Postelnicu Sistemul Administratiei Publice

UNIVERISTATEA BUCUREŞTI Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

SSTTRRUUCCUURRAA IINNSSTTIITTUUŢŢIIOONNAALLĂĂ

aa ssiisstteemmuulluuii aaddmmiinniissttrraattiivv ppuubblliicc

ddiinn RROOMMÂÂNNIIAA Moto : Statul este o instituţie de instituţii

Prof.dr. I. Deleanu

- note de curs -

Romeo Paul Postelnicu

- BUCUREŞTI 2005 -

Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.

2

Cuprins

I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională

2. Diferenţieri terminologice : instituţie/autoritate

2. Sistemul administrativ public

II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE. ORGANIZAREA

ŞI FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PUBLICE

1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal al

organizării administrative

2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice de stat la

nivel central şi teritorial: Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte

organe centrale de specialitate, prefectul şi serviciile publice

deconcentrate, comisia consultativă.

3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei locale: autorităţi

comunale şi orăşeneşti - consiliul local şi primarul - şi consiliul judeţean

III. ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL

1. Dreptul constituţional de asociere. Limite

2. Originea, rolul organizaţiilor de tip profesional

3. Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile

publice din România

ANEXE

1. Constituţia României (forma revizuită)

2. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

României şi a ministerelor

3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.

Bibliografie


3

Capitolul I

CLARIFICĂRI CONCEPTUALE 1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională


2. Sistemul administrativ public


4

I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională

Termenul de instituţie provine din limba latină - institutio/institutionis1 - şi

a fost împrumutat în limba română ca neologism din limba franceză - institution.

Conform definiţiei din Dictionnaire Encyclopédique Larousse, institution

înseamnă, în înţelesul pe care îl vom folosi pe parcursul acestui curs, „un ansamblu

de reguli stabilite în vederea satisfacerii unor interese generale”2 , dar şi

„organismul care le va aplica”3. Acesta este sensul juridic. Nu de puţine ori

termenul de instituţie poate avea şi un sens politic4 , care este destul de greu de

diferenţiat de sensul juridic atunci când acesta desemnează un organism5.

Definiţia pe care o regăsim în Dicţionarul explicativ al limbii române -

DEX vine să clarifice polisemia cuvântului prin cele două sensuri de bază pe care

le descrie :

1. organ sau organizaţie de stat care desfăşoară activităţi din domeniul

conducerii statului sau al serviciilor publice;

2. formă de organizare a raporturilor sociale, repetate şi tipizate potrivit

normelor juridice, stabilite pe domenii de activitate.

Primul sens este cel avut în vedere de această lucrare.

Fără a avea pretenţia unei definiţii acoperitoare, vom defini INSTITUŢIA

ca fiind entitatea juridică organizată printr-un act constitutiv în scopul

satisfacerii unor interese generale. Elementele esenţiale ale unei instituţii sunt:

1 Din lat. instituo, ui, utum, uere (in statuo)=a întemeia, a începe. 2 Ex: funcţia publică 3 Ex: Statul, Parlamentul, o fundaţie 4 Ex:instituţii democratice 5 Ex: Guvernul ca instituţie de drept public şi ca instituţie politică


5

scopul,competenţa sau activitatea, structura, sfera relaţională6. Astfel, o instituţie

poate fi atât o organizaţie de drept privat, cât şi un organism de drept public. În

sens restrâns este folosită în sintagma INSTITUŢIE PUBLICĂ care desemnează

un organ al administraţie publice centrale sau teritorial, de regulă, doar cu

atribuţii executive.

O definiţie acoperitoare, dar confuză în acelaşi timp, este cea din

Dicţionarul de administraţie publică (Anton P. Parlagi): „instituţie=structură

politică, socială sau administrativă care are ca obiect de activitate un anumit

domeniu”7.

Termenul de „structură” este un neologism preluat din limba franceză (fr.

structure) şi provine din latinescul structura/struere, care înseamnă a construi, a

clădi. În definiţia de dicţionar (DEX) a termenului de „structură” regăsim şi sensul

(II) pe care îl folosim în titulatura prezentului curs: „mod de organizare a unui

domeniu de activitate”. Din punct de vedere teoretic, un sistem se poate organiza

sub forma a două tipuri de structuri:

- structura lineară (ierarhică) care asigură unitatea în conducere;

- structura funcţională care determină pluralitatea conducerii;

Există, de asemenea, şi o structura mixtă (ierarhic-funcţională) care îmbină

cele două tipuri de structuri şi este mai răspândită în realitatea administrativă8.

Şcoala franceză defineşte „administraţia” din punct de vedere material -

activitatea de a administra9, adică de a gera o afacere, dar şi din punct de vedere

organic - adică ansamblul organelor care realizează activitatea administrativă10.

6 Pentru o amplă vizualizare a conceptului de „instituţie” a se vedea I. Alexandru, Administraţie publică. Teorii,

realităţi perspective, Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p. 70-74 7 Anton P. Parlagi - Dicţionarul de administraţie publică, Editura Economică,Bucureşti 2000, p.79 8 Prof. univ. dr. Ioan Alexandru - Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Editura Lumina Lex,

Bucureşti 1999, p.236 9 din latinescul administro= a da o mână de ajutor şi administer=agent, ajutor, servitor, instrument. 10 Jean Rivero, Jean Waline - Droit administratif (14 édition), Dalloz, Paris 1992, p. 9-12


6

Dacă avem în vedere accepţiunea organică, la baza organizării

administrative stau două criterii de bază :

I. CRITERIUL TERITORIAL - funcţie de care entităţile publice pot fi :

CENTRALE (Guvern, ministere, alte organe centrale), TERITORIALE(serviciile

publice descentralizate ale ministerelor) şi LOCALE (consiliile locale şi primarii);

II. CRITERIUL FUNCŢIONAL - după care entităţile publice pot avea o

COMPTENŢĂ GENERALĂ (Guvern, consiliile locale şi primarii) şi o

COMPETENŢĂ SPECIALĂ (ministerele şi celelalte organe de specialitate

subordonate sau autonome, serviciile publice descentralizate ale ministerelor)11.

STRUCTURA INSTITUŢIONALĂ cuprinde ansamblul funcţional şi

coerent organizat al entităţilor juridice dintr-un anumit domeniu de activitate. În

ceea ce priveşte sistemul administrativ din România, STRUCTURA

INSTITUŢIONALĂ PUBLICĂ înglobează ansamblul autorităţilor şi

instituţiilor publice reglementate de Constituţie, legi, acte normative

constitutive. Acest ansamblu de entităţi publice nu este unul amorf, ci unul

organizat după reguli bine definite, cum ar fi principiul separaţiei puterilor în stat

sau principiul autonomiei locale.


Aşa cum am arătat, noţiunea de instituţie este atotcuprinzătoare şi

polisemantică. Sensul restrâns din sintagma „instituţie publică” creează însă o

confuzie cu noţiunea de „autoritate publică” care, deşi este tot o entitate a

sistemului administraţiei publice, se distinge prin modul de constituire, conducere

şi modalitatea de desemnare a conducătorului, atribuţiile sau prerogativele de

putere publică cu care este investită12 . Astfel, conform definiţiei date în DEX,

acest înţeles al termenului de „autoritate” este ambiguu deoarece poate reprezenta 11 ibidem, p.241 12 Ex: primarul este autoritate publică, pe când un minister este o instituţie publică.


7

atât „un organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu

caracter obligatoriu”, dar şi „un reprezentant al unui asemenea organ al puterii de

stat”13.

În acelaşi timp, o diferenţiere prea rigidă nu este posibilă decât făcând

abstracţie de peisajul administrativ atât de divers şi în continuă prefacere.

Dicţionarul de administraţie publică mai sus amintit nu aduce nici o lămurire,

preferând definirea noţiunii de „autoritate publică” prin cea de instituţie,

accentuând confuzia existentă : „autoritate publică=denumirea generică atribuită

instituţiilor care îşi exercită autoritatea conferită de lege pentru realizarea funcţiei

publice specifice (legislativă, executivă sau judecătorească)”. Nu primim un

răspuns satisfăcător nici la întrebarea „autoritatea publică este o persoană sau o

instituţie ?”, deoarece la definiţia „autorităţilor publice independente” acelaşi

dicţionar foloseşte explicitarea deloc clară „persoane/instituţii care îndeplinesc o

funcţie publică în mod autonom”14.

În aceste condiţii, apreciem că nu se poate realiza o diferenţiere

terminologică absolută între instituţie şi autoritate, tocmai de aceea apreciem

rezonabilă formula preferată şi de legiuitor „autorităţi şi instituţii publice”. Singura

diferenţiere sesizabilă este cea semantică dedusă pe cale etimologică :

INSTITUŢIE= cel întemeiat să…/AUTORITATE=cel împuternicit să…; această

diferenţiere este clară în cazul în care în titulatura unei entităţi publice se regăseşte

termenul de „autoritate”15 sau în situaţia în care există o normă care foloseşte

13 Despre o altă confuzie terminologică, AUTORITATE PUBLICĂ/ORGAN DE STAT, a se vedea o interesantă

dezbatere doctrinară a prof. univ. dr. Mircea Preda - Drept administrativ - Partea generală -(Ediţie revăzută şi

actualizată) Editura Lumina Lex, Bucureşti 2000, p.17-23 Principala sursă de confuzie este lipsa de standardizare în

limbajul de specialitate, datorată, în principal, unei varietăţi terminologice, începând cu legea fundamentală. Actuala

Constituţie operează cu o varietate terminologică, folosind în accepţie sinonimă concepte ca „organ”, „autoritate

publică”, „instituţie publică”, „serviciu public” ş.a. Pentru un punct de vedere referitor la aceste aspecte a se vedea şi

aserţiunea prof.univ.dr. Genoveva Vrabie - Organizarea politico-etatică a României. Drept constituţional şi

instituţii politice (ediţia a II-a), vol. II, Editura Cugetarea, Iaşi 1996, p.58-61 14 Ex: Avocatul poporului 15 Ex: Autoritatea Naţională de Control


8

termenul de autoritate atunci când se referă la o entitate publică16. Diferenţierea se

mai poate realiza şi prin prisma analizei competenţelor entităţii publice în discuţie;

astfel, pentru a stabili dacă o entitate publică este autoritate sau instituţie publică va

trebui să analizăm atribuţiile statornicite prin actul constitutiv (de organizare şi

funcţionare); în cazul în care atribuţiile esenţiale, specifice, tind să contureze o

latură punitivă, de impunere, apreciem că ne aflăm în faţa unei autorităţi publice,

iar în cazul în care astfel de atribuţii fie nu sunt esenţiale, fie nu există, considerăm

că ne aflăm în faţa fie a unei instituţii publice, fie în faţa unui serviciu public (am

preferat să reprezentăm grafic această diferenţiere graduală

AUTORITATE/INSTITUTIE/SERVICIU PUBLIC - vezi fig.1- Piramida puterii

publice). Dacă acceptăm acest criteriu de diferenţiere între cele trei entităţi

publice, putem concluziona că esenţialul în calificarea entităţilor publice ale unui

sistem administrativ este puterea publică pe care o reprezintă în raporturile cu

mediul. Prerogativele de putere publică le vom regăsi preponderente şi specifice la

autorităţile publice, ele reprezintă baza piramidei deoarece sunt entităţile care

preiau integral puterile de bază ale statului: legislativă, executivă sau

jurisdicţională. La mijlocul piramidei puterii publice se află instituţiile publice,

care preiau doar o parte din puterile publice, în competenţa lor intrând şi atribuţii

non-etatice. În sfârşit, în vârful piramidei se află serviciile publice care sunt

entităţile publice cu cea mai slabă reprezentare a puterii etatice, specificul

activităţii lor fiind non-etatic (tocmai de aceea există şi tendinţa de externalizare a

non-etaticului din sistemul administraţiei publice).

N.B. Această expunere teoretică este mai mult o propunere de lege ferenda deoarece, din

cadrul legal actual, nu se poate desprinde un asemenea criteriu de diferenţiere entităţilor publice anvizajate.

16 Ex: art. 48 alin. (1), art. 58 alin. (1), art. 80 alin. (2), art. 116 alin. (3), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) din

Constituţia din 1991


9

Fig.1 Piramida puterii publice

3. Sistemul administrativ public17

Teoria sistemelor provine din ştiinţele informaţiei (cibernetică). Aceste teorii

au avut un larg ecou în rândul specialiştilor din ştiinţele sociale care au încercat să

aplice aceste teorii în domeniile lor de cercetare.

Forma cea mai elaborată a unei analize sistemice o regăsim la David

Easton care, în cartea sa „Analyse du système politique”, care caracteriza viaţa

politică drept un „sistem comportamental la influenţele căruia este el însuşi expus

şi reacţionează”18. Mutatis mutandis, profesorul Ioan Alexandru consideră că şi

sistemul administrativ are un asemenea comportament ca urmare a interacţiunii cu

17 În legătură cu sistemul administraţiei publice din România, acesta se divide în subsistemul administraţiei publice

de stat şi în subsistemul administraţia publice locale. Unii autori, precum profesorul Ion Deleanu preferă o

terminologie nuanţată - „structură sistemică multipolară” atunci când se referă la administraţia publică (I.Deleanu,

op.cit., p. 25 ş.u.). Alţi autori, Mircea Preda, afirmă că „organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor

juridice de drept administrativ, sunt constituite într-un sistem” (M.Preda, Autorităţile administraţiei publice,

Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p.28-30). 18 D. Easton, Analyse du système politique, Armand Colin, Paris 1974, p. 19

SERVICII PUBLICE

INSTITUŢII

PUBLICE

AUTORITĂŢI PUBLICE


10

mediul său (intern sau extern)19. O teorie interesantă a lui David Easton este şi

teoria persistenţei sistemului administrativ, dar nu în sens de echilibru remanent

sau homeostazie aşa cum a fost interpretată abuziv de Catherine Lalumière - care

apreciază că „sistemul administrativ prezintă calităţi homeostatice care tind să îl

reconstituie identic cu el însuşi, oricare ar fi atacurile şi reformele al căror obiect

este”20.

Noţiunea de sistem administrativ diferă de la un regim politic la altul. Modul

în care sunt organizate instituţiile este reglementat în legea fundamentală a statului.

Astfel, în regimurile politice totalitare un sistem administrativ este organizat

piramidal, toate organele statului formând aşa-numitul „aparat de stat”.

Fig. 2 Regim totalitar

Într-un regim administrativ autoritar există o separare formală a puterilor,

cel puţin din punct de vedere funcţional, ca organe de stat specializate

preponderent într-o anumită activitate, dar acestea sunt subordonate conducătorului

statului.

Fig. 3 Regim autoritar

19 I. Alexandru, op.cit., p.191-192 20 C. Lalumière, A la recherche dùn cadre théorétique pour l`étude de làdministration politique, Bulletin de

lÌnstitut International dÀdministration 1975, no. 33, p.7-35

CONDUCĂTORUL STATULUI

ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ

ACTIVITATEA EXECUTIVĂ

ACTIVITATEA JURISDICŢIONALĂ

aparat de stat


11

SOCIETATEA CIVILĂ

Regimurile politice democratice se caracterizează prin separaţia şi

colaborarea puterilor în stat şi nu pe subordonarea ierarhică din treaptă în treaptă în

cadrul unui „aparat de stat”. Prin Constituţia României din 1991, deşi nu a fost

consacrat expres, s-a făcut o deplină aplicare a principiului separaţiei puterilor în

stat (principiul era dedus din tehnica legislativă folosită de legiuitor - Titlul III, în

prezent principiul separaţiei puterilor în stat a primit o consacrare expresă în forma

revizuită a Constituţiei din 1991). Datorită complexităţii relaţiilor

interinstituţionale generate de principiul separaţiei, colaborării şi echilibrului

puterilor în stat reprezentarea acestora sub o formă grafică presupune o relevare a

tuturor relaţionărilor posibile. Astfel, trebuie evidenţiate şi relaţiile care există între

autorităţile şi instituţiile publice, pe de o parte, şi societatea civilă cu formele sale

organizatorice nestatale, pe de altă parte.

Fig. 4 Regimul democratic

În sfârşit, în ceea ce priveşte regimurile politice anarhice, datorită

disoluţiei etatice accentuate, apreciem că nu putem să mai vorbim de un sistem

administrativ public şi nici de o structură instituţională. Anarhia este un factor

entropic cu efecte distructive asupra sistemului administrativ.

PUTEREA LEGISLATIVĂ

PUTEREA JURISDICŢION

ALĂ

PUTEREA EXECUTIVĂ


12

Fig.5 Anarhie

Analiza sistemică a entităţilor publice (în calitatea lor de subiecte ale

activităţii etatice) ce compun mediul administrativ dintr-o anumită ţară presupune,

în primul rând, identificarea regimului politic. Regulile de relaţionare între

autorităţile şi instituţiile publice, dar şi de relaţionare cu mediul extern sistemului

administrativ sunt stabilite prin legea fundamentală şi legile de organizare a

administraţiilor (centrale şi locale). Relaţiile se stabilesc la nivel formal pe baza

unor raporturi juridice dintre cele mai diverse :

- de subordonare,

- de colaborare,

- de participare.

În viziune sistemică entităţile publice ale statului democratic se organizează

pornind de la principiul separaţiei puterilor în stat, un primum movens al

cristalizării raporturilor de drept public. Separaţia puterilor în stat, ca principiu

modern, democratic, nu trebuie văzută în mod rigid, ca o regulă strictă de

segregare, ci, aşa cum a dovedit-o şi practica îndelungată a acestui principiu

constituţional, de o manieră flexibilă, complexă şi dinamică ce presupune simultan

îmbinarea unor principii adiacente absolut necesare : cooperarea, colaborarea şi

echilibrul.Administraţia, în accepţiune materială, face parte din ansamblul

activităţilor publice, ca forme de realizare a puterilor în stat, separate şi , totodată,

integrate, în interdependenţă şi echilibru. Astfel, administraţia trebuie văzută


13

separat de activitatea de legiferare, de activitatea de guvernare şi de activitatea

jurisdicţională. Limita de demarcaţie cel mai greu de stabilit este cea dintre

activitatea de guvernare şi administraţie21.

Activitatea administrativă nu este însă una închisă, suficientă sieşi. În viaţa

administrativă democratică societatea civilă, prin agenţii săi reprezentativi,

participă în mod direct la luarea deciziilor. Mai mult decât atât, asumarea unor

politici administrative care afectează pe termen lung o comunitate sau care sunt de

natură sa aducă prefaceri profunde în existenţa ei cotidiană, impune aplicarea unor

modele ale democraţiei participative (ex: referendumul) care să justifice asumarea

respectivei politici administrative. Toate acestea ne conduc o structură

instituţională complexă a sistemului administrativ, deoarece actorii vieţii

publice (în sens politic şi administrativ) nu sunt numai autorităţile şi instituţiile

publice, ci şi organizaţiile nonstatale ca reprezentante ale societăţii civile. Aşadar,

cele două componente ale acestei structuri sunt subsistemul etatic şi cel non-

etatic. Dacă avem în vedere criteriul teritorial sistemul administrativ public, în

înţelesul restrâns de subsistem etatic, este compus din :

- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei centrale

- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei locale

- autorităţi şi instituţii publice autonome (centrale/locale).

Unii autori, precum Ion Deleanu sau Antonie Iorgovan, nu sunt de acord cu

noţiunea de sistem al administraţie publice. Astfel, profesorul Ion Deleanu

argumentează pentru o „structură sistemică multipolară”22 atunci când vorbeşte

despre administraţia publică, în accepţie organică. Principalul argument critic pe

2121 În acest sens, autorii francezi Jean Rivero şi Jean Waline, consideră că „există, fără îndoială, o diferenţă: a

guverna înseamnă a lua deciziile esenţiale care privesc viitorul naţiunii (începerea unor negocieri internaţionale,

opţiunea pentru o anume politică economică […] administraţia înseamnă o activitate cotidiană, continuă şi concretă,

care coboară până la actele mărunte precum gestul agentului de poliţie care dirijează circulaţia). […] În practică însă

activitatea de guvernare şi cea de conducere a administraţiei este desfăşurată de aceleaşi organe prin acelaşi tip de

acte. Distincţia nu are, deci, un suport juridic” - J.Rivero, J. Waline, op.cit., p.10-11 22 I. Deleanu, op.cit., p. 25


14

care îl folosesc aceşti autori referitor la sintagma „sistem al administraţiei publice”

este acela că noţiunea de „sistem” presupune o structură perfect integrată,

omogenă, fapt care nu este valabil decât în cazul regimurilor totalitare. Or,

folosirea conceptului de „sistem” atunci când vorbim de organele administraţiei

publice într-un regim democratic este în opinia autorilor.

La polul opus al acestei poziţii doctrinare se află profesorul Mircea Preda

care argumentează pentru un „sistem al administraţiei publice”, considerând că

„organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor juridice de drept

administrativ, sunt constituite într-un sistem”23. Este adevărat că acest sistem nu

mai vizează doar administraţia publică de stat, ci şi administraţia publică

locală. Administraţia în sens restrâns (lato sensu), este o activitate executivului,

mai puţin activitatea de guvernare. Sfera administraţiei publice (lato sensu)

cuprinde, ca structură şi activitate, Guvernul (în calitate de organ al administraţiei

publice centrale) şi celelalte organe ale administraţiei publice, Preşedintele

României (de asemenea, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice de

stat) precum şi autorităţile administraţiei publice reglementate în Capitolul V al

Titlului III al Constituţiei României24, adică:

- administraţia publică centrală de specialitate : ministerele şi alte organe

centrale de specialitate subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau autonome;

- administraţia publică locală : pe de o parte, primarii şi consiliile locale, în

calitatea lor de autorităţi comunale şi orăşeneşti şi consiliul judeţean ca autoritate

de coordonare a acestora şi, pe de altă parte, prefectul în calitate de reprezentant al

Guvernului pe plan local şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale

celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-

teritoriale.

23 M. Preda, op.cit., p.28 ş.u.. La rândul său profesorul Ioan Alexandru foloseşte terminologia apreciind că „scopul

oricărui studiu în ştiinţa administraţiei este de a construi un model al sistemului administrativ, pe baza căruia

administraţia să fie înţeleasă ca proces evolutiv”, I. Alexandru, op.cit., p. 47 24 A. Iorgovan, op.cit.,p.72


15

Capitolul II

CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI

INSTITUŢII PUBLICE.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR

PUBLICE 1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal al

organizării administrative

2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice de stat la

nivel central şi teritorial: Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte

organe centrale de specialitate, prefectul şi serviciile publice

deconcentrate, comisia consultativă.

3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei locale: autorităţi

comunale şi orăşeneşti - consiliul local şi primarul - şi consiliul judeţean


16

II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE

1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal

al organizării administrative

Reforma administraţiei publice a condus la îmbogăţirea peisajului

administrativ cu noi entităţi, de natură să dinamizeze şi să eficientizeze procesul de

reformă. Astfel, alături de organele centrale de specialitate (ministere şi organe

subordonate, fie Guvernului, fie ministerelor) au apărut organele centrale de

specialitate autonome. La acestea se adaugă serviciile publice deconcentrate care

formează administraţia teritorială de stat. Nu în ultimul rând un rol din ce în ce mai

activ îl au organizaţiile non-etatice, profesionale, în calitatea lor de reprezentanţi ai

societăţii civile ori a diferitelor categorii profesionale.

Într-o primă analiză aceste categorii pot fi identificate după criteriul

teritorial:

- autorităţi şi instituţii publice centrale;

- autorităţi şi instituţii publice locale.

Este criteriul folosit şi de constituant în Capitolul V din Titlul III al

Constituţiei. Trebuie să observăm însă că realitatea administrativă nu este atât de

simplă şi cele două categorii sunt insuficiente. Tocmai de aceea unii autori25

adaugă la aceste două categorii o a treia, servicii publice teritoriale, o categorie

intermediară, care ar cuprinde acele organe ale administraţiei de stat care sunt

deconcentrate şi îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor administrativ-

teritoriale sau la nivelul unei anumite suprafeţe determinate din teritoriul naţional.

Un al doilea, criteriu de diferenţiere a categoriilor de subiecţi ai raporturilor

de drept public este cel al competenţei materiale (rationae materiae). După acest

25 I. Alexandru, op.cit., p.241


17

criteriu, denumit de unii autori criteriu funcţional26, organele administraţiei

publice pot fi împărţite în două categorii :

- autorităţi şi instituţii publice de competenţă generală : care exercită

puterea executivă, administraţia publică, în orice domeniu de activitate :

Preşedintele României, Guvernul, prefecţii, consiliile judeţene, consiliile

locale (comunale şi orăşeneşti) şi primarii;

- autorităţi şi instituţii publice de competenţă specială - care formează aşa

numita „administraţie publică de specialitate” şi activează în anumite

domenii de activitate : ministerele (mai puţin cele de sinteză precum fostul

Minister al Administraţiei Publice) şi celelalte organe de specialitate ale

administraţiei publice subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau

autonome, precum şi serviciile publice deconcentrate ale acestora.

În fine, un al criteriu de stabilire a categoriilor de organe ale administraţiei

publice (autorităţi şi instituţii publice) este criteriul ontologic. Conform acestui

criteriu subiecţii raporturilor de drept public pot fi :

- organe politice;

- organe administrative;

- organe mixte, politico-administrative.

La acestea putem adăuga şi organizaţiile neguvernamentale ale societăţii

civile precum şi organizaţiile de tip profesional.

Pentru a determina care sunt categoriile de autorităţi şi instituţii publice este

necesară o radiografiere a cadrului normativ existent, începând cu legea

fundamentală şi terminând cu actul constitutiv al unei entităţi publice. Aşadar,

organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în conformitate

cu dispoziţiile constituţionale, a legilor organice speciale (Ex: Legea nr.

90/2001, Legea nr. 215/2001) şi a celorlalte acte normative cu referire la

organizarea şi funcţionarea structurilor administrative.

26 I. Alexandru, op.cit., p.237-241


18

1. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 27

Organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în primul rând

conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Spre deosebire de textul

constituţional, forma revizuită a Constituţiei României prevede expresis verbis

principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în art. 1 alin. (4). Conform acestei

boi prevederi constituţionale „statul se organizează potrivit principiului separaţiei

şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul

democraţiei constituţionale”.

Deşi Titlul III pare să se refere doar la „autorităţi publice”, sau foloseşte

sintagma într-un sens generic ce cuprinde şi noţiunea de instituţie publică,

dispoziţiile legii fundamentale din acest titlu se referă la :

1. Parlament (Capitolul I şi IV), organul reprezentativ suprem şi unica

autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1) din Constituţia României) format din:

a. Camera Deputaţilor şi

b. Senat (art. 61 alin. (2))

2. Preşedintele României (Capitolul II) care exercită funcţia de mediere între

puerile statutului precum şi între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a);

3. Guvernul (Capitolul III şi IV) care exercită conducerea generală a

administraţiei publice (art.102 alin. (1)) dar poate fi abilitat de Parlament să

emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice (art. 115).

4. administraţia publică centrală de specialitate (Capitolul V, Secţiunea 1):

a. ministere;

b. organe de specialitate subordonate (Guvernului/ministerelor);

c. autorităţi administrative autonome (art. 116).

27 Constituţia României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare

în urma aprobării ei pin referendum naţional în 8 decembrie 1991. Textul Constituţiei României a fost publicat în

M.Of. nr. 233 din 21 nov. 1991. Forma la care facem referire este cea revizuită prin referendumul din 18-19

octombrie 2003. La momentul redactării prezentului curs, datorită faptului că nu exista o încă formă republicată, am

folosit forma pe care republicabilă de pe pagina de web a Camerei Deputaţilor, www.cdep.ro


19

5. administraţia publică locală (Capitolul V, Secţiunea a 2 -a) organizată pe

baza principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării

serviciilor publice (art 120 alin. (1)):

a. consiliile locale şi primarii ca autorităţi administrative autonome

alese (art. 121);

b. consiliul judeţean ca autoritate administrativă aleasă pentru

coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti (art.122);

c. prefectul ca reprezentant al Guvernului pe plan local, conduce

totodată serviciile publice deconcentrate (art. 123)

6. autoritatea judecătorească (Capitolul VI) este compusă din :

a. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b. instanţele judecătoreşti :

i. judecătorii;

ii. tribunale;

iii. curţi de apel.

c. Ministerul Public :

i. parchetele de pe lângă judecătorii;

ii. parchetele de pe lângă tribunale;

iii. parchetele de pe lângă curţi de apel.

iv. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

d. Consiliul Superior al Magistraturii - garantul independenţei

justiţiei (art. 133 alin. (1)).

Alte autorităţi şi instituţii publice prevăzute de Constituţia României :

Avocatul Poporului (Titlul II, Capitolul IV), Consiliul Legislativ (art. 79);

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (art.119), Curtea de Conturi (art. 140),

Consiliul Economic şi Social (art. 141), Curtea Constituţională (Titlul V).


20

2. LEGI ORGANICE SPECIALE ŞI ALTE ACTE NORMATIVE,

CONSTITUTIVE (privind organizarea şi funcţionarea structurilor

administrative)

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 90/2001 privind

organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor,28 Guvernul

este autoritatea publică a puterii executive care funcţionează pe baza votului de

încredere acordat de Parlament. Alături de Preşedintele României, Guvernul

reprezintă cel de-al doilea element al puterii executive.

Art. 103 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a

Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :

- primul ministru;

- miniştri şi

- alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături

de prim-ministru şi miniştri, şi miniştri delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă

primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat, primul-

ministru putând fi considerat un primus inter pares.

În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi

funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea

şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului29, cu modificările şi

completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001), aparatul de lucru al Guvernului este

compus din :

1. Aparatul de lucru al primului-ministru;

2. Secretariatul General al Guvernului;

3. Departamentul pentru analiză instituţională şi socială; 28 Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost

publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001. 29 Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al

Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit

modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.


21

4. Departamentul pentru relaţia cu investitorii străini;

5. Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat.

Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o

categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a

executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.

90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii

publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi

numărul de posturi sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, ordonanţe sau chiar

prin lege - acte normative cu caracter constitutiv.

Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea

Guvernului, fie în subordinea ministerelor. De asemenea, există şi organe

centrale de specialitate autonome, organizate în baza dispoziţiilor constituţionale

şi unor acte normative constitutive proprii :

- Avocatul Poporului (Legea nr. 35/199730);

- Curtea de Conturi (Legea nr. 94/199231);

- Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/199332)

- Consiliul Naţional al Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);

- Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (Legea nr. 39/199033);

- Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/199234).

Administraţia teritorială de stat cuprinde serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale

administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.

30 alin. (3) din Legea 90/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al

Guvernului în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30

alin. (1) şi (2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr. 30 M.Of. nr. 48 din 20 martie 1997 31 M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994 32 M.Of. nr. 260 din 20 martie 1993 33 M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990 34 M.Of. nr. 33 din 3 martie 1992


22

215/2001, este numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui

judeţ şi în municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă

deconcentrată a Guvernului35. N.B. Din punct de vedere terminologic urmează o etapă de armonizare legislativă, actele

normative care făceau referire la serviciile publice descentralizate (terminologia fostului art.

122 alin (2) din Constituţie) trebuind să preia sintagma servicii publice deconcentrate,

consacrată prin actualul art. 123 alin.2 din Constituţia României după revizuirea prin

referendumul din 18-19 octombrie 2003.

Majoritatea ministerelor şi organelor centrale de specialitate au organizate

astfel de servicii deconcentrate (Ex: direcţiile generale ale finanţelor publice -

servicii publice deconcentrate ale Ministerului Finanţelor Publice, inspectoratele

şcolare - servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului). De asemenea, există servicii publice deconcentrate ale unor organe

centrale de specialitate autonome (Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).

În cele ce urmează vom analiza autorităţile şi instituţiile publice după

criteriul teritorial, autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat

la nivel central şi la nivel teritorial (1)/ autorităţi, instituţii şi servicii publice ale

administraţiei publice locale (2).

În măsura în care vor fi relevante vor fi evidenţiate şi aspectele care ţin de

celelalte criterii :

- funcţional (competenţa materială) şi

- ontologic (originea instituţiei).

35 Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59


23

2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat la nivel

central şi teritorial

2.1. Preşedintele României - şeful statului

Preşedintele României este şeful statului, autoritatea publică cu rol de

reprezentare a statului. În acelaşi timp Preşedintele este jumătatea unui executiv

bicefal, exercitând în acelaşi funcţia de mediere între puterile statutului precum şi

între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a din Titlul III, Capitolul II al

Constituţiei revizuite). În condiţiile în care mulţi autori califică regimul politic

instituit prin Constituţia din 1991 ca fiind un regim politic semiprezidenţial

parlamentarizat sau atenuat36 rolul şi locul Preşedintelui României între

autorităţile şi instituţiile politico-administrative din cadrul regimului de putere

publică în ţara noastră rămâne unul central. Nu mai puţin, funcţia de mediere

conferită de dispoziţiile constituţionale confirmă această poziţie specială.

Din punct de vedere strict administrativ interesează doar atribuţiile

Preşedintelui României în raporturile cu Guvernul şi cu alte organe ale

administraţiei publice.

a) Raporturile cu Guvernul privesc trei direcţii importante :

- desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea

Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlamentul României (art. 85

din Constituţie);

- consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă

deosebită (art. 86 din Constituţie);

- participarea Preşedintelui României la şedinţele Guvernului şi prezidarea

acestora (art. 87 din Constituţie);

36 Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru,, Florin Vasilescu, Ioan Vida,

Constituţia comentată şi adnotată, R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti 1992, p. 183-184


24

b) Raporturile cu alte organe ale administraţiei publice:

- conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în calitate de preşedinte

al acestui organ central de specialitate autonom (art. 92 din Constituţie);

- propune numirea sau numeşte persoane în anumite funcţii sau numeşte în

funcţiile publice (art. 94 lit. c) din Constituţie).

De exemplu :

- propune Parlamentului numirea directorului Serviciului Român de

Informaţii (art. 23 din Legea nr. 14/1992);

- numirea judecătorilor Curţii de Conturi (cf. Legii nr. 94/1992);

- doi membrii din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (cf.

Legii nr. 48/1992).

Preşedintele României este o autoritate publică, unipersonală, în sprijinul

căruia este organizată şi funcţionează Administraţia Prezidenţială (Preşedinţia

României) conform Legii nr. 47/1992 (modificată şi completată)37. Administraţia

Prezidenţială înglobează totalitatea serviciilor publice puse la dispoziţia

Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Aceste servicii

publice ale Administraţiei Prezidenţiale colaborează cu autorităţile şi instituţiile

publice pentru realizarea sarcinilor ce le revin.

2.2. Guvernul României - executivul

Potrivit art. 102 din Constituţie Guvernul are rolul de a asigura realizarea

politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei

publice. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr.

90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi

ministerelor,38 Guvernul este autoritatea publică a puterii executive care

37 M.Of. nr. 175 din 11 iulie 1994. 38 Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost

publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001.


25

funcţionează pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Alături de

Preşedintele României, Guvernul reprezintă cel de-al doilea element al puterii

executive.

Art. 102 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a

Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :

- PRIMUL MINISTRU;

- MINIŞTRI şi

- alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături

de prim-ministru şi miniştri, şi MINIŞTRI DELEGAŢI, cu însărcinări speciale pe

lângă primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat,

primul-ministru putând fi considerat un primus inter pares.

Principalele funcţii al Guvernului României în vederea îndeplinirii

programului de guvernare sunt stabilite în art. 1 alin (5) din Legea nr. 90/2001 :

a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere

in aplicare a Programului de guvernare;

b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului

normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura

administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea

serviciilor pentru care statul este responsabil;

d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,

reprezentarea pe plan intern si extern;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul

aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice

si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al

functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in

subordinea sau sub autoritatea Guvernului.


26

Conform art.11 din Legea nr. 90/2001 Guvernul are următoarele atribuţii:

a) exercita conducerea generala a administraţiei publice;

b) iniţiază proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;

c) emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanţe în temeiul unei

legi speciale de abilitare si ordonanţe de urgenta potrivit Constituţiei;

d) asigura executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor si a

celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestora;

e) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurărilor

sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;

f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si

domenii de activitate; g) asigura realizarea politicii în domeniul social potrivit

Programului de guvernare;

h) asigura apărarea ordinii de drept, a liniştii publice si siguranţei cetăţeanului,

precum si a drepturilor si libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege;

i) aduce la îndeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea tarii, scop

în care organizează si înzestrează forţele armate;

j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, în acest cadru, integrarea României

în structurile europene si internaţionale;

k) negociază tratatele, acordurile si convenţiile internaţionale care angajează statul

român; negociază si încheie, în condiţiile legii, convenţii si alte înţelegeri

internaţionale la nivel guvernamental;

l) conduce si controlează activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de

specialitate din subordinea sa;

m) asigura administrarea proprietăţii publice si private a statului;

n) acorda si retrage cetăţenia româna, în condiţiile legii; aproba renunţarea la

cetăţenia româna, în aceleaşi condiţii;

o) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;

p) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;


27

r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul si

funcţiile Guvernului.

Conform art. 12 din Legea nr. 90/2001, pentru rezolvarea unor probleme din

competenta sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. De

asemenea, în scopul elaborării, integrării, corelării si monitorizării de politici

Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.

În exercitarea atribuţiilor sale Guvernul emite următoarele categorii de acte

juridice :

- acte normative de reglementare a relaţiilor sociale din diverse domenii pe baza şi

în vederea executării legilor : HOTĂRÂRILE GUVERNULUI şi

ORDONANŢELE GUVERNULUI ŞI ORDONANŢELE DE URGENŢĂ -

ultimele două tipuri de acte normative fiind emise pe baza unei proceduri speciale

de delegare legislativă (art. 115 din Constituţie)39 ;

- acte cu caracter individual prin care aplică direct dispoziţiile legale la diferite

cazuri concrete.

În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi

funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea

şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului40, cu modificările şi

completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001). Conform art. 20 din Legea nr. 90/2001

APARATUL DE LUCRU AL GUVERNULUI este compus din :

1. Aparatul de lucru al primului-ministru;

2. Secretariatul General al Guvernului;

3. Departamente (Ex: Dep. pentru analiză instituţională şi socială)

4. Alte structuri stabilite prin hotărâre a guvernului (Ex: Agenţia Naţională

a Rezervelor de Stat). 39 N.B. Folosirea excesivă a procedurii delegării legislative a determinat o implicare tot mai accentuată în activitatea

legislativă, acesta fiind şi un factor de inflaţie legislativă. 40 Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al

Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit

modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.


28

Aparatul de lucru al primului-ministru

Structura Aparatului de lucru al Primului-ministru Corpul de consilieri ai primului-ministru Aparatul tehnic al corpului de consilieri Cabinetul primului-ministru Cancelaria primului-ministru Compartimentul cu probleme speciale Compartimentul documente secrete Compartimentul care asigură protocolul primului-ministru

Fig. 6 - Aparatul de lucru al primului ministru (sursa www.gov.ro )

2.3. Ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate

Guvernului - administraţia ministerială

Administraţia ministerială este o componentă a administraţiei publice de

stat şi cuprinde :

- ministerele, organizate numai în subordinea Guvernului;

- şi alte organe de specialitate subordonate sau autonome.

Organele centrale de specialitate se pot clasifica după mai multe criterii:

a. după poziţia în ierarhia administraţiei ministeriale:

- organe centrale subordonate :

GUVERNULUI

MINISTERELOR

ORGANELOR CENTRALE AUTONOME

- organe centrale autonome

b. după actul normativ constitutiv :

- organe centrale înfiinţate prin lege organică (organe autonome);

- organe centrale înfiinţate prin lege ordinară (ministere);

- organe centrale înfiinţate prin acte ale Guvernului şi

ministerelor (organe centrale de specialitate subordonate).

http://www.gov.ro/


29

c. după denumire :

- ministere (Ex: Ministerul Administraţie şi Internelor);

- consilii (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii);

- agenţii (Ex: Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici)41;

- comisii (Ex: Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2000);

- secretariate de stat (Ex: Secretariatul de Stat pentru Culte);

- oficii (Ex: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci);

- birouri (Ex: Biroul Român de Audit al Tirajelor);

- comitete (Ex: Comitetul Român pentru Adopţii) ş.a.

Unele organe centrale de specialitate autonome au denumiri strict

personalizate, cum ar fi Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Serviciul Român

de Informaţii, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi42.

În exercitarea atribuţiilor ce le revin, organele centrale de specialitate emit

ORDINE (cu caracter normativ şi individual) şi INSTRUCŢIUNI (numai cu

caracter normativ). În practica administrativă există o varietate terminologică

pentru desemnarea diferitelor acte emise de organele centrale de specialitate :

PRECIZĂRI, NORME TEHNICE, CIRCULARE, PRINCIPII, NORME

METODOLOGICE, NORME OBLIGATORII, DECIZII, REZOLUŢII ş.a.

2.3.1. Ministerele

Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o

categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a

executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.

90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii

publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi

41 Înfiinţată iniţial în subordinea Guvernului, în prezent în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. 42 Referitor la această persoană juridică (A.V.P.S.) înfiinţată în baza Legii nr. 21 din 16 februarie 1924 instanţa s-a

pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate autonomă a administraţiei centrale”.


30

numărul de posturi sunt stabilite prin acte normative cu caracter constitutiv (legi,

hotărâri ale guvernului, ordonanţe ale guvernului).

Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii

generale stabilite prin art. 53 alin (1) din Legea nr. 90/2001:

a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si

hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu

respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor

publice si a agentilor economici;

b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in

conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;

c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de

dezvoltare economico-sociala a Guvernului;

d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le

inainteaza Guvernului;

e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza

bugetului aprobat;

f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in

conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte

intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si

organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza

domeniul lor de activitate;

g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a

Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri

internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele existente;

h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la

care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea

integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;

i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in

domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;


31

j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si

coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;

k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea

pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;

l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.

De asemenea, conform art. 54 din Legea nr. 90/2001, ministrul conduce

aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a Guvernului, numeste si

elibereaza din functie personalul acestuia.

Ministere 1 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

2 MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE

3 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

4 MINISTERUL JUSTIŢIEI

5 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

6 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

7 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI

8 MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI

9 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI

10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

TURISMULUI 11 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI 12 MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR 13 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 14 MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

Fig. 7 Actuala structură a Guvernului României (www.gov.ro)

http://www.gov.ro/guvernul/afis-minister.php?idmin=1















http://www.gov.ro/


32

2.3.2. Organe centrale de specialitate în subordinea Guvernului sau a

ministerelor

Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea

Guvernului, fie în subordinea ministerelor.

INSTITUTII AFLATE IN SUBORDINEA GUVERNULUI ROMANIEI • Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor • Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare • Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie • Agentia Romana pentru Investitii Straine • Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap • Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului • Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii • Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat • Agenţia Naţională pentru Sport • Agenţia pentru Strategii Guvernamentale • Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie • Comisia Naţională de Prognoză • Autoritatea Naţională de Control • Institutul Naţional de Statistică • Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Fig. 7 - Instituţii în subordinea Guvernului (sursa www.gov.ro )

2.3.3. Organe centrale de specialitate autonome

De asemenea, există şi organe centrale de specialitate autonome,

organizate în baza dispoziţiilor constituţionale şi unor acte normative constitutive

proprii :Avocatul Poporului (Legea nr. 35/199743);Curtea de Conturi (Legea

nr. 94/199244);Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/199345)Consiliul Naţional al 43 M.Of. nr. 48 din 20 martie 1997 44 M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994 45 M.Of. nr. 260 din 20 martie 1993

http://www.gov.ro/


33

Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

(Legea nr. 39/199046);Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/199247).

Acestea pot avea la rândul lor în subordine organe de specialitate, deconcentrate.

(Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).

2.3.4. Organe centrale de specialitate în coordonarea primului ministru

După ultima remaniere guvernamentală (iunie 2003) un număr de instituţii

au trecut în coordonarea primului ministru:

INSTITUTII AFLATE IN COORDONAREA PRIMULUI-MINISTRU • Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale • Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor • Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat • Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale • Agenţia Română pentru Investiţii Străine • Agenţia Naţională pentru Sport • Agenţia pentru Strategii Guvernamentale • Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie • Corpul de Control al Guvernului • Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare • Comisia Naţională de Prognoză • Institutul Naţional de Statistică • Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Fig. 8 - Instituţii în coordonarea primului-ministru(sursa www.gov.ro )

46 M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990 47 M.Of. nr. 33 din 3 martie 1992

http://www.gov.ro/


34

2.4. Administraţia de stat teritorială

2.4.1. Prefectul - reprezentantul Guvernului în teritoriu

Prefectul reprezintă o autoritate statală la nivel de judeţ (şi în municipiul

Bucureşti). Conform art. 123 din Constituţie prefectul este:

- reprezentantul Guvernului în teritoriu (art. 123 alin. (3) din Constituţia României);

- şeful serviciilor deconcentrate (art. 123 alin. (3) din Constituţia României);

- autoritate de tutelă administrativă (art. 123 alin. (5) din Constituţia României).

Prefectul este ajutat în activitatea sa de un subprefect, iar Prefectul

Municipiului Bucureşti de doi subprefecţi..

Reforma funcţiei publice a impus profesionalizarea corpului funcţionarilor

publici în România. Între dispoziţiile care au această finalitate aducem în atenţie pe

cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările

şi completările ulterioare, prin care funcţiile de prefect şi subprefect au fost aduse

în cadrul regimului de funcţie publică, fiind trecute în categoria înalţilor

funcţionari publici48.

Atribuţiile prefectului sunt stabilite prin dispoziţiile art. 134 alin.(1) din

Legea nr. 215/2001:

- asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea dispoziţiilor

constituţionale, a legilor, hotărârilor şi ordonanţelor guvernului, a celorlalte acte

normative şi a ordinii publice;

- exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative emise de

autorităţile autonome locale;

4848 Referitor la regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese a se vedea dispoziţiile art. ??? din Legea

nr.215/2001 precum li cele din Legea nr. 161/2003. A se vedea, de asemenea, în legătură cu reîncadrarea înalţilor

funcţionari publici H.G. nr. 724?????/2003 privind reîncadrarea înalţilor funcţionari publici. Referitor la procedura

de recrutare a se vedea dispoziţiile art. 18-20 H.G. nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei

funcţionarilor publici


35

- dispune măsuri pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor,

prin organele legal abilitate;

- asigură pregătirea şi adoptarea măsurilor de apărare care nu au caracter normativ,

precum şi a celor de apărare civilă;

- prezintă Guvernului raportul anual referitor la gradul de realizare a sarcinilor

stabilite pe baza programului de guvernare, precum şi în legătură cu controlul cu

privire la legalitatea actelor administrative emise de autorităţile autonome locale.

Pe lângă competenţele stabilite prin art. 134 alin. (1) din Legea nr. 215/2001,

prefectului îi mai revin atribuţii din alte acte normative şi din însărcinările date de

Guvern.

2.4.2. Servicii publice deconcentrate

Administraţia teritorială de stat cuprinde şi serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale

administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.

30 alin. (3) din Legea 90/2001 coroborat cu art. 26 alin. (2) şi art. 133 alin (1) din

Legea nr. 215/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului

în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30 alin. (1) şi

(2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, este

numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui judeţ şi în

municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă deconcentrată a

Guvernului49. Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, in

conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage avizul acordat,

propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a conducatorilor acestora (art.

133 alin. (2) din Legea nr. 215/2001). Prefectul poate propune ministerelor si

49 Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59


36

celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru

imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul

judetului (art.137 alin. (3) Legea nr. 215/2003). Potrivit art.150 coroborat cu art.

139 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 ministerele si celelalte organe centrale au

obligatia sa comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv

primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si

indrumari pe care le transmit serviciilor publice deconcentrate. Conform art. 149

din Legea nr. 215/2001 divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale

ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul

Bucuresti si autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de

catre Guvern.

2.4.3. Comisia judeţeană consultativă

Conform art. 145 Legea nr. 215/2001 în fiecare judet si in municipiul

Bucuresti se organizeaza o COMISIE CONSULTATIVA. Comisia consultativa

este formata din:

- prefect si presedintele consiliului judetean;

- subprefect si vicepresedintii consiliului judetean;

- secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului;

- primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general,

- viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti;

- primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucuresti;

- sefii serviciilor publice deconcentrate (foste descentralizate) ale ministerelor si

ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului

Bucuresti;

- sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,

respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;


37

- conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor

autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau

din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in judet

sau in municipiul Bucuresti.

La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror

prezenta este considerata necesara.

Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului

judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la

doua luni sau ori de cate ori este necesar. Lucrarile comisiei consultative sunt

conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean (art. 146 din

Legea nr. 215/2001).

Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual

orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului

Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament. Programul

orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului

Bucuresti, se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale

celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale

societatilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale

si serviciilor publice de interes local interesate, precum si autoritatilor

administratiei publice locale si judetene. In cadrul reuniunilor comisiei

consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect

si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale

administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si

de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta

parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu

activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si judetene, in

conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit legii. (art. 147

din Legea nr. 215/2001).


38

Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru

informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare

pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet operativ-consultativ,

format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii

consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului

si primarul municipiului resedinta de judet. In municipiul Bucuresti comitetul

operativ-consultativ este format din prefect si primarul general al Capitalei,

subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii

si secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor

municipiului Bucuresti. Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de

regula in ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,

presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al municipiului

Bucuresti. In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de

comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit competentelor

decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea de ordine ale

prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotarari

ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile stabilite de comun acord.

(art. 148 din Legea nr. 215/2001)

3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice locale

3.1. Principiile organizării şi funcţionării administraţiei publice locale

PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

sunt consacrate fie în legea fundamentală (art. 16,120 din Constituţie), fie în legea

administraţiei publice locale (art. 2 ş.u. din Legea nr. 215/2001):


39

- principiul legalităţii50;

- principiul descentralizării51;

- principiul autonomiei locale52;

- principiul deconcentrării53;

- principiul folosirii limbii materne în administraţie54;

- principiul eligibilităţii55;

- principiul consultării populaţiei prin referendum56;

- principiul subsidiarităţii57.

Aceste principii încearcă să realizeze acea „unitate în diversitate” pe care o

promovează noile agenţii integrării europene. Totodată, aceste principii trebuie

văzute în limitele permise de art. 1 alin. (1) din Constituţie, România fiind un

stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil58. De altfel, această limită a fost

stabilită şi prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

Potrivit Constituţiei, în România administraţia publică locală este organizată

pe două nivele, respectiv comunele şi oraşele - ca unităţi teritoriale de bază şi

judeţele, respectiv Municipiul Bucureşti - ca unităţi teritoriale intermediare,

între colectivităţile locale de bază şi stat.

50 art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 215/2001 51 art. 120 alin. (1) din Constituţie 52 art. 120 alin. (1) din Constituţie, art. 2-5 din Legea nr. 215/2001 53 art. 120 alin. (1) din Constituţie 54 art. 120 alin. (2) din Constituţie 55 art. 2 din Legea nr. 215/2001 56 art.2 din Legea nr. 215/2001 57 art. 2 şi art. 7 alin. (1) şi (2) Legea nr. 215/2001 58 Astfel, nu putem accepta ideea unei autonomii locale pe criterii etnice şi considerăm neconstituţionale

organizaţiile, mişcările sau manifestările de ori ce fel care nu respectă prevederile art. 1 alin. (1) din Constituţie

(Ex: Consiliul Naţional Secuiesc). Conform art. 40 alin. (2) din Constituţie „partidele sau organizaţiile care, prin

scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a

suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”


40

3.2. Autorităţi comunale şi orăşeneşti

3.2.1. Consiliul local - autoritate deliberativă

Consiliile locale sunt reglementate în Capitolul II al Legii nr. 215/2001 (art.

28-60) care cuprinde prevederi referitoare la :

- constituirea consiliului local (art. 28-art.37)

- atributiile consiliului local (art. 38)

- functionarea consiliului local (art. 39-56)

- dizolvarea consiliului local (art. 57-58 )

- suspendarea si incetarea mandatului de consilier (art. 59-60) OBS.:

Vom prezenta în această secţiune doar atribuţiile şi funcţionarea consiliului local,

consilierii locali şi delegaţii săteşti, dizolvarea consiliului local. Pentru celelalte aspecte facem

trimitere la prevederile legale mai sus menţionate (vezi anexe).

N.B.

Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in

functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii

Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care

preceda alegerile, dupa cum urmeaza:

Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor

- pana la 1.500 / 9

- intre 1.501 si 003.000 / 11

- intre 3.001 si 005.000 / 13

- intre 5.001 si 010.000 / 15

- intre 10.001 si 020.000 / 17

- intre 20.001 si 050.000 / 19

- intre 50.001 si 100.000 / 21

- intre 100.001 si 200.000 / 23

- intre 200.001 si 400.000 / 27

- peste 400.000 / 31

Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.


41

Atribuţiile consiliului local ca autoritate deliberativă a administraţiei locale

sunt stabilite de art. 38 Legea nr. 215/2001. Astfel, conform acestor prevederi

legale, consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate

problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in

competenta altor autoritati publice, locale sau centrale. Consiliul local are

urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;

stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;

b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si

functionare a consiliului;

c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare

economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de

amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de

dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in

conditiile legii;

d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a

rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste

impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;

e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de

functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a

aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si

ale regiilor autonome de interes local;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor

proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor

publice de interes local, in conditiile legii;

h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a

comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;


42

i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes

local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu

respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si

functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si

elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes

local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni

disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local;

exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la

societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor

societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii

consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a

teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare

necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local

pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si

fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea

drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de

comunicatii de interes local;

m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice

pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in

vederea realizarii acestora;

n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare

pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate,

cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si

protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;

o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient,

acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit


43

legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati

pot fi acordate si personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,

sportive si de agrement;

q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea

gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de

protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii

acestora;

r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii

calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare

a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in

conditiile legii;

s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura

protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru

repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de

binefacere de interes local;

t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie,

baze sportive si asigura buna functionare a acestora;

u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de

obiective de interes public local;

v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de

cetatean de onoare al comunei sau al orasului;

x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in

vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte

de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati

administrativ-teritoriale similare din alte tari;

y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale

administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la


44

asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in

vederea promovarii unor interese comune;

z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.

De asemenea, consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.

Activitatea consiliului local (art. 39-45) se desfăşoară pe perioada

întregului mandat în şedinţe publice 59ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare,

ori decâte ori este posibil. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care

poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul

local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal

constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare,

lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate intruni si in sedinte

extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor

consiliului. Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul

secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor

ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. In caz de forta

majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau

ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata. In invitatia la

sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.

Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, consiliul local adopta

HOTĂRÂRI, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care

legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta

majoritate. Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,

administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la

programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare

transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea

teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati

publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau straine 59 Cu excepţia cazurilor reglementate de art. 43 şi art. 46 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.


45

se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.

Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si

taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local

nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval

de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent

pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data

intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.

Conform art. 54 din Legea nr. 215/2001, la lucrarile consiliului local pot

asista si lua cuvantul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean

sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai

Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile

administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale

acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.

Consilierii locali (art.52-57). In exercitarea mandatului consilierii sunt in

serviciul colectivitatii locale. Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului

si al aparatului propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea

acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea

indeplinirii mandatului. Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa

organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente. Fiecare consilier,

precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care

va fi facut public prin grija secretarului. Pentru participarea la sedintele consiliului

local si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in

conditiile legii. Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le

efectueaza in indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.

Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac

parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea

mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.


46

Delegatul sătesc (art. 55).Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in

consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.

Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o

adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata

si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului. La

discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in

mod obligatoriu. Votul acestora are caracter onsultativ. Delegatului satesc ii sunt

aplicabile, in mod corespunzator, prevederile referitoare la indemnizaţie şi

decontarea cheltuielilor care se aplică în cazul consilierilor (art. 52 alin. (5) şi (6)).

Comisiile de specialitate(art. 56). Dupa constituire consiliul local isi

organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi

membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia viceprimarului.

Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar. Comisiile de

specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de

activitate. Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul

majoritatii membrilor lor. Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de

specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului

local. Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa

primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada

determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si

perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a

consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.

Dizolvarea consiliului local.

Dizolvarea la propunerea motivată a prefectului (art. 57). Consiliul local

poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3

hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare

judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face

prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe

hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Hotararea de dizolvare


47

poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ,

in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I. In acest caz procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza,

iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.

Dizolvarea de drept. Conform art. 58. din Legea nr. 215/2001, în cazul in

care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3

sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul

consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin

supleanti, acesta se considera dizolvat de drept. Situatiile de dizolvare de drept. se

comunica de primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de secretar, prefectului

care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune

Guvernului organizarea de noi alegeri. Ordinul prefectului poate fi atacat de

consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de

la comunicare sau de la luarea la cunostinta.

3.2.2. Primarul (viceprimarul)- autoritate executivă

Capitolul III din Legea nr. 215/2001 stabileşte regimul juridic al acestei

autorităţi executive a administraţiei locale. (art. 61-82)

PRIMARUL. Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar

orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii

nu pot fi in acelasi timp si consilieri. Primarul participa la sedintele consiliului

local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor

supuse dezbaterii. Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de

viceprimar, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome,

companii nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de

stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene

se suspenda de drept. Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii

mandatului, o indemnizatie stabilita in conditiile legii.


48

Regimul incompatibilităţilor prevăzut de art. 62 din Legea nr. 215/2001

trebuie completat cu noile dispoziţii ale Legii nr. 161/2003. Astfel calitatea de

primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:

a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica in mod

corespunzator;

b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul

sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul

societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;

c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice

si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Funcţiile primarului. Conform art. 66. din Legea nr. 215/2001 primarul

indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice

locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice

locale, pe care il conduce si il

controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale,

in conditiile legii. De asemenea, potrivit art. 67. primarul reprezinta comuna sau

orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane

sau straine, precum si in justitie.

Principalele atribuţii ale primarului sunt stabilite de art. 68. din Legea nr.

215/2001.Astfel, conform acestor dispoziţii legale primarul indeplineste

urmatoarele atributii:

a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a

prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor

Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile

necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter

normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei

publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;


49

b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care

apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza

pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu

privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local

ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;

d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari,

privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu

atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari

asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;

e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar

si le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercita functia de ordonator principal de credite;

g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul

local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor,

catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele

specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici

si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute

masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de

dezastre;

i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,

jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care

au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;

j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform

angajamentelor contractuale;

k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor


50

sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la

bunele moravuri, la ordinea si linisteapublica;

m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare

puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in

conditiile legii;

o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune

spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic

general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;

q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau

a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier

si pietonal, in conditiile legii;

r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri

de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila

si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor

social;

s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;

t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de


aparatului propriu de specialitate;

u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul

propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia

secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in

conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor

publice de interes local;


51

v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului

public si domeniului privat al comunei sau al orasului;

x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie

autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de

orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei

sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru

asigurarea scurgerii apelor mari.

Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte

normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

Conform art. 70. din Legea nr. 215/2001primarul poate delega

viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisa in cel mult 30

de zile de la validare, exercitarea atributiilor ce ii revin potrivit art. 68 alin. (1) lit.

j), m), p), r), v), x) si y). Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate

viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu,

potrivit legii. Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art.

69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la art. 68

alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.

Actele primarului (art. 71) In exercitarea atributiilor sale primarul emite

DISPOZITII cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai

dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate

persoanelor interesate, dupa caz.

Mandatul (art. 72-76) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana

la depunerea juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi

prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul

inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;


52

d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni

consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 77 alin. (2);

e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda

electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;

f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa

privata de libertate;

g) punerea sub interdictie judecatoreasca;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu

caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de

contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si

irevocabila;

j) deces;

In aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului

primarului. In cazul prevazut la lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat de primar

la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare.

Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in termen de 30 de

zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei

instante este definitiva si irevocabila.

Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a

rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul

pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate

in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii

de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii

atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca

reprezentant al statului. Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in

scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie

realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.


53

In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege. Mandatul primarului se

suspenda de drept (art. 77) numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv.

Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta

de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea

mandatului. Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului. Daca

primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la

despagubiri, in conditiile legii.

VICEPRIMARUL(art. 78). Consiliul local alege din randul membrilor sai

viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in

functie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului

consiliului local. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul

local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a

primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor

in functie. Conform art. 79. din Legea nr. 215/2001 viceprimarul exercita

atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in conditiile prevazute la art. 70. din

legea administraţiei publice locale.

Conform art. 82. din Legea nr. 215/2001 în caz de vacanta a functiei de

primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia atributiile ce ii sunt

conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz,

de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii

consilierilor in functie. In situatia aceasta consiliul local poate delega prin hotarare,

din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar atributiile

viceprimarului. In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat

primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va indeplini

atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea

suspendarii. Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea

de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar.


54

3.3. Consiliul judeţean - autoritate cu rol de coordonare

Conform art. 122 din Constituţia României „consiliul judeţean este

autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţilor consiliilor

comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes

judeţean”.

Capitolul VI din Legea nr. 215/2001 reglementează :

- constituirea si componenta consiliului judetean (art. 101-103)

- atributiile consiliului judetean (art.104)

- functionarea consiliului judetean (art.105-112)

- presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului (art. 113-

120) OBS.:

Vom prezenta în această secţiune doar constituirea şi componenţa, atribuţiile şi

funcţionarea consiliului judeţean, actele emise, dizolvarea. Pentru celelalte aspecte facem

trimitere la prevederile legale mai sus menţionate (vezi anexe).

Constituirea si componenta consiliului judetean (art. 101-103). Consiliul

judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean,

pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea

realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este compus din

consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile

stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in

functie de populatia judetului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii

Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a

anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:

Numarul locuitorilor judetului / Numarul consilierilor

- pana la 350.000 / 31

- intre 350.001 - 500.000 / 33


55

- intre 500.001 - 650.000 / 35

- peste 650.000 / 37

La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator

dispozitiile art. 31-37 referitoare la constituirea consiliului local.

Atributiile consiliului judetean (art.104).Consiliul judetean, ca autoritate

deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean,

îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a

consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama,

statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de

specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de

interes judetean;

c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a

judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la

consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile

administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare,

inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea

realizarii serviciilor publice de interes judetean;

e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul

de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar;

stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste

repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;


proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes


56

judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si

inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;

h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes

judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii,

conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca

este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;

i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in

numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile

comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati

comerciale;

j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale

si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum

si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-

teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu

autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;

k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si

a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda

sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale

comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor

comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii

publice specializate;

l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes

judetean, in limitele si in conditiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare

in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor

publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de

transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele

religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;


57

o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor

copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale

comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de

dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului

inconjurator;

q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale

administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la

asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in

vederea promovarii unor interese comune;

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in

vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte

de interes public judetean;

t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor

obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea

institutii publice, societati comerciale si servicii publice;

u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.

Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.

Functionarea consiliului judetean (art. 105). Consiliul judetean se alege

pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de

razboi sau de catastrofa. Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data

constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la

convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si

in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a

cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea

prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care


58

necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea

urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,

precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Convocarea consiliului

judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel

putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor

extraordinare. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea

intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.

Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor

judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In judetele in

care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din

numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba

materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. Sedintele consiliului

judetean sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in

functie. Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se

considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si

functionare a consiliului judetean. In situatia in care un consilier absenteaza de

doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile

regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean. Sedintele

consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de

vicepresedinte. In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele,

sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul

majoritatii consilierilor prezenti.

Actele consiliului judeţean. Conform art. 109 din Legea nr. 215/2001 în

exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta HOTARARI cu votul

majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul

de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se

semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului

judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul

general al judetului.


59

Dizolvarea (art. 111). In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste

timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici

o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua

treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept. Situatiile

prevazute mai sus se comunica de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de

dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a putut

constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi

rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri speciale date

de Guvern, prin Ministerul Administratiei şi Internelor.


60

Capitolul III.

ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL 1. Dreptul constituţional de asociere. Limite

2. Originea, rolul organizaţiilor de tip profesional




61

III. ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL

1. Dreptul constituţional de asociere. Limite

1.1. Dreptul de asociere

Conform art. 40 din Constituţia României „Cetăţenii se pot asocia liber în

partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Asocierea

profesională reprezintă manifestarea dreptului de asociere reglementat de legea

fundamentală.

1.2. Limite

Libertatea de asociere cunoaşte însă şi anumite limite generale de asociere

prevăzute de art. 40 alin. (2) şi (4) Constituţie şi limite speciale, funcţie de

domeniul de activitate al celor care au intenţionează să exercite acest drept

prevăzute de art. 40 alin. (3) din legea fundamentală.

Limite generale. Asociaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,

militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a

suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

Sunt interzise asociaţiile secrete.

Limite speciale. Prin interdicţia de a exercita dreptul de asociere politică

constituantul a încercat să profesionalizeze anumite categorii de funcţionari (lato

sensu). Astfel, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii

Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii

şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.


62

2.Originea, rolul, şi atribuţiile organizaţiilor de tip profesional

Organizaţiile de tip profesional îşi au originea în breslele din Evul Mediu.

Dreptul francez contemporan cunoaşte aşa-numitele ordine profesionale care în

opinia profesorului Jean Rivero se află la limita dintre dreptul public şi dreptul

privat ca natură şi regim juridic (de drept privat ca structură/de drept public ca

misiune)60

Aceste structuri organizaţionale au un caracter monopolist, obligatoriu

împiedicând exercitarea profesiei în afara lor (Ex: Colegiul Medicilor). Spre

deosebire de acestea organizaţiile de tip profesional moderne, au fundament

libertatea de asociere a indivizilor. Ele nu mai pot avea un caracter monopolist,

datorită pluralismului specific societăţii democratice în care iau naştere.

Ordinele profesionale sunt purtătoare de putere publică şi au atribuţii

complexe care presupun :

- elaborarea unor reglementări comune (Ex: codul deontologic al profesiei);

- controlul accesului la profesie prin gestionarea procedurii de înscriere;

- exercitarea atribuţiilor disciplinare61.

Rolul organizaţiilor profesionale este diferit de cel al ordinelor.

Organizaţiile de tip profesional îşi propun ridicarea nivelului profesional şi

promovarea intereselor legitime comune ale membrilor. Ele nu mai au un

pronunţat caracter etatic, aparţinând mai curând dreptului privat. Cu toate aceste au

existat unele calificări paradoxale ale instanţei cu privire la natura juridică a unor

asociaţii profesionale, cum ar fi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

Referitor la această persoană juridică A.V.P.S., înfiinţată în baza Legii nr. 21 din

16 februarie 1924 instanţa s-a pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate

autonomă a administraţiei centrale”(sic!)62. 60 J. Rivero, J.Waline, op.cit., p.435 61 ibidem, p.434 62 apud V. Vedinaş, Drept administrativ şi instituţii politico administrative, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2002,

p.341


63

Cadrul legal al organizării şi funcţionării asociaţiilor de tip profesional este

cel stabilit de Legea nr. 21/1924 modificată şi completată de O.G. nr. 26/200063.

Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească o asociaţie pentru a dobândi

personalitate juridică sunt:

a) cel puţin 20 de membri;

b) statut din care să rezulte voinţa comună, independentă de voinţa fiecărui

asociat;

c) patrimoniu comun, distinct şi autonom de patrimoniul fiecărui asociat;

d) de natură să realizeze, şi parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.

e) conducerea asociaţiei trebuie să fie asigurată de adunarea generală a

membrilor asociaţi şi de un comitet sau consiliu de direcţie.

Asociaţiile profesionale, ca orice asociaţie, în general, pot fi descrise astfel:

1. sunt instituţii particulare, create de particulari (persoane fizice sau

juridice) , în comparaţie cu instituţiile publice care sunt organizate de autorităţile

administraţiei publice centrale sau locale;

2. deşi sunt create de particulari, desfăşoară o activitate de interes public,

prin aceasta asemănându-se cu instituţiile publice;

3. personalele încadrate nu au calitatea de funcţionar publici;

4. deşi sunt instituţii particulare, având în vedere că desfăşoară o activitate

de satisfacere a unui interes general, pot să beneficieze de unele facilităţi ale

statului, judeţului ori localităţii în care funcţionează64.

Atribuţiile organizaţiilor de tip profesional diferă de la o asociaţie la alta, de

la un domeniu profesional la altul. În prezent există o tendinţă de specializare, de

reducere a domeniului profesional, astfel încât reprezentarea intereselor membrilor

asociaţi să fie cât mai bine apărate şi promovate. Există, astfel, şi asociaţii care ca

membri fondatori pe titularii unei funcţii publice (Ex: Asociaţia Secretarilor de

63 M.Of. nr. 39/31.01.2000 64 I. Rusu, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2001, p.192, M.Preda, Autorităţile administraţiei

publice, op.ci.,p.631


64

Judeţe). Unele asociaţii îmbină caracterul profesional cu unele valenţe sindicaliste,

fiind impropriu considerate asociaţii de tip profesional deoarece ele nu reprezintă o

profesie în sine (Ex. Asociaţia Studenţilor în Administraţie).



Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile publice

diferă funcţie de momentul în care se realizează.

La momentul constituirii relaţia asociaţie - autorităţi este cea comună, a

oricărui particular care urmează să parcurgă procedurile legale de înfiinţare a unei

astfel de persoane juridice. Actul de constituire a asociaţiei şi statutul se fac în

formă autentică, iar recunoaşterea personalităţii juridice se face numai dup

adoptarea statutului, desemnarea conducerii asociaţiei şi obţinerea avizului

ministerului în domeniul căruia se regăseşte scopul asociaţiei65.

Pe parcursul activării asociaţia profesională trebuie să se păstreze în

limitele cadrului constituţional (art. 40) şi ale celui legal (Legea nr.21/1924, cu

modificările şi completările ulterioare). Asociaţia trebuie să se menţină în zona

publică, să nu oculteze şi să nu capete un caracter secret.

Relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice în această etapă este de cooperare

şi colaborare. Funcţie de domeniul în care se află scopul organizaţiei de tip

profesional pot să beneficieze de sprijinul logistic şi material al autorităţilor pentru

desfăşurarea unor activităţi de interes public. (Ex: în domeniul protecţiei

drepturilor copilului există numeroase asociaţii care colaborează fructuos cu

autorităţile şi instituţiile publice).

La momentul desfiinţării, relaţia asociaţie - autorităţi este de asemenea una

de drept comun. Legea nr. 21/1924 reglementează procedura de lichidare.

65 M.Preda, Autorităţile…, op.cit. p.631


65

ANEXE 1. Constituţia României (forma revizuită) -extrase.

2. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

României şi a ministerelor

3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.


66

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

- extrase -

TITLUL III Autorităţile publice

CAPITOLUL I Parlamentul

SECŢIUNEA 1 Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61

Rolul şi structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

ARTICOLUL 62

Alegerea Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.

(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.


67

ARTICOLUL 64

Organizarea internă (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.

(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.

(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

ARTICOLUL 65

Şedinţele Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.

(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Preşedintelui României; b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parţiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.

ARTICOLUL 66

Sesiuni (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.

(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.

(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.


68

ARTICOLUL 67

Actele juridice şi cvorumul legal Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

ARTICOLUL 68

Caracterul public al şedinţelor (1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.

(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.

SECŢIUNEA a 2-a Statutul deputaţilor şi al senatorilor

ARTICOLUL 69

Mandatul reprezentativ (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

ARTICOLUL 70

Mandatul deputaţilor şi al senatorilor (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

ARTICOLUL 71

Incompatibilităţi (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentară (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi


69

sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 73

Categorii de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; j) statutul funcţionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; n) organizarea generală a învăţământului; o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; r) statutul minorităţilor naţionale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 74

Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.


70

(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.

(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

ARTICOLUL 75

Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

ARTICOLUL 76

Adoptarea legilor şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.


71

(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

ARTICOLUL 77

Promulgarea legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

ARTICOLUL 78

Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

ARTICOLUL 79

Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.

(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

CAPITOLUL II Preşedintele României

ARTICOLUL 80

Rolul Preşedintelui (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

ARTICOLUL 81

Alegerea Preşedintelui (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.


72

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

ARTICOLUL 82

Validarea mandatului şi depunerea jurământului (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

ARTICOLUL 83

Durata mandatului (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

ARTICOLUL 84

Incompatibilităţi şi imunităţi (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

ARTICOLUL 85

Numirea Guvernului (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.


73

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

ARTICOLUL 86

Consultarea Guvernului Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

ARTICOLUL 87

Participarea la şedinţele Guvernului (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88

Mesaje Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90

Referendumul Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 91

Atribuţii în domeniul politicii externe (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.


74

(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

ARTICOLUL 92

Atribuţii în domeniul apărării (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93

Măsuri excepţionale (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94

Alte atribuţii Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; d) acordă graţierea individuală.

ARTICOLUL 95

Suspendarea din funcţie (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.


75

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

ARTICOLUL 96

Punerea sub acuzare (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97

Vacanţa funcţiei (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98

Interimatul funcţiei (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 99

Răspunderea preşedintelui interimar Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

ARTICOLUL 100

Actele Preşedintelui (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.


76

(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

ARTICOLUL 101

Indemnizaţia şi celelalte drepturi Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III Guvernul

ARTICOLUL 102

Rolul şi structura (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.

(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

ARTICOLUL 103

Învestitura (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

ARTICOLUL 104

Jurământul de credinţă (1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.

(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

ARTICOLUL 105

Incompatibilităţi (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei


77

funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 106

Încetarea funcţiei de membru Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a al Guvernului revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

ARTICOLUL 107

Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

ARTICOLUL 108

Actele Guvernului (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

ARTICOLUL 109

Răspunderea membrilor Guvernului (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.


78

(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

ARTICOLUL 110

Încetarea mandatului (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.

(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.

(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111

Informarea Parlamentului (1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

ARTICOLUL 112

Întrebări, interpelări şi moţiuni simple (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.

(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

ARTICOLUL 113


79

Moţiunea de cenzură (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

ARTICOLUL 114

Angajarea răspunderii Guvernului (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

ARTICOLUL 115

Delegarea legislativă (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau,


80

după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

CAPITOLUL V Administraţia publică

SECŢIUNEA 1 Administraţia publică centrală de specialitate

ARTICOLUL 116

Structura (1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.

(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.

ARTICOLUL 117

Înfiinţarea (1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.

(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

ARTICOLUL 118

Forţele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.


81

(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.

(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 119

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

SECŢIUNEA a 2-a Administraţia publică locală

ARTICOLUL 120

Principii de bază (1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.

(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.

ARTICOLUL 121

Autorităţi comunale şi orăşeneşti (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.

(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.

(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122

Consiliul judeţean (1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.

ARTICOLUL 123


82

Prefectul (1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.

(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească

SECŢIUNEA 1 Instanţele judecătoreşti

ARTICOLUL 124

Înfăptuirea justiţiei (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

ARTICOLUL 125

Statutul judecătorilor (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

ARTICOLUL 126

Instanţele judecătoreşti (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.


83

(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

ARTICOLUL 127

Caracterul public al dezbaterilor Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128

Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.

(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

ARTICOLUL 129

Folosirea căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 130

Poliţia instanţelor Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.

SECŢIUNEA a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 131

Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public


84

reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 132

Statutul procurorilor (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

SECŢIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul şi structura (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

ARTICOLUL 134


85

Atribuţii (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.


86

Lege nr. 90 din 03/26/2001

organizarea si functionarea Guvernului Romaniei

si a ministerelor

Monitorul Oficial nr. 164 din 04/02/2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I - Organizarea si functionarea Guvernului

SECTIUNEA 1 - Rolul si functiile Guvernului

Art. 1.

(1) Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in

baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea

politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a

administratiei publice.

(2) Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea

sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la

sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.

(3) Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile

constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(4) Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de

incredere acordat Guvernului de Parlament.

(5) Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele

functii:

a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in


87

aplicare a Programului de guvernare;

b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si

institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura

administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea

serviciilor pentru care statul este responsabil;

d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,

reprezentarea pe plan intern si extern;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul

aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice

si sigurantei nationale,.precum si in domeniile economic si social si al

functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in

subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

SECTIUNEA a 2-a - Componenta Guvernului

Art. 2.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si

domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au

suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de

incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).

Art. 3.

(1) Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri.

(2) Din Guvern pot face parte si ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe

langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului


88

pentru acordarea votului de incredere.

Art. 4.

(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a) exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat

sau de senator;

b) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul

organizatiilor cu scop comercial;

c) exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de actiuni

ori alte titluri de valoare;

d) exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale

sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea

societati ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome,

companiilor nationale si societatilor nationale;

e) exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu

exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania

este parte.

(2) Constatarea starii de incompatibilitate se face de primul-ministru, care va

dispune masurile necesare pentru incetarea acesteia.

Art. 5.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a

pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului si

a demiterii in conditiile prevazute la art. 8 alin. (2).


89

Art. 6.

Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in

scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a lua act

de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.

Art. 7.

(1) Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele

Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru.

(2) Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.

Art. 8.

(1) In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca

urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a

decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la

propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de

membru al Guvernului.

(2) In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o

hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau in

parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca

irevocabila, el este demis de Presedintele Romaniei, la propunerea

primului-ministru.

Art. 9.

(1) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 5

sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei


90

va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a

indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern.

Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca

primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai

Guvernului, la propunerea primuluiministru, pentru o perioada de cel mult 45 de

zile.

(3) In situatiile prevazute la alin. (2), inauntrul termenului de 45 de zile,

primul-ministru va initia procedurile prevazute de lege pentru numirea unui alt

membru al Guvernului.

Art. 10.

Numirea in functia de membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala

sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei, la propunerea

primului-ministru.

SECTIUNEA a 3-a - Atributiile Guvernului

Art. 11.

In realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii

principale:

a) exercita conducerea generala a administratiei publice;

b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;

c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul

unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit Constitutiei;


91

d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si

a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;

e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor

sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;

f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri

si domenii de activitate;

g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de

guvernare;

h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei

cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile

prevazute de lege;

i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea

tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate;

j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea

Romaniei in structurile europene si internationale;

k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza

statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte

intelegeri internationale la nivel guvernamental;

l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe

centrale de specialitate din subordinea sa;

m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului;

n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii;

aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii;

o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in

subordinea sa;


92

p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor

sale;

r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul

si functiile Guvernului.

Art. 12.

(1) Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa Guvernul poate constitui

organisme cu caracter consultativ.

(2) In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici

Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.

(3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin. (1) si

(2) si a serviciilor acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului, in

limita bugetului aprobat.

SECTIUNEA a 4-a - Primul-ministru

Art. 13.

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia,

cu respectarea atributiilor legale care le revin. Primul-ministru reprezinta

Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea

Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul

Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice,

partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii

neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.

Art. 14.


93

Primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si

exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.

Art. 15.

Primul-ministru numeste si elibereaza din functie:

a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia

persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform art. 3 alin. (1);

b) secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul

utilizarii acestor functii;

c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primuluiministru;

d) secretarii de stat;

e) alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de

lege.

Art. 16.

(1) Primul-ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si

declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori

interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori.

(2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la

intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau senatori,

in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.

Art. 17.

Primul-ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in

cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.


94

Art. 18.

(1) In scopul rezolvarii unor probleme operative primul-ministru poate

constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale.

(2) Primul-ministru indeplineste orice alte atributii prevazute in Constitutie

si de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.

Art. 19.

In indeplinirea atributiilor ce ii revin primulministru emite decizii, in

conditiile legii.

SECTIUNEA a 5-a - Organizarea aparatului de lucru al Guvernului

Art. 20.

Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al

primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte

asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare

a Guvernului.

Art. 21.

(1) Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din:

a) corpul de consilieri ai primului-ministru;

b) corpul de control al primului-ministru;

c) aparatul tehnic al corpului de consilieri;

d) cabinetul primului-ministru;

e) cancelaria primului-ministru;

f) compartimentul cu probleme speciale;


95

g) compartimentul documente secrete;

h) compartimentul care asigura protocolul primuluiministru.

(2) Activitatea corpului de consilieri si a aparatului tehnic al acestuia este

coordonata de unul dintre consilieri, desemnat prin decizie a primului-ministru.

(3) Atributiile aparatului de lucru al primului-ministru se stabilesc prin

decizie a acestuia.

(4) Personalului prevazut la alin. (1) nu i se aplica prevederile legii privind

statutul functionarului public.

Art. 22.

(1) Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al

Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi

secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti prin

decizie a primului-ministru.

(2) Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si

asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,

rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale

activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor

judecatoresti.

(3) Organizarea si atributiile Secretariatului General al Guvernului se

stabilesc prin hotarare a Guvernului.

(4) Guvernul aproba proiectul bugetului propriu, care se include in bugetul de

stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau,

dupa caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de


96

credite.

(5) Secretariatul general al Guvernului asigura, prin aparatul propriu,

continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,

constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernarii.

Art. 23.

(1) Departamentul este o structura organizatorica fara personalitate juridica si

fara unitati in subordine, subordonat primului-ministru, avand rolul de

coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu

atributiile Guvernului.

(2) Departamentul este condus de un demnitar.

(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin conducatorul departamentului emite

ordine cu caracter individual.

(4) Infiintarea, modul de organizare si functionare, precum si atributiile

departamentului se aproba prin hotarare a Guvernului.

SECTIUNEA a 6-a - Functionarea Guvernului

Art. 24.

(1) Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de primul-ministru.

(2) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se

dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii,

asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.

(3) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.

Art. 25.


97

(1) Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

(2) In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si

externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei

publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.

(3) La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori

ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau

ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a

caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru.

(4) Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor

acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe banda

magnetica si se consemneaza in stenograma sedintei, certificata de secretarul

general al Guvernului.

Art. 26.

(1) In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in

temeiul unei legi speciale de abilitare sau, in cazuri exceptionale, ordonante

de urgenta, potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie.

(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de

asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii

dreptului de initiativa legislativa a acestuia. Metodologia de elaborare si

inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aproba prin hotarare

a Guvernului.

(3) In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie,


98

pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua

sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare

pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta

perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.

Art. 27.

(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai.

Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza

consensul, hotaraste primul-ministru.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul documentelor si al altor masuri

dezbatute in Guvern.

(3) Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru, se

contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se

publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage

inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se

comunica numai institutiilor interesate.

Art. 28.

(1) In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice

Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de

specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.

(2) In exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul sa anuleze actele

administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei

publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor.


99

Art. 29.

Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative

autonome.

Art. 30.

(1) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul

Bucuresti.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. In aceasta calitate

prefectul raspunde de aplicarea politicii Guvernului in unitatile

administrativ-teritoriale, avand obligatia de a asigura executarea actelor

Guvernului, precum si pe cele ale ministerelor si celorlalte organe de

specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.

(3) Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale

celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si exercita

controlul asupra legalitatii actelor administrative ale consiliului local, ale

primarului, ale consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean.

Art. 31.

Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa

activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti

membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

Art. 32.

Raspunderea penala a membrilor Guvernului este reglementata printr-o lege


100

privind responsabilitatea ministeriala.

Art. 33.

(1) Guvernul organizeaza, prin Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului

Protocolului de Stat" si prin Regia Autonoma "Locato", administrarea bunurilor

proprietate publica si privata a statului, destinate unor actiuni de

reprezentare si protocol ale Camerei Deputatilor, Senatului, Presedintelui

Romaniei si Guvernului.

(2) Secretariatul General al Guvernului indeplineste atributiile de minister de

resort fata de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

si fata de Regia Autonoma "Locato".

(3) Secretariatului General al Guvernului ii pot fi date in coordonare sau

trecute in subordine organe de specialitate ale administratiei publice centrale,

cu exceptia ministerelor.

(4) Normativele de cheltuieli pentru actiunile de protocol ale Guvernului se

aproba prin hotarare a acestuia.

CAPITOLUL II - Organizarea si functionarea ministerelor

SECTIUNEA 1 - Dispozitii generale

Art. 34.

Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care


101

realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora.

Art. 35.

(1) Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului,

potrivit prevederilor Constitutiei si prezentei legi.

(2) Ministerele sau alte organe de specialitate organizate in subordinea

Guvernului sunt conduse de ministri, in urma acordarii votului de incredere de

catre Parlament.

(3) Ministrii raspund de intreaga activitate a ministerului in fata Guvernului,

precum si, in calitate de membri ai Guvernului, in fata Parlamentului.

Art. 36.

Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de

incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la

investitura.

Art. 37.

Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin

infiintarea, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere.

In astfel de situatii prevederile art. 36 se aplica in mod corespunzator.

Art. 38.

In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei Presedintele

Romaniei, la propunerea primului-ministru, revoca si numeste ministrii, cu

respectarea prevederilor art. 7-10.


102

Art. 39.

Ministerele au personalitate juridica si au sediul in municipiul Bucuresti.

SECTIUNEA a 2-a - Organizarea ministerelor

Art. 40.

(1) Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de

posturi ale ministerelor se stabilesc in raport cu importanta, volumul,

complexitatea si specificul activitatii desfasurate si se aproba prin hotarare a

Guvernului.

(2) In fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, cu personal

propriu, caruia nu i se aplica prevederile legii privind statutul functionarului

public.

Art. 41.

(1) In functie de natura atributiilor unele ministere pot avea in domeniul lor

de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a

Guvernului.

(2) Infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice si

oficiilor consulare se aproba de Presedintele Romaniei, la propunerea

Guvernului.

Art. 42.

Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul

Curtii de Conturi.


103

Art. 43.

Ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice, care functioneaza in

unitatile administrativ-teritoriale.

Art. 44.

(1) Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice descentralizate ale

ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile

administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatorica,

numarul si incadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor

si functiile de conducere ale acestora se aproba prin ordin al ministrului,

respectiv al conducatorului organului de specialitate in subordinea caruia

aceste servicii sau organe isi desfasoara activitatea.

(2) Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de

specialitate din subordinea ministerului.

(3) Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se elibereaza

din functie de catre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.

Art. 45.

Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de

organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.

SECTIUNEA a 3-a - Conducerea ministerelor

Art. 46.

(1) Conducerea ministerelor se exercita de ministri.

(2) Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati


104

publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si

in justitie.

(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin ministrul emite ordine si

instructiuni, in conditiile legii.

Art. 47.

In activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai

multi secretari de stat, potrivit hotararii Guvernului de organizare si

functionare a ministerului.

Art. 48.

Secretarii de stat exercita atributiile delegate de catre ministru.

Art. 49.

(1) Secretarul general al ministerului este functionar public de cariera, numit

prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigura

stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea

legaturilor functionale intre structurile ministerului.

(2) Principalele atributii si responsabilitati ale secretarului general sunt

urmatoarele:

a) coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter

functional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre ministru

si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile subordonate;

b) colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului


105

General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum si

cu secretarii judetelor si cu directorii generali de prefectura, in probleme

de interes comun;

c) primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative

initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti

initiatori;

d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative

initiate de minister, pentru a fi discutate in sedinta Guvernului;

e) urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care

au fost initiate de minister;

f) monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice, prevazute de

reglementarile in vigoare;

g) coordoneaza intregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a

politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de

personal din cadrul compartimentelor.

(3) Secretarul general al ministerului poate indeplini si alte insarcinari

prevazute de regulamentul de organizare si

functionare a ministerului ori incredintate de ministru.

Art. 50.

(1) In realizarea atributiilor ce ii revin secretarul general poate fi ajutat de

unul sau doi adjuncti.

(2) Secretarii generali adjuncti sunt functionari publici de cariera, numiti

prin concurs sau examen.


106

Art. 51.

In cazul in care ministrul, din diferite motive, nu isi poate exercita

atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste

atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta.

Art. 52.

(1) Pe langa ministru functioneaza, ca organ consultativ, colegiul ministerului.

(2) Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se

aproba prin ordin al ministrului.

(3) Colegiul ministerului se intruneste, la cererea si sub presedintia

ministrului, pentru dezbaterea unor probleme

privind activitatea ministerului.

SECTIUNEA a 4-a - Atributiile generale ale ministrilor

Art. 53.

(1) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii

generale:

a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si

hotararilor Guvernului, a ordinelor si

instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si

a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor

economici;

b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in

conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;


107

c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata

celei de dezvoltare economico-sociala a

Guvernului;

d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le

inainteaza Guvernului;

e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului,

in baza bugetului aprobat;

f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme

internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania

este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de

colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii

internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;

g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a

Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte

intelegeri internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele

existente;

h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale

la care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in

vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;

i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii

in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a

Guvernului;

j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si

coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;


108

k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea

pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;

l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.

(2) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate si alte atributii

specifice stabilite prin acte normative.

(3) Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul propriu

al ministerelor, precum si prin institutiile aflate in subordonarea, coordonarea

sau autoritatea ministerelor.

Art. 54.

Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a

Guvernului, numeste si elibereaza din functie personalul acestuia.

Art. 55.

(1) Statele de functii ale ministerelor se aproba de ministri, in limita

numarului de posturi aprobate prin hotarare a Guvernului.

(2) Guvernul poate aproba modificarile ulterioare in structura ministerelor, a

organelor de specialitate, a serviciilor

publice descentralizate si a institutiilor subordonate acestora numai in limita

alocatiilor bugetare.

Art. 56.

Guvernul poate dispune prin hotarare modificari in organizarea si functionarea

ministerelor, precum si transferul unor activitati de la un minister la altul

ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului.


109

CAPITOLUL III - Dispozitii finale

Art. 57.

Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al

ministerelor si al celorlalte organe centrale de specialitate, care are

calitatea de functionar public, se bucura de toate drepturile si obligatiile

prevazute in legea privind statutul functionarului public.

Art. 58.

Salarizarea personalului din aparatul de lucru al Guvernului si din aparatul

propriu al ministerelor se face potrivit legii.

Art. 59.

Organizarea si functionarea ministerelor privind apararea nationala si ordinea

publica sunt reglementate prin legi speciale.

Art. 60.

Dispozitiile prezentei legi, prin care se reglementeaza organizarea si

functionarea Guvernului si ministerelor, se aplica in mod corespunzator si

celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu

exceptia unor institutii de interes public a caror organizare si functionare

sunt reglementate prin legi speciale.

Art. 61.


110

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea 37/1990 pentru

organizarea si functionarea Guvernului, publicata in M.Of. 137/8 decembrie 1990,

cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.


111

Lege nr. 215 din 04/23/2001

administratiei publice locale

Monitorul Oficial nr. 204 din 04/23/2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

SECTIUNEA 1 - Regimul general al autonomiei locale

Art. 1.

Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si

organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.

Art. 2.

(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza

si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii

serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,

legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de

interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere

caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.


112

Art. 3.

(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a

autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in

numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile

publice, in conditiile legii.

(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de

consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la

consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de

participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea

administrativ-teritoriala.

Art. 4.

(1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata

pe baza si in limitele prevazute de lege.

(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si

atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin

comunei, orasului sau judetului, dupa caz.

Art. 5.

(1) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se

stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu

exceptia cazurilor prevazute de lege.


113

(2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul

ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate.domeniile, cu exceptia celor

care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Art. 6.

(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si

orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe

principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si

solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

(2) In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul

judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta

parte, nu exista raporturi de subordonare.

Art. 7.

(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine

autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de

cetatean.

(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele

prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea si de natura

raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.

(3) Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici

un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in

procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi

servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru


114

realizarea respectivelor responsabilitati.

Art. 8.

Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea

oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei

publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit

legii.

Art. 9.

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au

dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale

le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii. Resursele

financiare ale autoritatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu

competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.

Art. 10.

Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun

de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata

ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul autonomiei

locale.

Art. 11.

(1) Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele

competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale


115

administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii.

(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile

administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si

internationale, in conditiile legii.

Art. 12.

Autoritatile administratiei publice locale pot incheia intre ele acorduri si pot

participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor

programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.

Art. 13.

(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile

administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de

cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in

conditiile legii.

(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta

consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea

legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.

(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul

Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate

juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente

administrativ-teritoriale.

(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au incheiat acorduri de

cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la


116

organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le

revin potrivit legii.

Art. 14.

(1) Initiativa autoritatilor administratiei publice locale de a coopera si de a

se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate,

precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor

administratiei publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe

si Ministerului Administratiei Publice.

(2) Autoritatile administratiei publice locale vor transmite Ministerului

Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de

cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale

administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre

adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.

(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise in termen de 30 de zile de la

primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si

proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean

interesat.

(4) Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile administratiei publice

locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau judetean care

este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise

in virtutea respectivelor acorduri sau conventii au in dreptul intern aceeasi

valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate in

conformitate cu prevederile prezentei legi.


117

Art. 15.

Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu

capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care

le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor

servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii.

Art. 16.

Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor

administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile prevazute

de lege.

Art. 17.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand

minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor

autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in raporturile

cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei,

ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este

parte.

Art. 18.

(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care

se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza

autoritati ale administratiei publice locale.

(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.


118

(3) Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii.

(4) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror

delimitare si organizare se fac potrivit legii.

(5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in

subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati

exercita atributiile prevazute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se

aplica in mod corespunzator.

Art. 19.

Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au

patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Art. 20.

Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin

lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua

numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile

administrativteritoriale respective prin referendum, care se organizeaza

potrivit legii.

SECTIUNEA a 2-a - Autoritatile administratiei publice locale

Art. 21.

(1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala

in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati

deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si

primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale.


119

(2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei

publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile

legii.

Art. 22.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a

administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor

comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes

judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile

locale.

Art. 23.

Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In

asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie

de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la

persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Art. 24.

(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului

judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales in cursul

unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a

vacantei postului de primar, incheie mandatul precedentei autoritati a

administratiei publice locale.


120

(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi in urma

organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii

unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita

mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.

Art. 25.

In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice

locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa

elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor,

oraselor si judetelor, in conditiile legii.

Art. 26.

(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un

prefect.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile

publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din

unitatile administrativ-teritoriale.

Art. 27.

(1) Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de

contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de

consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele

consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din

ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt

suspendate de drept.


121

(2) Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal,

dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau judetene

ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de contencios

administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.

CAPITOLUL II - Consiliile locale

SECTIUNEA 1 - Constituirea consiliului local

Art. 28.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal,

direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind

alegerile locale.

Art. 29.

(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al

prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de

Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a

anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda

alegerile, dupa cum urmeaza:

Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor

- pana la 1.500 / 9

- intre 1.501 si 003.000 / 11

- intre 3.001 si 005.000 / 13

- intre 5.001 si 010.000 / 15

- intre 10.001 si 020.000 / 17

- intre 20.001 si 050.000 / 19

- intre 50.001 si 100.000 / 21


122

- intre 100.001 si 200.000 / 23

- intre 200.001 si 400.000 / 27

- peste 400.000 / 31

(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de

consilieri.

Art. 30.

(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:

a) functia de prefect si de subprefect;

b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al

autoritatilor administratiei publice centrale si locale; calitatea de functionar

public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al

prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al

serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte

autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in cadrul

autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului

propriu al prefectului din judetul respectiv;

c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor

autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile

locale sau de consiliile judetene;

d) calitatea de primar;

e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de

stat si cele asimilate acestora.

(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza

trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat


123

pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele de

sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista

partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.

Art. 31.

(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data

desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru

sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot

participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca

procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.

(2) Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din

numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta

majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la

convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal

constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3

zile, in aceleasi conditii.

(3) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima

convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul

va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit

nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de

supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se alegeri

pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind

alegerile locale.


124

(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care

au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios

administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este

definitiva si irevocabila.

(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata

daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat

spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in

strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.

Art. 32.

(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta

consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre

membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita

din 3-5 consilieri.

(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si

propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.

(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai in

cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca

alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in

conditiile Legii privind alegerile locale.

(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu votul

deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei

mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.


125

Art. 33.

(1) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei

interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la

adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.

(2) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen

de 30 de zile.

Art. 34.

(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului

local urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile

tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea

pentru binele locuitorilor comunei ... (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute

Dumnezeu!"

(2) Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de

drept.

(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

Art. 35.

In cazul in care consilierul declarat ales renunta la mandat inainte de validare

sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului supleant

inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale

respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele politice

confirma in scris apartenenta la partid. In cazul in care locurile ramase

vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se reduce


126

sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, in termen de 30 de

zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 36.

Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin doua

treimi din numarul membrilor consiliului local consilierul care a condus sedinta

declara consiliul legal constituit.

Art. 37.

(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii

sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un presedinte

de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele

consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.

(2) Consilierul ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie la

initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul

majoritatii consilierilor in functie.

SECTUNEA a 2-a - Atributiile consiliului local

Art. 38.

(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate

problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in

competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa


127

caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul

propriu;

b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare

si functionare a consiliului;

c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare

economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de

amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de

dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in

conditiile legii;

d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de

utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului

bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in

conditiile legii;



aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice,

precum si ale regiilor autonome de interes local;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;


proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor

publice de interes local, in conditiile legii;

h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate

privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;

i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de

interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora;

instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de


128

organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes

local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii

serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes

local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile

actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra

privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in

conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a

teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si

financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri

din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor,

dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea

drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de

comunicatii de interes local;

m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice

pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare

in vederea realizarii acestora;

n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare

necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de

educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice,


129

apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;

urmareste si controleaza activitatea acestora;

o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar

insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte

facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru

populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,


q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea

gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de

protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a

activitatii acestora;

r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul

cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si

punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si

rezervatiilor naturale, in conditiile legii;

s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura

protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba

criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura

functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de

distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;

u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de

obiective de interes public local;

v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de


130

cetatean de onoare al comunei sau al orasului;

x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri

sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari,

servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau

orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;

y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati

ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si

aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor

administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile

legii.

(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.

SECTIUNEA a 3-a - Functionarea consiliului local

Art. 39.

(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,

prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

(2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data

declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Art. 40.


131

(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea

primarului.

(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea

primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.

(3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului

unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor

ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare.

(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor

locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face

de indata.

(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si

ordinea de zi a acesteia.

(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta

locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc

de publicitate.

(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati

nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se

aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand

minoritatii respective.

(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesulverbal al sedintei.

Art. 41.

(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta

majoritatea consilierilor in functie.

(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se

considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de


132

organizare si functionare a consiliului local. In situatia in care un consilier

absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat

in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.

Art. 42.

Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales in conditiile

prevazute la art. 37.

Art. 43.

(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care

consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile

inchise.

(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat

al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana,

regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea

urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind

asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii

neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta

intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate

propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.

(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana, limba oficiala a

statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati

nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de

consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin


133

grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile documentele

sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.

(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a

exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat

de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii

administrativ-teritoriale.

(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul

unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea

veridicitatii celor consemnate.

(6) Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitie consilierilor, in

timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va supune

spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca in cadrul sedintei sa

conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor

exprimate in sedinta anterioara.

(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun

intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si

sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretar, dupa

aprobarea procesuluiverbal.

Art. 44.

Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui

care, in conditiile art. 40, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea ordinii

de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritatii

consilierilor prezenti.


134

Art. 45.

Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi

dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din

cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice

locale, care va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea

initiatorului, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu

exceptia cazurilor prevazute la art. 40 alin. (2) si (4).

Art. 46.

(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu

votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau

regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

(2) Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,

administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului,

participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de

cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a

localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau

cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu

persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi

din numarul consilierilor in functie.

(3) Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc

impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.

Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor


135

avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza

bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai

tarziu de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.

(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot

secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate

intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.

(5) Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri sau de primar.

Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului

si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii

administratiei publice locale.

Art. 47.

(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul

care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al

patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor

consiliului local.

(2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. (1)

sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios

administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.

Art. 48.

Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce sedintele

de consiliu, ales in conditiile prevazute la art. 37, si se contrasemneaza,

pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care consilierul ales in

conditiile prevazute la art. 37 lipseste sau refuza sa semneze, hotararea


136

consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri.

Art. 49.

(1) Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta

este ilegala sau ca depaseste competentele ce revin, potrivit legii, consiliului

local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivata,

care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.

(2) Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si

prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.

(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se

face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special

destinat acestui scop.

Art. 50.

(1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la

data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data

comunicarii.

(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in

termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

Art. 51.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei

minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor

hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba

materna a cetatenilor apartinind minoritatii respective, iar cele cu caracter


137

individual se comunica, la cerere, si in limba materna.

Art. 52.

(1) In exercitarea mandatului consilierii sunt in serviciul colectivitatii

locale.

(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului

propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea

acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea

indeplinirii mandatului.

(3) Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze

periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.

(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un

raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.

(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de

specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii.

(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza in

indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.

(7) Consiliul local poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei prevazute

la alin. (5) si a cotei in care se face decontarea conform prevederilor alin.

(6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.

Art. 53.

(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care

fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in

exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.

(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat, in mod


138

obligatoriu, rezultatul votului.

(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in

procesul-verbal al sedintei.

Art. 54.

La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de vot,

prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora,

deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii

si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale

ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile

administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de

responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate

de primar.

Art. 55.

(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi

reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.

(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre

o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii,

convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau

viceprimarului.

(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi

invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

(4) Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile

art. 52 alin. (5) si (6).


139

Art. 56.

(1) Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe

principalele domenii de activitate.

(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia

viceprimarului.

(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.

(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din

domeniul lor de activitate.

(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul

majoritatii membrilor lor.

(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se

stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.

(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa

primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada

determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele

si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a

consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin

hotarare.

SECTIUNEA a 4-a - Dizolvarea consiliului local

Art. 57.

(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel

mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios


140

administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la

propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase

definitive si irevocabile.

(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la

instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii

acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura

prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii

suspenda executarea masurii de dizolvare.

(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de

Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea

termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari

judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa

actiunea consilierilor.

(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, in

absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale

orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.

Art. 58.

(1) In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive

sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in

situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se

poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.

(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar sau, in


141

absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia

de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi

alegeri.

(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de

contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea

la cunostinta.

(4) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen

de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar

introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea

instantei este definitiva si irevocabila.

(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face

de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la

expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramanerea

definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins

actiunea impotriva ordinului prefectului.

SECTIUNEA a 5-a - Suspendarea si incetarea mandatului de consilier

Art. 59.

(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a

fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de

catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin

ordin, constata suspendarea mandatului.

(2) Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de

suspendare se comunica de indata consilierului.


142

(3) In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat acesta are

dreptul la despagubiri in conditiile legii.

Art. 60.

(1) Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:

a) demisie;



d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni


e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda

electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;

f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa

privativa de libertate;



i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;

j) deces.

(2) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local,

prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier.

(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotararea consiliului local

poate fi atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in termen

de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in termen de

30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar

hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.


143

CAPITOLUL III - Primarul si viceprimarul

Art. 61.

(1) Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele

resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii

nu pot fi in acelasi timp si consilieri.

(2) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi

exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar,

contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii

nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de

stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau

judetene se suspenda de drept.

(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii mandatului, o

indemnizatie stabilita in conditiile legii.

Art. 62.

Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:

a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica in mod

corespunzator;

b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul

sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul

societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;


144

c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice

si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Art. 63.

(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data

desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza

teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de

presedintele judecatoriei.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazurile prevazute la

art. 32 alin. (4).

Art. 64.

(1) Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel

interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios

administrativ.

(2) Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.

(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la

cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului

local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator

desemnat de presedintele judecatoriei.

(4) In caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea

prefectului, va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la

data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a

hotararii judecatoresti, in conditiile legii.


145

Art. 65.

(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la art. 34

alin. (1).

(2) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de

drept.

Art. 66.

(1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful

administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al

autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il

controleaza.

(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in

conditiile legii.

Art. 67.

(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati

publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in

justitie.

(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului

national al Romaniei.

(3) Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii,

ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.

(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Art. 68.

(1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,


146

a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a

decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;

dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si

instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti

conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a

hotararilor consiliului judetean;

b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia

in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare

il sesizeaza pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu

privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului

local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;

d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar,

informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in

concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale,

precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor

consiliului local;

e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului

bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercita functia de ordonator principal de credite;

g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din

bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor,

catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele

specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii


147

economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind

obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie

elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,

jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie

civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;

j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform

angajamentelor contractuale;

k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor

sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la

bunele moravuri, la ordinea si linisteapublica;

m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor

alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de

specialitate;

n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale,

in conditiile legii;

o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il

supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor

planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de

detaliu;

p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;


148

q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a

comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala

a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;

r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si

parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare

civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de

asistenta si ajutor social;

s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;

t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,

statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si

functionare a aparatului propriu de specialitate;

u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din

aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale,

cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din

functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai

institutiilor si serviciilor publice de interes local;

v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului

public si domeniului privat al comunei sau al orasului;

x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la

dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor

evidente;

y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau


149

de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza

comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a

podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

(2) Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte

normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

Art. 69.

(1) In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare

civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant,

la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie

civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza si

ca reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a fost ales.

(2) In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul

prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile

administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin

aparatul propriu de specialitate.

Art. 70.

(1) Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin

dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea atributiilor

ce ii revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) si y).

(2) Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului,

secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit


150

legii.

(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art.

69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la

art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.

Art. 71.

(1) In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter

normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la

cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa

caz.

(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 72.

(1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea

juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin

lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

(2) Mandatul inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:

a) demisie;



d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni


e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin

frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile


151

locale;

f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o

pedeapsa privata de libertate;



i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii

cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de

instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa

definitiva si irevocabila;

j) deces;

(3) In cazurile prevazute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de

incetarea mandatului primarului.

(4) In cazul prevazut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat

de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la

comunicare.

(5) Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in termen

de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar

hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de catre

Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile sau dupa expirarea

termenului prevazut la alin. (4).

Art. 73.

(1) Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a

rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.


152

(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare

a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului,

ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale

colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit legii,

inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si

prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii

de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat

organizarea referendumului.

(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin

25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in

fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Art. 74.

(1) Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei

motivelor invocate, a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 73, precum si

la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, in termen de 30 de

zile.

(2) Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul

Administratiei Publice, o propunere motivata de organizare a referendumului.

(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de Ministerul

Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60

de zile de la solicitarea prefectului. Hotararea Guvernului va stabili data


153

organizarii referendumului si va fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei sau

ai orasului prin grija prefectului.

(4) Cheltuielile necesare in vederea desfasurarii referendumului se suporta din

bugetul local.

Art. 75.

(1) Referendumul local se organizeaza, in conditiile legii, prin grija

prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate

al consiliului local respectiv.

(2) In acest caz procedurile prevazute de lege privind campania pentru

referendum nu se mai aplica.

Art. 76.

(1) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate

plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.

(2) Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat in acest

sens cel putin jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor cu drept de

vot.

(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica in mod corespunzator

prevederile art. 72 alin. (6).

Art. 77.

(1) In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.

(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a

fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de


154

catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin

ordin, constata suspendarea mandatului.

(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului.

(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2).

(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are

dreptul la despagubiri, in conditiile legii.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica si in cazul viceprimarului.

Art. 78.

(1) Consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul, respectiv

viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata

mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.

(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la

propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului,

prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor in

functie.

Art. 79.

Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in

conditiile prevazute la art. 70.

Art. 80.

Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in conditiile prevazute la art. 72,

care se aplica in mod corespunzator. In acest caz consiliul local ia act de

incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.

Art. 81.


155

Viceprimarul poate fi suspendat din functie in conditiile prevazute la art. 77,

care se aplica in mod corespunzator.

Art. 82.

(1) In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din

functie a acestuia atributiile ce ii sunt conferite prin prezenta lege vor fi

exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari,

desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor in

functie.

(2) In situatia prevazuta la alin. (1) consiliul local poate delega prin

hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar

atributiile viceprimarului.

(3) In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat

primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va

indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana

la incetarea suspendarii.

(4) Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea de

viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si

(2) aplicandu-se pana la alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin. (6)

se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IV - Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de

specialitate


156

SECTIUNEA 1 - Secretarul

Art. 83.

(1) Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a

municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei,

orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este

functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau

administrative. In mod exceptional in functia de secretar al comunei poate fi

numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate

prin bacalaureat.

(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea

eliberarii din functie.

(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau

cu viceprimarul.

Art. 84.

(1) Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa caz, iar

numirea se face de catre prefect.

(2) Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in termen

de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs

sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general

al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de

consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de

cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se


157

comunica de catre primar in termen de cel mult 3 zile de la ramanerea definitiva

a rezultatului concursului sau al examenului.

(3) Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 85.

(1) Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii

principale:

a) participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;

b) coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare

civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu

de specialitate al consiliului local;

c) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si

raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le

considera legale;

d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

e) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;

f) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si

efectuarea lucrarilor de secretariat;

g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

h) asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate

a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile,

daca legea nu prevede altfel;

i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu

caracter normativ;

j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in


158

afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma

autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.

(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de

specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, stabilite de

primar.

(3) Secretarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau insarcinari

date de consiliul local ori de primar.

Art. 86.

Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se

fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul a

cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a

initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza

concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.

SECTIUNEA a 2-a - Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu

de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale

Art. 87.

Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de

consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si

nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor

financiare de care dispune.


159

Art. 88.

(1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale

comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii.

(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de

specialitate al consiliului local se fac de catre primar, in conditiile legii.

(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a

conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al

consiliului local.

Art. 89.

Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din

aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale

se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 90.

(1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale

se foloseste limba romana.

(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei

minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in

raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul

propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba

lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba

materna.

(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind

relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a


160

cetatenilor apartinand minoritatii respective.

(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea

denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor,

precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a

cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin.

(2).

(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.

Art. 91.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orasului

sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, impreuna cu

aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura

functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau orasului,

care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile

primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

CAPITOLUL V - Administratia publica a municipiului Bucuresti

Art. 92.

Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale,

numite sectoare.

Art. 93.

(1) Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar

municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.

(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de


161

presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile prezentei legi.

Art. 94.

Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt

Consiliul General al Municipiului Bucuresti si

consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si

primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca

autoritati executive, alese in conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 95.

(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie,

functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile

prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.

(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in

principal, urmatoarele atributii:

a) aleg, din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele

consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de

consilier;

b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de

organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la

programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le

supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de

utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului

bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in

conditiile legii;


162


functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale

aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes local;

f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata

a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al

Municipiului Bucuresti;

g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice de

sub autoritatea lor, in conditiile legii;

h) infiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice; instituie,

cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si

functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru

societatile comerciale pe care le infiinteaza sau care se afla sub autoritatea

lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii

institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;

i) aproba, in conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu ale

sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru

lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare pentru

realizarea lor, in concordanta cu prevederile planului urbanistic general al

municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;

j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei functionari a


163

institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si

sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmareste si controleaza

activitatea acestora;

k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice,


l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea gardienilor

publici si propune masuri de imbunatatire a acesteia;

m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul

cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si

punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si a

rezervatiilor naturale;

n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura

protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba

criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura

functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

o) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de

distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;

p) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului

Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice

locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale

si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea

promovarii unor interese comune;

q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al

Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau


164

straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in

vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau

proiecte de interes public local;

r) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile

legii;

s) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.

(3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate

numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a Consiliului General al

Municipiului Bucuresti.

(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite prin

lege sau delegate de Consiliul General al

Municipiului Bucuresti.

Art. 96.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si

indeplineste atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru

consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 97.

(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza in

conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si

viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile stabilite de lege

pentru acestia, cu exceptia celor prevazute la art. 68 alin. (1) lit. c) si k),

care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucuresti.


165

(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplica

in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si

demitere.

(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si

indeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii

si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator.

(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplica in

mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si

demitere.

Art. 98.

Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod

corespunzator prevederile art. 83-86, iar secretarului general al municipiului

Bucuresti, prevederile art. 120.

Art. 99.

Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu

caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile

administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti.

Art. 100.

(1) Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii sectoarelor

municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea

primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La


166

sedinte se analizeaza modul in care sunt aduse la indeplinire hotararile

Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter

normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare la

activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere corelarea unor

activitati necesare in vederea bunei functionari a administratiei municipiului

Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.

(2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General al

Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate

pe ordinea de zi.

(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot

participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de

sector.

(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au

dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.

CAPITOLUL VI - Consiliul judetean

SECTIUNEA 1 - Constituirea si componenta consiliului judetean

Art. 101.

(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale,

constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor

comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes


167

judetean.

(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal,

egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind

alegerile locale.

Art. 102.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in

functie de populatia judetului, raportata

de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a

anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede

alegerile, dupa cum urmeaza:

Numarul locuitorilor judetului / Numarul consilierilor

- pana la 350.000 / 31

- intre 350.001 - 500.000 / 33

- intre 500.001 - 650.000 / 35

- peste 650.000 / 37

Art. 103.

(1) La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator

dispozitiile art. 31-37.

(2) In situatiile prevazute la art. 60 presedintele consiliului judetean are

obligatia sa propuna acestuia adoptarea unei hotarari prin care sa se ia act de

incetarea mandatului de consilier.

SECTIUNEA a 2-a - Atributiile consiliului judetean


168

Art. 104.

(1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice

locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii

principale:

a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si

functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor

legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si

functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor

publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a

judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de

la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile

administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile

necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in

vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si

modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a

exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in

conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei

din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte

surse, in conditiile legii;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;



169

proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes

judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea

si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;

h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes

judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile

legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat

si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;

i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean;

exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile

actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra

privatizarii acestor societati comerciale;

j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale

comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului

judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a

unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a

acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si

orasenesti implicate;

k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor,

precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes

judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor

administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea,

intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens

consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;


170

l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de

interes judetean, in limitele si in conditiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare

necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a

institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta

sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a

altor activitati, in conditiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele

religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;

o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia

drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor

necesare;

p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale

comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de

dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului

inconjurator;

q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati

ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si

aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei

publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri

sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari,


171

servicii sau proiecte de interes public judetean;

t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru

realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna

cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice;

u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.

(2) Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.

SECTIUNEA a 3-a - Functionarea consiliului judetean

Art. 105.

(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi

prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

(2) Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la

data declararii ca legal constituit a consiliului nouales.

Art. 106.

(1) Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la

convocarea presedintelui consiliului judetean.

(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate

ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din

numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata

presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita

adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea

urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau

epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

(3) Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul


172

secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor

ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare.

(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor

locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.

(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si

ordinea de zi a acesteia.

(6) In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in

imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se va face

de catre vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.

(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta

locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(8) In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o

pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la

cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii

respective.

(9) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesulverbal al sedintei.

Art. 107.

(1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite daca este prezenta

majoritatea consilierilor in functie.

(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se

considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de

organizare si functionare a consiliului judetean. In situatia in care un

consilier absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi

sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a


173

consiliului judetean.

Art. 108.

(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa

acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.

(2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele

desemnat in conditiile art. 118, sedinta va fi condusa de celalalt

vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor

prezenti.

Art. 109.

(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta hotarari

cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau

regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

(2) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de

vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza

pentru legalitate de secretarul general al judetului.

Art. 110.

Dispozitiile art. 43, art. 45-54 si art. 56 se aplica in mod corespunzator.

Art. 111.

(1) In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste timp de 6 luni

consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o

hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua


174

treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.

(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de secretar prefectului care,

prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului

organizarea de noi alegeri.

(3) Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.

(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa expirarea termenului

prevazut la alin. (3) sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii

judecatoresti prin care s-a respins actiunea introdusa impotriva ordinului

prefectului.

(5) Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a

putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului

vor fi rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri

speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.

Art. 112.

Mandatul de consilier inceteaza de drept in conditiile art. 60, care se aplica

in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 4-a - Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al

judetului

Art. 113.

(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe toata durata exercitarii

mandatului, un presedinte si 2 vicepresedinti.

(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii


175

consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului

judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul

consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul

acestora, daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost

anulate irevocabil de instanta de judecata intrucat au contravenit intereselor

generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile

tarii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai

daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au

contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale

ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii.

(3) Pe toata durata exercitarii mandatului contractul de munca al presedintelui

si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile

autonome, companiile nationale, societatile nationale, societatile comerciale cu

capital majoritar de stat se suspenda de drept.

(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata durata

exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii.

Art. 114.

(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu

celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si

straine, precum si in justitie.

(2) Presedintele raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a

administratiei publice judetene.

(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui

acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de


176

stabilitate in functie, conform legii.

Art. 115.

Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului

propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza. Coordonarea unor

compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata

vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.

Art. 116.

(1) Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii,

urmatoarele atributii principale:

a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor,

a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a

hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;

b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii

a lucrarilor consiliului judetean;

d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de

organizare si functionare a acestuia;

e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si

analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;

f) conduce sedintele consiliului judetean;

g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice

de sub autoritatea consiliului judetean;

h) exercita functia de ordonator principal de credite;


177

i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a

exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in

conditiile si la termenele prevazute de lege;

j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului

judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,

statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si

functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor

publice de sub autoritatea acestuia;

l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu

privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor

consiliului;

m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in conditiile

legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub

autoritatea acestuia;

n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si

autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;

p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului

judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile

administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la solicitarea acestora;

q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia

drepturilor copilului.

(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin


178

dispozitie, atributiile prevazute la alin. (1) lit. g) si p).

(3) Presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii prevazute

de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

Art. 117.

(1) In exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite

dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai

dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate

persoanelor interesate, dupa caz.

(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 118.

(1) In cazul suspendarii presedintelui atributiile acestuia vor fi exercitate de

unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al

majoritatii consilierilor in functie.

(2) In celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi

exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de

presedinte prin dispozitie.

Art. 119.

(1) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea

de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor este egala

cu cea a mandatului consiliului judetean.

(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplica in mod corespunzator si


179

presedintelui consiliului judetean.

(3) In cazul incetarii inainte de termen a mandatului presedintelui consiliului

judetean prefectul ia act prin ordin si instiinteaza consiliul judetean in

vederea alegerii unui nou presedinte.

Art. 120.

(1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia.

Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare

juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate in

functie, in conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic

sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie.

(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul

Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean,

potrivit legii.

(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa caz. Concursul va fi

organizat, in conditiile legii, de presedintele consiliului judetean in termen

de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de

examinare vor face parte presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre

vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului

Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2 reprezentanti ai


(4) Emiterea dispozitiei de numire se face in termen de cel mult 10 zile de la

primirea propunerii.

(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului


180

general se fac de Ministerul Administratiei Publice numai la propunerea

consiliului judetean, aprobata cu votul a cel putin doua treimi din numarul

consilierilor in functie, ca urmare a initiativei presedintelui acestuia, sau a

unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din

desfasurarea unei cercetari administrative.

(6) Secretarului general al judetului ii sunt aplicabile, in mod corespunzator,

prevederile art. 85.

(7) Secretarul general al judetului coordoneaza compartimentele de stare civila

si autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judetean. Secretarul general al judetului indeplineste in mod corespunzator

atributiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.

CAPITOLUL VII - Bunuri si lucrari publice

SECTIUNEA 1 - Administrarea bunurilor

Art. 121.

Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si

imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale,

domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter

patrimonial.

Art. 122.

(1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care,

potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt


181

declarate prin lege de uz sau de interes public national.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile,

imprescriptibile si insesizabile.

Art. 123.

(1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este acatuit din

bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la art. 122 alin. (1),

intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept

comun, daca prin lege nu se prevede altfel.

(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea

consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul a doua treimi

din numarul membrilor acestuia.

Art. 124.

Toate bunurile apartinand unitatilor administrativteritoriale sunt supuse

inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de

catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra

situatiei gestionarii bunurilor.

Art. 125.

(1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin

domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie

date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie

concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea

unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de


182

interes local sau judetean, in conditiile legii.

(2) Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica,

organizata in conditiile legii.

Art. 126.

Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen

limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori

judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara

activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

SECTIUNEA a 2-a - Lucrarile publice

Art. 127.

Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie

efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor

aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.

Art. 128.

Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele

comunelor, oraselor sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii

tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local sau de

consiliul judetean si numai in baza unei licitatii publice, in limitele si in

conditiile prevazute de lege.

Art. 129.

Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, orasul si


183

judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza in conformitate cu prevederile

legii.

CAPITOLUL VIII - Prefectul

SECTIUNEA 1 - Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti

Art. 130.

(1) Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet

si in municipiul Bucuresti.

(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti prefectul

este ajutat de 2 subprefecti.

(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a

Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii

superioare de lunga durata.

(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a

primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei

Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii

superioare.

(5) Pe toata durata indeplinirii functiei de prefect sau de subprefect

contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome,

companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital

de stat sau majoritar de stat se suspenda.

Art. 131.

Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri


184

locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare

profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala

remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu

capital de stat sau privat.

Art. 132 - (1) In calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaza ca

activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a

presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu

prevederile legii.

(2) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si

consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu

exista raporturi de subordonare.

Art. 133.

(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale

ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de

specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

(2) Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, in

conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage avizul

acordat, propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a conducatorilor

acestora.

Art. 134.


185

(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, indeplineste urmatoarele atributii

principale:

a) asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea

Constitutiei, a legilor, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte

acte normative, precum si a ordinii publice;

b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate

sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, precum si

ale presedintelului consiliului judetean, cu exceptia actelor de gestiune

curenta;

c) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea

drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate;

d) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si

aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de

aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;

autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au

obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei

probleme de interes national sau judetean, in conditiile legii;

e) prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce

ii revin potrivit programului de guvernare, precum si in legatura cu controlul

exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice

locale.

(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte

acte normative, precum si insarcinarile date de Guvern.


186

Art. 135.

(1) Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate sau

emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si de

presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei de

contencios administrativ aceste acte in termen de 30 de zile de la comunicare,

daca le considera ilegale, dupa indeplinirea procedurii prevazute la art. 50

alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curenta. Actiunea prin care prefectul

sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru. Actul atacat este

suspendat de drept.

(2) Prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale si

judetene, in termenul prevazut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara, sa

reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau,

dupa caz, a revocarii acestuia.

Art. 136.

Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa

caz, convocarea unei sedinte extraordinare in situatiile prevazute la art. 40

alin. (2) si la art. 106 alin. (2).

Art. 137.

(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin prefectul emite ordine cu

caracter normativ sau individual, in conditiile legii.

(2) Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt

emise dupa consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor si ale


187

celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si sunt

contrasemnate de conducatorii acestora.

(3) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale

administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru imbunatatirea

activitatii serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul

judetului.

Art. 138.

(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu

numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii, in

celelalte cazuri.

(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului

Administratiei Publice.

(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului, in exercitarea

controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, daca le

considera ilegale sau inoportune.

Art. 139.

(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art. 137 alin.

(2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului masuri de anulare

a ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.

(2) Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de

specialitate au obligatia sa comunice prefectilor, imediat dupa emitere,

ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit

serviciilor publice descentralizate.


188

Art. 140.

(1) Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative,

precum si sarcinile ce ii sunt delegate

de catre prefect prin ordin.

(2) In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului,

atributiile ce revin acestuia.

Art. 141.

(1) Pentru exercitarea atributiilor ce ii revin prefectul are un aparat propriu

de specialitate, ale carui structura si atributii se stabilesc prin hotarare a

Guvernului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei

legi, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.

(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general,

functionar public de conducere.

(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau

administrative, si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre

Ministerul Administratiei Publice, la propunerea prefectului, in conditiile

legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de Ministerul

Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului.

Eliberarea din functie se poate face, in conditiile legii, si la initiativa

Ministerului Administratiei Publice, in baza concluziilor unei anchete

administrative.


189

Art. 142.

(1) In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante

de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza,

cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice, oficii prefecturale.

(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al

prefectului, in subordinea directa a acestuia, si sunt conduse de un director,

ale carui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile

prefecturale se organizeaza in limita numarului de posturi legal aprobate.

Art. 143.

Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de specialitate

al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.

Art. 144.

Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului

beneficiaza de stabilitate in functie, in conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a - Comisia judeteana consultativa

Art. 145.

(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie

consultativa.

(2) Comisia consultativa este formata din: prefect si presedintele consiliului

judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul general


190

al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul municipiului

resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul

general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet,

respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate la

nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din

aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, respectiv al

Consiliului General al Municipiului Bucuresti; conducatorii regiilor autonome de

interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai

societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti,

precum si conducatorii altor structuri organizate in judet sau in municipiul

Bucuresti.

(3) La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror

prezenta este considerata necesara.

Art. 146.

(1) Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului

judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la

doua luni sau ori de cate ori este necesar.

(2) Lucrarile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie de prefect si de

presedintele consiliului judetean.

(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari din

aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul propriu al



191

Art. 147.

(1) Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual

orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al

municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului,

respectiv al municipiului Bucuresti, se comunica serviciilor publice

descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, filialelor

din judet ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale, regiilor

autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice de

interes local interesate, precum si autoritatilor administratiei publice locale

si judetene.

(3) In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte actiuni

ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice

descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei

publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de

consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta

parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu

activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si

judetene, in conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin,

potrivit legii.

Art. 148.

(1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru

informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se


192

desfasoare pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet

operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului judetean,

subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al

prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului resedinta

de judet.

(2) In municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din

prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si viceprimarii

municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si secretarul general

al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor municipiului

Bucuresti,

(3) Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de regula in ziua

de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,

presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al

municipiului Bucuresti.

(4) In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de

comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit

competentelor decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea

de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori

initierea de hotarari ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile

stabilite de comun acord.

SECTIUNEA a 3-a - Alte dispozitii

Art. 149.


193

Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale

celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul Bucuresti si

autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de catre

Guvern.

Art. 150.

Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia sa comunice si prefectilor

si presedintilor consiliilor judetene, respectiv primarului general al

municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si indrumari pe care le

transmit serviciilor publice descentralizate.

Art. 151.

Aducerea la indeplinire a atributiilor ce revin Guvernului cu privire la

administratia publica locala, inclusiv controlul asupra modului de exercitare de

catre primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeaza de catre

Ministerul Administratiei Publice, care propune Guvernului luarea masurilor

corespunzatoare.

Art. 152.

Pana la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile locale si consiliile

judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor functiona

cu numarul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din

anul 2000, iar consilierii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei

legi isi vor exercita mandatul pana la urmatoarele alegeri locale.


194

CAPITOLUL IX - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 153.

(1) Pana la constituirea noilor autoritati ale administratiei publice locale, ca

urmare a noilor alegeri generale pentru autoritatile administratiei publice

locale, in cadrul consiliilor judetene este aleasa si functioneaza delegatia

permanenta.

(2) Delegatia permanenta a consiliului judetean indeplineste urmatoarele

atributii principale:

a) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

b) analizeaza proiectele de hotarare care vor fi supuse consiliului judetean

spre dezbatere si adoptare si asigura fundamentarea acestora;

c) pregateste desfasurarea in bune conditii a lucrarilor sedintelor consiliului

judetean, asigurand intocmirea in mod corespunzator a tuturor documentelor

supuse dezbaterii;

d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;

e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de functionare a

acestuia;

f) stabileste masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a hotararilor

consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora.

(3) Delegatia permanenta indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege

sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean, elaborat si aprobat

cu respectarea normelor legale.


195

(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei permanente se stabileste

prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.

(5) Secretarul general al judetului este si secretarul delegatiei permanente.

(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte ori, in absenta

acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.

(7) In cazul in care, din motive intemeiate, atat presedintele, cat si

vicepresedintii lipsesc, sedinta consiliului judetean va fi condusa de un

consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Art. 154.

(1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului

Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii si

personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei

publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene raspund, dupa caz,

administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea

atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si prefectilor, subprefectilor, secretarilor

generali, precum si personalului din aparatul propriu de specialitate al

prefectului.

Art. 155.

Judetul Ilfov are resedinta in municipiul Bucuresti.

Art. 156.

In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi

viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia de


196

viceprimar.

Art. 157.

(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe aceeasi data se abroga Legea administratiei publice locale 69/1991,

republicata in M.Of. 79/18-04-1996, cu modificarile ulterioare, precum si orice

alte dispozitii contrare.


197

BIBLIOGRAFIE


198

Bibliografie

*** Legea contenciosului administrativ nr.29/ 1990, Legea nr.24/ 2000. HG nr.400/ 2000.

*** Legea nr.35/ 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

*** Legea nr.32/ 1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, Ordonanţa nr.12/ 1994.

Ioan Santai, "Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", vol.II, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1999.

A.Iorgovan, "Drept administrativ", tratat Elementar, Editura Hercules, vol.II, Bucureşti 1993.

Ioan Alexandru şi colaboratorii "Drept administrativ", Editura Omnia, Braşov, 1999.

Ioan Alexandru, "Administraţia publică", Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

D.Brezoianu, "Drept administrativ român", Editura Lucreţius, Bucureşti, 1997.

D.Brezoianu, "Drept administrativ şi autorităţi publice în România", Editura Metropol, Bucureşti, 1995.

Gh.Filip,M.Onofrei,"Administraţie publică", Editura "Gh.Zane",Iaşi,1999.

Al.Negoiţă, "Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", Atlas Lex,SRL, Bucureşti,1993.

M.Oroveanu,"Tratat de drept administrativ",Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 1994.

R.N.Petrescu, "Drept administrativ", vol.I şi II, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,1997.

M.Preda,"Tratat elementar de drept administrativ",Lumina Lex, Bucureşti, 1996.

V.Prisăcaru,"Tratat de drept administrativ român",Lumina Lex, Bucureşti, 1993.

Al.Basarab Şinc, "Drept administrativ", vol. I, II, Bucureşti, 1994.

Gh.Zaharia, "Drept administrativ român", Editura Ankarom, Iaşi,1998.

Ilie Iovănaş, "Drept administrativ", Editura Servo Sat, Arad, 1997.

M.Vlad, "Ombudsman-ul în dreptul comparat" ,Editura Servo Sat, Arad, 1998.

D.Brezoianu, "Contenciosul administrativ", Bucureşti, 1995.

Al. Negoiţă, "Contenciosul administrativ", Lumina Lex, Bucureşti,1992.

V.Prisăcaru, "Contenciosul administrativ român", Editura All, Bucureşti, 1994.

Gh.Ţigăeru, "Contenciosul administrativ", Lumina Lex, Bucureşti, 1994.

V.Vedinaş, "Introducere în dreptul contenciosului administrativ", Fundaţia "România de mâine", Bucureşti, 1999.

Postelnicu Sistemul Administratiei Publice

Documents

Transcript of Postelnicu Sistemul Administratiei Publice