima treapta de metabolizare este oxidarea la cotinina. Dintre metaboliti, nornicotina este mai putin toxica decat nicotina, iar cotininei si N-oxizilor li se atribuie potential carcinogen. Eliminarea nicotinei se realizeaza pe cale renala, pulmonara si salivara.

Efectele complexe exercitate de nicotina in organism sunt explicate prin existenta unei faze de excitare, urmata de inhibare, manifestate la nivelul diferitelor sisteme, dar mai ales asupra sistemului nervos. La nivelul acestuia, nicotina produce o stare de excitatie psihica, euforie, reducerea senzatiei de foame si oboseala; efectul inhibitor se manifesta in special asupra centrului respirator. In anumite cazuri, moartea poate surveni inaintea inhibitiei centrului respirator prin curarizarea (paralizia) muschilor toracici ce participa la procesul respiratiei. In doze mici, prin stimularea nervului vag, nicotina determina bradicardie (scaderea frecventei batailor inimii) iar in doze mari, prin stimularea ganglionilor simpatici cardiaci, determina tahicardie (frecventa cardiaca peste 80 batai/minut). Prima doza de nicotina produce o stare de agitatie si trezire, dozele urmatoare genereaza un sentiment de calm si relaxare.

Nicotina are o mare capacitate de a produce addictie (dependenta), intr-un mod asemanator cocainei si heroinei, producand o descarcare de adrenalina de la nivelul cortexului glandei suprarenale. Aceasta stimuleaza sistemul nervos central si alte glande endocrine (cu secretie interna) ceea ce produce o eliberare brusca de glucoza. Asa cum am spus, stimularea este urmata de depresie si o senzatie de oboseala, facandu-l pe fumator sa caute a-si administra si mai multa nicotina. Dependenta fata de nicotina se manifesta

prin aparitia simpomelor de sevraj atunci cand o persoana incearca sa renunte la fumat. Principalele simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teama pt. un pericol iminent real sau imaginar), cefalee (dureri de cap), tulburari ale somnului, iritabilitate, nervozitate, neliniste, senzatie de foame, dificultati in concentrare, probleme gastrointestinale, cefalee, somnolenta, dorinta de a fuma. Un studiu a aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp de 24 ore, el prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si agresivitatii precum si o cooperare sociala redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-si redobandi echilibrul emotional perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul perioadei de abstinenta si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii prezinta perturbari ale unei game largi de functii psihomotorii si cognitive, cum ar fi intelegerea limbajului.

Poate v-ati intrebat de ce tusesc fumatorii? Iata explicatia: Fumul de tigara contine o serie de substante chimice care au proprietatea de a irita caile respiratorii si plamanii. Cand un fumator inhaleaza aceste substante, organismul sau incearca sa se protejeze prin producerea de mucus si eliminarea lor cu ajutorul tusei. Tusea matinala a fumatorilor are mai multe cauze. In mod normal, cilii ce tapeteaza mucoasa traheei si a bronhiilor mari ajuta la eliminarea reziduurilor din plamani. fumul de tigara incetineste functia lor astfel incat unele din substantele nocive ce au patruns in plamani prin inhalarea fumului de tigara raman acolo iar mucusul stagneaza in caile respiratorii. In timpul somnului, unii cili isi revin si devin din nou functionali. Dupa trezire, fumatorul tuseste pentru ca plamanii incearca sa se curete de "otravurile" acumulate in ziua precedenta. Dupa o expunere de lunga durata la fumul de tigara, cilii isi pierd functia in mod permanent. Atunci plamanii fumatorului sunt mai expusi decat inainte in special la actiunea nociva a virusurilor si bacteriilor din mediul inconjurator.

Modificarile care apar in organism in momentul in care se renunta la fumat

S-a pus problema daca renuntarea la fumat este utila si in cazul celor care au fumat o viata intreaga. Concluzia a fost ca nu este niciodata prea tarziu sa renunti. Totusi, cu cat te lasi mai curand de fumat, cu atat iti scad sansele de a face o forma de cancer sau alte boli asociate cu fumul de tigara.

S-a constatat ca la 20 minute de la oprirea fumatului frecventa cardiaca

scade spre valori normale; la 12 ore nivelul monoxidului de carbon din sange revine la normal; intre 2 saptamani si 3 luni se imbunatateste circulatia sanguina si functia pulmonara; intre 1 si 9 luni se reduce tusea si "scurtarea" respiratiei, cilii isi recapata functia normala, le creste abilitatea de a manipula mucusul, de a curata plamanul si scade riscul de infectii; la 1 an riscul de a face cardiopatie ischemica scade la jumatate comparativ cu cel al unui fumator; la 5 ani riscul de AVC este egal cu cel al unui nefumator; la 10 ani riscul de cancer bronhopulmonar este jumatate din cel al unuia care a continuat sa fumeze. Scade si riscul de aparitie al cancerului cavitatii bucale, gatului, esofagului, vezicii urinare, colului uterin si pancreasului; la 15 ani riscul de cardiopatie ischemica este egal cu cel al nefumatorilor.

Efectele fumatului activ

Pe termen scurt: nicotina influenteaza functiile cerebrale (dispozitia, emotiile, scaderea capacitatii de concentrare, somnolenta, etc.), determina cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, efecte gastro-intestinale, scaderea temperaturii pielii datorita vasoconstrictiei periferice.

Pe termen lung: fumatul este factorul de risc principal pentru aparitia aterosclerozei, contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral, cardiopatiei ischemice (angina pectorala, infarct miocardic acut), anevrismului aortic, bolii vasculare periferice, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), este factor de risc in cancere (in special carcinom bronho-pulmonar), impotenta.

Efectele fumatului activ la copii

Copii au de trei ori mai multe sanse sa fumeze daca ambii parinti sunt fumatori. Copii care fumeaza au sanse mai mari sa dezvolte ulterior diverse boli pulmonare. Fumatul in perioada copilariei determina modificari genetice ireversibile la nivel pulmonar.

Fumul de tigareta este de 2 tipuri : fumul rezultat direct din arderea tigaretei (85% din fumul dintr-o camera provine direct din arderea tigaretei si contine o concentratie mai mare de substante toxice si carcinogene decat fumul expirat de fumator) si fumul expirat de fumator .

Efectele fumatului pasiv la adulti

Pe termen scurt: greata, cefalee, tuse, iritatia ochilor, exacerbari la pacientii astmatici, fluxul sanguin coronarian este redus la nefumatori dupa doar 30 de minute de fumat pasiv .

Pe termen lung: cresterea riscului de cancer pulmonar, cresterea riscului de boli cardiace, cresterea riscului de accident vascular cerebral.

Efectele fumatului pasiv la copii

Copiii ai caror parinti fumeaza sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa sufere de astm bronsic, sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa dezvolte o infectie de tract respirator in copilarie, inhaleaza echivalentul fumatului a 30 - 80 tigarete pe an. La copiii ai caror mame fumeaza in timpul sarcinii sindromul de moarte subita infantila apare de 2 ori mai frecvent.

Efectele fumatului pasiv la locul de munca

Un studiu pe 10 ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapida a functiei pulmonare la nefumatorii expusi la fumat pasiv la locul de munca fata de cei neexpusi. Nefumatorii expusi la locul de munca la fumat pasiv au prezentat semnificativ mai frecvent: tuse, expectoratie, dispnee (senzatie subiectiva de dificultate in respiratie), iritatia ochilor, viroze pulmonare, absenteism datorat afectiunilor respiratorii.

BOLILE SPECIFICE FUMATORILOR

"La fiecare 6 secunde, un om moare din cauza consumului de tutun" afirma OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii). Studiile arata ca acei care incep sa fumeze in adolescenta (mai mult de 70% dintre fumatori) si continua in urmatorii 20 ani sau mai mult, vor muri cu 20 pana la 25 ani mai devreme decat cei care nu au aprins niciodata o tigara. Nu numai cancerul pulmonar si bolile de inima provoaca probleme serioase de sanatate sau moartea. Mai jos sunt prezentate cateva din efectele mai putin cunoscute ale consumului de tutun, "din cap pana in picioare".

1. Cancerul bronho-pulmonar (NBP) - s-a demonstrat ca exista mai mult de 40

de substante cancerigene in fumul de tigara. Fumatorii au o probabilitate de 20 ori mai mare de a face un cancer pulmonar, comparativ cu nefumatorii. Tabagismul cauzeaza aproximativ 90% din cancerele pulmonare la barbati si 80% la femei. Numeroase studii arata ca, cu cat fumeaza mai mult timp, cu atat un fumator isi creste riscul de a dezvolta un cancer in alte organe: de 2 ori pentru cancerul de nas si sinusuri, de 4-5 ori riscul de cancer al cavitatii bucale, de 2 ori pentru cancerul de rinofaringe, de 4-5 ori pentru cancerul de oro- si hipofaringe, de 10 ori pentru cel de laringe, de 2-5 ori pentru cel de esofag, de 2 ori pentru cel de stomac, de 2-4 ori pentru cancerul de pancreas si de 1,5-2 ori pentru cancerul renal si de vezica urinara. Studii recente sugereaza o legatura intre fumat si cancerul de san. Filtrul tigarilor micsoreaza riscul, tutunul negru il creste. Oprirea fumatului determina scaderea substantiala a riscului pentru majoritatea cancerelor mentionate.

Majoritatea datelor de etiologie privind NBP sunt centrate pe rolul dovedit al tutunului in carcinogeneza (aparitia cancerului). Astfel, NBP este mai frecvent la barbati decat la femei, cu un raport de 4-3/1, explicabil prin prevalenta (numarul cazurilor de imbolnaviri) mai mare a fumatorilor barbati - raport care tinde sa scada in societatea moderna. Aceeasi cauza explica in mare parte incidenta (numarul de cazuri noi de boala sau de persoane imbolnavite pe o perioada de timp data si intr-o populatie determinata) mai mare a NBP in mediul urban si industrial, fata de mediul rural. Varsta de aparitie este in medie peste 50 ani la barbati si aproximativ cu zece ani mai mult la femei.

Fumatul este principala cauza dovedita a NBP, initial prin observatii empirice si ulterior prin ample studii epidemiologice si date de patologie. In SUA, se estimeaza ca cel putin 87% din totalul cazurilor de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului de tigarete (90% la barbati si 79% la femei). Intr-un studiu larg efectuat in Marea Britanie pe 3070 pacienti, numai 2% din cazuri s-au intalnit la nefumatori.

Riscul de NBP este de cel putin 10-30 mai mare la fumatori decat la nefumatori. Acest risc este demonstrat prin rata deceselor prin NBP, de 10/100.000 locuitori la nefumatori si de 140/100.000 locuitori la fumatorii de tigarete, per ansamblu, si de 251/100.000 locuitori la marii fumatori.

Studiile epidemiologice au demonstrat ca riscul pentru NBP este direct proportional cu durata totala a obiceiului de a fuma, cu doza cumulativa de

tigarete (numar pachete-an care se calculeaza inmultind numarul de pachete fumate/zi cu numarul de ani de fumat), dar si cu varsta de incepere a fumatului, continutul in nicotina al tigarilor, folosirea tigarilor fara filtru, gradul inhalarii fumului. Varsta de la care creste riscul fumatorilor de a dezvolta cancerul pulmonar este de 40 ani. Un risc crescut ar exista si pentru fumatorii pasivi.

Pana recent, dovezile care legau cauzal fumatul de tigarete de aparitia NBP erau indirecte, in special epidemiologice. S-a stabilit insa, in ultimii ani, prin studii genetice o legatura directa intre tutun si NBP. Un metabolit specific al benzopirenului, constituient chimic al fumului de tutun, ar modifica trei loci (punct precis de pe un cromozom, unde se gaseste o gena) specifici de pe gena supresoare p53, care este anormala la aproximativ 60% din cazurile de NBP.

Mecanismul precis al carcinogenezei prin tutun este necunoscut; este posibil ca unii constituienti chimici ai tutunului sa fie carcinogeni sau cocarcinogeni, impreuna cu alti factori inductori. Analiza chimica a fumuluide tutun a identificat un mare numar de agenti mutageni si carcinogeni, care se gasesc fie in faza particulara a fumului (benzopiren, dibenzantracen, nicotina, catechol, nichel, cadmiu etc.) sau in faza sa volatila (hidrazina, clorura de vinil, uretan, formaldehida, urme de nitrosamine etc.). Carcinogenele din fumul de tutun sunt nu numai absorbite de epitelilul de suprafata a cailor aeriene si alveolelor, dar sunt de asemenea metabolizate, fiind evidentiat prin prezenta de mutagene in urina fumatorilor.

ASA ARATA O BUCATA DIN PLAMANUL UNUI PACIENT DECEDAT

IN URMA DIAGNOSTICULUI DE CANCER BRONHO-PULMONAR

ASA ARATA O BUCATA DIN PLAMANUL UNUI PACIENT DECEDAT

IN URMA ALTOR CAUZE DECAT BOLILE DE PLAMANI (PLAMAN NORMAL)

2. Psoriazisul - se pare ca fumatorii sunt mai predispusi sa dezvolte psoriazis, o boala inflamatorie necontagioasa a pielii care se manifesta prin aparitia unor pete rosiatice si pruriginoase (care "mananca").

3. Cataracta - Se considera ca tutunul produce/agraveaza o serie de afectiuni oculare. Cataracta, boala in care cristalinul devine opac si impiedica trecerea razelor luminoase, putandu-se ajunge pana la orbire, este cu 40% mai frecventa la fumatori. Acest efect este explicat prin doua mecanisme: prin iritarea directa a ochilor de catre fumul de tigara si prin eliberarea in plaman de substante chimice care apoi sunt transportate prin sange pana la nivelul globilor oculari. Fumatul se asociaza si cu degenerescenta maculara senila, o boala oculara incurabila provocata de degradarea partii centrale a retinei (macula lutea). Aceasta zona e responsabila de focalizarea imaginilor si ne ofera abilitatea de a citi, conduce o masina, recunoaste figurile sau culorile si de a vedea detaliile cele mai fine ale obiectelor.

4. Ridurile - Fumatul provoaca o imbatranire prematura a tegumentelor

deoarece distruge proteinele care confera elasticitate pielii, micsoreaza aportul de vitamina A si diminua circulatia sanguina. Fumatorii au o piele uscata, aspra si cu riduri, in special in jurul buzelor si ochilor.

5. Pierderea auzului - Deoarece fumul de tigara antreneaza aparitia unor placi de aterom pe peretii vaselor de sange (adica se ingroasa vasele de sange), cu scaderea irigatiei sanguine a urechii interne, fumatorii isi pot pierde auzul mai curand decat nefumatorii si sunt mai expusi riscului de surditate cauzata de infectii ale urechii sau de zgomote puternice. De asemenea, fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a suferi infectii ale urechii medii comparativ cu nefumatorii.

6. Cariile dentare - Fumatul influenteaza echilibrul chimic de la nivelul cavitatii bucale provocand formarea tartrului dentar si ingalbenirea dintilor. Exista studii care arata ca fumatul contribuie la formarea cariilor. De asemenea, fumatorii au un risc de 1,5 ori mai mare de a-si pierde dintii.

7. Bronsita cronica, definita ca inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic, cu alterarea structurilor ce secreta mucus, manifestata clinic prin tuse cu expectoratie, cu evolutie cronica de minimum trei luni pe an, timp de minimum doi ani consecutiv. S–a demonstrat de fapt, ca substantele iritante continute in fumul de tigara nu numai ca irita mucoasa cailor respiratorii, dar si modifica proprietatile fizice si chimice ale structurilor ciliare, producand grave dezechilibre ale mecanismelor mucociliare de epurare, ceea ce presupune reducerea severa a posibilitatii plamanilor de a se apara si conserva (pe suprafata interioara a traheelor si bronhiilor mari exista niste „perisori” care se numesc cili. Prin miscarea lor imping spre laringe unii corpi straini de mici dimensiuni patrunsi acolo, cum ar fi de exemplu praful).

8. Emfizemul pulmonar - In afara cancerului pulmonar, fumatul produce si emfizem, o boala in care dilatarea si ruptura alveolelor pulmonare scade capacitatea de preluare a oxigenului si de eliminare a dioxidului de carbon. In cazuri extreme, este necesara traheostomia pentru ca pacientul sa poata respira: se face o incizie a traheei si aerul e impins in plamani cu ajutorul unui ventilator. In bronsita cronica se formeaza mucus purulent care se acumuleaza in bronhii producand tuse.

ASA ARATA O BUCATA DIN PLAMANUL UNUI PACIENT DECEDAT IN URMA DIAGNOSTICULUI DE EMFIZEM PULMONAR

9. Osteoporoza - monoxidul de carbon, principalul gaz toxic al gazelor de esapament si al fumului de tigara, este absorbit in sange mult mai rapid decat oxigenul. De aceea, la marii fumatori, capacitatea de a transporta oxigenul e redusa cu pana la 15%. Ca urmare, oasele fumatorilor isi reduc densitatea, se fractureaza mai usor si au nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca in cazul fracturilor (cu pana la 80% mai mult timp). De asemenea, fumatorii sunt mai predispusi la probleme la nivelul coloanei vertebrale. Un studiu a demonstrat ca muncitorii din industrie care fumeaza au un risc de 5 ori mai mare de a ramane cu o durere de spate, dupa un traumatism.

10. Bolile cardiace - In lume, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 1 din 3 decese. Se cuvine sa mentionam, de exemplu, ca fumatul este cauza a peste 26–30 % din decesele datorate bolilor cardiovasculare si s–a dovedit de altfel ca unii compusi volatili ai tutunului, precum monoxidul de carbon, nicotina, oxidul de azot sau gudronul patrund in alveolele pulmonare, de unde sunt absorbite in fluxul sanguin. Fumatul determina, de fapt, cresterea cu peste 200–400 % a riscului de infarct miocardic acut si de AVC (accident vascular cerebral) deoarece nicotina patrunde in sange si determina cresterea TA (tensiunea arteriala) si accelerarea frecventei batailor inimii, ceea ce inseamna ca inima suporta o activitate si presiune mult mai intense. Fumatul e unul din cei mai importanti factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Aceste afectiuni omoara intr-un an mai mult de 1.000.000 oameni in tarile in curs de dezvoltare. Bolile cardiovasculare legate de fumat provoaca anual mai mult de 600.000 decese in tarile dezvoltate.

11. Ulcer gastric - Fumatul scade rezistenta organismului la bacteria numita Helicobacter pylori, asociata cu UG (ulcer gastric). De asemenea, scade capacitatea stomacului de a neutraliza acizii care pot apoi eroda straturile peretelui gastric. Deci UG e mai greu de tratat la fumatori, iar riscul de recidiva e mai mare. Incriminarea fumatului in ulcerogeneza este categoric concludenta deoarece acesta este asociat cu incidenta crescuta a ulcerului iar frecventa acestuia la fumatori se coreleaza pozitiv cu durata fumatului. In plus, s-a dovedit ca la fumatori vindecarea ulcerului este intarziata si recurentele sunt mult mai frecvente decat la nefumatori. Fumatul intervine prin anularea mecanismelor inhibitorii ale secretiei acide gastrice si scaderea secretiei alcaline pancreatice.

12. Colorarea degetelor – Gudronul (tarul) din fumul de tigara se acumuleaza in pielea degetelor si in zona unghiilor de unde si tenta galbui-maronie specifica.

13. Cancerul de col uterin si avortul spontan – In afara cresterii riscului de cancer al colului uterin, fumatul provoaca probleme de fertilitate la femei si complicatii in timpul sarcinii si a nasterii. Fumatul pe parcursul sarcinii creste riscul ca nou nascutul sa aiba o greutate mica la nastere si probleme de sanatate in viitor. La fumatoare pierderea sarcinii e de 2-3 ori mai frecventa, ca si nasterea prematura, de feti morti, din cauza privarii de oxigen a fatului si anomaliilor placentare produse de monoxidul de carbon si de nicotina din fumul de tigara. De asemenea, sindromul de moarte subita a nou nascutului se asociaza cu consumul de tutun. In plus, prin scaderea nivelului estrogenilor, fumatul poate induce instalarea prematura a menopauzei. Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin preia aceasta substanta si o transporta catre tesuturi intr-un interval de zece secunde. Atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice este strans legata de obiceiul fumatului. Este un fapt cunoscut ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualitatii feminine. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de infertilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza survine mai

devreme. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in crestere. Copiii nascuti din mame fumatoare cantaresc in medie cu 300 de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este importanta pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a greutatii la nastere este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care fatul o primeste intrauterin. Un alt efect este acela al cresterii riscului de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor. Exista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului (ex. risc de hemoragii si de nastere prematura). De asemenea, exista o legatura certa intre fumat si cazurile de moarte subita a nou-nascutilor. Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai lent, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihica defectuasa si un coeficient de inteligenta sub medie. Chiar daca fumatul nu produce in mod obligatoriu malformatii ale fatului/copilului,el reprezinta un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei in acest caz este, intr-adevar, mare.

14. Afectarea spermei - Fumatul poate altera sperma si implicit ADN-ul prezent la nivelul spermatozoizilor, putand astfel provoca avorturi spontane si anomalii congenitale. Unele studii au demonstrat ca riscul de cancer e mult mai mare la copilul al carui tata fumeaza. Totodata, fumatul reduce numarul spermatozoizilor si ingreuneaza circulatia sangelui la nivelul penisului, ceea ce poate duce la tulburari de dinamica sexuala (probleme de potenta). Infertilitatea de cuplu e mai frecventa in randul fumatorilor.

15. Boala Buerger (trombangeita obliteranta) – aceasta boala e o inflamatie a arterelor, venelor si nervilor, localizata in special la nivelul membrelor inferioare si in care se produce o reducere a circulatiei sanguine. Daca nu e tratata adecvat poate evolua catre gangrena, necesitand amputarea zonei afectate.

In concluzie, fumatul este o cauza majora a morbiditatii si mortalitatii, ceea ce reclama organizarea unor ample campanii educationale pentru constientizarea oamenilor asupra pericolelor care ii ameninta pe fumatori si nefumatori deopotriva.