Rzboaiele puniceRoma i Cartagina

Meniu

Romaprincipala putere politic n Antichitate Roma este capitala Italiei. Situat pe malul fluviului Tibru, oraul are o istorie ndelungat fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice i a Italiei moderne.

Meniu

Conform legendei, Roma a fost ntemeiat de gemenii Romulus i Remus pe 21 aprilie 753 .Hr., i dovezile arheologice sprijin teoria conform creia Roma s-a dezvoltat pornind de la aezri pastorale pe Dealul Palatin, construite n zona viitorului Forum Roman, i care au stat la baza noului ora n secolul VIII .Hr.. Oraul avea s devin capitala Regatului Roman (condus de o succesiune de apte regi, conform tradiiei), a Republicii Romane (din 509 .Hr. - 27 .Hr., guvernat de Senat), i n final a Imperiului Roman (din 27 .Hr., condus de un mprat); aceste succese au depins de cuceririle militare, de dominaia economic, precum i de asimilarea selectiv a civilizaiilor nvecinate, n mod notabil etruscii i vechii greci.

Meniu

Harta Italiei

Meniu

Cartagina Cartagina, o colonie fenician de pe coasta Tunisiei moderne, era un puternic ora-stat cu un vast imperiu n anul 264 .Hr., i, cu excepia Romei, cea mai mare putere din vestul mediteranean. n vestul Atenei, dominana sa naval era incontestabil, ns armata sa era teribil de incomplet. Cetenii si rareori luptau direct mpotriva inamicilor lor pe sol i preferau s foloseasc imensa avere agonisit n urma comerului pentru a angaja mercenari care s lupte n rzboaie pentru ei.

Meniu

Primul razboi punic (264-241 .Hr.)

Razboiul dintre Roma si Cartagina a inceput in orasul sicilian Messina. Mercenarii care controlau acest oras au cerut Cartaginei sa le acorde ajutor militar impotriva regelui Hiero II, dar apoi au apelat la Roma pentru ajutor impotriva cartaginezilor. Cartagina era mai bogata ca Roma. In acelasi timp avea ce mai mare flota din Mediterana, in timp ce romanii nu mai luptasera pe apa inainte. Roma si-a construit o flota, dar generalii neavand experienta au decis sa organizeze bataliile pe mare ca cele de pe uscat. Romanii au folosit carlige pentru a prinde vasele inamice in timp ce soldatii infanteriei treceau in vasul inamic pentru o batalie corp la corp. Aceasta tehnica desi stangace dar practica a permis Romanilor sa invinga flota Cartaginezilor. In 242 un comandant curajos a atacat flota Cartaginei pe timp de furtuna reusind sa iasa invingator, scufundand 50 de vase Punice si capturand alte 70. Dupa aceasta infrangere Cartagina a fost nevoita sa plateasca o suma imensa de aproape 3.200 de talanti-echivalentul cu plata pe un an a 200.000 de soldati romani. Astfel Roma a devenit cea mai mare putere din vestul Mediteranei.

Meniu

Primul Razboi punic (264-241 i.Hr.), ncheiat cu nfrngerea cartaginezilor, condui de Hamilcar Barcas i cu cedarea Siciliei ctre Roma

Meniu

Meniu

Ecnomus(lupta navala)PortulOrasCoasta SicilieiFlota cartaginezaFlota romanaTransportoare romaneFlota cartagineza se retrage

Meniu

Al doilea razboi punic(218-201 .Hr.)Cartagina, un oras cu mai putin de 500000 de locuitori facea eforturi mari sa plateasca enorma suma datorata Romei dupa primul Razboi Punic. Conducatoriil-au trimis pe generalul, Hamilcar Barca, in Spania unde a incercat sa intemeieze colonii pentru a plati reparatiile de razboi.A cucerit cu succes o mare parte din Spania si a dezvoltat o regiune miniera. In 221 i.e.n. fiul lui Hamilcar, Hanibal, devine comandantul fortelor Cartagineze in Spania si in urmatorii 20 de ani acest tanar general devine cel mai de succes comandant care i-a infruntat pe romani in batalie. Cand Roma si-a facut o alianta cu orasul spaniol Saguntum, Hanibal a privit aceasta actiune ca o interferenta in afacerile cartagineze si a asediat orasul. In 218 i.e.n. Roma declara razboi Cartaginei pentru a doua oara.Romanii se asteptau sa lupte in Spania, dar Hanibal i-a surprins si a invadat Italia inainte. In unul din cele mai mari marsuri ale istoriei militare, si-a adus armata incluzand elefantii de razboi africani prin sudul Frantei si Alpii din nordul Italiei toate in mai putin de cinci luni. Desi si-a pierdut o treime din armata in timpul trecerii muntilor, galii din nordul Italiei s-au alaturat lui dandu-i 50.000 de oameni inarmati in primavara lui 217 i.e.nAcest numar tot era foarte mic in comparatie cu armata romana de jumatate de milion de soldati pe care Roma putea sa-i recruteze din Italia, dar cu resursele si cu geniul lui Hanibal armata cartagineza a stat in Italia aproape 15 ani.Trupele romane au invadat apoi Africa si Hanibal a fost chemat din Italia pentru a apara teritoriul cartaginez. In 202 i.e.n. in batalia de la Zama, Scipio l-a invins pe Hanibal si astfel a primit numele de Africanul-cuceritorul Africii.Roma a cerut Cartaginei sa plateasca o suma enorma care avea sa fie platita in 50 de ani totodata fortand-o sa cedeze posesiunule din afara Africii si sa pastreze doar zece corabii

Meniu

HanibalHanibal a fost, dac nu cel mai mare n sens absolut, sigur cel mai strlucit comandant al antichitaii. Muli l pun pe acelai loc cu Napoleon. Mai nainte ca tatal su s-l duc n Spania,primise o educaie aleas. tia istorie,cunotea limbi strine(greaca i latina) i, din ce i povestise tatl su, Hamilcar Barcas, i fcuse o idee destul de clara despre Roma, despre puterea i slbiciunile ei. Era robust,frugal, de o iretenie i de o ndrzneal fr margini. Titus Livius povestete c intra cel cel dinti n lupt i ieea cel din urm. Avea probabil o ncredere excesiv n talentul su de a improviza. Istorici romni, printre care i Titus Liviu au insistat mult asupra avariiei sale, asupra cruzimii i a lipsei sale de scrupule. i, ntr-adevar,cursele pe care le-a ntins el romanilor au fost nenumarate i diabolice. Dar, tocmai din acest motiv, soldaii l adorau i credeau orbete n el. N-avea nevoie de galoane pentru a-i afirma prestigiul. Se mbrca la fel ca soldaii si le mprtea toate greutile. n afar de un maestro al strategiei,s-a dovedit i un excelent diplomat i un campion al spionajului.

Meniu

Hanibal- comandantul fortelor Cartagineze in SpaniaAcest tanar general devine cel mai de succes comandant care i-a infruntat pe romani in batalie. Cand Roma si-a facut o alianta cu orasul spaniol Saguntum, Hanibal a privit aceasta actiune ca o interferenta in afacerile cartagineze si a asediat orasul. In 218 i.e.n. Roma declara razboi Cartaginei pentru a doua oara. Romanii se asteptau sa lupte in Spania, dar Hanibal i-a surprins si a invadat Italia inainte.

Meniu

Hanibal si-a adus armata incluznd elefantii de razboi africani prin sudul Frantei si Alpii din nordul Italiei toate in mai putin de cinci luni.

Meniu

Meniu

Publius Cornelius Scipio Africanus (236183 .Hr.)Publius Cornelius Scipio Africanus cunoscut i ca Scipio Africanul (236183 .Hr.) a fost un general i politician roman, strateg n timpul Rzboaielor Punice. i-a dobndit faima cucerind portul Cartagina i obinnd numeroase victorii n Spania. Scipio a dobndit numele de "Africanul" pentru c el a nfrnt armata lui Hannibal n btlia de pe cmpia Zama.

Meniu

TrebiaArmata romanArmata cartaginez

Meniu

TrasimeneArmata romana porneste pe drumul de langa lacul TrasimeneBaza cartaginezaBaza romana

Meniu

IForte participante:Cavalerie romanaCavalerie cartaginezaPedestrasi romaniPedestrasi cartagineziLuptatori gali

Meniu

Al treilea razboi punic (149-146 .Hr.)Cartagina accepta cu umilinta cererile, dar senatorul roman Marcus Cato era obsedad de teama fata de Cartagina incat fiecare discurs era terminat cu:Si Cartagina trebuie distrusa. Roma a cautat o ofensa minora pentru a incepe un nou razboi impatriva Cartaginei. Dupa o perioada grea de asediu de trei ani orasul a cazut in fata armatei romane comandata de Scipio Aemilianus, nepotul victoriosului de la Zama, Cartagina devenind provincia Africa.

Meniu

Distrugerea CartagineiGrecii i macedonenii au ncercat s se revolte mpotriva Romei dar dup o btlie grea au fost nvini. n 146 .e.n. armatele romane au atacat oraul antic Corint, au luat comorile i au nrobit locuitorii. ntr-un singur an Roma distrusese i Cartagina i Corintul. Celelalte orae tiau la ce s se astepte din partea romanilor, la robie i la distrugere.Victoria Romei asupra Cartaginei a adus Sicilia in 241, Sardinia in 237, Spania in 201 i nordul Africii n 146 .e.n. sub controlul acesteia. Ca rezultat al razboaielor din estul Mediteranei Roma a luat controlul Greciei n 146, Macedoniei n 146 i vestul Asiei Mici n 129 .e.n.. Romanii priveau Marea Mediterana ca mare nostrum (marea noastr) de cnd controlau aproape tot perimetrul acesteia.Aici se sfresc cele mai mari cuceriri svrite de Roma.

Meniu

BIBLIOGRAFIE1. Horia C. Matei, Istoria Romei Antice, Ed.Merenia,20082. Indro Montanelli, Istoria Romei, Buc. 19953. 100 de Personaliti, Hanibal, De Agostini, Buc. 20094. Atlas istoric, Ed. G. Cannale& C, Buc. 20075. www.wikipedia.org

Meniu

Echipa: Ni Diana; Popescu Paul

Profesor coordonator:Pirotici ConstanaLiceul T.Tudor Vladimirescu V mulumim pentru atenia acordat!