Radu Proiect

36
Postliceala Sanitara „Christiana” Craiova Proiect Cercetare Imbolnavirile datorate stilului de viata Elevi : Sardaru Monica Vitelaru Adriana Saftescu Elena Scriosteanu Augustin Radu Preda Victor Ruican Stefan Manda Gelu Marinel Clasa III-D-AMG

Transcript of Radu Proiect

Page 1: Radu Proiect

Postliceala Sanitara „Christiana” Craiova

Proiect Cercetare

Imbolnavirile datorate stilului de viata

Elevi :

Sardaru Monica

Vitelaru Adriana

Saftescu Elena

Scriosteanu Augustin Radu

Preda Victor

Ruican Stefan

Manda Gelu Marinel

Clasa

III-D-AMG

Intr.Nurs

Sima Maria

Page 2: Radu Proiect

Cuprins

1.Generalitati 2.Stilul de viata sedentar 3.Legatura dintre boli si stilul de viata 4.Bolile civilizatiei 5.Obezitatea 6.Boli cauzate de stilul de viata 7.Cauzele bolilor datorate stilului de viata 8.Prevenirea bolilor datorate stilului de viata 9.Plan de ingrijire al pacientului cu

Obezitate 10.Statistici 11.Bibliografie

GENERALITATI

Page 3: Radu Proiect

Stilul de viaţă reprezintă un concept deosebit de popular în ştiinţele sociale. Utilizarea sa extrem de frecventă l-a făcut să fie supus unor tendinţe de extindere permanentă a conţinutului, termenul dobândind o multitudine de valenţe care nu fac altceva decât să îi confere o anumită ambiguitate. Folosirea frecventă ca sinonim pentru concepte înrudite (subcultură/cultură, mod de viaţă, status grup, clasă socială) cu care uneori stilul de viaţă este confundat, contribuie relativa sa neclaritate.

David Chaney, unul dintre sociologii contemporani care abordează această problematică, menţiona referindu-se la stilul de viaţă, că acesta „iese, ca şi concept, din situaţia normală a referinţei la o entitate distinctă, clar specificabilă, el face mai degrabă trimitere la o familie de entităţi, reunind o întreagă colecţie de procese şi fapte foarte diferite, cărora le conferă un sens comun, o identitate” (D. Chaney, 1996, pag.34). Din acest motiv preferăm definiţia mai largă pe care Robert Stebbins o dă stilului de viaţă, ca „set distinctiv de paternuri de comportament împărtăşite, care este organizat în jurul unui set coerent de interese sau condiţii sociale, sau amândouă, care este justificat şi explicat printr-un set de valori, atitudini şi orientări şi care, în anumite condiţii, devine baza pentru o identitate socială comună a celor care îl împărtăşesc.

Spre deosebire de definiţiile date de Sobel (stilul de viaţă este „un mod de a trăi distinctiv şi de aici recognoscibil”, 1981, pag.28) sau Chaney („un mod de a folosi anumite bunuri, locuri şi timpul, care este caracteristic unui grup”, „un set de practici şi atitudini care au sens într-un contex particular”, 1996, pag.5) cea menţionată anterior (discutabilă în sensul că postulează coerenţa stilului de viaţă şi pune sub semnul întrebării capacitatea stilului de viaţă de a oferi identitate socialăparticipanţilor la stilul respectiv de viaţă) are avantajul de a sublinia legătura între comportamentul tangibil şi valori, atitudini, orientări. Valorile, atitudinile au un rol important în explicarea modului în care apar stilurile de viaţă şi paternurile de comportament care le compun. Avantajul apare o dată în plus, mai clar, în cazul cercetărilor legate de acest subiect, pentru că indivizilor le este dificil să separe, în viaţa de zi cu zi, propriile acţiuni de motivele şi înţelesurile personale pe care le folosesc pentru a justifica aceste acţiuni.

Folosirea unei asemenea definiţii cuprinzătoare nu trebuie să ducă la confuzia între cultură şi stilul de viaţă, pentru că, în ciuda faptului că stilurile de viaţă sunt dependente de formele culturale, ele nu reprezintă totalitatea experienţei sociale a unui grup.

Zablocki şi Kanter (1976) fac distincţia între ceea ce ei numesc „stiluri de viaţă clasice”, generate de stratificarea socio-economică şi „stilurile de viaţă alternative”, apărute ca urmare a pierderii coerenţei valorilor în societate. În categoria stilurilor de viaţa clasice (statusul

Page 4: Radu Proiect

socio-economic este considerat ca determinantul principal al diferenţierii stilurilor de viaţă) autorii citaţi includ trei tipuri largi: stilul de viaţă dominat de proprietate, stilul de viaţă dominat de ocupaţie şi stilul de viaţă dominat de venit sau sărăcie (direct legat de dezvoltările asupra *culturii sărăciei).

Ca variabilă independentă de poziţia economică, stilul de viaţă alternativ „apare într-o societate în măsura în care membrii societăţii încetează să fie de acord cu valoarea de schimb pe pieţele de mărfuri şi prestigiu sau recunosc alte surse independente ale valorii”.

Proliferarea stilurilor de viaţă în ultimii 50 de ani, apariţia unor categorii speciale cum ar fi cele dominate de ocupaţii puternic acaparatoare (care constrâng în mod imediat, direct, şi implică întreaga familie, timpul liber şi patternurile de consum) deschid noi domenii de preocupare pentru politicile sociale. Zablocki şi Kanter subliniază că „în special problema dreptului organizaţiilor de a solicita implicarea totală, beneficiile şi costurile familiilor în aceste poziţii şi ceea ce organizaţiile datorează soţilor şi familiilor de muncitori în situaţia de implicare totală, pot deveni importante întrebări legate de bunăstare în viitor” .

În societăţile postmoderne, chestiunea stilului de viaţă este una centrală, acceptarea stilurilor de viaţă alternative manifestându-se ca principiul organizator al vieţii sociale. În plus în aceste societăţi stilul de viaţă devine instrumentul de afirmare a identităţilor sociale şi unul din factorii de agregare a noilor *mişcări sociale. Astfel stilul de viaţă se impune ca obiect de studiu pentru *politicile sociale post-moderne .

Stilul de viata sedentar

Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de gustari, care numai sanatoase nu sunt. Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata. Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii. 

Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus,

Page 5: Radu Proiect

indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv, computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.

LEGATURA DINTRE BOLI SI STILUL DE VIATA

Condiţiile de viaţă şi muncă au o mare importanţă atunci când vorbim de apariţia unei boli, deoarece ele pot fi declanşate chiar de aceată cauză şi de aceea trebuie spuse medicului atunci când avem o problemă de sănătate.

Page 6: Radu Proiect

Alimentatia

Poate să fie una din cauzele ce determină bolile prin două aspecte:         dacă nu se mănâncă suficient pentru a aduce organismului caloriile de

care are nevoie, atât cantitativ cât şi calitativ,         igiena alimentaţiei corespunzătoare.

Dacă mâncăm cu mai multe lipide, glucide şi bem băuturi alcoolice, acestea sunt factori de risc pentru anumite boli şi mai ales dacă pe lângă ele mai punem şi faptul că nu facem mişcare. Mai multe lipide poate însemna apariţia : obezităţii, ateroscleroza ( cu toate localizările). Excesul de glucide, mai ales rafinate( cum ar fi ciocolata) creşte risul de a avea diabet şi a te îngrăşa până la obezitate. Se consideră că un kilogram de greutate în plus faţă de cea ideală este egală cu un an minus de viaţă.În cealaltă extremă găsim scăderea porţiei de mâncare care favorizează subnutriţia. Dacă această subnutriţie apare în copilărie şi pubertate vor apărea probleme în dezvoltare şi creştere iar la toate vârstele duce la apariţia infecţiilor, căci organismul nu are cu ce să lupte. Lipsa de vitamine duce la hipovitaminoze.Alimentele care nu sunt urate ,spălate sau corect igienizate duc la intoxicaţii alimentare, enterocolite, etc. Igiena  actului alimentar cuprinde: mâncarea la ore regulate, alimente mestecate corect şi încet, fără prea multe condimente şi gătite termic corespunzător.Consumul de toxice În zilele noastre consumul de toxice cum ar fi: alcoolul, fumatul, cafeaua, drogurile sunt la ordinea zilei, insă ce inseamnă acest lucru? Însemană ingrijoare deoarce pot să ducă la grave boli dacă sunt consumate pe termen lung şi nu numai.

Page 7: Radu Proiect

Abuzul de alcool

are multe agresiuni asupra corpului uman. Efetele pe care le face apar atunci când sunt onsumate în cantităţi mari, zilnic şi favorizează apariţia numeroaselor boli ca: gastrite, pancreatită acută şi cronică, hepatita cronică, ciroză hepatică, steatoza hepatică, neuropsihic (polineuropatia picioarelor), delir, epilepsie, obezitate, malnutriţie, etc. Pe lângă toate acestea bolnavii pot face şi boli respiratorii din cauza scăderii rezistenţei organismului: abces pulmonar, bronhopneumonii. Tot aici putem găsi şi predispunerea la accidente de circulaţie, de muncă, conflicte sau acte criminale.

Page 8: Radu Proiect

Fumatul - - un obicei des întâlnit la noi în ţară şi nu numai. Este dăunător dar şi

ca factor de risc pentru boli. Azi se discută despre fumători ativi dar şi cei pasivi ( ce stau în jurul celor care fumează şi se expun pericolului). Conseinţele consumului de ţigări sunt: bronşite, cancer de plămâni, ateroscleroză, tulburări de ritm cardiac, gastrite, ulcer gastric şi duodenal. Se pot complica anumite boli ce există deja instalate la bolnav: angiopatia în diabetul zaharat, hemoragia digestivă la cei care au ulcer duodenal sau asupra copilului dacă mama fumează. Cum interacţionează fumul asupra corpului uman: efectul iritant al fumului de ţigară asupra mucoaselor, ţigările conţin produşi care sunt cancerigeni: benzopiren şi alte gudroane care se eliberează atunci când se aprinde ţigara, au efect asupra glandelor: se eliberează adrenalina şi noradrenalina care determină la rândul lor o vasoconstricţie, tahicardie, creşte tensiunea, etc.,   oxidul de carbon care se eliberează din ţigară aţionează asupra creierului,  efecte asupra sângelui: modifică concentraţia trigliceridelor, plachetelor, creşte vâscozitatea sângelui.

Abuzul de cafea - tot un obicei care poate fi clasificat ca un stimulent sau ca un toxic, totul depinde de frecvenţă şi cantitate. Consumarea de cafea poate duce la: creşterea tensiunii arteriale, tulburări la bătăile cardiace, manifestări ale creierului: insomnii, iritabilitate. Mecanismul acţiunii cafelei: se stimulează catecolamina datorită cafeinei din boabele de cafefea

Consumul de droguri - România este expusă la un pericol din cauza aşezării geografice datorită faptului că este ca o punte de legătură a orientului cu ocientul. Consumul de droguri este unul din acele pericole iar folosirea lor nu duce decât la dependenţă. droguri mai

Page 9: Radu Proiect

des utilizate sunt: morfina, cocaina, haşiş şi marijuana. Pe lângă acestea apare şi aşa numita patologie de seringă- transimterea hepatitei virale de tip B sau HIV-ul .

Abuzarea de medicamente - şi acesta este un inconvenient pentru populaţia din ziua de azi, deoarece tot mai multe persoane consumă mai multe medicamente şi fără rost pentru o simplă răceală până la tratarea unei infecţii şi luate fără nici o pregătire medicală pot avea consecinţe grave. De exemplu:consumul de Codamin poate să afecteze rinichii ( nefropatia fenacetinică), anticoncepţionalele favorizează apariţia tensiunii mari sau chiar hepatite, antibioticele luate pe termen lung pot să facă ca microbii să fie rezistenţi la ele, antiinflamatoarele ( aspirina, nurofenul) poate duce la hemoragie digestivă, gastrită.

Locuinţa - este la fel de importantă ca şi restul din cauza faptului că se pot dezvolta multe boli începând de la ce umezeală există în casa respectivă, frigul, aglomerarea, igiena din casă, obiceiuri care dăunează. Bolile mai des întâlnite sunt cele care ţin de plămâni: tuberculoza pulmonară, virozele respiratorii, astmul bronşic alergic dar şi altele cum ar fi: gripa, varicela, scarlatina, angine streptococice, scabia, oxiuroza. În cadrul acestui tip intră şi existenţa unui animal care în zilele noastre este deja un hobby, şi odată cu el a apărut şi bolile specifice: chist hidatic( de la câine), boala ghearelor de pisică, psitacoza( boală specifică păsărilorca: papagal, canar), toxoplasmoza (de la pisică- foarte dăunătoarele la viitoarele mămici), ect.

Bolile civilizatiei 

. Riscul de îmbolnăvire este determinat de modul de trai, în special de nutritie si de diminuarea activitătii fizice. În categoria acestor boli intră: boala Alzheimer, aterosclero Sunt boli întâlnite mai des în tările industrializate decât în asa numita lume a treia za , astmul, diferite forme de cancer, ciroza hepatică, boala pulmonară obstructivă cronică, diabetul de tip 2, boli cardiace, sindromul metabolic, boala Crohn,insuficiența renală cronică, osteoporoza, accidentele vasculare cerebrale, depresia si obezitatea

Statistici americane

Page 10: Radu Proiect

În 1900 primele trei cauze ale deceselor din SUA erau pneumonia/gripa, tuberculoza si diareea/enterita.

Bolile contagioase  cifrau 60% din toate decesele. În 1900 bolile de inimă si cancerul erau pe locul patru,

respectiv opt. Începând cu anii '40, majoritatea deceselor din SUA au fost rezultat al bolilor de inimă, cancerului si altor boli degenerative. La sfârsitul anilor '90 bolile degenerative contau pentru 60% din toate decesele.

Trebuie observat totusi că bolile degenerative apar târziu în cursul vietii indivizilor si au nevoie de timp îndelungat pentru a cauza decesul. Aceasta indică că deoarece speranța de viață la nastere era de 49,24 ani în 1900 ea era prea scurtă pentru a lăsa loc aparitiei bolilor degenerative, comparată cu o sperană de viată la nastere de 77,8 ani în 2004. De asemenea, rata de supravietuire până la vârsta de 50 ani era de 58,5% în 1900 si de 93,7% în 2007.

Boli cauzate de stilul de viata

dantură deteriorată (dinti pierduti, încălecati, strungăreată

mare), carii, paradontoză boli ale aparatului de miscare (boli reumatice), artroză, artrită,

probleme la sira spinării metabolism dereglat (obezitate, diabet, daune la ficat, pietre la

fiere / rinichi, artrită, etc.) majoritatea bolilor la organele digestive (constipație, probleme

la ficat / fiere / glanda tiroidă / intestine, dereglări digestive / fermentative)

boli la vasele sanguine (arterioscleroză, infarct cardiac / ischemic, trombozarterioscleroză)

sistem imun slab (răceli dese la căile respiratorii / vezică / rinichi)

alergii, neurodermitis, hautausschlag, eczeme unele boli organice ale sistemul nervos

Cauzele bolilor datorate stilului de viata

Despre cauze, de asemenea, nu corespund părerile. E sigur că nu numai un factor e de vină ci combinatia mai multora. În orice caz, următorii factori influentează bolile de civilizatie:

Nicotina

Page 11: Radu Proiect

Alcoolul Sedentarismul  (lipsă de activitate sportivă) Nutritia îmbelsugată si gresită Substante toxice din atmosferă Radiatii Poluarea fonică Stres Factori sociali (somaj, singurătate, etc) Igienă exagerată Anumite norme sii idealuri (presiune pentru performantă mai

mare, idealul de a fi slab, etc)

Obezitatea

Obezitatea este o afectiune medicală în care grăsimea corporală s-a acumulat în exces, astfel încât poate avea un efect advers asupra sănătătii, ducând la o sperantă de viată redusă si/sau probleme de sănătate. Oamenii sunt considerati obezi atunci când indicele de masă corporală (IMC), o mărime obtinută prin împărtirea greutătii unei persoane, exprimată în kilograme la pătratul înăltimii acelei persoane, exprimată în metri, este mai mare de 30 kg/m2.

Obezitatea creste riscul de diverse afectiuni, în special boli de inimă, diabet de tip 2, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer,osteoartrită

si astm. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată de o combinatie dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activitătii fizice ti o predispozitie genetică, desii, în anumite situatii, cauzele principale sunt genele, afectiunile endocrine, medicamentatia sauafectiunile psihice. Există putine dovezi ce sustin punctul de vedere conform căruia anumite persoane obeze mănâncă putin, însă se îngrasă din cauza metabolismului lent; în medie, persoanele obeze consumă mai multă energie decât cele slabe, dată fiind energia necesară pentru a sustine o greutate crescută.[

Dietele si activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul obezitătii. Calitatea regimului alimentar poate fi îmbunătătită prin reducerea consumului de alimente calorice, cum sunt cele bogate în grăsimi si zaharuri, si cresterea consumului de fibre alimentare. Se pot lua medicamente împotriva obezitătiii pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii, împreună cu o dietă potrivită. În cazul în care dieta, activitatea fizică si medicamentatia nu sunt eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scăderea în greutate, sau la operatiepentru a reduce volumul stomacului si/sau lungimea intestinelor, ducând astfel la instalarea mai rapidă a stării de satietate si la o capacitate redusă de absorbtie a substantelor nutritive din alimentatie.

Page 12: Radu Proiect

Obezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu o răspândire din ce în ce mai mare la adultii sicopii, iar autoritătile o consideră ca fiind una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din secolul al XXI-lea.În mare parte din lumea modernă, obezitatea este stigmatizată (în special în Occident), cu toate că a fost percepută drept un simbol al bogătiei si fertilitătii de-a lungul istoriei, acest lucru fiind încă valabil în anumite zone din lume.

Mortalitate

Obezitatea reprezintă una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial. Studii americane si europene efectuate la scară largă au arătat că riscul de deces este cel mai mic la un IMC de 20–25 kg/m2 la nefumători si de 24–27 kg/m2 la fumători, riscul crescând odată cu schimbările în oricare directie. Un IMC mai mare de 32 a fost asociat cu o rată a mortalitătii dublă printre femei, de-a lungul unei perioade de 16 ani. În Statele Unite se estimează că obezitatea cauzează de la 111,909 până la 365,000 de decese anual, în timp ce în Europa 1 milion (7,7%) de decese sunt atribuite greutătii excesive. În medie, obezitatea reduce speranta de viată cu sase până la sapte  ani un IMC de 30–35 reduce speranta de viată cu doi până la patru ani, în timp ce obezitatea severă (IMC > 40) reduce speranta de viată cu 10 ani.

Paradoxul supravietuiri

Desi consecintele negative ale obezitătii asupra sănătătii populatiei în general sunt bine sustinute de dovezile disponibile, rezultatele în materie de sănătate în anumite subgrupuri par să se amelioreze la o valoare crescută a indicelui masei corporale (IMC), un fenomen cunoscut sub denumirea de paradoxul supravietuirii în rândul persoanelor obeze.Paradoxul a fost descris pentru prima dată în 1999, la persoane supraponderale si obeze supuse hemodializei, si a fost ulterior constatat la persoane cu insuficientă cardiacă si cu boala arterială periferică (BAP).

La persoanele cu insuficientă cardiacă, în rândul celor cu un IMC cuprins între 30,0 si 34,9 s-a înregistrat o mortalitate mai redusă decât în rândul celor cu o greutate normală. Acest lucru a fost atribuit faptului că, deseori, pacienții pierd din greutate pe măsură ce devin tot mai bolnavi. Constatări similare au fost făcute si în alte tipuri de boli cardiace. Persoanele încadrate în gradul 1 de obezitate si care suferă de boli cardiace nu prezintă o incidentă mai mare a altor probleme cardiace decât persoanele cu greutate normală si care, de asemenea, suferă de boli cardiace. Totusi, la persoanele încadrate în grade de obezitate mai mari, riscul unor evenimente ulterioare este crescut. Nici chiar după ointerventie de bypass

Page 13: Radu Proiect

coronarian nu s-a observat o crestere a mortalitătii la persoanele supraponderale si obeze. În urma unui studiu, s-a constatat că rata de supravietuire mai bună s-ar putea explica prin tratamentul mai agresiv pe care persoanele obeze îl primesc după un eveniment cardiac. În urma altui studiu, s-a constatat că, dacă se tine seama de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) la persoanele cu BAP, beneficiul obezitătii nu mai există.

Cauze

Se crede că, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explică printr-o combinatie de consum excesiv de calorii si lipsa activitătii fizice. Situatiile cauzate în principal de ereditate, motive medicale sau boli psihice sunt limitate. De fapt, se crede ca la nivel social cazurile de obezitate au crescut ca urmare a unui regim alimentar accesibil si savuros, ]a dependentei din ce în ce mai mari de masină si a mecanizării.

O analiză din 2006 a identificat zece alte posibile cauze ale cresterii obezitătii: (1) odihnă insuficientă, (2)disruptori endocrini (substante poluante din mediu ce interactionează cu metabolismul lipidic), (3) o variabilitate scăzută a temperaturii mediului înconjurător, (4) diminuarea fumatului, deoarece fumatul suprimă pofta de mâncare, (5) consumul crescut de medicamente care duc la cresterea în greutate (de ex., antipsihotice atipice), (6) cresteri proportionale în grupuri etnice si de vârstă, ce tind să cântărească mai mult, (7) sarcina la o vârstă mai înaintată (ceea ce poate cauza o predispozitie către obezitate infantilă), (8) factori de risc epigenetici transmisi din generatie în generatie, (9) selectia naturală pentru un IMC mai mare, si (10) mariajul asortativ ce duce la o concentrație ridicată a factorilor de risc pentru obezitate (acest lucru ar duce la cresterea numărului de persoane obeze prin cresterea discrepantelor în greutate dintre oameni). Cu toate că există dovezi substantiale ce sustin influenta acestor mecanisme asupra creșterii gradului de răspândire a obezitătii, acestea sunt încă neconcludente, iar autorii afirmă că acestea au probabil o influentă mai mică decât cele prezentate în paragraful anterior.

Alimentatia.

Consumul mondial mediu de energie pe cap de locuitor din 1961 până în

2002

Consumul caloric pe cap de locuitor variază considerabil între diferite regiuni si tări. De asemenea, s-a modificat semnificativ de-a lungul anilor. De la începutul anilor ’70 si până spre finalul anilor ’90, numărul

Page 14: Radu Proiect

mediu de calorii pentru o persoană pe zi (cantitatea de mâncare cumpărată) a crescut peste tot în lume, cu exceptia Europei de Est. Statele Unite aveau cel mai mare număr, cu 3654 calorii de persoană în 1996.Acesta a crescut si mai mult în 2003, ajungând la 3754.La sfârsitul anilor ’90, europenii aveau 3394 calorii de persoană, în zonele din Asia aflate în dezvoltare numărul era de 2648 calorii de persoană si în Africa subsahariană populatia avea 2176 calorii de persoană.Consumul total de calorii are legătură cu obezitatea.

Disponibilitatea la scară largă a principiilor nutritionale nu a ajutat foarte mult în rezolvarea problemelor legate de supraalimentare si alegerea incorectă a alimentelor.Din 1971 până în 2000, în Statele Unite rata obezitătii a crescut de la 14,5% la 30,9%. În aceeasi perioadă, a crescut și numărul mediu de calorii consumate. La femei cresterea a fost de 335 calorii pe zi (1542 calorii în 1971 si 1877 calorii în 2004), iar la bărbati cantitatea medie a crescut cu 168 calorii pe zi (2450 calorii în 1971 si 2618 calorii în 2004). Această crestere a numărului de calorii a fost cauzată în mare parte de consumul de carbohidrati, si nu de cel de grăsimi.Sursele principale ale acestor carbohidrati consumati în plus sunt băuturile îndulcite, care, în prezent, reprezintă aproape 25 la sută din energia zilnică provenită din alimentatie la tinerii adulti din America,si chipsurile de cartofi. Se crede că una din cauzele cresterii ratei de obezitate o reprezintă consumul de băuturi îndulcite.

Pe măsură ce societătile se bazează din ce în ce mai mult pe portii mari, pline de energie si mese de la fast-food, asocierea dintre consumul de fast-food si obezitate devine si mai alarmantă. În Statele Unite, consumul de fast-food s-a triplat, iar caloriile provenite de pe urma unor astfel de alimente a crescut de patru ori între 1977 si 1995.

Politica agricolă si Revolutiei verzi (agricultură) din Statele Unite si Europa au dus la scăderea preturilor la alimente. În Statele Unite, subventionarea porumbului, culturilor de soia, grâului si orezului prin intermediul legislatiei agricole U.S. farm bill a făcut ca principalele surse de hrană procesată să fie mai ieftine în comparatie cu fructele si legumele.

Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în comparatie cu persoanele de o greutate normală.Această afirmatie este sustinută atât de teste efectuate asupra unor persoane într-o cameră calorimetrică cât si prin observare directă.

Stilul de viată sedentar

Stilul de viaă sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate. Există o tendintă la nivel mondial de a ne îndrepta către activităti mai putin solicitante din punct de vedere fizic, si în prezent, cel putin 60% din

Page 15: Radu Proiect

populatia lumii nu face suficientă miscare. Acest lucru este cauzat în principal de utilizarea crescândă a transportului mecanizat si de răspândirea în majoritatea gospodăriilor a tehnologiei care usurează munca manuală.La copii, activitatea fizică a scăzut, din cauza mersului mai putin pe jos si diminuării educasiei fizice. Tendintele mondiale în ceea ce priveste timpul liber activ activitatea fizică nu sunt prea clare. Organizatia Mondială a Sănătătii indică faptul că peste tot în lume oamenii au din ce în ce mai putine activităti recreationale fizice, în timp ce un studiu din Finlanda a descoperit o crestere a acestora, iar conform unui studiu din Statele Unite, activitătile fizice recreationale nu s-au modificat semnificativ.

Atât la copii, cât si la adulti există o asociere între timpul petrecut în fata televizorului si riscul de obezitate. În urma unei analize, s-a descoperit că 63 din 73 de studii (86%) au indicat o crestere a ratei de obezitate infantilă în cazul unei expuneri mediatice crescute, numerele crescând proportional cu timpul petrecut în fata televizorului.

Genetica

Pictură realizată în 1680 de Juan Carreno de Miranda, înfătisând o tânără

care se presupune că suferă de sindromul Prader-Willi

Ca si în cazul multor altor afectiuni, obezitatea constituie rezultatul interacțiunii dintre factorii ereditari si cei de mediu. Polimorfismul genelor care controlează apetitul șimetabolismul predispune la obezitate atunci când energia furnizată de alimente se află într-o cantitate suficientă. Începând din 2006, peste 41 de loci ai acestor gene au fost asociati cu aparitia obezitătii, sub actiunea unor factori favorizanti. Persoanele cu două copii ale genei FTO (gena obezitătii) cântăresc, în medie, cu 3-4 kg mai mult si au un risc de 1,67 mai mare de a deveni obeze decât persoanele care nu prezintă alela de risc.Procentajul cazurilor de obezitate care poate fi atribuit factorilor genetici variază, în functie de populatia examinată, de la 6% la 85%.

Obezitatea reprezintă o caracteristică importantă a câtorva sindroame, precum sindromul Prader-Willi, sindromul Bardet-Biedl, sindromul Cohen și sindromul MOMO. (Termenul „obezitate non-sindromică" este uneori utilizat pentru a exclude aceste afectiuni.) La persoanele cu debut precoce al obezitătii severe (definit printr-un debut înainte de vârsta de 10 ani si un indice de masă corporală cu o abatere standard de trei ori mai mare decât valoarea normală), 7% dintre cazuri prezintă o mutatie punctiformă la nivelul ADN-ului.

Page 16: Radu Proiect

Studiile care s-au concentrat mai mult asupra ereditătii si mai putin asupra genelor specifice au indicat faptul că 80% dintre copiii cu ambii părinti obezi erau ei însisi obezi, spre deosebire de mai putin de 10% dintre copiii ai căror părinti aveau o greutate normală.

Ipoteza genelor prosperitătii postulează că din cauza lipsei hranei pe parcursul evolutiei umanitătii, oamenii sunt predispusi la obezitate. Capacitatea de a profita de rarele perioade de abundentă prin depozitarea energiei sub formă de grăsime ar reprezenta un avantaj în perioadele în care disponibilitatea hranei variază foarte mult, persoanele cu rezerve mai mari de grăsime având mai multe sanse să supravietuiască unei perioade de foamete. Pe de altă parte, această tendintă de a acumula grăsime nu s-ar justifica într-o societate care dispune de rezerve constante de hrană.Această teorie a primit numeroase critici, dar, pe de altă parte, au fost propuse si alte teorii evolutioniste, precum ipoteza driftului genetic si ipoteza fenotipului prosperitătiii.

Alte afectiuni

Anumite afectiuni fizice sau psihice, dar si substantele farmaceutice utilizate pentru tratarea acestora, pot creste riscul aparitiei obezitătii. Afectiunile medicale care cresc riscul aparitiei obezitătii includ anumite sindroame genetice rare (mentionate mai sus), precum si anumite afectiuni congenitale sau dobândite: hipotiroidism, sindrom Cushing, deficienta hormonului de crestere si tulburări alimentare: hiperfagie si hiperfagie nocturnă. Cu toate acestea, obezitatea nu este considerată tulburare psihică si nu figurează în DSM-IVR ca boală psihică. Riscul supraponderalitătii si obezitătii este mai ridicat la pacientii care suferă de tulburări psihice, fată de persoanele care nu suferă de astfel de afectiuni.

Anumite medicamente pot contribui la cresterea în greutate sau la aparitia unor modificări în compozitia corporală; printre aceste medicamente se numără insulina, sulfonilureicele,tiazolidinedionele, antipsihoticele atipice, antidepresivele, steroizii, anumite anticonvulsive (fenitoina si valproatul de sodiu), pizotifenul si anumite medicamente utilizate în contraceptia hormonală.

Factori sociali

Desi factorii genetici sunt importanti în în selegerea obezitătii, acestia nu pot explica cresterea dramatică a numărului de cazuri de obezitate înregistrat în prezent în anumite tări sau la nivel mondial.Chiar dacă este unanim acceptat că obezitatea apare atunci când energia acumulată prin alimentatie este mai mare decât energia consumată, influenta acestor doi factori în functie de pozitia socială constituie un subiect aprins de discutii. Există câteva teorii referitoare la cauze, dar, în general, se crede că obezitatea constituie rezultatul mai multor factori.

Page 17: Radu Proiect

Corelatia dintre clasa socială si indicele de masă corporală diferă la nivel global. Un studiu din 1989 a arătat că, în tările dezvoltate, femeile dintr-o clasă socială superioară aveau mai putine sanse să devină obeze. Nu s-au înregistrat însă diferențe semnificative în cazul bărbatilor provenind din clase sociale diferite. În țările în curs de dezvoltare, s-a constatat o rată a obezitătii mai mare la femeile, bărbații și copiii din clasele sociale superioare.Reluat în 2007, studiul a indicat relații similare, dar mai slabe. Se crede că acest lucru se datorează efectelor globalizării. În cazul tărilor dezvoltate, obezitatea la adulti si procentajul adolescentlor supraponderali se corelează cu inegalitatea veniturilor. O relate similară se constată si în Statele Unite: tot mai multi adulti, chiar si din clase sociale superioare, sunt obezi în statele în care inegalitatea economică este evidentă.

Au fost oferite multe explicatii în ceea ce priveste legătura dintre indicele de masă corporală si clasa socială. Se crede că, în tările dezvoltate, persoanele înstărite îsi pot permite alimente mai bogate în nutrienti, sunt supuse unei presiuni sociale mai mari de a rămâne slabe si au mai multe posibilităti de a-si mentine conditia fizică. În tările nedezvoltate, disponibilitatea hranei, consumul ridicat de energie datorat muncii fizice si valorile culturale care favorizează persoanele mai corpolente contribuie, se crede, la situatia prezentă.Atitudinea pe care oamenii o au fat de greutatea corporală poate juca si ea un rol în ceea ce privest obezitatea. S-a descoperit că există o corelatie intre, frati s sot în ceea ce privest schimbarea în timp a indicelui de masă corporală. Stresul și condiția socială inferioară par să crească riscul obezităti.

Sănătate publică

Organizatia Mondială a Sănătătii (OMS) anticipează că supraponderalitatea si obezitatea ar putea înlocui curând unele preocupări traditionale desănătate publică, precum subnutritia si bolile infecioase, reprezentând cea mai semnificativă cauză de afectare a stării de sănătate.]Obezitatea constituie o problemă de sănătate publică si de politică datorită prevalentei, costurilor si efectelor asupra sănătătii. Eforturile de sănătate publică sunt orientate în directia întelegerii si corectării factorilor de mediu responsabili pentru cresterea prevalentei obezitătii în rândul populatiei. Solutiile urmăresc modificarea factorilor care provoacă consumul de calorii excesive si inhibă activitatea fizică. Eforturile includ programe federale rambursate privind alimentatia în scoli, limitarea publicizării directe a alimentelor de tip junk food la copii.si scăderea accesului la băuturile care contin zahăr în scoli. În constructia noilor asezări urbane, se întreprind eforturi pentru mărirea accesului la parcuri si dezvoltarea unor trasee pedestre.

Epidemiologie

Page 18: Radu Proiect

Înaintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afectiune rar întâlnită; în anul 1997, OMS a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie globală. Începând din anul 2005, OMS estimează că cel putin 400 de milioane de adulti (9,8%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare în rândul femeilor decât al bărbatilor Rata obezitătii creste, de asemenea, odată cu vârsta, cel putin până la 50 sau 60 de ani,] iar obezitatea severă în Statele Unite, Australia si Canada este în crestere mai rapidă fată de rata globală a obezitătii.

Considerată odinioară o problemă doar în tările dezvoltate, rata obezitătii este în crestere la nivel global, afectând atât ările dezvoltate cât si tările în curs de dezvoltare.[Cresterea ratei obezitătii este cel mai evidentă în mediile urbane. Singura regiune din lume în care obezitatea nu este obitnuită este Africa Subsahariană.

Etimologie

Termenul obezitate provine din limba latină, de la cuvântul obesitas, care înseamnă „corpolent, gras sau rotofei”. Ēsus este participiul trecut al verbului edere (a mânca), precedat de prefixul ob(supra).[157] Dicționarul Oxford al limbii engleze documentează prima utilizare a termenului în anul 1611 de către Randle Cotgrave.

Tendințe istorice

În Evul Mediu si în perioadaRenasterii obezitatea era adesea privită ca un

semn al bunăstării si era relativ frecventă în rândul elitei: Generalul

toscanAlessandro del Borro, operă atribuită lui Charles Mellin, 1645[

Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afectiune medicală.] Hipocrate  nota: „Obezitatea nu este doar o boală în sine, ci și premergătoare altor boli”. Chirurgul indian Sushruta (secolul al VI-lea î.Hr.) a remarcat legătura dintre obezitate si bolile cardiace În tratarea maladiei, acesta a recomandat activitătile fizice.În cea mai mare parte a istoriei sale, omenirea s-a confruntat cu lipsa hranei. Astfel, de-a lungul istoriei, obezitatea a fost privită ca un semn de bunăstare si prosperitate. Era frecventă în rândul înaltilor functionari din Europa în Evul Mediu si în perioada Renasterii,]precum si în civilizatiile antice din Asia de Est.

Impactul economic

Alături de impactul asupra sănătătii, obezitatea creează numeroase probleme, inclusiv dezavantaje în obtinerea unui loc de muncă si costuri ridicate pentru întreprinderi. Aceste efecte sunt simtite la toate nivelurile societătii, de la indivizi, la corporatii, la guverne.

Page 19: Radu Proiect

Prevenirea bolilor datorate stilului de viata

Prevenirea afectiunilor este de aur! Dintotdeauna s-a considerat ca a preveni este mult mai util si mai usor decat sa tratezi o afectiune. In acest scop, exercitiul fizic si masajul sunt de necontestat cele mai bune metode de preventie a unor diverse afectiuni. Exercitiul fizic, mijloc de baza al kinetoterapiei, previne mai ales in cazul adultilor sau varstnicilor, aparitia degenerarii creierului. Cercetatorii au descoperit ca persoanele care fac exercitiu fizic moderat incepand cu jumatatea vietii, prezinta un risc mult diminuat de a suferi de dementa la batranete. Pentru a preintampina degenerarea creierului, se recomanda persoanelor de varsta mijlocie inotul, plimbarile, aerobicul, etc. Aceste activitati maresc fluxul sanguin spre creier, asigura dezvoltarea neuronilor si micsoreaza riscul de stop cardiac sau boli cardiovasculare.     S-a demonstrat prin numeroase studii ca exercitiul fizic regulat mentine un nivel de functionare cadiovasculara mult ma ridicat comparativ cu sedentarii. Exercitiul fizic regulat poate actiona impotriva instalarii si evolutiei coronaropatiei.  Exercitiul fizic practicat moderat poate reduce riscul de cancer la sani si la colon.     Alte studii au demonstrat ca exercitiile ,,fara transpiratie" duc la reducerea ratei de atac cerebral cu pana la 21%-30%, a diabetului cu pana la 16%-50 %, a bolilor psihice cu pana la 15%-50 %, a cancerului de san cu pana la 20% -30% si a cancerului de colon cu pana la 30%-40 %.     Exercitiul fizic a fost deasemenea propus ca mijloc preventiv si curativ al osteoporozei, mai ales la femeile dupa menopauza. In cazul femeilor insarcinate, exercitiul fizic scade riscul de rupturi perineale si de aparitie a hemoroizilor. Pentru prevenirea osteoporozei, sunt recomandate mersul si alergarea. Kinetoterapia foloseste ca mijloace miscarile active si pasive cu scopul de a preveni, corecta si recupera deficite functionale ce se pot dezvolta in toate stadiile de evolutie a unei boli de natura ortopedica, reumatologica sau neurologica.    

Page 20: Radu Proiect

Masajul, prin influenta benefica asupra psihicului, ca si a intregului organism, are rolul de-a preveni instalarea oboselii, a depresiei, anxietatii si a stresului, considerat a fi ,,boala secolului XXI". Prin actiunea profilactica, masajul previne aparitia vergeturilor, a varicelor, edemelor iar masajul  facial, previne chiar si ridurile si atenueaza cutele inestetice deja formate. Masajul poate fi recomandat atat pentru prevenirea cat si pentru combaterea febrei musculare. Dupa mastectomii, masajul previne limfodemele si umflarea bratelor. Este folosit de asemenea si pentru prevenirea  si combaterea constipatiei si a balonarii.    Fizioterapia, folosind inhalatiile si aerosolii salini, aerosolii de padure si cei marini, previne instalarea infectiilor pulmonare. Scopul fizioterapiei este de a mentine plamanii curati, pe cat posibil fara secretii si in felul acesta sa previna suprainfectiile cu diferiti germeni. Fizioterapia, are scopul de-a preveni modificarile trofice si instalarea insomniei.

PLAN DE INGRIJIRE LA UN PACIENT CARE SUFERA DE OBEZITATE

 Date generale:

 Nume si prenume: Pop AndreiVarsta : 60 aniSex : masculineTalie : 1.65 mGreutate: 95 kg Nationalitate : romanaStare matrimoniala: casatoritDomiciliu : CraiovaOcupatie : pensionar  Nivel de instruire: studii medii

 Datele spitalizarii : -data internarii: 07.10.2012-data externarii: 14.10.2012 Durata spitalizarii : 5 zile

 Diagnostic medical la internare:

Page 21: Radu Proiect

Obezitate Diagnostic medical la externare: ObezitatePentru a putea concepe planul de nursing pentru ingrijirea bolnavului, am purtat discuţii cuacesta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia primelor semne şisimptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte boli asociate,antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior internării Motivele internarii:-dispnee-hta-constipatie-hemoroizi-disconfort abdominal-stare generala alterata  Antecedente heredocolaterale: -hta,- diabet zaharat Antecedente patologice anterioare: amigdalita, faringita, otita, varice,Comportament fata de mediu: sociabil, orientat in timp si spatiuConditii de viata:Adultul provine dintr-o familie modesta, organizata, fara probleme socio-economice. Este tatal a doi copii care nu mai locuiesc la domiciliul acestuia. Pacientul locuieste cu sotia saintr-o casa spatioasa cu 2 camere, el este pensionat de 2 ani iar sotia acestuia este contabila la o societate comerciala.

 Istoricul bolii:In urma discutiilor purtate cu familia, cat si cu pacientul am aflat ca simptomele au debutat inurma cu o zi, cu dispnee, cresterea tensiunii arteriale, constipatie, pe langa aceste simptomes-au constatat:- dureri abdominale, si o stare generala alterata. Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:- aparatul cardiovascular nu functioneaza in limitele normale- aparatul respirator nu functioneza in limite normale- celelalte organe şi sisteme sunt in limite normale- tegumente palide si umedePe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic şi dinobservaţiile personale am stabilit următoarele:

 Manifestări subiective:

Page 22: Radu Proiect

-slabiciune fizică, ,constipatie,hemoroizi, dureri abdominale,dificultatea de a respira

 Manifestări obiective: -paloare, stare generala alterata, anxietate Analiza datelor culese:Coroborand datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din examenul clinic al bolnavului cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu observaţii proprii s-asuspicionat diagnostic de: obezitate

 Evaluare.Din analiza datelor obţinute am stabilit că din punct de vedere al dependenţei pacientului este vorba de un bolnav cu obezitate, care necesită ingrijiri privind combaterea semnelor şisimptomelor pe care le prezintă: hta, dispnee, dureri abdominale,constipatie,hemoroizi, staregenerala alterata, anxietate Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de medic, educaţia sanitară privind modul de comportare in spital şi apoi la domiciliu.S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi funadamentale:1. Nevoia de a bea si a manca2. Nevoia de a elimina3. Nevoia de a comunica4. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie5. Nevoia de a se misca si a avea o postura buna6. Nevoia de a invata7. Nevoia de a dormi si a se odihni8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sana

Planul de ingrijire nursing

Data:07.10.2012Problema: - dispnee- hta- constipatie- dureri abdominale- hemoroizi- stare generala alterata- anxietateManifestări de dependenţă:

- hta- tegumente palide, umede

Page 23: Radu Proiect

- dispnee - constipatie- anxietate- stare generala alterata

Surse de dificultate:- alterarea mucoasei intestinale, constipatia- dificultate in respiratie- circulatie inadecvata- dificultatea in a se misca- refuzul de a efectua activitati fizice si recreative- stare generala alterata

Obiective:- combaterea constipatiei- pacientul sa respire fara dificultate in 2 zile- pacientul sa sa-si diminueze tensiune arteriala in 5 ore- prevenirea complicaţiilor - supravegherea funcţiilor vitale

Intervenţii proprii:- psihoterapie- urmărirea TA, temperaturi, respiraţiilor, diurezei, scaunelor,- program de activitati fizice zilnica

Intervenţii delegate:- administrarea tratamentului prescris de medic- pregătirea pacientului pentru recoltarea probelor de sange şi urină indicate de medic

Evaluare:Bolnavul parţial dependent privind alterarea mucoasei intestinale, constipatiadificultate in respiratie,circulatie inadecvata, dificultatea in a se misca,refuzul de a efectuaactivitati fizice si recreative,stare generala alterata, necesită ajutorul nursei pentru acestenevoi.

1. Nevoia de a bea si a mancaProblema 1. alimentatie neadecvata - surplusEtiologia: - constipatie - disconfort abdominal- dificultate in a urma regimulSemne/simptome- aport insuficient de lichide- anxietate

Page 24: Radu Proiect

- obisnuinte alimentare deficitareProblema 2. dificultate in a urma regimul

Etiologie : - neacceptarea bolii- lipsa de cunoastere a alimentelor permise si nepermiseSemne/simptome: - cresterea in greutate- alterarea starii generale

Obiective: - pacientul sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator in functie de varsta sinecesitatiInterventii proprii:- asigur un microclimat corespunzator: aerisesc salonul, i-au de langa pacient cosul de gunoi sau alti factori dezagreabili .- m-am informat asupra preferintelor alimentare- explic pacientului importanta consumului de lichide- sa i-a trei mese echilibrate in termen de 3 zile- sa consume cantitatea de alimente in concordanta cu nevoile sale energetice- sa piarda in greutate 5 kg/saptamana- sa isi construiasca meniul zilnic pentru 3 zile- am verificat daca alimentele trimise de la bucatarie corespund cu indicatiile date de medic- am asigurat pacientului o igiena atenta a mainilor, cat si a cavitatii bucale inainte si dupamasa- voi stimula apetitul pacientului prin crearea de conditii optime in salonInterventii delegate:-administrarea medicatiei prescrise de medicEvaluare :In primele zile pacientul s-a alimentat insuficient calitativ si cantitativ, dupa dupa disparitiavarsaturilor si normalizarea scaunelor apetitul este stabilit

2. Nevoia de a eliminaProblema 1. deshidratare

Etiologia: Varsaturi

Semne/simptome: - tegumente uscate, palidesenzatie de sete

Problema 2. Diaree

Page 25: Radu Proiect

Etiologie : anxietate, hidratare insuficienta

Semne/simptome: -scaune apoase si frecvente

Obiective : - restabilirea echilibrului hidro-electrolitic in 24h sa fie hidratat corespunzator Interventii proprii :-fac zilnic bilantul hidric, masurand excretia si ingestia- notez atat intrarile cat si iesirile(diureza), pentru a urmari bilantul hidric- asigur igiena corporala riguroasa si schimb lenjeria de pat si de corp- aerisesc salonul, mentin o atmosfera calda si primitoare- ajut pacientul sa isi mentina tegumentele curate, integer - asigur o lenjerie de corp lejera, il educ cum sa colecteze varsaturile- hidratez pacientul cu ceaiuri indulcite, sucuri de fructe, compoturi, supa delegumeInterventii delegate:- administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare :Datorita ingrijirilor prompte si a unei bune hidratari, diureza este normala.

3. Nevoia de a comunicaProblema : comunicare ineficace la nivel afectivEtiologia : mediu spitalicescSemne/simptome:

- facies tristsinguratate- Obiective: pacientul sa comunice eficient incepand cu prima zi

 Interventii proprii:-creez un mediu de siguranta, liniste sau sa induca o stare de confort fizic si psihic-conving pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire si sa fie sociabil cu ceilalti pacienti dinsalon- i-au legatura cu familia si prietenii sfatuindu-sa il viziteze- dau posibilitatea bolnavului sa isi exprime nevoile, sentimentele si dorintele sale- dau posibilitatea sa i-a singur decizii- pun in valoare capacitatile, talentele, si realizarile anterioare ale pacientului- il invat tehnici de afirmare de sine, de comunicare, de relaxareEvaluare :La internare bolnavul era apatic, necomunicativ iar apoi a inceput sa comunice cu echipa deingrijire si cu ceilalti pacienti.4. Nevoia de a evita pericolele

Page 26: Radu Proiect

Problema risc de complicatii si infectii nosocomialeEtiologie : - proces infectiosmediu spitalicescSemne/simptome: posibile complicatii si infectii nosocomialeProblema 2. anxietateEtiologie : stare generala alterataSemne/simptome: -apatie,cefaleeObiective:- combaterea posibilelor complicatii si infectii nosocomiale pacientul sa nu mai fie anxiosInterventii proprii:- urmaresc si apreciez corect receptivitatea sa la infectii si aplic masuri de izolare a surselor de infectii- aerisesc salonul in fiecare dimineata si seara si feresc pacientul de curentii de aer rece siumezeala- asigur un climat care sa favorizeze somnul- indepartez sursele de miros dezagreabil

 - tin sub control functiile vitale ale pacientuluiInterventii delegate- Se administreaza medicatia prescrisa de medic.

5. Nevoia de a se recreaProblema : dificultate in a indeplinii activitatile recreativeEtiologie : anxietateSemne/simptome: slabiciune fizicaObiective : pacientul sa participe la diferite activitati recreativeInterventii proprii:-explorez ce activitati recreative ii produc placere pacientului- planific activitatile recreative impreuna cu bolnavul- il antrenez in diferite activitati si il ajut- am in vedere ca activitatile sa nu suprasolicite pacientul, sa nu il oboseasca si sa ii creeze ostare de buna dispozitie- determin pacientul sa isi exprime emotiile si sentimenteleEvaluare :Pacientul se declara multumit si se simte mult mai bine de cand participa la activitatilerecreative puse la dispozitie de catre cadrele medicale specializate.

6.Nevoia de a invataProblema :cunostinte insuficienteEtiologia: lipsa informatiilor Semne/simptome: solicita informatii

Page 27: Radu Proiect

Obiective: pacientul sa cunoasca regimul igieno-dietetic si sa il respecteInterventii proprii:- explorez nivelul de cunostinte al pacientului- identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate- stimulez dorinta de cunoastere- motivez importanta acumularii de noi cunostinte- constientizez pacientul asupra propriei lui responsabilitati privind sanatatea - organizez activitati educative, folosind metodele de invatamant cunoscute: expunerea,conversatia, demonstratia- verific daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit cunostintele.Evaluare:Pacientul a fost foarte receptive la informatiile puse la dispozitie de catre cadrele medicale, ainteles importanta respectarii unui regim de viata sanatos, benefic refacerii.

 Evaluare finala

Pacientul Pop Andrei in varsta de 60 ani a fost internat cu urmatoarele simptome: cefalee,varsaturi, consttipatie,dureri abdominale, stare generala alterata.In urma examinarii efectuate i s-a stabilit diagnosticul de obezitate. Dupa toate ingrijirile effectuate pe parcursul spitalizarii, educam pacientul cum trebuie respectat un regim efficient de viata.

Page 28: Radu Proiect

Fumatori

Boli de inima, 36%

Cancer pulmonar, 30%

AVC, 7%

BPOC, 4%

Accidente, 4%

Boli de inima

Cancer pulmonar

AVC

BPOC

Accidente

Page 29: Radu Proiect

Obezitate

10%

5%

13%

12%

Alimentatie

Menopauza

Sedentarism

Transmitere genetica

BIBLIOGRAFIE MANUAL MEDICAL MEDICINA INTERNA Semiologie medicală, prof. dr. Dan Georgescu. ̂  Key TJ, Allen NE, Spencer EA. The effect of diet on risk of

cancer. Lancet. 2002 Sep 14

Page 30: Radu Proiect

Joint Committee on Smoking and Health. Smoking and health: physician responsibility; a statement of the Joint Committee on Smoking and Health. Chest 1995