töedaetiunea si Administratiunea:Brasiovn, piati’a mare Nr. 22. — ,Gazet'ak ?>«•

Mercurea. Vinerea si Duminec’a.

JpsretâL'U.ln a.’toosrxai-xn-eiî.tulVLl :e unu anu 10 fi., pe siese iuni 5 fl., pe trei Iau

S â. 50 er. . Tieri esterue po niese luui U fr. pe

anu 23 franc .

r 131,

Brasiqvu 10. Novembre

Deca comitetulu, instituitu la 1881 de c&- tra adunarea celoru 153 de delegaţi ai alege - toriloru romani din Ardelu si Tier a unguresca. ar fi avutu cunoscintia despre Vucraiea, c?‘\ mai noua „de-o deosebita valore, plina de date sci- entifiee si scrisa forte la timpu*‘ a marelui aca- demistu unguru Paul Hunfalvy, alias Hunds­dörfer, prin care combate pretensiunile „nefun- date si cu totulu esageratp* ale Romaniloru, pro- babilu ca ar’ fi datu la lumina memorialulu seu cu vre-o luna seu duoe .mai curendu, pentru câ mul tu laudatulu istoriografii unguru se pota eu- iiosce adeveratele postulate ale poporului ro- rnanu, a cărui origine romana ’i causeza atâta durere de eapu.

Intemplarea fatala inse a voitu câ „epocal’a opera“ a d-lui Hundsdorfer se apara îjiai t iu aceea’si dî cu memorialulu romanii si^aü

• • jT jT#marele invetiatu care ’si-a pusu sei intra' s’a iu serviciulu biroului de pressa i|f sia fondului de dispositiune, ajunse i 111 r7 o>^>tîi a ti - line forte critica si penibila pentr’o capacitate do calibrulu d sale, aceea adeea de a lupta cuini intregn arsenalu de date „scientifice44 in contra unoru pretensiuni tietive, inelii])uite.

Scrierea de care e vorb a se jntituleza „Die Rumäuen und ihre Ansprüche, von»-Baul Hun­falvy44 (Romanii si pretensiuni loru de Paul Hunfalvy) si este tipărită in Vien'a si Teschen, in editiunea lui Carolu Prohaska. Diarele ma­ghiare in frunte cu guverna meu talulu „Nem- zet“, stau se 'si sara din piele de bucuria, c . a pena, pentru densele atatu de „autorisata44, le vine in ajutoru tocmai intr’unu momentu candu, ■dupa aparitiunea memoriului romanu le mustra rcau’a consciintia pentru nedreptatile ce le-au facutu si le facu guvernele maghiare poporului romanu din aceste tieri. Aceste foi potu i espirâ acum earasi mai liberu, pentru câ in cartea lui Hunfalvy se pote ceti negru pe albu. ca Ro­manii sunt nesce venetici in veehiulu loru pa- mentu, câ n’au avut.i si n’au nici unu dreptu si câ nemultiumirile loru tiunile unoru rcsvratitori, truga Ungari’a si pote austro-tungaru.

Istori’a se repeta, acest'a o scie d. Hun­falvy, elu trebue se mai scie inse, câ nicâiri

se adeveresce acea sentintia mai multu ci in istori’a lupteloru d intre Romani si Maghiari De câte ori noi Romanii amu redieatu vre-o pretentiune, de câte ori amu cerutu se ni se recunosca vr’unu dreptu, se ni se de ce este alu nostru, de atâtea ori Maghiarii s’au pos

se reducu la agita -cari voieseu se dis-

si intregu imperiulu

tatu intre noi si intre tronu, inegrindu-ne si clevetindu-ne câtu numai le-a fost cu putintia Si ore cartea memorata nu urmaresce totu icestu scopu ?

Aflandu câ Romanii pregatescu unu memo- rialu spre a informa opiniunea publica euro- pena asupra adeveratei loru situatiuni, omenii guvernului s’au si pusu pe lucru si au pregă­tita cartea voluminosa, care a vediutu lumin’a dilei mai deodata cu memorandulu, in Vien’a si in Teschen De acum lumea nu mai pote fi se­dusa cu minciuni de ale Romaniloru ea va ve­de din cartea d-lui Hunfalvy, câ Romanii nu numai câ n’au nici unu dreptu, a cărui recu- n6scere se-o pota pretinde, der’ ei sunt chiaru unu elementu periculoşii statului si unitatii lui si de aceea ar’ trebui se fia in viitoriu inca si mai aspru coramisati si apasati.

Isi pote face cineva o idea despre „deose- ?it’a valore44 a „dateloru istorice scientifice/ ce si le-a luatu de basa acesta carte, deca i vomu spune, că in introducere autorulu se pro- ?âca la unu articulu, aparutu de unu siru de

^ .r L U L l- C L

Mercuri 10 j 22 Novembre

ani in „Augsbnrger allg. Zeitung44, in care vojp bindu-se de reposatulu primatu alu României Nifonu. se dîce câ este „niitropolitulu a Ia..Un- gro-Ylachiei44, unu titlu care, pr^giim s porta metropolitii romani din vechime. frJvv \\w rifţza

se se faca stapani asupra Ungariei. Candu stamu faşia cu asemeni dovedi istorice nu pu- temu se nu esclamamu cu poetulu strabunu: Difficile est satyram non scribere!

Yrendu a face miu estrasu din desu memo­rata carte, trebue se ne Întrebamu, câ ore

jlU JitiX i. ' v

o a-cores-

;sburg. e ai

;nueis1

nilem ,,

Mb.

ín

i>iL U

uér

semenea scriere, care isi scote date pondentie defectuos publicate prin allg. Zeitung * tsi din artkuji lui „Pester Lloyd44 si t.i câ se fia luata in serios cea mai firma este c;i " >, mai reveni asupra-i arat’a cetitqj&Jpru i rusinarea contrarilor 1 ' : O ti ii

Cartea „Romanii fost numai inceput ce se pregatescu câ faimosulu depir ; Vai ordinu dela Post'; au renegatiloru din Mârâiţii, contra celoru n- ivi >e in nemoiu * : rentiei dela i b Adecî, se y( peV -c nedemnu d< i fcrei . canduin contra Arehiereik u :.*ai v ,r romana. Ni, ae spune ca /2lL 1 j v- ,atude*câtra ’capetehi'a ~ ic Mihalka.

rMachinaiianilc aceste nu 'potu de câtu se ne pentru caus’a nostra dropia. -D^ca nu ar’ fi ea drepta si santa scula^âr’î ore atâfi falşi profeţi in r . t „ ; :er numele! Deca nu amu v • Ion ' " ti era’si-ar' mai dâ ei 6r% ’ de r- / combatechiaru si cu ‘ r ,-.u:- a imoru m ^ c e . atâtu de detestabile îJste oumU *la rendulu a stru câ se dovedimu printr’o sti insa solidaritate n es- tiunile mari n i( iiaIe, câs .utemir 'onscii f turile, nostre. Se fimu tari in credinti’a nostra adeverulu, pe pare vo âo lu resti y riseii, odata totu va ti ui se triumfe :•

tiéra. D-lu perflu de a proiectu (si

kerg^ e d ne arata d

\uim \

intikili1

r fi reu si sm tiunea (S-^iationalitate in

entru câ ceea^ce cere d. Stein- él ege dj ^ i i ^ sperienti a de

ra,^pâ ceea ce ar

dcs a facutu regula, ai se

iti1

nfe- 1 eulu

' ■ ub’acliu' jik vu-~* :

»’îl 0 CU i. v * „Jlt ^ ,

A. ■ ’ce-i ouiitele ‘

Cronic’a evenimenleloru poiiiicn-»:a

. 1 < r u

Dupa o scurta discus iuneJ*c .m e g a r a a primitu proieetuhi de. >>u< c u a 1 i f i c a t i u n e i f u n c ţ i i , r de basa a desbaterei speciale. La eredeputati (Manussich si Ungef) au gâsitu. câ mesurile proiectului inprivintia cualifiearei mo­rale ar’ fi prea aspre. Corniţele Kaday s «m i .

si ministrulu Tisza declarara, câ nu voieseu se faca in privinti’a acest’a nici o concessiune si in fine au fostu primite fara modificare dispo- sitiile, dupa care numai acei ecta+ ani potu de­veni functiunari de stătu oi municipali, cari nu stau sub curatela, nu sunt in concursu, nu sunt in stare de acusatiune seu nu sunt condamnaţi la inchisore din caus’a vr’unui delictu comisu din pofta de castigu, cari nu ’si- au perdutu dreptulu de a functiunâ in urm’a unei sentintie, si contra cârora priyinti’a mo­rala nu esiste nici o baniueis fnndata. — Acest’a „banuiela44 ni se pâre in adeverii a fi o urma cam primejdiosa in mana ministrului.

Caracteristicii esce respunsulr -ce l ’a datu dlu Tisza deputatului S t e i n a c k e r , care a cerutu, câ se se stabilesca in lege, câ functiu- narii afara de limba statului se mai eunosca celu paţinu un’p din nbele ce se v ' k s c u in

Sîunesine,“ ca nici^unu functiunariu mâ­

nu ^ sinira a? de a cunósce alta limba, decâtu pe ceea a statului. •

In § 3 se pretinde, câ functiunarii adminis­trativi cu puţine esceptiuni se documenteze 'j cualificatiunea loru printr’o diploma de advo- catu, seu prin diplom’a de doctoru in dreptu séu celu puQinu prin atestate asupra esameue-

?~Kía 4öru iuridice de stătu. La § 5 se cere, câ si nAslha/f yice-comitii, pretorii (solgabiraii) si notarii se

documenteze aceea ’si cualificatiune. Propunerea iui Steinacker, câ si dela comiţii supremi se se cera împlinirea conditiuniloru din § 3 s’a re- spinsu, dupa ce d-lu Tisza a declaratu, câ

, / a e m ^ te a unui comite supremu nu intra in cadrulu acestei legi. (!)

uuv» ; Imperatulu Franciscu Iosifu a tramisu prinsului ‘nitu | Ni^^ae duoi cai de rassa nobila, „Grlas Cei- tula’^ r u ’t iV dice, câ acestu daru este o proba i «i f des^.e bun’a intielegere dintre Majestatea S’a

Si prmciulu. Apoi numit’a foia continua a po­lemist contra declaratiiloru lui Kallay ii Kal-

y -In delegatiuni si dice, câ miniştri: austro- u.;'gar sunt reu informaţi, deca credu, câ prin emllî^ 'oporulu seu nu sunt in buna intielegcre.

*>• iu ).-V J--V .*«'.1 VlflCP" v

- ~; aílx Ü une réiatiuni cu Austria.

.iU diaru francesu a latîtu si „Gazet^a d ha­lt. < ;>fra iloru noştri! j a reprodusu scirea, câ R e g e l e C a r o I u ncur&o;ezfe in lupt’a alu României a invitatu pe R e g e l e I t a l i e i

la o convenire speciala, care va ave loeu in cureudu la Turinii. „Correspondenza politica dalia Romania44. ce apare in Rom a, nu des- minte tocmai acest a scire, dér o rectifica spu- indu-ne, câ pentru acuma nu se pote, aştepta realisarea unei asemeni intrevederi, pe care trebuie se-o dorésca fiacare romanu, deórace asemeni conveniri au locu numai pe timpulu, candu duréza stagiunea mórta si candu came­rele sunt inchise.

„Multe si feliurite restalmaciri — scrie „Unirea44 — s’au datu r e t r a g e r i i d - l u i C. A. R o s e t t i din cabinetu, dela presiedin- ti’a camerii si din demnitatea de deputatu. Cu­antele nervóse aruncate maioritatii, alu cărui

c " a fost in întrunirile private ale partidu­lui, ind.^natiunea manifestata de betranu, candu ca.i ra nu i’a primitu demissiunea, au fost de natura a face pe lume se creada, câ vederile sale politice si sociali nu mai sunt impartasite nici de marele numeru alu partidului, nici de d. Ion Bratianu. Plecarea s’a din tiéra tocmai, candu partidulu roşia avea mai multa trebuin-

tia de presenti’a măiestrului, legitiméza si mai multu vuetele despre o neintielegere fundamen­tala in „marele partidu.44

„Ceea ce lumea credea este confirmatu as- tadi, de si sub o forma dibace, de insusi, d. C. A. Rosetti, prin epistol a tramisa din Paris alegétoriloru din Capitala ce’i oferia candatur’a colegiului III. Prin acésta serisóre, betranulu liberalu nu numai câ infrunta pe membrii ma­joritarii, câ n’au intielesu necessitatea, urgenti’a si oportunitatea propuneriloru sale, dér’ face chiaru unu apelu la tiéra infa§isiandu-i unu program, pentru lupt’a electorala. Acestu pro­gramú are o mare insemnatate, si este bine câ mintea alegétoriloru se se atíntésca la den- sulu, se’lu desbata si se’lu judece. Elu conţine trei puncte capitale: Desrobirea tieraniloru de datorii, printr unu imprumutu de stătu ; Largi- rea sistemului electoralu catra votulu univer-

ap-icifa-

salu si scrutiniulu de liste; si Electivitatea ma­

gistraturii.„Ori-cari ar' fi părerile nóstre despre aceste

ar ti ele ale crediului politicu alu d-lui Rosetti, noe ne pare bine, incheia numita foia, ck le vedemu afirmate u atkta puteie de catra be- tranulu luptatoru liberal u, si ck ele sunt puse câ cestiuni de lupta pentru viitorele alegeri. Cu acestu chipu putemu avé unu parlamentu, dela care vomu sci la ce se ne asteptamu, deca se voru alege in maioritate adepţii propuneri- lon d^ui Rosetti, ori aceia cari nu credu nici oportune, nici folositóre pentru stătu acele pro­iecte. E unu pasu inainte, din punctulu de ve­dere alu educatiunii politice a alegetoriloru, si de acea multiumimu betranului Rosetti, ck da cetatianiloru ocasiunea de a votâ mai cu con- sciintia de cktu au votatu pena acum.“

Vineri s’a tînutu in Bucuresci unu e o n- s i l i u de m i n i ş t r i la P. S 8. Mitropolitulu P^imaţu, in privinti’a atitudinei ce trebue se i/f< eierulu romanu faQia cu i*Wi r i a r c h i ^ a d i j I1£

C o n s t a n t i n o p o l e , in cestiunea Sf. Miri) /.

O deputatiune p o l o n e z a a ^sti\^alalta-

ieri l a ^ ' ^ ^ g a i n A "ÎTfe’a nu si i a presentatu

o a/dresa de multiumire, pentru cuvintele ce a ^Ironuntiatu in Camera, anulu trecutu, in favórea Poloniei.

Foile din P e t e r s b u r g au primitu ordi- nulu se nu publice nimicu asupra construirei liniiloru ferate la graniti’a russo-austriaca. — Cu totu protestulu Angliei P ó r t ’a persiste se tramita unu comisaru turcu in Egiptu.

Din Odess’a se anuntia, ca ministeriulu de marina a facutu o comanda de unu numera in- semnatu de torpile, spre a intari lini’a Crimeei si a maluriloru russe dela Marea Négra. Patru monitóre noue s’au construitu in uzinéle dela Nicolaev. Alte duoe monitóre se construescu in uzin a dela Sevastopolu. Semne rele !

nuntia pe concetatienii loru germani, ck ar’ fi „prussaci“ si „grossdeutsch“. „N. fr. Presse“ se apera in contra invinuiriloru de felulu aces- t’a, dîcendu ck totu ce dorescu Nemţii austriaci este de a trai in amiciţia cu Germani’a, dealt- mintrea ei au fost intotdéun’a cei mai aprigi aperatori ai unitatii statului. Cehii o sciu acé- st’a, dér’ ei arunca suspitiuni asupra lealitatii Germaniloru, in sperantia, ck astfeliu le va succede a rumpe alianti’a cu Germani a. „N .

fr. Pr. • le imputa ck sunt scurtu-vedietori, caci déca Austri’a ar’ rumpeo cu Germani’a spre a se aruncâ in bravele Russiei, atunci Germanii ar' deveni tocmai ceea ce li se imputa adi, o minoritate naţionala nemultiamita. — Foi a vie- nesa speréza in fine, ck, desi dorintiele celiice au adi mare trecere in Austri a, totuşi nu le va succede a nimici amiciti’a dintre Austri’a si Germani a, facéndu ca si politic’a esteriora se fia condusa in spiritu slavu.

Resboiu cu Russi’a ?Sub titlulu „pericululu de resboiu“ constata

„N. fr. Press,e“ ck multe foi din Austri a vor- bescu de unu r e s b o i u cu R u s s i ’a câ de unu periculu apropiatu. In delegatiunea ungara

pvonwmtiutu în priiTîjiti’a aoest’a cuvinte grave, neprecugetate. Se pare, ck Opinlu^a pu­blica s’a dedatu cu ide’a, ck in curendu Austri’a va trebui se se bata cu Russi’a. De candu I a- c^sta temere ? Politic’a Russiei incependu dela Petru celu mare a fostu un’a si aceea, totd^una ea a fost rival a Austriei in Orientu.

Pericululu unui resbelu cu Russi’a, continua „N, fr. Presse,“ esiste numai de candu amu ocupatu Bosni’a si Hertiegovin’a. Pena candu Austri a avea caracterulu unui stătu germanii seu germano-ungaru si nu se gandea la cuce­riri in Orientu, Russi’a traiea in pace langa Austri’a. De candu inse polilica (de impacare) dela 1878 urmaresce planuri de cucerire in Orientu si a creatu in Austri’a o maioritate slava a Reichsrathului, Austri’a a pornitu pe alte carari. Abstragendu cliiaru dela Jconcu- renti’a in Orientu, nu trebue a se lask din ve­dere, ck cu cktu Slavii din Austri’a voru redicâ capulu mai susu si voru fi mai liberi si mai satisfacuti in pretinsiunile loru, cu atatu rivali­tatea Russiei va deveni mai mare, pentru ca se vede amenintiata in positiunea ei cA imperiu protectoru slavu de ck:ra Austri a,

F6i’a centralista crede, ck de aici ar’ fi a se deduce, ck Austri’a, d^ca nu voiesce s<3 se inenree intr’unii resboiu cu Russi’a, ar’ trebui se’si schimbe politic’a si se caute a ’si recastiga earasi caracterulu germ&nu. Resboiulu e o grozava calamitate si unu resboiu cu Russi’a ar’ fi pentru Austri’a unu jocu forte periculosu. Slavii Austriei sunt in privinti’a acesta de-o idea cu Germanii; afara numai de Poloni, cari ar consideră unu resboiu cu Russia, câ unu resboiu nationalu, pentru restabilirea Poloniei. Cehii si ceilalţi Slavi sunt in contra unui res­boiu cu Russi’a, mai vertosu din motive na­ţionale ; ei inse nu vedu pericululu in politic’a interiora, ci in alianti’a cu Germania,

Organulu cehu din Moravi’a regreta, ck po­litic’a esteriora a Austriei nu merge mana in mana cu cea interiora ck adeca nu e condusa si ea de spiritulu slavu. Nu le place dloru Cehi amiciti’a cu Germani’a. Ei clevetescu pe Bismarek, atribuindu-i intentiunea de a insielâ pe Austri’a lasandu-o deodata singura si de-

Memorialwiu si press’a romana.Organulu partidei conservatórie „Ti m p u 1 u“

scrie cu privire la Memoriu alu duoilea Articlu remarcabilii de cuprinsulu urmatoriu:

„Memorialulu“ comitetului alesu de conferenţia ro

mana din Sibiiu, ne descopere situati’a curio^a si umili-

tória, ce li s a creatu Romaniloru din monarchi a habs-

burgica prin dualistnu si prin mesurile guvernamentale

ale Magkiariloru Poporu stravechiu pe teritoriulu unei

lieri autonome, care ’ mantînutu independenţi a ei in

cursu de suie de ani ! ,u taşia cu regii Ungariei, câtu

si faşia.co Turcii, inii, cari singuri forméza duóé

trei ale populatiu.. tierii — pe candu Maghiarii si

Gernknii abr forn^'a o a treia parte — sunt pusi cu

totulu in afara vi« ia publica prin felu de felu de

mesuri macciiiaveli'ce, persecutati in tóté ale loru, c’o

staruintia v. na'de 0,/ usa mai buna.V,y ,

Incepena cu V jiştoriografii, cari contestau ori­

ginea si vechii, .a pJporului nostru in munţii Ardeiului

si sférsindu eh mesurile d-lui Trefort, maghiaru de ori­

gine franeesa, care introduce cu de-a sil’a limb’a ma­

ghiara in scólele rurale, vedemu o lume intréga, poporu,

diplomaţi, invetiati, conspirandu pe întrecute in contra

un ii bietu poporu r-igviou, din stravechime asiediatu in

acele locuri, vL ’a resboiu, harnicu si linistitu in

timpu de pace acestea — pentru ce? Scimu noi

búié pentru eo? [* iiru câ n are Dumnedieu de lucru,

amu dice.

In adeveru nu s'ar' crede si cu tóté acestea e. «stu

pena adi istoriografi, aroralise pare nimic’a tóta a es-

comotâ unu poporu intregu de diece milióne de suflete

din «Daci a, a’lu pune in Pindu si a'lu face se vina de

acolo inderetu, prin sut’a a duoispredi^ea, de peste Du­

năre. Acesta teo-t sustinuta antaiu de Rössler — ser*

bucura si de 7.vo ,i Maghiariloru, si astfelu cu vorbe,

cu deductiuni- hazardate, cu combinatiuni asupra unoru

timpuri egaiu de fabulóse pentru tóté elementele din

tiéra, ei ar’ vré se tagaduiesea drepturile si esistenti’a

unui poporu de trei milióne, a unui elementu aievea,

care traiesce, vorbesee limb’a lui propria, are cultur’a si

istoria lui propria, c'unu cuvéntu alu unui poporu radi-

calu deosebitu de celu maghiaru.

Ce curiósa idea ar’ ii avendu Maghiarii despre na-

tui a ómeniloru si-a iucruriloru, candu încerca a face

intr’o dî, ceea ce o miie de ani n’au pututu face? Ce

copilaria o din partea loru de-a-’si inchipui, câ naţiunile

pieru de pe-o dî pe alta. Bascii din Spani’a vorbescu

pena adi limb’a basca, sudulu Franciéi vorbesee si cu1-

tiva limb’a provensala, in Belgi’a sub petur’a subţire

de cultura franeesa, subsistu duóé nationalitati deosebite,

dupa disparitiunea imperiului bisantinu si a celui tur-

cescu, adeca dupa o miie cincisute de ani, vedemu in-

coltindu — cu tóta lung’a dominatiune străină, tóté na-

..aiiîle vechi alo peninsulei tracice: Albaneji. Romani,

vulgari, Şerbi, Greci — unele scadiute la nuraeru, altele

crescute; dór’ tóté vii. Ceea ce n’au pututu face cultur’a

bizantina séu cucerirea otomana, voru face Ungurii prin

societati de maghiarisare ? In Russi’a, déca s’ar' cutre­

mură absolutÎ8mulu ei actualu, am vedé dieci de natio­

nalitati deosebite resarindu intacte de sub petur’a forte

subtîre de predorainatiune moscovita.

Péna la sférsitulu sutei XV-ea Romanii sunt in

Ardealu si Tiér’a-ungurésca unulu din elementele cele

mai considerabile in viéti’a publica. Traindu sub voevodi

proprii fara amestecu din partea Ungariei, ziditori si

aperatori de cetati, pururea buni ostasi, epoc’a de auru

din tierile nóstre, începută cu Mircea si incheindu cu

Stefanu celu Mare, e o epoca de auru si dincolo. Ro­

manii sunt atâtu de numeroşi in munţii Ardeiului, in

câtu fragmente ale populatiunii Maramuresiu’ui fondéza,

sub Dragosiu, statulu Moldovei, fragmente din tînutulu

Fagarasiului, Tiér’a romanésca. Cine vrea se*si faca o

idea de energi’a cu totulu elementara a acelui poporu,

se considere, câ, optdieci do ani dupa fondarea ei, Mol-

dov’a ajunge din coltiulu tîerii de susu pena ’n Nistru

si la Cetatea Alba, Tier’a-romanesea intr’o suta de aui

pena in Dobrogea si pe intregu malulu dreptu alu Du­

nării. E o epoca acest’a, care in Ardelu produce pe

Voievodulu Ianen, cum ’i dicu baladele romane si slavei/

pe Ioanu Huniadu Coi vinu. Pap a Piu II. (Aeneas Silvius

Piccolomini) nascutu pe la 1405, deci contimporanu cu

tota seri’a strălucită de eroi ai poporului romanescu, dice

despre lancu „Joannes Hunniades, cuius nomen caeteros

obnubilat, non tain Hungaris, q u a m V a l a c h i s a

q u i b u s n a t u s e r a t, g 1 o r i a m a u x i t.“ Inca in

sut’a a sieptesprediecea Miron Costînu serie regelui Polo­

niei, câ celu mai frumosu si mai corectu dialectu roma­

nescu, celu mai apropiatu de graiulu italicu se vorbesee

in Satmaru, unde, cu tota emigrarea lui Dragosiu, Ro

manii remasi acolo sub fratele lui, Voevodulu Balcu,

sunt atâtu de numeroşi, câ si cându n’ar’ fi esitu nimenea

din tiera. E curioşii a audi, câ tocmai in acele clasice

locuri, d-nii maghiari voru se infiintieze o episcopia m a-

g h i a r a de ritu greco-catolicu pentru romani si ruteni,

Si_^â&da prtvîiati la munc’a seculara a acestui po-

poru, la sum’a de putere musculara, cheltuita, ne prind«

mirarea. Ţinuturile, in care locuescu Romanii suntu ră­

pite pustietăţii si codrului. Fia-ce palma de pamentu

de hrana e castigata prin estirpare de codri seculari,

prin euratura. Pe candu Maghiarulu 'si-a castigatu sie-

surilepatrieisale, pascmdu-sieaiisiplimbandu-se,’lu vedemu

pe Romanu cucerindu palma cu palma pamentulu de sub

puterile naturii, lu vedemu curatîndu, radecinile codrilorii

seculari si creandu-si pratri’a lui muntosa pasu cu pasu

Credu ore Ungurii câ caracterulu acestei munci grele si

statornice nu s’a imprimatu in tota fîinti’a poporului ro

manescu, credu ei câ aceasta viatia n’a lasatu adenej

urme psicologice in acestu poporu, atâtu de linistitu ia

aparentia, der’ de-e cumplita inderetnieia in fundulu su­

fletului seu ? Romanulu nu uita nici binele, nici reulu

N’a uitatu farematurile de gratia, ce li s’a aruneatu de

catra echitatea casei de Austri'a ; de aceea e unulu din

poporele cele mai dinastice ale monarchiei ; der’ Roma

nulu nu uita in veci nici reulu ce i l’au facutu alţii

Moştenirea de aversiune si de iubire o pastreaza intacta

si de aceea orice incercare de-a ’i contopi este zadarnica

si copilarosa. E zadarnica in Russi’a, unde unu colosu

de dieci de milione apasa asupra câteva sute de mii

unde limb’a se transmite numai prin viu graiu din gfr

neratie in generaţie ; cu câtu mai zadarnica va ti in

Ungari’a?

(Va rmâ.)

„Naţiunea“ scrie urmatórele :

Déca Ungari’a ar’ acorda Romaniloru din Transilvani’a străvechile loru drepturi precum Austri’a a facutu pentru densa si pentru cele-lalte nationalitati din Imperiu; déca le ar’ dâ aceiaşi autonomie curatu administrativa de care se bu cura Croati’a, apoi ea póte contá atunci, dar1 numai atunci, pe devotamentulu deplinu si m tregu alu Romaniloru, întocmai precumu con- teaza pe acela alu celorl’alti cetatieni ai Co­ronei sântului Stefanu. Romanii nu ceru, o re petamu, prin memoriulu loru, a se desparţi de

Ungari’a; ei nu voru se slabeasca in ni- micu uniunea loru politica cu densa; ei se marginescu a reclamâ aceleaşi drepturi câ Croaţi a, drepturi ce resulta pentru densii din documente internaţionale, ce nimeni nu póte tagadui, si cari, de si violate, dér’ nu suntii prescrise.

„A veni dér’ asta-di, la finele secuiului alu 19-lea, ckndu principiulu nationalitatiloru este deja inscrisu in dreptulu ginteloru, se nege ci

ne-va, cumu face „Pester Lloyd“ si corespon dentulu un guru alu diarului francesu „Les De-i

bats,“ pena si orginea romana a Transilvane»i loru; a veni se le conteste inteliginti’a si apţi tudinile loru la civilisatie, aceste calitati, cc

rass’a latina le posede intr’unu gradu asié invederatu; nu este, dupa noi, a desfiintiâ cil

o trăsură de condeiu unu elementu asié de in- portanta ca acela alu Romaniloru din Ungaria, Trei milióne suflete, cari au consciintia de drep turile loru; nu dispăru asia lesne dupa supra fa§i’a pamentului, — Ungurii trebue se scia aceast’a din esperientia mai bine de cfttu ori­cine, — mai alesu ckndu acestu poporu nu re clama drepturile lui cu armele in mana, ci pe calea legala, in virtutea unoru acte ce provinu din totu acea sorginte, care a pusu pe Ungari’a in posessiunea autonomiei ei de asta-di.

„Nu noi vomu cautá dér’, precumu ne acu „Pester Lloyd,“ a propagă intre Romanii Transilvani’a principiele iredentismului italian» in relatiunile loru cu guvernulu maghiaru. Ni

vomu incetá din contra a recomendá atktu Un- guriloru cktu si loru, acelu spiritu de impack- ciune ce a presidatu la apropiarea efectuata intre Austri'a si Ungari a si care le-a condusu la încheierea pactului din 18(57. Mijlócele vio­lente nu ducu in totdeauna la resultate multiu- mitórie ; si ar’ trebui se fimu inimici declaraţi ai Romaniloru din Transilvani’a, cá se’i indem- namu a recurge la ele. Nu noi producemu agi­taţiunea, ce „Pester Lloyd“ observa de ckt-va timpu intre Romanii din Ungari’a, ci procede- mintele autoritatiloru maghiare in privinti’a loru.

„Déca Ungurii, inspiraţi de sentimente mai conforme cu spiritulu secuiului in care traimu, in locu se caute a anulá elementulu romanu — ceea ce este cu neputintia, — ’i ar’ face o parte, proporţionala cu insemnatatea s’a nume­rica, in afacerile statului; déca, nevoindu a ’i acordá autonomi’a ce reclama, ’i ar’ dá celu puţinu aceleaşi drepturi, de care se bucura si Ungurii; déca, intr’unu cuventu nu ’i ar’ con­sidera ca unu p a r i a in propri’a sa patria; negresitu ck o cale de împăciuire s’ar’ des­chide pentru aceste duoe popóre, ale caroru in­terese suntu identice sub mai multe raporturi, si o intielegere definitiva ar fi resultatulu ne- mijlocitu alu acestei încercări. Spre acestu re- sultatu dér1 ar’ trebui se tinda mai alesu silin- tiele Maghiariloru, déca voescu se faca a in- cetâ agitaţiunile ce domnescu intre Romanii din Transilvani’a si de cari se plangu cu atkta amaraeiune.

Adunarea generala a Reuniunei femeilaru ro- nnne din Brasiovu.

Brasiovu, 8/20 Novembre a. c.

In 7/19 Novembre a. c , fiindu diu’a ono­mastica a Maiestatii Sale Imp. si Reg. Elisa- beta, care e patron a acestei Reuniuni, s’a tie- nutu adunarea generala ordinai ia la 3 ore dupa prandiu in sal’a de desemnu a instituteloru ort. orientale romane din locu. Din cele ce s’au pertractatu in acesta adunare publicamu urma- t6rele momente mai însemnate, in care se oglin- ddza vi^ti’a acestei Reuniuni.

1. Din partea Reuniunei s’au datu si in anulu acesta subventiunile ordinarie:

a) la sc61’a de fetitie din Brasiovu 800 fi. v.a.b) „ „ „ r» y> Blasîu 4:00 n ,,c) „ „ „ „ „ Sibiiu 300 „ „d) „ „ „ „ „ Câmpeni___ 50 ,__

Suma . 1550 fi. v.a.

2. Pentru lucrurile făcute de elevele sc6lei de fetitie din Brasiovu, si tramise la esposi- tiunea naţionala din Sibiiu, Reuniunea a obtie- nutu diplom’a de recunoscintia.

3. Averea Reuniunei s’a administratu in anulu acesta prin d-n’a cassiera Agnes Dusioiu, portandu-se tote afacerile in cea mai buna re­gula. Averea Reuniunei a fostu la încheierea socoteleloru 38 567 fr. 49 cr. v. a.

4. Numerulu membreloru, care ’si-au res- punsu tax’a anuala, a fostu in anulu acesta 82.

5. Comitetulu a aranjeatu in 31 Ianuariu a. c. o serata musicala cu loteria si dansu. Venitulu curatu alu acestei serate a fostu 215 fi 90 cr. v. a.

6. Comitetulu constatandu, ck multe eleve fiindu forte serace, nu ’si potu procura materi- alulu necesariu pentru lucru de mana, a dispusu, câ s& se cumpere materialulu de lucru, si ven- diendu-se obiectele făcute de eleve, dupa de- tragerea baniloru dati pe materialu, o parte din profitu se se plina la fondu era o parte se se de eleveloru câ remuneratiune. In modulu a- cesta se ajungu doue scopuri a) Se da eleve­loru lipsite de mijiloce materialulu necesariu pentru lucru; b) Se îndemna elevele la lucru si se deprindu a si evaluâ munc’a loru.

7. Comitetulu aduce la cunoscinti'a adunarei generale, ck d-nulu prof. Ioanu Dobreanu a datu si in anulu acesta instrucţiune in caligrafia in clasa V de fetitie gratuitu cu 1 ora pe septemana, si propune câ s& i se voteze multia- mita protocolara, ceea ce se si face,

8. Espirandu mandatulu comitetului vechiu se face alegere si se alegu pe timpu de 3 ani conformii statuteloru d-le 1. Maria Secareanu,2. Elena Sotiru, 3 Efrosina T, G. Ioanu, 4. Hareti Stanescu, 5. Agnes Dusioiu, 6. Paraschiva Iosifu, 7. Veturi’a Neagoe, 8. Mari'a Alexi, 9. Elen’a Dima, 10. Ecatarin’a Archimandrescu, 11. Hareti Nemesiu, 12. Elen’a Voina.

9. Constituindu-se noulu comitetu, se alege de presidinta d-n’a Mari’a Secareanu, de cas­siera d-n’a Agnes Dusioiu. Câ secretaru se realege d-nulu Dr. Nicolau Popu.

Aceste suntu momentele mai însemnate ale adunarei Reuniunei. Avendu in vedere, ck Brasiovenii au ridicatu din propriele loru puteri si sustienu atktea institute frum6se de invetia- mentu, amu pote dice, ck damele brasiovene manifesteza unu felu de emulatiune ingrijindu- se, câ Reuniunea loru se prospereze si se re­verse daruri binefacetore in poporulu romanu, respandindu lumin’a sciintieloru si a bunei educa- tiuni prin sc61ele subvenţionate de acesta Re­uniune. p.

M e m o r a n d ucâtra Ilustritatea s’a d. Dr. Joane Szabo, episcopu gr. cat

alu diecesei Gherlei,

in privinti’a convocarei unui sinodu diecesanu mesteeatn pentru vindecarea mai multora rane ale bisericei gr. cat. tienetorie de provînci’a metropolitana a Albei-Julie si

Fagarasiului, si resp. de dieces’a Gherlei.

{Urmare.)

5. Ore infiintiarea metropolieloru romane, a cei gr.

res. unite cu biseric’a Romei si a cei gr. res. neunite,

segregarea Romaniloru uniţi decâtra Ruteni si a celoru

neuniti de câtra Şerbi, apoi infiintiarea episcopieloru ce­

loru noue romane, adeca a celoru gr. cat. din GheiTa

si Lugosiu, a cei gr. or. dela Caransebesiu, produs’au

prosperare si inaintare pentru naţiunea rom. si pentru

confessiunile ei? In specie : adtis’au unitate in bisericele

ei, si reinviat’au prin »eelea constitutionalismulu loru

bisericescu, seu dincon .ru ?

La acesta intrem re vsp edemu de i u’a parte cu

mare bucuria, câ Romani gr. or. ’si ajunsera scopulu

multu ofeatu. Se impreunara un a biserica naţionala

toti Romanii din provinciele do sub coron’a s. Stefanu

tienatori de acea confee-siune, in c: a biserica represen-

tantii tuturoru eparchieloru, atâtu, jreoti câtu si lumeni,

in congresu mestecatu c-a lunrjtk* in sunetilu statuteloru

făcute de ei si intarite de Domnitonu, ’si alegu pre su-

premulu capu bisericescu aîu intregei piovincie, si se con­

sulta in afacerile sale fuudatiunali, scolastice si biseri-

cesci, ce atingu intreg'a provincia metropolitana. Ase­

menea se aduna la sinode Metropolitane pure bisericei,

pentru afacerile pure reli tingatori > de intregV

provincia, si pentru decide. iioru cause apelate. Toti;

prin statute făcute de biserîc'a romana gr or. intriga,

clerulu si secularii ’si statorira legatur’a canonica intre

metropoli’a si eparchiele sufragane, aducundu unifov. ii-

tate in tota biseric’a metropolitana romana gr. or. din

desu numitele provincie si in tote afacerile bisericesci,

scolastice, fundatiunali s<*l.

Asen^nea ’si face fia-care eparchia, cea arrhiepis-

copesca si cele episcopesei sufrUgine, statutele sale, dupa

cari procede in afacerile sale in pode le eparchiali me­

stecate si curatu bisericesci, tara a<iesteculu celoru-alalte

eparchie. Si precumu ’si alegu capulu provinciei metro­

politane intregi in congresulu generale, asemenea alegu

in sinodele eparchiali mestecate pre episcopulu seu, pre

membrii consistoriului si corulu invetiatorescu« mai inaltu.

Nu al teu mu si comunele bisericesci pre cale constitutiu-

nale ’si alegu personalulu bisericescu si scolasticu. Pre

asemenea cale ’si-organisaza diecesele, 'si organisedia

protopopiate, seminariele clericali si invetiainentulu ele-

mentariu.

Estmodu se produse unitate in acea biserica, se sta­

bili legătură canonica, si se realisâ cea mai liberale con-

stitutiune bisericesca. Era acestea tote suntu resultatulu

unei armonie fratiesci crestinesci intre demnitarii ede-

siastici si cleru, apoi alu unei legature armonice intre

clerulu intregu si intregi] poporulu tienutoriu de acea

biserica, in care legătură, spre ajungerea înaltului scopu,

se seiura pune demnitarii bisericesci in fruntea bisericei

intregi. Urmare pre iiresca acest'a, fiindu câ la densii

clerulu la-olalta cu poporulu constitue biseric a, si turm'a

cuventatoria nu e numai de tunsu si mulsu, ci si de ’a

se consvatui cu dens’a despre biuele intregei biserice.

Se vedemu inse, cumu stâmu fa^ia de mai susu

aieptat’a întrebare in biseric’a romana gr. 3at. ?

In biseric’a Romaniloru gr. cat. tote aces e se intimpla-

raintorsu si pre dosu. Aci, totu pre bas’a memorandului

din Blasiu dela 1848, dupa nedusîrea revolutiunei se punu

in capulu lucrului demnitarii bisericesci romani gr. cat.

din Transilvania si Ungari’a, separaţi nu numai de

turm’a loru de seculari, ci mare parte si de cierurile

subalterne. Fara scirea acestora si fara de ale cere con-

semtiementulu (sub scutulu legiloru marţiali, ce sustâ pre

atunce, si mai tardiu sub alu absolutismului), esopera

despartirea Romaniloru gr. cat. de Ruteni, infiintiarea

metropoliei romane gr, cal. scl. Suscriu concrrdatulu cu

toti ârticlii lui, asemenea fara scirea turmei. Arondedia

eparchiele episcopesci, totu fara ascultarea credinciosiloru

si fara considerarea intereseloru acelor a. Totu in ase­

mene modu statorescu locurile pentru resiedintiele epis"

copaii din nóuele eparchie, si inca asié, câ p. e. in

eparchi’a Ghierlei resiedinti’a se asiédia in marginea die­

cesei, in apropiare de 11 chilometre de unele comune

tienutórie de archidiecese (Jucurile, Dersi’a s. a.), pena

candu altele tienutórie de aceasi diecese suntu indepar-

tate de centru preste 120 chilometre.

’Si-aducu aminte inca unii, cari au facutu atentu

pre comisariulu organisatoriu la acesta impregiurare,

atragundu-i atentiunea asupr’a altoru locuri mai centrali

si din multe consideratiuni mai preferibili Ghierlei câ

resiedintia episcopésca, cumu respectivulu pré veneratu

comissariu, concomitatu de unu amicu alu seu cive ar-

menopolitanu, veni din Oradea-mare prin Clusiu pêna la

Ghierl’a, potere-am dice „pro forma.“ Dá, pentru câ

pré veneratulu comisariu fara de a calatori mai incolo,

fóra de a íi vrutu a se informâ si despre alte locuri, a

duó’a di intorcêndu-se din GhieiTa la Clusiu, pre aee’a

o aflà mai aeomodata. Credemu, câ in privinti’a acést’a

lucrulu a fostu, otaVitu anticipative, si tota calatori’a

pena acolo a fostu numai o formalitate, — cum se dice

romanèsee — ca ae-si astupe urm »,

Dupa aceste se infiintiara foruri matrimoniali de l-a

instantia, pre ruinele foruriloru protopopesci de pena a-

tunctt. Se esopera d' .^Ir^a metropolitului, a episcopi-

loru din Ghierl’a si Lugosiu, apoi a canonici loru din

aceste eparchie si a celoru trei din archidiecese, cu câţi

fu maritu capitlulu metropolitanu. Se fecera instalari

splendide. In fine „re quasi bene gesta“ acei pré vene­

raţi luptători se punu la repausu, fóra a se fi ingrigitu

mai incolo despre asecurarea dreptului autonomicu, celu

puçinu în câtu atinge drepturile prelatiloru bisericei gr-

cat., si fóra a se fi cugetatu despre asecurarea unitatei

ierarcice si a strinsei legature canonice a acestei bi­

serice.

Despre organisarea bisericei din vorba pre basea

conditiuniloru garantate cu ocasiunea primirei s. uniri,

pre temeiulu sinodalitatei cu pastrarea ritului, dateneloru,

canóneloru si dreptului bisericei orientali de ritulu grecu,

de la inceputulu acestoru demersuri nu voira a sci ne­

mica prelaţii anteluptatori, cari se puseră ei pre sene in

fruntea lucruriloru. Ast’a o dovediră urmările.

Anume indata dupa instalarea in demnitatile sale,

fiacare episcopu se apuca de a-si organisâ eparci’a in

modu absolutisticu si separatisticu, independente atâta

de metropolitu câtu si de turm’a s’a, numai pre basea

dreptului divinu. Modifica eantarile bisericesci, si inca

fiacare, dupa notele insuflate siesi, parasindu notele cele

. sorite din anticetate in biseric’a orientale do ritulu

"rem. Asié asta-di suntu notele bisericesci ale Blasiului)

ale Gherlei, ale Naseudului, ale Oradei-mari, si bunulu

Domnidieu mai scie câte ! Mai câţi cantareti, atâte nota

si melodie bisericesci Totu asemenea cu liturgiariulu.

Incependu de la présantiele sale episcopii, mai fiacare

preutu innoesce, scaimba cuvente, fiacarele dupa intie-

leptiunea sa, incâtu de ar intrâ unu Romanu unitu din

districtulu Fagarasiului in biseric’a catedrale din Ghierl’a

seu in alt’a mai de frunte cu preuti mai invetiati séu

mai svatosi, n ’ar crede, câ se afla in biserica de acelaşi

ritu cu a lui.

Apoi in fruntea mai a totoru protopopiateloru se

punu in cele mai multe diecesi unite numai viee-archi-

diaconi, uneori administratori, vinu in urma surogatii,

si mai scie bunulu Ddieu câte titulature necunoscute

in biseric’a unita din Ardélu. Totu asié se procede si

cu parochiele. Se stergu mai multe parochie vechief

dintre cari unele se afiliédia la alte parochie, altele se

incredintièdia numai spre administrare unoru preuti ve­

cini. Tóté fóra nici o lege organica, numai dupa bun’a

chipsuire a présantieloru sale.

In modulu mai susu aretatu se restaurédia si pa­

rochiele, denumindu-se si aice la cele mai multe numai

administratori. Apoi desi se publica concursu la unele,

curentarile parochieloru inse nu se facu câ sê se scia,

carele dintre concurenţi ar placé poporului din parochi’a

curentata, ci mai adeseori câ sè se scia, care deintre favoriţi

doresce a fi inaintatu in respectiv’a parochia, ce adese ori se

face si fóra acea formalitate. Pre acéstasi cale se fecera

unele modificări in privinti’a beneficiarei preutiloru si in

privinti’a stoleloru, cari innoiri unilaterali neplacundu in

unele locuri turmei mulgatórie, éra in altele pastoriloru,

in loculu loru veni la mediulocu in multe locuri tocmél’a

libera din casu in casu, éra in alte locuri si-redicare

stolele insi-si preutii, dupa acumu au potutu.

Din acestea urmara si caşuri de acele, de s au in-

gropatu betrani fóra preutu, pentru câ nu se potii intie-

lege paroculu cu urmaşii mortului despre vit’a, ce se

pretindeâ pentru ingropatiune. Asemenea chiaru in tempu

de epidemia scarlatina au stătu neingropati in 1861 mai

mulţi prunci câte 4—5 deodata, pentru câ nu se potura

invoi in privinti’a stolei Despre caşurile acestea si alte

asemeni s’aru poté dà desluciri si adeverintie, déca ar fi

de lipsa, si déca n’amu sci mai fiacare din noi câte unu

casu séu altulu de categori’a celoru citate.

In urma, cá se fia si mai batutória la ochi acésta

anarchia din biseric’a romana gr. cat., si câ se fia maţ

bine preceputa si do laici independinti a episcopiloiu su-

fraganei si uelegatur’a acestor’a de metropolitu, unii igno­

rant de a-si primi santîrea s’a din manile meiropolitului

acestei biserice. 2a)Deci infiintiarea celoru dóue metropolie romane a

produsu efecte diametralu opuse, asie:

Jn metropoli’a gr. res. neunita a produsu imitate

ierarcica; in cea gr. cat. anarcia, desordine, disoluţi tine.

in metropoli’a neunita, legătură fratiesca intre ele

rici si lumeni; in cea unita nici o legătură.

In metropoli’a ueunita celu mai mare zelu din partea

seculariloru intru parteciparea la afacerile bisericesci si

înaintarea acelor a. In metropoli a unita indolentia, ne-

pasare, letargia; pentru câ, cumu si-aru poté manifesta

interesare de acele afaceri, de la a caroru administrare,

supraveghiare si colucrare suntu eschisi t

Intemeiarea metropoliei gr. or. neunite avii de resul-

tatu : reinviarea si traducerea in viétia a drepturiloru

bisericei de ritulu orientale grecescu, in sunet ulu ss. ca-

nóne, asie precumu au fostu acele usua*e ina iute de pri­

mirea s. uniri la a 1701. întocmite acumu dupa ideiele

vioţiei moderne si dupa gradulu cultnrei

poporului tienutoriu de acea biserica. Cu unu cuventu:

avii de resultatu constitutiunea bisericésca, un’a dintre

celea mai acomodate geniului poporului. Era intemeiarea

metropoliei unite avii de resultatu : mai total’a sugrumare

si a aceloru sfermature de drepturi, cari se mai usuâ

pena la intemeiarea metropoliei rom. gr. cat.

In motropoli’a neunita împreunarea si legatur’a sub

unu capu a tuluroru eparcieloru episcopesci si a tutororu

Romaniloru de sub coron’a s. Stefanu, tienutori de acea

confesiune; éra in metropoli’a unita imprasciarea Roma-

niloru uniti, imprasciare mai mare. decâtu cumu fuse

mai înainte, liindu atunci impartiti intre dóue episcopie,

asta-di intre patru.(Va urma.)

(fitaoriaiulu) p a r t i d e i n a ţ i o n a l e r o m ane se pote procura, in mare dela lib­rari a W. K r a f f t d in S i b i i u, in detailu dela librăriile N. I. C i u r cu d i n B r a- s i o v u si „A u r o r'au d in Gr li e r l a cu pretiulii de 1 îl. (si 5 cr. pentru portulu pos- taJu.)

( L i l i p u t a n i i) escita îierala. Mai alesu formele ........ .c o r p u lu i l o r u batu Ia oclli. Celoru cari in c a

asupra

admiraţi unea ge- proportiunute aleCeloru cariatentiuneajiu ii au vediutu le atragemu

anunciului de mai la vale.

(S c 6 1 ’a C u z ’a - V o d a d i n Gr a 1 a t i.) Cetimu in „V, Covurluiului“ : Asta-di 3 Novmb. la orele 11 s’a inauguratu noulu localu de scola „C u z a - V od a , “ fundatu prin starumti’a pri­vata a Gralatianiloru. Servitiulu divinu s’a ofii- ciatu de P. SS episcopulu Iosefu. S’au rostitu apoi discursuri de d-uii St. Khimet, col. Pen- covici Gr. Alihailescu, d. primaru Vizzu, d. pre­fecţii Reseanu si d. advocatu Mihailu Ioanu. Cu aceasta ocasiune s’a luatu intiativ’a fundării uuei bibliotece publice g-alatiane, la momentu s’au subscrisu 1700 lei.

care pe

( S o c i e t a t e a de l e c t u r a „ J u l i a l‘) a studentiloru dela universitatea din C 1 u s iu , conformu statuteloru societatii va tiene concer- tulu impreunatu cu baiu in 1. Marte 1883. — Comitetulu arangiatoriu s’a constituitu in 11 1. e., alegandu-se de presiedente T. M i li a 1 y i cand. agr., vicepresiedente D. C i u t’a juriştii, secretariu I. T u r c u, medicin. cassariu I. M a r i n e a s i u jur., si controlorii E. Ne- g r u t i u medicin.

( C o n c u r s u l u p e n t r u s c li i t i’a sta-£ ti o i 1 u i L a r: a v n .J G o in i i e t u lu i i i e t i t u i t u

pentru redicarea statuei lui George Lazaru a decisu in siedinti’a tînuta Marti, la 26 Octobre 1882, sub presiedinti’a d-lui ministru alu in- atructiuaei publice si culteloru, s& se puna la concursu intre artiştii romani; schiti’a pentru monumentulu Ini Lazaru, mai înainte de a se comanda acestu monumentu vre-unui artistu ro­manii s4u străinii. Comitetulu voindu se lase d-loru concurenţi tota libertatea de acţiune, le pune in vedere, ch: George Lazarn, pe cându

22) Canonuîn apost. 34 prescrie: „Episcopii unei naţiuni se cunósca pre celu de antâiu dintre dinsii, si se-lu considere ca pre capulu seu, si fóra invoirea lui se nu întreprindă nemica de ceva insernnatate mai înalta;“ can 19 alu sinodului din Antiocbia.' „Episconus ne or- dinetur absque synodo et praesentia metropolitani pro­vinciáé;“ can. 6. alu I. conciliu eeum. : „Si quis absque metropolitani sententia factus sit episcopus, eum magna synodus definit non esse episcopum.“

a implinitu marea s’a missiune in tiéra nostra, avea verst a dela 34—38 de ani. Câfisionomia avea tipulu romanescu de peste Carpati. Ca imbracaminte purta costumulu clericiloru romani de peste Carpati. Câ documente mai precise inse pentru inlesnirea lucrarei d-loru concurenţi, comitetulu pune la dispositiune : 1. Descrierea vietiei lui George Lazaru, publicata in volumulu II din analele academiei romane ; 2, Dosarulu tuturora noteloru adunate prin secretariatulu comitetului, despre fisionomi’a, starea morala si portulu lui Lazaru, cu anexele celoru duoe por­trete scliitiate, unulu de d. Stancescu altulu de d. Marinescu. Açestu dosaru se pote vedé si studeâ la secretarulu comitetului, in localulu gimnasiului Cantemiru, diu Bucuresci strad’a

Primaverei.Pentru complectarea fisonomiei morale a lui

Lazaru, d-nii concurenţi potu simbolisâ prin duoe basu-reliefuri făcute pe piedestalulu statuei sale, scene din viéti’a lui precum de pilda : 1. George Lazaru înaintea auditorului seu ; Plecarea s a din tiéra. Pentru aceste duoe basu-reliefuri, sè se consulte traditiunile contimporaniloru aflaţi in viétia, cum si alte scrieri relative la viéti’a s’a. Marimea seliitiei va trebui se fia de 60 de centimetre, afara de piedestalu. Scliiti’a pote se fia facuta in pamentu céra, gips, etc.... séu representata numai in desemnu cu umbra si lumina precisa. Pote fi asemenea facuta in acuarelu; séu in pictura cu uleiu, Termenulu pentru depunerea schitieloru este diu’a de 2 Ianuariu 188.3, pena la 4 ore p. m. Aceste schitie voru fi depuse in sălile expositiunei permanente de belearte, curtea bisericei Stavro- poleos, 13u uresci, unde voru sta expuse 3 dile, (dela 3 — 6 Ianuariu.) 'Judecat’a concursuriloru se va face de catra ’Comitetulu instituitu pentru redicarea statuei lui Lazaru, la 6 Ianuariu i 883, la 2 ore p. m. V'upa judeeat'a concursuriloru, scliitiele voru mai ^emant; expuse inca 3 dile. Comitetulu ojfera, ci^premiu pentru cea mai buna scliitia, sum’a de lei 1500. In casu cându duoe seliitie voru presentâ calitati mai egale; comitetulu ’si reserva dreptnlu de a divide suma si de a oferi pentru scliitj’a clasata antaiu sum a de4ei 1000, si pentru a 'duo’a 500 lei.

Presiedintele comitetului P. S. Aurelianu.

( A f a c e r i s i n o d a, 1 e.)publicu despre lucrărilein

Pnginn străbate

sinódeloru biseri­cesci unite. „Familia“ ne spune, ca sinodulu diecesei Oradane a avitfu resultatu imbucura- toriu. S’au luatu multe aecisiuni bune si intre altele s’a decretatu, câ codicele diecesei iln con- stituieseu decretele sinodului provincialii, fiindu provinci’a metropolit^jia de Alb’a-Juliit si Fa- garasiu independent? si supusa nemijlociţii scau­nului apostolicii dn Rom’a. Prea Santi’a S’a episcopulu a aralatu, precumu asigura aceea ’si fóie, multa solicitudine pentru scóle si in spe­ciala pentru gimnasialu din Beiusiu. Vomu re-produce in arviitoru raportulu intiezu alu miliei. “

,Fa-

( T u n e l u l u s u b c a n a l u l u L a M a n c h e.) D. G. R. Duval. administratore drumului de feru intre Dalais si Douvres, a visitatu lucrările tunelului, care sunt in cursu de esecutare, sub direcţiunea ingenierului Breton.

Nou’a galeria, facuta cu masîn’a colonelului Reaumont, a careia fortia motrice este aerulu comprimatu, a ajunsu deja la o lungime de 507 metri pe 2 metri si 50 centimetri de dia­metru in tote sensurile. Ea se intinde sub mare p’o lungime de 50 metri; intr’o singura di a strabatutu o lungime de 17 metri. Ingene- rulu anglesu Crampto a propusu societatii francese o macliina, alu căreia rnotaru va fi apa compri­mata, deru, care va pute strabate 25 metri pe di, pe unu diametru de 10 metri.

Licitatiune. Subscrisulu aduce la cunoscinti’a pu­blica, câ in 28 1. c. st. n. la 3 óre d. m. se voru vinde in Brasiovulu vechiu la Nr. casci 52 realitatile lui Frie- dericu Platz si anume : mobile, butóia, 1 calu, 2 carutie etc. secuestrate in unn’a esecutiunei si pretiuite cu 444 fl. 60 cr. v. a.

Sz. 446-1882. v. h.

Árverési hirdetmény.Alólirt kir. bir. végrehajtó a brassai tekintetes kir.

járásbíróságnak 1882-ik évi 6920 szám alatt kelt végzése

folytán ezennel közhírré teszi, miszerint végrehajtató Steriu

Constantinnak 950 írt. o. é. követelése s járulékai iránt

végrehajtást szenvedő Platz Frigyestől biztosítási végre-

hajtás folytán lefoglalt 444 frt. 60 krra becsült ingósá­

gok, u. m.: házibutorok, hordok, egy ló, két szekér és

sertések el fognak adatni, minek alperes lakásán O-bras-

sóban 52. sz. a. leendő eszközlésére határidőül 1882-ik

évi November hó 28-ik napjának délutáni 3 órája tűzetik

ki, mely árverésre a vevők oly megjegyzéssel hivatnak

meg, hogy az érintett ingóságok ezen árverésen, az

1881 évi 60 t. ez. 107 §-a szerint, szükség esetében

becsáron alól is eladatni fognak; a lefoglalt ingóságok

netaláni elsőbbségi igénylői pedig figyelmeztetnek, hogy

jogaikat alólirt kir. bír. végrehajtónál belváros 450 h.-sz.

és az árverés napján a helyszínén az árverés kezdetéig

oly bizonyosan és szabályszerűen érvényesítsék, mert

különben igényeik későbben figyelmen kivül fognak

hagyatni.

Kelt Brassóban 1882-ik évi November hó 14-én.

Borsos Zsigmond,kir. bir. végrehajtó

Nr. 810— 1882. 1-2

C o n o u is u ,Pentru ocuparea postului de invetiatoriu se-

cundariu la scol a granitiaresca din Lis’a cu salariu anuale de 180 fl. v. a. si adeca : 50 fi. din fondulu scolasticu, era 130 fl dela comu­nitate, apoi cuartiru si lemne de focu.

Competentii se’si substerna petitiunile pro- vediute cu diploma de cualificatiune in 6rdine si alte documente necesarii pâna la 30 Novem­bre a. c. la „Comitetulu administrativii alu fondului scslariu alu fosîiîoru granitiari din regimentul romănu l la Sibiiu.La „IMPERATULU ROMANILORU“

(strad’a Sclieiloru, langa casin’a romana)

BHF* Numai pentru câteva dîleEste a se vede in fia-care dî

dela 10 ore dirninetia pena la 9 ore ser’a renumita

care avu marea onore de a se presentâ înaintea Majes- tatii sale c. r. apo t'lice a Reginei iu lun’a lui Maiu a. c. in palatulu dela Vien’a. —

1. D. Henricu, numitu Marchisulu Wolge, do 31 ani, 28 de policari inaltu, are o greutate de 19 punţi. 2. Mi- res’a lui, Marchis'a Luis’a, de 23 ani, 28 de policari inalta, are o greutate de 20 de punţi.

Cu tota stima : Jmpressariulu 1. SEDLMAYER.

Intrarea: I. locu 30 cr. II. locu 20 cr.” 5W|

Soldaţii dela sergentu in josu si copiii platescu numai ________________________ jnmatate.___________

Cursu iu la burs’a de Vieiradin 20 Novembre st. n. 1882.

auru uu-

6°/n

Ren t’a gara

dto . . . 4!V0dto de harthiaoa/0

Impiumutulu cailoru ferate ungare .

Amortisarea datoriei cailoru ferate de ostu ung. (l-ma emissiune) . .

dto (Il-a emissiune) dto (îli-a emissiune) Bonuri rurale ungare dto cu ci. de sortare Bonuri rurale Banat-

Timis . . . . dto cu el. de sortare Bonuri rurale transil­

vane . . . . Bonuri croato-slav. Desbagubire p. dij-

11890 I

85.30 i 84 20 !

133 40

89 10 11050 94 50 99.25 96 50

97 5097 -

98 50

99 -

rn’a de vinu ung. — .—

Imprumutulu cu pre­miu ung. . . 116.—

Losurile p. reguiarea Tisei si aSogedin 107.90

Reni t’a de harthia austriaca . . 76 45

Rent’adearg. austr. 77.05 Rent’a de auru austr. 91.05 Losurile din I860 130.10 Actiun. ban cei aust.-

iingare . . . 829 — „ bancei decreditu

ungare . . .2 8 1 .— „ bancei drj eredi tu

austriaco . . 289 90 Argintulu . . . — . — Cîalbini imperatesei 5 66 Napoleond’ori . . 9.47‘/2 Marci 100 imp. germ. 58 45 Londr a . . . . 119 20

C u r s u l u de B u c u r e s c idin 6/18 Nov. 1882.

1 Scadenti’a Cu Cum-VindeV a l o r i 1 póneloru pera

5°/0 Rent a Romana............. 1 Apr. 1. Oct. 92. V4 92 V,6°/0 Obiig. de Stut. couvort.

rurale ................................ 23 Apr 23 Oct 97-7t 98.%8% Obl’p domeuiale 1871 . 1 Ian ! Iul — .—6'yo Oblig, câdorn far. rom. 1 iul iu i02.1/i 103 V,7J/0 Scrisuri iuneuio rurale 1 lai. l lan 102 V, 103 V,

7% „ « urbane idem 102 >/Ÿ103.—8°/0 Imprum. uiuaif palu . .

• ;mein 102 V. 103.7,

Obbg. casei de pensiune (îi;i300, dobânda 10 lei), . . 1 Maiu l Nov. 2*24 — 226 -

Losun mutiicîpiile (20 Ici) . . cu prerni« 30 — 31.—Act. Bancoi Naţionale rom. . . i Iau. t 1 *d. I 06O I38t)Auru cont.< a ajg:niu. . . . l 5/8 i 8,iAuru contra bdete hipotsc. 1 58Auru contra bil. de Banca isat t-5/« 1 3 * /4Florini Val. Austr. . . . 2 12 2.13

Kedacîoro i <■ »uEditoru : Iacobu Muresianu.

T'-, i tţb -y '.ojííu* u î *< i