RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI … · Tulcea”, Scrisoarea Administratiei...

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE PROIECTUL:

„CREAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT

IN ZONA TURISTICA SULINA”, JUDETUL

TULCEA (revizia 1 completari)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH PLOIESTI CI in RNESPM pozitia 406/2016 CI in RNESPM pozitia 406/2018 Contract: C 327/2019

Cod: EE-722-E/2019

Beneficiar: Consiliul judetean Tulcea

IUNIE 2019

Ploiesti, Soseaua Ploiesti-Targoviste km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; 0374 964 362

Mobil : 004(0)722 314 686 www.euroenvirotech.ro

e-mail: [email protected] Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092

Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX Banca Transilvania Ploiesti

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea – revizia 1

IUNIE 2019 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 327/2019; Cod: EE-722-E/2019

Pagina 2 din 140

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Cornelia NICULAE

Nela ZAMBILA

Rodica GHIMICI

Bogdan Ioan MOCANU



Pagina 3 din 140

CUPRINS

PREAMBUL -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1 INFORMATII GENERALE ---------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.1 Titularul proiectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 8

1.2 Autorul atestat al studiului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4 Necesitate, scop, oportunitate ------------------------------------------------------------------------------------------- 8

2 DESCRIEREA PROIECTULUI -------------------------------------------------------------------------------------- 10

2.1 Amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 10

2.2 Caracteristicile fizice ale intregului proiect ------------------------------------------------------------------------- 13 2.2.1 Zone de agrement --------------------------------------------------------------------------------------------------- 13 2.2.2 Fisele mobilierului urban si ale constructiilor zonei de agrement -------------------------------------------- 17 2.2.3 Bilant teritorial ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 23 2.2.4 Principalele faze ale activitatii de organizare a santierului pentru constructii ------------------------------- 24 2.2.5 Lucrari pentru pregatirea terenului -------------------------------------------------------------------------------- 27 2.2.6 Lucrari de demolare platforme ------------------------------------------------------------------------------------ 27 2.2.7 Sistematizare verticala ---------------------------------------------------------------------------------------------- 28 2.2.8 Dimensionarea spatiilor verzi din zonele de agrement --------------------------------------------------------- 28

2.2.8.1 Etapele lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi --------------------------------------------------- 38

2.2.9 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a proiectului ------------------------------ 39

2.3 Incadrarea in planurile locale/cumularea cu alte planuri, proiecte--------------------------------------------- 40

2.4 Localizarea proiectului -------------------------------------------------------------------------------------------------- 42

2.5 Utilitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 44 2.5.1 Reteaua de alimentare cu apa potabila --------------------------------------------------------------------------- 44 2.5.2 Instalatii de stingere cu hidranti exteriori ------------------------------------------------------------------------ 47 2.5.3 Reteaua de colectare ape uzate ------------------------------------------------------------------------------------ 48 2.5.4 Reteaua de energie electrica --------------------------------------------------------------------------------------- 55

2.6 Materii prime, energie si combustibili utilizati --------------------------------------------------------------------- 58

2.7 Resurse naturale utilizate in constructia proiectului si functionarea sa --------------------------------------- 59

2.8 Lucrari de refacere a amplasamentului dupa executia proiectului --------------------------------------------- 60



Pagina 4 din 140

2.9 Marimea proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 60

2.10 Principalele caracteristici ale etapei de functionare a proiectului ---------------------------------------------- 61 2.10.2 Principalele categorii de materiale utilizate ---------------------------------------------------------------------- 61 2.10.3 Utilizarea de materiale periculoase ------------------------------------------------------------------------------- 62

2.10.3.1 Utilizarea de materiale radioactive----------------------------------------------------------------- 62

2.10.3.2 Utilizarea de materiale chimice periculoase ----------------------------------------------------- 62

2.10.3.3 Utilizarea de materiale biologice periculoase --------------------------------------------------- 62

2.11 Deseuri ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 63 2.8.1 Deseuri rezultate in timpul realizarii lucrarilor proiectate ----------------------------------------------------- 63 2.8.2 Deseuri rezultate in timpul exploatarii investitiei --------------------------------------------------------------- 65

2.9 Emisii poluante preconizate -------------------------------------------------------------------------------------------- 67 2.9.1 Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 67

2.9.1.1 Surse si poluanti generati in aer ------------------------------------------------------------------------ 67

2.9.1.2 Prognoza impactului -------------------------------------------------------------------------------------- 70

2.9.1.3 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------- 70

2.9.1.4 Conditii care trebuie respectate------------------------------------------------------------------------ 71

3 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE ----------------------------------------------------------- 72

4 DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI ----------------- 74

4.1 Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 75

4.2 Geologia subsolului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 76

4.3 Biodiversitatea------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 79

4.4 Apa -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 87

4.5 Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 89

4.6 Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 91 4.6.1 Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 91 4.6.2 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------ 92 4.6.3 Masuri de diminuare a impactului -------------------------------------------------------------------------------- 92 4.6.4 Conditii care trebuie respectate ------------------------------------------------------------------------------------ 93

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ------------------------------------------------------------------- 94

5 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI EFECTELE SEMNIFICATIVE DIRECTE SI INDIRECTE ASUPRA ALTOR FACTORI SUSCEPTIBILI DE A FI AFECTATI ---------------------------------- 94

5.1 Impactul asupra biodiversitatii ---------------------------------------------------------------------------------------- 94

6 DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96

6.1 Natura efectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96



Pagina 5 din 140

6.2 Tipul efectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96

6.3 Impactul cumulativ al activitatii asupra biodiversitatii ----------------------------------------------------------- 96

6.4 Reversibilitatea ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 98

6.5 Extinderea efectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 98

6.6 Durata efectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 98

6.7 Intensitatea efectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 98

6.8 Magnitudinea efectului -------------------------------------------------------------------------------------------------- 99

6.9 Sensibilitatea --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 99

7 PROGRAMUL DE MONITORIZARE ------------------------------------------------------------------------------ 99

7.1 Monitorizarea aerului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 99

7.2 Monitorizarea solului -------------------------------------------------------------------------------------------------- 100

7.3 Monitorizarea apei ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 101

7.4 Monitorizarea biodiversitatii ----------------------------------------------------------------------------------------- 103

7.5 Monitorizarea zgomotului -------------------------------------------------------------------------------------------- 105

8 DESCRIEREA/PREZENTAREA DOVEZILOR PENTRU METODELE DE PROGNOZA ALTERNATIVELOR REALIZABILE ---------------------------------------------------------------------------------------- 106

8.1 Analiza alternativelor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 106

8.2 Analiza dificultatilor --------------------------------------------------------------------------------------------------- 110

9 DESCRIEREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI, DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI IN FATA RISCURILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU DEZASTRE RELEVANTE ----------------------------------------------------- 110

9.1 Accidente majore naturale -------------------------------------------------------------------------------------------- 110 9.1.1 Riscurile de accidente majore si/sau dezastre naturale relevante ------------------------------------------- 110 9.1.2 Efectele negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor ------------------------------------------------------------------------------ 112

9.2 Accidente majore provocate de om---------------------------------------------------------------------------------- 112 9.2.1 Riscurile de accidente majore si/sau dezastre relevante provocate de om --------------------------------- 112 9.2.2 Efectele negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor provocate de om ---------------------------------------------------------- 114

10 REZUMAT NETEHNIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 115

10.1 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 115

10.2 Descrierea activitatii --------------------------------------------------------------------------------------------------- 116



Pagina 6 din 140

10.3 Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 118 10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa--------------------------------------------------------- 118 10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer --------------------------------------------------------- 118 10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol --------------------------------------------------------- 119 10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol ----------------------------------------------------- 119 10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna --------------------------------------------- 119 10.3.6 Prognoza impactului zgomot ------------------------------------------------------------------------------------ 120

10.4 Gospodarirea deseurilor----------------------------------------------------------------------------------------------- 121

10.5 Masuri de diminuare a impactului ---------------------------------------------------------------------------------- 122

10.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 124

11 CONCLUZII SI RECOMANDARI ---------------------------------------------------------------------------------- 124

11.1 Concluzii ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 124

11.2 Recomandari ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 129

12 BIBLIOGRAFIE -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 131

13 ANEXE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 138



Pagina 7 din 140

Preambul Prezenta documentatie este raspunsul la Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 835/18.01.2019, Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 1145/28.01.2019, Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 3866/11.03.2019, Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 4064/12.03.2019, la Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 9018/23.05.2019, Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 9061/24.05.2019, privind indrumarul din 24.05.2019 cu privire la Studiu de Evaluare a impactului acupra mediului pentru Proiectul: “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina, judetul Tulcea”, Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 9062/24.05.2019, precum si la Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si tanand cont de precizarile si solicitarile de completari din Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr. 10561/12.06.2019. Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in conformitate cu prevederile Legii 292/2018, privind evaluarea inpactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, intrata in vigoare la 09.01 2019 si care transpune prevederile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 13.12.2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16.04.2014.



Pagina 8 din 140

1 INFORMATII GENERALE 1.1 Titularul proiectului Consiliul Judetean Tulcea Srt. Pacii nr. 20, Tulcea 1.2 Autorul atestat al studiului EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH CI in RNESPM pozitia 406/2016 CI in RNESPM pozitia 406/2018 e-mail: [email protected] www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: 0244 597 109 Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151 1.3 Denumirea proiectului

„CREAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA

SULINA”, JUDETUL TULCEA 1.4 Necesitate, scop, oportunitate In contextul Strategiei de Dezvoltare Durabila a orasului Sulina, obiectivul general al proiectului „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina„ este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca. Proiectul va contribui la valorificarea potentialului uman al comunitatii locale, cu precadere a grupurilor vulnerabile care se confrunta cu deficiente in capacitatea proprie de a dezvolta acele competente sociale, profesionale, culturale, etc. cu care sa faca fata ritmului de dezvoltare locala si contextului specific turistic al orasului



Pagina 9 din 140

Sinaia. Acest context este sub presiunea unei permanente piete turistice in schimbare de preferinte, de cerinte privind infrastructura si serviciile turistice, ceea ce implica pentru comunitatea locala din Sulina o flexibilitate si adaptablitate maxime din partea nu numai a fortei de munca, ci a intregii societati. Analizand potentialul cultural si natural al orasului Sulina, strategia de dezvoltare a judetului pe termen mediu, identifica revigorarea turismului ca promotor al dezvoltarii economice si sociale a judetului. In acest context, proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, vizeaza un program de dezvoltare integrata a zonei. Realizarea planului poate oferi posibilitati multiple de agrement, atat pentru turistii de week-end, cat si pentru petrecerea vacantelor. Diferitele moduri de recreere ar putea stimula si atrage diferiti agenti economici care presteaza activitati in domeniul turistic, comercial, de transport, telecomunicatii, etc. Obiectivele acestui proiect sunt:

1. Reabilitarea si extinderea bazinului mic la o suprafata de 34 641 m2, identica cu zona de acostare publica;

2. Realizarea si echiparea tuturor zonelor de agrement. In total investitia se compune din 8 zone de agrement, fiecare cu specificul ei.

Obiectivele proiectului „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” urmarite in cadrul documentatiei constau in:

respectarea reglementarilor zonei protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

corelarea cu hartile de risc la inundatii elaborate de Administratia Nationala Apele Romane;

relationarea cu obiectivele si masurile prezentate in Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea 2014 – 2020;

valorificarea potentialului natural si antropic, economic si uman pe teritoriul studiat;

stabilirea si dezvoltarea zonelor functionale; delimitarea zonelor construibile; stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de

construire; modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; mentionarea obiectivelor de utilitate publica; stabilirea modului de utilizarea a terenurilor si conditiilor de realizare a

constructiilor in conformitate cu prevederile R.L.U./R.G.U.



Pagina 10 din 140

Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se elaboreaza in scopul:

stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului studiat;

utilizarii rationale si echilibrate a teritoriului studiat in paralel cu restrictiile zonei protejate;

precizarii influentelor riscurilor naturale (inundatii) asupra teritoriului studiat;

fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica in teritoriul mentionat;

corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea teritoriului studiat;

integrarii in procesele de dezvoltare a potentialului antropic si natural, inclusiv integrarea in contextul suprateritorial;

realizarii investitiilor propuse cu costuri cat mai reduse si cu pastrarea indicatorilor specifici criteriilor de dezvoltare durabila;

asigurarii suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;

asigurarii criteriilor de functionalitate, complexitate, stabilitate, siguranta, eficienta tehnica si economica.

Valoarea totala a investitiei este de 19.126.988 lei (fara TVA). Durata de executie a obiectivului de investitii este de 21 luni. 2 DESCRIEREA PROIECTULUI 2.1 Amplasament Amplasamentul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” este situat in:

Strada I-A, nr, 202, in intravilanul orasului Sulina, judetul Tulcea in U.T.R., conform PUG si a avizului nr. 7007/25.06.2018 emis de primarul orasului Sulina,

iar proprietatea terenului pe care se va implementa proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” este:



Pagina 11 din 140

domeniul public al Judetului Tulcea, in cota actuala de 1/1, in administrarea AZL Sulina R.A. conform avizului nr. 3484/25.06.2018 emis de primar. In zona de protectie a monumentului istoric Farul vechi, inscris in lista monumentelor istorice la pozitia 527, cod LMI – Tl-II-m-A-06013 pentru amenajarile hidrotehnice si portuare ale Comisiei Europene a Dunarii de la Sulina – bazinul mic portuar si bazinul mare portuar a fost declansata procedura de clasare in Lista Monumentelor Istorice din Romania, conform adresei nr. 1305/15.02.2018 a Directiei Judetene pentru Cultura Tulcea cu nr. 2200.15.02.2018.

Obiectul investitiei este situat injudetul Tulcea, orasul Sulina, strada A I-A nr. 202. Suprafata totala a terenului conform extras de carte funciara este de 1720510 m2, din care investitiei ii este atribuita o suprafata de 74609 m2, continand toate zonele de agrement ale proiecctului. Investitia ,,Crearea infrastructuri de agrement in zona turistica Sulina” este definita de 8 zone de agrement. Zona 1, respectiv zona de acostare publica este definita prin constructii existente, care vor fi reabilitate si modernizate pentru a ajunge la standardele actuale, iar zonele 2-8 apartinand tipului de constructie noua. Noua investitie va beneficia de functiuni noi, dotari tehnologice noi, retele exterioare noi si amenajari exteriore noi, standarde tehnico economice noi. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca. Terenul care face obiectul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”este situat in intravilanul orasului Sulina, denumit UTR „H” si cuprinde:

zona cai de circulatii navale si amenajari aferente; zona pentru gospodarie comunala; zone pentru echipare tehnico-edilitare.

Terenul este neutilizat, in prezent. Terenul este invecinat cu:

La sud: Strada Republicii Sulina; La vest: Complex Hotelier Sulina; La est: Drum acces Bazinul Mare AZL; La nord: fluviul Dunarea – Bratul Sulina.



Pagina 12 din 140

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de proiectie nationala stereo 1970 sunt redate in tabelul urmator:

X Y 416938.4135 867266.2655 416906.8522 867235.7275 416873.5378 867203.5682 416826.3730 867159.1300 416796.8800 867128.0830 416793.0525 867123.2730 416784.2744 867111.8322 416772.4620 867085.8480 416767.4430 867067.6290 416766.1192 867061.3528 416764.3580 867053.0030 416762.1837 867038.2292 416763.1691 867023.5339 416768.6671 866993.8970 416779.6430 866947.1590 416792.9290 866887.6900 416806.7020 866872.0120 416828.2025 866859.8899 416837.7089 866859.6010 416872.4740 866868.6690 416881.0660 866871.5350 416887.2620 866877.2330 416891.5890 866884.3850 416901.4969 866915.0072 416906.3612 866919.4596 416911.1840 866921.8430 416920.1621 866924.2060 416971.7380 866925.8805 416978.3733 866922.5536 416983.3842 866917.9091 416987.0098 866912.0945 416991.7878 866899.1187 417005.3680 867020.5373



Pagina 13 din 140

2.2 Caracteristicile fizice ale intregului proiect 2.2.1 Zone de agrement Lucrarile efectuate vor fi:

amenajarea bazinului mic prin lucrari de dragaje, aparari de mal pe conturul bazinului si realizarea gurii de intrare in bazin care sa ofere siguranta navigatiei si reducerea semnificativa a depunerilor de aluviuni in bazin si gura de intrare;

constructia a 4 apuntamente plutitoare de acostare pentru acostarea ambarcatiunilor turistice dotate cu toate instalatiile de acostare, respectiv de alimentare cu apa si energie pentru ambarcatiunile mari si mijlocii (in total 84 de ambarcatiuni);

mentinerea estacadelor si pasarelelor existente din beton armat si consolidarea acestora, precum si modernizarea instalatiilor de acostare pentru un numar de 14 posturi de acostare (ambarcatiuni mari).

1. ZONA DE ACOSTARE PUBLICA - ZAP este zona de agrement organizata ca un port de ambarcatiuni mici pentru turistii care ajung pe apa la Sulina. S=34641 m2. Zona de acostare publica ZAP este zona de amenajata pentru acostare de ambarcatiuni mici (barci cu lungimea pana la 5m); medii (ambarcatiuni cu lungimea 5-9m); si mari (ambarcatiuni cu lungime 9-12m). Amenajarea bazinului Adancimile de apa care se vor asigura in bazin la nivelurile minime ale apei pe Canalul Sulina (fata de reper 0.00 Mare Neagra Sulina-MNS) vor fi de -1,50 m. Se prevede o rezerva de dragaj de 0,50 m, adancimea bazinului la ape mici ajunge la -2,00 MNS dupa efectuarea dragajului. Perimetrul bazinului amenajat urmareste limita proprietatii spre vest, sud si nord, iar spre este actualul mal al bazinului. Suprafata bazinului este de 26200 m2 (luciu de apa). Intrarea in bazin se amenajeaza printr-o gura de intrare avand latimea la baza (cota -2.00 MNS) de 35 m si o inclinare a senalului de intrare de 550 fata de linia malului Canalului Sulina. Calibrarea gurii de intrare se va realiza prin constructia unui mol incastrat in malul amonte, cu o lungime de 15 m si o inclinare paralela cu axul gurii de intrare. Molul este constructia hidrotehnica care are rolul de a indeparta din gura de intrare aluviunile in suspensie care tranziteaza Canalul Sulina si de a minimiza volumul depunerilor in bazinul amenjata.



Pagina 14 din 140

Partea din aval a gurii de intrare va fi organizata printr-un taluz cu pereu de racord la apararea de mal din interiorul bazinului. Gura de intrare a fi semnalizata prin doua faruri, cate unul pe fiecare mal amenajat, deoparte si de alta a gurii de intrare. In interiorul bazinului in partea de vest a bazinului intr-o zona de stuf existenta se prevede conservarea si amenajarea unei mici insule de stuf si vegetatie tipica Deltei Dunarii. Materialul dragat – rezultat din activitatile de amenajare a bazinului mic - va fi folosit ca material de umplutura pentru digul de nord, mol si/sau pentru platforme in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia. In cazul in care nu se poate folosi ca material de umplutura acesta va fi transportat in zonele indicate de catre AFDJ ca sunt propice pentru a fi folosite in acest scop. Elementul peisagistic principal il constitue apa. Astfel in zona 1(ZAP), apa este elementul determinant ca luciu de apa al Bazinului mic. In cadrul acestei suprafete se va amenaja o insula cu suprafata de 2613 m2, ca element auxiliar acestei zone de agrement. Amenajarile peisagistice constau dintr-un traseu in jurul insulei realizat dintr-o pasarela de lemn cu o lungime de 215 m si stabilizarea conturului insulei la suprafata amintita. Aleea de contur/pasarela de lemn va fi legata de mal printr-o punte in lungime de 15 m. Lucrarile de amenajare si constructie sunt explicitate in 2 planse atasate la capitolul Anexe. In afara stufului care va ramane elementul predominant al insulei se vor planta si 18 salcii, care se preteaza climei si ambientului. Lucrarile hidrotehnice de protectie a malului bazinului Pe tot conturul bazinului se prevede amenajarea unui drum perimetral de promenada la cota +1.75 MNS care va fi sustinut printr-o lucrarea hidrotehnica de aparare de mal. Lucrarea de aparare pe taluzul profilat dupa realizarea lucrarilor de dragaj consta intr-un pereu din dale de beton, avand la baza o grinda de beton inglobata intr-un prism de anrocamente 50-150 kg/buc. La partea superioara a pereului se va amenaja o grinda din beton mozaicat. Atat sub pereu si prismul de anrocamente cat si sub fundatia drumului adiacent se prevede un filtru geotextil pentru stabilitatea hidrodinamica a intregului ansamblu drum-aparare de mal. Solutii tehnice pentru acostarea ambarcatiunilor de agrement in bazin. Posturile de acostare plutitoare se vor amenaja pe pontoane plutitoare din beton care vor fi fixate pe pozitie prin tuburi metalice verticale introduse in teren prin vibrare si legate de pontoane prin gusee metalice:

Posturi de acostare pe pontoante plutitoare ;



Pagina 15 din 140

Posturi de acostare pe estacadele existente de beton armat care urmeaza sa

fie consolidate si modernizate; Posturile de acostare fixe pe estacadele existente.

Legatura intre pontoane si grinda de coronament a pereului amenajat pe conturul bazinului se va realiza prin pasarele metalice de tip usor. Dupa consolidarea estacadelor si pasarelelor existente prin grinzi de parament si placi de suprabetonare se vor introduce echipamentele de acostare moderne (binte, inele de amaraj, aparatori de cheu) precum si sisteme de siguranta pe platforma-deck. Instalatiile de apa, canal, incendiu si alimentare cu energia electrica vor fi tratate in proiect din perspectiva utilizarii retelelor din Orasul Sulina si racordul la instalatiile existente, cu obtinerea avizelor legale. 2. ZONA DE AGREMENT FALEZA – ZAF, S=10680 m2 - este zona adiacenta portului si falezei Dunarii. Aceasta zona se organizeaza ca o esplanada pietonala de-a lungul apei, putandu-se admira ambarcatiunile portului in partea de vest si peisajul bratului Sulina la sud. Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban constructii de lemn, toate in contextul creerii unei atmosfere de promenada pe malul Dunarii. Spatiile verzi plantate cu specii locale, aprobate de forurile competente: ARBDD, ROMSILVA, etc., care vor contribui la intregirea peisajului. Echiparea zonei consta in pergole, banci de mai multe tipuri de-a lungul falezei Dunarii, doua turnuri-bevedere, diverse jardiniere, adaposturi de biciclete, peluze inierbate si vegetatie specifica. Fiecare turn-belvedere este amplasat pe faleza Dunarii – vezi Fisa 8. Aceasta constructie este alcatuita din:

Constructie din lemn, structura din lemn stratificat - stalpi portanti 20x20 cm; Elemente reazem trepte 10x10 cm - elemente treapta 6-8 cm; Finisaj exterior - panouri lambrisate + panou ornamental; Suprafata constructiei = 7,20 m2 x2 = 14,40 m2; Suprafata desfasurata = 22,00 m2 x2 = 44,00 m2

3. ZONA DE AGREMENT SPORTIV – ZAS, S= 9 411 m2 Zona sportiva este amplasata in imediata apropiere a accesului in zonele de agrement si contine:

un teren de fotbal cu gazon sintetic; doua terenuri de tenis cu suprafata turnata; un teren multifunctional (baschet, volei, fotbal cu piciorul); platforma echipata tip Parcour; plarforma cu 3 mese de tenis din beton;



Pagina 16 din 140

un skate park; fantana cu diametrul de 7 m , care marcheaza si intrarea in zonele de

agrement; in partea centrala a zonei de agrement este organizat un amfiteatru mic, ca

zona de coagulare a traseelor de bicicleta, dar care poate fi folosit si pentru mici spectacole, intruniri, de mai mica anvergura.

Poate in timp va putea exista un club al biciclistilor, care ar avea un spatiu dedicat. 4. ZONA DE AGREMENT AMFITEATRU – ZAA, S=6 949 m2 Infrastrutura de agrement a orasului Sulina este completata de un amfiteatru in aer liber cu o capacitate de 500 locuri cu o suprafata de . Prin aceasta constructie va creste atractivitatea zonei si investitia isi va realiza din plin obiectivele. Aici vor putea fi organizate multe din activitatile casei de cultura din oras, dar se va putea extinde aria de interes prin organizarea de evenimente la nivel national si chiar international. Constructia se va realiza dintr-o structura de beton, din care se vor vedea doar gradenele, restul fiind acoperit de un deal inierbat. Scena va fi realizata din lemn. Pentru viitoarele evenimente sunt prevazute tablouri si prize, dotarile de scena si sonorizare fiind in sarcina diversilor organizatori de evenimente. Detaliile si descrierile se pot vedea in fisele F18 si F9. 5. ZONA DE AGREMENT SI EVENIMENTE – ZAE, S=4 254 m2 Aceasta zona este zona centrala a investitiei si este organizata ca o axa de simetrie in amplasarea zonelor de agrement. Accesul in aceasta zona se poate face si direct din strada Republicii, in momentul cand aceasta se va moderniza. Zona este dedicata diverselor evenimente precum expozitii, targuri sau diverse aniversari tematice locale sau nationale. Constructiile sunt din lemn sub forma de pavilioane, ce pot fi si partial considerate functie de eveniment. In general pavilioanele pot fi folosite si pentru organizarea unor activitati pe grupe de varsta. Spatiul poate fi ocupat si de turistii sau localnicii, care acceseaza zona si vor sa organizeze un picnic, sau pur si simplu sa socializeze. In zona de intrare dinspre strada Republicii este organizata o esplanada cu gradene de beton invaluite de taluzuri de vegetatie, care creaza un vestibul natural catre zona de evenimente. Acesta axa a investitiei este marcata spatial de 4 fantani arteziene diferite, care ritmeaza compozitia peisagistica si dau un aer festiv parcurgerii spatiului. 6. ZONA DE AGREMENT JOCURI – ZAJ, S=5 491 m2 In aceasta zona se desfasoara activitati pentru toate grupele de varsta, in doua directii si anume:



Pagina 17 din 140

Zone de joaca pentru copii: varsta 1-3 ani ; varsta peste 3ani; varsta peste 6ani,

Zone de fitnes: pentru adulti; pentru seniori.

Orice familie care viziteaza aceasta investitie, va gasi preocupare pentru oricare membru alei si va avea posibilitate de socializare si informare, intr-un cadru natural deosebit. 7. ZONA DE AGREMENT MINIGOLF – ZAM, S=1 303 m2 In aceasta zona este organizat un teren de minigolf pe iarba cu 20 de gauri si un pavilion dedicat acestei activitati. Terenul de minigolf are de asemenea o functie de socializare intre membrii familiei, dar constitue si un stimulent social initre diferitele categorii de varsta ale orasului Sulina. 8. ZONA DE AGREMENT INTEGRAT – ZA, S=1 880 m2 Aceasta zona a primit numele de la modul cum este gandita sa functioneze. In momentul initial echipamentele vor fi achizitionate de Beneficiar. Acestea sunt de tipul unor echipamente pe care orice bun gospodar le poate construi in casa pentru proprii lui copii. Totul este facut de mana omului, neuzinat. Setul propus de proiect, evident nu va dura vesnic, dar reparatiile pot fi facute de gospodarii orasului pentru copiii lor. Mai mult decat atat, in acesta zona pot fi aduse si inventate jocuri noi, manufacturate de localnici si donate obstei, asa cum se intampla in comunitatile de acum peste 100 de ani. Este greu de estimat efectul unei astfel de demers, dar merita incercat, scontand pe valorile patrimoniale ale trecutului, care ar putea fi aduse in viata reala a comunitatii locale. 2.2.2 Fisele mobilierului urban si ale constructiilor zonei de agrement FISA F1 - Pavilion grup sanitar - 2 buc.

Constructie din lemn, cu fundaţii pe placa de beton. Suprafaţa - fiecare chioşc are 23.04 m2, cu dimensiunile 4,80x4,80 m pe o

travee de stâlpi de 2,1m . Pardoseala -sapa+vopsitorie epoxidica Suprafaţa constr. = 50,50 m2. Suprafaţa desf. = 101,00 m2. Acoperire in 4 ape cu invelitoare de şindrila bituminoasa.



Pagina 18 din 140

Finisaje interioare -plafon si pereţi din gipscarton -faianţa si vopsitorie lavabila.

Termoizolatie- vata bazaltica. Instalatii - apa, canalizare, electrice.

FISA F2 - Chioşc recreere octogonal cu masa si doua banei - 2 buc. Date de identificare:

Constructie din lemn de forma octogonala, pe placa de beton. Suprafaţa construita este de 44,00 m2. Suprafaţa desfasurata este de 132 m2. Stâlpii de lemn sunt aşezaţi pe o raza de 3,50 m fata de centrul cercului si

sunt in număr de 8 bucati. Duşumeaua este din lemn plastifiat si este in consola cu 0,10 m. Invelitoarea este din şindrila bituminoasa. Toate elementele structurate si de decor vor realiza un ansanblu stabil,

conform normelor de stabilitate si siguranţa ale populaţiei. Nu exista nici o balustrada, ansamblul trebuind integrat in spaţiul verde inconjurator.

Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp, cat si siguranţa vizitatorilor.

FISA F3 - Pergola lemn cu panouri traforate - 1 buc. Date de identificare:

Constructie din lemn de forma dreptunghiulara pe placa de beton. Suprafaţa construita este de 38,40 m2. Supr. desf. = 76.80 m2. Stâlpii de lemn sunt aşezaţi pe contur, la distante de 2,10 m, si se afla la

marginea platformei. In total sunt 12 stâlpi. Duşumeaua este din lemn plastifiat, pergola nu este acoperita. Toate elementele structurate si de decor vor realiza un ansamblu stabil,

conform normelor de stabilitate si siguranţa a populaţiei. Structura pergolei va fi acoperita lateral cu panouri realizate din trafor de cusaci din lemn 3x5cm la distanta de 5cm. (5 panouri).

Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp, cat si siguranţa

FISA F4 - Pavilion recreere - 2 buc. Date de identificare:

Constructie din lemn de forma dreptunghiulara pe placa de beton. Principiile de proiectare sunt similare altor pavilioane si chioşcuri, diferind

forma si dimensiunile construcţiei. Suprafaţa construita este de 46.00 m2. Suprafaţa desf. = 184,00 m2.



Pagina 19 din 140

Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp, cat si siguranţa.

Invelitoare din stuf. FISA F5 - Pavilion cuplat recreere - 2 buc. Date de identificare:

Constructie din lemn, cu fundaţii pe placa de beton. Suprafaţa - fiecare chioşc are 23.04 mp, cu dimensiunile 4,80x4,80 m pe o

travee de stâlpi de 2,1m . Pardoseala -lemn plastifiat. Suprafaţa constr. =62,00 m2. Suprafaţa desf. = 124,00 m2. Acoperire in 4 ape cu invelitoare de stuf. Parapeti din trafor lemn h=90 cm .

FISA F6 - Pergola cu 7 sectoare - 1 buc.

Constructie din lemn, cu fundaţii pe placa de beton. Pardoseala - dale de beton din zona. Suprafaţa constr. =68,00 m2. Suprafaţa desf. = 132,00 m2. Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp,

cat si siguranţa. FISA F7 - Pergola cu chioşcuri - 1 buc. Amplasata la terenul de mini golf cu doua chioşcuri înglobate , pentru dotarilede joc.

Constructie din lemn, cu fundaţii pe placa de beton. Pardoseala - sapa + vopsitorie epoxidica. Suprafaţa constr. =60,00 m2. Suprafaţa desf. = 60,00 m2 . Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp,

cat si siguranţa. FISA F8 - Turn belvedere - 1 buc. Se amplaseaza pe faleza Dunării

Constructie din lemn, structura din lemn stratificat- stâlpi portanti 20x20 cm. Elemente reazem trepte 10x10 cm - elemente treapta 6-8 cm. Finisaj exterior - panouri lambrisate + panou ornamental. Suprafaţa constr. =7,20 mp x2 = 14,40 m2. Suprafaţa desf. = 22,00 mp x2 = 44,00 m2 .

FISA F10 - Pergola tip ogiva - 6 buc Este amplasata la intrarea pe axa sud-nord din strada Republicii



Pagina 20 din 140

Constructie din lemn lamelar formata din 4 rânduri de arce incastrate in fundaţii izolate si prinse in şuruburi la coama. Pe o parte se fixeaza cele 4 arce cu 5 rânduri de dulapi fixaţi de fircare arc in parte.

Inaltimea la cornişa pe interior este 2,4 m , distanta de incastrare este de 1,4m iar latimea maxima intre arce este de 1,95 m.

Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp, cat si siguranţa.

FISA F11 - Marea masa picnic - 1 buc Este amplasata in ZAI ca element exemplificative

Constructie din lemn de rasinoase - recomandabil cu fundaţii izolate de beton.

Suprafaţa constr.- 21, 25 m2. Suprafaţa desf. -21,25 m2. Finisajele (lac, lazura sau vopsele) vor asigura protectia construcţiei in timp,

cat si siguranţa . FISA F12—1 buc

Conţine urmatoarele elemente, realizate din lemn, avand ca tematica dobandirea echilibrului copiilor:

J01 - Bara inclinata. J02 - Bara orizontala. J03 - Scara orizontalai. J04- Buturugi. J05 - Cilindru mosor. J06 – Balansoar.

FISA F13— 1 buc

Conţine urmatoarele elemente: J07 - Incinta nisip. J08 - Buşteni pe chituci de lemn. J09 - Masa si 8 scaune din buturugi.

Fisa F14 - Loc de joaca,

Acesta este un loc de joaca avand dublu rol, combinând sportul cu joaca. Se adreseaza copiilor mai mari, dar si copiii mici isi găsesc locul impreuna cu părinţii, pe băncile realizate din lemn masiv. Acest spaţiu conţine urmatoarele elemente:

J12 - Barna zig zag sau mobila - leagan si echilibru. J13 - Spirala din bârne - echilibristica pe bârne inclinate. J14 - Banca lemn - jocuri de copii adunaţi. J15 - Cerc buturugi - parcurs pe buturugi de inaltimi diferite. J16- Banca dulghereasca - aşezate pe iarba - 4 bucati. Jpv - Platforma vopsita 73 mp - jocuri tip şotron desenate peste platforma p1.



Pagina 21 din 140

Se vopseste suprafaţa cu vopsea epoxidica, peste care se aplica şabloane in care se vopsesc jocurile cu vopsea acrilica termoplasta.

Fisa F15 - Teren minigolf Spaţiul este dedicat tinerilor si adulţilor de toate vârstele si stimuleaza activitatile de sport si recreere in grupuri si in cadrul familiei. Terenul de minigolf se compune dintr-o suprafaţa de gazon de 400 m2, realizata din rulouri de iarba. Parcursul de joc cuprinde 12 găuri tinta amplasate conform planşei si este marcat prin borduri cilindrice (palisade) de beton de 10x40x50 cm, ingropate in teren. Lungimea demarcaţiei este de 180 ml in forma unei linii curbe, atat la exterior, cat si la interior. Numărul de borduri este de 360 buc. FISA F16 - Panou info - 7 buc Este amplasat in fiecare zona de agrement (2-8) ca element de informare pentru vizitatori

Constructie din lemn de rasinoase - realizata din doi stâlpi de lemn 15x15x210 cm si un panou de lemn 95x105 cm.

Recomandabil cu fundaţii izolate de beton. FISA F17-Amfiteatru mic - 1 buc Este o constructie realizata din beton, amplasata intr-unul din locurie centrale ale investitiei si anume in ZAJ, ca posibilitate de coagulare a unor evenimente legate de cicloturisti. Amfiteatrul constitue un ansamblu peisager de petrecere a timpului liber, care cu siguranţa va reprezenta o atractie pentru vizitatori. Betonul este turnat in cofraje curbe, avand o suprafaţa de cofrare de circa 65 m2. Finisajul se realizeaza din vopsea poliuretanica, biocomponenta rezistenta la apa. Date de identificare:

Suprafaţa construita = 49.28 m2. Volumul = 48.31 m3.

FISA F18-Amfiteatru mare - 1 buc

Suprafata construita = 350 m2. Suprafata desfasurata. = 350 m2.

Amfiteatrul are o forma circulara in plan, cu evazari si regimul de inaltime Parter. Structura amfiteatrului este compusa dintr-o platforma inclinata, de 20cm grosime, pe care se vor realiza trepte din beton slab armat. Ansamblul astfel format, reprezintă gradenele din beton armat Pe langa gradene, amfiteatrul are si doua scări de acces la zona superioara, din beton armat. La partea superioara a gradenelor se vor monta doua foisoare de lemn. Conform Studiului Geotehnic, intocmit de SC Carmen Geoproiect SRL, pentru adancimi de minim 1.00m de la CTN, fundarea se poate realiza pe o perna de



Pagina 22 din 140

piatra sparta, de minim 0.5m grosime, la suprafaţa careia se poate lua in calcul o presiune admisibila de pconv=180kPa (1.80daN/cm2). Pentru fundarea in startul al treilea, conform forajelor efectuate, de nisipuri fine si mijlocii, cenuşii, predominant îndesate, se poate funda direct in stratul natural, pentru care se obţine o presiune admisibila de pconv=250kPa (2.50daN/cm2). Nivelul apei subterane a fost interceptat la adancimi ce variaza intre 1,2m si 1,4m fata de CTN. Conform condiţiilor geotehnice de mai sus, precum si a posibilităţii ca primul strat de pamant, alcatuit din pamant vegetal/umpluturi sa ajunga pana la 1.20m adancime fata de CTN, s-a luat hotararea ca gradenele sa se construiască pe o perna de piatra sparta, de 1.0m grosime. Pentru realizarea acesteia vor fi necesare executarea de ziduri de sprijin din beton armat. Zidurile de sprijin se vor realiza perimetral gradenelor de beton. Zidurile vor fi din beton armat, cu talpa armata si cu clasa betonului C25/30.Aceeaşi clasa de beton va fi folosita si la realizarea platformelor betonate. Betonul folosit va fi impermeabilizat. Betonul simplu, de egalizare, va avea clasa C8/10. Clasa armaturii folosite la zidurile de sprijin va fi BST500C iar armatura folosita la platforme si trepte va fi de tip STNB. Inainte de turnarea betonului in fundaţii, se va face recepţia terenului de fundare de către specialistul geotehnician, cu 'încheierea procesului verbal de recepţie. Finisaje:

Vopsitorie epoxidica la gradene si contragradene.450 m2.

Bancheta WPC -lemn plastifiat 105 m2.

FISA F19-Esplanada acces - 1 buc Suprafata construita = 90 m2. Suprafata desfasurata. = 90 m2.

Esplanada acces este compusa din doua corpuri, amplasate simetric, avand forma literei „Z" in plan, cu regimul de inaltime Parter.

Structura esplanadei este compusa dintr-o platforma groasa, de 60cm grosime, pe care se vor realiza trepte din beton slab armat.

Conform Studiului Geotehnic, fundarea platformei se va realiza pe o perna de piatra sparta, de 0.6m grosime, la suprafaţa careia se poate lua in calcul o presiune admisibila de pconv=180kPa (1.80daN/cm2).

Platforma va avea clasa betonului C25/30. Betonul folosit va fi impermeabilizat. Clasa armaturii folosite pentru armarea platformei va fi BST500C.

înainte de turnarea betonului in fundaţii, se va face recepţia terenului de fundare de către specialistul geotehnician, cu încheierea procesului verbal de recepţie.

Finisaje - vopsitorie epoxidica la gradene si contragradene.= 152 m2.



Pagina 23 din 140

2.2.3 Bilant teritorial

Nr. Crt. Denumire Suprafata (m2)

1 ZONA ACOSTARE PUBLICA - ZAP 34641 2 ZONA AGREMENT FALEZA - ZAF 10680 3 ZONA AGREMENT SPORTIV - ZAS 9411 4 ZONA AGREMENT AMFITEATRU - ZAA 6949 5 ZONA AGREMENT EVENIMENTE - ZAE 4254 6 ZONA AGREMENT JOCURI - ZAJ 5491 7 ZONA AGREMENT MINIGOLF - ZAM 1303 8 ZONA AGREMENT INTEGRAT - ZAI 1880

Suprafata totala (m2) 74609 Zonele de agrement sus mentionate includ in suprafetele lor infrastructura de alei a intregii zone. Zonificarea are doar scopul delimitarii unor activitati , care a generat tema de proiect si care sta la baza proiectarii acestei investitii. Prin urmare, suprafata totala a proiectului este 74609 m2, din care:

Suprafata luciu de apa 29 216 m2; Sisteme rutiere 19 744 m2; Spatii verzi 20 732 m2; Suprafete constructii 1 057 m2; Supr. Skate-Park 1 366,40 m2; Teren tenis 1 423,30 m2; Teren fotbal 1 069,80 m2.

Suprafata desfasurata constructii 1 223,93 m2; Suprafata construita 1 057 m2.

POT 1,4%

CUT 0,016



Pagina 24 din 140

2.2.4 Principalele faze ale activitatii de organizare a santierului pentru

constructii In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

organizarea de santier; In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:

asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei; asigurarea apei potabile necesara igienei personale; montarea toaletelor ecologice; racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua

electrica; racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de

colectare si depozitare a apelor menajere uzate. Toate activitatile de dezvoltare edilitara cuprinse in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se vor desfasura numai dupa obtinerea tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare de la autoritatile competente. In acest caz in care dezvoltarea se va face intr-o zona care se suprapune cu zone apartinand ariilor naturale protejate, acestea vor necesita, suplimentar, o atentie sporita la executarea de lucrari, care modifica fizic terenul supus proiectului:

decopertarea terenului; de sapatura; de betonare; de reabilitare drumuri de acces; de supraveghere a exploatarii obiectivelor construite; executarea lucrarilor de pregatire si organizare pentru lucrari de constructii

– montaj; de interventii de intretinere investitiilor realizate.

Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentelor de mediu. Mentinerea calitatii atmosferei in limite acceptabile cu tendinte de aducere la parametri naturali constituie linia strategica a unui program de managament al mediului, al carui scop este reconstructia ecologica a zonei. Dezvoltarea unei zone trebuie sa se inscrie in cerintele si structura proprie unui program de management al mediului. O dezvoltare durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la asigurarea conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea



Pagina 25 din 140

sanatatii, dezvoltarea spirituala etc.) pana la activitatea de folosire a resurselor si producerea de bunuri materiale trebuie sa fie privita prin prisma integrarii ecologice. Programul de reabilitare ecologica a unei zone trebuie sa cuprinda mai multe sectoare: controlul poluarii aerului si apei, circulatia deseurilor solide, atenuarea zgomotelor, igiena hranei, sanatatea la locul de munca. Acesta trebuie sa fie un instrument cu ajutorul caruia factorii de decizie administrativa si autoritatile vor putea asigura ecologizarea unor zone si dezvoltarea sa in acord cu protectia mediului. Prin masurile ce se impun a fi luate se urmareste gospodarirea localitatii pentru a raspunde cerintelor de ordin ecologic. Pe teritoriul desemnat al proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” exista in prezent surse de poluare care sa actioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apa. Aceste tipuri de poluare sunt datorate activitatilor umane sau lipsei de preocupare pentru protectia mediului:

poluarea cu deseuri menajere si dejectii provenite de la animale; poluarea terenurilor cu destinatie agricola datorata utilizarii excesive a

ingrasamintelor chimice, dar si datorata utilizarii necorespunzatoare a pesticidelor, ierbicidelor etc.;

alte forme de poluare/surse de poluare: unitati economice, industriale si agro-zootehnice; gropi de gunoi necontrolate; deversarea apelor reziduale neepurate in canale; utilizarea unor fose septice nebetonate; scurgeri de ulei mineral si combustibili din utilaje si ambarcatiuni; trafic intens pe drumurile principale.

Prin implementarea proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”se urmareste dezvoltarea economica a zonei prin revigorarea turismului ca promotor al dezvoltarii economice si sociale a judetului. Se precizeaza ca toate componentele organizarii de santier sunt amplasate, exclusiv, pe terenul amplasamentului prevazut in proiect si nu in afara acestuia, prin urmare nu sunt afectate suprafete vecine, suplimentare. Pentru organizarea de santier se vor realiza

Executarea de lucrari de terasamente si suprastructura ce constau in excavari si umpluturi pentru aducerea careului la cota «0» amenajare acces utilaje de constructie si masini transport muncitori;



Pagina 26 din 140

Amenajare de platforme balastate pentru organizarea spatiilor specifice lucrarilor de santier, amplasarea de baraci pentru personal si pentru depozitarea materialelor;

Amenajare platforme balastate pentru parcarea utilajelor de constructie (buldozer, cilindru compactor, excavator, macara, convertizor de sudura, motocompresor, ciocan pneumatic, grapa cu disc, autocisterna si autobasculante);

Amenajare grup sanitar ecologic pentru muncitori; Amenajarea utilitatilor pentru organizarea de santier respectiv alimentare

cu apa potabila, energie electrica; Aprovizionarea cu materiale si scule se va efectua in mod esalonat, functie

de faza de lucru; Betoanele se vor prelua de la statiile de preparare betoane specifice si

autorizate; Mijloacele de transport vor fi asigurate astfel incat sa nu existe pierderi de

material, autovehiculele folosite la constructii vor avea inspectia tehnica efectuata prin Statii de Inspectie Tehnica autorizate;

Toate vehiculele si echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot, iar echipamentele fixe vor fi pe cat posibil introduse in incinte izolate acustic;

Depozitarea materialelor de constructie si a solului vegetal decopertat se va face in zone special amenajate;

Deseurile reciclabile rezultate din activitatea de constructii-montaj se vor colecta prin grija executantului lucrarii, selectiv pe categorii si se vor valorifica prin societati autorizate in colectarea si valorificarea acestora;

Deseurile menajere se vor colecta in europubela si se vor transporta la o rampa de deseuri autorizata.

Cerinte privind organizarea de santier Protectia aerului:

minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

Protectia apelor: pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor

de transport se va face in unitati specializate; nu se vor crea depozite de carburanti in cadrul organizarilor de

santier; Protectia solului si a subsolului:



Pagina 27 din 140

se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice;

depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse;

refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta initiala;

Gestionarea deseurilor: gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile

legislatiei in vigoare; deseurile din constructii vor fi eliminate prin predarea lor, pe baza

de contract catre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de constructor;

in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.

Resurse naturale folosite in constructie si functionare Pentru implementarea proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”nu vor fi exploatate nici un tip de resurse naturale, din cadrul ariilor naturale protejate, in care se afla amplasata zona supusa investitiei, practicarea unor asemenea activitati fiind – in mod expres -, interzisa. 2.2.5 Lucrari pentru pregatirea terenului Lucrarile pentru pregatirea terenului sunt constituite din lucrari necesare eliberarii de sarcinile existente pe teren. Pe terenul viitoarei investitii exista intabulate, platforme de beton de la foste constructii si amenajari din zona. Aceste platforme, vor trebui desfiintate, pentru a putea demara noua investitie. 2.2.6 Lucrari de demolare platforme Pe amplasamentul viitoarei investitii se afla 7 platforme cu o suprafata totala de 601 m2, care trebuie desfiintate. Pe amplasamentul viitoarei investitii se mai afla 7 stalpi de iluminat in incinta, care la randul lor sunt legati la o retea, nefunctionala si nedetectabila de studiul topo. Si



Pagina 28 din 140

acesti stalpi vor trebui desfiintati, iar in masura in care va fi posibil si reteaua lor de alimentare. 2.2.7 Sistematizare verticala In vederea sistematizarii verticale a platformelor si aleilor proiectate s-a estimat un volum de 38500 m3 de umplutura din material local bine compactat. Suprafata platformelor si aleilor este redata in tabelul urmator.

Nr. Crt. Denumire Infrastructura Finisaj Lungime

(m) Suprafaţa

(m2)

1 A1 balast 10cm, beton 10cm

vopsitorie epoxidica

-

2233,64

2 A2 dale beton 4-6cm 409,71

3 A3 balast compactat 20cm

dale autoblocante 10cm 5619,00

4 A4 balast 10cm, beton 10cm

Beton decorativ cu agregate expuse 6 cm

3584,02

5 A5 dale beton 4-6cm 705,41 6 A6 balast compactat

15cm pietriş decorativ 10 cm

373,00 7 A7 239,74 8 B balast 10cm,

beton 10cm asfalt 4cm 869.55 2415,62

Suprafaţa totala (m2) 15580,10

2.2.8 Dimensionarea spatiilor verzi din zonele de agrement Stilul de amenajare propus al terenurilor studiate este cel peisager, urmarindu-se mentinerea caracterului natural al zonei si integrarea vegetatiei arboricole propuse in noua amenajare. Functiunile propuse in proiect, prin dotarile corespunzatoare, au rolul de a revitaliza zona si de a o transforma intr-un spatiu mult mai prietenos si primitor, care sa permita utilizarea acesteia intr-un mod continuu indiferent de anotimp, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii. Suprafata totala a spatilor verzi este 20 732 m2. In urma conceptului de realizare al obiectivului de investitie, suprafata totala se compune din 8 zone cu abordari diferite:



Pagina 29 din 140

Numarul

zonei Denumirea zonei Cod zona Suprafata

1 de Agrement Portuara ZAP 2613 m2 2 de Agrement Faleza ZAF 4684 m2 3 de Agrement Sportiv ZAS 3088 m2 4 de Agrement Amfiteatru ZAA 3784 m2 5 de Agrement Evenimente ZAE 904 m2 6 de Agrement Jocuri ZAJ 3210 m2 7 de Agrement Minigolf ZAM 1186 m2 8 de Agrement Integrat ZAI 1263 m2

Total suprafata 20732 m2

Elementul peisagistic principal il constitue apa. Astfel in zona 1(ZAP), apa este elementul determinant ca luciu de apa al Bazinului mic, in suprafata de 28 821 m2. In cadrul acestei suprafete se va amenaja o insula cu suprafata de 2613 m2, ca element auxiliar acestei zone de agrement. In afara stufului care va ramane elementul predominant al insulei se vor planta si 18 salcii, care se preteaza climei si ambientului. In celelalte zone de agrement din care este compusa investitia(zonele 2-8) spatiile verzi insotesc functiunile de agrement cu specii de arbori si arbusti si peluze de iarba, care se potrivesc climatului Deltei Dunarii si care vor respecta specificul zonei si se va ocoli utilizarea de plante, arbori si arbusti considerati invazivi. La actiunile de plantare - pe suprafata de teren prevazuta prin prezentul proiect - se va avea in vedere neutilizarea de arbori, arbusti si plante considerate invazive in Romania. Mentionam, in continuare, lista speciilor de arbori, arbusti si plante considerate a fi invazive, in Romania (http://www.europe-aliens.org).

Nr. Crt. Denumire stiintifica Denumire

vulgara/populara Observatii

Gymnospermae

1. Platycladus orientalis NE = Not established neconfirmat

Magnoliophyta

2. Acer negundo Artar american E = Established confirmat

3. Acorus calamus Obligeana E 4. Ailanthus altissima Cenuser, Otetar fals E 5. Alcea rosea Nalba de gradina E 6. Amaranthus acutilobus E 7. Amaranthus albus Stir alb E



Pagina 30 din 140



8. Amaranthus blitoides Stir tarator, Iarba porcului E

9. Amaranthus caudatus Motul curcanului, Trompa elefantului E

10. Amaranthus crispus Stir cret E 11. Amaranthus cruentus Stir rosu, Amarant E 12. Amaranthus deflexus E 13. Amaranthus hybridus Stir de ogoare E 14. Amaranthus retroflexus Stir porcesc E

15. Ambrosia artemisiifolia Ambrozia, Iarba de paragina E

16. Amorpha fruticosa

Salcam pitic, Salcamul mic, Salcamul de balta, Amorfa

E

17. Antirrhinum majus Gura leului E 18. Apium graveolens Telina E

19. Artemisia annua

Pelin Dulce, Matura raiului, Pelinita, Nafurica,Tamaita, Tifrus

E

20. Asclepias syriaca Floarea fluturilor, Ceara albinei, Floarea de papagal

E

21. Asperula orientalis E 22. Bellardia trixago NE 23. Bidens connata E 24. Bidens frondosa E 25. Bidens vulgata E 26. Catalpa bignonioides E 27. Cenchrus incertus E 28. Chamaesyce maculata E 29. Chamaesyce nutans E 30. Chenopodium ambrosioides E 31. Commelina communis Floare albastra E 32. Consolida ajacis Surguci E

33. Conyza canadensis Batranis, Coada lupului E

34. Cuscuta campestris Cuscuta mare, Tortel E 35. Cymbalaria muralis E

36. Cyperus esculentus Ciufa, Caprisor, Migdale de pamant NE

37. Cyperus odoratus NE 38. Datura inoxia Fulg de nea NE 39. Datura stramonium Laur porcesc, Datura, E



Pagina 31 din 140



Ciumafaie 40. Dichanthium intermedium E 41. Diplotaxis erucoides Puturoasa NE 42. Diplotaxis viminea NE 43. Dipsacus strigosus E 44. Dracocephalum moldavica Mataciunea NE 45. Duchesnea indica Capsunul indian E 46. Echinochloa colona NE 47. Echinochloa oryzicola Costreiul orezului NE 48. Echinocystis lobata Bostanas tepos E 49. Eclipta prostrata Margareta falsa NE

50. Elaeagnus angustifolia Salcioara, Salcia mirositoare, Maslin rusesc

E

51. Elatine ambigua NE 52. Eleusine indica E 53. Elodea canadensis Ciuma apelor E

54. Elodea nuttallii Ciuma apelor cu frunze inguste E

55. Elsholtzia ciliata Busuioc vietnamez NE 56. Elymus athericus E 57. Epilobium ciliatum NE 58. Eragrostis parviflora NE 59. Eranthis hyemalis Iernita NE 60. Erechtites hieraciifolia NE 61. Erigeron annuus subsp. annuus Bunghisor american E 62. Erigeron annuus subsp. strigosus Bunghisor E

63. Erigeron annuus subsp. septentrionalis Bunghisor NE

64. Eruca vesicaria Voinicica, Rucola NE 65. Erucastrum gallicum NE 66. Erucastrum nasturtiifolium NE 67. Erysimum perofskianum NE 68. Euphorbia dentata NE

69. Euphorbia lathyris Laptele cucului, Anticartite NE

70. Euphorbia leptocaula NE 71. Euphorbia marginata Iarba de venin E 72. Euphorbia peplus Laptele cainelui E 73. Euphorbia segetalis NE 74. Euphorbia taurinensis NE 75. Fallopia baldschuanica NE 76. Fallopia japonica Iulisca E 77. Fallopia sachalinensis E 78. Ficus carica Smochin NE



Pagina 32 din 140



79. Fimbristylis bisumbellata NE 80. Fraxinus pennsylvanica Frasin de Oregon E 81. Galeopsis segetum Taposnicul NE 82. Galinsoga parviflora Busuioc salbatic E 83. Galinsoga quadriradiata agg. Busuioc de camp E 84. Galinsoga quadriradiata agg. Busuioc de camp E 85. Gaura biennis NE 86. Geranium sibiricum E 87. Gleditsia triacanthos Gladita E 88. Glinus lotoides NE 89. Grindelia squarrosa NE 90. Gypsophila acutifolia NE 91. Gypsophila elegans Floarea miresei NE 92. Hablizia thamnoides NE 93. Helianthus annuus Floarea soarelui NE 94. Helianthus decapetalus E 95. Helianthus tuberosus Topinambur E 96. Heliotropium curassavicum Vanilie salbatica NE

97. Hemerocallis fulva

Crin galben, Crinul fanului, Doamna santului, Dret galben

NE

98. Hemerocallis lilioasphodelus Crin salbatic NE 99. Hordeum jubatum NE 100. Hordeum marinum E 101. Humulus scandens Hameiul agatator NE 102. Hyacinthoides non-scripta Zambila salbatica NE 103. Hyoscyamus albus Maselarita alba NE 104. Hypecoum imberbe NE 105. Iberis umbellata Limbusoara NE 106. Ilex aquifolium Laur NE

107. Impatiens balsamina Canale, Copacei, Rachitele NE

108. Impatiens glandulifera Slabanog de India, Nerabdare E

109. Impatiens parviflora E 110. Ipomoea hederacea NE 111. Ipomoea lacunosa NE

112. Ipomoea purpurea

Zorea, Adormitele, Buna dimineata, Schmacioase, Racorele

E

113. Ipomoea tricolor NE 114. Iva xanthiifolia E 115. Juncus dudleyi Bradatel NE



Pagina 33 din 140



116. Juncus tenuis Pipirig american E 117. Kitaibela vitifolia NE 118. Kochia scoparia subsp. densiflora E 119. Lallemantia iberica NE 120. Lathyrus sativus Latir NE 121. Lavatera trimestris Nalba, Lavatera NE 122. Lembotropis nigricans Iarba neagra E 123. Lemna minuta Lintita NE 124. Lens culinaris Linte NE 125. Lens nigricans NE 126. Lepidium densiflorum E 127. Lepidium virginicum Urda vacii de Virginia E 128. Levisticum officinale Leustean NE 129. Lilium bulbiferum Crin portocaliu NE 130. Lindernia dubia E 131. Linum trigynum NE

132. Lobularia maritima Barbisoara, Albita, Ciucusoara NE

133. Lonicera caprifolium Caprifoi NE 134. Lupinus albus Lupinul alb NE 135. Lupinus perennis Lupin, Cafelute NE 136. Lupinus polyphyllus Lupin, Cafeluta NE 137. Lychnis chalcedonica NE 138. Lycium barbarum Catina de garduri E

139. Lycopersicon esculentum Rosie, Patlageaua rosie NE

140. Macleaya cordata Macul pana NE

141. Maclura pomifera Merele cailor, Portocalele cailor NE

142. Malcolmia chia NE 143. Malva alcea Nalba rosie NE 144. Malva moschata Nalba mosata NE 145. Malva verticillata NE 146. Matricaria discoidea Musetel fara petale E 147. Matthiola longipetala Micsunele, Matiola NE 148. Medicago sativa Lucerna E 149. Mimulus guttatus NE 150. Mimulus moschatus NE

151. Mirabilis jalapa

Minunea din Peru, Perla Egiptului, Barba imparatului, Frumoasa noptii

NE

152. Monochoria korsakowii NE 153. Moricandia arvensis NE 154. Morus alba Dud alb E



Pagina 34 din 140



155. Morus nigra Dud negru E 156. Myriophyllum aquaticum NE

157. Narcissus pseudonarcissus Narcisa galbena, Ghiocei de gradina, Caprine, Zarnacadele

NE

158. Nelumbo nucifera Lotus E 159. Nepeta grandiflora NE 160. Nicandra physalodes Caldarusa popii NE 161. Nicotiana alata Regina noptii NE 162. Nigella damascena Chica voinicului NE

163. Nigella sativa

Negrilica, Negrusca de cultura, Cernusca, Cenusca, Chimen negru, Nigeluta, Negrosica, Coriandru roman

NE

164. Nonea lutea NE 165. Nonea x popovii NE 166. Nymphaea lotus var. thermalis Drete, Nufar termal E 167. Oenothera oakesiana NE 168. Oenothera parviflora Luminita NE 169. Omphalodes linifolia NE 170. Oxalis corniculata Macris de padure E 171. Oxalis dillenii E 172. Oxalis stricta Macrisul iepurelui E 173. Oxybaphus nyctagineus NE 174. Pachysandra terminalis NE 175. Panicum capillare Meisor E 176. Panicum dichotomiflorum E 177. Papaver somniferum Mac de gradina NE 178. Parthenocissus inserta Vita de Canada E 179. Parthenocissus quinquefolia Iedera, Vita salbatica NE 180. Paspalum distichum E 181. Paulownia tomentosa Paltinul de camp NE

182. Perilla frutescens Susan salbatic, Busuioc chinezesc NE

183. Persicaria orientalis Motul curcanului NE 184. Persicaria pensylvanica NE 185. Petroselinum segetum NE 186. Petunia integrifolia Petunia salbatica NE 187. Petunia x punctata hyb. Petunie E 188. Phacelia tanacetifolia Phacelia, Eutoca NE

189. Phalaris canariensis Meiul canarilor, Iarba canarasului, Mei lung NE

190. Philadelphus coronarius Lamaita, Iasomie NE



Pagina 35 din 140



191. Physalis ixocarpa NE 192. Physalis pubescens NE 193. Phytolacca americana Carmaz E 194. Phytolacca esculenta Carmaz NE 195. Picris echioides NE 196. Pimpinella anisum Anason NE 197. Plantago sempervirens E 198. Polycarpon tetraphyllum NE

199. Portulaca grandiflora Floare de piatra, Portolac NE

200. Raphanus raphanistrum subsp. landra Ridiche salbateca NE

201. Reseda alba NE 202. Reseda odorata Rozeta NE 203. Ribes aureum Coacaz auriu, Cuisor NE 204. Ribes rubrum Coacaz rosu E 205. Ricinus communis Ricin NE 206. Robinia pseudoacacia Salcam E 207. Rosa foetida NE 208. Rubus phoenicolasius Mur japonez NE 209. Rudbeckia laciniata Marita-ma mama NE 210. Rumex longifolius NE 211. Ruta graveolens Ruta de gradina NE 212. Saccharum ravennae NE 213. Sagittaria lancifolia NE 214. Sagittaria latifolia Sageata apei NE 215. Sagittaria subulata NE 216. Sagittaria trifolia NE

217. Salix babylonica Salcia pletoasa, Salcia plangatoare, Rachita NE

218. Salsola acutifolia NE 219. Salsola collina NE 220. Salvia reflexa NE

221. Salvia sclarea Salvia pura, Iarba Sfantului Ioan NE

222. Salvia verbenaca NE 223. Satureja hortensis Cimbru NE 224. Scilla amoena NE

225. Scilla siberica Frumusetea primaverii, Clopetei iberici

NE

226. Secale cereale Secara NE 227. Sedum dasyphyllum NE 228. Sempervivum tectorum Urechelnita NE 229. Senna obtusifolia NE



Pagina 36 din 140



230. Sesbania herbacea NE 231. Setaria faberi NE 232. Setaria verticillata var. ambigua Mohor agatator NE 233. Sicyos angulatus Bur-cucumber E 234. Sida spinosa NE 235. Sigesbeckia orientalis NE 236. Silene pendula NE 237. Silene sibirica NE 238. Silphium perfoliatum Planta cupa NE 239. Silybum marianum Armurariu NE 240. Sisymbrium austriacum E 241. Sisymbrium irio NE 242. Sisyrinchium montanum E 243. Solanum carolinense NE 244. Solanum cornutum NE 245. Solanum heterodoxum NE 246. Solanum triflorum var. ponticum E 247. Solanum triflorum var. triflorum NE 248. Solanum tuberosum Cartof NE 249. Solidago canadensis Sanziene de gradina E 250. Solidago gigantean subsp. serotina NE 251. Solidago graminifolia E 252. Sophora jaubertii Margelusa E 253. Sorghum bicolor subsp. drummondii NE

254. Sorghum halepense Costrei; Balur, Sorg de Alep E

255. Spartium junceum Bugsau NE 256. Spiraea japonica Cununita NE

257. Styphnolobium japonicum Salcam japonez, Glicina, Wisteria NE

258. Teesdalia nudicaulis NE 259. Tetragonolobus purpureus Mazarea sparanghel NE 260. Thladiantha dubia Bostanei chinezesti E 261. Tradescantia fluminensis NE 262. Tradescantia virginiana NE 263. Tragopogon graminifolius Barba caprei E

264. Tragopogon porrifolius Barba caprei, Stridie vegetala, Coada mielului, Iarba neagra

NE

265. Trifolium incarnatum subsp. incarnatum Trifoiul incarnat E

266. Trigonella foenum-graecum Schinduf NE 267. Triticum aestivum Grau NE 268. Ulmus pumila Ulm de Turkestan E 269. Urtica pilulifera NE



Pagina 37 din 140



270. Veronica acinifolia NE 271. Veronica filiformis Soparlita E 272. Veronica peregrina E 273. Veronica persica Ventrilica E 274. Vicia articulata Mazariche NE 275. Vicia ervilia Mazariche NE 276. Vicia lutea Mazariche E

277. Vicia sativa var. platysperma Mazariche de primavara NE

278. Vinca major NE 279. Vulpia ligustica NE 280. Xanthium orientale Cornaci E 281. Xanthium saccharatum E 282. Xanthium spinosum Holera E 283. Xanthium strumarium subsp. italicum Cornuti E

284. Xanthium strumarium Cornet, Scaietele popii E

285. Zea mays Porumb NE Pteridophyta

286. Azolla filiculoides E 287. Ceratopteris thalictroides E 288. Cyrtomium falcatum Feriga laur NE 289. Pteris multifida NE

Se recomanda ca factorii decizionali locali sa se informeze, inaintea hotararii si achizitionarii de plante ornamentale necesare realizarii de:

Spatii verzi;

Perdele forestiere de protectie;

Amenajarea solurilor degradate,

prin a apela la specialisti absolventi ai institutelor de invatamant superior din domeniile:

Biologie;

Agronomie;

Silvicultura.

La amenajarea spatiilor verzi se recomanda folosirea speciilor de plante si arbustilor specifici zonei, tinandu-se cont de lista speciilor de arbori, arbusti si plante considerate a fi invazive, in Romania, mentionata mai sus.



Pagina 38 din 140

2.2.8.1 Etapele lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi Etapele lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi sunt urmatoarele:

1. Lucrari de decopertare Din necesitatea de-a ridica cota terenului se estimeaza ca in zonele 2-8 se va decoperta mecanic o suprafata de circa 50% din sprafata totala a zonelor, respectiv:

74 09 m2 (S totala) - 34 641 m2 (Suprafata ZAP) = 39 968 m2 x 50% = 20 000 m2

2. Toaletarea arborilor si a vegetatiei existente Nu este cazul in acest proiect.

3. Amenajarea spatiilor verzi Lucrarile de pregatire a terenului in vederea plantarii materialului dendricol sunt urmatoarele:

imprastierea mecanica uniforma a unui strat de pamant vegetal de cel putin 10-20 cm pe intreaga suprafata ce va fi amenajata;

nivelarea mecanica si manuala a pamantului vegetal pe suprafata ce urmeaza a fi amenajata;

frezarea solului; nivelarea si tavalugirea stratului de pamant vegetal; aprovizionarea cu apa; plantarea materialului dendrologic; udarea plantelor; retusarea/finisarea suprafetelor afectate de lucrari.

Vegetatia alcatuita din grupuri de arbori si arbusti, foiosi si rasinosi, va fi dispusa in palcuri de-a lungul aleilor, atat cu rol estetic, cat si de protectie (locuri de joaca) sau de intimitate (in zona locurilor de odihna). Se va tine seama ca in componenta grupurilor de arbursti sa existe atat plante foioase cat si rasinoase, astfel incat coloritul oferit sa fie divers in toate anotimpurile. Intretinerea, plantarea si ingrijirea lor se vor face conform specificatiilor din caietele de sarcini. Se estimeaza suprafata pe care se vor face lucrarile de pregatire a terenului in vederea plantarii materialului dendricol la 20 732 m2, practic toata suprafata spatiilor verzi. Saparea gropilor pentru arbusti si arbori Se vor sapa 140 gropi pentru arbori si 240 pentru arbusti.



Pagina 39 din 140

Gazonarea terenului In vederea intemeierii suprafetelor cu gazon se va folosi metoda de insamantare directa a gazonului. Operatiunile de insamatare a gazonului sunt:

curatarea terenului de resturi vegetale; asternerea unui strat de nisip (in proportie de 20 % din grosimea stratului

vegetal) dupa care se amesteca cu freza mecanica nivelarea solului; adaugarea de ingrasaminte chimice NPK + microelemente, sub

supravegherea si indrumarea specialistilor INCDDD; semanarea gazonului; tavalugirea suprafetelor semanate cu rolul de a incorpora semintele la o

adancime de 1 -1,5 cm; udarea suprafetelor semanate de doua ori pe zi (dimineata devreme si seara

tarziu). Suprafata gazonata este de 20732 m2, din care 400 m2 la terenul de minigolf este suprafata gazonata cu rulouri. Costul operatiilor premergatoare este asimilat in pregatirea terenului. Lucrarile de ingrijire a suprafetelor gazonate sunt:

udatul constant se va realiza in perioadele din zi cand soarele nu este puternic (dimineata sau seara tarziu);

folosirea ingrasamantului (ingrasaminte chimice NPK + microelemente) sub supravegherea si indrumarea specialistilor INCDDD;

tunderea gazonului se va face de 2 ori pe luna; aerisirea radacinii gazonului prin efectuarea unei scarificari.

Aceste lucrari nu fac parte din devizul actualului proiect. Ele cad in sarcina Beneficiarului dupa receptia la terminarea lucrarilor si reprezinta cheltuieli de operare care vor fi luate in calcul in cadrul analizei cost-beneficiu. 2.2.9 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a

proiectului Dupa terminarea perioadei de exploatare, se vor executa lucrari de dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o anterior procesului de executie. In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele etape:



Pagina 40 din 140

sa protejeze sanatatea si siguranta publica; sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental; sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare. Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare, trebuie sa indeplineasca trei conditii:

stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul inconjurator;

stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea publica sau pentru mediul inconjurator;

amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

2.3 Incadrarea in planurile locale/cumularea cu alte planuri,

proiecte Obiectivele stabilite prin proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” sunt constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat. In acest moment nu exista planuri si proiecte in derulare care sa interactioneze cu activitatile prevazute in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, care sa genereze impact cumulativ si care sa afecteze ariile naturale protejate. In viitor sunt in perspectiva elaborarea unor PP – inclusiv in aria amplasamentului prezentului proiect, si anume: ”Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina”, aflat in faza de PUZ si care vizeaza dezvoltarea activitatilor de turism si de activitati specifice Zonei Libere sub toate aspectele sale. Traficul auto provoaca mari neajunsuri calitatii vietii urbane (Poluare, imagine, accidente, ocuparea unor suprafete conexe celor de trafic). Avand in vedere ca zona libera prezinta restrictii ale dezvoltarii gabaritelor suprafetelor de trafic, trebuie



Pagina 41 din 140

stabilita o ordine a prioritatilor, in ceea ce priveste linistirea traficului si asigurarea fluiditatii lui, cat si a satisfacerii nevoii unei retele de spatii pietonale si semipietonale. Prioritatea accesului in zona turistica ar trebui sa o aiba pietonii, biciclistii si mijloacele de transport in comun. Calitatea parcursului pietonal si a spatiului public trebuie sa fie corespunzatoare functiunilor si destinatiei obiectivelor propuse. Calitatea spatiilor destinate pietonilor influenteaza decisiv optiunea locuitorilor si a turistilor de a alege sa mearga pe jos, afectand negativ mobilitatea la nivelul orasului. Proiectele care se impun a fi realizate, in viitor, sunt: Realizarea de piste de biciclete. Construirea de piste pentru biciclete in vederea deplasarii in conditii de siguranta si confortabilitate, a persoanelor care doresc sa utilizeze mijloace de transport nemotorizat, in special bicicleta reprezinta o prioritate a Sulinei/Tulcea. La stabilirea strazilor de-a lungul carora se vor construi pistele de biciclete s-a tinut cont de conectarea la infrastructura actuala si de necesitatea ca acestea sa conecteze puncte de interes importante. In cadrul proiectelor care se vor dezvolta la Sulina/Tulcea se propune amenajarea a 10 de statii de transport public in comun, care sa asigure accesibilitate sporita tuturor utilizatorilor, care sa fie dotate cu adaposturi corespunzatoare, sisteme de informare a calatorilor, banci, iluminat. Statiile de transport in comun trebuie construite in forma de alveola (acolo unde este posibil) si sa fie dispuse la iesirea din intersectie si dupa trecerile de pietoni. Daca exista doua statii pe cele doua parti ale aceluiasi drum, ele trebuie pozitionate „coada la coada”, mai exact cea de pe partea dreapta sa fie dupa cea de pe partea stanga a sensului de mers si intre ele o trecere de pietoni. Astfel, traversarea pietonilor se va face prin spatele mijlocului de transport in comun si nu prin fata acestuia. Prin proiectele care se vor dezvolta la Sulina/Tulcea se vor prezenta si alternative de utilizare a transportului in comun ecologic si anume electric. Asigurarea serviciului public de transport reprezinta o oportunitate pentru introducerea mijloacelor de transport electrice/ecologice, iar acest fapt implica amenajarea unui spatiu destinat parcarii autovehiculelor si care sa fie prevazut cu statii de incarcare speciale pentru mijloace electrice/ecologice. Exista si o propunere pentru realizarea unei parcarii publice din zona portului Sulina cu suprafata de 1700 m2, care va deservi in special autobuzele care transporta turisti. De asemenea, se impune suplimentarea capacitatii parcarilor prin amenajarea de locuri de parcare, respectiv pe o suprafata de 12.000 m2.



Pagina 42 din 140

Toate acestea nu fac parte din prezentul proiect dar toate acestea vor fi conectate la lucrarile de infrastructura preconizate a fi implementate prin prezentul proiect. Proiectele mentionate sunt complementare si nu se conditioneaza reciproc. Toate activitatile care se vor desfasura in cadrul dezvoltarii PP-urilor prezente si viitoare nu vor afecta ariile naturale protejate, daca sunt respectate toate regulule impuse in asemenea spatii. Ariile naturale protejate pot fi afectate doar de persoane individuale de rea credinta si cu buna stiinta. Impotriva acestora exista aplicarea legilor cu circumstante agravante. 2.4 Localizarea proiectului Proiectul se afla amplasat in intravilanul orasului Sulina situat pe malul bratului Sulina al fluviului Dunarea aflat in bazinul hidrografic al Dunarii, care are codul cadastral XIV-1. Fluviul Dunarea, care formeaza limita de Vest (prin Br. Macin sau Dunarea Veche) si Nord (prin Dunare si Br. Chilia) a teritoriului, intra in judet cativa kilometri in aval de despletirea in bratele Cremenea, Valciu si Macin. La varsarea in Marea Neagra prin cele trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, suprafata totala a bazinului Dunarii este de 805300 km2, iar lungimea de 2 860 km. Debitul mediu multianual al fluviului este de circa 6000 m3/s la intrarea in judet (din care la ape medii numai circa 13% se scurge pe Bratul Macin, care delimiteaza judetul Tulcea de Braila) si de circa 6340 m3/s la varsare, aportul principal fiind al raurilor de pe malul stang, respectiv Siretul (230 m3/s) si Prutul (110 m3/s). Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1% (odata la 100 ani), variaza intre 16.000 m3/s la intrarea in judet si 15.700 m3/s la Ceatal Ismail, valoarea maxima pe tronsonul aferent judetului fiind de 16.070 m3/s aval confluenta cu raul Prut, iar minima de 15.340 m3/s, amonte de confluenta cu raul Siret. Viteza apei in perioadele cu ape mari ajunge la 2,4 m3/s. Debitele medii zilnice (anuale) cu probabilitatea de 80% (odata la 5 ani), variaza intre 2.000 m3/s la intrare si 2.200 m3/s la iesire, iar cele corespunzatoare aceleiasi probabilitati, dar calculate pe perioada iunie - august, cand cerintele pentru satisfacerea diverselor folosinte sunt maxime, intre 300 m3/s si respectiv 3.200 m3/s. In Portul Sulina, nivelele de apa (cm) corespunzatoare debitelor de apa maxime anuale asigurate ale Dunarii in raport de zero Marea Neagra Sulina sunt urmatoarele:



Pagina 43 din 140

Nivelele de apa minime anuale fata de zero Marea Neagra Sulina inregistrate la mira hidrometrica Port Sulina corespunzatoare debitelor de apa minime anuale asigurate ale Dunarii sunt:

Asigurari (%) Zero mira (m) 90% (cm) 95% (cm) 99% (cm) Portul Sulina (mila 0,0) 0,00 -8 -16 -25

Apa subterana a fost interceptata la adancimi ce variaza intre 1,20 m si 1,40 m. Din punct de vedere hidrogeologic, in suprafata predomina depozite loessoide apartinand Holocenului superior. Acviferul freatic este cantonat in aceste depozite la adancimi mici de 1-2 m. Stratele holocenului inferior din depozitele asociate vailor pot cantona acvifere restranse ca extindere.

Asigurari (%) Zero mira (m) 1% (cm) 5% (cm) 10% (cm) Portul Sulina (mila 0,0) 0,00 128 116 110



Pagina 44 din 140

2.5 Utilitati Amplasamentul proiectului va fi conectat la:

Reteaua de alimentare cu apa potabila a orasului Sulina; Reteaua de canalizare a orasului Sulina; Reteaua de alimentare cu energie electrica din care se alimenteaza si orasul

Sulina. 2.5.1 Reteaua de alimentare cu apa potabila Retea exterioara de alimentare cu apa potabila Alimentarea cu apa a zonei de agrement Sulina se va face printr-un bransament nou prevazut, dimensionat potrivit consumurilor facilitatilor din obiectiv, executat cu teava PEHD PE100 SDR17(PN10) Φ110 x 6,6mm, din conducta publica existenta pe strada Republicii. Contorizarea consumului de apa se va face prin intermediul unui apometru DN100 mecanism umed, avand clasa de precizie ‘’B’’ si care va fi amplasat intr-un camin situat la limita proprietatii, in incinta. 1 Terasamente in tranşee la reţea de apa potabila - 980 ml

Săpătură se considera de la cota patului drumului. Tranşeele care fac obiectul acestui capitol sunt tranşeele pentru toate conductele de canalizare avand adancimea H ≤ 3m - conform profil transversal săpătură si profilului longitudinal al canalului. Lucrarile obligatorii sunt:

pichetajul; protejarea pichetilor de reper; eventuala amenajare a unei piste de circulaţie a utilajelor; săpătură (mecanica + manuala) si anume:

tranşee in şanţuri cu pereţi verticali in teren tare pentru pozare conducte cu H ≤ 3m adancime (indicata pe profilele longitudinale)

evacuarea pamantului de umplutura la depozit intermediar in incinta evacuarea pamantului din sant si depozitarea temporara pe mal prin

relee de lopata; montarea si demontarea platformelor pentru evacuarea pamantului

sprijinirea de maluri cu dulapi metalici de inventar orizontali si verticali

transportul cu auto al excedentului de pamant, moloz si pamant impropriu umpluturii



Pagina 45 din 140

procurarea la amplasament a nisipului pentru pozare si inglobare punerea in opera a nisipului de inglobare sortarea pamantului in vederea umpluturii releu de lopata pentru pamant umplutura imprastierea pamantului de umplutura udarea straturilor compactarea in straturi de 20 cm grosime pentru realizarea unui grad

de compactare PROCTOR 97% 100%, pana la aducerea la cota patului drumului.

semnalizarea santului verificarea cotei si naturii terenului de fundare de către geotehnician; epuismente pentru ape din precipitaţii întâlnite in săpătura; pentru reţea de apa potabila ɸ63 mm; adancimea de săpătura intre 0 si (1 -1,5 m).

2 Conducte pozate in şanţuri la reţele de apa menajera:

ɸ32 mm: 60 ml. ɸ63 mm: 280 ml. ɸ90 mm: 564 ml.

Conducte din polietilena de inalta densitate teava din polietilena de inalta densitate PEID - PE80, Pn 10, pozata in

exteriorul clădirilor in sant, pentru reţele exterioare de apa menajera si apa tehnica;

fttingurile si armaturile necesare (robinete, coturi, teuri, reducţii, racorduri cu flanse, mufe electrosudabile, coliere electrosudabile, piese de trecere de la PEID la otel zincat etc.);

banda metalica pentru detectie; imbinarea ţevilor si a fitingurilor prin sudura.

3 Fantana publica de baut apa cu descarcare automata

4 buc. - a se vedea capitolul de mobilier urban

Fantana publica din beton turnat complet echipata cu: vana din fonta cu sertar Dn32, Pn10, pentru montaj ingropat; tija de manevra fixa, pentr. vana Dn32; roata de manevra pentru vana Dn 32 Robinet special cu clapeta 3/8";

Aspect modem si ergonomie, uşor accesibil si pentru persoanele in scaun cu rotile. material mărunt, de etansare, de fixare.



Pagina 46 din 140

3 Cămin apometru

ɸ1000 mm ;

H=1200 mm ,

din mase plastice - l.buc

săpătură in gropi cu secţiunea poligonala -sprijinirea gropilor, imprastiere, compactare PROCTOR 97-100%, udare, incarcat si transport excedent la groapa;

evacuarea pamantului de umplutura la depozit intermediar in incinta; procurare la amplasament si punerea in opera a următoarelor: cămin tip monobloc echipat:

confecţionat din polietilena -fabricat prin turnare preechipat cu contor tip multijet cu mechanism umed DN100,2 robineti

separare, 2 racorduri olandeze, 2 coturi, 2 mufe rapide, ţeava PE Etanş la apa freatica, etansarea se face cu garnituri de cauciuc -Izolat termic Capac necarosabil* din PE - clasa A-15 pentru zona pietonala Capacul este prevăzut cu camera de formare a pernei de aer impotriva

inghetului, care ii conferă si o rezistenta mecanica ridicata. Reteaua din incinta Aceasta asigura alimentarea cu apa pentru :

nevoi igienico-sanitare (fantani de baut apa si grupuri sanitare pentru vizitatori);

prize de apa in zona apuntamentelor; irigatii spatii verzi; completari apa la fantani arteziene.

Reteaua de distributie din incinta va fi realizata cu tevi PEHD PE100 SDR17(PN10), pozate in sapatura, sub adancimea de inghet, intr-un strat de nisip cu grosimea de 15 cm atat sub conducta cat si peste aceasta. Retea irigatii spatii verzi Sistemul se compune din:

Baterie de rezervoare de stocare cu capacitatea totala de 10 m3 (cilindric, orizontal, subteran, din PAFSIN);



Pagina 47 din 140

Constructie subterana , cu capac si sistem de inchidere, pentru montaj electropompa;

Electropompa cu turatie variabila Q= 6,3 l/s; H= 60 mH2O; 7,5 kw si recipient de hidrofor;

Retea de conducte de distributie din PEHD Pn10; Controllere, senzori de ploaie, electrovane, aspersoare statice, duze,

aspersoare rotative, tablou de comanda si control, accesorii etc. . Rezervorul este alimentat cu apa din reteaua de apa potabila din incinta. Instalatia va asigura o intensitate de stropire de minim 1,5-2 l/m2. Sistemul de stopire functioneaza automat, alternand functionarea sectoarelor de stropire cu ajutorul unui programator orar. Sursa de apa a perimetrului analizat in Proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”va fi reteaua publica a orasului Sulina. Reteaua noua de distributie apa potabila va urma reteaua de drumuri existenta in zona. Racordul de alimentare cu apa potabila, noua, de pe perimetrul studiat in PUZ, se executa din teava de polietilena de inalta densitate (PEHD), PN10, Dn = 110 mm. Racordul de alimentare cu apa va asigura apa potabila pentru alimentarea rezervorului gospodariei de apa (V=100 m3) pentru consum menajer. Gospodaria de apa (executata subteran) va fi dotata cu pompe basa pentru evacuarea golirilor sau a apelor acidentale. Apa se va evacua la reteaua interioara de canalizare pluviala. In interiorul perimetrului analizat se va executa o retea de alimentare cu apa potabila cu teava de PIED, PN10, De 110 mm. Din aceasta retea se vor bransa toti consumatorii de apa prevazuti prin prezentul proiect. 2.5.2 Instalatii de stingere cu hidranti exteriori Zona de agrement Sulina fiind o "amenajare in aer liber", cu capacitate mai mica de 1.000 persoane, conform Normativului de siguranţa la foc a construcţiilor, indicativ P118-99, se incadreaza in categoria amenajaţilor pentru care nu este obligatorie echiparea cu hidranti exteriori. Pentru amenajarea in aer liber si pentru cladirile celor doua grupuri sanitare au fost prevazute dotari PSI pentru prima interventie in caz de incendiu, care au rolul de a localiza si stinge un eventual incendiu.



Pagina 48 din 140

Numarul si tipul stingatoarelor precum si agentul de stingere utilizat s-au determinat functie de natura si cantitatile materialului combustibil existent, in conformitate cu P118-99, OMAI 163/2007. Dotarile vor fi utilizate pentru localizarea si stingerea unor inceputuri de incendiu, prin actionare manulala, de catre personalul angajat aflat la locul de munca. Se vor utiliza :

stingatoare portative cu spuma 6 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);

stingatoare portative cu pulbere 6 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);

stingatoare portative cu CO2 5 kg (utilizate la incendii de echipamente si instalatii electrice);

stingatoare carosabile cu spuma 50 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);

stingatoare carosabile cu pulbere 50 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);

panou de incendiu de exterior. 2.5.3 Reteaua de colectare ape uzate Apa uzata menajera Reteaua noua de colectare ape uzate menajere va urma reteaua de drumuri existenta in zona. Colectoarele interioare si exterioare de canalizare menajera se vor executa din tub PVC-KG. Apele uzate menajere se vor evacua la canalizarea publica noua cu un continut de poluanti care se vor situa sub limitele impuse de NTPA 002/2002. Colectorul de canalizare menajera nou, va evacua, in final, apa uzata cu un debit:

Qp% = 22 l/s la extinderea statiei de epurare. Colectoarele de canalizare menajera si pluviala se vor monta ingropat sub adancimea de inghet, cu racordare la caminele existente pe reteaua de canalizare publica, prin intermediul unor camine limita de proprietate.



Pagina 49 din 140

Retelele de canalizare menajera ale incintei analizate in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se vor echipa cu camine de racord din PVC. Apa uzata menajera va fi evacuata gravitational la colectorul nou ce dirijeaza apele spre extinderea statiei de epurare. Evacuarea apelor uzate menajere din ansamblul de constructii la canalizarea noua a perimetrului studiat in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” in cadrul orasului Sulina, se va face cu respectarea reglementarilor din NTPA 002/2002 modificate si completate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 325/2005. Racordul de canalizare pentru evacuare va fi executat din teava PVC-KG DN 250 mm. Evacuarea apelor uzate menajere din perimetrul studiat in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se va face la extinderea statiei de epurare existente. Racordul de canalizare catre epurare, DN 250 mm va evacua, gravitational, apa uzata din reteaua de canalizare, noua, spre statia de epurare. Retea exterioara de canalizare menajera Apele uzate menajere sunt colectate si evacuate gravitational, prin intermediul unui camin de racord, la colectorul public existent pe str. Republicii. Caminul de racord este amplasat la circa 1 m in interiorul incintei. Din cauza imposibilitatii racordarii directe, grupul sanitar din zona ZAA, a fost prevazut cu o statie de pompe canalizare menajera, amplasata in exterior, echipata cu doua pompe submersibile cu functionare automata functie de nivel, care avacueaza apele menajere prin pompare in caminul de racord la colectorul public existent pe str. Republicii. Reteaua va fi realizata cu conducte din PVC-KG SN4 (curgere gravitationala) si PEHD PN4 (pentru canalizare pompata) si camine de racord si vizitare. S-au prevazut pante normale de montaj care sa asigure viteza de autocuratire si gradul maxim de umplere al conductelor de canalizare. Statia de pompe canalizare menajera: 2 electropompe submersibile - din care una in stand-by (2 x 100%):

Q = 2x6l/s; H=10mH20;

Lucrarile de terasamente in tranşee la reţele de canalizare menajera, pluviale si ape uzate.- 706 ml Săpătură se considera de la cota patului drumului. Tranşeele care fac obiectul acestui capitol sunt tranşeele pentru toate conductele de canalizare avand



Pagina 50 din 140

adancimea H ≤ 3m - conform profil transversal săpătură si profilului longitudinal al canalului. Lucrarile obligatorii sunt:

pichetajul; protejarea pichetilor de reper; eventuala amenajare a unei piste de circulaţie a utilajelor; săpătură (mecanica + manuala) si anume:

tranşee in şanţuri cu pereţi verticali in teren tare pentru pozare conducte cu H ≤ 3m adancime (indicata pe profilele longitudinale)

evacuarea pamanţului de umplutura la depozit intermediar in incinta evacuarea pamanţului din sant si depozitarea temporara pe mal prin

relee de lopata; montarea si demontarea platformelor pentru evacuarea pamanţului

sprijinirea de maluri cu dulapi metalici de inventar orizontali si verticali

transportul cu auto al excedentului de pamant, moloz si pamant impropriu umpluturii

procurarea la amplasament a nisipului pentru pozare si inglobare punerea in opera a nisipului de inglobare sortarea pamantului in vederea umpluturii releu de lopata pentru pamant umplutura imprastierea pamantului de umplutura udarea straturilor compactarea in straturi de 20 cm grosime pentru realizarea unui

grad de compactare PROCTOR 97% - 100%, pana la aducerea la cota patului drumului.

semnalizarea santului verificarea cotei si naturii terenului de fundare de către geotehnician epuismente pentru ape din precipitaţii întâlnite in săpătura.

Săpătura in teren tare, in şanţuri cu pereţi verticali, pentru reţele canalizare menajera si ape uzate din tuburi ɸ90-110-200-250 mm si adancimea de săpătura intre 0 si (1 -1,8 m). Cămine de vizitare la reţele de canalizare menajera, pluviala si ape uzate - 12 bucati

executate conform STAS 2448-82 pentru canale cu 0 250+ 500mm si adancimea H=2 -2,5 m cu camera de lucru

săpătura in gropi cu secţiunea poligonala sprijinirea gropilor, imprastiere, compactare PROCTOR 97-100%, udare,

incarcat si transport excedent la groapa evacuarea pamantului de umplutura la depozit intermediar in incinta procurare la amplasament si punerea in opera a următoarelor:



Pagina 51 din 140

capac si rama din fonta tip IV carosabil (cu balama) STAS 2308-81 suport prefabricat din beton armat pentru susţinere ansamblu rama-

capac piesa prefabricata din beton armat - STAS 2448-82 pentru aducere la

cota cos de acces din tuburi beton simplu cu mufa Dn 80 cm - STAS 816-80 placa prefabricata intre cos de acces si camera de lucru STAS 2448-82 camera de lucru din tuburi beton simplu cu mufa Dn 100 cm - STAS

816-80 trepte de acces din otel f 20 mm fundaţie din beton simplu C8/10, STAS 2448-82 (procurare material la

amplasament, turnare, cofraje) mortar pentru tencuieli (procurare material la amplasament, tencueli

sclivisite) piese din PVC si PAFS procurate la amplasament pentru trecere etanşa

prin fundaţia căminului de vizitare a conductelor placi indicatoare pentru fiecare cămin de vizitare.

Cămin de vizitare executat conform STAS 2448/82 pentru canale circulare, din tuburi de beton simplu cu cep si buza la canale circulare (pentru adancimi h≤ 2.00 m se va renunţa la camera de lucru Dn 100cm), cu adancimea de 2,0 m. Conducte pozate in şanţuri ia reţele de canalizare menajera, pluviala si ape uzate Conducte din PEHD.PN4 - ɸ110 mm: 220 ml Ţeava din PEHD; PN44 pentru canalizare exterioara menajera, pluviala, imbinare prin sudura .inclusiv fitingurile de imbinare si schimbare de direcţie, pozata in exteriorul clădirilor, in sant. Conducte pozate in şanţuri la reţele de canalizare menajera, pluviala si ape uzate Conducte din PVC-KG - ɸ200 mm: 170 ml

ɸ315 mm: 20 ml Ţeava din PVC-KG tip greu SN 4 pentru canalizare exterioara menajera, pluviala si apa uzata tehnica, cu mufe si inele de etansare din elastomer, inclusiv fitingurile de imbinare si schimbare de direcţie, pozata in exteriorul clădirilor, in sant. Retele interioare de canalizare ape uzate si gospodarii aferente Apele uzate menajere colectate prin instalatiile interioare ale fiecarui consumator sunt evacuate la reteaua interioara de canalizare menajera, executata ramificat, retea ce va dirija apa uzata, gravitational, spre caminul limita de proprietate.



Pagina 52 din 140

Apele uzate evacuate de la bucatarii se vor preepura in separatoare de grasimi inainte de deversare in reteaua de canalizare interioara din perimetrul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”. Retelele generale de canalizare menajera se vor executa cu tub de canalizare tip PVC-KG, SN 8, tub montat sub adancimea de inghet (-1,10 m sub cota teren) cu panta cuprinsa intre 0,03 si 0,05. In conformitate cu zona studiata, aceasta se va echipa cu un sistem de canalizare pluviala alcatuit din:

retele generale de canalizare pluviala; racorduri de evacuare apa pluviala de la instalatiile interioare ale

cladirilor; racorduri de evacuare condens; guri de scurgere cu sifon si depozit; camine de inspectie si racord; statii de pompare; camin de rupere presiune si linistire apa pompata, inainte de deversare

apa in reteaua de canalizare interioara din perimetrul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”.

Retelele de canalizare pluviala, generala, se vor executa ramificat, cu tub de canalizare tip PVC-KG, SN 8, tub ce va fi montat ingropat sub adancimea de inghet (-1,10 m sub cota teren), cu panta de scurgere intre 0,03 si 0,05 spre bazinul de retentie. Tubul de canalizare se va amplasa la circa1,0 m. distanta, in paralel, de tubul de canalizare menajera . Apa pluviala evacuata de instalatiile interioare din cladiri se va deversa in retelele pluviale prin intermediul unui racord de canalizare pluviala,executat cu tub de canalizare tip PVC-KG, SN4, DN200. Retea exterioara de canalizare pluviala; S-a prevazut o retea de canalizare pluviala in incinta, care colecteaza apele pluviale:

de pe suprafata de alei necarosabile parc – ZAE (4183 m2); de pe suprafata de alei necarosabile si terenuri de sport – ZAS (7000 m2); de pe drumul de acces carosabil, in zona apuntamentelor (2592 m2. )

Apele pluviale colectate sunt prepurate intr-un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent, trapa de nămol si by- pass TN20 (20 l/s fara by-pass/ 200 l/s cu by-



Pagina 53 din 140

pass)..Apele astfel preepurate, cu caracteristici conform NTPA 001, vor fi deversate in Braţul Sulina prin intermediul unei guri de descarcare. Pentru apele pluviale colectate in zona ZAE, s-a prevăzut o statie de pompe canalizare pluviala, amplasata in exterior, echipata cu doua pompe submersibile cu funcţionare automata funcţie de nivel, care avacueaza apele pluviale in reţeaua de canalizare pluviala gravitaţionala din incinta. Apele pluviale colectate de pe restul suprafeţelor vor fi conduse prin sistematizarea verticala la spaţiul verde. Reţeaua va fi realizata cu conducte din PVC-KG SN4 (curgere gravitaţionala) si PEHD PN4 ( pentru canalizare pompata) si cămine de racord . S-au prevăzut pante normale de montaj care sa asigure vitaza de autocuratire si gradul maxim de umplere al conductelor de canalizare. Cămine de vizitare la reţele de canalizare menajera, pluviala si ape uzate - 25 bucati

executate conform STAS 2448-82 pentru canale cu 0 250+ 500mm si adancimea H=2 -2,5 m cu camera de

lucru săpătura in gropi cu secţiunea poligonala sprijinirea gropilor, imprastiere, compactare PROCTOR 97-100%, udare,

incarcat si transport excedent la groapa evacuarea pamantului de umplutura la depozit intermediar in incinta procurare la amplasament si punerea in opera a următoarelor:

capac si rama din fonta tip IV carosabil (cu balama) STAS 2308-81 suport prefabricat din beton armat pentru susţinere ansamblu rama-

capac piesa prefabricata din beton armat - STAS 2448-82 pentru aducere la

cota cos de acces din tuburi beton simplu cu mufa Dn 80 cm - STAS 816-80 placa prefabricata intre cos de acces si camera de lucru STAS 2448-82 camera de lucru din tuburi beton simplu cu mufa Dn 100 cm - STAS

816-80 trepte de acces din otel f 20 mm fundaţie din beton simplu C8/10, STAS 2448-82 (procurare material la

amplasament, turnare, cofraje) mortar pentru tencuieli (procurare material la amplasament, tencueli

sclivisite) piese din PVC si PAFS procurate la amplasament pentru trecere etanşa

prin fundaţia căminului de vizitare a conductelor placi indicatoare pentru fiecare cămin de vizitare.



Pagina 54 din 140

Cămin de vizitare executat conform STAS 2448/82 pentru canale circulare, din tuburi de beton simplu cu cep si buza la canale circulare (pentru adancimi h< 2.00m se va renunţa la camera de lucru Dn 100cm), cu adancimea de 2,0 m. Racord canalizare ape pluviale Apele pluviale colectate de la cladiri si de la spatiile exterioare cladirilor se vor dirija si colecta de retele de canalizare noi, retele ce vor evacua apa in Dunare. Retelele de canalizare pluviala ale incintei se vor echipa cu guri de scurgere cu sifon si depozit. Apa pluviala va fi evacuata la bazinele de retentie. Apa pluviala va fi evacuata pompat in reteaua de canalizare pluviala interioara a perimetrului, la caminele de rupere de presiune amplasate langa malul Dunarii. Vezi si Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 25/13.03.2019, eliberat de Administratia Nationala „Apele Romane”, atasat la capitolul Anexe. Gura de scurgere apa pluviala cu sifon si depozit de aluviuni 500 x500 m - 25 bucati

-material: polipropilena; săpătură in gropi cu secţiunea poligonala; sprijinirea gropilor, imprastiere, compactare PROCTOR 97-100%, udare,

incarcat si transport; evacuarea pamantului de umplutura la depozit intermediar in incinta; procurare la amplasament si punerea in opera a următoarelor:

corp superior ajustabil; corp intermediar cu stut Dn150 mm ajustabil; corp inferior fara stut; rama si gratar din fonta carosabil tip D; 300 x 500 mm -etanş la

presiune 0,5 bar conform SR EN 4030 -material mărunt, de etansare, de fixare;

placi indicatoare pentru fiecare canhin de vizitare. Conducte pozate in şanţuri la reţele de canalizare menajera, pluviala si ape uzate Conducte din PVC-KG:

ɸ200 mm: 60 ml ɸ250 mm: 490 ml ɸ315 mm: 120 ml ɸ400 mm: 6 ml



Pagina 55 din 140

Ţeava din PVC-KG tip greu SN 4 pentru canalizare exterioara menajera, pluviala si apa uzata tehnica, cu mufe si inele de etansare din elastomer,inclusiv fitingurile de imbinare si schimbare de direcţie, pozata in exteriorul clădirilor, in sant. Rigola X150C; C250, gratar fonta, L=1000mm; l=185 mm si Hmax=210 m - 60 bucati 2.5.4 Reteaua de energie electrica Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua electrica de medie tensiune existenta a distribuitorului local de energie electrica conform avizului tehnic de racordare. Beneficiarul va solicita distribuitorului local de energie electrica realizarea unui studiu de solutie pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” situata in zona turistica a orasului Sulina. In cadul studiului de fezabilitate, pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului se propune montarea unui post de transformare 20/0,4kV, transformator de putere avand S=400KVA, cu pierderi reduse, amplasat la limita de proprietate a obiectivului dinspre Strada Republicii. Postul de transformare ce va fi propus va fi in concordanta cu specificatiile si prescriptiile tehnice ale distribuitorului local de energie electrica. Proiectul pentru studiul de solutie al integrarii postului de transformare propus in cadrul studiului de fezabilitate in cadrul sistemului energetic existent se va realiza de catre o autorizata ANRE. PTAB 160KVA va fi prevazut cu priza de pamant Rp<1 ohm. Racordul pe medie tensiune al PTAB proiectat nu face obiectul prezentei documentatii. Retele electrice iluminat exterior si racorduri. Din tabloul electric de joasa tensiune al postului de transformare TGDjt-PT se vor alimenta cu energie electrica urmatoarele tablouri electrice principale:

TE-Ponton; TE-luminat exterior; TE-Grup Sanitar 1; Cutie Distributie Racorduri; TE-Statie Pompe. TE-Ponton si TE-iluminat exterior se vor amplasa langa PTAB. Tablourile electrice TE-Ponton si TE-Iluminat se vor lega la priza de pamant a

postului de transformare.



Pagina 56 din 140

Din TE-Ponton se vor alimenta cu energie electrica tablourile electrice TE-P1…..TE-P9 care vor asigura alimentarea cu energie electrica a barcilor. Racordurile electrice pentru TE-P1…TE-P9 sunt dimensionate fiecare pentru o putere electrica instalata Pi=42kW/400V. TE-P1…TE-P9 vor fi prevazute fiecare cu 9 circuite de prize monofazate. TE-P1…TE-P9 se vor monta pe fundatie de beton. La fiecare tablou electric TE-P1-TE-P9 a fost prevazuta cate o priza de pamant artificiala realizata cu electrzi Ol-Zn 2-1/2’’ si platbanda Ol-Zn 40x4. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi sub 4 ohm. Pe carcasa tablourilor TE-P1….TE-P9 se vor monta fise industriale 2P+PE, cu capac, ce vor suporta un curent de min.25A, grad de protectie IP54. TE-Ponton : Pi = 378kW ; Pc=151.2kW. Pentru alimentare cu energie electrica a instalatiilor electrice de iluminat exeterior al aleilor parcului si drumurilor din incinta a fost prevazut tabloul electric TE-Iluminat exterior. TE-Iluminat exterior este amplasat in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton. Comanda pornit-oprit a iluminatului exterior se va realiza manual si automat (fotocelula sau automat programabil). Din tabloul electric TE-Iluminat exterior se vor alimenta cu energie electrica prin circuite distincte iluminatul aleilor pietonale. Toate circuitele de iluminat exterior se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului. Legaturile electrice se vor realiza in interiorul stalpilor de iluminat si al corpurilor de iluminat in cleme. Stalpii de iluminat vor avea prevazut in interior un intrerupator automat de 6A, 230V, 50Hz, Curba B/C, 6kA, pentru protectia coprului de iluminat iar in cazul in care stalpii sunt prevazuti si cu priza bipolara pentru iluminatul festiv atunci vor fi prevazuti cu doua intrerupatoare automate. Toti stalpii metalici,vor fi legati cu platbanda Ol-ZN 40x4 la prizele de pamant prevazute. Au fost prevazute prize de pamant langa tablourile electrice, la capetele retelelor de iluminat. Rezistenta de dispersie a prizelor de pamant va fi sub 4 ohm. Nivelul de iluminat al zonelor pietonale si a cailor de circulatie realizat prin proiect este in conformitate cu prescriptiile normativului NP-062 si SR-EN 13201/2015, conform breviar de calcul realizat in DIALUX. In cadrul proiectului a fost propus un numar de 160 stalpi de iluminat ornamentali echipati cu corpuri de iluminat tehnologie LED cu o putere electrica de maxim 40W. Stalpii de iluminat vor fi amplsati de-alungul aleilor pietonale si drumurilor de incinta la o distanta cuprinsa intre 10-15m. TE-Iluminat exterior : Pi=Pc=160x40W=6.40kW.



Pagina 57 din 140

Din Cutia de Distributie Racorduri (CDR) se vor alimenta cu energie electrica urmatoarele tablouri electrice:

TE – Grup Sanitar 2; TE Chiosc 1…..TE Chisoc 8; TE-F1 …TE-F4 (pentru fantani arteziane).

TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 vor asigura alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice din cadrul chioscurilor. Racordurile electrice pentru TE-Chisoc-uri sunt dimensionate fiecare pentru o putere electrica instalata Pi=9kW/400V. TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 vor fi prevazute fiecare cu 4 circuite de prize monofazate si un circuit de iluminat. Contorizare energiei electrice pentru tablourile electrice TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 se va realiza in Cutia de Distrubutie Racorduri (CDR). Tablourile electrice TE-F1…TE-F5 ale fantanilor arteziene sunt livrate de furnizorul de echipament pentru fantana arteziana. Racordurile electrice pentru tablourile electrice TE-F1….TE-F5 sunt dimensionate pentru o putere electrica instalata a tabloului electric Pi=15kW/400V. In cadrul Cutiei de Distributie Racorduri (CDR) vor exista circuite de alimentare cu energie electrica ale tablourilor electrice de automatizare ale sistemului de aspersoare. Tablourilor electrice de automatizare ale sistemului de aspersoare vor fi livrate de furnizorul sistemului de aspersoare. Din TE-Grup Sanitar 1 se vor alimenta cu energie electrice receptoarele din interiorul grupului sanitar (iluminat, prize, boiler, uscator maini), iluminatul exterior al terenurilor de sport aflate langa acesta si tabloul electric de curenti slabi TE-CS1, precum si tabloul electric fantana arteziana TE-F5 si tabloul electric statie pompe canalizare TE-SP-C1. Din TE-SP-C1 se vor alimenta cu energie electrica doua pompe 2 x 4 kw /3 x 380 V-480V; TE-GS1 : Pi=10kW+6.6kW+5kW+15kW+8kW=44.6kW ; Pc=22kW. Din TE-Grup Sanitar 2 se vor alimenta cu energie electrice receptoarele din interiorul grupului sanitar (iluminat, prize, boiler, uscator maini), dar se va alimenta cu energie electrica si tabloul electric TE-Scena si tabloul electric de curenti slabi TE-CS2, precum si tabloul electric statie pompe canalizare TE-SP-C2. Din TE-SP-C2 se vor alimenta cu energie electrica doua pompe 2 x 4 kw /3 x 380 V-480V ; TE-GS2 : Pi=10kW+40kW+8kW=58kW ; Pc=25kW. Tabloul electric TE-Grup Sanitar 1 va contine aparatajul de protectie si comanda a iluminatului exterior pentru terenurile de sport din apropiere. Comanda iluminatului exterior al terenurilor de sport se va realiza individual pentru fiecare teren de sport in parte, manual de la nivelul tabloului electric si automat prin intermediul unui intrerupator crepuscular cu fotocelula.



Pagina 58 din 140

Tabloul electric TE-Grup Sanitar 2 va asigura alimentarea cu energie electrica a tabloului TE-Scena, amplasat in exeterior pe o fundatie de beton, in spatiul verde in zona scena amfiteatru. TE-Scena se va lega la o priza de pamant artificiala realizata cu electrzi Ol-Zn 2-1/2’’ si platbanda Ol-Zn 40x4. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi sub 4 ohm. TE-Scena va fie echipat cu 6 circuite de prize monofazate si 1 circuit de priza trifazata. Fiecare circuit de prize monofazat va echipat cu cate o priza bipolara 16A, 230V montata in interiorul tabloului electric iar circuitul trifazat va fi prevazut cu o fisa industriala 3P+N+PE – 32A/400V montata in exterior pe carcasa; TE-Scena Pi=40kW ; Pc=20kW; CD-R : Pi= 44.6kW+8x9kW+4x15kW=176.6kW ; Pc=126.5kW. Din tabloul electric TE-Statii Pompare se vor alimenta cu energie electrica urmatoarele echipamente:

PA- Pompa apa , cu convertizor de frecventa; 7,5 Kw; 3 x 380 V-480V; Actionarea pompei (pornit/oprit) se va face functie de presiune; se va prevedea un presostat montat pe conducta de refulare a pompei;

PS –Pompa submersibila apa uzata; 1,7 Kw; 220 V; pompa va fi prevazuta in furnitura cu plutitor pentru functionare automata. Pentru comanda se va prevedea si buton pornit/oprit local langa pompa;

Robinet electric RE; 20 W; 220 Vca; Actionarea robinetului se va face functie de nivelul din rezervorul de apa RTD. Se vor prevedea senzori de nivel minim (deschide RE) si maxim (inchide RE); Se va prevedea un sensor de inundare amplasat la pardoseala statiei care va alarma acustic si va inchide robinetul RE;

Iluminat interior in statia de pompe; Statie pompe canalizare pluviala formata din doua pompe 4 kw /3 x 380 V-480V;

TE-Statie Pompare : Pi= 18kW ; Pc=15kW. Puterea electrica instalata la nivelul tabloului electric general al postului de transformare TGDjt va fi :

Pi=378kW+10.16kW+50kW+176.6kW+18kW=624.76kW Pc=151.2kW+10.16kW+25kW+126.45kW+15kW=327.81kW

Toate racordurile electrice exterioare intre tablourile electrice prevazute, cutii de distributie, tablouri de automatizare, stalpi de iluminat se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului, in strat de protectie din nisip si semnalizate cu folie PVC dimensionate corespunzator cu consumul electroenergetic al echipamentelor. 2.6 Materii prime, energie si combustibili utilizati Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de: pamant pentru umplutura, nisip si agregate de balastiera, agregate



Pagina 59 din 140

minerale, ciment, var, bitum, beton, cofraje, piese metalice, lemn, materiale speciale de instalatii, vopsea si aditivi, combustibili si lubrifianti necesari functionarii utilajelor si mijloacelor de transport. Antreprenorul va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite la executia lucrarilor. Se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung. Prepararea cimentului se va realiza pe amplasament. Vopselurile si aditivii vor fi aduse in recipienti etansi. Recipientele goale vor fi restituite producatorului sau distribuitorului dupa caz. Alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la unitatile specializate. Service-ul si reparatia utilajelor se va face in cadrul unitatilor specializate. 2.7 Resurse naturale utilizate in constructia proiectului si

functionarea sa Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta) provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati. Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura 2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor achizitiona din surse autorizate. Cel mai probabil aprovizionarea cu piatra sparta, nisip si pietris in vederea realizarii investitiei se va realiza pe apa urmand ca descarcarea acestora sa se efectueze in locuri special amenajate, cat mai aproape de amplasamentul lucrarilor. Decizia finala privind provenienta acestora va apartine constructorului care va selecta balastiere si cariere autorizate si de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic si de mediu. In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de reparatii capitale sau intretinere. Se vor utiliza materiale de constructii prietenoase cu mediul, nepoluante si nontoxice si care au fost obtinute prin tehnologii curate (vopsele fara compusi organici volatili (COV) ; materiale naturale non-toxice, materiale fara metale grele, cleiuri fara COV)



Pagina 60 din 140

2.8 Lucrari de refacere a amplasamentului dupa executia proiectului Activitatea de realizare a lucrarilor de creare a infrastructurii de agreement a zonei turistice Sulina va implica activitati de readucere la starea initiala a suprafetelor ocupate temporar. Dupa finalizarea lucrarilor, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi curatate, iar terenul readus la starea initiala. Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Se vor evita potentialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol. In orice caz toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru dezafectarea organizarilor de santier si a bazelor de productie si refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:

demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier; retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport se va face

controlat si esalonat pentru un impact minim asupra mediului; colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea

de constructie si cele conexe se va face prin intermediul firmelor specializate; deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare

corespunzatoare precum si o asigurare corespunzatoare a starii tehnice a utilajelor folosite pentru depozitare.

2.9 Marimea proiectului Suprafata totala pentru amplasarea proiectului este de 74609 m2, din care 40% este constituita de luciu de apa al bazinului mic si al canalului de acces, utilizat in momentul de fata de AZL Sulina, ca zona de acostare pentru ambarcatiuni mici. Intreaga suprafata este impartita in 8 zone de agrement, descrise amanuntit, in capitolele anterioare. Aceste zone sunt:

Nr. Crt. Denumire zona agrement Suprafata (m2)

1 ZONA ACOSTARE PUBLICA - ZAP 34641 2 ZONA AGREMENT FALEZA - ZAF 10680 3 ZONA AGREMENT SPORTIV - ZAS 9411 4 ZONA AGREMENT AMFITEATRU - ZAA 6949



Pagina 61 din 140

Nr. Crt. Denumire zona agrement Suprafata (m2)

5 ZONA AGREMENT EVENIMENTE - ZAE 4254 6 ZONA AGREMENT JOCURI - ZAJ 5491 7 ZONA AGREMENT MINIGOLF - ZAM 1303 8 ZONA AGREMENT INTEGRAT - ZAI 1880

Suprafata totala (m2) 74609 La aceasta faza a proiectului nu sunt descrise marimea structurilor, suprafetelor si marimea excavatiilor, acestea urmand a fi descrise/dimensionete in faza PTE a proiectului. 2.10 Principalele caracteristici ale etapei de functionare a proiectului 2.10.2 Principalele categorii de materiale utilizate Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta) provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati. Nu vor fi folosite resurse naturale aflate in interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura 2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor achizitiona din surse autorizate. Cel mai probabil aprovizionarea cu piatra sparta, nisip si pietris in vederea realizarii investitiei se va realiza pe apa urmand ca descarcarea acestora sa se efectueze in locuri special amenajate, cat mai aproape de amplasamentul lucrarilor. Decizia finala privind provenienta acestora va apartine constructorului care va selecta balastiere si cariere autorizate si de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic si de mediu. In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de reparatii capitale sau intretinere. Se vor utiliza materiale de constructii prietenoase cu mediul, nepoluante si nontoxice si care au fost obtinute prin tehnologii curate (vopsele fara compusi organici volatili (COV) ; materiale naturale non-toxice, materiale fara metale grele, cleiuri fara COV)



Pagina 62 din 140

2.10.3 Utilizarea de materiale periculoase 2.10.3.1 Utilizarea de materiale radioactive In activitatea de constructii-montaj si de exploatare a investitiei nu se folosesc si nu se emit substante radioactive. 2.10.3.2 Utilizarea de materiale chimice periculoase In activitatea de constructii-montaj si de exploatare a investitiei nu se folosesc substante chimice periculoase. 2.10.3.3 Utilizarea de materiale biologice periculoase Materialele si utilajele folosite, in procesul de implementare a proiectului „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, nu reprezinta surse de poluare biologica a factorilor de mediu.

Tipu

l pol

uari

i

Surs

a de

pol

uare

Num

ar su

rse

de p

olua

re

Polu

are

max

ima

adm

isa(li

mita

max

ima

adm

isa p

entr

u om

si m

ediu

)

Polu

are

de fo

nd

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Mas

uri d

e el

imin

are

/red

ucer

e a

polu

arii

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe z

one

de p

rote

ctie

/res

tric

tie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, con

form

le

gisla

tiei i

n vi

goar

e

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu

luarea in considerare a poluarii de fond

Fara

mas

uri d

e el

imin

are/

red

ucer

e a

polu

arii

Cu

impl

emen

tare

a m

asur

ilor

de

elim

inar

e / r

educ

ere

a po

luar

ii

BIO

LOG

ICA

Nu este cazul



Pagina 63 din 140

2.11 Deseuri 2.8.1 Deseuri rezultate in timpul realizarii lucrarilor proiectate Tipurile de deseuri generate pe amplasament, in timpul lucrarilor de constructii montaj, sunt:

Deseuri de la dragare, cod 17 05 06. Materialul dragat – rezultat din activitatile de amenajare a bazinului mic - va fi folosit ca material de umplutura pentru digul de nord, mol si/sau pentru platforme in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia. In cazul in care nu se poate folosi ca material de umplutura acesta va fi transportat in zonele indicate de catre AFDJ ca sunt propice pentru a fi folosite in acest scop;

Deseurile menajere, cod 20 03 01 - vor fi colectate , in pubele din PVC, amplasate in spatiul special amenajat in cadrul organizarii de santir de pe amplasamentul obiectivului respectiv. Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat, pe baza de contract;

Deseuri provenite din constructii si demolari cod 17 01 07, provenite de la realizarea diverselor constructii prevazute in proiect. Acestea se vor depozita in cadrul organizarii de santier si va fi colectat de firme autorizate;

Deseuri metalice provenite din constructii si demolari, cod 17 04 05 si 17 04 07. Acestea vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija firmei constructoare in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare;

Ambalaje diverse, – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti autorizati - sunt:

ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi racoritoare etc., cod 15 01 02;

ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa cotidiana, cod 15 01 01;

ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc., cod 15 01 02;

ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi, cod 15 01 07;

ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi racoritoare sau energizante, cod 15 01 04.



Pagina 64 din 140

Modul de gospodarire a deseurilor Deseurile rezultate in perioada executiei lucrarilor vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija firmei constructoare in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare. In cazul deseurilor menajere, vor fi precolectate in containere (pubele). Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat. Managementul deseurilor, in cadrul acestor activitati este, pe scurt, redat in tabelul urmator: Tabelul nr. 1

Den

umir

ea d

eseu

lui

Can

titat

ea

prev

azut

a a

fi ge

nera

ta

tone

Star

ea fi

zica

(S

olid

-S,L

ichi

d –

L,

Sem

isolid

-SS)

Cod

ul d

eseu

lui*)

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 7 8 9 Deseuri din materiale de constructii

Necuantificabil in acest stadiu al

proiectului S 17 01 07

17 05 06 Da Da

Ambalaje Necuantificabil in acest stadiu al

proiectului S

15 01 01 15 01 02 15 01 04 15 01 07

Da

Deseuri metalice


proiectului S 17 04 05

17 04 07 Da

Deseuri menajere


proiectului S 20 03 01 Da

*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase Tabel nr. 2 Coduri deseuri conform H.G. 856/16.08.2008

COD DESEU DENUMIRE DESEU

15 DESEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE SI IMBRACAMINTE DE PROTECTIE, NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

15 01 Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01 01 ambalaje ele hartie si carton 15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 04 ambalaje metalice



Pagina 65 din 140

COD DESEU DENUMIRE DESEU 15 01 07 ambalaje de sticla

17 DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 01 Beton,caramizi,tigle si materiale ceramice 17 01 07 amestecuri de beton,caramizi,tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06 17 04 Metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 05 fier si otel 17 04 07 amestecuri metalice 17 05 Pamant (inclusive excavat din amplasamente contaminate) 17 05 06 Deseuri de la dragare, altele decat cele specificate la 17 05 05

20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE, INSTITUTII, INCLUSIV FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT

20 03 Alte deseuri municipale 20 03 01 deseuri municipale amestecate

2.8.2 Deseuri rezultate in timpul exploatarii investitiei Tipurile de deseuri generate pe amplasament, in timpul exploatarii investitiei, sunt:

Deseurile menajere, cod 20 03 01 - vor fi colectate , in pubele din PVC, amplasate in spatiul special amenajat pe amplasamentul obiectivului respectiv. Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat, pe baza de contract;

Deseuri metalice, cod 20 01 40. Acestea vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija administratorului amplasamentului in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare;









Pagina 66 din 140

Modul de gospodarire a deseurilor Deseurile rezultate in perioada exploatarii investitiei vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija administratorului amplasamentului in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare. In cazul deseurilor menajere, vor fi precolectate in containere (pubele). Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat. Managementul deseurilor, in cadrul acestor activitati este, pe scurt, redat in tabelul urmator: Tabelul nr. 3

Den

umir

ea d

eseu

lui

Can

titat

ea

prev

azut

a a

fi ge

nera

ta

tone

Star

ea fi

zica

(S

olid

-S,L

ichi

d –

L,

Sem

isolid

-SS)

Cod

ul d

eseu

lui*)

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 7 8 9

Ambalaje Necuantificabil in acest stadiu al

proiectului S

15 01 01 15 01 02 15 01 04 15 01 07

Da

Deseuri metalice



Deseuri menajere



*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase Tabel nr. 4 Coduri deseuri conform H.G. 856/16.08.2008

COD DESEU DENUMIRE DESEU

15 DESEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE SI IMBRACAMINTE DE PROTECTIE, NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

15 01 ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01 01 ambalaje ele hartie si carton 15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 04 ambalaje metalice 15 01 07 ambalaje de sticla

17 DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 01 Beton,caramizi,tigle si materiale ceramice 17 01 07 Amestecuri de beton,caramizi,tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06



Pagina 67 din 140

COD DESEU DENUMIRE DESEU 17 04 Metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 05 Fier si otel 17 04 07 Amestecuri metalice

20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE, INSTITUTII, INCLUSIV FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT

20 01 Fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01) 20 01 40 Metale 20 03 Alte deseuri municipale 20 03 01 Deseuri municipale amestecate

Este dificil de realizat o evaluare cantitativa exacta a deseurilor, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Deseurile menajere sortate rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi de ordinul a 0,3kg/om si zi. 2.9 Emisii poluante preconizate 2.9.1 Aerul 2.9.1.1 Surse si poluanti generati in aer In timpul lucrarilor de constructie-montaj Utilizarea, in procesul de punere in executie a proiectului, a utilajelor cu motoare cu ardere interna, face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada actionarii acestora. In aceasta perioada poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa. Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr. 4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -tabel nr. 4.2.2.-3.:



Pagina 68 din 140

Tabelul nr. 1.

Denumirea sursei Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h) (m3/h)

Concen-tratia in emisie

(mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie (mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 Pe amplasament nu exista surse stationare dirijate

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor cu ardere interna s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, completat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor. Astfel, pentru motoarele Diesel, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560; SOx 3,240; CO 27,000; hidrocarburi 4,440; NOx 44,400; aldehide 0,360; acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific al unui motor termic stationar, si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectia mediului nr.462/01.07.1993, pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor. Tabelul nr. 2

Nr. Crt. Poluant Debit masic

calculat (g/h)

Limite impuse prin legislatie

(g/h) Observatii*

1 Pulberi totale 62,4 500 Conform punct 4.1.

2 SOx 129,6 5000 Conform tabel 6.1, clasa 4

3 CO 1080 Nespecificat

4 Hidrocarburi 177,6 3000 Conform tabel 7.1, clasa 3

5 NOx 1776 5000 Conform tabel 6.1,



Pagina 69 din 140

*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor In cele ce uemeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific al unui consumator de motorina (40 l/h) – la functionarea concomitenta a trei motoare Diesel (autovehicole de transport) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor. Tabelul nr. 3

*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor In timpul existentei si exploatarii proiectului In timpul existentei si exploatarii proiectului emisiile provenite de la sursele mobile si fixe dispar in totalitate.

clasa 4

6 Aldehide 14,4 100 Conform tabel 7.1, clasa 1

7 Acizi organici 14,4 2000 Conform tabel 7.1, clasa 2

Nr. Crt. Poluant Debit masic

calculat (g/h)

Limite impuse prin legislatie

(g/h) Observatii*

1 Pulberi totale 187,2 500 Conform punct 4.1.

2 SOx 388,8 5000 Conform tabel 6.1, clasa 4

3 CO 3240 Nespecificat

4 Hidrocarburi 532,8 3000 Conform tabel 7.1, clasa 3

5 NOx 532,8 5000 Conform tabel 6.1, clasa 4

6 Aldehide 43,2 100 Conform tabel 7.1, clasa 1

7 Acizi organici 43,2 2000 Conform tabel 7.1, clasa 2



Pagina 70 din 140

2.9.1.2 Prognoza impactului Prognoza impactului asupra aerului in timpul realizarii obiectivelor propuse prin proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitieiilor: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile de poluare. Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiilor vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului. La terminarea lucrarilor aceste emisii vor disparea. Prognoza impactului asupra aerului in timpul exploatarii investitiei In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de catre mijloacele auto cu motoare cu ardere interna. In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ. 2.9.1.3 Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului, in timpul constructiei Functionarea vehiculelor se face cu utilizarea de motoare termice care au fost aprobate pentru functionare pe teritoriul Romaniei, fara a fi necesare prevederea suplimentara de instalatii de retinere a poluantilor. Se pot mentiona urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra aerului:

folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor de

transport auto; udarea cailor de transport pe care circula autocamioanele, in vederea

reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. respectarea stricta a tehnologiei de constructie.

Masuri de diminuare a impactului, in timpul exploatarii investitiei Pentru limitarea potentialelor emisii de gaze in atmosfera se vor face monitorizari ale imisiilor.



Pagina 71 din 140

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului precum si urmarirea realizarii lor revine administratorului care supravegheaza investitia 2.9.1.4 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a investitiei - este aceea de respectare stricta a proiectelor propuse prin proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”. Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a echipamentelor necesare executarii lucrarilor, numai in interiorul amplasamentelor aprobate pentru aceasta activitate. Pentru realizarea investitiilor propuse se vor folosi numai utilaje performante, care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele necesare executarii lucrarilor. Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera – de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele proiectului si a celor conexe acestora.

B. In timpul exploatarii proiectului Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele procesului de exploatare a investitiei. Circulatia personalului si a utilajelor – pe amplasament si spre amplasament se va face numai pe suprafetele desemnate.

C. In timpul inchiderii activitatii si dezafectarii proiectului La inchiderea activitatii de exploatare a investitiei se impun urmatoarele conditii, beneficiarului:

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a investitiei - este aceea de respectare stricta a proiectelor propuse prin proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”.



Pagina 72 din 140

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii lucrarilor, numai in interiorul amplasamentelor aprobate pentru aceasta activitate.

Pentru realizarea investitiilor propuse se vor folosi numai utilaje performante, care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele necesare executarii lucrarilor.

Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera – de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi.

D. In timpul refacerii mediului

Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:

utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a cailor de acces la acesta;

Niciuna din activitatile enumerate nu va incalca conditiile impuse in aceasta etapa, si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga pe sol. Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune – ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care, amplasamentul sondei, se afla situat.

E. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari suplimentare care sa vizeze protectia aerului. 3 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE Proiectantul, in faza de Studiu de fezabilitate si in memoriul tehnic, avanseaza mai multe variante constructive, potential posibile, pentru aplicarea proiectului pentru urmatoarele obiective:

Realizarea portului; Realizarea amfiteatrului mare; Realizarea constructiilor pavilionare.

Justificarea alegerilor este urmatoarea:



Pagina 73 din 140

A. Realizarea portului

In varianta A se considera: pastrarea si reabilitarea estacadelor existente in bazinul mic Sulina. In varianta B se considera : demolarea estacadelor existente si constructia unui apuntament nou pe amplasamentul estacadelor (apuntamentul A5). Avand in vedere tehnologia complexa necesara demolarii subacvatice a estacadelor existente cat si a costurilor mai ridicate in cazul variantei B este recomandata varianta A.

B. Realizarea amfiteatrului mare Structura amfiteatrului este compusa dintr-o platforma inclinata, de 20 cm grosime, pe care se vor realiza trepte din beton slab armat. Ansamblul astfel format, reprezinta gradenele din beton armat. Conform Studiului Geotehnic, pentru adancimi de minim 1,00 m de la CTN, fundarea se poate realiza pe o perna de piatra sparta, de minim 0,5 m grosime, la suprafata careia se poate lua in calcul o presiune admisibila de pconv=180kPa (1,80 daN/cm2). Pentru fundarea in stratul al treilea, conform forajelor efectuate, de nisipuri fine si mijlocii, cenusii, predominant indesate, se poate funda direct in stratul natural, pentru care se obtine o presiune admisibila de pconv=250 kPa (2,50 daN/cm2). Conform conditiilor geotehnice de mai sus, precum si a posibilitatii ca primul strat de pamant, alcatuit din pamant vegetal/umpluturi sa ajunga pana la 1,20 m adancime fata de CTN, s-a luat hotararea ca gradenele sa se construiasca pe o perna de piatra sparta, de 1,0 m grosime. Pentru realizarea acesteia vor fi necesare executarea de ziduri de sprijin din beton armat. Zidurile de sprijin se vor realiza perimetral gradenelor de beton. Zidurile vor fi din beton armat, cu talpa armata si cu clasa betonului C25/30.Aceeasi clasa de beton va fi folosita si la realizarea platformelor betonate. Betonul folosit va fi impermeabilizat. Betonul simplu, de egalizare, va avea clasa C8/10. Clasa armaturii folosite la zidurile de sprijin va fi BST500C, iar armatura folosita la platforme si trepte va fi de tip STNB.

C. Realizarea constructiilor pavilionare Pentru constructiile pavilionare au fost alese structuri usoare de lemn cu prindere in platforme de beton. Sarpantele sunt de lemn, iar invelitorile din stuf (material local) sau sindrila bituminata, pentru varietatea peisajului.



Pagina 74 din 140

La alegerea amplasamentului s-a avut deopotriva in vedere si respectarea celei mai bune amplasari fata de zona locuita, fata de drumul de acces, fata de liniile pentru transportul energiei electrice, fata de alte utilitati. 4 DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE

STARII ACTUALE A MEDIULUI Din analiza evaluatorului prezentam, alternativa 0 (do-nothing). Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura pe amplasament – crearea infrastructurii de agrement in zona turistica - care sa indeplineasca conditionarile impuse de situarea investitiei intr-o zona Natura 2000 s-a analizat Alternativa zero, care consta in existenta, in continuare, a amplasamentului la starea actuala, fara investitie. In acest caz, se prezinta urmatoarele aspecte:

avantaje:

exista un acces facil, la teren, din strada; permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab

valorificat economic; asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor

subterane; faciliteaza pescuitul amator.

dezavantaje:

este situat intr-o zona protejata; este situat la mare distanta fata de centrul orasului; valoarea economica a terenului ramane scazuta; terenul destinat realizarii investitiei se va antropiza si degrada, in

continuare; nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici; masa vegetala, produsa in zona este nevalorificabila; aspectul amplasamentului nu provoaca atractie pentru turisti; zona inspira teama si nesiguranta turistilor potentiali; in afara miniportului pentru mici ambarcatiuni turistii nu au alte

puncte de atractie in zona si nici facilitati. Amplasamentul studiat este situat in nordul Dobrogei, zona central estica a Deltei dunarii aproape de gura de varsare a bratului Sulina. Zona investigata, este relativ plana, situata in jurul bazinului mic de acostare existent deja in estul localitatii. In



Pagina 75 din 140

mare parte tarmurile din jurul golfului si dinspre Dunare nu sunt amenajate, ele avand pante line si nefiind afectate de fenomene de eroziune accentuata. 4.1 Solul Generalitati Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul cercetat se gaseste in cadrul a doua tipuri majore de relief:

relief de podis apartinand unitatii structural a Dobrogei de Nord; relief de campie constituind Delta Dunarii.

Podisul Dobrogei de Nord este delimitat de o linie de trecere prin localitatile: Bestepe, Mahmudia Murighiol, Dunavat si Sarinasuf si prezinta o inclinare generala, orientate de la VNV spre ESE si local de la N spre S. Exceptand inaltimile colinelor Mahmudiei de 200 – 300 m altitudine absoluta, restul reliefului prezinta cote in jur de 50 m la vest de Bestepe si de cativa metri la Dunavat. Aflorimentele rocilor triasice de la sud si sud - vest de Mahmudia, nu constituie un relief vizibil, fata de terenurile imediat inconjuratoare. Teritoriul Deltei Dunarii se caracterizeaza prin cote cuprinse intre 0 si 5 metri, fiind dominat la sud de podisul dobrogen de care se delimiteaza printr-un taluz a carei altitudine relative scade de la 50 m in vest pana la aproximativ 5 metri in est. Suprafata Deltei Dunarii din apropierea amplasamentului este drenata de bratele Sulina si Sf. Gheorghe si de o serie de canale si garle prin care se realizeaza legatura intre brate. In cadrul Deltei Dunarii se disting doua tipuri de relief:

unul depresionar reprezentat prin zonele cele mai coborate, acoperite permanent sau temporar cu apa;

un relief pozitiv reprezentat prin grinduri de origine fluviatila sau marina.

Grindul Caraorman, de origine marina, se dezvolta intre canalul Sulina si Sf. Gheorghe, avand lungimea de 14 km si latimea de 4,5 km. Este un complex nisipos si reprezinta principala zona de dune a Deltei, de la sud de canalul Sulina. Date privind zonarea seismica Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2013, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani cu 20 % probabilitate de depasire in urmatorii 50 de ani, este de ag = 0,20 g. Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 secunde.



Pagina 76 din 140

Succesiunea litologica interceptata de forajele geotehnice este urmatoarea:

0,00 m – 0,30 (1,20) m: pamant vegetal/umplutura(piatra in amestec cu nisipuri prafoase) cu exceptia forajului F3;

0,00 (1,20) m – 0,80 (4,30) m: un complex alcatuit din nisipuri predominant mediu indesate, nisipuri prafoase, prafuri, prafuri argiloase, prafuri argiloase nisipoase, prafuri nisipoase pana la argile prafoase, cafenii, galbui, galbui cenusii, cenusii pana la cenusii negricioase cu compresibilitate mare;

0,80 (4,30) m – 6,00 m: nisipuri fine si mijlocii, cenusii, predominant indesate.

Apa subterana a fost interceptata si s-a stabilizat pe adancimi ce variaza intre 1,20 m si 1,40 m. Sondajele de penetrare usoara au confirmat pana la adancimea realizata, datele din foraje. 4.2 Geologia subsolului Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni la zi de pe teritoriul tarii. Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati - Tulcea - Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator Luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sudul Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga - Camena de compartimentul Dobrogei Centrale situat la limita sudica a jud. Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, sarmatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare (argile, maluri, nisipuri). Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati:

masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase, calcare, cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide;

zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze (Pod. Niculitel);

podisul Babadag, cu un fundament paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri, calcare, conglomerate).



Pagina 77 din 140

MEZOZOIC Depozitele mezozoice se intercepteaza in adancime, sub 150 m si apartin jurasicului. Jurasic inferior (J1) Este reprezentat prin gresii grosiere cu intercalatii subordonate de argile si apare in apropiere de loc. Dunavatul de Jos, unde s-au gasit belemniti. Jurasic mediu (J2) incepand cu Jurasicul mediu, toate depozitele care urmeaza nu mai apar la zi ci se dezvolta in Depresiunea Predobrogeana, fiind acoperite de formatiunile Deltei Dunarii. in lungul bratului Sulina s-au executat foraje dintre care amintim pe cel executat la Maliuc, unde in jurul adancimii de 400 m s-au intalnit argilite si aleurite de culoare inchisa, cu intercalatii subtiri de gresii fine in care s-au gasit posidonii (probabil de varsta doggeriana). Jurasic superior (J3) Depozitele Malmului s-au intalnit in aceleasi foraje din lungul bratului Sulina, la Crisan si Sf. Gheorghe si sunt reprezentate prin depozite lagunare, argile rosii cu gipsuri si intercalatii de gresii si nisipuri. NEOZOIC Se intalneste in cuprinsul Deltei Dunarii si este reprezentat de Sarmatian, Meotian, Pontian, Dacian, Levantin si intreg Cuaternarul. Sarmatian (Sm) Depozitele sarmatiene intalnite in forajul de la Chilia Veche, intre adancimile de 102 m si 185 m, sunt reprezentate la partea inferioara prin calcare lumaselice (5 m grosime) si nisipuri fine cu intercalatii de argile cenusii. Urmeaza un pachet de argile nisipoase, cu intercalatii de nisipuri fine, argiloase, cu fragmente de Mactra sp., acoperite de calcare organogene cenusii-albicioase. La Maliuc, Sarmatianul are o grosime de numai 48 m, avand in plus spre partea inferioara lentile de pietrisuri. Meotian (m) A fost intalnit numai in partea nordica a Deltei Dunarii (Chilia Veche si Periprava), cu o grosime de 20-90 m si este reprezentat prin nisipuri fine, argiloase, cenusii, in alternanta cu argile roscate cu concretiuni calcaroase. La Peridava, in forajul executat, s-au identificat speciile: Dosinia maeorica Andr., Theodoxus (Calvertia) Stefanescui Font., etc. Pontian (p) in forajele de la Periprava si Sf. Gheorghe s-a evidentiat Pontianul, pe o grosime de 10-30 m. Este reprezentat prin nisipuri fine cenusii cu intercalatii de nisipuri argiloase iar spre baza predomina argile cenusii- negricioase din care s-au



Pagina 78 din 140

recoltat: Dreissena simestiensis Font., Viviparus achantinoides Desh., Caladacna steindachneri Brus., etc. Dacian (dc) Depozitele daciene sunt reprezentate prin nisipuri, nisipuri argiloase, cu rare lentile de pietrisuri marunte, cu o grosime de 10-250 m. Grosimea maxima a depozitelor se gaseste in sectorul S-E al Deltei Dunarii. Din nisipuri s-a identificat o fauna de moluste din care amintim: Prosodacna (Stylodacna) orientalis Sabba, P. (Stylodacna) heberti Cob., P. stenopleura Sabba., etc. Levantin (Iv) Levantivul a fost interceptat in forajele executate la Periprava si Crisan, pe o grosime de 10-50 m. Este reprezentat prin nisipuri fine si medii, cenusii, cu intercalatii de argile fosilifere cu: Valvata piscinalis Mull, Lithoglyphus acutus decipiens Brus., V. mammatus Sabba, etc. Pleistocen inferior (qp1) in Delta Dunarii Pleistocenul inferior este reprezentat in baza printr-o argila rosie sau galben-roscata, cu o grosime de 5-10 m, cu concretiuni calcaroase si feromanganoase precum si fragmente nerulate, deluvial- proluviale. Peste argila rosie din delta s-a evidentiat un pachet de depozite aluvionare constituite predominant din pietrisuri si subordonat din nisipuri, depus sub forma unui vast con de dejectie cunoscut ca complex psefitic. Aceste pietrisuri au o extensie generala in Delta Dunarii, cu exceptia grindului Caraorman, cu o grosime de 10 m in sectoarele de N si de S ale deltei iar in partea centrala depaseste 30 m. Pietrisurile aluvionare contin o fauna de moluste fluviatile dintre care amintim: Corbicula fluminalis Mull., Dreissena polymorpha Pali., Theodoxus danubialis Pfeiff., T. fluviatilis L., etc. Pleistocen mediu (qp2) Este reprezentat prin complexul psamitic inferior, caracterizat prin sedimente predominant psamitice cu rare intercalatii de pietrisuri marunte. Nisipurile grosiere trec lateral, catre zonele de NE ale deltei, la nisipuri fine fara pietrisuri sau la argile si argile nisipoase. Grosimea complexului psamitic inferior variaza intre 5-35 m si prezinta moluste apartinand speciilor: Didacna pontocaspia Pavl., Monodacna pontica Eichw., Adacna plicata relicta Eichw., Corbicula fluminalis Mull., etc. Teritoriul Dobrogei de Nord este acoperit de o manta de depozite loessoide, alcatuite din prafuri nisipoase, argiloase, galbui, cu concretiuni calcaroase si cu particule milimetrice din rocile din fundament, cu o grosime de 5-15 m si au fost atribuite intervalului stratigrafie ce include partea superioara a Pleistocenului mediu si Pleistocenului superior (qp12). Pleistocen superior (qp3) Este reprezentat prin complexele psamitic mediu si psamo-pelitic.



Pagina 79 din 140

Complexul psamitic mediu urmeaza normal peste cel inferior fiind constituit din nisipuri in care se intercaleaza rare lentile de pietrisuri marunte in V si S deltei, iar spre NE, pachete de argile groase cu o grosime de 8-20 m. Fauna din acest complex este reprezentata prin: Corbicula fluminalis Mull., Dreissena polymorpha Pali., Viviparus contectus Mill., etc. Complexul psamo-pelitic, cu o grosime de 20-50 m, este reprezentat prin nisipuri fine, argiloase, prafoase si argile nisipoase, pe alocuri cu un continut ridicat de materii organice. in partea V a deltei, complexul psamo- pelitic prezinta intercalatii de turba si lentile subtiri de argile sau prafuri argiloase. in sectorul central se intalnesc si depozite groase de maluri. Fauna din acest complex este reprezentata prin: Micromelahia caspia Eichw., M. spica Eichw., M. lincta Mii., M. dimodiata Eichw., etc.

Pleistocenului superior i-au fost atribuite si depozitele loessoide apartinand grindului contimental Chilia. Holocen inferior (qh1) Este reprezentat prin complexul psamitic constituit din nisipuri fine, in baza cu maluri cu un continut ridicat de materii organice, cu o grosime de 5-50 m. Aceste depozite prezinta o fauna bogata din care citam: Rissoa spendida Eichw., R. euxinica Mii., R. venusta Phil., Cerithium ponticum Mii., etc. Holocen superior (qh2) Este reprezentat prin complexul aleuritic constituit din nisipuri fine si maluri, cu o grosime de 5-50 m si o fauna exclusiv dulcicola. Grindurile fluviatile si maritime sunt alcatuite din nisipuri care in anumite zone sunt antrenate de vant rezultand un relief eolian.

Din punct de vedere geomorfologic, suprafata investigata este situata in Delta Dunarii. 4.3 Biodiversitatea Delta Dunarii, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice, incepand de la plantele inferioare (unicelulare) si pana la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pana la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decat atat, delta Dunarii frapeaza inca prin densitatea ridicata de exemplare la multe specii, care in zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale in terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pana la disparitie a unor specii de plante si animale.



Pagina 80 din 140

Numarul speciilor ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decat cel cunoscut in prezent, intrucat inventarele intreprinse in trecut si dupa infiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial. Pana acum au fost inventariate 1642 specii de plante si 3768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica si Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasca (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata si ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si egreta mica, starcul galben, starcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca, gasca cu gat rosu si multe altele). Majoritatea sunt cuibaritoare in zona. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1900 specii de cormofite (reprezentand peste 50 % din flora intregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai saraca (779 specii), cuprinzand in majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – circa 30 %; continental-eurasiatice – circa 15 %; cosmopolite – circa 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile (de saratura). Comparand numarul de specii din diferite familii de angiosperme observate in Delta Dunarii, se constata ca numarul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decat cel al taxonilor observati in perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie tinut cont, insa, atat de faptul ca in lista floristica de circa 150 specii sunt citate dupa literatura veche de peste o jumatate de secol. Dintre acesti taxoni neregasiti pe teritoriul deltei fac parte specii de pajisti umede, de padure sau din vecinatatea padurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.) In tratarea specifica a biodiversitatii existente pe zona cercetata s-a tinut cont de Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania si de Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, privind modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor



Pagina 81 din 140

de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania. Zona analizata este amplasata in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000. Suprafata pe care se va reliza investitia se suprapune cu ariile naturale protejate:

Situl de protectie avifaunistica RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie;

Situl de interes comunitar RO SCI 0065 Delta Dunarii. In imediata vecinatate a acestor 2 arii protejate se afla situl de protectie avifaunistica RO SPA 0076 Marea Neagra si situl de interes comunitar RO SCI 0066 Delta Dunarii – zona maritima. Trebuie mentionat ca in calitatea de custode al Ariei protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii precum si a Ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie, a Ariei protejate de interes comunitar ROSCI 0066 Delta Dunarii – zona maritima, precum si a Ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0076 Marea Neagra este ARBDD Tulcea, in conformitate cu Lista administratorilor/custozilor atasata ca si Anaxa 1. Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 75/19.07.2018, pentru modificarea și completarea unor acte normative ı̂n domeniul protecției mediului și al regimului străinilor, toate atributiile administratorilor/custozilor trec la Agenția Naționala pentru Arii Naturale Protejate. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 75/19.07.2018 a fost contestata la Curtea Constitutionala, care a emis Decizia 214/03.06.2019, care suspenda aplicarea OUGR 75/2018 pana la data de 18.07.2019. Decizia este atasata ca Anexa 2. In sprijinul obtinerii de informatii pertinente disponibile pentru argumentarea aspectelor relevante pentru continutul Raportului de evaluare a impactului asupra mediului datorat implementarii proiectului: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea s-a elaborat Studiului de evaluare adecvata, care s-a realizat in concordanta cu prevederile urmatoarelor acte normative:

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19/13.01.2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile ulterioare;



Pagina 82 din 140

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 31/04.06.2014, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

Legea 49/13.04.2011, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 20/29.08.2014, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, modificata de Legea 73/18.04.2015;

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 7/13.05.2016, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile ulterioare impuse prin Legea 95/2016, Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/2018, Legea 148/2018, Legea 158/2018, Legea 75/19.07.2018;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/12.03.2018, pentru modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului;

Legea 73/15.04.2015, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Legea nr. 148/29.06.2018 pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;



Pagina 83 din 140

Legea nr. 158/12.07.2018 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Ordonanta de urgenta nr. 75/19.07.2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul protectiei mediului si al regimului strainilor.

Prin Studiul de evaluare adecvata s-a urmarit identificarea efectelor potentiale ale implementarii proiectului asupra habitatelor naturale, florei si faunei salbatice din ariile naturale protejate de interes comunitar - cu care se suprapune, atat in faza de construire, cat si in faza de exploatare a investitiei ,precum si masurile de prevenire si reducere a impactului asupra acestora. Terenul care face obiectul proiectului este situat in intravilanul orasului Sulina. Amplasamentul cu o suprafata de 74 609 m2, apartine domeniului public al judetului Tulcea si se afla in administrarea Regiei Autonome a Administratiei Zonei Libere Sulina. Zona analizata este amplasata in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000. Suprafata pe care se va reliza investitia este inclusa in ariile naturale protejate:

RO SCI 0065 Delta Dunarii, reprezentand 0,001645% din suprafata acestuia

si RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie reprezentand

0,001468 % din suprafata acestuia.

In imediata vecinatate a acestor 2 arii protejate se afla situl de interes comunitar RO SCI 0066 Delta Dunarii zona maritima si situl de protectie avifaunistica RO SPA 0076 Marea Neagra. Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate, au in vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor existente. Stabilirea obiectivelor de conservare trebuie sa se faca tinandu-se cont de caracteristicile fiecarei arii naturale protejate, in general, prin planurile de management al ariilor naturale. Terenul care face obiectul proiectului ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, este situat in intravilanul orasului Sulina si este neutilizat, datorita faptului ca Administratia Zonei Libere Sulina si-a restrans activitate. In urma proiectelor derulate in perioada 2000 – 2004 de INCDDD Tulcea, s-a identificat prezenta speciei – Centaurea pontica- speciei vulnerabila, endemica



Pagina 84 din 140

pentru Romania, inclusa in Anexa I a Conventiei de la Berna. privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa. Specia a fost redescoperita in populatii numeroase pe malul stang al bratului Sulina, in partea centrala si estica a orasului Sulina si deasemeni pe malul drept, in partea estica a orasului, in apropiere de cimitir, iar cea mai numeroasa populatie s-a intalnit in zona bazinului. In urma cartarii habitatelor si a speciilor de interes comunitar in vederea realizarii proiectului: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea realizata de Profesor Uuniersitar Doctor Marius Fagaras de la Universitatea Ovidius din Constanta in luna martie 2019, nu au fost identificate in zona de interes specii de plante de interes conservativ. Specia Centaurea pontica a fost identificata doar la periferia orasului Sulina, pe marginea drumului de acces catre plaja, mai ales in zona cimitirului vechi, dar nu in zona de realizare a proiectului. Mentionam ca suprafata de teren pe care se va realiza proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, a fost inclusa in studiul realizat in urma cartarii habitatelor si a speciilor de interes comunitar in vederea realizarii PUZ Sulina, de Profesor Uuniersitar Doctor Marius Fagaras de la Universitatea Ovidius din Constanta in luna martie 2019. Ca urmare a cartarii habitatelor si a speciilor de interes comunitar, pe amplasamentul proiectului,”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, au fost identificate tipuri de formatiuni vegetale lipsite de valoare conservativa: tufarisuri dominate de Elaeagnus angustifolia – salcioara (colorate in maron inchis pe harta), tufarisuri dominate de Tamarix ramosissima – catina rosie (colorate cu maron deschis pe harta), pajisti ruderalizate, intens pasunate, lipsite de valoare conservativa (colorate cu albastru), stufarisuri (colorate cu violet inchis) la iesirea din Bazinul Mic. Nu au fost identificate in zona de interes specii de plante de interes conservativ. Pajistile ruderalizate (colorate in albastru pe harta) sunt populate cu specii ierboase, in marea lor majoritate ruderale si segetale, cu prezenta doar sporadica a arbustilor. Ruderalizarea acestor pajisti s-a petrecut in timp, in mare parte ca urmare a pasunatului, a balegarului si a tasarii solurilor de catre vite si cai. Aceste tipuri de pajisti sunt lipsite de valoare conservativa. Mai ales in zona sud-estica a Bazinului Mare pe aceste pajisti sunt depozitate gunoaie care au favorizat



Pagina 85 din 140

dezvoltarea masiva a plantelor ruderale si segetale (buruieni). Igienizarea acestor terenuri este recomandata. Stufarisurile (fitocenoze dominate de Phragmites australis) sunt prezente in zona de contact cu Dunarea (bratul Sulina a Bazinului Mic si Bazinului Mare, si doar izolat pe alte suprafete inundabile, inmlastinite. Nu prezinta valoare conservativa; Cu toate acestea, recomandam mentinerea stufarisului la gurile celor 2 bazine (daca este posibil) atat din ratiuni estetice cat si ca zona de cuibarit pentru pasari. Terenurile cu amenajari utilitare (colorate in galben pe harta) sunt zone locuite sau cu mici obiective industriale, dar si gradini, livezi (ingradite sau nu) sau suprafete cu resturi de fundatii si cladiri. Igienizarea acestor terenuri este recomandata.

Valoarea conservativa redusa a faunei, dar si a vegetatiei de pe amplasament si din zona adiacenta implementarii proiectului se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate. Se poate afirma ca proiectul ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, nu are legatura directa si nu este necesara modificarea managementului conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar. Pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate autoritatile locale ale localitatii Sulina, precum si autorii documentatiilor care au stat la baza intocmirii proiectului, au tinut cont, au recomandat si urmeaza sa aplice o serie de masuri:

aplicarea prevederilor din proiect in asa fel incat sa nu reduca suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

sa nu conduca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar; sa nu aibe impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; sa nu produca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura

si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar. Starea de conservare a ariilor naturale protejate este data de totalitatea factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care ii poate afecta pe termen lung raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci cand sunt indeplinite conditiile:

arealul natural al habitatului si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;



Pagina 86 din 140

habitatul are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare;

speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila (asa cum aceasta este definita in continuare);

habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate avand in vedere ca obiectivele planului sunt amplasate in afara habitatelor prioritare.

Pentru mentinerea, refacerea sau imbunatatirea starii de conservare favorabila, se vor lua cele mai potrivite masuri respectand insa realitatile economice, sociale si culturale specifice zonei. In urma monitorizarii arealului implicat in implementarea planului propus si a habitatelor invecinate specifice ariei naturale protejate se constata o stare de conservare favorabila a speciilor de interes conservativ pe fondul factorilor ce actioneaza asupra integritatii ariei naturale protejate si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar.

starea se considera „favorabila” deoarece sunt indeplinite conditiile: datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se

mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul apropiat;

exista un areal suficient de vast pentru ca populatiile speciilor caracteristice sa se mentina pe termen lung.

Putem concluziona astfel ca implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si speciilor protejate din compozitia ariilor natural protejate. De asemenea obiectivele prevazute in prezentul plan nu va produce fragmentari ale habitatelor. Suprafetele efectiv afectate de implementarea planului nu reprezinta habitate de interes comunitar, au o valoare de conservare redusa si o capacitate de regenerare mare datorita prolificitatii speciilor si suprafetei mari de intindere. A se urmari si harta: „Cartare vegetatie PUZ Sulina” atasata prezentei lucrari la capitolul Anexe.



Pagina 87 din 140

4.4 Apa Apa potabila In orasul Sulina exista in functiune o Uzina de Apa construita intre anii 1886 – 1905 pe malul Dunarii, intre strazile Digului si strada a II-a. Apa bruta pentru prepararea apei potabile este absorbita din Dunare printr-o priza amplasata in zona. Uzina de apa asigura apa potabila conform standardelor in vigoare pentru 74% din populatia actuala a orasului. Asa dupa cum am aratat mai sus uzina de apa potabila a orasului Sulina a fost construita in contextul prezentei in oras a Comisiunii Europene a Dunarii, cu fonduri donate de casa regala a Olandei. Constructia a inceput in anul 1886 si s-a finalizat in 1905 dupa extinderi ale retelei de distributie si modernizari succesive. Uzina de apa Sulina a fost dezvoltata pentru a asigura tratarea unui debit de 25 l/s si are in componenta urmatoarele obiective tehnologice:

un decantor suspensional D = 18 m; statie de filtre rapide de nisip; statie de pompare apa tratata; statia chimica

Principalele deficiente actuale ale uzinei provin din tehnologia incompatibila cu complexul de calitate al apei sursei si vechimea utilajelor care deservesc obiectele tehnologice. In sistemul de alimentare cu apa al orasului Sulina exista un singur complex de inmagazinare, amplasat in incinta statiei de tratare. Complexul de inmagazinare este format dintr-un rezervor subteran cu capacitatea de 600 m3 o statie de pompare si un castel de apa cu un volum de 300 m3. Apa potabila este preluata din rezervor cu ajutorul pompelor, printr-o conducta Dn 400 mm si transportata in castelul de apa. Din castelul de apa se asigura alimentarea gravitationala a consumatorilor. Conducta de plecare catre consumatori nu este prevazuta cu elemente de inregistrare a cantitatilor de apa distribuite. Principalele probleme legate de exploatarea complexului de inmagazinare sunt date de starea precara a structurii rezervorului si instalatia hidraulica a castelului de apa. Datorita neetanseitatii rezervorului apar la suprafata terenului exfiltratii semnificative. Sistemul de distributie este constituit de o retea cu lungimea totala de 45 km, formata din conducte cu diametrul cuprins intre 80 si 300 mm. Starea generala a retelei de distributie este o permanenta stare de avarie, lucru evidentiat si de



Pagina 88 din 140

pierderile de apa din retea, care se situeaza la 50,42% din volumul total de apa injectat in sistem. Din cauza vechimii si calitatii materialelor, conductele au grad avansat de uzura. Dupa varsta ponderea majora o reprezinta conductele cu varste peste 40 de ani (85%), restul conductelor, exceptand conductele PEID, fiind cuprinsa intre 20 si 40 de ani, cu avarii dese si pierderi mari datorita stadiului avansat de coroziune. Durata normala de functionare a conductelor pentru alimentare cu apa conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/1998 este de 30 de ani. Reteaua include:

1156 bransamente la case; 37 bransamente la apartamente de bloc; 90 de bransamente la agenti economici minori; 20 de bransamente la institutii publice. 970 este numarul de locuinNe care beneficiaza de apa potabila in

interior. Exista 830 de locuinte contorizate. Canalizare Reteaua de canalizare are o lungime totala de 20,3 km si include o statie de epurare. Sistemul de canalizare actual (2015) al orasului are o lungime de 4,1 km. si este constituit din tronsoane de conducte de beton montate sub carosabil, in zona centrala, pe malul stang al Dunarii. Sistemul de canalizare este mixt (pluvial+menajer, pluvial), apa uzata si pluviala fiind evacuata gravitational direct in Dunare. Sistemul de canalizare este prevazut cu statie de repompare apa uzata din zonele joase ale orasului. Statia de epurare ape uzate, cu o capacitate de 1200 m3/zi, precum si colectorul de admisie ape uzate din oras, sunt incepute ca lucrari de executie si oprite in lipsa de finantare. Gospodariile populatiei, pensiunile si obiectivele industrial neracordate la sistemul de canalizare centralizat isi asigura evacuarea apelor uzate in sisteme proprii de colectare si tratare. Surse de poluare a apelor Una din sursele contaminarii apelor de suprafata si a celor subterane o constituie componentii petrolieri scursi de la rezervoarele de combustibil ale autovehicolelor.



Pagina 89 din 140

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi torentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea de inmagazinare a solului poate fi depasita. Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

diferite solutii, rezultate din depozitarea diverselor materiale de constructie, direct pe sol, depozitate necorespunzator. Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ. 4.5 Aerul Poluarea aerului reprezinta prezenta in atmosfera a unor compusi chimici straini fata de compozitia naturala a aerului. Acestia, in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna si/sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului de pe raza obiectivului pot clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitaea umana). Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe surse: transporturi rutiere, sistemul gospodaresc de incalzire cu combustibil lemn si carbune, constructii, industria de morarit si panificatie, etc. Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Pe teritoriul studiat nu au fost inregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator. Sursele de poluare a aerului ca si a apei pot fi difuze sau punctiforme. In continuare se vor enumera doar o parte din aceste surse. Una dintre cele mai importante surse de poluare a aerului o constituie gazul de depozit degajat de depozitele neecologice de gunoi menajer. Componentele principale ale gazului emis in atmosfera sunt metanul (55-60%) si dioxidul de carbon (40-45%). Ca surse punctiforme de poluare se mentioneaza si cosurile de fum. Teritoriul judetului Tulcea apartine sectorului cu clima continental (tinuturilor climatice ale Podisului Dobrogei, litoraralului maritim si deltei). Regimul climatic general,este caracterizat in partea continental prin veri fierbinti, cu precipitatii slabe si prin ierni nu prea reci, punctate uneori prin viscole



Pagina 90 din 140

puternice, dar si cu frecvente interval de incalzire care intrerup continuitatea in timp a stratului de zapada. In partea maritim a judetului sunt caracteristice verile a caror caldura este atenuata de briza racoroasa a marii si iernile cu temperature nu prea coborate dar marcate adesea de vanturi puternice, reci si umede dinspre mare. Radiatia solara globala inregistreaza valori de peste 132,5 kcal/cm2/an in zona deltei maritime, beneficiind, alaturi de judetul Constanta, de cele mai ridicate valori ale radiatiei solare globale din tot cuprinsul tarii. Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza, in semestrul cald, prin predominarea advectiilor lente de aer temperat oceanic din vest, care ajunge insa puternic transformat (incalzit si relativ uscat), iar in semestrul rece, prin advectia din NE a maselor de aer cu caracteristici termice de arctic-continental si prin advectia din SV a aerului mediteranean, cald si umed. Temperatura aerului este slab diferentiata pe teritoriul judetului:

mediile anuale sunt de 11,1 0C la Isaccea si Sulina; mediile celei mai calde luni, iulie, urca pana la 22,4 0C la Babadag si Sulina; mediile celei mai reci luni, ianuarie, coboara pana la -0,6 0C la Sulina; maximele absolute au inregistrat 39,0 0C la Sulina (8 august 1904); minimele absolute au coborat sub -25,0 0C pe litoral (-25,6 0C la Sulina in

ziua de 9 februarie 1929); numarul mediu al zilelor de inghet este de 84,2 la Sulina. Influienta

moderatoare a apelor marii se resimte in valorile tuturor parametrilor temperaturii, dar este mai evidenta in cresterea valorilor termice de iarna si in scaderea numarului zilelor de inghet.

Precipitatiile atmosferice inregisreaza valori mai reduse decat in celelalte judete ale tarii. Cantitatile medii anuale sunt mai mici de 400,0 mm in regiunea Deltei Dunarii si a complexului lacustru Razim (359,0 mm la Sulina):

cantitatile medii lunare cele mai mari, cad in luna iunie, totalizand 43,0 mm la Sulina;

cantitatile medii lunare cele mai mici, cad in luna martie, (27,2 mm la Tulcea, 20,4 mm la Sulina.

Majoritatea precipitatiilor cad in semestrul cald, aversele fiind foarte frecvente. Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au inregistrat valori deosebit de mari: 219,2 mm la Sulina (29 august 1924). Stratul de zapada are caracter episodic si grosimi neinsemnate. Durata medie anuala este de circa 25 zile in est.Grosimile medii decadale sunt in uanuarie si februarie de numai 3-4,0 cm.



Pagina 91 din 140

4.6 Zgomotul 4.6.1 Generalitati Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o multitudine de factori:

fizici: ai zgomotului; personali: determinati de calitatea receptorului etc. factori greu de identificat si cuantificat.

Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard etc. Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului. Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de disconfort. Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc. Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate; intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul constructiei si mai tarziu exploatarii proiectului: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se va desfasura cu precadere in spatii deschise si la o departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor folosite – 83,7 dB(A), nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) – STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita amplasamentului investitieii -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil, impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va intampla doar pe parcursul



Pagina 92 din 140

existentei santierului de constructii-montaj, nivelul de zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii investitiei. 4.6.2 Prognoza impactului In perioada de executare a lucrarilor de investitie Principalele potentiale surse de zgomot si vibratii rezulta de la activitatea de constructii-montaj de la utilajele de transport care tranziteaza incinta amplasamentului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de executare a investitiei, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt. Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor exista doar pe perioada de executare a activitatilor de constructii-montaj si vor fi reprezentate de:

functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului; functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice; manipularea materialelor de constructie.

Toate aceste activitati vor avea un caracter temporar. In perioada de exploatare a investitiei In aceasta faza singura sursa potentiala de zgomot o constituie motoarele electrice ale pompelor de vehiculat apa fantanilor arteziene si ale ventilatoarelor de aer care emit zgomot sub nivelul impus prin reglementari nationale. 4.6.3 Masuri de diminuare a impactului Pentru limitarea impactului al potentialei poluarii sonore determinate de activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de lucru si cu utilaje autorizate;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva, pe perioada activitatilor de realizare a investitiei.

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii populatiei poate fi apreciat ca redus. Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului, precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratiei care supravecheaza investitia.



Pagina 93 din 140

4.6.4 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului. Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea vecinatatilor. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de constructii-montaj si a celor conexe acestora. Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in perioadele de maxima activitate.

B. In timpul exploatarii proiectului Nu se impun conditionari privitoare la zgomot, in aceasta faza a proiectului, deoarece intreaga activitate este silentioasa, utilizandu-se, motoare electrice.

C. In timpul inchiderii activitatii Conditia care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului. Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea vecinatatilor. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele proiectului. Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in perioadele de maxima activitate.

D. In timpul dezafectarii proiectului O conditie care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului. Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea vecinatatilor. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de dezafectare si a celor conexe acestora.



Pagina 94 din 140

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in perioadele de maxima activitate.

E. In timpul refacerii mediului Conditia care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a proiectului - este aceea de respectare stricta a procedurilor care se impun. Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea vecinatatilor. Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele, regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de ecologizare a amplasamentului. Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in perioadele de maxima activitate.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului La predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari suplimentare. 4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Prin punerea in aplicare a proiectului se creeaza conditii favorabile punerii in valoare si valorificarea tuturor aspectelor culturale locale, care fac/nu fac parte din patrimoniul cultural local, national, sau international. Sunt create noi locuri de munca. 5 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI

EFECTELE SEMNIFICATIVE DIRECTE SI INDIRECTE ASUPRA ALTOR FACTORI SUSCEPTIBILI DE A FI AFECTATI

5.1 Impactul asupra biodiversitatii Impactul produs de dezvoltarile urbanistice cuprinse in proiect, asupra biodiversitatii este unul direct, prin executarea fizica a investitiilor cat si unul indirect asupra zonelor invecinate. Impactul – chiar daca se va incadra in limitele legale - va conduce pe perioade scute de timp-, la:



Pagina 95 din 140

cresterea nivelului local de zgomot; cresterea nivelului local de vibratii; cresterea nivelului concentratiilor de gaze arse rezultate de la motoarele cu

ardere interna ale utilajelor folosite in constructii; cresterea nivelului concentratiei de pulberi, in atmosfera, datorate

activitatilor de constructii si a cresterii traficului auto. In acest caz se poate aprecia existenta unui impact direct desfasurat pe durata derularii activitatilor din cadrul amplasamentelor supuse investitiilor si un impact negativ indirect. Specificam, ca impactul se poate desfasura – cu intermitente -, pe termen lung (2-3 ani) si se va regasi in:

constructia si amenajarea drumurilor de acces, de interes local; deschiderea de santiere pentri constructii edilitare diverse, etc.

Impactul indirect se refera la modul in care biodiversitatea din zonele invecinate perimetrului de investitii va fi influentata de activitatile caracteristice programului. Toate speciile apartinand faunei din zona, se vor retrage in zonele invecinate obiectivului, pe timpul desfasurarii lucrarilor de santier, existand posibilitatea ca acestea sa revina temporar in zona de lucru in perioadele de pauza, sau la incheierea acestora. Alti factori cu impact asupra vegetatiei si faunei din perimetrul pe care se vor realiza obiectivele proiectului:

turismul de weekend; impactul antropic, factor de stres reprezentat de circulatia persoanelor,

autovehiculelor, utilajelor in zona;

imprejmuirea terenurilor private si realizarea diverselor constructii etc.

Avand in vedere structura vegetatiei de pe perimetrele viitoarelor investitii, precum si componenta faunistica (specii comune), apreciem ca impactul asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ, pe durata derularii aplicarii prevederilor din proiect. In concluzie consideram ca impactul produs asupra biodiversitatii prin realizarea obiectivelor prevazute in proiect, este nesemnificativ, fara urmari pe termen lung asupra florei si faunei locale si nu va avea un impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea unei stari favorabile de conservare a situri naturale protejate.



Pagina 96 din 140

6 DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE

CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI

6.1 Natura efectului Impactul pr care-l poate induce implementarea proiectului pe amplasamentul desemnat este: Pozitiv deoarece valorifica o zona puternic antropizata si aflata intr-o avansata stare de degradare si prin faptul ca pune in valoare turistica un spatiu care este intr-o stare de insecuritate; Negativ pentru ca se intervine asupra solului. 6.2 Tipul efectului Efectul este unul direct deoarece se actioneaza, prin excavari, asupra solului. 6.3 Impactul cumulativ al activitatii asupra biodiversitatii Investitia ,,Crearea infrastructuri de agrement in zona turistica Sulina” este definita de 8 zone de agrement. Zona 1, respectiv zona de acostare publica este definita prin constructii existente, care vor fi reabilitate si modernizate pentru a ajunge la standardele actuale, iar zonele 2-8 apartin tipului de constructie noua. Noua investitie va beneficia de functiuni noi, dotari tehnologice noi, retele exterioare noi si amenajari exteriore noi, standarde tehnico economice noi. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca. In zona unde se va implementa proiectul propus se desfasoara deja activitati productive de tipul lucrari agricole, pasunat, turism neorganizat. Se poate spune ca impactul cumulativ produs de activitatile desfasurate in zona este deja consumat. Activitatile din zona nu sunt complementare, fiecare actioneaza asupra altor categorii de factori de mediu, elementul comun al activitatilor fiind impactul asupra biodioversitatii. In urma lucrarilor agricole terenurile cultivate reprezinta o sursa de hrana, astfel incat efectul intial este atenuat de efectul final.



Pagina 97 din 140

Activitatea de constructie a fiecarui obiectiv propus prin proiectului ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”se va desfasura in interiorul unui perimetrului aprobat. Activitatile specifice de reabilitare/modernizare tehnico-edilitara, dezvoltare durabila,complex turistic, amenajari noi spatii verzi, propuse in proiect, au ca scop reducerea influentei negative existente asupra factorilor de mediu sol, ape de suprafata si subterane.. Obiectivele propuse sunt in concordanta cu strategia de mediu la nivel judetean si national permitand o dezvoltare durabila a zonei. Datorita faptului ca obiectivele propuse in proiect nu se realizeaza concomitant. nu putem afirma existent impactului cumulativ a acestora. Intensitatea impactului cumulativ rezultat din insumarea valorii impactului produs de celelalte activitati din zona este in limite admisibile, prezenta exemplarelor unor specii ruderale, perene si invazive, in zona dovedind valoarea nesemnificativa a acestei categorii de impact. Ca urmare a analizei activitatilor care pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile de impact, cumulativ, asa cum au fost identificate. Pentru RO SCI 0065 Delta Dunarii

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 3 3 1 1 1 1 Pentru RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 3 3 1 1 1 1 Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului cumulativ este nesemnificativ, deoarece lucrarile de constructie a obiectivelor se vor realiza strict in interiorul amplasamentelor aprobate iar celelalte activitati care se desfasoara in zonele vecine, produc un impact concentrat in jurul sursei. Pentru RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina



Singular 2 2 1 1 1 1



Pagina 98 din 140

Pentru RO SPA 0076 Marea Neagra



Singular 2 2 1 1 1 1 Deoarece amplasamentul obiectivelor proiectului se afla pe suprafata apartinand siturilor de importanta comunitara RO SCI 0065 Delta Dunarii si RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie, iar lucrarile de constructie a obiectivelor se vor realiza strict in limitele amplasamentului, se estimeaza ca impactul cumulativ produs asupra biodiversitatii RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si RO SPA 0076 Marea Neagra care se invecineaza cu acestea, este nesemnificativ si pe termen scurt. 6.4 Reversibilitatea Prin aplicarea investitiilor prevazute in proiect efectul actiunilor asupra solului devin ireversibile. 6.5 Extinderea efectului Efectul interventiei omului in zona destinata investitiei este una locala si care are o desfasurare teritoriala restransa. 6.6 Durata efectului Durata efectului este pe termen scurt pana la terminarea elementelor de constructii-montaj. 6.7 Intensitatea efectului Discutand despre intensitatea efectului activitatilor asupra factorilor de mediu aceasta este de mica intensitate.



Pagina 99 din 140

6.8 Magnitudinea efectului Efectul activitatilor desfasurate pe amplasamentul investitiei au o magnitudine scazuta luand in considerare durata lucrarilor de constructii si amploarea scazuta a complexitatii si marimii constructiilor. 6.9 Sensibilitatea Sensibilitatea mediului la actiunea umana asupra factorilor sai este scazuta, data fiind antropizarea si degradarea avansata a terenului pe care se va face investitia. 7 PROGRAMUL DE MONITORIZARE Activitatea care este proiectata a se desfasura – in general -, nu necesita monitorizare, deoarece amplasarea acesteia se afla intr-un spatiu deschis. Din punctul de vedere al poluarii potentiale a aerului se poate aprecia ca amplasamentul investitiei se afla intr-o zona in care miscarile de aer sunt cvasipermanente si importante realizandu-se o dispersie drastica, a potentialilor poluanti emisi in aer, care in aceste conditii, nu ar permite detectia acestora. Pentru a se monitoriza anumiti factori de mediu susceptibili a fi sub un potential impact datorat activitatii desfasurate pe amplasament se recomanda monitorizarea amplasamentului pentru aer, sol, zgomot si biodiversitate. 7.1 Monitorizarea aerului Monitorizarea calitatii aerului in perioada executarii lucrarilor de constructii-montaj si exploatare a investitiei. Activitatea care se va desfasura atat in etapa de constructii-montaj sat si in cea de exploatere a investitiei necesita monitorizare a calitatii aerului. Pe amplasament nu exista surse dirijate de emisii si nici la limita amplasamentului. Monitorizarea calitatii aerului se va face trimestrial si ori de cate ori este necesar, la limita amplasamentului – imisii -, pentru urmatoarii parametri:

Concentratia de monoxid de carbon (CO); Concentratia de dioxid de carbon (CO2); Concentratia de dioxid de sulf (SO2); Concentratia de oxizi de azot (NOx);



Pagina 100 din 140

Concentratia de pulberi; Concentratia de hidrocarburi volatile.

7.2 Monitorizarea solului Monitorizarea calitatii solului in perioada executarii lucrarilor de constructii-montaj si exploatare a investitiei. Se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de constructii montaj pe amplasament si la inchiderea activitatii, la predarea amplasamentului proprietarului, din probe de sol prelevate din solul amplasamentului de la adancimi de 0-10 cm, respectiv 30-50 cm profunzime, pentru a se analiza urmatoarele caracteristici: Numar curent Caracteristica Intervalul de timp/locatia

prelevarii probelor Observatii

1 pH Inaintea inceperii lucrarilor/de pe amplasament

De la adancimi de: 0-10 cm

si 30-50 cm

2 Cloruri 3 Produse petroliere 4 Fenoli 5 pH

La incetarea exploatarii investitiei/de pe amplasament


si 30-50 cm

6 Cloruri 7 Produse petroliere 8 Fenoli 9 pH

La predarea catre proprietar a terenului/de pe amplasament


si 30-50 cm

10 Cloruri 11 Produse petroliere 12 Fenoli 13 pH Inaintea inceperii

lucrarilor/din vecinatatea amplasamentului


si 30-50 cm

14 Cloruri 15 Produse petroliere 16 Fenoli 17 pH La incetarea exploatarii

investitiei/din vecinatatea amplasamentului


si 30-50 cm

18 Cloruri 19 Produse petroliere 20 Fenoli 21 pH La predarea catre proprietar a

terenului/din vecinatatea amplasamentului


si 30-50 cm

22 Cloruri 23 Produse petroliere 24 Fenoli



Pagina 101 din 140

Masuratorile trebuie sa fie executate cu o frecventa anuala. 7.3 Monitorizarea apei Monitorizarea calitatii apelor uzate si pluviale in perioada executarii lucrarilor de constructii-montaj si exploatare a investitiei. Apele pluviale colectate sunt prepurate intr-un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent, trapa de namol si by-pass TN20 (20 l/s fara by-pass/ 200 l/s cu by-pass). Apele astfel preepurate, cu caracteristici conform NTPA 001/2002, modificate si completate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 325/2005, vor fi deversate in Bratul Sulina prin intermediul unei guri de descarcare. Din caminul de racord final, inainte ca apele pluviale, conventional curate sa fie deversate in Dunare se va preleva trimestrial si ori de cate ori este necesar o proba de apa a carei parametri trebuie sa se situeze sub limitele NTPA 001. Se vor urmari, in special, urmatorii indicatori de calitate:

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limita

admisibile Metoda de analiza4)

A. Indicatori fizici 1. Temperatura1) 0C 35 -

B. Indicatori chimici 2. pH unitati pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

Pentru Fluviul Dunarea 6,5-9,0 3. Materii in suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0) STAS 6953-81 4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile

(CBO5)2) mg O2/dm3 25,0 SR EN 1899-2/2002

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2 mg O2/dm3 125,0 SR ISO 6060-96

6. Azot amoniacal (NH4+)6) mg/dm3 2,0(3,0) SR ISO 5664:2001

SR ISO 7150-1/2001 7. Azot total (N)6) mg/dm3 10,0(15,0) SR EN ISO 13395:2002 8. Azotati (NO3

-)6) mg/dm3 25,0(37,0) SR ISO 7890-2:2000; SR ISO 7890-3:2000

SR ISO 7890/1-98 pentru apa de mare: STAS 12999-91

9. Azotiti (NO2-)6) mg/dm3 1 (2,0) SR EN 26777:2002 pentru apa

de mare: STAS 12754-89 10. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0,5 SR ISO 10530-97

SR 7510-97 11. Sulfiti (SO3

2-) mg/dm3 11,0 STAS 7661-89 12. Sulfati (SO4

2-) mg/dm 600,0 STAS 8601-70 13. Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) mg/dm3 0,3 SR ISO 6439:2001;

SR ISO 8165/1/00 14. Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20,0 SR 7587-96 15. Produse petroliere5) mg/dm3 5,0 SR 7877/1-95

SR 7877/2-95 16. Fosfor total (P)6) mg/dm3 1,0(2,0) SR EN 1189-2000



Pagina 102 din 140

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limita

admisibile Metoda de analiza4)

17. Detergenti sintetici mg/dm3 0,5 SR EN 903:2003 SR ISO 7875/2-1996

18. Cloruri (Cl-) mg/dm3 500,0 STAS 8663-70 19. Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2.000,0 STAS 9187-84 ; 20. Cadmiu (Cd2+)3) mg/dm3 0,2 SR ISO 8288:2002

SR EN ISO 5961:2002 21. Crom total (Cr3++ Cr6+)3) mg/dm3 1,0 SR EN 1233:2003

SR ISO 9174-98 22. Crom hexavalent (Cr6+)3) mg/dm3 0,1 SR EN 1233:2003

SR ISO 11083-98 23. Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) mg/dm3 5,0 SR ISO 6332-96 24. Cupru (Cu2+)3) mg/dm3 0,1 STAS 7795-80

SR ISO 8288:2001 25. Nichel (Ni2+)3) mg/dm3 0,5 STAS 7987-67

SR ISO 8288:2001 26. Zinc (Zn2+)3) mg/dm3 0,5 STAS 8314-87

SR ISO 8288:2001 1) Prin primirea apelor uzate, temperatura receptorului natural nu va depasi 35°C. 2) A se vedea tabelul nr. 1 prevazut in anexa nr. 1 la hotarare - NTPA-001 si art. 7 alin. (2) din anexa la normele tehnice "Plan de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate urbane". 3) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie sa depaseasca concentratia de 2 mg/dm3, valorile individuale fiind cele prevazute in tabel. In situatia in care resursa de apa/sursa de alimentare cu apa contine zinc in concentratie mai mare decat 0,5 mg/dm3, aceasta valoare se va accepta si la evacuarea apelor uzate in resursa de apa, dar nu mai mult de 5 mg/dm3. 4) Metoda de analiza corespunzatoare standardului indicat in tabel are caracter orientativ, alte metode alternative putand fi folosite daca se demonstreaza ca acestea au aceeasi sensibilitate si limita de detectie. 5) Suprafata receptorului in care se evacueaza ape uzate nu trebuie sa prezinte irizatii. 6) Valorile ce trebuie respectate pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 1 la hotarare - NTPA-011."

Apa uzata menajera va fi evacuata gravitational la colectorul nou ce dirijeaza apele spre extinderea statiei de epurare. Evacuarea apelor uzate menajere din ansamblul de constructii la canalizarea noua a perimetrului studiat in proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” in cadrul orasului Sulina, se va face cu respectarea reglementarilor din NTPA 002/2002 modificate si completate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 325/2005. Din caminul de racord la canalizarea orasului Sulina, se va preleva trimestrial si ori de cate ori este necesar o proba de apa a carei parametri trebuie sa se situeze sub limitele NTPA 002. Se vor urmari, in special, urmatorii indicatori de calitate:

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime

admise Metoda de analiza3)

1. Temperatura 0C 40 2. PH unitati pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97 3. Materii in suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81

4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg O2/dm3 300 SR EN 1899 2/2002

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu [CCOCr

1] mg O2/dm3 500 SR ISO 6060/96

6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30 SR ISO 7150-1/2001

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 STAS 10064-75 8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98-2/00



Pagina 103 din 140

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime

admise Metoda de analiza3)

9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1,0 SR ISO 10530-97 10. Sulfiti (SO3

2-) mg/dm3 2 STAS 7661-89 11. Sulfati (SO4

2-) mg/dm3 600 STAS 8601-70

12. Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH)

mg/dm3 30 SR ISO 6439:2001; SR ISO 8165/1/00

13. Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 30 SR 7587-96

14. Detergenti sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 17875:1996 SR EN 903:2003

15. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79 SR ISO 8288:2001

16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3 SR EN ISO 5961:2002

17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5 SR ISO 9174-98 SR EN 1233:2003

18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2 SR EN 1233:2003 SR ISO 11083-98

19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 STAS 7795-80; SR ISO 8288:2001

20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0 STAS 7987-79 SR ISO 8288:2001

21. Zinc (Zn2)2 mg/dm3 1,0 STAS 8314-87; SR ISO 8288:2001

22. Mangan total (Mn) mg/dm3 2,0 SR 8662/1-96 SR ISO 6333-96

23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5 SR EN ISO 7393-1:2002;

SR EN ISO 7393-2:2002; SR EN ISO 7393-13:2002

1) Valoarea concentratiei CCOCr este conditionata de respectarea raportului CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. 2) Pentru localitatile in care apa potabila din reteaua de distributie contine zinc in concentratie mai mare de 1 mg/dm3 se va accepta aceeasi valoare si la racordare, dar nu mai mare de 5 mg/l. 3) Metoda de analiza corespunzatoare standardului indicat in tabel are caracter orientativ; alte metode alternative pot fi folosite daca se demonstreaza ca acestea au aceeasi sensibilitate si limita de detectie. NOTA: Daca pe colectorul retelei de canalizare a localitatii, in punctul de racord al sursei de ape uzate, curge in permanenta un debit care asigura diluarea corespunzatoare a acestora, operatorul de servicii publice care exploateaza si administreaza reteaua de canalizare poate stabili conditiile de evacuare tinand seama de dilutia realizata. In aceste situatii utilizatorii de apa care se racordeaza la reteaua de canalizare din localitate sunt obligati sa amenajeze caminul de racord corespunzator necesitatilor de protejare a constructiei si cu respectarea conditiilor de salubritate si de igiena a mediului. In cazul in care in apa uzata se gasesc mai multe metale grele din categoria Cu, Cr, Ni, Mn, suma concentratiilor lor nu trebuie sa depaseasca valoarea de 5,0 mg/dm3; daca se gasesc doar metale grele, precum Zn si/sau Mn, suma concentratiilor acestora nu poate depasi valoarea de 6,0 mg/dm3. Enumerarea din tabel nu este limitativa; operatorul de servicii publice care exploateaza si administreaza reteaua de canalizare si statia de epurare, impreuna cu proiectantul care detine raspunderea realizarii parametrilor proiectati, si, dupa caz, prin implicarea unitatii de cercetare tehnologica care a fundamentat solutia de proiectare pentru reteaua de canalizare si/sau pentru statia de epurare, pot stabili, in functie de profilul activitatii desfasurate de abonat, limite si pentru alti indicatori, tinand seama de prescriptiile generale de evacuare si, atunci cand este cazul, si de efectul cumulat al unor agenti corosivi si/sau toxici asupra retelei de canalizare si instalatiilor de epurare."

7.4 Monitorizarea biodiversitatii Monitorizarea calitatii biodiversitatii in perioada executarii lucrarilor de constructii-montaj si exploatare a investitiei. Plan de monitorizare biodiversitate si parametrii cuantificabili in etapele de construire, exploatarea noilor investitii (fauna)



Pagina 104 din 140

Specii fauna Actiuni de monitorizare Parametri cuantificabili Termen de realizare

Specii de amfibieni si reptile prezente in zona

inventarierea speciilor prezente

stabilirea traseelor de hranire

identificarea prezentei unor specii noi in zona

numar specii nr indivizi/specii locuri de hranire

Anual, in intervalul martie-septembrie, sau ori de cate ori este necesar

Specii de pasari prezente in zona pe o distanta de 500-1000 m



identificarea locurilor de panda


identificarea locurilor de cuibarire

numar specii nr indivizi/specii stabilirea

punctuala a locurilor de panda si hranire

nr cuiburi posibile

Anual, in intervalul martie-septembrie, sau ori de cate ori este necesar.

Specii de mamifere prezente in zona




numar specii nr indivizi/specii locuri de hranire

Anual, in intervalul martie-septembrie, sau ori de cate ori este necesar

Specii de habitate prezente in zona


numar specii nr indivizi/specii

Anual, sau ori de cate ori este necesar

Ca masura importanta pentru protectia biodiversitatii fiecarei zone in care se construieste un obiectiv, se impune gestionarea limitelor perimetrului si utilizarea spatiului conform proiectului respectiv. Constructorul obiectivului va avea grija ca deseurilor rezultate sa se depoziteze pe o platforma special amenajata, de unde vor fi preluate de societati autorizate. Deseurile menajere vor fi gestionate atent astfel incat sa nu constituie o sursa de atractie pentru exemplare ale speciilor de fauna din zona respectiva precum si din apropierea acesteia. Acestea vor fi colectate in europubele care vor fi amplasate pe o platforma betonata de unde vor fi preluate la intervale scurte de timp de societati specializate.



Pagina 105 din 140

7.5 Monitorizarea zgomotului Monitorizarea nivelului de zgomot in perioada executarii lucrarilor de constructii montaj Pentru perioada de realizare a lucrarilor de constructii montaj se impune automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului cu scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva, odata la inceperea lucrarilor si ori de cate ori este necesar. Monitorizarea nivelului de zgomot in perioada de functionare a investitiei Pe perioada de functionare a investitiei se vor executa determinari ale zgomotului ori de cate ori este necesar, sau in cazuri de reclamatii. Monitorizarea nivelului de zgomot se va executa anual si ori de cate ori este necesar, iar rezultatele masuratorilor trebuie sa fie in conformitate cu STAS 10 009/1988. Plan de monitorizare factori de mediu, inclusiv biodiversitate 2020-2030

Factor de mediu inclusiv biodiversitate

Masuri implementate pentru reducerea impactului Tinte cuantificabile

Termene de implementare si

monitorizare

Apa Planul de pregatire pentru situatii de urgenta si poluari accidentale Planul de gospodarire a apei

Analize asupra calitatii apelor Anual, incepand cu

2020 / ori de cate ori este necesar

Aerul Planul de management in perioada de constructie si exploatare

Concentratii de poluanti la emisie

Monitorizarea calitatii aerului

Anual, incepand cu 2020

Zgomotul si vibratiile

Planul de management pentru zgomot si vibratii

Masuratori ale nivelului de zgomot si vibratii


Specii de amfibieni, reptile, pasari mamifere din zona

Efectuarea observatiilor in: faza de construire faza de exploatare

Monitorizarea periodica a perimetrului si evidenta populatiilor

2020-2021 ;

Lanturi trofice identificate in zona

Relatiilor interspecifice posibile in zona :

faza de construire faza de functionare

Monitorizarea periodica a perimetrului si evidenta speciilor, a numarului de exemplare/specie,

2020-2021

Sanatatea Planuri de management social si de mediu

Monitorizarea serviciilor medicale solicitate de populatia din zona

Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii, sol)


Infrastructura Lucrari de intretinere curenta a Indicatori cu privire la starea Anual, incepand cu



Pagina 106 din 140

Factor de mediu inclusiv biodiversitate

Masuri implementate pentru reducerea impactului Tinte cuantificabile

Termene de implementare si

monitorizare rutiera infrastructurii rutiere

Utilizarea utilaje lor cu emisii reduse de poluanti

drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor transportul materialelor Evidenta livrarilor de carburanti

2020

Peisajul

Reconstructia ecologica a suprafetelor ramase in afara constructiilor prevazute prin implementarea proiectului

Tipuri si numar de actiuni pentru reconstructia ecologica in feicare etapa

La finalizarea fiecarei etape de

lucru incepand cu 2020

Solul

Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare Planul de control asupra eroziunii solului Planul de management al deseurilor

Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitatea solului

2020-2020

Factorii climatici

Utilizarea de echipamente dotate cu motoare termice cu consumuri reduse de carburanti

Inregistrarea emisiilor de gaze 2020-2021

8 DESCRIEREA/PREZENTAREA DOVEZILOR PENTRU

METODELE DE PROGNOZA ALTERNATIVELOR REALIZABILE

8.1 Analiza alternativelor Din analiza evaluatorului prezentam, comparativ, variantele de prognoza al alternativelor realizabile comparativ cu alternativa 0 (do-nothing). Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – crearea infrastructurii de agrement in zona turistica – au fost luate in calcul 3 alternative. Alternativele 1 si 2, sunt variante posibile, care sa indeplineasca conditionarile impuse de situarea investitiei intr-o zona Natura 2000.

A. Alternativa zero, care consta in existenta, in continuare, a amplasamentului la starea actuala, fara investitie, care prezinta urmatoarele: avantaje:

exista un acces facil, la teren, din strada; permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab

valorificat economic; asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor

subterane;



Pagina 107 din 140

faciliteaza pescuitul amator. dezavantaje:

este situat intr-o zona protejata; este situat la mare distanta fata de centrul orasului; valoarea economica a terenului ramane scazuta; terenul destinat realizarii investitiei se va antropiza si degrada, in

continuare; nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici; masa vegetala, produsa in zona este nevalorificabila; aspectul amplasamentului nu provoaca atractie pentru turisti; zona inspira teama si nesiguranta turistilor potentiali; in afara miniportului pentru mici ambarcatiuni turistii nu au alte

puncte de atractie in zona si nici facilitati.

B. Alternativa 1 se considera: pastrarea si reabilitarea estacadelor existente in bazinul mic Sulina, prezinta urmatoarele: avantaje:

exista un acces facil, la amplasament, din strada, care permite o aprovizionare ritmica si usoara a zonei turistice cu materii prime, permite desfasurarea fara dificultati a activitatilor de agrement;

este situat la marginea de est a orasului; permite crearea de noi locuri de munca; determina cresterea valorii terenurilor din zona; permite valorificarea superioara a terenurilor in zona; permite valorificarea superioara a luciului de apa al bazinului mic

pentru activitati de agrement; indeplineste conditionarile unei functionari corecte intr-o zona

protejata; aspectul amplasamentului provoaca atractie pentru turisti; zona nu inspira teama si nesiguranta turistilor potentiali; miniportul pentru mici ambarcatiuni va constitui o atractie mare

pentru turisti care vor sosi in zona special pentru a sebucura si de facilitatile de recreere existente.

dezavantaje:

necesita realizarea de racorduri la utilitati: apa, canalizare, electricitate;

necesita o supraveghere a investitiilor realizate impotriva turistilor mai



Pagina 108 din 140

putin educati; potentiale poluari ale solului prin deseurile lasate in urma lor de catre

turisti.

C. Alternativa 2 se considera : demolarea estacadelor existente si constructia unui apuntament nou pe amplasamentul estacadelor, care prezinta urmatoarele: avantaje:

exista un acces facil, la amplasament, din strada, care permite o aprovizionare ritmica si usoara a zonei turistice cu materii prime, permite desfasurarea fara dificultati a activitatilor de agrement;

este situat la marginea de est a orasului; permite crearea de noi locuri de munca; determina cresterea valorii terenurilor din zona; permite valorificarea superioara a terenurilor in zona; permite valorificarea superioara a luciului de apa al bazinului mic

pentru activitati de agrement; indeplineste conditionarile unei functionari corecte intr-o zona

protejata; aspectul amplasamentului provoaca atractie pentru turisti; zona nu inspira teama si nesiguranta turistilor potentiali; miniportul pentru mici ambarcatiuni va constitui o atractie mare

pentru turisti care vor sosi in zona special pentru a sebucura si de facilitatile de recreere existente.

dezavantaje:

necesita o valoare investitionala ridicata; necesita realizarea de racorduri la utilitati: apa, canalizare,

electricitate; necesita o supraveghere a investitiilor realizate impotriva turistilor mai

putin educati; potentiale poluari ale solului prin deseurile lasate in urma lor de catre

turisti. In concluzie, apreciem ca Varianta 1 este cea care, potential, protejeaza mediul inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai sigura in exploatare si se incadreaza recomandarilor Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.



Pagina 109 din 140

Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela toate aspectele privind:

marimea efectului; durata efectului; reversibilitatea efectului; viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare a efectelor,

de unde vom putea viziona concluzia.

Nr crt Factor de mediu Marimea efectului

Durata efectului

Reversibilitatea efectului

Viabilitatea si eficienta

masurilor de ameliorare

Total punctaj

Alternativa zero 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 7 6 6 5 24 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 5 4 6 5 20 5 Mediu social si

economic 2 1 1 2 6

6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40 TOTAL 170

Alternativa unu 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 8 9 9 9 35 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 7 8 8 9 32 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Alternativa doi 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 8 9 9 9 35 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 7 8 8 9 32 5 Mediu social si

economic 8 8 8 7 31


Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand efect zero asupra factorului de mediu S-a ales varianta 3 care prezinta cel mai ridicat punctaj: 227, fata de varianta zero(0), care a prezentat un punctaj inferior: 170. In cazul alegerii variantei zero se considera ca terenul are un potential scazut, iar in timp, terenul se va degrada prin neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie drastica asupra lui pentru a-l ridica la un nivel acceptabil:

Fertilizare chimica masiva; Fertilizare naturala masiva; Irigare permanenta.



Pagina 110 din 140

Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici. 8.2 Analiza dificultatilor Pana la acest moment, beneficiarul/elaboratorul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat de lucrarile proiectului: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea cu exceptia termenelor scurte de executie a evaluarilor. 9 DESCRIEREA EFECTELOR NEGATIVE

SEMNIFICATIVE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI, DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI IN FATA RISCURILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU DEZASTRE RELEVANTE

9.1 Accidente majore naturale 9.1.1 Riscurile de accidente majore si/sau dezastre naturale relevante Amplasamentul pe care se va aplica proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea se afla intro zona in care inundatiile, sunt probabile. Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (Directiva 2007/60/CE) prevede ca pana la 22 decembrie 2015 toate statele membre sa elaboreze Planurile de Management al Riscului la Inundatii (cu raportare la C.E. – 22 martie 2016), pentru toate zonele identificate cu risc potential semnificativ la inundatii, aflate sub incidenta art. 5 al Directivei (raportate la C.E. in martie 2012), pentru care, de altfel, s-au elaborat harti de hazard si de risc la inundatii, in conformitate cu Articolul 6 al Directivei (harti raportate la C.E. in martie 2014). Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si managementul riscului la inundatii, zona studiata prezinta urmatoarele cacarteristici:

Zonele inundabile — ce pot fi acoperite de apa, pentru un grad de asigurare de 10%, ocupa o suprafata semnificativa in cadrul teritoriului studiat;



Pagina 111 din 140

Harta de hazard la inundatii reprezinta extinderea zonelor potential inundabile, inclusiv adancimile pentru viituri al caror debit maxim este caracterizat de probabilitatea de depasire de 10%, adica o probabilitate mare de depasire. Harta de hazard poate constitui un suport decizional, pentru intocmirea planurilor de management la inundatii, constientizarea populatiei si alte scopuri cu caracter general. Conform acestei harti teritoriul administrativ al orasului Sulina este supus unui hazard semnificativ. Adancimea apei in cazul producerii unor inundatii cu asigurare de 10% nu depaseste in cea mai mare parte a teritoriului 0.5 m. Zona propriu-zisa a orasului nu este afectata deoarece este protejata de diguri;

Harta de risc la inundatii indica pentru zonele inundabile, in diverse scenarii (la diverse probabilitati de depasire a debitului maxim), pagubele materiale si umane potentiale, in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cu referire la numarul aproximativ de locuitori potential afectati; activitatile economice vulnerabile din zona potential afectata (inclusiv infrastructura); surse importante de poluare, zonele protejate potential afectate identificate, alte informatii utile, obiective culturale etc.

In acest caz ca si in toate celelalte Managementul Situatiilor de Urgenta se asigura de catre componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, potrivit prevederilor OUG Romaniei nr. 1/2014 privind unele masuri in domeniul managementului situatiilor de urgenta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea OUG nr. 21/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordinului Comun al Ministrului Administratiei si Internelor si Ministrului Mediului si Padurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice, poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera”. Structurile de interventie, sunt compuse din:

Sistemele de Gospodarire a Apelor / Sisteme Hidrotehnice independente, care au fost constituite, la nivel de judete, formatii de interventie operativa (utilaje si personal);

Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta cu personal specializat in interventii pe perioada situatiilor de urgenta generate de inundatii;

Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta (personal si utilaje minime de interventie).



Pagina 112 din 140

La nivelul Orasului Sulina, prin HCL a fost contituit un Comitet Local pentru Situatii de Urgenta pentru a administra astfel de situatii. 9.1.2 Efectele negative semnificative preconizate ale proiectului asupra

mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor In situatia in care, potential, va avea loc un stfel de accident major natural, toata infrastructura construita prin proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea se va afla sub ape, cel putin 0,5 m, fapt care va conduce la compromiterea intregii investitii. Prin urmare, in acest caz valorile, care insumeaza 19 126 988 +TVA lei, investite in acest amplasament vor fi compromise in proportie de 100%. Trebuie amintit ca un astfel de eveniment istoric semnificativ a mai avut loc in anul 1998 in ianuarie cand viitura de pe Bratul Sulina a inundat o parte a Orasului Sulina.. Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului, precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratorului care supravecheaza investitia. 9.2 Accidente majore provocate de om 9.2.1 Riscurile de accidente majore si/sau dezastre relevante provocate de om Din varii motive riscul de incendiu provocat de om este probabil si pe teritoriul destinat investitiilor cuprinse in proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea. Asigurarea exploatarii instalatiilor si obiectivelor se bazeaza, in principal, pe lipsa oricarei surse de foc. Organizarea si desfasurarea autoapararii necesita includerea in programul de masuri de aparare impotriva incendiilor intocmit de compartimentul de aparare impotriva incendiilor al societatii care va administra investitia, a unor masuri tehnice specifice acestei activitati. Sursa de apa pentru incendiu exterior si interior va fi alimentata din reteaua de incendiu exterior. Sursa de apa va fi apa din Dunare prin prize de apa prevazute cu sorb si camine pentru cuplarea motopompelor mobile.



Pagina 113 din 140

Motopompele mobile se vor stoca in cladirea AZL. Reteaua de alimentare cu apa a hidrantilor exteriori si a hidrantilor de gradina va fi executata cu teava PIED, PN 10, De 110 mm. Hidrantii de incendiu exterior, supraterani, DN 80 mm, si hidrantii de gradina de pe reteaua noua de apa se vor amplasa conform Normativ I9 – 2013. Pentru interventii de la exterior in caz de incendiu s-au prevazut pichete PSI echipate complet, pichete ce se amplaseaza la exterior. Pentru astfel de cazuri si pentru minimizarea efectelor lor sunt prevazute dotari de inverventii in caz de incendiu Pentru amenajarea in aer liber si pentru cladirile celor doua grupuri sanitare au fost prevazute dotari PSI pentru prima interventie in caz de incendiu, care au rolul de a localiza si stinge un eventual incendiu. Numarul si tipul stingatoarelor precum si agentul de stingere utilizat s-au determinat functie de natura si cantitatile materialului combustibil existent, in conformitate cu P118-99, OMAI 163/2007. Dotarile vor fi utilizate pentru localizarea si stingerea unor inceputuri de incendiu, prin actionare manuala, de catre personalul angajat aflat la locul de munca. Se vor utiliza :

stingatoare portative cu spuma 6 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);

stingatoare portative cu pulbere 6 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);

stingatoare portative cu CO2 5 kg (utilizate la incendii de echipamente si instalatii electrice);

stingatoare carosabile cu spuma 50 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);

stingatoare carosabile cu pulbere 50 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);

panou de incendiu de exterior. Nu exista si instalatii stingere cu hidranti exteriori. Zona de agrement Sulina fiind o ‘’amenajare in aer liber’’, cu capacitate mai mica de 1.000 persoane, conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118-99, se incadreaza in categoria amenajarilor pentru care nu este obligatorie echiparea cu hidranti exteriori. Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii incendiilor.



Pagina 114 din 140

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea interveni in caz de incendiu. Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire va fi instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate in dotarea careului respectiv. In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma sau pulbere si CO2. 9.2.2 Efectele negative semnificative preconizate ale proiectului asupra

mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor provocate de om

La nivelul orasului Sulina exista planuri generale si zonale pentru situatii de risc cu responsabili si responsabilitati si care sunt puse in aplicare in situatii care o cer. In situatia normala, de executare a lucrarilor de constructii-montaj, nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator, prin aparitia unor incendii accidentale. Actionarea in timpul activitatii de constructii-montaj se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare si a unei organizari si discipline riguroase a muncii. Acelasi lucru se intampla si in perioada de exploatare a investitiei intitulate „Infrastructura de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea. In situatia normala nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator, prin aparitia unor incendii accidentale. In situatia in care, potential, va avea loc un stfel de accident major datorat actiunii umane, toata infrastructura, sau zone ale acesteia, construita prin proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea se va distruge total sau partial, functie de exitinderea dezastrului prin incendiere. Prin urmare, in acest caz valorile, care insumeaza 19 126 988 +TVA lei, investite in acest amplasament vor fi compromise in proportia distrugerilor care au avut loc, potential. Focul si fumul degajate in timpul incendiului pot afecta mai mult sau mai putin vegetatia si fauna protejata din zona. Dezastrul determinat de izbucnirea unui incendiu pe teritoriul proiectului se poate extinde datorita vantului sau a altor factori si asupra teritoriilor vecine protejate si asupra constructiilor partii de est a orasului Sulina.



Pagina 115 din 140

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului, precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratorului care supravecheaza investitia. 10 REZUMAT NETEHNIC 10.1 Amplasament Amplasamentul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” este situat in:

intravilanul orasului Sulina, judetul Tulcea in U.T.R., conform PUG si a avizului nr. 7007/25.06.2018 emis de primarul orasului Sulina,

iar proprietatea terenului pe care se va implementa proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” este:

domeniul public al Judetului Tulcea, in cota actuala de 1/1, in administrarea AZL Sulina R.A. conform avizului nr. 3484/25.06.2018 emis de primar. In zona de protectie a monumentului istoric Farul vechi, inscris in lista monumentelor istorice la pozitia 527, cod LMI – Tl-II-m-A-06013 pentru amenajarile hidrotehnice si portuare ale Comisiei Europene a Dunarii de la Sulina – bazinul mic portuar si bazinul mare portuar a fost declansata procedura de clasare in Lista Monumentelor Istorice din Romania, conform adresei nr. 1305/15.02.2018 a Directiei Judetene pentru Cultura Tulcea cu nr. 2200.15.02.2018.

Terenul care face obiectul proiectului “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”este situat in intravilanul orasului Sulina, denumit UTR „H” si cuprinde:

zona cai de circulatii navale si amenajari aferente; zona pentru gospodarie comunala; zone pentru echipare tehnico-edilitare.

Terenul este neutilizat, in prezent. Terenul este invecinat cu:

La sud: Strada Republicii Sulina; La vest: Complex Hotelier Sulina; La est: Drum acces Bazinul Mare AZL; La nord: fluviul Dunarea – Bratul Sulina.



Pagina 116 din 140

10.2 Descrierea activitatii In contextul Strategiei de Dezvoltare Durabila a orasului Sulina, obiectivul general al proiectului „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina„ este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca. Proiectul va contribui la valorificarea potentialului uman al comunitatii locale, cu precadere a grupurilor vulnerabile care se confrunta cu deficiente in capacitatea proprie de a dezvolta acele competente sociale, profesionale, culturale, etc. cu care sa faca fata ritmului de dezvoltare locala si contextului specific turistic al orasului Sinaia. Acest context este sub presiunea unei permanente piete turistice in schimbare de preferinte, de cerinte privind infrastructura si serviciile turistice, ceea ce implica pentru comunitatea locala din Sulina o flexibilitate si adaptablitate maxime din partea nu numai a fortei de munca, ci a intregii societati. Analizand potentialul cultural si natural al orasului Sulina, strategia de dezvoltare a judetului pe termen mediu, identifica revigorarea turismului ca promotor al dezvoltarii economice si sociale a judetului. In acest context, proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, vizeaza un program de dezvoltare integrata a zonei. Realizarea planului poate oferi posibilitati multiple de agrement, atat pentru turistii de week-end, cat si pentru petrecerea vacantelor. Diferitele moduri de recreere ar putea stimula si atrage diferiti agenti economici care presteaza activitati in domeniul turistic, comercial, de transport, telecomunicatii, etc. Obiectivele acestui proiect sunt:

3. Reabilitarea si extinderea bazinului mic la o suprafata de 34 641 m2, identica cu zona de acostare publica;

4. Realizarea si echiparea tuturor zonelor de agrement. In total investitia se compune din 8 zone de agrement, fiecare cu specificul ei.

Obiectivele proiectului „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” urmarite in cadrul documentatiei constau in:

respectarea reglementarilor zonei protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

corelarea cu hartile de risc la inundatii elaborate de Administratia Nationala Apele Romane;

relationarea cu obiectivele si masurile prezentate in Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea 2014 – 2020;



Pagina 117 din 140

valorificarea potentialului natural si antropic, economic si uman pe teritoriul studiat;

stabilirea si dezvoltarea zonelor functionale; delimitarea zonelor construibile; stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de

construire; modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; mentionarea obiectivelor de utilitate publica; stabilirea modului de utilizarea a terenurilor si conditiilor de realizare a

constructiilor in conformitate cu prevederile R.L.U./R.G.U. Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se elaboreaza in scopul:

stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului studiat;

utilizarii rationale si echilibrate a teritoriului studiat in paralel cu restrictiile zonei protejate;

precizarii influentelor riscurilor naturale (inundatii) asupra teritoriului studiat;

fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica in teritoriul mentionat;

corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea teritoriului studiat;

integrarii in procesele de dezvoltare a potentialului antropic si natural, inclusiv integrarea in contextul suprateritorial;

realizarii investitiilor propuse cu costuri cat mai reduse si cu pastrarea indicatorilor specifici criteriilor de dezvoltare durabila;

asigurarii suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;

asigurarii criteriilor de functionalitate, complexitate, stabilitate, siguranta, eficienta tehnica si economica.

Valoarea totala a investitiei este de 19.126.988 lei (fara TVA). Durata de executie a obiectivului de investitii este de 21 luni.



Pagina 118 din 140

10.3 Prognoza impactului 10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei Protectia apelor subterane din panza freatica si a apelor de suprafata impotriva contaminarii acestora de componentii petrolieri scursi de la rezervoarele de combustibil ale autovehicolelor se va realiza prin utilizarea de utilaje verificate tehnic si bine intretinute. Prognoza impactului asupra apei in timpul exploatarii investitiei In timpul functionarii investitiei, daca se respecta regulile de exploatare a proiectului, nu se emit substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport ape uzate; neetanseitati ale unor zone de racord.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ. 10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer Prognoza impactului asupra aerului in timpul realizarii obiectivelor propuse prin proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitieiilor: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile de poluare. Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiilor vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului. La terminarea lucrarilor aceste emisii vor disparea. Prognoza impactului asupra aerului in timpul exploatarii investitiei In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de catre mijloacele auto cu motoare cu ardere interna. In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.



Pagina 119 din 140

10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei proiectului In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si subsolului este minim. Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate. Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii investitiei In cazul unei exploatari normale, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea configuratiei solului in amplasament. 10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei investitiei In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului este minim. Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii investitiei In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a subsolului. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea configuratiei subsolului, in amplasament. De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de activitati diverse. 10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul lucrarilor de constructii montaj In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.



Pagina 120 din 140

In timpul constructiei obiectivului toate speciile de fauna (insecte, toate vertebratele) se vor retrage in zonele invecinate, unde vor gasi conditii prielnice de existenta. Avand in vedere structura vegetatiei, precum si componenta faunistica (in principal, specii comune), prezenta in zona perimetrului studiat ca si in zona adiacenta putem concluziona ca biodiversitatea prezenta are o valoare conservativa redusa, speciile identificate fiind fara valoare genetica pentru biodiversitatea ariilor protejate si aprecia ca impactul asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ, fara urmari pe termen lung asupra florei si faunei locale, pe durata derularii Proiectului. Activitatea de constructii montaj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice este nesemnificativ. Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul exploatarii investitiei Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice este nesemnificativ. Activitatea de exploatare a investitiei – potential - nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile protejate/neprotejate, cu/fara importanta economica. Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor. 10.3.6 Prognoza impactului zgomot In perioada de executare a lucrarilor de investitie Principalele potentiale surse de zgomot si vibratii rezulta de la activitatea de constructii-montaj de la utilajele de transport care tranziteaza incinta amplasamentului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de executare a investitiei, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt. Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor exista doar pe perioada de executare a activitatilor de constructii-montaj si vor fi reprezentate de:

functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului; functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice; manipularea materialelor de constructie.

Toate aceste activitati vor avea un caracter temporar.



Pagina 121 din 140

In perioada de exploatare a investitiei In aceasta faza singura sursa potentiala de zgomot o constituie motoarele electrice ale pompelor de vehiculat apa fantanilor arteziene si ale ventilatoarelor de aer care emit zgomot sub nivelul impus prin reglementari nationale. 10.4 Gospodarirea deseurilor Deseuri rezultate in timpul constructiei lucrarilor proiectate Tipurile de deseuri generate pe amplasament, in timpul lucrarilor de constructii montaj, sunt:

Deseuri de la dragare, cod 17 05 06. Materialul dragat – rezultat din activitatile de amenajare a bazinului mic - va fi folosit ca material de umplutura pentru digul de nord, mol si/sau pentru platforme in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia. In cazul in care nu se poate folosi ca material de umplutura acesta va fi transportat in zonele indicate de catre AFDJ ca sunt propice pentru a fi folosite in acest scop;

Deseurile menajere, cod 20 03 01 - vor fi colectate , in pubele din PVC, amplasate in spatiul special amenajat in cadrul organizarii de santir de pe amplasamentul obiectivului respectiv.

Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat, pe baza de contract.

Deseuri provenite din constructii si demolari cod 17 01 07, provenite de la realizarea diverselor constructii prevazute in PUZ. Acestea se vor depozita in cadrul organizarii de santier si va fi colectat de firme autorizate;

Deseuri metalice provenite din constructii si demolari, cod 17 04 05 si 17 04 07. Acestea vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija firmei constructoare in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare.




ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente



Pagina 122 din 140

preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc., cod 15 01 02;



Deseuri rezultate in timpul exploatarii investitiei Tipurile de deseuri generate pe amplasament, in timpul exploatarii investitiei, sunt:

Deseurile menajere, cod 20 03 01 - vor fi colectate , in pubele din PVC, amplasate in spatiul special amenajat in cadrul organizarii de santir de pe amplasamentul obiectivului respectiv. Eliminarea deseurilor menajere se face printr-un operator economic autorizat, pe baza de contract.

Deseuri metalice, cod 20 01 40. Acestea vor fi evacuate de pe amplasamente prin grija administratorului amplasamentului in vederea procesarii sau predarii la centre speciale de colectare, reciclare.







10.5 Masuri de diminuare a impactului Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de diminuare a impactului precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratorului care supravecheaza investitia.



Pagina 123 din 140

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratorului care supravecheaza investitia. Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de prevenire si control:

respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor, utilajelor si echipamentelor;

operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale.

Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea valorificarii /eliminarii prin firme autorizate. In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate;

colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa. Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer Masuri de diminuare a impactului, in timpul constructiei Functionarea vehiculelor se face cu utilizarea de motoare termice care au fost aprobate pentru functionare pe teritoriul Romaniei, fara a fi necesare prevederea suplimentara de instalatii de retinere a poluantilor. Se pot mentiona urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra aerului:

folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor de

transport auto; udarea cailor de transport pe care circula autocamioanele, in vederea

reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.



Pagina 124 din 140

respectarea stricta a tehnologiei de constructie. Masuri de diminuare a impactului, in timpul exploatarii investitiei Pentru limitarea potentialelor emisii de gaze in atmosfera se vor face monitorizari ale imisiilor. Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului precum si urmarirea realizarii lor revine administratorului care supravegheaza investitia Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol Pentru protectia solului, suprafata amplasamentului va fi partial decopertata cu depozitarea stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor, acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea constructiilor. Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu proiectul. La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa terminarea lucrarilor. Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului administratorului care supravegheaza investitia. 10.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Se creeaza conditii favorabile punerii in valoare si valorificarea tuturor aspectelor culturale locale, care fac/nu fac parte din patrimoniul cultural local, national, sau international. 11 CONCLUZII SI RECOMANDARI 11.1 Concluzii 1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.



Pagina 125 din 140

2. Factor de mediu: aerul Utilizarea, in procesul de constructii-montaj mijloace auto si utilaje cu motoare cu ardere interna determina aparitia de emisii de gaze arse, pe perioada executarii constructiilor, dar nu si in perioada de exploatare a investitiei. Poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa. 3. Factori de mediu: solul si subsolul Activitatea de constructii-montaj poate produce un impact minor asupra solului si mai putin a subsolului, prin lucrarile de decopertare si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor de amenajare. In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca impactul produs asupra solului si subsolului este minim. 4. Factori de mediu: flora si fauna Activitatea de constructii-montaj se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa. Amenajarea spatiilor verzi vor avea girul specialistilor in domeniu astfel incat nu va modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile protejate/neprotejate, cu/fara importanta economica. Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor. 5. Sanatatea populatiei Avand in vedere faptul ca activitatea de constructii-montaj se va desfasura in conditiile prescrise in proiect astfel incat nu se conduce la poluarea semnificativa a mediului, se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ. In concluzie, in conditiile respectarii proiectului de ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” si a tuturor masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de aceasta activitate asupra mediului este redus. Deoarece amplasamentul pe care se va realiza proiectul ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” este inclus in suprafata pe care s-a realizat cartarea habitatelor si a speciilor de interes comunitar in vederea realizarii PUZ Sulina, se pot emite urmatoarele concluzii:



Pagina 126 din 140

A. Ca urmare a cartarii habitatelor si a speciilor de interes comunitar, pe

amplasamentul proiectului,”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, au fost identificate tipuri de formatiuni vegetale lipsite de valoare conservativa: tufarisuri dominate de Elaeagnus angustifolia – salcioara (colorate in maron inchis pe harta), tufarisuri dominate de Tamarix ramosissima – catina rosie (colorate cu maron deschis pe harta), pajisti ruderalizate, intens pasunate, lipsite de valoare conservativa (colorate cu albastru), stufarisuri (colorate cu violet inchis) la iesirea din Bazinul Mic.

B. Nu au fost identificate in zona de interes, specii de plante de interes conservativ.

C. Pajistile ruderalizate (colorate in albastru pe harta) sunt populate cu specii ierboase, in marea lor majoritate ruderale si segetale, cu prezenta doar sporadica a arbustilor. Ruderalizarea acestor pajisti s-a petrecut in timp, in mare parte ca urmare a pasunatului, a balegarului si a tasarii solurilor de catre vite si cai. Aceste tipuri de pajisti sunt lipsite de valoare conservativa. Mai ales in zona sud-estica a Bazinului Mare pe aceste pajisti sunt depozitate gunoaie care au favorizat dezvoltarea masiva a plantelor ruderale si segetale (buruieni). Igienizarea acestor terenuri este recomandata.

D. Stufarisurile (fitocenoze dominate de Phragmites australis) sunt prezente in zona de contact cu Dunarea (bratul Sulina a Bazinului Mic si Bazinului Mare, si doar izolat pe alte suprafete inundabile, inmlastinite. Nu prezinta valoare conservativa; Cu toate acestea, recomandam mentinerea stufarisului la gurile celor 2 bazine (daca este posibil) atat din ratiuni estetice cat si ca zona de cuibarit pentru pasari.

E. Specia Centaurea pontica este prezenta la periferia orasului Sulina, pe

marginea drumului de acces catre plaja, mai ales in zona Cimitirului Cosmopolit (vechi), dar nu si in zona de interes si de aceea nu apare localizata pe harta.

F. Pe malurile bazinului mic si a canalului de legatura cu Dunarea, precum si in

zona invecinata Dunarii, se intalneste o vegetatie palustra, reprezentata de asociatii vegetale tipice.

G. Tufarisurile din zona de interes sunt formate de regula dintr-un amestec de

specii, ceea ce a facut ca procesul de cartare sa fie dificil. Diferentierea tufarisurilor in vederea cartarii lor s-a facut in functie de specia dominanta –



Pagina 127 din 140

Elaeagnus angustifolia sau Tamarix ramosissima (cu abundenta-dominanta de peste 70%.

H. Terenurile cu amenajari utilitare (colorate in galben pe harta) sunt zone

locuite sau cu mici obiective industriale, dar si gradini, livezi (ingradite sau nu) sau suprafete cu resturi de fundatii si cladiri. Igienizarea acestor terenuri este recomandata.

I. Valoarea conservativa redusa a faunei, dar si a vegetatiei de pe amplasament si din zona adiacenta implementarii proiectului se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate.

J. Proiectul nu are legatura directa si nu este necesar pentru modificarea

managementului conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar.Pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate autoritatile locale ale localitatii Sulina, precum si autorii documentatiilor care au stat la baza intocmirii proiectului, au tinut cont, au recomandat si urmeaza sa se aplice o serie de masuri:

aplicarea prevederilor din proiect in asa fel incat sa nu se reduca suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

aplicarea prevederilor din proiect in asa fel incat sa nu conduca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

aplicarea prevederilor din proiect in asa fel incat sa nu aibe impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

aplicarea prevederilor din proiect in asa fel incat sa nu produca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

K. Starea de conservare a ariilor naturale protejate este data de totalitatea

factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care ii poate afecta pe termen lung: raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci cand sunt indeplinite conditiile:

arealul natural al habitatului si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;

habitatul are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare;



Pagina 128 din 140

speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila (asa cum aceasta este definita in continuare);

habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate avand in vedere ca obiectivele planului sunt amplasate in afara habitatelor prioritare.

L. In urma monitorizarii arealului implicat in implementarea planului propus si

a habitatelor invecinate specifice ariei naturale protejate se constata o stare de conservare favorabila a speciilor de interes conservativ pe fondul factorilor ce actioneaza asupra integritatii ariei naturale protejate si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar. Starea se considera „favorabila” deoarece sunt indeplinite conditiile:

datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul apropiat;

exista un areal suficient de vast pentru ca populatiile speciilor caracteristice sa se mentina pe termen lung.

M. Realizarea obiectivelor propuse in proiect nu va distruge relatiile

structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora. Starea se considera „favorabila” deoarece sunt indeplinite conditiile.

Ca o concluzie generala si finala putem afirma ca implementarea obiectivelor propuse prin proiectului ”Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”:

nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si nu va avea nici un efect direct asupra speciilor protejate din compozitia ariilor naturale protejate;

obiectivele prevazute in prezentul plan nu vor produce fragmentari ale habitatelor;

suprafetele efectiv afectate de implementarea proiectului nu reprezinta habitate de interes comunitar, au o valoare de conservare redusa si o capacitate de regenerare mare datorita prolificitatii speciilor si suprafetei mari de intindere.

prin urmare, evaluatorul recomanda emiterea Acordului de mediu pentru proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina”, judetul Tulcea.



Pagina 129 din 140

11.2 Recomandari A. Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii este nesemnificativ, nu se

impun, ca necesare, masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu, totusi, se recomanda un minim de masuri:

respectarea cu strictete a desfasurarii activitatilor legate de implementarea proiectului numai in interiorul suprafetei aprobate;

circulatia autovehiculelor se va face strict pe drumurile existente; nu se vor mai crea alte rute de transport – sub nici o motivatie -, in afara

celor aprobate; nu se vor creea depozite intermediare de materiale; nu se vor face interventii mecanice, schimburi de ulei la motoarele

utilajelor si nici alimentari ale acestora, in interiorul amplasamentului aprobat pentru investitie;

mentinerea echipamentelor si a utilajelor in cea mai buna stare tehnica pentru a preintampina scurgerile accidentale de combustibili sau lubrefianti, pe sol sau in apa.

Pe parcursul implementarii proiectului se va avea in vedere respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu toate modificarile si completarile ulterioare, si anume: a) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane,

sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a

exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau

distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

b) Pentru toate speciile de pasari, sunt interzise:



Pagina 130 din 140

uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau

oualor din natura; culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de

crestere si de migratie; detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si

capturarea; comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii

acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.

B. Toate activitatile specifice implementarii proiectului se vor desfasura strict in

perimetrul aprobat. Se interzice executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei protejate.

C. Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate

amplasamentului aprobat.

D. Daca se intalnesc, accidental, taxoni disparati ai speciilor protejate pe suprafata destinata proiectului, acestia vor fi relocati intr-o zona ca este mai abundenta in aceasta planta, sau acolo unde este sugerat de catre INCDDD Tulcea.

E. Aducerea habitatelor intr-o stare favorabila de conservare, prin eliminarea

speciilor invazive si colonizatoare precum Aeleagnus angustifolia - (salcioara) si Tamarix ramosissima – catina rosie, din perimetrul investitiei si zonele imediat invecinate.

F. Semnalizarea cu panouri indicatoare catre habitatele de interes comunitar

prezente in zonele invecinate acestui proiect.

G. Se recomanda semnalizarea cu panouri indicatoare a speciile protejate aflate in zonele invecinate, cu informatii specifice pentru fiecare.

H. Interzicerea accesului turistilor in afara traseelor marcate.

I. Reconstructie ecologica prin eliminarea specie competitoare de Tamarix

ramosissima – catina rosie in favoarea specie protejate de Hippophae rhamnoides - catina alba.



Pagina 131 din 140

J. In zonele construite amenajarea aleilor si a drumurilor de acces turistica sa

se faca cu materiale traditionale – piatra sparta, etc.

K. Se recomanda mentinerea stufarisului la gura bazinului mic (daca este posibil) atat din ratiuni estetice cat si ca zona de cuibarit pentru pasari.

L. Se recomanda igienizarea terenurilor prin ridicarea tuturor gunoaielor

depozitate ilegal pe aceste suprafete. Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidentala, sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii, sau chiar concomitent cu acestea. A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara. Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului; respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului; folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante

poluante in timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele admise.

Se fac urmatoarele recomandari pentru beneficiar: respectarea stricta a exploatarii investitiei; respectarea stricta a masurilor de diminuare a impactului asupra mediului

recomandate in Raportul de evaluare a impactului asupra mediului. 12 BIBLIOGRAFIE [1] STAS 1478/1990, Alimentari cu apa la constructii civile si industriale; [2] Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare modificat prin Legea 104/28.07.2011 si Legea 188/26.07.2018;



Pagina 132 din 140

[3] Legea 10/24.01.1995, privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate, la executia lucrarii, cu modificarile si completarile din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 6/2018 si din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 84/2018;

[4] Hotararea Guvernului Romaniei nr 766/10.12.1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii cu modificarile cuprinse in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 675/2002, in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 102/2003, in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1231/2008 si in Hotararea Guvernului Romaniei nr.750/2017;

[5] Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului – P 118/1999;

[6] Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/30.01.2000, privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, cu modificarile si completarile ulterioare;

[7] Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 49/06.09.2016;

[8] Directiva nr. 2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului;

[9] Legea nr. 422/18.07.2001, privind protejarea monumentelor istorice cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 938/20.11.2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

[10] Legea 73/15.04.2015, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

[11] Hotararea Guvernului Romaniei nr 675/11.07.2002, privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/10.12.1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

[12] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile aduse prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 210/19.03.2007;

[13] Legea nr. 42/29.01.2003, privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 76/27.06.2002, pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/19.04.2001, privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura;

[14] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 2151/30.11.2004, privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

[15] Legea 293/10.12.2018, privind reducerea emisiilor nationale de anumiti poluanti atmosferici;



Pagina 133 din 140

[16] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului cu toate modificarile si completarile ulterioare;

[17] Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 161/16.02.2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;

[18] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile, cu modificarile aduse de Hotararea Guvernului Romaniei nr. 601/12.07.2007;

[19] Legea nr. 265/29.06.2006, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

[20] Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor republicata in 03.05.2019;

[21] Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/14.07.2006 modificata si completata prin Legea 51/2012, Legea 187/2012, Legea 198/2018 si Legea 203/2018;

[22] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006, privind Cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca, modificata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.359/01.06.2015;

[23] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006, privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

[24] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006, privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

[25] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006 privind securitatea si sanatatea in munca modificata si completata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010, Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1242/2011 si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 767/2016;

[26] Legea nr. 407/22.11.2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu toate modificarile si completarile ulterioare;

[27] SR 1343-1/iunie 2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati;

[28] Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007, privind aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

[29] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 877/2018, privind adoptarea Strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila a Romaniei 2030;

[31] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile ulterioare;



Pagina 134 din 140

[32] Legea nr. 197/13.07.2007, pentru modificarea si completarea Legii vanatorii

si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/22.11.2006; [33] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

[34] Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania, modificata prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor 2387/29.11.2011 si Anexa din 29.11.2011;

[35] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 23/10.03.2008, privind pescuitul si acvacultura, cu toate modificarile si completarile ulterioare;

[36] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 750/19.10.2017 pentru modificarea anexei nr. 5 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii la Hotararea Guvernului Romaniei nr 766/10.12.1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

[37] Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 7/13.05.2016, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile ulterioare impuse prin Legea 95/2016, Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/2018, Legea 148/29.06.2018, Legea 158/12.07.2018, Legea 75/19.07.2018;

[38] Legea nr. 215/10.11.2008, pentru modificarea si completarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/22.11.2006;

[39] Ordinul Ministrului Mediului nr. 979/10.07.2009, privind introducerea de specii alohtone, interventiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene prevazute in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/ 29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, pe teritoriul national;

[40] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 164/19.11.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului, cu modificarile date de Legea 226/21.07.2013;

[41] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19/13.01.2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;



Pagina 135 din 140

[42] Legea nr. 292/10.12.2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice si private asupra mediului; [43] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 102/03.12.2010, pentru

modificarea si completarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/22.11.2006;

[44] Legea 49/07.04.2011, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr 57/20.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

[45] Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator, modificata de Hotararea Guvernului Romaniei nr. 336/2015, de Hotararea Guvernului Romaniei nr. 806/2016 si Legea 203/24.08.2018;

[46] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, privind modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania;

[47] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 58/16.10.2012, privind modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului si padurilor, modificata de Legea 117/28.04.2013;

[48] Manual “Alimentarea cu apa”, Paslarasu I si Rotaru V ; [49] Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor; [50] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/12.03.2018, pentru

modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului; [51] Legea 278/01.11.2013, privind emisiile industriale, modificata de Ordonanta

de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 101/2017 si Legea 203/ 24.08.2018; [52] Directiva nr. 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor

de fauna si flora salbatica (Directiva Habitate); [53] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 31/04.06.2014, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

[54] Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 20/29.08.2014, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, modificata de Legea 73/18.04.2015;

[55] Botnariuc N., A.Vadineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti;



Pagina 136 din 140

[56] Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of

conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566;

[57] Fira V., Nastasescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti;

[58] Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta;

[59] Ionescu V. (1968) – Vertebratele din Romania, Ed. Acad. RSR, Bucuresti; [60] Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.;

Mihailescu, S. - Lista rosie a plantelor superioare din Romania, in Studii, sinteze, documentatii de ecologie, PI, 1994;

[61] Rugina, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romania, Ed. Universitatii ” Alexandru Ioan Cuza” Iasi, 2003;

[62] Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotica si caracterizarea ecologica a fitocenozelor din Romania, Ed. CONPHIS, 2001;

[63] Constantin Parvu, Universul plantelor, Ed. Enciclopedica, editia III, Bucuresti 2000;

[64] I.Prodan, Al. Buia, Flora mica ilustrata a Romaniei, Ed. Agro-silvica, Bucuresti, 1966;

[65] Catalogul habitatelor, speciilor si siturilor Natura 2000 in Romania, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, 2013;

[66] Atlas al speciilor de pasari de intere comunitar din Romania, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor – Directia Biodiversitate, 2015;

[67] www.animale-salbatice.ro; [68] en.wikipedia.org; [69] Marius Fagaras , Cartarea habitatelor si a speciilor de interes comunitar in

vederea realizarii PUZ AZL Sulina, mai 2019; [70] Doroftei et al.,Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul de realizarea

lucrarilor de imprejmuire a obiectivului “Amenajare plaja Sulina”, Tulcea, 2014;

[71] Vasile Otel si al., INCDD, Monitorizarea si evaluarea starii biodiversitatii din R.B.D.D. pentru fundamentarea masurilor de protectie si conservare, Tema nr. A3, 2000;

[72] Vasile Otel si al., INCDD, Monitorizarea si evaluarea starii biodiversitatii din R.B.D.D. pentru fundamentarea masurilor de protectie si conservare, Tema nr. A4, 2000;

[73] Vasile Otel si al., INCDD, Evaluarea starii si evolutiei genofondului salbatic din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, elaborarea masurilor de protectie si conservare, Tema A14, Faza I, martie 2002;



Pagina 137 din 140

[74] Vasile Otel si al., INCDD, Evaluarea starii si evolutiei genofondului salbatic

din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, elaborarea masurilor de protectie si conservare, Tema A14, Faza III, septembrie 2002;

[75] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1248/24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

[76] Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/CEE) din 25.04.1979, referitoare la conservarea speciilor de pasari;

[77] Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 25/13.03.2019; [78] Studiu Geotehnic, Carmen Geoproiect Bucuresti, octombrie 2018; [79] Planul urbanistic general, Oras Sulina, Judetul Tulcea, Memoriu General,

2019; [80] Planul de Management al Riscului la Inundatii – Fluviul Dunarea; [81] Planul National de Management actualizat aferent portiunii din bazinul

hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei;

[82[ Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 1/19.02.2014, privind unele masuri in domeniul managementului situatiilor de urgenta, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 21/2004, privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 87/18.12 2014 si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 89/30.12.2014;

[83] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 87/18.12 2014, pentru stabilirea unor masuri privind situatia juridica a unor bunuri din domeniul public si privat al statului, aflate in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", a unor masuri privind managementul situatiilor de urgenta, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;

[84] Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 89/30.12.2014, pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul managementului situatiilor de urgenta si al apararii impotriva incendiilor;

[85] Legea 170/04.07.2014, privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 89/30.12.2014, pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul managementului situatiilor de urgenta si al apararii impotriva incendiilor;



Pagina 138 din 140

13 ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE CI in RNESPM pozitia 406/2016-RM-RIM-BM-RA; CI in RNESPM pozitia 406/2018-EA;

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE Certificat de Urbanism nr. 118/7007/19.07.2018; Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr.

835/18.01.2019; Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr.





9062/24.05.2019; Scrisoarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii privind

indrumarul din 24.05.2019; Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 25/13.03.2019, eliberat de Administratia

Nationala „Apele Romane”; Fisa tehnica, Aviz pentru amplasament 1914/07.02.2019 AQUASERV; Aviz 10/CH/12.02.2019, eliberat de Administratia Fluviala a Dunarii de

Jos, RA Galati; Aviz favorabil nr. DT/9114 din 16.01.2019, eliberat de M ApN – Staul

Major al Apararii; Negatia 393/21.01.2019, emisa de CN Administratia Porturilor Dunarii

Maritime SA Galati; Fisa F1 Pavilion grup sanitar; Fisa F2 chiosc recreere octogonal; Fisa F3, Pergola lemn panouri traforate, scara 1:100; Fisa F4 Pavilion Recreere; Fisa F5 Pavilion cuplat recreere; Fisa F6, Pergola cu 7 sectoare, scara 1:100; Fisa F7, Pergola cu chioscuri, scara 1:100; Fisa F8 Foisor belvedere; Fisa F10, Pergola tip ogiva, scara 1:100; Fisa F11, Marea masa picnic, scara 1:100;



Pagina 139 din 140

Fisa F12-1, Loc de joaca - echilibru, scara 1:200; Fisa F12-2, Anexa - Loc de joaca - echilibru; Fisa F13-1, Loc de joaca – incinta nisip, scara 1:200; Fisa F13-2, Anexa - Loc de joaca – incinta nisip; Fisa F14-1 Loc de joaca, relaxare; Fisa F14-2 Loc de joaca, relaxare; Fisa F15 Teren minigolf, scara 1:200; Fisa F16, Panou info, scara 1:100; Fisa F17, Amfiteatrul mic, scara 1:200; Fisa F18, Amfiteatrul mare, scara 1:200; Fisa F19, Esplanada acces, scara 1:200; Profil transversal amenajare insula, scara 1:100; Profil transversal prin estacada, scara 1:100; Amenajarea pasarela de acces existenta, scara 1:20; Profil transversal de tip 1, scara 1:50; Profil transversal de tip 2, scara 1:100; Profil transversal de tip 3, scara 1:100; Dispozitie generala rampa de andocare sectiunea A-A si B-B, scara

1:100; Schema functionala retele apa-canal; Plan zonificare; Schite Arii protejate; Harta: „Cartare vegetatie PUZ Sulina”1; Harta: „Cartare vegetatie PUZ Sulina” 2; Plan de situatie scenariu A, scara 1:1000; Plan de situatie scenariu B, scara 1:1000; Plan de incadrare in zona, scara 1:25000; Plan de situatie, scara 1:500; Plan de retele electrice, scara 1:500; Plan de situatie, apa-canal, scara 1:500; Plan iluminat exterior, scara 1:500; Anexa 1; Anexa 2.

c) IMAGINI

Imagini actuale ale amplasamentului Gunoi pe canalul Sulina; Gunoi pe marginea Portului B; Port B 1; Port B 2; Port B 3;



Pagina 140 din 140

Port B 4. Imagini ale florei si faunei din zona si imprejurimile sale

Accipiter nisus - Uliu pasarar; Anas platyrhynchos - Rata mare; Anser anser - Gasca de vara 1; Anser anser - Gasca de vara 2; Ardea cinerea – Starc cenusiu 1; Ardea cinerea – Starc cenusiu 2; Aythya fuligula – Rata motata 1; Aythya fuligula – Rata motata 2; Bombina bombina – Buhai de balta cu burta rosie; Botaurus stellaris – Buhai de balta; Cai salbatici 1; Cai salbatici 2; Castor fiber – Breb; Chlidonias hybridus - Chirighita cu obraz alb; Ciconia ciconia - Barza alba; Cygnus olor - Lebeda de vara 1; Cygnus olor - Lebeda de vara 2; Cygnus olor - Lebeda de vara 3; Delichon urbica – Lastun de casa; Egretta alba – Egreta mare 1; Egretta alba – Egreta mare 2; Egretta garzetta – Egreta mica 1; Egretta garzetta – Egreta mica 2; Larus cachinnans - Pescarusul pontic; Larus canus – Pescarus sur; Larus melanocephalus – Pescarus cu cap negru; Pelecanus onocrotalus - Pelican comun 1; Pelecanus onocrotalus - Pelican comun 2; Pelecanus onocrotalus - Pelican comun 3; Phalacrocorax carbo - Cormoran mare 1; Phalacrocorax carbo - Cormoran mare 2; Sterna caspia - Pescarita mare; Vipera ursinii - Vipera de stepa,

Imagini generale realizate din drona

Imagine catre Bazinul B si intrarea din Dunare; Vedere catre Cimitirul Cosmopolit, Bazinul mic B si Orasul Sulina; Vedere spre strada Republicii si a Bazinului mic.

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI … · Tulcea”, Scrisoarea Administratiei...

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI … · Tulcea”, Scrisoarea Administratiei...