Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378

Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Facultatea de Litere

Drd. Andreea Oana OPREA

Radu G. Ţeposu. Monografie

Radu G. Ţeposu. Monography

Conducător ştiinţific

Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

BRAŞOV, 2016

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-

410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 8353 din 1.11.2016

PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUŞ

Decan al Facultăţii de Litere

Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu MOCEANU

Universitatea Transilvania din Braşov

REFERENŢI: Prof. univ. dr. Iulia BOLDEA

Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş

Prof. univ. dr. Vasile SPIRIDON

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău

Prof. univ. dr. Rodica Maria ILIE

Universitatea Transilvania din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17/12/2016, ora 11.00, sala Gh.

Crăciun (Corpul T), Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov, B-dul

Eroilor, nr. 25

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa: andreeaoanaoprea@yahoo.com

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

Vă mulţumim.

3

CUPRINS

Pg.

teza

Pg.

rezumat

Argument 6 9

1. Biografia lui Radu G. Ţeposu. Drumul spre carieră 11 10

1.1. O familie de ardeleni 12 10

1.2. Drumul devenirii. De la Şirnea la Cluj 13 11

1.3. Începuturi echinoxiste 18 11

1.4. Ironie. Umor. Ludic. Grupul Ars Amatoria 20 11

1.5. Întemeierea unei familii 22 12

1.6. Supliciul navetei unui profesor 23 12

1.7. Viaţă de gazetar 24 12

1.8. Prezenţa Securităţii 26 13

1.9. Burse, premii, distincţii 28 13

1.10. Între volume şi colaborări 29 13

1.11. Planuri nefinalizate 31 13

1.12. 5 noiembrie 1999. Un sfârşit tragic 32 14

2. Volumele lui Radu G. Ţeposu 34 14

2.1. Viaţa şi opiniile personajelor 34 14

2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 50 15

2.2.1. De la postmodernism la „un romantism întors” 61 15

2.2.2. Lista lui Radu G. Ţeposu 73 15

2.3. Suferinţele tânărului Blecher 81 16

2.4. Critificţiunea, un melanj postmodernist 90 16

2.5. Notele definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu 111 17

2.6. Radu G. Ţeposu despre critica literară. Articole şi interviuri comentate 116 17

3. Prefeţe şi postfeţe 125 17

3.1. Prefeţe şi postfeţe alografe 127 18

3.1.1. Mara de Ioan Slavici 127 18

3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de… 132 18

3.1.3. Nimeni nu are nimic de ascuns de Ovidiu Ioaniţoaia 135 18

4

3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 de Aurelian Titu Dumitrescu 135 19

3.1.5. Geapanale de Sm. M. Vizirescu 138 19

3.1.6. ***Poetica romanului românesc 144 19

3.1.7.Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată

de Max Blecher

147 20

3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet de Vlad Neagoe 151 20

3.1.9. Vînătorii de staruri de Cristian Brancu 152 20

3.2. Prefeţe auctoriale 153 20

3.2.1. Suferinţele tânărului Blecher 153 20

3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 154 21

4. Colaborări 156 21

4.1. ***Scriitori români (1978) 157 21

4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1981) 159 22

4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994) 161 22

4.4. ***Dicţionarul scriitorilor români I-IV (1995-2001) 163 22

5. Dicţionarul amorului – Schiţă de proiect 168 23

5.1. Sadicul însingurat 169 23

5.2. Don Juan necredinciosul 171 23

5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent 172 23

5.4. Regimul alimentar al iubirii 173 24

5.5. Mînăstirea diavolilor 174 24

5.6. Imaginaţia erotică 176 24

5.7. Elegie şi satiră 177 24

6. Creaţia lirică 179 25

6.1. Versuri de licean 179 25

6.2. Trecere şi Alter ego 180 26

6.3. Domnişoara cu rochia mov 181 26

6.4. Cîntec final 181 26

6.5. Versuri pentru copii 182 26

7. Publicistica lui Radu G. Ţeposu 185 26

7.1. Debutul publicistic 186 27

7.2. Cronici şi recenzii 187 27

5

7.3. Articole teoretice 191 27

7.4. Eseu despre sine 194 28

7.5. Interviuri cu: Alexandru Graur, Sânziana Pop şi Eugène Ionesco 195 28

Concluzii 199 29

BIBLIOGRAFIE 202 31

Rezumat (română/engleză) 287 45

Curriculum Vitae (română/engleză) 288 46

6

Table of Contents

Pg.

thesis

Pg.

Summary

Foreward 6 9

1. Radu G. Ţeposu‟s Biography. The Road to his Career 11 10

1.1. A Family of Transylvania 12 10

1.2. The Road to Becoming. From Şirnea to Cluj 13 11

1.3. The Beginnings at Echinox 18 11

1.4. Irony. Humor. Ludic. Ars Amatoria Group 20 11

1.5. Starting a Family 22 12

1.6. The Ordeal of a Teacher‟s Commute 23 12

1.7. The Life of a Journalist 24 12

1.8. The Presence of the Security 26 13

1.9. Scolarships, Awards, Honors 28 13

1.10. Between books and Collaborations 29 13

1.11. Unfinished Plans 31 13

1.12. November 5, 1999. A tragic End 32 14

2. Radu G. Ţeposu‟s Volumes 34 14

2.1. Viaţa şi opiniile personajelor 34 14

2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 50 15

2.2.1. From Postmodernism to a “returned Romanticism” 61 15

2.2.2. Radu G. Ţeposu‟s List 73 15

2.3. Suferinţele tânărului Blecher 81 16

2.4. Critifiction, a Postmodernist Mélange 90 16

2.5. The Defining Notes of Radu G. Ţeposu‟s Criticism 111 17

2.6. Radu G. Ţeposu about Literary Criticism. Commented Articles and

Interviews

116 17

3. Prefaces and Afterwords 125 17

3.1. Prefaces and Afterwords for other‟s Books 127 18

3.1.1. Mara by Ioan Slavici 127 18

7

3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de 132 18

3.1.3. Nimeni nu are nimic de ascuns by Ovidiu Ioaniţoaia 135 18

3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 by Aurelian Titu Dumitrescu 135 19

3.1.5. Geapanale by Sm. M. Vizirescu 138 19

3.1.6. ***Poetica romanului românesc 144 19

3.1.7. Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina

luminată by Max Blecher

147 20

3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet by Vlad Neagoe 151 20

3.1.9. Vînătorii de staruri by Cristian Brancu 152 20

3.2. Authorial Prefaces 153 20

3.2.1 Suferinţele tânărului Blecher 153 20

3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. 154 21

4. Collaborations 156 21

4.1. ***Scriitori români (1978) 157 21

4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1981) 159 22

4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994) 161 22

4.4. ***Dicţionarul scriitorilor români I-IV (1995-2001) 163 22

5. Dicţionarul amorului – A Project‟s Draft 168 23

5.1. Sadicul însingurat 169 23

5.2. Don Juan necredinciosul 171 23

5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent 172 23

5.4. Regimul alimentar al iubirii 173 24

5.5. Mînăstirea diavolilor 174 24

5.6. Imaginaţia erotică 176 24

5.7. Elegie şi satiră 177 24

6. The Lyrical Creation 179 25

6.1. Versuri de licean 179 25

6.2. Trecere şi Alter ego 180 26

6.3. Domnişoara cu rochia mov 181 26

6.4. Cîntec final 181 26

6.5. Children Lyrics 182 26

7. Radu G. Ţeposu‟s Journalistic Work 185 26

8

7.1. The Journalistic Debut 186 27

7.2. Chronicles and Reviews 187 27

7.3. Theoretical Articles 191 27

7.4. Essay about Himself 194 28

7.5. Interviews with: Alexandru Graur, Sânziana Pop and Eugène Ionesco 195 29

Conclusions 199 29

BIBLIOGRAPHY 202 31

Summary (Romanian/English) 287 45

Curriculum Vitae (Romanian/ English) 288 46

9

Argument

Radu G. Ţeposu reuşeşte rapid să ajungă o autoritate în peisajul criticii literare

româneşti, în ciuda faptului că se stinge din viaţă la doar 45 de ani. Fiind autorul unui

număr de trei volume de critică literară, a numeroase prefeţe/ postfeţe şi colaborări la

volume colective, dar având şi o activitate intensă în domeniul publicistic, Radu G. Ţeposu

se bucură, cât timp este în viaţă, de atenţia exegeticii. Toate cele trei cărţi ale sale

beneficiază de interesul criticii de întâmpinare prin cronicile lui Nicolae Manolescu, Ion

Simuţ, Adrian Marino, Gheorghe Perian, Liviu Papadima, Ion Bogdan Lefter, Al.

Cistelecan, Iulian Boldea şi alţii. Receptarea sa critică se regăseşte şi în volumele: Arca lui

Noe de Nicolae Manolescu, ediţia a III-a; Prezent de Mircea Iorgulescu, Encyclopedia of

World Literature in 20th

Century, vol V, editat de W. Glandze şi S. Serafin prin studiul

Romanian Literature de Virgil Nemonianu; Postmodernism (An International History),

editat de DoWe Fokkema şi Hans Bertens prin studiul Romanian Postmodernism: the

Politics of Poetics de Marcel Corniş-Pope; Apărarea şi ilustrarea criticii de Monica

Spiridon; Critica de tranziţie de Ion Simuţ şi Metamorfozele textului de Iulian Boldea. Însă

situaţia se schimbă după decesul acestuia, interesul pentru activitatea sa fiind masiv

diminuat. Semnalările se rezumă la un număr restrâns de articole comemorative, apoi la

prefaţa detaliată semnată de Al. Cistelecan pentru ediţia a III-a a Istoriei tragice & groteşti

a întunecatului deceniu literar nouă. Preocuparea unitară pentru biografia şi opera lui

Radu G. Ţeposu nu a reprezentat o zonă fertilă de cercetare, până acum, decât pentru

Cosmin Perţa în studiul său Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie. Mai exact, o

valorificare a lucrării de licenţă, cartea este o analiză succintă, îndreptată preponderent

către cele trei volume de autor ale criticului şi, secundar, către realizarea unei miniaturale

biografii. Regretabil, criticii care au scris despre Radu G. Ţeposu au omis publicistica

acestuia, iar viaţa a fost atinsă doar tangenţial. De aceea, o cercetare omogenă care să

acopere atât partea biografică, cât şi opera critică şi publicistă a lui Radu G. Ţeposu este

nu numai necesară pentru înţelegerea personalitaţii complexe a acestuia, dar reprezintă şi

un aport semnificativ la readucerea în atenţia publicului, specializat sau nu, a unui critic

literar cu o activitate memorabilă.

Prezenta lucrare, Radu G. Ţeposu. Monografie, îşi propune să trateze cât mai

complet întreaga activitate a criticului, fără a avea intenţii exhaustive, pentru a obţine o

10

imagine detaliată a acestuia şi pentru a umple un gol semnalat în istoria literară

românească. În acest sens, documentarea va avea un rol important în realizarea cercetării,

trecând prin toate etape necesare, de la identificarea, la selectarea, sistematizarea şi

valorificarea tuturor surselor existente cu privire la subiectul monografiei. Nu vor fi

scăpate din atenţie opera tipărită, colaborările la realizarea unor volume, ediţiile critice,

articolele din domenii diferite, mărturiile apropiaţilor, referinţele critice existente în

publicistică sau în volum, precum şi fragmentele inedite, urmărind, astfel, reunirea tuturor

informaţiilor de natură socială şi cultural-artistică importante realizării portretului omului

de cultură, Radu G. Ţeposu. Interpretarea datelor biografice colectate prin intermediul

interviurilor, dar şi prin consultarea tuturor informaţiilor prezente în publicaţii sau pe

copertele volumelor de autor, va fi urmată de o analiză aproape de text, aplicată tuturor

categoriilor de texte care reunesc activitatea de critic şi de gazetar a lui Radu G. Ţeposu.

Scopul aplicării metodei experimentale este identificarea particularităţilor exegezei

acestuia.

1. Biografia lui Radu G. Ţeposu

Demersul începe prin secţiunea dedicată vieţii lui Radu G. Ţeposu, organizată în

funcţie de anumiţi centri de interes. Astfel, în primul capitol al tezei sunt valorificate toate

datele biografice colectate prin intervievarea soţie acestuia, Otilia Ţeposu, a profesorului şi

a mentorului Ion Pop, dar şi a colegilor Al. Cistelecan şi Virgil Podobă, cu scopul

conturării unui traseu existenţial în evoluţie, punând accent pe acele momente definitorii în

devenirea lui Radu G. Ţeposu. Prin mărturiile acestora, care au beneficiat de avantajul

scurgerii unei perioade de timp relativ scurte de la evenimentele rememorate, ceea ce a

însemnat posibilitatea oferirii unor detalii semnificative, la care s-au adăugat articolele

publicate în numărul tematic al revistei Vatra apărut în mai 2000, s-a urmărit reunirea

tuturor contextelor cu rol formator.

1.1. O familie de ardeleni

În aceasta primă secţiune a capitolului 1, am prezentat cadrul familial în care se

naşte şi se formează Radu G. Ţeposu. În urma analizei mărturiilor soţiei acestuia, s-au

putut completa puţinele informaţii existente privitoare la componenţa familiei Ţeposu. În

ceea ce priveşte perioada copilăriei, personalitatea lui Radu G. Ţeposu era dominată de o

11

curiozitate ieşită din comun, acesta punând frecvente întrebări în legătura cu orice era nou,

anticipând inteligenţa de care va da dovadă mai târziu. De asemenea, avea înclinaţii

artistice, cânta la fluier, la acordeon şi chitară şi participa cu mici spectacole muzicale la

serbările şcolare.

1.2. Drumul devenirii. De la Şirnea la Cluj

Parcursul educaţional al exegetului, începând cu frecventarea cursurilor primare şi

gimnaziale la Şcoala Generală Şirnea şi continuând cu liceul „Andrei Şaguna” din Braşov

şi Facultatea de Filologie, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, este expus în cel de

al doilea subcapitol al secţiunii dedicate biografiei lui Radu G. Ţeposu. Notabile sunt

primele manifestări literare ale lui Radu G. Ţeposu din liceu, prin câteva poeme şi

completarea unui jurnal de munte, continuate şi la maturitate. În timpul facultăţii, Radu G.

Ţeposu începe să se implice masiv în viaţa culturală studenţească.

1.3. Începuturi echinoxiste

Radu G. Ţeposu ajunge să facă parte din redacţia Echinox chiar din anul doi de

studii universitare. Acesta scrie primul text critic despre piesa Zamolxe a lui Lucian Blaga,

care îi este şi publicat în revistă, iar de atunci Marian Papahagi, Ion Vartic şi Ion Pop îi

dau funcţia de secretar general de redacţie. Mediul echinoxist a reprezentat pentru Radu G.

Ţeposu, ca şi pentru mulţi alţii care au trecut prin cenaclu, o adevărată şcoală de critică

literară în care erau cultivate „nu doar spiritul critic absolut necesar şi exigenţa etică,

morală de natură să asigure onestitatea opiniei şi ţinuta demnă de un intelectual aflat în

anii săi de ucenicie”1.

1.4. Ironie. Umor. Ludic. Grupul Ars Amatoria

Ironia fină, umorul şi ludicul, elemente specifice ale scriiturii exegetului, au început

să se manifeste încă din perioada studenţiei, mai ales în cadrul grupului Ars Amatoria. În

acest sens, prezentarea înfiinţării grupului literar-artistic Ars Amatoria, dar şi a specificului

acestuia, a reprezentat o componentă esenţială în trasarea personalităţii criticului, în primul

capitol al tezei. Astfel, Radu G. Ţeposu devine membru fondator al grupului literar-artistic

în perioada studenţiei. Nucleul grupului se formează în armată când Radu G. Ţeposu îi

1 Vezi Interviu cu Virgil Podoabă, în Anexa nr. 1, pp. 227-242.

12

întâlneşte pe viitorii colegi de facultate: Ioan Groşan, George Ţâra, Lucian Perţa şi Horia

Pop. La grupul format atunci, se alătură, mai târziu, Ioan Buduca şi Emil Hurezeanu.

Numele grupului este ales de Radu G. Ţeposu care consideră sintagma din Ovidiu

potrivită spiritului grupului nou format. Cel mai mare succes al grupului este înregistrat

prin jucarea pe scenă a comediei Şcoala ludică, cu ocazia finalizării cursurilor facultăţii.

Pe lângă toate calităţile artistice şi intelectuale ale grupului, dovedite în numeroasele texte

scrise şi piese puse în scenă, meritul absolut al acestuia este de a fi schimbat atmosfera

cenaclului, aducând un spirit nou, ludic, degajat, creativ.

1.5. Întemeierea unei familii

În aceasta secţiune, am continuat prezentarea rolului extraordinar pe care Echinox

l-a avut în viaţa exegetului. Tot la o şedinţă a cenaclului Echinox, Radu G. Ţeposu o

cunoaşte pe Otilia, alături de care va întemeia o familie şi va avea patru copii. Pentru

copiii săi, Radu G. Ţeposu s-a dovedit a fi un tată foarte bun şi generos. Un moment care i-

a marcat firul existenţial este moartea uneia dintre fetiţe pe nume Otilia-Roxana, cu puţin

timp înainte să împlinească 6 ani, despre care criticul aminteşte sumar în volumul său

Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă .

1.6. Supliciul navetei unui profesor

În următorul subcapitol, este expusă, pe scurt, perioada de profesorat a lui Radu G.

Ţeposu, meseria de cadru didactic fiind prima profesie îmbrăţişată de exeget, imediat

după absolvirea facultăţii. Ca cei mai mulţi dintre colegii de generaţie, Radu G. Ţeposu

nu a avut acces la un post de profesor în capitală. Aşadar, s-a văzut nevoit să facă o

navetă istovitoare între Bucureşti şi satul Mârşa, din judeţul Giurgiu, timp de cinci ani.

1.7. Viaţă de gazetar

Gazetăria a reprezentat o permanentă atracţie pentru Radu G. Ţeposu, începută în

studenţie şi continuată până în ultimul moment. Astfel, de la secretar de redacţie şi

cronicar la revista Echinox trece prin redacţiile altor publicaţii ca Flacăra, Amfiteatru şi

Viaţa studenţească, colaborează la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Secolul

XX, Dilema, 22, Familia, Vatra, Tomis, Caiete critice, Tribuna, Orizont, Convorbiri

literare, Steaua, Astra, Nouveaux Cahiers de l’Est, Le Figaro şi ajunge directorul general

al societăţii Cuvântul.

13

1.8. Prezenţa Securităţii

În ceea ce priveşte prezenţa Securităţii în activitatea sa de critic literar, de publicist

şi în viaţa familială, aceasta se face simţită permanent, deşi la Consiliul Naţional pentru

Studierea Arhivelor Securităţii nu s-a păstrat niciun dosar pe numele lui Radu G. Ţeposu.

Relatările soţiei acestuia aduc dovezi ale supravegherii permanente a activităţii lui Radu G.

Ţeposu de către Securitate.

1.9. Burse, premii, distincţii

Meritele lui Radu G. Ţeposu sunt recunoscute prin numeroasele premii, burse de

specializare şi distincţii, pe care le-a primit pentru activitatea sa intensă în domeniul

criticii, istoriei literare şi în jurnalism.

1.10. Între volume şi colaborări

Între 1977 şi 1999, Radu G. Ţeposu colaborează la realizarea unor importante

volume colective, redactează prefeţe şi postfeţe pentru un număr de nouă cărţi şi are

rubrica permanentă la mai multe posturi de radio. În volum debutează cu Viaţa şi opiniile

personajelor, publicată la editura Cartea Românească, în toamna anului 1983, carte scrisă

cu dificultate din cauza navetei către satul Mârşa, din judeţul Giugiu. Urmează publicarea

volumului Suferinţele tânărului Blecher, la Editura Minerva, în 1996, iniţial lucrarea sa de

diplomă neapărută în momentul finalizării, anul 1978, din cauza impedimentelor editurilor

din acea perioada. În 1993, apare şi Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu

literar nouă, la editura Eminescu, având un nume parcă predestinat deoarece volumul trece

prin mai multe etape până la publicare.

1.11. Planuri nefinalizate

În această secţiune, sunt prezentate proiectele de volume pe care Radu G. Ţeposu

nu a mai reuşit să le ducă la bun sfârşit, stingându-se din viaţă neaşteptat. Acesta obişnuia

să îşi strângă articolele în arhiva sa personală, în dosare . În plus, eseurile despre scriitorii

români dorea să le reunească într-un volum numit Lecturi suplimentare, dar demersul a

rămas la stadiul de proiect. Aceeaşi soartă a avut-o şi lucrarea Biblioteca lui Don Quijote,

care ar fi trebuit să reunească toate eseurile despre literatura universală. Un volum despre

14

care se ştie mai multe este Dicţionarul amorului, din acesta păstrându-se câteva texte

publicate postum în numărul comemorativ din Vatra, în mai 2000.

1.12. 5 noiembrie 1999. Un sfârşit tragic

Interpretarea mărturiilor care ţin de sfârşitul tragic în accidentul de maşină, din 5

noiembrie 1999, la care se adaugă trecerea în revistă a tuturor produselor culturale

memoriale, de la articole omagiale, la redenumirea Căminului Cultural din locul natal cu

numele criticului, la organizarea unei întâlniri anuale a scriitorilor în memoria acestuia, au

la bază interesul pentru reconstruirea totalizatoare a imaginii lui Radu G. Ţeposu, a cărui

personalitate continuă să se perpetueze prin intermediul acestora, şi fac obiectul ultimului

subcapitol al acestei secţiuni.

2. Volumele lui Radu G. Ţeposu

Capitolul al doilea se concentrează asupra analizei detaliate a celor trei volume de

autor, în ordinea cronologică a publicării: Viaţa şi opiniile personajelor, Istoria tragică &

grotescă a întunecatului deceniul literar nouă şi Suferinţele tânărului Blecher. Cele trei

cărţi nu au beneficiat integral de atenţia cuvenită, consemnările din partea criticii fiind

prilejuite de lansările volumelor, sub forma unor recenzii şi cronici literare, de întâlnirile

comemorative organizate după decesul în urma accidentului de maşină sau de studiul de

mici dimensiuni, semnat de Cosmin Perţa. În Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie,

Cosmin Perţa urmăreşte concis şi analitic viaţa, opera lui Radu G. Ţeposu şi receptarea

acesteia, atât cât poate permite întinderea unei lucrări de licenţă, fără a putea zăbovi

suficient asupra particularităţilor

2.1. Viaţa şi opiniile personajelor

Astfel, în primul subcapitol, am analizat specificul volumului de debut, din 1983,

un volum a cărui miză este panoramarea universului romanesc autohton de la începuturi

până la scrierile generaţiei ‟60. Supuse analizei în ordine cronologică sunt romanele

reprezentative, capodoperele literaturii române de la Dimitrie Bolintineanu cu Manoil şi

ajungând la Cartea Milionarului de Ştefan Bănulescu. Concret, am descris parcursul

personajului în drumul spre dobândirea independenţei faţă de narator, aşa cum îl trasează

Radu G. Ţeposu, în concordanţă cu acţiunile negatoare ale individului faţă de

15

transcendenţă, am expus metoda critică utilizată în analiza universului romanesc, denumită

de exeget „retorică existenţială”2. Asemănarea cu volumul lui Nicolae Manolescu, Arca lui

Noe, în ceea ce priveşte structura, romanele analizate şi evidenţierea a trei categorii

romaneşti a condus şi la o necesară reliefare a trăsăturilor care le diferenţiază şi care se

rezumă la: perspectiva din care este urmărită evoluţia romanului, unul concentrându -se

asupra autorului, celălalt asupra personajului, şi construcţia celui de-al treilea tip

romanesc, mai lax la Nicolae Manolescu, incluzându-l şi pe cel al lui Radu G. Ţeposu.

2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă

De Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă m-am ocupat în

cea de a doua secţiune a acestui capitol, demonstrând că intuiţiile iniţiale ale lui Radu G.

Ţeposu au trecut proba timpului, majoritatea scriitorilor cuprinşi în istoria sa încă existând

în peisajul literaturii române.

2.2.1. De la postmodernism la „un romantism întors”

Pentru identificarea viziunii asupra postmodernismului din volumul publicat în

1993, în acest subcapitolul, am urmat firul teoretic parcurs de exeget, începând cu

prezentarea perspectivelor teoreticienilor occidentali ai postmodernismului consultaţi şi de

Radu G. Ţeposu şi continuând cu teoriile exegeţilor români, tocmai pentru a sublinia

particularităţile concepţiei lui Radu G. Ţeposu.

2.2.2. Lista lui Ţeposu

Pe lângă meritele volumului care au fost evidenţiate în toate cronicile prilejuite de

apariţia oricăreia dintre cele trei ediţii, un alt reproş adus în majoritate covârşitoare de

critici este acela al nedivulgării directe a ierarhiei literare pe care, în mod clar, Ţeposu a

încercat să o răstoarne sau măcar să o atace prin propunerea unei alte ierarhii, problematică

expusă detaliat în subcapitolul intitulat Lista lui Ţeposu. În ciuda aparentei divergenţe,

ierarhia manolesciană şi cea propusă de Ţeposu în Istoria... sa sunt similare într-un anumit

punct, acela al personalităţilor considerate cele mai importante pentru a ilustra specificul

generaţiei de scriitori. Însă diferenţa esenţială care dă, în acelaşi timp, şi valoare, şi

importanţă textului lui Ţeposu este includerea unor nume cu totul noi în tabla de valori,

2 Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983, p. 188.

16

nume de scriitori importanţi pentru generaţia deceniului nouă, care fuseseră cu totul

ignoraţi până atunci. În ciuda acuzelor aduse de exegeză în ceea ce priveşte inadecvarea

teoretizării conceptului de postmodernism, care devine pentru Radu G. Ţeposu, cum cel

mai bine afirma Al. Cistelecan, „când o voluptate, când o calamitate”3, a nedivulgării

ierarhiei valorice pe care încearcă să o răstoarne, volumul are meritul principal de a fi o

primă panoramare a perioadei, care vizează legitimarea generaţiei ‟80, surprinse în plină

afirmare.

2.3. Suferinţele tânărului Blecher

Ipostaza de critic literar este urmărită şi în subcapitolul Suferinţele tânărului

Blecher, din perspectiva identificării particularităţilor gândirii critice a exegetului

braşovean, volumul având o însemnătate deosebită şi prin faptul că este materializarea

lucrării de licenţă într-un studiu publicat în 1996, cu minime modificări. Cartea este un

eseu interpretativ al vieţii şi al operei lui Max Blecher, îndreptat preponderent spre cea de

a doua parte, a creaţiei blecheriene, împărţită în proză şi în poezie. Analiza propriu-zisă a

tânărului Radu G. Ţeposu este mărginită de două texte introduse în momentul publicării:

primul - o scurtă istorie a parcursului manuscrisului, cel de al doilea - un text confesiv

inspirat de lectura operei lui Max Blecher.

2.4. Critificţiunea, un melanj postmodernist

Pornind de la analiza textelor critice ale lui Radu G. Ţeposu din cele trei volume,

următorul pas firesc a fost reliefarea elementelor care îl încadrează într-o tipologie a

criticii literare, dar şi a particularităţilor care-i trasează unicitatea. Evidenţierea trăsăturilor

particulare ale criticii lui Radu G. Ţeposu începe în secţiunea Critificţiunea, un melanj

postmodernist, unde sunt puse în discuţie pornirile confesive ale criticului, manifestate în

volumele sale prin fragmentarea discursului critic cu pasaje referitoare la fiica decedată,

înainte de a împlini vârsta de şase ani, şi prin pagini de pură ficţiune, alternanţă care îl

apropie de termenul de critificţiune.

3 Al.Cistelecan, „Postmodernul bovaric”, în Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,

Ediţia a III-a, Cartea Românească, Bucureşti, 2006, p. 10.

17

2.5. Notele definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu

Tratarea subiectului continuă şi în subcapitolul următor. Aici demonstraţia pleacă

de la schema tripartită a criticii literare româneşti formulată de Virgil Podoabă, Radu G.

Ţeposu practicând preponderent o critică de judecată, cu intermitenţe ale criticii de

identificare. Imposibilitatea definirii specificului criticii lui Radu G. Ţeposu printr-o

singură sintagmă vine din complexitatea intricată care-i caracterizează scriitura, în care

ironia, ludicul, autoironia, înflăcărarea, perspicacitatea intuiţiei se întâlnesc cu o

melancolie abil mascată în spatele textelor.

2.6. Radu G. Ţeposu despre critica literară. Articole şi interviuri comentate

Analiza volumelor criticului şi identificarea aspectelor specifice exegeticii acestuia

sunt completate prin secţiunea finală a acestui capitol, în care sunt puse laolaltă şi

interpretate toate afirmaţiile semnificative ale criticului privitoare la raţiunea alegerii

domeniului criticii literare, tehnica aplicată în redactarea textelor şi tipul de critică

practicat. Aceste discuţii au fost prilejuite de acordarea unor interviuri, dintre care cele

mai edificatoare sunt: primul, pentru Angela Baciu-Moise, publicat în revista Agero, cel de

al doilea, pentru Leo Butnaru, interviu apărut iniţial în revista Semn de la Bălţi, apoi în

volumul Răspund, deci exist, în 2008.

3. Prefeţe şi postfeţe

În cel de-al treilea capitol al tezei, am tratat tipologic toate paratextele semnate de

Radu G. Ţeposu, realizând o delimitare între prefeţele şi postfeţele alografe şi cele

auctoriale. Analiza acestui tip de discurs îşi găseşte justificarea prin menirea prezentului

studiului monografic de a realiza o imagine cât mai completă a vieţii şi a operei lui Radu

G. Ţeposu. Activitatea lui Radu G. Ţeposu în ipostaza de prefaţator şi postfaţator al unui

număr de şapte volume ale unor scriitori aflaţi la debut sau deja consacraţi şi al celor două

volume ale sale apărute în 1993 şi în 1996 va fi prezentată cronologic, în funcţie de anul de

apariţie al volumului pe care îl însoţesc.

18

3.1. Prefeţe şi postfeţe alografe

3.1.1. Mara de Ioan Slavici

Romanul Mara de Ioan Slavici, publicat la editura Minerva, în anul 1979, este

însoţit de o postfaţă şi de o bibliografie semnate de Radu G. Ţeposu. Întins pe un număr

considerabil de pagini, mai exact 14, textul lui Radu G. Ţeposu ilustrează tipologia prefeţei

lecturii contemplative, combinată cu cea a lecturii participative. Posfaţa nu este lipsită de

fraze specifice interpretării ideologice absolut necesare, având în vedere anul în care apare

volumul, însă perspectiva ideologică ocupă un spaţiu infim în economia textului. Scopul

principal al postfeţei este unul didacticist, mai exact acela de a îi pune la dispoziţie

cititorului o grilă de lectură, cu alte cuvinte de a îi arăta cum trebuie citit romanul, şi de a

îi oferi posibilitatea verificării validităţii propriei analize aplicate romanului. Autorul

postfeţei preferă o lectură preocupată de o analiză în amănunt a romanului. Se va opri

asupra temei şi asupra personajului principal, lăsând interpretarea ideologică să apară doar

în partea de început.

3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de...

În Horia Lovinescu interpretat de Virgil Ardelean, Al. Andriţoiu şi Eugen Barbu,

criticul alege să organizeze prefaţa redactată pentru acest volum prin adăugarea unor

subtitluri care desemnează analiza unor elemente diferite din opera scriitorului avut în

vedere, fiind un text de dimensiuni generoase, şi alocă între două şi trei pagini fiecărei

secţiuni. În ceea ce priveşte apropierea paratextului de tema lui cum sau a lui de ce, criticul

pare mai interesat să convingă cititorul să citească adecvat, propunând o lectură

preponderent contemplativă.

3.1.3. Nimeni nu are nimic de spus de Ovidiu Ioaniţoia

Un text de dimensiuni reduse, prefaţa semnată de Radu G. Ţeposu pentru cartea lui

Ovidiu Ioaniţoaia, publicată în 1985, la editura Eminescu, urmează modelul volumului, la

fel de scurt şi într-un format de carte de buzunar. Caracterizată prin concentrarea

discursului critic, prefaţa are scopul de a îi prezenta lectorului atât personalitatea autorului,

cât şi universul operei. Mizând pe lectura de plăcere a acestei cărţi, Radu G. Ţeposu oferă

cititorului informaţii legate de biografia literară a autorului şi o interpretare succintă a

culegerii de reportaje şi interviuri a lui Ovidiu Ioaniţoaia.

19

3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 de Aurelian Titu Dumitrescu

Volumul publicat în 1986, la editura Litera, Antumele 4. Antumele 5, al lui

Aurelian Titu Dumitrescu, este însoţit de o prefaţă semnată de Radu G. Ţeposu. Textul

alcătuit din doar două pagini şi jumătate se va construi, preponderent, în jurul temei lui

cum, dar va include şi tema lui de ce, fiind o ilustrare clară a unei prefeţe în care lectura

contemplativă se va împleti cu cea participativă. Scopul principal al prefaţatorului nu mai

este încadrarea creaţiei literare în sfera ideologicului prin identificarea forţată a unor

elemente care ar face opera dezirabilă conducerii, ci oferirea unor linii de ghidare

cititorului virtual şi apropierea acestuia de universul operei. Ba mai mult, nu există urme

ale perioadei comuniste în acest text.

3.1.5. Geapanale de Sm. M. Vizirescu

Ocupându-se de realizarea volumului Geapanale, Radu G. Ţeposu îi adăugă o

prefaţă şi o notă asupra ediţiei. Implicarea considerabilă în realizarea ediţiei se face simţită

la nivelul construcţiei prefeţei în care criticul dă dovadă deseori de o exaltare a limbajului.

De asemenea, prefaţa este una substanţială, întinzându-se pe 21 de pagini de carte, de

format mic. Textul ilustrează o variantă a prefeţei în care lectura participativă, care

valorifică tema lui de ce, coexistă cu lectura contemplativă, făcându-se o trecere subtilă de

la biografie, în care este prezentă şi viziunea ideologică, la operă şi particularităţile

acesteia.

3.1.6. ***Poetica romanului românesc

Un paratext cu totul atipic faţă de celelalte este prefaţa care însoţeşte volumul

Poetica Romanului românesc, antologie, note şi repere bibliografice de Mircea Regneală,

publicat în 1987, la editura Eminescu. Atât structura textului, cât şi dimensiunile generoase

ale acestuia apropie prefaţa de un studiu literar. Un element definitoriu pentru această

prefaţă este tocmai falia dintre cele două părţi care alcătuiesc paratextul, marcată nu doar

printr-un semn grafic, un asterisc, ci prin diferenţele majore de conţinut, de scop şi de

dimensiuni dintre texte. Acest text se va construi majoritar in jurul temei lui cum, fiind

orientat majoritar spre punerea în temă a cititorului virtual cu subiectul. Tocmai formatul

acestei cărţi, de culegere de texte diferite, a făcut necesară o introducere în subiect, criticul

urmărind să prezinte cititorului istoria romanului în spaţiul românesc.

20

3.1.7. Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Max

Blecher

Prefaţa semnată de Radu G. Ţeposu poartă titulatura „Studiu introductiv”, în

cuprinsul volumului, iar autorul acesteia alege să-i dea titlul de „În căutarea identităţii

pierdute”. Prefaţa se ocupă doar de cele trei romane ale lui Max Blecher, ale căror titluri

denumesc volumul, deşi ediţia cuprinde şi un alt roman Corp transparent, proza scurtă,

publicistica şi corespondenţa scriitorului. Apărută după căderea comunismului, această

prefaţă nu mai poartă urmele viziunii ideologice. Prin urmare, Radu G. Ţeposu urmăreşte

prezentarea subiectului romanelor, poziţionarea scriitorului în istorie, comparaţia cu alţi

scriitori autohtoni şi nu numai, calificarea operei în categoria romanului autobiografic.

Refuzând să reia tiparele interpretative devenite norme, Radu G. Ţeposu construieşte un

discurs prin care încearcă plasarea creaţiei lui Max Blecher pe noi coordonate, obţinând o

prefaţă specifică temei lui cum.

3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet de Vlad Neagoe

Apărută în 1999, la editura Vinea, cartea scriitorului de peste Prut se numără printre

ultimele pentru care Radu G. Ţeposu a mai reuşit să scrie texte de escortă, în acelaşi an,

criticul stingându-se din viaţă. Textul scris de exegetul braşovean se întinde pe o pagină şi

jumătate, făcând parte dintre acele paratexte concise în care accentul cade pe

familiarizarea cititorului cu universul artistic al scriitorului.

3.1.9. Vînătorii de staruri - de Cristian Brancu

Chiar ultima prefaţă redactată de Radu G. Ţeposu înainte de regretabilul accident

de maşină, textul scris pentru cartea de debut a mult mai tânărului coleg de redacţie de la

revista VIP, apărută în 1999, la editura Cuvîntul, este unul scurt, dar reprezentativ pentru

stilul lui Radu G. Ţeposu. Fraza abilă, suplă, uşor metaforizată curge lin în faţa cititorului,

criticul reuşind să realizeze un paratext care atrage întocmai ca o poveste.

3.2. Prefeţe auctoriale

3.2.1. Suferinţele tînărului Blecher de Radu G. Ţeposu

Prefaţa studiului intitulată „Cîteva cuvinte pentru uzul cititorului” este o scurtă

naraţiune a parcursului manuscrisului până la publicare şi nu vizează propunere unei grile

21

de lectură, având în vedere şi tipul de text prefaţat, critică literară, care prin esenţă propune

o variantă de interpretare a literaturii.

3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă de Radu G.

Ţeposu

Textul de escortă, semnat de Radu G. Ţeposu, urmează structura celui din volumul

publicat în 1996, fiind tot o scurtă naraţiune a traseului manuscrisului de la momentul

finalizării, 1985, până la momentul apariţiei, 1993. De asemenea, şi această lucrare s -a

confruntat cu factorii decizionali ai perioadei predecembriste. Ceea ce face şi această

prefaţă este să atragă simpatia cititorului şi să aducă un plus de prestigiu autorului

volumului care a rezistat presiunilor perioadei comuniste.

4. Colaborări

De acelaşi statut de pionierat al demersului, ca şi capitolul anterior, beneficiază şi

secţiunea a patra, Colaborări, în care am tratat colaborările lui Radu G. Ţeposu la volume

de critică şi istorie literară. Maniera de abordare a colaborărilor lui Radu G. Ţeposu ţine

cont de gruparea articolelor în jurul volumelor şi de criteriul cronologic. Urmărirea

gradului de noutate al articolelor precum şi al identităţii cu alte medalioane critice

publicate anterior în ziare şi reviste culturale sau volume de autor au făcut absolut necesară

analiza tuturor textelor incluse în volumele la care a colaborat.

Valenţele critice ale textelor redactate şi în cazul colaborărilor sunt urmărite din

perspectiva rolului lor în relevarea stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu. În plus, deşi

textele urmează schema impusă de specificul volumului, se poate observa, printre rânduri,

curgerea penelului cu uşurinţa pentru scriitorii care fac obiectul preferinţei sale.

4.1.*** Scriitori Români (1978)

Respectând întocmai structura articolelor indicată de coordonator, în Scriitori

români Radu G. Ţeposu se ocupă de trei scriitori: Max Blecher, Horia Lovinescu şi Fănuş

Neagu. Pentru doi dintre ei, interesul criticului s-a manifestat în mod evident şi cu alte

ocazii. De Max Blecher a fost preocupat încă din studenţie, când cercetarea biografiei şi

operei acestuia devin subiectul lucrării de licenţă. Iar despre Horia Lovinescu va realiza o

antologie şi va scrie un adevărat studiu literar, ataşat ca prefaţă, doar câţiva ani mai târziu,

22

în 1983. Despre Fănuş Neagu nu există înregistrări precedente notabile. În toate cele trei

analize se remarcă plăcerea lui Radu G. Ţeposu de a îşi expune erudiţia.

4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991)

Dacă personalitatea creativă a lui Radu G. Ţeposu este ţinută în frâu în dicţionare,

mărcile stilului său fiind limitate de structura cărţii în cauza, Portret de grup cu Ioana Em.

Petrescu oferă posibilitatea observării elementelor specifice ale criticii exegetului

braşovean. Deşi multe dintre analizele criticilor, din volum, coincid ca tematică,

diferenţele majore apar datorită stilul exegetic specific fiecăruia. În acest volum, Radu G.

Ţeposu manifestă predilecţia pentru un limbaj metaforizant, pentru jocul de cuvinte şi

afirmaţii emblematice

4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994)

Printre autorii ale căror texte au fost incluse în culegerea despre generaţia ‟80, se

numără şi Radu G. Ţeposu. Acesta participă cu patru texte, dintre care două sunt versiuni

reproduse după pagini din Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,

iar altele două sunt articole deja publicate în reviste culturale.

4.4.***Dicţionarul scriitorilor români I-IV ( 1995-2001)

Radu G. Ţeposu participă la toate cele patru volume cu articole despre un număr

considerabil de autori. Comună tuturor studiilor critice semnate de Radu G. Ţeposu pentru

D.S.R. este respectarea structurii indicate de coordonatori în „Notă”. Astfel că, scurta

biografie, aşezată la începutul fiecărui articol, oferă informaţii despre datele de naştere,

moarte (după caz), locul naşterii, părinţii, parcursul educaţional, calitatea scriitorului,

debutul, ziarele şi revistele la care a contribuit, opera publicată, premii, apartenenţa la vreo

grupare, curentul literar, pseudonimul (dacă există). Deşi stilul lui Radu G. Ţeposu din

aceste medalioane nu este în totalitate diferit faţă de stilul său critic afişat în întreaga sa

activitate de exeget, cu totul nou este faptul că nu ezită să amendeze punctele slabe ale

creaţiilor literare pe care le analizează.

23

5. Dicţionarul amorului – Schiţă de proiect

Dintre toate proiecte rămase nefinalizate din cauza morţii neaşteptate a lui Radu G.

Ţeposu, singurul din care s-a păstrat o serie de texte este Dicţionarul amorului. Volumul

pare a fi, cel puţin în intenţie, o lucrare în care conceptul de amor este tratat integral, ca

un concept cumulativ pentru sfera erotismului, cuprinzând atât latura erotismului carnal,

trupesc, cât şi pe cea a afectelor. Studiul fragmentelor inedite păstrate din volumul-proiect,

în cel de-al cincilea capitol al tezei vizează observarea jocului relaţional dintre pornirile

creatoare ale lui Radu G. Ţeposu în textele în care inventează adevărate pagini de literatură

şi aspectele de critică literară atinse în paragrafele în care sunt analizate opere literare.

5.1. Sadicul însingurat

Textul ilustrează o teorie ţeposiană asupra erotismului. Trimiterile la marchizu l de

Sade prin expunerea concepţiei lui Alexandrian asupra amorului, prin tratarea temei într-

un dublet cu ura, dar şi prin opţiunea de a se concentra asupra imaginii masculine a

partenerului sadic dezvăluie intenţia criticului braşovean de a prefigura coordonatele

propriei viziuni asupra erotismului, pe urmele lui Donatien Alphonse François.

5.2. Don Juan necredinciosul

În cel de al doilea text păstrat, în ordinea expusă în numărul comemorativ al

revistei Vatra, Radu G. Ţeposu îşi concentrează atenţia asupra lui Don Juan, după cum

reiese din titlu. Prin analiza personajului lui Tirso de Molina, Radu G. Ţeposu urmăreşte

sublinierea opoziţiei dintre viziunea donjuanescă asupra iubirii şi cea a dogmei creştine în

care erotismul îşi găseşte utilitatea doar în scopul procreării.

5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent

Plecând de la afirmaţia lui Garabet Ibraileanu din romanul Adela: „Pentru femei,

piciorul femeii este indiferent. Pentru ele a spus-o un alt maestru nu există tentaţia şi

tortura imaginilor”4, care poate fi concentrată în zicala populară „Bărbatul trebuie să fie

puţin mai frumos decît dracul”5, Radu G. Ţeposu scrie un text prin care analizează

contrastiv raportarea femeii şi a bărbatului la frumuseţea trupului.

4 Radu G. Ţeposu, „Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent”, în Vatra, nr. cit, p. 38.

5 Ibidem.

24

5.4. Regimul alimentar al iubirii

În fragmentul al patrulea, este tratată relaţia dintre alimentaţie şi erotism. Radu G.

Ţeposu foloseşte ca primă ipoteză, de la care porneşte în scurta sa demonstraţie,

importanţa regimului alimentar în intricatele iţe ale dragostei , din tratatul de medicină al

lui Hipocrat, în care părintele medicinei demonstrează că trecerea de la o alimentaţie pur

naturală cu fructe, legume şi carne neprocesată termic, la o alimentaţie elaborată este în

strânsă legătură cu evoluţia omului de la erotismul primitiv, la o nouă accepţiune complexă

a amorului. Scurtul text în care sunt abordate şi puse împreună registre aparent fără

legătură, cel alimentar şi cel erotic, subliniază evoluţia erotismului de la act sexual

primitiv cu principala funcţie de reproducţie, la „O formă de dresură a instinctului”6

5.5. Mînăstirea diavolilor

În aceasta secţiune, am prezentat maniera în care Radu G. Ţeposu descrie felul în

care marchizul de Sade neagă religia şi morala şi glorifică principiul său coordonator în

viaţă: satisfacerea propriilor plăceri prin violentarea sexuală a partenerului. Analiza este

realizată în special asupra personajului principal, Justine, urmărit de critic în etapele

trecerii de la idealul castităţii, la realitatea desfrâului de la mînăstirea Sante Marie des

Bois. Adiacent este atinsă tema relaţiei dintre iubire şi creştinism, în acest caz ambele fiind

căzute în decreptitudine.

5.6. Imaginaţia erotică

Titlul, „Imaginaţia erotică”, reuneşte mai multe paragrafe diferite ca stil şi intenţie,

singurul element comun fiind tema generală a iubirii. Formulările succinte dau impresia că

paragrafele sunt de fapt însemnări ale gândurilor de moment, în urma unor întâmplări din

viaţa cotidiană, sau a unor lecturi, care trebuie dezvoltate în texte de sine stătătoare şi

adăugate Dicţionarului amorului. Trecerea de la un pasaj la altul se face printr-un semn

grafic şi prin începerea frazei cu alineat.

5.7. Elegie şi satiră

Un text unitar, de dimensiuni mai mari decît celelalte, “Elegie şi satiră”, este o

analiză a poeziei de dragoste a elegiacilor latini. Specificul elegiei latine este urmărit la

trei dintre reprezentanţi: Propertiu, Tibul şi Iuvenal.

6 Ibidem.

25

6. Creaţia lirică

În secţiunea a şasea a tezei, am analizat o parte prea puţin cunoscută din opera lui

Radu G. Ţeposu, poezia. Dacă fragmente din Dicţionarul amorului au fost publicate şi în

Luceafărul7, nu aceasta este şi soarta înclinaţiei sale către poeziei. S-au păstrat numai şapte

poeme în arhiva personală a criticului, pusă la dispoziţie de soţia acestuia. Majoritatea au

un caracter strict personal, fiind versuri de licean în căutarea stilului scriiturii proprii,

exerciţii ludice dedicate copiilor spre amuzamentul acestora sau încercări care nu s-au

ridicat la exigenţa tânărului critic încât să fie demne de trimis spre publicare unei reviste

culturale. Doar o singură poezie este publicată. Este vorba despre poezia intitulată Cântec

final8, apărută în revista Echinox, în anul 1977, când Radu G. Ţeposu încă urma cursurile

Facultăţii de Filologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi activa în cadrul grupării

clujene Echinox. Deşi redusă ca număr al productelor literare, creaţia lirică dezvăluie noi

faţete ale personalităţii lui Radu G. Ţeposu, compusă din imaginea tânărului interesat de

timpuriu de literatură, cu o înţelegere adecvată a fenomenelor care o caracterizează şi cu o

arie vastă de manifestări, şi imaginea candidă a tatălui preocupat de familie.

6.1. Versuri de licean

Primele versuri redactate de Radu G. Ţeposu au fost recuperate de soţia acestuia

dintr-un dosar al criticului. Acestea au fot scrise pe o bucăţică de hârtie, cel mai probabil

ruptă de la sfârşitul vreunui caiet, care poartă însemnele mâzgăliturilor făcute în timpul sau

în pauzele dintre ore ale liceanului Radu G. Ţeposu. Scurtul poem poartă marca influenţei

perioadei ermetice a poeziei lui Ion Barbu, cel mai probabil, recent citit de liceanul

impresionat de motivul oului ca simbol al vieţii şi al închiderii, o reprezentare a

macrocosmosului la scară microscopică. Se remarcă şi o anumită ambiguitate a limbajului

şi utilizarea tehnicii ingambamentului, ideile fiind continuate în versurile următoare , scrise

cu literă mică de la început de rând. Ţinând cont de perioada în care sunt redactate,

versurile relevă o minte iscusită, preocupată de mişcările interne ale literaturii, care anunţă

devenirea criticului şi a eseistului literar de mai târziu, înzestrat cu inteligenţă, intuiţie şi

bun simţ critic, calităţi dublate de o cunoaştere temeinică a literaturii.

7 Este vorba de textul „Dimineaţa răsfoind un roman de dragoste”, în Luceafărul, nr. 27, 1991, p. 5.

8 Radu G. Ţeposu, „Cîntec final”, în Echinox, anul IX, nr. 3-4, martie-aprilie 1977.

26

6.2. Trecere şi Alter Ego

Alte două scurte poeme, redactate cu stiloul pe hârtie în perioada liceului, sunt

numite Trecere şi Alter Ego. Ambele poeme poartă semnătura autorului cu apelativul ludic

„Ţepi”, care pare că s-ar fi păstrat şi mai târziu, criticul fiind cunoscut în rândul prietenilor

săi cu acest diminutiv. Fără a fi mari capodopere ale liricii, cele două poezii sunt tributare

modernismului şi sunt marcate de preocuparea pentru conceptul filozofic de timp.

6.3. Domnişoara cu rochia mov

Tot din perioada liceului datează şi poezia Domnişoara cu rochia mov. Textul

poartă o accentuată notă ironică la adresa unei domnişoare care pare a îşi fi pierdut din

înţelegerea inocentă a iubirii, fiind interesată de latura materială a existenţei. Versurile au

intenţia clară de a fi o critică a comportamentului unei domnişoare anume, sau chiar a

femeii în general, care îşi pierde idealul de virtute, un amendament la pervertirea femeii la

principiile unei societăţi în degradare. De remarcat este prezenţa rimei pereche.

6.4. Cîntec final

Revenind la poezia publicată în Echinox, în timpul facultăţii, aceasta surprinde

regretul eului liric faţă de moartea scriitorilor.

6.5. Versuri pentru copii

Ultimele, în ordinea redactării lor, sunt versurile pentru copii: o poezie adresată

fetelor, două poezii despre arici şi o scrisoare în versuri. Toate sunt exerciţii ludice menite

să stârnească amuzamentul copiilor, deci fără valoare stilistică, însă cu o valoare afectivă

extraordinară, dezvăluind un Radu G. Ţeposu în postura de tată iubitor, implicat în

dezvoltarea copiilor săi, pe care-i priveşte cu dragoste.

7. Publicistica lui Radu G. Ţeposu

Capitolul al şaptelea reprezintă o altă explorare cu caracter inovator, publicistica

exegetului nefiind tratată singular sau unitar până în acest moment. Radu G. Ţeposu

activează în gazetărie din momentul debutului în revista Echinox, în 1975, până în

momentul ruperii firului existenţial. În cei 23 de ani are o producţie consistentă, fiind

27

autorul a peste 2500 de articole. Urmărirea adecvării analizelor şi completarea viziunii sale

exegetice reprezintă miza abordării publicisticii. O organizare a articolelor strict

cronologică sau în funcţie de ziarele şi revistele în care au fost publicate ar fi imprimat

demersului un aspect limitativ. De aceea, structurarea s-a realizat din perspectivă tematică,

urmărind păstrarea unei coerenţe, pe de o parte pentru înţelegerea evoluţiei stilului lui

Radu G. Ţeposu, iar pe de altă parte, cu scopul semnalării unei continuităţi cu volumele

publicate. Sunt avute în vedere texte diferite, care acoperă întreaga perioadă de activitate,

distribuite în subcapitolele distincte.

7.1. Debutul publicistic.

„Funcţia spaţiului în Zamolxe”9

Deşi mai redactase până atunci şi alte texte cu valenţe critice, primul articol

memorabil este o analiză a spaţiului în piesa de teatru Zamolxe a lui Lucian Blaga, care

marchează şi debutul său editorial. O trăsătură demnă de a fi luată în seamă a acestui text

de început este faptul că atestă „deja calitătile unui condei sigur, cu lecturi substanţiale şi

deschideri sper un evantai larg de scriitori şi stiluri”10

.

7.2. Cronici şi recenzii

În această secţiune m-am oprit asupra cronicilor şi recenziilor semnate de Radu G.

Ţeposu. Analiza mea a condus la remarcarea faptului că toate calităţile prefigurate în

publicistica de început se dezvoltă de la un text la altul. Condeiul tânărului critic devine

mai sigur, intuiţia, bună de la început, oferă rezultate stabile, iar judecaţile de valoare,

specifice criticii de întâmpinare, sunt rostite cu mai multă vehemenţă. Textele sale de

întâmpinare sunt caracterizate de concizie, de claritate şi adecvare a discursului critic la

subiectul analizat, la care se adaugă un bun instinc critic, intuiţiile sale iniţiale fiind valide

şi astăzi.

7.3. Articole teoretice

Pe parcursul anilor, Radu G. Ţeposu scrie şi articole în care îşi expune teoriile

despre critica literară, această parte din publicistică jucând un rol desosebit de important în

înţelegerea criticii practicate de Radu G. Ţeposu. Componenta ironico-ludică a discursului

9 Radu G. Ţeposu, „Funcţia spaţiului în Zamolxe”, în Echinox, an VII, nr. 4-5, aprilie-mai 1975, p. 7.

10 Vezi Gânduri despre Radu G. Ţeposu – Ion Pop, în Anexa nr.1, pp. 244-249.

28

critic al lui Radu G. Ţeposu, dublată de o anumită incisivitate necesară criticulu i de

întâmpinare, imprimă articolelor teoretice ale acestuia o anumită notă de noncoformism

care intrigă, dar şi atrage spre lectură.

7.4.Eseu despre sine

„Iluzia unei insule”11

Articolul publicat în luna august a anului 1999, cu doar câteva luni înaintea

tragicului accident de maşină prin care criticul se stinge din viaţă, este un exerciţiu

imaginativ al lui Radu G. Ţeposu, plecând de la presupoziţia bogăţiei pecuniare. În ultimi i

ani de existenţa, criticul vorbea din ce în ce mai des despre gazetărie ca despre o corvoadă

care îi consuma tot timpul pe care ar fi vrut să-l dedice întocmirii volumelor de critică

literară. Un supliciu pe care, paradoxal, îl adora, meseria de jurnalis t trecuse printr-o

evoluţie pentru el, de la redactarea unor rubrici permanente în mai multe reviste, la munca

administrativă pe care o implica conducerea lor. Birocraţia, ca oricărui al spirit liber, îi

displăcea lui Radu G. Ţeposu însă nu o putea abandona din dorinţa bunului mers al

publicaţiilor pe care le conducea şi în a căror dezvoltare se implicase cu întreaga sa fiinţă.

7.5. Interviuri cu: Alexandru Graur, Sânziana Pop şi Eugèn Ionesco

Pentru a fi supuse analizei, au fost selectate trei interviuri. Dintre acestea, primele

două, interviul luat Sânzianei Pop şi cel luat lui Alexandru Graur, sunt redactate în

perioada în care Radu G. Ţeposu avea rubrică permanentă la revista Flacăra şi poartă o

anumită amprentă a realităţii comuniste din acea perioadă. Fiind în primii ani de gazetărie,

aceste interviurile ale lui Radu G. Ţeposu sunt mai degrabă sarcini de serviciu decât

alegeri personale, iar de aici şi specificul întrebărilor puse. Cel de al treilea interviu este

scris când Radu G. Ţeposu era deja un nume cu rezonaţă pentru presa românească, iar

discursul său este unul deja aşezat. De menţionat este faptul că primele două interviuri au

fost culese din arhiva personală a criticului.

În ceea ce priveşte intervenţiile lui Radu G. Ţeposu din interviurile realizate, se

poate constata o evoluţie a acestora, de la primele interviuri , la acesta din urmă. Ajuns deja

la maturitate, prin întrebările pe care i le adresează interlocutorului său, Radu G. Ţeposu

demonstrează un profil critic ferm conturat, o înţelegere adecvată a fenomenului literar,

11

Radu G., Ţeposu, „Iluzia unei insule”, în Formula AS, nr. 375, 1999.

29

dar şi o abilitate deosebită a jurnalistului de presă culturală, exersată în miile de articole

scrise de el însuşi sau în editarea textelor altora.

Concluzii

Prezenta lucrare, Radu G. Ţeposu. Monografie, reprezintă o primă cercetare de

dimensiuni substanţiale asupra operei şi a biografiei lui Radu G. Ţeposu. Beneficiind de

avantajul pionieratului, monografia de faţă nu pretinde totuşi că ar avea statutul de studiu

exhaustiv, deţinător al unor adevăruri incontestabile. Prin urmare, lucrarea poate

reprezenta doar un punct emergent viitoarelor cercetări, nefăcând altceva decât să ofere

una dintre posibile faţete ale interpretării activităţii considerabile a lui Radu G. Ţeposu. Cu

toate acestea, consider că monografia îşi atinge scopul iniţial de a readuce în atenţia

publicului şi a exegeţilor un om de cultură valoros, a cărui existenţă a avut un rol

semnificativ în critica şi gazetăria românească.

Astfel, în capitolul care deschide lucrarea, „Biografia lui Radu G. Ţeposu. Drumul

spre carieră”, am recompus cronologic imaginea criticului, epuizând toate informaţiile

existente în sursele tipărite, dar şi pe cele colectate prin intermediul mărturiilor

apropiaţilor. În cel de al doilea capitol, „Volumele lui Radu G. Ţeposu”, am tratat integral

cele trei cărţi ale criticului braşovean, insistând asupra trăsăturilor particulare şi

demonstrând importanţa fiecăreia. Apoi, a apărut ca o necesitate identificarea

caracteristicilor stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu. Am demonstrat, pe parcursul a trei

subcapitole, că Radu G. Ţeposu este dificil de încadrat într-o singură tipologie. Totuşi,

stilul său complex, marcat de ironie, ludic, pasiune a scriiturii, bună intuiţie critică,

tendinţă către confesiv, dublate de un substrat melancolic care imprimă o anumită gravitate

textului, este antrenat în slujba criticii de judecată estetică, cu subtile manifestări ale

criticii de identificare. În capitolul 3, „Prefeţe şi Postfeţe”, am realizat o analiză integrală a

paratextelor semnate de Radu G. Ţeposu, având miza abordării totale a operei exegetului şi

urmărind recurenţa trăsăturilor definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu. De la aceleaşi

premise a plecat şi analiza din cel de-al patrulea capitol, „Colaborări”, dovenind că, în

ciuda respectării formulei impuse de editori, personalitatea lui Radu G. Ţeposu transpare

din fiecare text. Următorul capitolul, „Dicţionarul amorului - Schiţă de proiect”, este o

primă analiză, din perspectiva stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu, a fragmentelor

inedite păstrate din volumul ce nu a mai reuşit să ajungă la finalita te din cauza decesului.

30

În capitol 6, „Creaţia lirică”, sunt recuperate şi analizate cele câteva poezii redactate de

Radu G. Ţeposu atât în perioada liceală, cât şi la maturitate, subliniind specificul fiecăreia.

Ultimul capitol, „Publicistica lui Radu G. Ţeposu”, este alcătuit din cercetarea tematică a

unui grupaj de articole împărţite în: articole teoretice, cronici şi recenzii, eseu, interviuri şi

debutul publicistic, semnate de acesta în perioada 1975-1999, pentru diferite publicaţii. De

asemenea, am subliniat relaţia paradoxală a lui Radu G. Ţeposu cu publicistica pe care

oricât de mult o iubea, o simţea şi ca o povară care îl consuma lăuntric şi care îi ocupa

timpul ce ar fi trebuit dedicat criticii literare.

În final, obiectivul principal al acestui studiu monografic este de a oferi o

reprezentare cât mai detaliată a criticului, a publicistului şi a omului Radu G. Ţeposu,

fundamentată pe necesitatea readucerii în atenţie a unui critic a cărui personalitate şi

activitate nu merită lăsate sub acoperirea vălul uitării, având speranţa că imposibilitatea

epuizării subiectului în paginile lucrării de faţă va reprezenta premisa unor noi demersuri

în cercetare.

31

BIBLIOGRAFIE

OPERA

I. Scrierile lui Radu G. Ţeposu

Ţeposu, Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1983.

Ţeposu, Radu G., Suferinţele tânărului Blecher, Editura Minerva, Bucureşti, 1996.

Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă ,

Editura Eminescu, Bucureşti, 1993

Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,

Ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă ,

Ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006

II. Scrieri în colaborare

Competiţia continuă. Generaţia’80 în texte teoretice. Antologie de Gheorghe Crăciun,

Editura Vlasie, Piteşti, 1994

Dicţionarul Scriitorilor Români, volumele I-IV, coordonate şi revizuite ştiinţific de

Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române,

Bucureşti, 1995-2001

Portret de grup cu Ioana M. Petrescu, volum realizat de Diana Adamek şi Ioana Bot,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991

Scriitori români, coordonare şi revizie ştiinţifică de Mircea Zaciu, în colaborare cu

Marian Papahagi şi A. Sasu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978

III. Prefeţe şi postfeţe

Blecher, Max, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată ,

Editura Aius, Craiova, Editura Vinea, Bucureşti, 1999

Brancu, Cristian, Vînătorii de staruri, Editura Cuvîntul, Bucureşti, 1999

Dumitrescu, Titu Aurelian, Antumele 4, Antumele 5, Editura Litera, Bucureşti, 1986

32

Ioaniţoaia, Ovidiu, Nimeni nu are nimic de ascuns, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985

Neagoe, Vlad, Puncte de sprijin pentru suflet, Editura Vinea, Bucureşti, 1999

Slavici, Ioan, Mara, Editura Minerva, Bucureşti, 1979

Vizirescu, Sm. M., Geapanale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987

Horia Lovinescu interpretat de: Virgil Ardeleanu, Al. Andriţoiu, Eugen Barbu ,

Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi bibliografie de Radu G. Ţeposu, Editura Eminescu,

Bucureşti, 1983

Poetica romanului românesc, Antologie, note şi repere bibliografice de Mircea

Regneală, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987

IV. Articole şi studii

Ţeposu, Radu G., „Funcţia spaţiului în Zamolxe”, în Echinox, an VII, nr. 4-5, aprilie-

mai 1975

Ţeposu, Radu G., „Renaşterea poetului”, în Echinox, an VIII, nr. 9-10, septembrie-

octombrie 1976

Ţeposu, Radu G., „Cezar Baltag. Unicorn în oglindă”. în Echinox, an VIII, nr. 9-10,

septembrie-octombrie 1976

Ţeposu, Radu G., „Cîntec final”, în Echinox, anul IX, nr. 3-4, martie-aprilie 1977

Ţeposu, Radu G., „Starea de luciditate”, în Amfiteatru, an XVIII, nr. 7, iulie 1983

Ţeposu, Radu G., „Poezia unei promoţii”, în Amfiteatru, an XVIII, nr. 9, septembrie

1983

Ţeposu, Radu G., „Cavalcada poetică. Promisiunea unei generaţii”, în Amfiteatru, an

XIX, nr. 1, ianuarie 1985

Ţeposu, Radu G., „Recurs la instinctul critic”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 2 , februarie

1987

Ţeposu, Radu G., „Coana Chiriţa, critic literar”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 5, mai

1987

Ţeposu, Radu G., „Două prototipuri”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 10, octombrie 1987

Ţeposu, Radu G., Ioan T. Morar, „A dat Dumnezeu de-a crăpat răul cel mare”, interviu

realizat cu Eugène Ionesco, în Amfiteatru, nr. 7-8, iulie-august, 1990

Ţeposu, Radu G., „Dimineaţa răsfoind un roman de dragoste”, în Luceafărul, nr. 27,

1991

33

Ţeposu, Radu G., „Le postmodernisme chez le Roumanins. La memoire des piles des

livres”, în Euresis, nr. 1-2, 1995

Ţeposu, Radu G., „Iluzia unei insule”, în Formula As, nr. 375, 1999

LUCRĂRI DE SPECIALITATE

Abrams, M. H., Doing Things with Texts. Essay in Criticism and Critical Theory ,

W.W. Norton & Co., New York, 1991

Adams, Hazard, Searle, Leroy (eds.), Critical Theory since 1965, Florida State

University Press, Tallahassee, 1990

Anghelescu Irimia, Mihaela, Dialoguri postmoderne, Editura Fundaţiei Culturale

Române, Bucureşti, 1999

Antohi, Sorin, Modernism şi antimodernism. Noi perspective interdisciplinare, Editura

Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2008

Barthes, Roland, Plăcerea textului. Roland Barthes despre Roland Barthes, Lecţia ,

traducere de Marian Papahagi şi Sorina Dănăilă, Editura Cartier, Chişinău, 2006

Barthes, Roland Gradul zero al scriiturii. Noi eseuri critice, traducere de Alexandru

Cistelecan, Editura Cartier, Chişinău, 2008

Bataille, Georges, Erotismul, trad.: Dan Petrescu, Editura Nemira, Bucureşti, 2005

Berry, R., M., Jeffrey, R., Di Leo (eds.), Fiction’s Present. Situating Contemporary

Narrative Innovation, State University of New York, Albany, 2008

Bertens, Hans, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, London and New

York, 1995

Bertens, Hans; Fokkema, Douwe (ed.), International postmodernism: theory and

literary practice, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins Pub. Co., 1997

Bertens, Hans & Joseph Natoli (eds.), Postmodernism: The Key Figures, Wiley-

Blackwell, Massachussetts and Oxford, 2002

Butnaru, Leo, Răspund, deci exist, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008

Boldea, Iulian, Metamorfozele textului, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 1996

Boldea, Iulian, De la modernism la postmodernism, Colecţia Studii, Editura

Universităţii „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2011

34

Bourdieu, Pierre, Regulile artei. Geneza și structura câmpului literar. Ed. a II-a, trad.:

Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, pref.: Mircea Martin, Grupul Editorial Art, Bucureşti,

2007

Brown, Marshall (ed.), The Uses of Literary History, Duke University Press, Durham

and London, 1995

Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. a II-a,

Editura Minerva, București, 1986

Călinescu, Matei, Aspecte literare- Gânduri despre critica literară, Editura pentru

Literatură, Bucureşti, 1965

Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Univers, Bucureşti, 1995

Cărtărescu , Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999.

Cârneci, Magda, Arta anilor’80. Texte despre postmodernism, Editura Litera,

Bucureşti, 1996

Colebrook, Claire, New Literary Histories. New Historicism and Contemporary

Criticism, Manchester University Press, Manchester and New York, 1997

Conceptul de istorie literară în cultura românească. Studiu și antologie de Paul

Cornea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1978

Connor, Steven, Postmodernist Culture. An Introduction to Theories of the

Contemporary, 2nd edition,Wiley-Blackwell Publishers, Massachussetts and Oxford, 2006

Cornea, Paul, Delimitări şi ipoteze. Comunicări şi eseuri de teorie literară şi studii

culturale, Editura Polirom, Iaşi, 2008

Cornea, Paul, Iluzia teoriei și constrângerile practicii. Despre conceptul de sistem ,

Editura Polirom, Iaşi, 2008

Crane, R. S., Critical and Historical Principles of Literary History, The University of

Chicago Press, Chicago, 1971

Corniș-Pope, Marcel, Neubauer, John (eds.), History of the Literary Cultures of East

– Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20 th Centuries, vol. I, John

Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004

Corniș-Pope, Marcel, Neubauer, John (eds.), History of the Literary Cultures of East –

Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20 th Centuries, vol. II:, John

Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004

Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009

35

Diaconu, Mircea A., Istoria literaturii, adică despre haos, labirint și metodă.

Concepte în mișcare. Studii despre stadiul actual al criticii și istoriei literare românești,

Editura Academiei Române, București, 2010

Dobrescu, Caius, Modernitatea ultimă, Editura Univers, Bucureşti, 1998

Docker, John, Postmodernism and Popular Culture. A Cultural History, 4th edition

Cambridge University Press, Cambridge, 1997

Eagleton,Terry, Teoria literaturii. O introducere, trad. Delia Ungureanu, Editura

Polirom, Iaşi, 2008

Eco, Umberto, Limitele interpretării, trad. Ştefania Micu şi Daniel Bucşă, Editura

Pontica, Constanţa, 1996

Federman, Raymond, Critifiction. Postmodern Essays, State University of New York

Press, Albany, 1993

Foster, Hal, The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New

York, 1998

Fotache, Oana, Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească

postbelică, Editura Universității din București, Bucureşti, 2009

Genette, Gerard, Paratext- Thresholds of Interpretation, Cambridge University Press,

Cambridge, 1997

Goldiș, Alex, Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului,

Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011

Grice, Paul, Logic and conversation, New York, Academic Press, 1975

Holban, Ion, Istoria literaturii române contemporane. Vol. I-III. Poezia. Proza.

Critică, eseu, memorialistică, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2006

Huizinga, Johan, Homo Ludens, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007

Hutcheon, Linda, The Politics Of Postmodernism, Routledge, New York, 1989

Hutcheon Linda, Natoli, Joseph (eds.), A Postmodern Reader, State University of

New York Press, Albany, 1993.

Hutcheon, Linda, A Poetics of Postmodernism. History, Theory, Fiction , Routledge,

New York and London, 2000

Iorgulescu, Mircea, Prezent, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985

Koselleck, Reinhart, Future Past. On the Semantics oh Historical Time, Colombia

University Press, New York, 2004

36

Lefter, Ion Bogdan, Despre identitate. Temele postmodernităţii, Ediţia a II-a, Editura

Paralela 45, Piteşti, 2012

Lyotard, Jean François, Condiţia postmodernă, Editura Babel, Bucureşti, 1993

Lupan, Radu, Moderni şi postmoderni, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982

Malpas, Simon, The Postmodern, Routledge, London and New York, 2005

Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe: Eseu despre romanul românesc, Vol I-III, Editura

Minerva, Bucureşti, 1980-1983

Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura Grama, Bucureşti, 2007

Manolescu, Nicolae, Lecturi infidele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966

Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia ,

Editura Aula, Braşov, 2001

Marion, Jean-Luc, Fiind dat: O fenomenologie a donaţiei, trad. de Maria-Cornelia și

Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2003

Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Editura Dacia, București, 1987

Marino, Adrian, Introducere în critica literară, Ediţia a II-a, Editura Aius Printed,

Craiova, 2007

Martin, Mircea, Generație și creație, Ediția a II-a, nerevăzută, dar adăugită, Editura

Timpul, Reşiţa, 2000

Martin, Mircea, Singura critică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006

McHale, Brian, Postmodernist Fiction, Londra şi New York, Methuen, 1987

Mincu, Marin, Textualism şi autenticitate, Editura Pontica, Constanţa, 1993

Micu, Dumitru, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism.

Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2000

Moisan, Clément, Istoria literară, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000

Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive , I,

Editura Paralela 45, Piteşti, 2000

Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

2008

Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. 1948 – 1964, vol. I, Editura Cartea

Românească, Bucureşti, 2010

Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, vol. I, Editura Minerva, București, 1991

Papană, Anca, Claudia, Strategii discursive în prefeţele perioadei comuniste, teză de

doctorat, Braşov, Universitatea Transilvania din Braşov, 2015

37

Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, Editura Didactica şi Pedagogică,

Bucureşti, 1996

Perian, Gheorghe, Literatura în schimbare, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010

Perkins, Duke (ed.), Theoretical Issues in Literary History, Harvard University Press,

Cambridge and London, 1991

Perkins, David (ed.), Is literary History Possible?, The Johns Hopkins University

Press, Baltimore and London, 1993

Perţa, Cosmin, Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Editura Muzeul literaturii

Române, Bucureşti, 2012

Petrescu, Ioana Em., Modernism-postmodernism: o ipoteză, Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2003

Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Piteşti, 1996

Petrescu, Ioana Em., Modernism-postmodernism: o ipoteză, Casa cărţii de ştiinţă,

Cluj- Napoca, 2003

Podoabă, Virgil, Fenomenologia punctului de plecare, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, 2008

Puşcariu, Sextil, Spiţa unui neam din Ardeal, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998

Raţiu, Dan Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile

contemporane asupra artei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012

Seaton, James, Literary Criticism from Plato to Postmodernism. The Humanistic

Altenative, Cambridge University Press, New York, 2014

Searle, John, Expression and Meaning. Studies in the Thoery of Speech Acts,

Cambridge University Press, New York, 1979

Semnificaţiile criticii contemporane. Perspective ideologice . Studiu şi antologie de

Florin Mihăilescu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1976

Simuţ, Ion, Critica de tranziţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1996

Southgate, Beverly, Postmodernism in History. Fear or Freedom?, Routledge,

London and New York, 2003.

Sperber, Dan, Wilson, Dreide (eds.), Irony and the Use-Mention, Distinction in

Radical Pragmatics, Academic Press, New York, 1981

Spiridon, Monica, Apărarea şi ilustrarea criticii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1996

38

Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane 1941 – 2000, Editura

Mașina de scris, Bucureşti, 2005

Terian, Andrei, Teorii, metode și strategii de lectură în critica și istoriografia literară

românească de la T. Maiorescu la E. Lovinescu. O abordare comparatistă, Editura

Muzeului Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2013

Thibaudet, Albert, Fiziologia criticii. Pagini de critică și de istorie literară , studiu

introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală,

Bucureşti, 1966

Tӧtӧsy de Zepetnek, Steven, The Social Dimension of Fiction: on the Rhetoric and

Function of Prefacing Novels in the Nineteenth-Century Canadas, Vieweg, Wiesbaden,

1993

Vattimo, Gianni, Sfîrşitul modernităţii, Editura Pontica, Constanţa, 1993

Wellek, Rene, Conceptele criticii, Editura Univers, Bucureşti, 1970

Woods, Tim, Beginning Postmodernism, Manchester University Press, Manchester

and New York, 2009

DICŢIONARE

***Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a III-a, 2009, Editura Univers

Enciclopedic, București, 2009

Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, I, Editura Artemis,

Bucureşti, 1993

***Oxford English Dictionary, ediția online: http://www.oed.com/view/Entry/235332

Petraș, Irina, Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat (1950-2000),

Editura Casa Cărţii de Ştinţă, Cluj-Napoca, 2001

ARTICOLE ŞI STUDII

Anghelescu, Mircea, „Istoria literară: una sau mai multe?”, în Clasicii noștri, Editura

Eminescu, Bucureşti, 1996

Atanasiu, Victor, „Scriitorii clasici şi critica tânără”, în Vatra, an XVI, nr. 3(180), 20

martie 1986

Boldea, Iulian, „O poetică a suferinţei”, în Vatra, nr.312, martie 1997

Boldea, Iulian, „Vocația istoriei literare”, în Luceafărul, nr. 3/1997

39

Boldea, Iulian, „Canonul literar. Limite și ierarhii”, în Viața Românească, nr. 3-

4/2009

Botez, Mihai, „Radu G. Ţeposu: Viaţa şi opiniile personajelor”, în Ateneu, nr. 5 (174),

mai 1984

Brumaru, A.I. , „Între critici”, în Astra, an XX, nr. 1(160), ianuarie 1985

Buduca, Ioan, „Romanul persoanei”, în Cuvîntul, an II(VII), nr. 9 (233), septembrie

1996

Cistelecan, Al., Mihai Drăgolea, Cristian Moraru, Aurel Pantea, Gh. Perian, Virgil

Podoabă, „Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. de Radu G.

Ţeposu”, interviu realizat de Mihai Drăgolea în Vatra, an XXIII, nr. (270) 9, septembrie

1993

Cistelecan, Al., „Postmodernismul bovaric”, în Radu G. Ţeposu, Istoria tragică &

grotescă a întunecatului deceniu literara nouă, Ediţia a III-a, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 2006

Condurache,Val, „Viaţa din cărţi”, în Convorbiri literare, an XC, nr. 4(1172), aprilie

1984

Corniş-Pope, Marcel, „Postmodern Dalogics in Eastern Europe before and after

1989”, în Eureris, cahiers roumanins d’études littéraires, nr.1-2, 1996

Corniş – Pope, Marcel, „Romanian Postmodernism: the Politics of Poetics”, în Hans

Bertens and Douwe W. Fokkema (eds.), International Postmodernism: Theory and literary

practice, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/ Philadelphia, 1997

Cristea, Radu Călin, „Personajul a murit, trăiască personajul!”, în Viaţa Românească,

an LXXIX, nr. 10, octombrie 1984

Constantinescu, Claudiu, „Un dicţionar”, în România Literară, an XXVI, nr. 27, 14 –

20 iulie, 1993

Crohmălniceanu, Ov.S., „Postmodernism: Ce se spune şi ce nu”, în Caiete critice,

nr.1-2,1995

Cubleşan, Constantin, „Deceniul literar nouă”, în Steaua, an XLIV, nr. 10, octombrie

1993

Demetrian, Bucur, „O istorie postmodernistă”, în Ramuri, nr.1-2 (944 – 945), ianuarie

– februarie 1995

Dimisianu, Gabriel, „Critică şi confesiune”, în România Literară, an XXX, nr. 18,

1997

40

Dugneanu, Paul, „Radu G. Ţeposu: Viaţa şi opiniile personajelor‟‟, în Luceafărul,

nr.12 şi 14, an XXVII, 24 martie şi 7 aprilie 1984

Iorgulescu, Mircea, „Meta-critica”, în Flacăra, an XXXIII, nr 79 1496), februarie,

1984

Gheorghiu, Mihai Dinu, „Critica reflexivă”, în Cronica, an XIX, nr. 26(961), 29 iunie

1984

Grigurcu, Gheorghe, „Viaţa şi opiniile personajelor de Radu G. Ţeposu”, în Familia,

nr. 7 (227), iulie 1984, an 20 (120)

Glodeanu, Gheorghe, „Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor”, în Steaua, an

XXV, nr. 8, august 1984

Hassan, Ihab, „The Dismemberment of Orpheus”, în Towards a Postmodern

Literature, Oxford University Press, New York, 1982

Hassan, Ihab, „POSTmodernISM. The literature of silence”, în The Postmodern Turn.

Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, Columbus, 1987

Iacob, Valentin, „Radu G. Ţeposu, un critic mai talentat ca poeţii”, în Formula AS, an

IV, nr 21(120), iunie 1994

Iorgulescu, Mircea, „Meta-critica”, în Flacăra, an XXXIII, nr 79 (1496), februarie,

1984

Ivăncescu, Ruxandra, „Chinuitul Max Blecher şi tânărul Radu G. Ţeposu”, în Vatra,

nr. 312, martie 1997

Lefter, Ion Bogdan, „Secvenţe despre scrierea unui <roman de idei>”, în Caiete

critice, nr.1-2, 1986

Lefter, Ion Bogdan, „Analiză sau sinteză?”, în Amfiteatru, an XX, nr. 9(249),

septembrie, 1986

Lefter, Ion Bogdan, „Monografia istorico-literară”, în Observator Cultural, nr.

133/2002

Manolescu, Nicolae, „Emanciparea personajului”, în România literară, an XVII, nr.2,

12 ian 1984

Manolescu, Nicolae, „Generaţii biologice, generaţii literare”, în România literară, nr.

13/2010

Manolescu, Nicolae, „Problema istoriei literare”, în România literară, nr. 8/2012

Manolescu, Nicolae, „Alte probleme ale istoriei literare”, în România literară, nr.

9/2012

41

Manuscriptum, an 170 (XLIV), nr. 2-2015

Marino, Adrian, „Procedee critice şi literare”, în Tribuna, nr. 21 (1483), an XXIX,

joi, 23 mai 1985

Marino, Adrian, „O nouă istorie literară”, în Jurnalul literar, an IV, nr. 37–40,

octombrie 1993

Mihalache, Ştefania, „Suferinţele tânărului Radu G. Ţeposu”, în Vatra, nr. 8/9 aug-

septembrie, 2002

Mihăieş, Mircea, „Hârjoană şi dizertaţie”, în Orizont, an XXXV, nr. 8(828), februarie,

1984

Mihăieş, Mircea, „Discreţia freneziei”, în Orizont, an XXXVIII, nr. 16 (1052), 17

aprilie, 1987

Mihăilescu, Dan C. , „Emanciparea Personajului”, în Contemporanul, nr. 9(1946), 24

februarie, 1984

Moraru, Cornel, „Selecția valorilor”, în Vatra, nr. 1-2/2006

Muşina, Alexandru , „Postmodernismul- o frumoasă poveste”, în Astra, 1988, nr. 4

Nemoianu, Virgil, „Romanian Literature”, în W. Glandze, S. Serafin (eds.),

Encyclopedia of World Literature in 20th

Century, vol V(suppl.), New York, 1993

Oprea, Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, Iulian

Boldea (Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,

Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2014

Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”,

în Iulian Boldea (Coordinator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and

Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş 2014

Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, în Romanian Journal of

Literary Studies, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, nr. 4/ 2014

Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s

generation”, în Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature

and Communication, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2015

Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, în Iulian

Boldea (Editor), Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The

Strategies of Intercultural Dialogue, Iulian Boldea (Editor) Arhipelag XXI Press, 2016

Spiridon Monica, „Mitul ieşirii din criză”, în Caiete critice, nr.1-2, 1996

42

Spiridon, Monica, „Însemnări pe marginea unei istorii a literaturii române”, în Scrisul

Românesc, nr. 10 (74)/2009

Papadima, Liviu, „ Radu G. Ţeposu: „Viaţa şi opiniile personajelor‟‟, în Tribuna

României, an XII, nr. 268, 16 mai 1984

Pecie, Ion, „Viaţa şi opiniile personajelor de Radu G. Ţeposu”, în Ramuri, nr. 5 (239),

15 mai 1984

Perian, Gheorghe, „Cititorul de romane”, în Vatra, an XIV, nr. 163, 20 octombrie

1984

Pop, Sânziana, „Ştiri din spatele frontului”, în Luceafărul, nr.XXVII, nr. 23(1153),

sâmbătă, 9 iulie 1984

Radu, Tania, „Radu G. Ţeposu, <Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu

literar nouă>‟‟, în Revista de istorie şi teorie literară, an XLII, nr. 2, aprilie – iunie 1994

Simuţ, Ion, „Un studiu de etapă”, în Familia, an 29 (1300), nr. 10 – 11(337),

octombrie – noiembrie 1993

Simuţ, Ion, „Resursele istoriei literare”, în Familia, nr. 2, februarie 1997

Soviany,Octavian, „Noroiul şi placa de gramofon”, în Contemporanul, nr. 39, 26

septembrie 1996

Spiridon, Monica, „Ce nu este postmodernismul?”, în Viaţa Românească, an

LXXXIX, nr. 7-8, iulie-august 1994

Stănescu, C., „Autorul acestei cărţi este un ipocrit”, în Adevărul literar şi artistic, an

IV, nr. 176, 25 iunie 1993

Stănescu, Savina, „Suferinţele tânărului Blecher”, în Adevărul, nr. 1953, 23 august

1996

Ştefănescu, Alex, „Criticii tineri”, în Semnal, nr. 2, 1984

Tupan, Maria Ana, „Avatarurile personajului”, în SLAST, an VII, nr 37(321), sâmbătă,

12 septembrie 1987

Ulici, Laurenţiu, „Un <stop-cadru> cât un film...”, în România Literară, vineri, 21

ianuarie 1994, an VI

Ungureanu, C., „Scriitorii întunecatului deceniu”, în Orizont, nr. 17 (1329), an IV, 25

noiembrie 1993

Vasile, Geo, „Cruciaţii cosmo-haosului”, în Baricada, an IV, nr. 30(185), 27 iulie

1993

43

Vârgolici, Teodor, „Un studiu despre M. Blecher”, în Adevărul literar şi artistic, an

V, nr. 336, 15 septembrie 1996

SURSE ONLINE

Alui Gheorghe, Adrian, „Ancheta: Istoria literaturii române între premise şi realizări,

Cine are nevoie de <istoriile literaturii ...>, autorii lor sau literatura română? Aceasta e

întrebarea...!”, în Convorbiri literare, nr.4/ 2009, ediţie online, http://convorbiri-

literare.dntis.ro/cuprinsapr9.html, pagină accesată în 7.09.2015

Barthes, Roland, „Moartea Autorului”, http://www.tbook.constantvzw.org/wp-

content/death_authorbarthes.pdf, pagină accesată în 5.05.2015

Bodiu, Andrei, „Despre viaţa şi moartea istoriilor literare”, în Euphorion, nr. 9-10 /

2009, ediţie online, http://www. romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13800, pagină

accesată în 19.05.2016

Baciu-Moise, Angela, „In memoriam. Dialog cu marele critic literar Radu G.

Ţeposu”, în Agero, ediţia online, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA

AGERO/JURNALISTICA/Dialog%20cu%20Radu%20Teposu%20de%20Angela%20Baciu

-Moise.htm, pagină accesată în 23.08.2015

Butnaru, Leo, „Printre personajele literaturii amestec personajele propriei mele vieţi”,

interviu cu Radu G. Ţeposu, disponibil la https://vasilegogea.wordpress.com/2011/11/03/cu-

radu-g-teposu-si-inca-altii-la-sirnea-in-memoriam/, pagină accesată în 12.12.2013.

Cistelecan, Al., „Radu G. Ţeposu”, în Cultura, nr. 323, 12 mai 2011, ediţia online,

http://revistacultura.ro/nou/2011/05/radu-g-teposu/, pagină accesată în 25.03.2015

Manolescu, Nicolae, „Dicţionarul scriitorilor români”, în România literară, nr. 2,

1999, ediţia online, http://www.romlit.ro/dictionarul_scriitorilor_romni, pagină accesată în

10.07.2015

Mironescu, Doris, „O inspecţie a conceptului de monografie. Cazul Blecher”, în

Revista 22, 11 februarie, 2011,ediţie online, http://revista22.ro/9287/bucurestiul-cultural-

nr-102----o-inspectie-a-conceptului-de-monografie-cazul-m-blecher.html, pagină accesată

în 17.07.2015

Simuț, Ion, „Tristețea istoriei”, în România literară, nr. 51-52/2007, ediţie online,

http://www.romlit.ro/tristetea_istoriei, pagină accesată în 19.05.2016

44

Simuţ, Ion, „Prima pledoarie pentru o istorie critică a literaturii române”, în România

literară,nr.3/2010,ediţieonline,http://www.romlit.ro/prima_pledoarie_pentru_o_istorie_critica_

a_literaturii_romane, pagină accesată în 19.05.2013

Terian, Andrei, „Optzecismul intră în istorie”, în Ziarul de duminică, 30.05.2008, ediţie

online, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/optzecismul-intra-in-istorie-3091091/poze/, pagină

accesată în 25.03.2015

Ţeposu, Otilia, Curriculum vitae, în Formula AS, ediţie online, http://www.formula-

as.ro/redactia/otilia-teposu-18, pagină accesată în 15.01.2015

Radu G. Ţeposu, „Printre personajele literaturii amestec personajele propriei mele vieţi”,

interviu realizat de Leo Butnaru, https://vasilegogea.wordpress.com/2011/11/03/cu-radu-g-

teposu-si-inca-altii-la-sirnea-in-memoriam/, pagină accesată în 12.12.2013

ACKNOWLEDGEMENT: This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human

Resources Development ( SOP HRD), ID134378 financed from the European Social Fund and by the

Romanian Government

45

Conducător ştiinţific Doctorand

Prof. univ. dr. MOCEANU Ovidiu OPREA Andreea Oana

RADU G. ŢEPOSU. MONOGRAFIE

Rezumat

Lucrarea de faţă îşi propune să trateze cât mai complet întreaga activitate a lui Radu G.

Ţeposu pentru a obţine o imagine detaliată a acestuia şi pentru a umple un gol semnalat în

istoria literară românească. Cercetarea acoperă atât viaţa, cât şi opera criticului braşovean. În

ceea ce priveşte secţiunea dedicată biografiei, organizată în funcţie de anumiţi centri de interes,

sunt valorificate toate datele biografice colectate prin intermediul interviurilor, dar şi prin

consultarea tuturor informaţiilor prezente în publicaţii sau pe copertele cărţilor sale. Aria de

cercetare a creaţiei lui Radu G. Ţeposu cuprinde nu doar cele trei volume de autor, Viaţa şi

opiniile personajelor, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,

Suferinţele tânărului Blecher, dar şi colaborările la realizarea unor volume colective, prefeţele

şi postfeţele semnate de Radu G. Ţeposu, publicistica acestuia, un număr restrâns de poezii,

paginile păstrate din proiectele sale. Analiza urmăreşte identificarea trăsăturilor scriiturii

exegetului care îl încadrează într-o tipologie, dar şi a particularităţilor care-i trasează unicitatea.

Demersul se încheie prin prezentarea unor texte inedite, transcrise după manuscrisele din

arhiva personală a criticului.

Scientific Adviser Ph. D. C.

MOCEANU Ovidiu, Pd. D. OPREA Andreea Oana

RADU G. ŢEPOSU. MONOGRAPHY

Abstract

This paper aims to investigate the entire activity of Radu G. Ţeposu in order to get a

detailed image of him and to fill a gap reported in the Romanian literary history. The research

covers both the life and the work of the Romanian critic. In the section that deals with the

biography, organized by certain centers of interest, the investigation focuses on all the

biographical data collected through the field research. The information presented in

publications or on the covers of Ţeposu‟ s books will not be neglected. The research area of

Radu G. Ţepos‟s work includes not only his three volumes, Viaţa şi opiniile personajelor,

Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Suferinţele tânărului Blecher,

but also the collaborations at some collective volumes, the prefaces and the afterwords signed

by the critic, his small lyrical production and fragments kept from his projects. The analysis

aims to identify the main characteristics of Radu G. Ţeposu‟s criticism that fall within a

typology, but also the specific features that draw his uniqueness. The approach ends with the

presentation of several unpublished text, transcribed after the manuscripts from the critic‟s

personal archive.

46

CURRICULUM VITAE

OPREA Andreea Oana

Informaţii personale:

Data naşterii: 19/08/1988

Domiciliu stabil: Com. Fântânele, Jud. Prahova, nr. 522

Telefon: +40727524750

Adresa de e-mail: andreeaoanaoprea@yahoo.com

Experienţe profesionale anterioare:

01.09.2013 – 01.09.2014: Profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială Sânpetru,

Braşov

Educaţie şi formare:

Tipul de formare: stagiu extern de cercetare

Perioada: 1.03.2015 - 30.05.2015

Instituţia de învăţământ: Universitatea Carolină din Praga, Facultatea de Arte, Departamentul

de Studii Sud-Slavonice şi Balcanice

Îndrumător: Prof. Libuše Valentová

Tipul de formare: studii universitare de doctorat (Ciclul III) – doctorand cu frecvenţă

Perioada: 2013 – 2016

Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov

Departamentul: Literatură şi Studii Culturale

Domeniu: Filologie

Aria tematică: Literatura română / Teoria literaturii

Tipul de formare: studii universitare de masterat (Ciclul II)

Perioada: 2010-2012

Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov

Departamentul: Literatură şi Studii Culturale

Domeniu: Filologie

Specializarea: Studii de limba şi literatura română

Tipul de formare: studii universitare de licenţă (Ciclul I)

Perioada: 2007-2010

Instituţia de învăţământ: Universitatea „ Transilvania” din Braşov

Departamentul: Literatură şi Studii Culturale

Domeniul: Filologie

Specializarea: Limba şi literatura română/ Limba şi literatura engleză

47

Listă selectivă de lucrări:

a) Articole ştiinţifice publicate:

o „Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, în Romanian Journal of Literary

Studies, Editura Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, nr.4/ 2014

o „Adrian Alui Gheorghe – Urma”, în Corpul T, nr. 1-2/2014

o „Petronela Rotar – Alive”, în Corpul T, nr. 1-2/ 2015

b) Lucrări ştiinţifice susţinute în cadrul unor conferinţe:

o „Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, în Iulian Boldea

(Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,

Editura Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2014

o „Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”, în Iulian

Boldea (Coordonator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and

Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag Press, 2014

o „Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s generation”, în

Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and

Communication, Editura Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2015

o „Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, în Iulian Boldea (Editor),

Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The

Strategies of Intercultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press, 2016

48

CURRICULUM VITAE ( English)

OPREA Andreea Oana

Personal information:

Birth Date: 19/08/1988

Address: Fântânele, Prahova, nr. 522

Telephone no. : +40727524750

E-mail adress: andreeaoanaoprea@yahoo.com

Previous Work Experience:

2013- 2014: Romanian language and literature teacher, Sânpetru Elementary School, Braşov

Education and Training:

Nature of the training: doctoral fellowship for research project

Dates: March 1, 2015 – May 30, 2015

At: Charles University in Prague, Department of South Slavonic and Balkan Studies, Faculty

of Arts

Research advisor: Prof. Libuše Valentová

Nature of training: Doctoral studies (3rd

Cycle)

Dates: 2013-2016

At: “Transilvania” University of Braşov

Department: Literature and Cultural Studies

Area: Philology

Field: Romanian Literature/ Literary Theory

Nature of the training: Master Degree Programme (2nd

Cycle)

Dates: 2010- 2012

At: “Transilvania” University of Braşov

Department: Literature and Cultural Studies

Area: Philology

Field: Studies in Romanian Language and Literature

Nature of the training: Bachelor Degree Programme (1st Cycle)

Dates: 2007- 2010

At: “Transilvania” University of Braşov

Department: Literature and Cultural Studies

Area: Philology

Field: Romanian and English Languages and Literatures

49

Selected Works:

a) Scientific articles and reviews:

o “Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, in Romanian Journal of Literary

Studies, Issue no. 4, Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2014

o “Adrian Alui Gheorghe” – Urma, in Corpul T, no. 1-2/2014

o “Petronela Rotar – Alive”, in Corpul T, no. 1-2/ 2015

b) Contributions to scientific conferences:

o “Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, in Iulian Boldea

(Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,

Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2014

o “Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”, in Iulian

Boldea (Coordinator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and

Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press Publishing House, 2014

o “Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s generation”, in

Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and

Communication, Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2015

o “Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, in Iulian Boldea (Editor),

Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The

Strategies of Intercultural Dialogue, Arhipelag XXI Press Publishing House, 2016