'^Likul I X . Sibi in , Dumineca, 9/22 Septemvrie 1901 Nr. 37

m

£• 3 ■*

Preţul sboisaiaentîiltti: . " cn au . . . ■* / . 4 coroane,o josifitato de an . - . . . . • 2 coroane.

Pentrn România 10 lei tunai. Abonawsntele se fac la „Tipografia", sec. pe acţloni, Sibiia.

Apare In fiecare DuminecăINSERATE

ie priaeie In b i r o u l adnl nl * t raţ l un[ 61 (strada Poplâcii nr. 15).

Un şir garmond prima dată 14 bani, a donatară 12 baai a traia-oară 10 bani.

„Asociaţiunea".Oând vor ave cetitorii «Foii Popo­

rului* numărul acesta în * mânile lor, sărbările «Asociaţiunii* noastre, oare In anul aoeBta îşi ţine adunarea gene-1 rală la Sibiiu, sunt în toiul lor.

>Asociaţiunea pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român* în­temeiată de bătrânii noştri, este cea mai veche şi mai mare reuniune a Români­lor din Transilvania, Ungaria şi Bănat. Ea a fost înfiinţată eu gândul, ca să ajute propăşirea literaturii române şi să respândească cultura în sînul poporului român, care aşa de târziu a scăpat din lanţurile robiei trupeşti şi sufleteşti, tuorând la început ou mijloaoe mai mo­deste, în anii din urmă a luat un avânt tot mai mare, pe careul dovedeşte între' altele înfiinţarea unei şcoale1 de fete, spriginirea şi tipărirea de cărţi pentru- poporul român, înfiinţarea secţiunilor ştientifice, paşii făcuţi pentru înfiinţarea unui museu naţional şi cuprinderea în sinul ei, care la început era numai pen­tru Transilvania, şi a fraţilor din Bănat şi Ungaria. ■ ■.tat..- o -

In timpul din urmă bărbaţi cu inima încălzită de dragostea cătră popor lucră din răsputeri, ca > Asociaţiunea* noastră să devină tot mai mult a popo­rului. Se va începe tipărirea de cărţi bune şi ieftine, prin care popularisân- du-se literatura şi ştiinţa, cărturarii no­ştri de pretutindenea să-’şi poată în­mulţi ounoştinţele atât de necesare în ziua de astăzi. In sinul despărţămin- telor ei se pot înfiinţa reuniuni econo-

FOITA.Poosli poporale.

I)iti Măgărei.Fă-mS Doamne ce mi face, Fă-mă floarea florilor In poiana oilor;C’am un bădiţă cioban Cu vrîstă de măgheran,Vântul bate, vrîsta-’i cade,Eu m8 duo s6 ’i-o ridic,Că mi fală că-’i voinic.

Bădiţă de dorul tău Zac în pat şi nu ’mi-e rău, Zac în pat ca de lingoare Şi nimioa nu mă doare, r

Culeasă de M anln Ilolcrca, june.

Zace badea ’n grădinuţă Cu mâna la inimuţă,

mice şi de meseriaşi, cum se pregăteso sfi facă Braşovenii, se pot înfiinţa agen­turi comunale, cari să-'şi aibă biblioteca lor şi societatea lor de leotură.

Ca să ajungem însă la roadele, ce le putem culege din interesul şi munca pusă în slujba acestei *Asociaţiuni«, adecă în slujba noastră, e de lipsă, ca toţi cărturarii, dela oel mai mare până la cel mai modest din satele noastre s8o spriginim din toate puterile , noastre. Cel mai bun sprigin îl putem da, fă- cându-ne cât mai mulţi membri, care după puterile lu i: fundator, ordinar pe vieaţă, ordinar sau ajutător. Folosul, ce-'l vom ave din înscrierea de membri, va fi nu numai cultural, oi şi material.: Ca ,s8 se cunoască cât mai bine ac­

tivitatea »Asociaţiunii« noastre, lăBăm s8 urmeze un eBtras din raportul gene­ral al comitetului central al ei.

- Membri are, afară de ajutători, 1533, un număr ou mult prea mic pen­tru un popor oa al nostru, cu atâţia preoţi, învSţători şi alţi mulţi fruntaşi.

Averea administrată de comitetul central e de 493 900 cor. >37 bani. ,

Biblioteca proprie a »Asociaţiunii« a-avut la finea anului trecut 3944 opuri In 5613. tomuri, 4203 broşuri şi 22 harţe.

Depositul de cărţi menite spre vân­zare parte în favorul fondului general, parte în favorul şcoalei civile de fete şi altele, destinate a se distribui d’aici gra­tuit, numără '4260 tomuri şi 3672 broşuri.

Despărţemintele. »Asociaţiunea« este împărţită în 42 despărţfiminte, din­tre cari patru: Alba-Iulia, Deva, Lugoj şi Zerneşti n’au dat semne de vieaţă.

Nu ştiu Doamne oe m’aş face,Să mă duc să văd ce face,Eu ’i-am dus pită şi nuci,El îmi cere buze dulci,Eu ’i-am dus faguri de miere El cere buzele mele.

Culeasă de Moise Blaga, june.

Foaie verde lemn bălţat Mândra mea s’a măritat,Dar* de B’ar fi măritat Dela noi în altu sat N’aş avea aşa bănat,Insă ea s'a măritat Dela noi a treia oasS De-’ s ou inima tot arsă.Es în curte o zăreso,Viu în casă-o pomenesc,Maioa-’mi zice sfi cinez,

' Eu din inimă oftez,Şi-jmi dă pat bun de hodină 1 Eu oftez dela inimă. .__ Taci tu feoioraşul maiohii,Satu-’i mare, fete-’s multe

După-oum se spune şi în raport, silinţele do până aoum nu au fost do ajuns, oa sfi se poată zice, că activitatea despărţfi- mintelor nu mai lasă mult de dorit. Faţă de trecut însfi, se arată un frumos progreB, căci In mai multe despărţfiminte se lucră cu plan şi răbdare. Siint îns8 unele, cari abia îşi ţin adunarea cer­cuală, la oare nu se aranjează astfel de luoruri, cari s8 lumineze sufletul popo­rului, cum ar fi concerte, prelegeri eco­nomice, eBposiţiuni de lucrări ţărăneşti etc. Peste tot, plână-când nu se va re­simţi activitatea despărţfimintelor până în cea mai dosnică comună a lor, condu­cătorii şi membrii lor nu pot zice, că au satisfăcut îndatoririlor lor naţional-oul- turale.

La adunările cercuale s’au cetit 33 de disertaţiuni poporale.

’ Despărţfimintele au până acum 42 agenturi comunale şi 54 biblioteci po­porale, cele mai: multe ambulante.

Fondul »Casei naţionale«, în care se va instala şi museul naţional, repre- sentă până aoum suma de 57 340 cor. 39 bani.

Din toate acestea date scoase din ra­portul comitetului resultă, că aotivitatea »Asociaţiunii« noastre se desvoaltă tot progresând, cea mai bună garanţă pen­tru progresul ei în viitor şi îndemn pen­tru noi toţi de a o îmbrăţişa tot mai mult ca singura noastră reuniune ohe-, mată a întruni pe toţi Românii de pe toate plaiurile şi văile ţârilor de sub coroana Sf. Ştefan.

Şi mai mari şi mai mărunte Şi-’ ţi găseşti alta de frunte.— Maică măiculiţa mes,Sus e cerul, stele-’s multe Şi mai mari şi mai mărunte,Dar’ ca luna nu-'i nioi una,Ca luna de luminoasă Şi ca mândra de frumoasă.

Culeasă de Ioan P opov iciu , june.

/ > { » JFoeni (Torontal). Culese de Alexm ulrn Mnrgn, june.

Frunză verde şi una Vină bade când vei vrea Că io tot to-oi săruta,Cflci io nu-’-s aşa de proastă Sfi despart dragostea noastră, Căci io nu-'s aceea fată Să-’mi ţin drăguţu cu plată, Nioi nu-’s aceea copilă Sfi-’mi ţin drăguţu cu sîlă,Căci io-’s copilă cuminte Cări dau dragostea ’nainte.

Amânat. Vineri, în 13 l. c. a fost fixată pertractarea procesului dlui €f. Novacoviel, pentru agitaţie în chestia Ianeu. Pertractarea înse s'a amînat pentru proxima sesiune a curţii cu juraţi din Cluj, — din causă, că nici acusatului, nici aperătorului nuli-s'a înmanuat în regulă citaţiile.

Pag. 434

D espotism . Despotismul rusesc îşi face orgiile sale în nefericita Fin­landa. Cum se anunţă mai nou, măsu­rile de rusificare şi de persecuţii se succed cu repeziciune.

Eată ziarele cari au tost supri­mate zilele acestea: Trei în limba sue­deză, şi anume: *Dagligt Allenhanda* din Helsingfors, *Nya Tidning* din Borgoe şi >Iacobstads lidning* din Iaeobstad; apoi ziarele finlandeze »Savo- Karjala« din St.-Michael, >Savonlinna«. din Nyslott şi *Buok$i« din Kecsholm. Multe alte ziare au fost suspendate pe timp mărginit, ear9 altele au primit avertismente.

Limba sUedeză şi finlandeză a fost interzisă în numeroase şcoli. Exi­lări la Siberia pe cale administrativă se fac cu sutele

Ce zio la aceste tiloslavii si ziarul »Pravoslavnii Vostok< ? '

TARIFUL VAMAL AUTONOM. Se anunţă din V ien a : D e zb a te r ile nrm ate In «an sa revisinnli ta rifu lu i vam al autonom şl întrerupte tn Iu lie a. c . s ’au reluat ie ri în m inisterul de com erciu sub presidenţa şe fu lu i de birou Stibral, fiind de ^faţ& re* presentanţii ce lor dou£ guverne. Pertrac­tă rile durează p rob a b il t im p luai înde­lungat. -

Chestia tu n u r ilo r noue. De­spre eseroiţiile tragerii la ţîntă a ar­tileriei, ţinute la HajmăsMr, starul „N . F r . P res8e(( contrar ştirilor ofi­cioase e informat, după-cum afirmă, din isvor bun, că problema tunurilor ordinare de artilerie n ic i p r in ace­ste eserciţii n ’a f o s t resolvată, de oare-ce-nici una din modelele de tunuri campestre n’a îndestulii cercu­rile normative. Numai singuratice tu­nuri de cetate au corespuns recerinţe- lor şi numai aceste se vor întrebuinţa. Resolvarea definitivă referitor la tunu­rile campestre se aşteaptă pe primăvară

Ştii bade oând te-oi lăsa,Când ’mi-o bate scândura Şi când 'mi-o ceti popa.

Frunză verde pe cuptori Are mama trei nurori,Una de vrednică mare Spală hainele-’n căldare,Ear’ a doua de vestită într’o zi mănâncă-o pită,Ear’ a treia de lăudată Toată ziua umblă beată.

Frunză verde corn de cerb,Auzi mândră ce te ’ntreb,Sînul tău cel înflorit Ce-’l ţini tot acoperit,Ia destupă-’l puţinei Se mă uit şi io la el,Căci de când nu ’l-am văzut Deja trei ani au trecut.

Contra A n g liei. Congresul de pace din Glasgow, în şedinţa sa din 121. c. la propunerea lui Stead, prieten al B u rilor , a votat următoarea moţiune:

»De, oare-ce conferenţa din Haga a recomandat patru diverse modalităţi pentru înounjurarea răsboiului, congre­sul declară, că acel stat, care nu va primi nioi una din aoeste modalităţi— oferite de beligeranţii contrari — îşi perde dreptul.., a .... fi, în. şirulstatelor oivilisăte*.

Ascuţişul acestei moţiuni e îndrep­tat în primul loo contra Angliei.

F OAIA P O P O R U L U I

Românii la Atena.Luni, în săptămână trecută, ‘ au

plecat la 300 de Români, cei mai mulţi studenţi universitari, la Atena. Primirea, oe li-ău făcut-o Grecii, a fost măreaţă. Oraşul a fost împodobit cu drapele gre­ceşti şi româneşti, musioile cântau pe strade şi întru întimpinarea lor au eşit miniştrii: In ziua sosirii seara a fost* întreg oraşul iluminat.1 : ~ ? —

Sâmbătă studenţii au visitat Acro- polis şi monumentele sale.

Seara a avut loo o petreoere dată de milionarul Pesmaghioghi în grădina sa dela Kifisia. La banohetul oferit de milionar au luat parte peste 2000 de per­soane.

Studenţii români şi greci, împreună ou oficerii, au încins la sfîrşitulbanche­tului o horă. , •

La această sărbare a asistat tot oe are Atena mai aristocratic. Dintre mini­ştrii greci au fost: primul- ministru, dl Teotochis, ministrul de esterne dl A. Ro- manos şi cel de oulte dl Stais.

La întoarcerea la Atena o lume imensă aştepta pe esoursionişti în piaţa Conoordiei.

Dl Tocilesou a eşit în balconul ho­telului ţinând o cuvântare scurtă, vor­bind despre rolul Greciei în Balcani şi al României în Carpaţi.

Dl P. Macri vorbeşte ca represen- tant al presei române.

Ieri dimineaţă escursioniştii au vi­sitat museul şi alte monumente şi insti­tuţii din oraş, fiind conduşi de comi­tetul organisator în frunte ou dl Rados.

Seara s’a representat în teatrul oei mare al Atenei, în onoarea studenţilor români, celebra tragedie a. lui Sophooles »Oedip Rege*. Cu acast prilegiu s’ au făout demonstraţii entusiaste în favoarea României.

Ziarele din Atena atribue mare în­semnătate politică visitei studenţilor români.

Mac Kinley.In 1/14 Septemvrie â murit Mao

Kinley în urma rănilor pricinuite de glonţul anarohistului Czolgosz. Vieaţa lui e o dovadă de ce poate ajunge omul, fiind cinstit, munoiţor şi cu frica lui D-zeu.

William Mac Kinley s’a născut în23 Ianuarie 1843 în Niles, statul Ohio. Tatăl seu a fost un ferar, care trebuia sg muncească de dimineaţa până seara cu ciocanul, ca să-’şi poată hrăni pe cei nouă copii. Nevastă-sa, o femeie harnică, încă se silea să câştige pentru familie, înohiriind odăiţe pentru lucrători, oărora le da şi mâncare. Cu ajutorul dat de buna mamă le-a fost cu putinţă fraţilor

să înveţe şcoli mai înalte, de oum ar fi putut fără el. William Mac Kinley a cercetat universitatea, Allegheny Col- lege, unde a fost ajutat cu bani şi de sora-sa, o învăţătoare. El încă voia să se faoă învăţător, dar’ împrejurările vieţii ’J-au adus pe alte căi. In auul 1861 a isbucnit în Amerioa-de-nord răsboiul civil între statele, oari voiau să şteargă sclăvîa Negrilor, şi între cele-se voiau să o păstreze. Kinley înoă a întrat în armată, unde în ourend a ajuns prin vitejia lui cea mare căpitan. După 4 ani de luptă au învins cai-oe luptau pentru liberarea bieţilor sclavi şi Mao Kinley a eşit din armată ou rang de major, deşi era numai de 22 ani.

După terminarea răsboiului a studiat drepturile şi s’ a făout advocat în Canton (Ohio), unde ’şi-a ştiut câ­ştiga prin purtarea lui o clientelă foarte mare. In anul 1876 a fost ales ântâia- oară în congres (dietă), în 1891 a fost guvernatorul statului Ohio. In 1896 a fost ales president, în 1900 reales.

Mac Kinley a fost căsătorit ou d-şoara Ida Saxton. Despre felul, oum ’i-a cerut mâna, se povesteso următoarele: El era presidentul unei şcoale de Dumi- neoa şi viitoarea lui nevastă învăţătoare la altă şcoală. In fie oare Duminecă treoeau pe lângă olaltă şi mai totdeauna schimbau oâteva vorbe. într’o zi zise Mao Kinley cătră ea: »Mie nu-’mi place despărţirea asta în fie oare Duminecă — că d-ta să mergi pe . un drum şi eu pe altul. Hai să schimbăm rînduiala. Punem oaşul, oă de azi înainte mergem tot pe aselaşi drum. Ce zioi la asta?< Ea ’i-a răspuns: »Şi eu sunt de părerea

J aceasta*. Şi aşa s’ au logodit. Vieaţa familiară le-a fost foarte fericită. Numai în anii din urmă a fost d-na Kinley tot bolnăvicioasă, o urmare a marei întri­stări, ce au ouprins-o după moartea celor doi copii ai ei.

Nr. 37

D in L u m e .Bulgaria.

Bulgarii vreau să se are te şi ou- minţi. .După-cum află »Pol. Corr.« din Constantinopol, ministrul afacerilor stră­ine din Sofia a adresat o circulară agen­ţilor Bulgariei în străinătate şi ou deo­sebire agenţilor comerciali din Turoia, anunţându-le că guvernul bulgar nu va tolera în viitor nici o uneltire a comi­tetului macedonean, şi că e hotărît sâ prooeadă ou severitate oontra ori-oărei tentative a noului comitet.

Moartea lui Mac K in ley .Următorul lui.

Presidentul Statelor unite n ’a putui scăpa cu vieaţa după atentatul săvîrşit în contra lui. Cangregându-se rana făcută de glonţul ucigaşului, el a murit în 14 Sept. Urmaşul lui este vicepre- sidentul de până aoum, Rosevelt, oare va rămână în funoţiune până la anul 1905, când se va faoe o nouă alegere. Rosevelt a declarat, oă va continua politica predecesorului seu.

In ce priveşte pe anarchişti *e ■pune, că noul president vrea să iee în curend măsuri pentru stîrpirea anarchis-

Nr. 37 FOAIA POPORULUI Pag. 435

inului. După-oum comunioă ambasado­ru l ămerioan din Bruxella, va lua ini­ţiativa pentru stabilirea unei convenţiuni internaţionale contra anarchismului. In această convenţiune se va prevedfc şi înfiinţarea unei colonii de deportare pen­tru anarchişti. - •

- Jm briani,Din Neapole se depeşează, că ma­

rele panlatin, filoromân şi ounosoutul conducător al iredentei italiane, Imbriani a răposat. -

JR&sboiul din Africa-de-sud. ;

Posiţia Englezilor în Afrioa-de-sud devine tot mai grea. Ştiri de acolo anunţă, că Irlandezii din capitala colo­niei Capului, cari s’ au. ţinut până acum în mare reservă, au întemeiat o socie­tate, care va lupta ou toate mijloacele pentru »Kome rule* în patria lor.' Tot­odată s’au obligat a da Burilor tot su- oursul posibil. |

»Daily Mail* anunţă din oraşul Cap, că Olandezii se alătură în ceto mari la trupele Burilor. întreg nord- vestul coloniei se află în revoltă.

La ce mijloace condamnabile îşi iau Englezii refugiul, ee vede şi din o telegramă a biroului »Reuter«, care co­munică, că cetăţenii mai distinşi din Pretoria sunt siliţi s8 călătorească pe rînd pe trenurile, oari merg la Peters- burg. Englezii cred, că în urma acestei măsuri trenurile lor nu vor mai fi aruncate în aer de cetele bure.

»L. N. N.« din Koln a primit o te­legramă, în care medicul lui Kriiger, Dr. Heymans declară, oă Burii se simt aşa de siguri de isbândă, încât nici nu mai doresc intervenţia puterilor, care şi aşa ar fi îndreptată numai în favorul Englezilor. ‘

Cei mai mulţi dintre conducătorii Burilor ’şi-au transcris averile nem işcă-, toare pe numele străinilor, îndeosebi Francezi şi Olandezi, aşa că .nici din confiscarea acestora nu vor pute sS tragă Englezii folosul dorit.

Ştiri mărunte-în Venezuela au fost conscrişi pentru ar­

mată toţi muncitorii în etate dela 14—60 ani. Toate temniţele sunt pline cu contrari de-ai gu­vernului. Şi o simplă conversaţie despre res- Uoiu se pedepseşte cu închisoara. • ' '

,S cr ip « din Constantinopol vesteşte/ că Y acolo s’a descoperit o conjuraţiune armeană,, care v o ia se arunce cu dinamit în aer palatul Sultanului.1 Mulţi oameni au fost arestaţi. ’

Italia vrea .se prefacă Veneţia într’un port de răsboiu de primul rang. or

în cercurile vaticane se ■= svoneşte, că în Bonsistorul papal din 27 Noemvrie vor fi nu- miţi nunţiul din Viena Taliani şi archiepisco- pal din Olmutz, Dr. Kohn, cardinali.

. în Serbia-veche continuă Albanezii cu uci­derea Şerbilor.

1 în 13 a a fost primită misiunea chineză de împăratul Japoniei, căruia 'l-au esprimat re­gretele pentru uciderea cancelarului ambasadei japoneze din Peking şi mulţumită pentru aju­torul dat la înăbuşirea revoltei Boxerilor.

•

Zilele trecute a f oBt o . luptă între trupele Columbiei şi Venezuelei. Cele dintâiu au fost bătute, armata venezueleană n’a putut culege însă roadele acestei învingeri, fiind siliţi să se retragă din causa lipsei de provisiuni.

‘ *«Rosto del Corllne» din Bologna a aflat

din Oetinje, că prinţul Mirco se va căsători cu d-şoara Constantinoviol, o verişoară a regelui Alexandru din .Serbia, fiind apoi proclamat mo­ştenitor al tronnlui serbesc

S C R I S O R I .0 scoală ameninţată.

D ela p oa le le Monţllor-Apnseul.

Şcoala română din opidul Ighîu dearîndul în toţi anii s’a început cu prima Septemvrie, oa să-’şi poată ţin& rostul faţă de şcoalele esistente şi oa elevii aparţinători acestei şcoale să nu fie traşi vrând nevrând la cele cu 1 duh străin.

Durere îns8, că în aoest an nu s’a început din motivul, că primul epitrop albiserioei gr.-or. a detras în anul es- pirat din. salarul învăţătoreso 50 cor. Fiind şcoala, unificată cu gr.-cat., acel rest a trebuit s8-’l presteze bis. gr.-cat.,— din acest incident s!a ivit cearta între ambele comitete. Nu se ştie ce urmări va.avă aceaBtă neînţelegere... Aceea se ştie, că întemeietorii şcoalei de stat se

vor bucura. — Noi ne certăm, ear’ străir nul se bucură.

Pentru aplanarea răului s’au ţinut mai multe adunări, dar’ fără resultat, pentru că pe cei-ce au dat naştere ace­stei certe nioi că îi doare capul. — Lu­crul va merge până acolo, că vor fi două «trăiţi goale : Şcoala gr. - cat. şi şcoala gr.-or. Dar’ cred că mai curend va fi o. şcoală străină stabilă, unde vor întră toţi copiii ţăranilor. — După- cum se vede, e, mare neinteresul oelor , chemaţi pentru luminarea şi deşteptarea poporului nostru românesc.

Causa neinteresării se poate esplica şi din cele-ce urmează: ,

în 7 a. 1. c. slugile stăpânirii au cutrierat stradele din porunca prim-pre* toru lu i, provocând .pe fieoare alegător ca fără amînare s8 se presenteze la 7 Ore seara în localul şcoalei de stat, unde îş i v a face darea de seamă deputatul cercului Ighîu, Dr.Werner Gyula. — La oare dintre alegătorii românii n'au luat parte decât dl Nioolau Florescu şi câţiva despre oari nu se poate constata că sflnt alegători ori ba. — ’

% După terminarea programului s’a dat o cină la 100 persoane, dela oare n’a absentat nioi dl Nicolau Florescu,

preşe- al cer-

na-

Ce vor zice ’ alegătorii’ acestui cerc, oari odinioara contau mult la.fidelitatea şi solidaritatea ce zăceau .în porsoana dlui Florescu, oare odinioafa ţinea ■dis­cursuri alegătorilor români să fie soli­

dari. — Acum a ajuns să se umfle de papricaşul lui Werner, pentru care ca să nu ’i-se zică că ’l-a mâncat de pomană, — ’şi-a ridicat vocea rostind un toast fabulos.

Eată dela cine depinde neînţele­gerea pentru susţinerea şcoalei — din care mulţi tineri ’şi-au câştigat cuno­ştinţele fundamentale pregătitoare pen­tru şcoale superioare.

Poate d-sa intenţionează a da mână de ajutor pentru întemeierea şcoalei de stat şi nimioirea şcoalei române. Cum zice postul: *Pe voi vă nimiciră a pis- mei răutate*.

Cum a subsistat şcoala aceasta în timpurile, când ambele bisericei erau. lipsite aproape ou totul de avere în bani şi numai şi numai sărmanul popor prin jertfele salo din mână în mână a contribuit şi susţinut la nivelul aştep­tărilor pretinse de lege, astăzi, când ambele biserioi dispun de capitale fieoare de, peste 6000 fl., e destul de trist să ajungă la neînţelegeri. — Vom vedă ur­mările triste, dar’ mă tem oa să nu fie prea târziu. *>ctrftn.

De pe valea Haşdăţii.— 12 Sept. o.

Post ds notar. — Tiranii poporului. — Starea sămenăturilor şi timpul.

Poporul român din comunele curat româneşti Silvaş, Ciurila, Sălioea şi Selişte (comitatul Turda-Arieş), carele în deoursul alor 10 ani a fost maltra­tat, păgubit, terorisat şi stors până la măduvă prin notarul Kende oare-cândva Knoll Gusztav, un renegat de origine Şvab, încă in anul 1899 a pornit în frunte cu preoţii sei un prooes disciplinar şi criminal contra lui prin dl advooat Dr. Georgiu Ilea. După multe lupte şi spese mari în butul tuturor uneltirilor acestui notar, a reuşit să învingă şi mulţumită lui Dumnezau notarul a fost silit să demisioneze. în urma demisiunii, notariatul s’a dat în concurs cu termi­nul de 16 Sept. â. o. Suntem curioşi cu toţii despre aceea, că oare fi-va candi­dat şi vre-un Român, căci o ştiu cu si­guranţă oă vor fi şi conourenţi români destui. După efeotuirea alegerii despre decursul ei ve voiu raporta, şi voiu face cunoscut şi istorioul instructiv al procesului întreg ce ’l-am avut ou acest notar, desoriind cu de-amăruntul toate faaele aceluia, ca să vadă cetitorii noştri oât de mult trebue să ne luptăm chiar şi cu un notărăşuţ ca să ne putem va- lidita dreptul şi să ne putem apăra, în era poreclită a «dreptului* eto.

*

Dumnezeu începe a ourăţl polo- mida din frumoasa holdă românească şi scapă rînd pe rînd pe bietul Român de tiranii sei. In primăvara anului curent B’a 'dus din: Silvaş francmasonul cavaler Carol de Vincenti, care în deours de 8 ani a foat spaima şi urgia bieţilor Sil- văşoni. Proprietatoa Iul a căzut în mâna unor Jidani hămisiţi. Avem însfi speranţa neolătită, că preoum dl Vin- centi V mors cu buzele umflate, aşa şi noii venetici se vor duoo dela noi pen­tru a prelua strămoşeasca lor meserie de zdrenţe şi fero rele. Poporul e con- ştiu ţi treaz, nu-’l mai poate înlânţui

Se comunică din Canea «Agenţiei Havas*, ®ă un deoret princiar revoacă pe miniştrii definanţe şi de justiţie. Ministrul de interne con- servă încă funcţia lui., ,, >r:i•

în urma masacrelor dela. Musch, Poarta declară, că Armenii de acolo au fcruncat in aer cu dinamită casarjna de, acolo cu două> s de soldaţi turci, dintre cari 80 au fost făcuţi în bucăţi. Din causa aoeasta trupele au şarja pe Armeni şi a urmat o luptă sângeroasă. Nu so cunoaşte numărul victimelor.

epitropul bis. gr.-or.,< odinioară dintele olubului eleotoral român oului Ighîu, delegat la oonferonţa ţională din 1881 difl Sibiiu. 1

altul nime, căci a învăţat din păţănia s’a proprie. Aceşti venetici fao cel mai scârbos lucru prin aceea oă lucră în Du­mineci şi sărbători spre soandalisarea tuturor credincioşilor. Au fost provooaţi prin preot şi curatori, ea să abstee dela lucrul de Dumineca, dar’ înzădar. Acum, s’au făout paşii necesari pentru a-’ i con- strînge la aceea cu legea. Suntem .cu­rioşi de procedura legiuitorilor., . . .

In August, a răposat baronul Z«yk Jdzsef din Micuş, comună, ourat româ­neasoă, sub al părui jug au gemut bieţii Miouşeni mulţi ani, şi care a, adus gen- darmeria stabilă pe capul comunei, ca bietul Român să nu poată nici clinti. Dar’ Dumnezeu bunul ’ l-a luat în floa-, rea etăţii, fiind de 35—36 ani, şi. acum respiră cu toţii mai uşor. Poţi ceti pe faţa fiecărui Micuşan bucuria mântuirii. Dumnezeu ştie ce să lucre. Toate trec şi toţi se duo şi Românul rămâne şi stă ca stânca neclintit. . ; ;

Recolta în spîcoase e abia de ju­metate bună, nutreţele sunt puţine şi foarte stricate prin ploi şi noroaie. Pu­ţină speranţă avem în otăvi. Timpul e foarte rece, a brumat până aoum în2 rînduri, dar’ încă nu a,stricat la nimic.E teamă însă oă de va ţine timpul tot aşa, cuouruzele vor rămână verzi şi mise- ria va fi iminentă. Dumnezeu să ne fe­rească. „Fulger".

A X H -a /

Esposiţie de vitearanjată de •Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului*.

I.; PROGRAM UL -

esposiţiei de vite, oe se va ţine Dumi- neoă, la 14/27 Octomvrie 1901, în comuna

Ilimbav. ’

1. în scopul de-a înainta econo­mia da vite, >Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului* va aranja ,la( 14/27 Octomvrie 1901 în co­muna Uimbay o esposiţie de vite îm -. preunată cu distribuire de premii în bani.

Esposiţia se va mărgini de. astă- dată la vite cornute cu escepţiunea caprelor. . ’ .. ... J ...

2. Esposiţia se va ţine în ziua amintită, începând dela 9 ore înainte de ameazi şi până la 1 oră după ameazi,

' când va urma premiarea.Esposiţia se va ţine pe looul numit

»Lunca din capul satului*. ' ,3. La esposiţie nu.se primeso decât

vitele locuitorilor din comuna Uimbay,, ; Chirpăr, Marpod, Săsăuş, Fofeldea, Hos- man, Ţichirideal, Nooriohiu, Alţîna şi Bendorf. . ^

Pentru vitele^aduse afară de^Ilim-,,, bav se cer paşapoarte în regulă,,,

Cerend, trebuinţa, proprietarii au să dovedească, că au ţinut înşişi. vitele în timp de */* de an cel puţin. ,

Oile trebue espuse în grupe de cel mai puţin 3 oapete; altoum nu se premiază.

4. Primirea vitelor în esposiţie se face prin comitetul aranjator local.oare va publica din parte-’şi disposiţiunile luate. — Comitetul poate refusa primi- rea, însă numai din oause bineou- ventate. ............ , V----' I'!.

P*g. 43.6

La fieoarea vită respective grupă de oi se alătură o tăbliţă sau bilet, cu-, prinzând numărul curent; etatea vitei^şi numele proprietarului. ^ Q »

5. Esponenţii surit îndatoraţi a purta înşişi grije de vitele lor şi a le dâhrana; trebuirioioasă. ^ : -

, 6. Se vor distribui ăpuăzeci-şi-nou^ de premii în . suma; totală.;de 200 -cor.i dăruite de comisiunea economică a, co* mitatului Sibiiu, şi anume se vor distri­bui următoarele premii: )

Grupa I. Bovine; de prăsilă (rassa indi-i ' genă şi străină).' ! > !-

a) tauri de 3—5 arii : i 1 premiu1 de 16 cor .;

b) vaoird e .3 —8 an i:. 1 premiu de12 cor., 2 premii de câte 1 0 cor,,' 1 pre­miu de 8 cor. şi 1 premiu de 6 cor.;

c) junei, junince şi ţăurenci, de 1—3 ani: 1 premiu de 10 cor., 2 premii de câte 8 coroane şi 2 premii de 6 cor.;

d) viţăi şi viţele de */«— 1 an: 1 premiu de 8 ooroarie, 2 premii de 6 cor. şi 2 de câte 2 cor. f

Grupa II. Oi de prăsilă. ? ; to) berbeci de 1—5 anii 1 premiu?

de 10 cor. şi 2 premii de câte 8 cor.;b) noatini din 1897: 1 premiu de 6

cor. şi 2 prtmii de câte 4 cor.; • <e) noatioe din 1897: 1 premiu de

6 cor., 2 premii de câte 4 cor. şi 1 pre­miu de 2 cor.; ,

d) oi de 1—5 ani: 1 premiu de 8 oor. şi 2 premii de câte 6 -oor.

II . PR E H IA R K A . !1. In scopul premierii, comitetul,

central al reuniunii agrioole a ales ju-, riul constătător din domnii: Demetriu Comşa, ca preşedinte al juriului; Dr. D. P. Barcianu, prof. sem., Pantaleon Lu- cuţa, căpitan ces. şi reg. în pens., Petru Ciora, funcţ. cons, Romul Simu, învăţ, pens., Victor Tordăşianu, referent cons.» Emil Verzariu, funoţ, Nicolae Moldovan, protopresbiter, Dioniaie Ganea, econom, ambii din Nocriohiu, Ioan Alexandru, pa­roch, Ioan Alexandru, primar comunal, Ioan Lazar, preşedintele însoţirii de ore-' dit sistem Râiffeisen şi Ioan Stăriuleţt nr. 53, econom, toţi din Ilimbav ; Âmbror siu Marcovici, paroch, Lazar Bonea, pro­prietar, ambii din Chirpâr ; Floriari B o­loga, paroch in M arpod; Ioan Popovioi, paroch şi George Bânda, econom şi arân- dator, ambii din Săsăuş ; Ioan Bonea, paroch şi Toma Maniu* econom şi arân- da tor, ambii din Fofeldea; Iosif Morariu, î paroch în Hosman; Ioan Tat, parooh şi Simeon Dragoman, învăţ, ambii din Ţi- chindeal; Ioan.Petrişor, parooh şi Zosim Ţiohindelean, înv. în pens., ambii din Alţîna şi Nicolaei Ga vrea, parooh în Bendorf. ;- Membrii absenţi sau Impede- oaţi dela! vot se > înlocuesc priri suplenţi.;

2. Nu este iertat a. funcţiona riiî> menea ca jur or, când este vorba* devitele proprii sau de ale rudeniilor maideaproape. ?,■, •,-; ->

3. Juriul ia în. primire lista gene­rală a vitelor; espuse, esaminează pe rînd şi. cu deosebită .luare aminte fieoare vită , şi apoi se consultă asupra premierii, în-:7 grijindu-se ca publicul şi esponenţii, să nu. înriureasoă câtuşi mai puţin asupra hotărîrilor de luat. V (î , 4. în şedinţa; oe . urmează esami- nării vitelor, membrii juriului se epa-

FOAIA POPORUIi ja i Nr. 87

sultă din nou şi se pronunţă, dovedind îndreptăţirea propunerilor şi apoi hotă- rîndj cu majoritate absolută s de ; voturi. .... Preşedintele votează întotdeauna.

La cas .de,.voturi; egale decide soartea.Asupra fiecărei premieri se votează

deosebit. Ie5. Esponenţii de premiat se petrec

în o listă separată oare, odată stabilită, sesu b scr ie : depreşed in te şi secretar, precum şi .de alţi dpi membri ai juriului.

uî 6. împărţirea premiilor urmează a se faoe în mod sărbătoresc, ţinendu-se mai ântâiu o vorbire în presenţa juriu­lui şi comitetului aranjator, a esponen- ţîlor şi publicului întrunit.' Esponenţii premiaţi adevereso pri­

mirea banilor prin subscrierea numeluiîn rubrica K »Adeveresc primireai r®tgulă a premiului*.

7. Secretarul juriului se însărci­nează a compune un raport special asu­pra esposiţiei şi premiilor. Raportul subscris de preşedintele şi seoretarul ju­riului se păstrează în arohiva reuniunii.

' ( Va urma). •

. . i.Pentru comercianţii de struguri«

Vestim prin aceasta pe cei intere­saţi, că la subscrisul birou al «Reuniunii române de agricultură din comitatul Si­biiului* se găseşte consemnarea mini­strului r. u. de agricultură despre spe- ciile de struguri puşi în venzare de proprietarii de vii din Ungaria. Con­semnarea — ce cuprinde şi preţul stru­gurilor — o poate lua în primire ori­cine doreşte.

Sibiiu, 13 Septemvrie m 1901. Comitetul central al «Reuniunii române

de agricultură din comitatul Sibiiu*.Demetriu Comşa,

preşedinte.Victor Tordăşianu?

secretar.

■ - v , - . ; ' n / v ; . -' Pentru m eseriaşii noştri .

îmi iau voe, a aduce la cunoştinţă publică, că la apelul subsemnatului, adre­sat meseriaşilor noştri in causa posturi­lor de măiestri la şcoalele de meserii din România, ’şi-au înaintat cereri 32 mese­riaşi, din cari 10 fauri, 8 cojocari, 3 ro­tari, 2 curelari, 2 lemnari, 2 pălărieri, 1 frângher, 1 olar, 1 lăcătar, 1 ciobotar şi 1 ţesătoare.

Cererile însoţite de buletinele de înscriere; le-am espedat cu data de as­tă zi domnului Georije Hasu, inspector ăl înveţămentului industrial, în Bucureşti» strada Dionisie 19. Cei interesaţi sunt rugaţi oa în această afacere să se adreseze de-a dreptul .aoum amintitului inspeotor industrial sau adresându-’mi-se mie să binevoiasoă a alătura; la * scrisorile lor ; cel puţin câte o maroă poştală da10 : bani. ^ ... ......

Sibiiu, 15 Septemvrie n. 1901. r■■■y-, Victor TordăşianUţ

1 ‘ 1 ipresldentul >Reunlanii sodalilor '• români din Sibiiu*.

Nr. 37 F O A I Â P O P O R U L U I Pag. 437

irea şi "' Vinul eBte GBpuB Ia d mulţime' de

boale, care pot fi !ns8 înlăturate, dacă dăm după ele chiar delâ: început' şi mai cu'keâmă dacă le dăm toate îngrijirile, pe care le cundâştem din păţania altora şi din cele-ce ni-le spun oamenii învfiţaţi.'

Cele mai însemnate îngrijiri pentru vinul, ce fee ţine în piVniţă, ,sunt umple­rea butoâielor, pritocitul şi cleitul.

Umplerea butoaielor, Toţii viierii ştiu din practică, că ‘ vinul ;pus'. în bu­toaie scade. Această. scădere este destul de mare. Trebue câ butoiul sfi-*! ţinem totdeauna plin, umplendu-’l din timp.în timp cu un vin ia.^el cu acela din bu- toiu. — Lăsând sfi, scadă vinul, ‘ fără a umple butoaiele, suprafaţa Iui vine în atingere "cu aerul, se acopere de o pânză tom ată din nişte ciuperci foarte mici, cari arzând alcoolul de vin, acesta îşi perde gustul şi se oţfiteşte. ‘

Umplerea butoaielor trebue făcută. cât mai des. — Toamna după-ce punem vinul in butoaie, când .ferberea a înce*. tat cu desfivîrşire, aşa că nu mai ese ga zurj, trebue început cu umplerea bu­toaielor. — La început lucrare a se face din 2 în 2 zile, ? apoi la fiecare sfiptfi- mână, şi în fine Ia fiecare iunăv în tim­pul verii, când evaporaţiunea. Tinului e , mai mare, umplerea se face mai des,.

Este foarte important,de-a nu umple butoaiele decât, cu un vin asemenea ace­lui din butoaie, sau cel puţin cu un vin de calitate bună,4.fără urmă de boală. — Calitatea” vinuluij’ pe oare ii folosim., la ; umplut este atât de importantă, , înoât viierii: mai bine. sfi ,facă umplerea cu apă amestecată cşu .spirt curat, f. decât sfi; c> - Iacă cu un vin prost sau; bolnav, , căoi estş "destul .ca acest vin’ sfi aibă un ger- mene de boală -pentru, a strica tot vinu l.;

Umplerea se face turnând vinul cuo pâlnie (tolcer, t r i f t ^ p e j vrana lîuto-, iului. pentru -a nu turbura, yinul ; sau pentru a nu-’l agita prea mult ne g, ser- - vim de o pâlnie, al cărei v îrf este strîmb sau aV cărei'v îrf este îţrovfizut cu mai.; multe găuri

„ T e r a n î i n o s ţ r i u.77 * '*• • •; ;• ..........

__ Piesă poporalâ în 3 acte »—■ de ' :

1 Macbvlţfteanu. , j'^.

Timpul: cel de fată. Locul:o comună română.Persoanele.: vţ

Traian, ţăran, , . , ; , T°*3a> î6raP avuV

Lenuţa, soţia lu î,r >» . . .tJ-Eva, văduvă bătrână,

Anica, nepoata ei,. :A^ ''Moise, ;

Costicăi\xmey : \ ■ ■ "Sara. •■*•••: '•

Coriolan, învăţător,

.i; i Ţe ran i , ftrarice, eto.

Re^reşntil o oasă' ţărănească.

■ -ţ. Scena I.k,V.'V ’ ■ -■* 'i ■■i;:-' c TYaiati, lom a apoi Lenuţa.-

Traian (singur îa masă cetind în ziar, apoi lăsându-’l din mână). Nu, nu se poate, trebue sfi lăsăm la o parte tot amarul şi sfi ne punem de nou pe lu­cru. .. Mai fiecare numfir a r acestui ziar

, In unele părţi şi mai cu seamă când nu avem un vin bun se poate face um-

. pierea cu petri. Cu aceasta nu stricăm5 nimic yjnuluj, . Singura,grije ce trebue j sfi avem.este ca petrile sfi fie curate şi silicioâse (cvarţ, bicaş); sfi nu întrebuin- ţăm petri văroase,căoi aoestea pot

, schimba foarte mult composiţiunea vi- nului.

? Pritocitul. Când punem Ia început vinul în, butoaie, este o fluiditate tur*.

: bure, conţinând o cantitate însemnată de .materii solide, care constitue drojdia.,— ,i Aceste1 materii în virtutea densităţii lor se depun încetul cu încetul la fundul

•vasului, constituind, drojdia groasă, a -cărei cantitate depinde de varietatea de ; struguri, de an, şi de condiţiunile de -• vinificaţie; — îndată-ce vinul este destul '• de limpede, trebue separat de drojdii sau( răvăcindu-’l, sau pritocindu-’l. „

.j.-î Pritocitul e ou atâte mai de lipsă, pentru-căf vinul,: chiar de-ar proveni din

[struguri cu totul sănfitoşi conţine fe r - -■ menţi de boale. — Marele Pasteur în stu­diul seu asupra vinurilor spune:,»Vinul

.conţine el însuşi germenele strioării sale de mai târziu, care germeni se vor înmulţi îndată-ce condiţiunile de desvoltare le

’ vor fi favorabile?. — Aceşti.fermenţi se »strîng în drojdie şi prin urmare se în­ţelege u ş o r importanţa pritocitului mâi cu seâmă' pentru vinurile nu tocmai prea bune. f ■ '• ::i'‘ r- ' ,t'\

' Pritocitul când se face la un vin limpezit,'care'nu mai dă nici un semn de ferbere; este adese-ori de ajuns p>en- trU a păzi' vinul de ori-ce boală.< După primul pritocit, vinul se tur- bură din nou, de aceea se pritoceşte

■a doua-oara şi une-ori chiar şi a ireia- oară în cursul primului an. f Este bine de-a nu no apuca de pritocit, decât după-ce au trecut frigurile. , mari de iarnă alegând un timp uscat.. ,;

‘vu Pritocitul trebue făcut în butoaie ’cu desfiyîrşire curate şi afumate cu • puţină pucioasă, r— - Pritocitul : se - face - în mod deosebit în diferite ţări şi chiar ; în aceeaşi, ţeară se deosebeşte. ■ - s _' a ) pritocitul cu sifonul. Vinul poate fi mutat cu ajutorul unui sifon, într'un alt vas pus mai jos. Acest mod este simplu, el nu espune- vinul atingerii

aduce câte o ş t ire îmbucurătoare, când !d e s p re o comună,'când despre alta..,., într’un loc,se. înfiinţează un consorţiu, într’aitul o bibliotecă poporală, în al treilea o societate de lectură, o reuniune de înmormântare,....... în comune mai^mari casse de . păstrare, «pre a învăţa poporul la cruţarea banilor şi spre a-’l scoate .din inânile căm ătarilor..... nu­mai în comuna noastră nu io face,ni-, mic (plin de neastîmpSr se plimbă în sus şi în jo s ).. : Nu se poate face, căci pururea sâ găsesc oameni mici de su­flet, cari împedecă ori-ce lucrare ce se întreprinde. în folosul poporului...I De doufi-ori am încorcat sfi facem un mic început a l; unui consorţiu de consum, oa. cu timpul sfi putem scăpa poporul din mânile lipitorilor, cari s’au încuibat în această, comună, dar’ n’am isbUtit. . . .Ba ce e mâi mult pe preo­tul, oare era în fruntea lucrării noastre ’l-au furat, 'i*au aprins şura, ’l-au vătă­mat cu fapta şi cu vorba, aşa câ pâ-

cu' aerul, permite a se pritooî aproape tot vinul, Insfi este puţin practic, fiindcă între cele.2 vase trebue sfi fie o deose-

. bir.e de suprafaţă, pe care nu o putem< avfi totdeauna; - . i b)' pritocitul la aer. E metodul cel mai Bimplu şi cel mai obicinuit. La vasul de pritocit puţin mai sus de su-

, prafaţa . drojdi Be pune o pipă, pe unde ' se lasă să curgă vinul în hârdău şi de : aioi se toarnă în alt butoiu pe vrană cuo pâlnie. Vinul pritocit astfel vine foarte

t mult,în contact cu aerul:o) pritocitul,cu pompa. Pompa se

întrebuinţează în pivniţele mari când ; avorn de pritocit vase mari. Pompa aBpi- rantă-reepingfitoare ia vinul dintr’un va* şi îl duce direct în celalalt. Acest aparat aduce mari servioii ori de câte-ori avem de transversat vin. ,

, Prin pritociri ohiar repetate nu se ‘ limpezeşte vinul totdeauna cum ie cade, mai,ou seamă daoă n’au fost eliminaţi

; toţi germenii de boală. în asemenea ; oasuri trebue sfi cleim vinul. Materiile . întrebuinţate sunt albuşul d e , ou, sân­gele, laptele, gelatina. , „ R . a .“

Deosebitele specii de gunoiu.. (Urm are şi fine). .

Platforma trebue făcută într’un loc cam gropănos, ca sfi nu se poată scurge mustul, de gunoiu prin curte. In gos­podăriile mai bine întocmite, lângă plat­formă se mai află îndeobşte şi o fân­tână pentru sourgerea mustului, din leare se aruncă apoi cu o pumpă în toată sfiptfimâna de doufi-ori mustul pe

'gunoiu deasupra, ca acesta sfi nu mu- cezească. : ^

- Pe timpul de vară, când vitele ■unt la păşune, platforma trebue udată, în lipsa mustului şi numai cu apă de ploaie sau.din fântână. Când gunoiul are umezeală destulă, atunci el în doufi luni e, pe deplin fermentat sau putrfizit.i Precum e felul pământului, aşa tre­bue sfi ’i-se pună şi gunoiul. Astfel în ^pământurile mai lutoase îndesate şi rfici, sa pune un gunoiu mai păios şi mai puţin dobit, oa dobirea lui sfi se mai poată continua şi în- acela," ear’ în cele

rintele îngrozit de atâta rfiutate cu greu va începe ceva de nou...,: Cu toate acestea am sfi mfi duc Ia dl învfiţător sfi-’l rog, ca amândoi sfi înoercăm a-’l îndupleca pe părintele, ca de nou sfi ne prindem de lucru, chiar d acă âm rfimânfi numai noi trei. î (îşi ia pălaria ca sfi plece).

Toma (întră): ’Mi-se pâre, că te pregăteşti de drum.

Traian: Chiar voiam sfi mfi duc la dl învăţător.

. Toma: Dar’ ce, nu oumva aveţi acolo earăşi vre-o şedinţă pentru con­sorţiul vostru, care de vre-o doi ani tot e vorba,să-’ l faceţi şi nu mai naşte? . ’Mi se pare,că o, sfi mor, fără...

Traian (întrerupându-’l ) ; Dacă la înfiinţarea consorţiului vor lucra şi ce­ialalţi ca d-ta, nene Tomo, atunci poţiavfi dreptate......

Toma :.. Ca-şi-când n ’ar putfi oo- muna noastră trăi făr’ de consorţiul vostru..... au trăit moşii şi strămoşii

Pag. 438 PO AI A, P O P O R U L U I Nr* 37

nSsipoase se duce un gunoiu'deplin dd-' bit, oare adecă. s8 se poată, mai iute descompune, şi întrupa,pământului;; Din • gunoiul transportat* pe agri,'-pământul foloseşte în-emul prim oam pe; jumătate, ‘ în al doilea un pătrar, ear' în’ cel ur-r; mător restul. După patru ani, nu se mai poate ved&. nici. o urmă de gunoiu pe agrii gunoiţi. • - , ' s "

Gunoiul provenit dela vitele cor-■ nute este mai apătos, mai rece şi se pu- trSzeşte mai încet, dar’ ţine .mai mult oa alte feluri de gunoiu. A c e la conţine cam 70—80 la sută apă şi câte 20-30% materie uscată. Calitatea sau bunătatea gunoiului atîrnă foarte mult şi dela nu­treţul, ce se dă vitelor. Astfel, dacă vi* ■ tele se nutresc ou ierburi şi lături, gu­noiul lor va fi mâi apătos. Gunoiul v i­telor se poate întrebuinţa une-ori deja: şi după două s8ptămârii;.v * ! ;

Gunoiul provenit dela cai nu este aşa! apătos, ca cel dela vitele cornute. Acela este şi mai uscat, căci conţine nu­mai câte 70—75% apă şi 25—30°/o. ma­terii uscate. De aceea se arde şi muce- zeşte el une ori în platformă, dacă nu se udă bărbăteşte cu must de gunoiu sau în lipsa acestuia şi ■ numai cu apă.

Gunoiul do oal este şi mai cald oa al vitelor cornute, dar’ nu ţine timp aşa îndelungat pe agri, ci se pulverisează şi descompune curend. E l e mai de re­comandat înpămonturile răoi şi greoaie. Gunoiul de cal este mai bun atunci, dacă se poate amesteca, când se pune în plat* fbrmă cu de al v ite lo r ' cornute. Guno- s iul proaspăt de c il se întrebuinţează ? une-ori şi de cătră grădinari: în răsad- • niţe, pentru - creşterea legumilor tim­purii. .. . ' . , .?■ '

Gunoiul provenit dela oi este şi mâi sec şi mai uscat, oa cel de ' oal, fiindcă între toate animalele oaia bea cea mai puţină apă. Gunoiul dela oi conţine cam jumetate apă, şi .jumătate materie us- ’ cată. Acela nu se prea adună, oa al ce­lorlalte animale: de casă în platformă, - ci se lasă mai ou seamă aşa împrăştiat pe locul unde dorm oile în ţarcuri sau c o ş a r e . i -r'-:,;-- :

Gunoiul sau găinaţul pasărilor de casă încă este de un folos nepreţuit

noştri şi am trăit noi făr’ de el, o se tră - ' ească şi copiii noştri.;. ; ; i ; i

Traian: ’Ţi-e uşor d-tale, că-’ţi sunt hambarele pline de grâu şi de cucuruz, dar’ nu vorbesc aşa aceia, la care să­răcia bate la uşă. .. (

Toma (ironic): ..Ei vezi, şi consorr ţiul vostru o sfi-’i facă bogaţi.. . să lu- cre aşa cum am . lucrat eu, atunoi sevor scăpa de sărăcie, ha, ha, ha, (rîde), pre­cum se, vede şi tu crezi tot ce-’ţi spune popa sau dascălul... - +

Traian (întrerupendu-i); Lasă-m8, nene Tomo, ou lucratul d-tale, ştiu eu şi ştie toată lumea oum ai lucrat d-ta.;.,

Toma: E i ce, ba o s8-’i port "eu grija săracului.’. . s& 'mi-o poarte el mie, oăoi el trăeşte dela mine, nu eu dela el...

î ZVatan: jjioi nu te-a pus nime pe d-ta să-’i porţi grija lui, dar’ cei puţin s8 nu împedeoi pe aceia, oari buouros ■’ ar îngriji dacă n’ar fi oameni de pă- nura d-tale:.. ’

'"pehtru ’ecohomie, de oare-ce acela con­ţine până la 9% azot şi câte '6% acid foiforic. De aceea se şi recomandă mai

; ou seamă la cultura legumilor,’ âpbi; i a cânepă, M una-ori şi la buckte, după-ce s’au sămănat. Cu toate acestea la noi pe cele meii multe locuri nu se bagă în seamă acest folos, ci şib' lăsă de se perde aşa nefolosit, fără de nioi im scop practic.

' " în economiile mai man se mai, îujI trebuinţează încă şi escremeritele'ome- f " neşti ca. gunoiu, apoi compostul, care se : compune din tot felul de rămăşiţe^ ce.' se produc în economie, precum: per, lână, paie; unghii, oase, pleavă,’ buru­ieni, gunoiu din casă, corpuri de ani­male, cari nu au pierit de oare-care boală lipicioasă 'ş. â. Toate acestea; se J adunăîntr’o groapă, unde se 7udă din când îri când ou must de gunoiu, oa se se fermânte şi putrăzeaaoă, ear după un an, când este biner putrezit, se! în ­trebuinţează' apoijca şi celalalt: gunoiu pe agri şi fenaţe. :

;Gunoiul verde se produce prin se- mănarea unor plame cu foile mai dese şi late, preoum surit1: măzărichea, sper- gula, hirişca, rapiţă, ridichea ş. a., cari sa seariiSriă pe agri şi apoi când sunt crescute de ajuns, se întorc prin aratul cu plugul sub brazdă ca şi miriştea.’

Acestea sunt deosebitele specii de,-, gunoiu provenite dela animalele de casă, şi anumite plante, cari>;se mai, numeso şi gunoaie absolute, fiindcă conţin mal toate materiile de lipsă pentru nutrirea plantelor, pe când cele relative sau mă­iestrite, cari se vând în oomeroiu, pre­cum siint: salitra de Chili, de Peru, . guano, gunoiul de peşt», de lilieci, sgura de fer a lui Toni as, cenuşa ş. a., conţin numai câte o parte mai mică a materiilor, cu cari acelea se nutresc. De aceea şi vedem, că cele dintâiu (abso­lute) se şi bucură de o îmbrăţişare* mai mare in ’ economia câmpului, caicele din urmă (relative), cari bri-şi-cât de bune ar fi, totuşi trebue să se cumpere cu bani, de cari .economul de regulă -nu prea dispune, , -i : ; Ioan «eergesc ii.

" ’ Toma (su păra t)O am en i H e pă- ’ nura mea?!!, dar’ bine, tu eşti dini altă*: pănură... . ■ ■ J

Traian: Nu vreau se te supăr, nene ; Tomo, dar’ de ai ave numai o picătură * de iubire în inimă peniru naţia noa­stră, ai merge acum • cu mine la dl în­văţător, s8 ,rie efătiiirn cum şi ce să lu­crăm, ca să vederii consorţiul odată gata ; Toma (bătâridu-se pe foaie r îd e ): Ha, ha, ha, am eu destulă, iubire . pen­tru mine, ce să-’mi mai bat capul ou na­ţia- • • • ţ,. Fiecare să . grije ’ască de capul seu... eu aşa zic; şi s8,lucre cum am lucrat eu... atunoi n’are se-;i fie frică de lipitorile satului.. . . nici n’are lipsă de ’ consorţiu v o s t r u . ~ J “i 1 raian: V orbeşti oa de pe oarte, (ironic) pScât, oă nu te-ai făout vre'-uri’ ‘ fiscal ceva.:. Dar’ acum lasă toate i ao parte şi in8 însoţeşte (pleacă ambii). ! ? Lenuţa (în acelaşi’ moment in­trând, cătră Traian); SS nu întârzii mult, Traiane.. / r-:' • y;K

; Prăsirea galiţelor.JFăşawii.ij y ! ,;it ']

(Urmare şi fine).

Fasanii meniţi pentru sporireă fa-i s aneriilor sălbatice, trebue ţi nuţi’ în \ iarna cea, dintâiu ;în fasaneria domestică• până .se întăresc pe deplin, ca apoi să poată suporta frigul cel mare. In luna lui . Fefyruaria şi pe | la începutul lui

■ Martie, adică pe timpul ouatului, fasaniii se aşează în fasaneria selbatioă.

’ fa s a n i i aurii, arginţjfi, cari se trag din China,- încă- se prăsesctîn.felul ară- l a i Fasâriul comun se,fpoâţe,; corci ou, găinile domestice, dând nişte pasSri, a căror carne este chiar aşa de gustoasă^, oa şi a fasanilor adeveraţi. Corciturile

| aceste sunt măi desvoltate ca fasanii şi [se plot ţine în curte ou celelalte galiţe» dar’ ,nu se mai înmulţesc. . y ! ^

“ îri Boemia şi Silesia - superioară," ouăle fasanilor din făsarierîile .libere se aduriă ou diligenţa şi nu se aşează sub găinile de fasan, sau sub găini pitice, ci numai sub curce.' Sub o curcă se pot pune iriai multe ouă, din cari inse curca turteşte foarte multe. Ispră- vindu-se clocitul, formează mai multe trupine,: cari se pun sub conducerea mai multor curce. In cele 8 zile dintâiu puii se ţin în coteţ şi li-se dă de mâncare ouă ferte tare mărunţite şi amestecate cu: un : aluat frământat din făină d e . grâu, după aceea se lasă pe o livadie espusă soarelui, pe care se face pentru fiecare trupină câte o închizăturăi de lemn, cari serveşte de sălaş peste noapte şi se închide seara! Mai târziu ameste* căni printre nutreţul de mai nainte şi ouă de furnici şi puţină sare. Pu ii; de fasani se dedau, ca isS se adune la sune­tul unui clopoţel la locul de mâncare, ear’ când cresb într’atâta, ca să poată sta noaptea pe rude, capătă numai de3-dri nutrement pe zi, caria are să con- stee jumătate din grâu, ear' ceealaltă jumătate diri orz. în luna lui Octomvrie devin puii de fasani aşa de mari, încât iarna următoare se pot dej a şi împuşca sau omorî oii beţe.

Fasanii, fiind încă ţineri, sfint eepuşi de multe-ori la deosebite boaie; anume nu le prieşte aerul umed, ourentul mare de aer său lipsa de insecţe. Mai mult

Scena I I . ^

* Lenuţa ^i Ănică. ■ !

Letiîifa (singură); Ferice de băr­baţi! . . . Lor le stă lumea deschisă, mai vîrtos de când au eşit atâtea gazete, apoi şi bărbaţii noştri s ’au făcut mai cărturari deoât cărturarii.. . . . . Traianiarnă' cu foaia ’n mână adoarme şi cu ea ’n mână se- scoală.. . Eu, eu de astă- dimineaţă ’mi-’s în.picioare.... Anica faoe -şi ea oât poate, dar’. . . a început, şi ei să-’i stee gândurile tot pe la juni. . . la fântână daoă os trimit, o aştept până ’mi-se ureşte, la Grec de se duoe, par’că se lipeşte acolo... Nu-’i vorbă, nu-’i ea de vină, ci Costică al e i , . .. O l cât de fericită ar fi mamă-să, de ar pute-o vedă acum... D-zeu s’o ierte,, căci «ouvântul din urmă l»a fo s t: >soră dragă, grijeşte de Anica mea* şi eu am grijit de ea ca :. de ophii-’mi din cap, dar’ ’ini-e teamă, căo va păţi cu Costică al ei, căci Traian riu vrea s8 ştie nimic de e l. . . ‘ ‘

Nr. 37 P O A I A P O P O R U L U I P&f- 439

sufere de , vermi de. maţe, cari ajungSn:, du-le în gât, îi îneacă. In contra, ace? stui morb se întrebuinţează aiul, pare, se ferbe în apă, ţurnându-o apoi în apa lor de beut, sau se îndeasă o bucăţică de aiu.prin gâtlejul puilor. Se poate! întrebuinţa cu suoces în contra acestui anorb, fiind la început, încă ceapa, meste­cată în aluatul ce li-’l dăm ca nutreţ. Se mai întrebuinţează5 în contra acestui morb şi afumatul cu tăbac, numai cât trebue b8 se întrebuinţeze cu mare grije, ca nu cumva e8 ee înece. Afumatul acesta se face astfel : ' puii bolnavi se aşează într'un" sicriu, în care se suflă fumul de pipă prin o gaură mică, până- când ecela se îngroaşe; dacă cumva vre-unul din pui ameţeşte, "s8 încetăm cu suflatul fumului, sau pe cei ameţiţi s8-’i scoatem: la aer liber, când apoi eară' îşi vin în fire. îteghianui.

Cartofi îndulciţi.De multe-ori observăm, că cartofii

păstraţi în pivniţă .sau la alt loc potrivit -devin dulci, dar rieplăouţi la mânoare. Până acum s*a ct-ezut, că îndulcirea aceasta e causată de degerarea cartofilor. După cercetările mai noue’ s’a do­ved it înse, că formarea de zăhar se întemplă şi la o temperatură, care trece peste punctul de îngheţare.

Cartofii îndulciţi se pot face eară gustoşi, dacă îi ţinem timp mai îndelungat la un loc mai cald (15° R.). Pentru «de-a preveni însă îndulcirea lor, se re­comandă următoarele;

1. Cartofii s8 fie păstraţi în piv­niţe sau în gropi, unde nu e cu putinţă -degerarea, r

2. Dacă totuşi degeră o parte din ei, aceştia s8 fie opăriţi şi apoi aşezaţi într’o groapă, în oare îi bătucim bine. In felul acesta obţinem un bun nutreţ.

3. în pivniţă sau în gropi se nu fie prea cald, căci se prea uscă cartofii.

4. Cartofii reservaţi pentru mân­care îi p ăstrăm la un loo cu o< tempe­ratură de 6—8° C. în caşul acesta! nu se îndulcesc.. ş i c

5. Cartofii înduloiţi îi ţinem vr’o8 zilC la o căldură de 20—30° C., când îşi perd gustul cel dulce.

Cartofii îndulciţi nu-’şi perd puterea de încolţire. în fabricarea spirtului sunt chiar dc preferit.; Ei pot fi- folo­siţi şi ca nutreţ.,....; ,, v t

Dela „Reuniunea română de agricultură din comitatul SibiiuVy

( Comitetul central al >Reuniiunii române de agricultură din comitatul Sibiiu» ’şi a ţinut Vineri seara (6 Sep­temvrie n. c.) prima şedinţă In localul, oe reuniunea 'l-a închiriat dela «Reuniu­nea sodalilor-români din Sibiiu*.. Şe­dinţa a, fost binş cercetată, asintând la ea presidentul D. Comşa, vicepreş. Dr.D. P. Baroianu, secretarul Victor Tor­dăşianu, membrii din comitet Pantaleon Lucuţa şi Romul Simu, oassarul P. Ciora şi controlorul Emil Verzariu (mem-, brii din comitet Dr. P. Şpan şi Dr. I. Stroia s’au îndepărtat din Sibiiu). In­tre obiectele de importanţă, asupra că­rora oomitetul a deliberat, se numără stabilirea programului esposiţiei de vite de prăsilă împreunată cu distribuire de premii în bani, ce se va aranja la 14/27 Ootomvrie c.,. în comuna Ilimbav. S’a luat la cunoştinţă tipărirea în 800 esem- plare a broşurei *Darea pe vinuri şi favorurile, ce le faoe legea în privinţa ei proprietarilor de vii*. Broşura se di- stribue în mod gratuit între membrii reuniunii, totodată proprietari de vii. Ea formează nr. 10 din biblioteca reuniunii. S’a luat mgsuri pentru tipărirea în .bro­şură a tractatului »Poveţe pentru ape* rarea împotriva gărgăriţelor, cari sfre­delesc mugurii*, cum şi pentru tradu­cerea în româneşte^ şi tipărirea opului de valoare capitală a lui Herman Otto şi întitulat: ^Paserile, Folosul şi pa­gubele ce ni-le fao ele«. Ca opul s8 fie cât se poate de folositor şi atrăgător — s’a hotărît a se cere clişeurile1 de lipsă pentru ilustrare dela înaltul minister, Prin acest op se dă în mâna. eoonomu- lui nostru un bun îndreptar ou privire la pasSrile folositoare şi cele păgubi­toare economilor noştri. Adunarea ge­nerală, căreia 'i se face raport despre activitatea reuniunii în 1900, preoum se ştie, o va ţinâ in comuna Aciliu. Pen- tru-oa raportul să se poată eştinde asu­pra tuturor lucrărilor îndeplinite de reu­niune şi de aşezSmintele alcătuite prin comune ' prin mijlocirea. Reuniunei — ' direoţiunile însoţirilor de credjt săteşti, ; ale tovărăşiilor agricole,. cari încă n’au înaintat comitetului rapoartele şi soco­telile lor pro 1900, sunt rugate din nou a-’şi aşterne rapoartele. Cu încassarea taxelor dela membrii pro 1901, preturile noastre au fost rugate a sta reuniuniişi de astă-dată întru, ajutor eto. etc.

r.'iL'

S F A T U R I..Chiminul (chimănul) e o plantă de

însemnătate în: economia* de vite. Să­mânţa coaptă e un mijloo bun pentru de-a îndrepta mistuirea rea la, vite. F6- nul din livezi bogate în chimin e foarte bun pentru vite şi oi şi contribue şi la înmulţirea laptelui. Daoă e printre tri­foiu şi chimin mult, vitele, cari mănâncă din el, nu se umflă aşa uşor. E deci bine a eămSna printre trifoiu şi chimin

Iepurii de casă so pot îngrăşa uşor cu ghindă, jir şi caBtane 6âlbatice.

Vacile, cari fată ănluia-oară, an de multe-ori una din ţîţele dinainte mai mică ca ceealaltă dând şi lapte mal pu­ţin. Singurul mijloo de-a îndrepta r8ul constă în aceea, că mulgem şi această ţlţă până la ultima picătură şi dăm vacii nutreţ bun.

Ca s8 nu le fie albinelor frig iarna e bine s8 aşezăm coşniţele sau dulapurile aproape unele de altele; ’ Printre ele punem paie. în zile calde din Septemvrie şi Octomvrie, când albinele mai Bboară, depărtăm puţin coşniţele unele de altele.

,.£>mulgend penele gâştelor şi ale raţelor nu este iertat a, le lăsa de tot goale. Smulgem penele de pe gât, spinare piept şi pântece, lăsând fulgii. Dacă se sbate gâscă la smuls sau strigă, e semn, că penele nu . s’au desvoltat pa deplin, trebue; deci s8 mai aşteptăm.

Un escelent mijloc contra bătătu­rilor (ochi de găină). 30 grame eollo- din se amestecă ;în sticlă bine astupată cu - 3 grame terpentin.. subţire şi 5 grame ?accid de salicil (din apoteeă).

, Din aceasta mixtură se unge bătă-! tura ou un penel, apoi se leagă cu pânză subţire. Opt zile se lasă aşa. La opt zile Be face o baie de picioare: şi bătă­tura se ia. >

Procedura se poate şi repeţi ; '

Anica (intrând): Mătuşă dragă, am gătat lucrul ce ’mi-’l-ai dat,- pot acum s8 m8 duc până la văruica 43ofi. ; T',.'; i j - i , j ,J "

Lenuţa: Poţi, dar’ ia şi, copiii cu tine, s8 nu rămână singuri.

Anica (cam încet).-; M8 tem oă.se vor bate cu ai lor ş i.. . : • -

: Lenuţa: Ş i.. . .ş i . . ia-'i numai şi grijeşte ca s8 nu se bată.. . apoi nu* ţi uita de casă.. .-(Anica ese, se uită pd fereastră şi vede pe baba E va: venind). ’Mi-se parecă mama’ Eva vine-la noi, cine ştie ce veste ne mai aduce..'.

(Va urma).

r La curtea boierului !Vîrnav, din Se- •cueni-Roman, se oploşise de multă vreme un băieţaş fiiu de spirit, care era foarte drag boierului şi-’l ţinea pe lângă sine.

Se gândi boierUl că n’ar fi rău, s5-'l dea la şcoală, s8 învSţe carte. Zis şi făcut. După-ce termină de învBţat sej hotărî boierul s8-’l facă popă în sat, la biserioâ' cea nouă, ce urma s8 se termine de curend, fiind făcută cu cheltuiala sa. Tinărul preot se purta bine şi era plă­cut boierului şi locuitorilor. într’o vreme Be răqpândi vestea, că popa e Ţigan. O a m e n ii se minunau mult de vestea asta şi se gândeau la pScatul lui D-zeu.» Cum, un Ţigan. s8 fie p opă? «, Se întrebară ce-’i de făcut? S8 hotărîră s8 spue şi boierului. , Se încruci şi boierul auzind că. el a făout popă. un Ţigan. Dar’ ni­menea nu era sigur, că popa era Ţigan. Urma s8-’l dovedească, .Boierul chemă la Bine pe 5 ţărani dintre cei fruntaşi, ca să se sfătuiască, ce-’i de făout. Ei ^u găsiră nioi un mijioc de îndreptare şi ziseră boierului,. s8-’l lase în pace.

.t După , aceasta bătrânul boier, tot gândindu-se la picatul seu că făcîi popă pe un Ţigan, cheamă, a lţi: 5 ţărani ,de

mijloo cu care -să se- sfătuiască. După aceea chemă 5 din cei codaşi şi le ceru sfatul, făgăduind s8-’ l îmbogăţească pe acel oe-’l va învăţa s8 dovedească, că popa e Ţigan. - Nimenea nu-’i putu da un sfat mai bun, ca cei fruntaşi; »să-l lase in pace*., Prin sat se afla şi un om fără capăt, un prieten al lui paharului, care se duse la boier şi-’i spuse, că e îl poate învăţa s6 dovedească, că popa e Ţigan. Sfătui pe boier s8 adune multă lu m e la curte şi când vor eşi cu toţii odată, boierul s8 strige: «măi Ţigane !* Dacă popa. va fi Ţigan, pe loc o. s8 bb întoaroă. Aşa şi făcu boieruL Când lumea toată eşia pe poartă, boierul str ig i odată tare »m8i Ţigane!* Popa pe loo se întoarse pe călcâie. Dovada era făoută. Boierul chemâ pe popa înapoi şi-’i spuse p8catul ce-’l făouse, cu ştiinţa sa, făc8ndu-'l popă, fapt oprit de canoanele bisericeşti, Popa mărturisi în adevfir că e Ţigan. Apoi prin mijlooirea boie­rului la episoop fu despochit; ear’ $ă-

Psg. 440 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

Ştirieeoriomiee.N o n ă şcoală do lăp tă r it înmul-

ţindu-se : sooie tăţile de lăptărit, ministrul < de agricultură • a hotărît să înfiinţeze o nouă şcoală de lăptărit în Kisbâr.; ĂceaBta se r a deschide la i Ianuarie 1902. Până acum mai sunt astfel de şcoala în * Goj dollo, Munoaci şiNagy-SzecseDy. Ni-a-.:u

> Condicuţa de serv ito r va trebui sg fie subscrisă de< aici înainta şi de servitoarea sau servitorul, care întrăra serviciu.

Nouă staţiune pentru mcarcatul v ite lo r s’a înfiinţat la Caţa, în comitatul Ternâvei-marir 5

ry; •'. • "ii? — “ v hiii-t - '■v •• • * '.f.; ?r';: Pensiune'm uncitorilor.;»Monitorul

oficial* ;<din Petersburg anunţă.că la; toate fabricile şi stabilimentele statului rusesc muncitorii; şi • membrii:; familiilor; au drept la pensiune. E “ speranţă, scă; şi întreprinderi private să urmeze acest® s e m p l u . ‘ * ^ ' V- 5 ?

- îm pădurirea Bărăganului. Direc­ţia serviciului pădurilor -din ministerul domeniilor, în România, va ; începe în toamna anului curent importante lucrări de împăduriri a mai multor terenuri din BărăgaD, căutându-.se mai ales a se con­stitui, în jurul tratelor, păduri de adăpost contra vânturilor^ care după-cum ee ştie suflă mare parte din an pe acea câmpie.

Cultivarea tu tunu lu i înpiom ânia. Direcţiunea regiei monopolului tutunu­rilor a î cerut dela: m inistrul‘- român ^dei- agricultură, se stîrpească mai multe pă­duri, pe locul cărora să se cultive tutu­nul în proporţii mai mari. De Oare-ce numitelepăduri sunt fără valoare şi nici > păşunea din' ele nu aduce vre-un folop, ' niînisteralîvăzând,' că’ ar fi mai avan ta j gioa a sâ «transforma' acele păduri în : pămerit cultivabil, a : a probat cererea regleu-J

Jişa B,i .;<•:? u: î(:-0 .“Tului;:,-; Mandate poştale galbine. începând

eu 1 Octomvrie n. a. c. se vor folosi şi pentru trimiterea -banilor în;-Austria şi Bosnia şi Herţegovina-mandatele poştale de coloare galbină. '

r

ranul c e l: fără căpătâi, ce ajutase pe boier iCu ;sfatuMiu tînţolit- deJboierişi ajunse unul. din îcei mai fruntaşi săteni. ■ Aşa îmi povestia moş Ioan Stâng pe prispa; eftsiir fn timp ce, apeleplo ii;se i scurgeam: ■pre paravan, arătându-’mi, că şi printre; oameni mititei se găsesc destui şi înţelepţi..

; iGrflj-U.-BJC Ei':feModistă şiteaM^ ‘ J ;• % '

3* O cucoană trecută de ' patruzeci d e 1 ani întră într’un magazin de mode ea*să vază o pălărie.

Pentru d-ta? — o ’n treabă moM dista. " t.u.l

1 Mario, du-te repede • de adu pă­lării pentru dame tinere şi arată-le d-nei/

: 1 Pălăria a ; fost cumpărată'; repede ’ §i fără tocmeală": v - 1 :'-

Recolta grâu lu i în Francia. După , >Bulletin des Halles«,;recolta grâului în

Francia se ridică în . anul acesta la 106,204.600 u Hectolitri pentru 6.800.576

( hectare sămănate. Faţă de recolta din I anul trecut, cea din 4901 presentă un ! minus de 3 milioane de hectolitri, în- î cifră rotundă; ;*! u, >• v .î -t*iiir*i + ? î<îi- >--s 1!"‘ * ■ ■■ 'ij ; .......

? Recolta cucuruzulu i în Rom ânia în' anul acesta va fi dintre 'cele mai bo­gate. V; "’/p Ploile sânt aproape netrebuincioase,

i căci porumbul ,acum arej nevoe de căi-,’ dură pentru coacere. ^

| :••• -i-'U !.ri '

; Iuţeala, trenului v: ? ! pe căile ferate.

î Acum 60 şi ceva de arii, când se : plănuia se se facă drum de fer într’un ţ stat mic german, consiliul ţării se; rosti ; contra,î între altele, pe temeiul, că din ; pricina iuţelii nebuneşti de cinci mile i; pe- ‘ciâş toţi călătorii; vor fi ori ucişi,, ori ar căpeta boale la creeri. _ ; :; Şi cinci mile pe cias e iuţeala unui;; tren de persoane, care se opreşte la f toate staţiile! ! ; x• ii, ; :Âcuma trenul de; Berlin-Hamburg şi cel nou, din acest an, trenul de lux

; Berlin-Lucerna, au pe loc drept iuţeala de1 90, de chilometri pe cias. . De obi-

; ceiu înse trenurile accelerate în Ger- ■ mania fac .70— 80 chilometri în timpul mersului, dar’ scăzând opriririle în gări

; rămâne de 60— 65 chilometri pe cias.Totuşi acuma trenurile germane se

• ved întrecute de cele franceze chiar.; Astfel expresul sud-francez (Paris-Bă- yoririe),.pe bucata Bordeaux-Dex, care e dreaptă,. face 94 dc chilometri pc .

- ciăş., în , Austria ;trenul de lux Viena-Karlsbad, deşi'merge destul prin ţeară

“muntdasă< şi deluroasă, totuşi cât pe ci îse ’l ajungă, ; tot aşa e şi cu toate Jcăile'ferate ce pleacă diri, Viena\ spre, nord ..rJVlav, însemnate sunt progresele ţfâcute, cel puţin pe întinderi- scurte/ în iSfâtele' Unite. Aşa pe-caleaj ferată Phila- - delphia and Reading fac'treriurile âcce- v

llerate, pe o câmpie niţel plecată, 140 ;de chilometri pe cias; în Ianuarie 1899

.„peL.iinia.Xhi.cago «a n d Norwestern.-.un. ţren-poşţă a făcut, ca încercare, bucata : dintre Arion şi Arcadia în 22 de ser cunde, deci cu iuţeală de 164 ,de chi-. lom eţri. pe cias. Acum câteva luni în Florida, depărtarea . între ,•> Fleming şi lacksonville,, un trenj alcătuit dintr’o Io- ; comotivă şi trei vagoane, a făcut-o în5 .minute, cu: iuţeală de 192 de chilo­metri pe ciaşiu, j ... ,

: Şi. ttoatej acestea cu locomotivă or- iîinară; ■>cu-aburL' u; A "Germania iuţeala cea mai mare,< până acum căpătată, a fost cea dintre Berlin-şi Halle, 110 chilometri pe cias. Încercarea făcută; în s Bavaria din stânga Rinului, acum câteva săptămâni, a dato iuţeală niţăl mai mare. -

S’ar pute deci1 c t i ' mijloacele în­trebuinţate 1 ajunge' până lâ 120 de dhi- lometri pe cias. ;

Âîtfel cu locomotivele electrice. Se cunoaşte planul inginerului Zipernowski pentru o cale ferată electrică între Viena şi Budapesta, complet lucrat, dar’ care

? nu s’a pus îri lucrare ’pentru-că nu e destulă circulaţie între aceste două ca -

’ pitale şi deci riu s ’ar pută scoate chel- tuelile. Depărtarea de 270 de chilo­metri între aceste două oraşie avea se/ fie străbătută’ în? 1 cias până lâ 1 şi urt sfert, deci cu iuţeală dela , 250— 300 ' chilometri pe cias. î ’ ;• .-si : i O'? .• ‘ ' ’ ■* ' '•

Linia - Berlin-Ham burg ar fi cea m aî potrivită pentru . asemenea linie ferată electrică. . S ’a şi publicat concurs _ pen­tru, cel-,-mai bun plan de drum de fer electric, care să r aibă iuţeală până . la

; 200 de chilometri: pe cias şi pe care: i să urmeze, repede unul după altul tre­

nuri. Drumul trebue se fie cu două rînduri de şini (pe unul vor merge dela

. Berlin la :Hamburg,. pe celalalt îndărăt). Iuţeala trebue să fie de cel puţin 200 de chilometri pe cias. Vara aceasta se vor şi face încercării cu locomotivele electrice.

Nu e îndoială că ise va reuşî, căci locomotivele electrice au o mulţime de

! superiorităţi faţă cu cele cu aburi, în- ; tre altele c ă ; li-se poate da putere ori­cât de mare prin sîrme aşezate sub şine ori deasupra. -

Pentru asemenea iuţeli trebue schim­bată forma locomotivelor şi a . v a g o a - "

; nelor. Aşa, locomotivele vor ave un■ piept ascuţit ca să spintece aerul, ear’ pe locomotivă şi pe vagoane nu va fi nimic care să mărească frecarea cu aerul. - ; :: - ■ ; ' -

ori-cine, că şinele de azi vor trebui lărgite pentru â ne feri de

Ş răsturnări la cârnituri, cari deasemenea vor fi pe cât se poate, părăsite sau cel puţin cu rază foarte mare. Şinele v o r :. fi mult mai solide^ şi în loc de-a fi’ prinse. de traverse ypr fi zidite * în m a-,

:siy , de ciment. Vagoanele etc. vor fi îm al mari ş i;. cu roate mult;; maiq înalte etc. Pe cât cu putinţă se v o r face dru­murile la acelaşi nivel şi vor trebui alt­fel de semnale automatice, pentru pri-

în sfîrşit omul va pute sbura cui iuţeala păsărilor după treburiler sale v a :pleca dimineaţa • din Berlin,'' va fi la Paris, îşi va face treburile, şi âeara se va înturna acasă. '

» -„„„ în .jurul, acestoc^trenuri.... v a . -su fla» vijelia cea mai îngrozitoare. 290 chim. pe.»Oră! : ;. _Ş = -,

! F E L U R I M I . ? e r ' f lu id .. Învăţaţii au, isbutit'

să comprimeze aerul aşa de tare, încât să devină curgăcios. O bucată de carne muiată în aer fluid se ' sparge,' căzând jos, ca sticla, ţ Ghiaţa, care; a - lost cu­fundată în astfel de aer, .taie ; sticla ca diamantul. Argintul, viu se face tare ca ferul, oţălul aşa se întăreşte in aerul fluid,. încât un drot de grosimea firului; de păr ,e mai puternic ca? un hurduzău.

•

Iub ileu l m aşinii de îm b lă tit Anu l acesta se împlinesc 100 de ani, de când s’a inventat unul din cele mai folositoare instrumente de.economie, maşină de îm­blătit Inventatorul ei a fost un Englez şi ea a’a folosit mai ântâiu pe m oşia. ducelui de Bedford.

Nr. 37 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 441

. P rinoipele Ferdinan d şi p rin ­cipesa M aria în horă ou poporul. Zilele treoute, principele moştenitor de tron Ferdinand şi principesa Maria ai României, au făout o preumblare la Broşteni, în Moldova, de unde s’au dus Ia Dorna. De acolo' s’ au reîntors ou plutele pa Bistriţa:f

După maeă s’au oprit in piaţă sa­tului, unde era adunat* poporul de acolo şi satele de prin" prejur la nedee maro.'O horă era întinsă. Principele gi prin­cipesa au privit cu mult intere» la joo,. i apoi, prinzendu-ae în horă, au jucat ou fetele şi flăcăii. Bucuria şi veselia poporului a fost mare.

Num iri. Dl Ioan Hăţegan, prot. gr.-cat. în D@rgeâ, a fost numit protopop la Cojoona. — Dl Aurel Pop, preot gr.- catolic în Ghiriş, a fost numit de Spiri­tual la institutul de coreoţiune diu Ăiud.

T îrgu l de ţeară din Sibiiu. Ma­rele tîrg de toamnă din Sibiiu s’a ţinut in zilele treoute fiind ceroetat de o mul­ţime de oameni. Cumpărările însă sunt în număr mai mia oa altă-dată. In tîr­gul de vite s’au vendut: 3321 de vite cor­nute (faţă da 4155 din anul treout), 563 ] de cai (600) şi 4037 de oi (6108).' Sâm­bătă a fost aşa numitul »tirg slobod* de 1 mărfuri, care asemenea a fost foarte freouentat. Numai jupânii gheşeftari ji­dani n’au prea putut faoe multe afaceri rentabile, avend ei sărbătoarea Anului- Nou, aşa oă au trebuit să-’şi închidă pră­văliile.

*

Fundaţiune nouă. D-nul Nioolau Tămaş, protopop onorar şi parooh gr.- catolio în Grind, a făout o fundaţiune de 14000 coroane în aoţii, ou scopul ca venitul anual, de 856 cor. să?’I folosească şooalele gr.-oat din Grind şi Straja, co­muna natală a fundatorului. Admini­strarea fundaţiunii a conorezut-o consi «torului din Blaj. v . .

*Sfinţire de biserica. La 27 Sept:

st. n. a. c. se va faoe sfinţirea bisericei gr.-or. rom. din Galaţi (lângă Făgăraş) de oătră I. P. S. S. Metropolitul Ioan Meţianu. — După sfinţire urmează ban­chet, ear’ seara petrecere ou dans. ;

A legere de profesori la Braşov. Săptămâna trecută s’a făout de cătră eforia şcoaielor medii gr.-or. din Braşov, alegerea profesorilor pentru noul an şcolar. Au fost aleşi vechii profesori suplenţi domnii Nicolae Sulioă, Marcu Jantea şi profesorul dela institutul teo­logic pedadogic din Arad d-nul Ioan Pelroviciu. . 1- - *

Atentate contra trenului. In Bănat s'au făout zilele treoute două atentate contra trenului. ‘ Unul_ s’a să- vîrşit pe hotarul comunei Vraniuţ, unde s ’au pus trei tălpi de stejar pe şini. Con­ducătorul maşinii a observat însă pri­mejdia şi călătorii au scăpat de o mare nenorooire. Criminalul a şi fost prins în persoana păzitorului de tren Csorgo Miklos, care «e află aoum în temniţa dela Biserica-albâ. A l doilea atentat s'a comis între Crasova şi Anina, unde au pus bucăţi de fer pe şini. Şi aioi « ’â putut înounjurâ o nenorooire, dar’ făcă- torul de rele nu e prins.

Peregrin i arşi. ;3 peregrini, oariae intoroeau dela Maria-Radna, au înop- tat Intr’o şură> pe pusta dela Kigy6s - (lângă Macea). Noaptea s’a aprins, din cause necunoscute, şura şi doi peregrini au ars sorum; ear’ u n u l abia va scăpa ou vieaţa.

' La concursul de stipendii pentru medici militari s’au înştiinţat 103 absol­venţi de gimnasiu, între oari 35 din Ungă1 ria ş l Transilvania. 55 au fost împărtăşiţi de stipendiu. :. : -

Un g ro f — cerşitor. Poliţia din Paris a prins zilele treoute un cerşitor de pe care curgeau zdrenţele. întrebat, oă cine este, a dovedit cu acte, oă e contele M. .A mai spus oă s’a săturat de vieaţa cu domnii oei mari, oari svlnt nişte jefuitori şi idioţi. In buzunarele lui s’au aflat mai multe hârtii de om iie de franci (lei). ■

*Balade alese. Sub numele acesta

a apărut o broşură de bilade. oulese de Ţeqdor Â. Bogdan din Bistriţa. Căr­ticica costă .20 bani şi se poate cumpăra:

f dela dînsul. : ; .

Luptă ou nrşii. Frigul, oare a domnit zilele acestea în munţii Bărgăului, a minat urşii la câmp. Ei vin fără teamă până în,. apropierea satelor. In hotarul comunei Leş au năvălit într’o turmă şi au răpit 24 de o i.; Proprietarul şi ou feciorul lui au încercat 'să alunge fiarăle, dar’ un urs» uriaş s’a aruncat asupra lor. Numai după o luptă grea le-a suoces să omoare pe urs. ,

Bani falşi. Prin Bănat eară au început să circule bani falşi de 1 florin, de 5 cor. şi de 20 bani. La tîrgul de vite din Sibiiu încă a fost prins un Săouiu cu 4 hârtii false de 10 fl.

■ *în g r ijir i pentru servitorim e. Mi­

nistrul de interne a dat ordinaţiune, oa în toate oraşele să se institue institute gratuite pentru mijlooirea de loouri ser- viţorimii, precum şi(gasile, unde servito- rimea fără stăpâni să se poată adăposti la nevoe. Astfel servitorimea în viitor va fi apărată de pungăşiile agenţilor.

• m _

înm orm ântată fâră preot. în Baoi-Topolea a murit nevasta unui croi­tor. CândVa căsătorit, n’a vr ’ut să meargă înaitea sfântului altar, oi numai la matriculantul civil. Preotul catolif, pe oare n’au vr’ut să-’l cunoască la că­sătorie, n’a luat parte nioi la înmormân­tare, nici clopotele nu a lăaat să se tragă.

■, La şcoala de cădeţi din Sibiiu au fost primiţi următorii tineri: Const. Strău- lea, Al. Stoica, St. Stroia, din Sibiiu, Eugen David din Sebeşul-săsesc, I. Cloaje din Boiţa (comit. Sibiiu), Ioan Muntean şi Ioan Vătăşan din Braşov. Ear’ în oursul pregătitor dela Marburg pentru perfecţionarea In limba germană: Al. Codarcea din Turda, Artur Domşa din Şeioa-mare (comit. Ternava-mare), Nio. Dordea din Vale (comit. Sibiiu), Traian Muţiu din Hălmagiu (comit Arad) şi Ştefan Pop din Uzin (comit. Treisoaune).

Apropierea alegerilor âu adus şi ceva bun pentru bieţii plătitori dedare, îndată după secere a fost dat ministrul de finanţe ordin, oa dările să se înoas- seze ou asprime. Aoum, oă se apropie alegerile, s’a dat oontra-ordin, că ori-ce esecuţie pentru dări să se amîne până după 15 Ootomvrie. Atunci va fi tre­cut adeoă tămbălăul alegerilor şi şi daoă alegătorii nu vor câştiga bani — de-ai lui Iuda,' bine înţeles, — cel puţin nu vor fi supăraţi pe ministru oând vorvota. ■ ■

# ’ ■; ~ i * ;Ucis de oai. Din Foeni ni-se scrie:

Un servitor din Foeni venind dela Cebza s’a suit la reîntoarcere. In oăruţa unor Evrei.< Spâriindu-se pe drum oaii, a voit să-’i opreassă, dar' a oăzut între pi- oioarele lor aşa oă ’l-au zdrobit de tot, ră­mânând mort.

’ Nou advocat. Dl Dr. George Adam anunţă, oă ’ şi-a deschis cancelaria ad- vocaţială în Timişoara-cetate, piaţa prin* ţul Eugen (Jen5 herozeg-tăr) nr. 3.

• t .■ . ‘ ' . i - ' • • *

In preajm a alegerilor. Nioi nu s’au început alegerile şi petrile au înce­put să sboare şi sâugele să curgă. Din Şomcula scrie o foaie ungurească, că deputatul liberal Bamberger B61a a plă­tit fieoărui alegător câte 30 oor. Din causa aceasta alegatorii Koşutişti s’au supărat şi au năvălit asupra celor Libe­rali. S’a încins o bătaie oa îatr’o lae şi fiindcă nioi gendarmii nu ’ i-au putut despărţi, au puşcat în grămadă. Doi oameni au căzut morţi.

în MerSny ’şi-a ţinut fostul depu­tat liberal Muanich darea de seamă în­aintea alegătorilor. La spartul ttrgului au năvălit alegători de-ai partidei po­porale asupra celor liberali şi ’j-au bătut măr. 3 persoane au fost rănite greu, 4 mai.uşor.

:In Budapesta s’a ţinut o adunare de oameni învăţaţi, între oari au fost şi mulţi străini Voind aoestia să faoăo preumblare până la o comună de lângă Pesta, au fost întimpinaţi pe drum de cete de băieţi, cari au înoeput să-’i bom­bardeze cu bolovani. Credeau adecă, oă sânt alegători din partida contrară. Un învăţat rus a fost şi rănit. Numai cu greu au putut faoe domnii Unguri pe cei străini, oari voiau să plece din Un­garia, ca să înţeleagă, oă aşa e obiceiul în ţeara noastră la alegeri.

Şi tot se mai găseso Români, cari merg la a legeri!

La fondu l de 20 bani întemeiat de ^Reuniunea sodalilor români din Si­biiu* pentru acuirarea unei oase ou hală de vânzare pe seama meseriaşilor ro­mâni din Sibiiu, au contribuit următorii: Dionisie Pop Mărginean, parooh în Aţin- tiş (tractul Turdei) pentru sine şi pentru nepoţii sei Candin şi Dionisie Mărginean, şcolari în Ludoşul-murăşan 1 oor.; Ni­colae Savu, paroch în Răchita, pentru sine, pentru soţia sa Ana şi fiii sei Ilie şi Ioan 1 oor.; Gerasim Nariţă, parooh în Sohodol-Poiană (tractul Câmpeni), pentru sine, pentru soţia sa presbitera Elisaveta şi fiii sei Romul, Gerasim, Pom­piliu şi Remus Nariţă 2 oor.

*Esamenele candidaţilor de în vă ­

ţă tori Consistorul archidiecesan a oon- oes un termin estraordinar de esamene de cualifioaţiune pe 28 Dec. a. o.

La aoeste esamene sânt de a se ob­serva întru toate disposiţiunile din re­gulamentul pentru facerea esamenulut de cualifioaţiune învăţătorească la in­stitutul pedagogic al archidieoesei gr.-or. române din Transilvania.

Se observă, că la acest termin pot face esamen de emendare şi acei candidaţi, oari au fost respinşi din 1 sau 2 obiecta la esamenul din Iunie a. c.

Cererile pentru admitere la esame­nul acesta, instruite cu toate dooumen- tele reoerute şi în* original aduse, au b8 fie înaintate până inolusive 30 Noemvrie a. c. st. v..

A l 11-lea! Zilele aoestea s’a solvit din partea „Reuniunii române de în ­mormântare din Sibiiua economului Ioan Florea din Sibiiu ajutorul statutar pen­tru decedata sa soţie Maria Florea n.' Boariu, fost membru al numitei reuniunL Aoesta este al 11-lea oas de moarte în sinul reuniunii.

•Jidanii şi anarohismul., In Lon­

dra trăesc .la vre-o 1500 de anarchişti. Intre oari două treimi sdnt Jidani. Pesta tot a’a constatat, oă In toate oentrel« anarchiştilor o parte însemnată a lor c compusă din fiii lui IsraiL

M iş c a re a n o ta r ilo r . Notarii comunali ţi ceronali din Arderi au ţi­nut la 8 1, o. în M.-Oşorheiu un congres, eu scop de a stărui pentru îmbunătăţi­rea «tării lor. La congres au luat parte notarii din 13 comitate ardelene, în nu­măr de vre-o 150, între cari şi Români.

Congresul a decis să ceară dela guvern împlinirea următoarelor pre­tenţii:

' 1. Pe lângă fiecare n o ta r comunal şi cercual să se sistemiseze post de subnotar provăzut cn 800 cor. plată anuală şi 200 cor. bani de cuartir.

2 . Leafa fiecărui n o ta r com unal şi cer­cual să se întregească până la 1600 cor. sol- vibile de cătră erar.

3. L a pensionări se se primească şi statorească timpul de serviciu de 35 ani. —

4. Dreptul de am endare cu bani — asem enea drepturile de am endare arătate în art. de lege XVI. ex 1894 şi X L IV . ex 1883, precum şi cele stabilite pe seam a scaunelor orfanale în singuraticele sta tu te comitatense, se se sisteze.

5. Se se a coarde şi notarilor comu­nali şi cercuali şi subnotarilor dreptul de a p u tă călători cu preţul de jum ăta te pe tren şi deplină scutire de vamă.

6. Toate aceste se în tre în vigoare deja în anul 1902.

. . • ‘ • *TR IR IiA -AM AN ŢÂ . Z ia ra l >Secolo< e

in form at din Berlin, eft bărbaţii de stat ai deriunnlei, Ita lie i şl Austro-Ungarlei se vor întruni pe la finea la i Octomvrie în Veneţia, pentrn a discuta chestiile privi­toare In tripln-alianţă.

, • j ♦ - r - ; , • ; 'în trun irea funcţionarilor de

bănci. In urma: unei informaţii am icris şi noi despre acţiunea ce au por­nit-o funcţionarii băncilor române, în "rederea formării unei reuniuni. Apelul oe s’a trimis tuturor funcţionarilor de bănci a avut resultat favorabil. S’a hotărît convocarea întrunirii la Cluj, pe ziua de 18 1. c. Scopul acestei întruniri este de-a discuta 8supra mijloacelor mai nimerite, pentru promovarea intereselor funcţionarilor, ca aceştia presentându-se sa o corporaţiune solidară să poată lucra mal cu suoces. pe terenul economiei naţionale. Se va discuta şiohestiunea asigurării viitorului funcţionarilor (cre­area unui fond de pensii). Desideratele; vor fi cuprinse într’un memorand, care ee va Înainta congresului delegaţilor ^directorilor) ee se. va ţine în ziua de 20 Septemvrie.

Cununie Ni-se scrie din B la j: Aici « ’a sărbat o frumoasă cununie, Du­minecă, în 8 Septemvrie c.,: la orele 5 p~ m. în biserica catedrală. S’a cunu­nat d-şoara Luereţia Bunea cu dl Iacob Domşa, teolog absolut. Naşi au fost Re v. Domn canonio Dr. Vas. Hossu cu mama dînsului, văduva protopopeasă Hossu dl Aurel Domşa, red. »Unirii« cu doamna; preot cununător a fost dl G. Bărbat, prot. Blajului. Splendoarea actului cununiei a ridicat-o presenţa unui foarte mare numer de public di­stins. După cununie a’a dat un splen­did Ospăţ, Ia care a luat parte elita so­cietăţii noastre, între care o frumoasă cunună, de dame. S’au ţinut mai multe ■ ioâste şi s'a petrecut în .veselie până în­spre dimineaţă.

. • . . . . . . . . . . . K - •

în ecat Luca ŞSlăgean din Borgo- Prund, mergând la tîrgul din Dorna, a vrut sS-'şi adape caii. Plecându-se pe«te fântână, ’i-a căzut pălăria de pe cap. E l a dat iute să o, prindă, ’şi-a perdut înse echilibrul şi a căzut în fântână, unde s’a înecat.V ‘

Fag. 442 F O A I A P O P O R U L U I

Copii la m iliţie. In Laibach s’a presentat săptămâna trecută în cance­laria regimentului o femeie ou o droaie de copii. » ’Mi-aţi luat bărbatul la miliţie, aoum daţi de mâncare la copîic, zise nevasta şi eşi, lăsând copiii acolo. P o ­liţia s’a grăbit îns6 s8-’i aducă eară a'caaă.

Omor. Din Sarcea (comit. Toron- tal) primim ştirea, că Andreiu Albu a să­rit în d ru m asupra lui Petru Jivoiu, pe oare Jl-a ucis cu câteva1 împunsături de cuţit. Albu spune, - că pricina e muierea.

D in Am erica. Precum ştiu ceti­torii noştri, mulţi Români nScăjiţi s’au dus Ia America, unde în 2—3 ani mun­cind din greu se silesc s8-’şi adune vre-o doi bani, ca s8 mai scape de cele neoa- zuri de acasă. Unii isbutesc, alţii se prăpădesc pe acolo. Mulţi dintre ei, oa să-şi mai potoleasoă dorul de casă şi oa sd ştie ce se petrece în patrie, ’şi-au abonat »Foaia Poporului<. Unul dintre abonenţii noştri, Pavel Borzea din'Vi-, ştea-de-jos, care petrece acum în Cleve- land, statul Ohio, ne sorie o epistolă mai lungă despre traiul de acolo, din bare comunicăm următoarele:

»Cât priveşte pe Românii noştri de : aici, cari sunt la vre-o 5— 600 în acest

oraş mare lucrând la diferite fabrici ca ajutor, pot se zio că sunt bine văzuţi pentru diligenţă, dar’ ’ pentru necunoa­şterea limbji engleze şi germane sunt îngreuiaţi, căci Românii nu vin oa emi­granţi pe vieaţă, ci numai ca s8 facă ceva s8 se ajute la lipsele lor. acasă.

Şi pentru aceea nu se fao proprie­tari aioi şi nioi societăţi spre a se putea ajuta în caşuri de morb, nici drepturi de cetăţean nu cer şi de aceea nu sunt cunoscuţi în cercuri mai la rg i; oăoi Ro­mânul ţine mult la puţinul lui de acasă şi nu se desparte uşor de neamul lui.

Lucrurile mbrg bine cu fabricile, greve nu prea sunt, plata.e dela cel mai puţin 1 dolar 25 cenţi în sus pe 10 ore căci aicia plata se fixează pe cias, nu pe zic.

— La ce nenorociri sunt îns8 es- puşi, se vede din o scrisoare trimisă de un Sas tot din Cleveland. Oraşul ace­sta face un tunel pe sub păment, prin care vrea s8 aducă apă din lacul Erie. La tunelul acesta lucră şi mulţi Saşi de-ai noştri, duşi şi ei la America tot din causa năcazurilor de acasă. Cum sunt departe de oraş, durmiau in tunel. In- tr’o noapte s’a escat un foc în tunel; 5 lucrători au ars scrum, mai mulţi s’au înăduşit, alţii s’au înecat în lac. Intre cei arşi a fost un Sighişorean, după care a rămas o veduvă cu 6 copîi şi unul din Hundorf, după care rămân patru copîi. La 8 zile după aoeastă nenorocire s’ a mai aprins un tunel, în care eară s’au prăpădit mulţi.

Un funcţionâr din Washington a furat 672 mii coroane, cu cari a fugit în Europa. Până acum fugeau hoţii no­ştri Ia ..'America, acum se vede, oă Ame­ricanii vreau să ni-’i dee pe ai lor nouă.

Căsătorie pentru bani. Un ne­gustor din Dej avea să se logodească cu fata unui negustor din Cluj, care ’i-a promis ca zestre 4000 fl. Logodnicul s’a presentat cu familia lui, când era îns8 să-’i dee banii, tatăl fetei îi spune, că nu are făr’ 3000 fl. Mama1 logodnicului s’a rostit număi decât, că nu permite fiiului ei «6 se însoare şi aşa pentru 1000 fl. a rămas tot lucrul baltă. Poate oă spre norocul fetei.

Dragoste de mamă. Nevasta unui negustor din Braşov « ’a sinucis zilele ' trecute de aup6rare, că ’i-a murit al treilea şi ultimul ei copil. Ea era numai de 31 ani. ;y : - ,

•

Nr. 37

N u ve jucaţi cu arm a ! Ţăranul Ştefan Bodo voia «ă-’şi achimbe revol­verul cu al vecinului «eu, Andreiu Mig. Pe când povestiau despre asta, nevasta lui Mig a luat unul dintre revolvere — din întâmplare era încărcat — şi sucindu-’î în dreapta şi în stânga, revolverul se slobozi chiar în bărbatul ei. Aoesta a. rămas mort.

Ucis pentru o prună. Din Rima- Sombat se sorie, oă mergând un infan­terist într’o grădină ou pruni, proprie­tarul atâta s’a înfuriat, încât luând o coasă ’i-a tăiat gâtul nefericitului sol­dat,,oare a rămas mort pe loc. UcigaşuE a fost întemniţat.

D in Cut ni-se sorie: La noi încă; nu s’au început prelegerile Ia şcoala con­fesională, la care funcţionează doi în- v8ţători cu salarul anual de câte 700 coroane unul.

; tn Cut dela 1870 şi până la pen­sionarea învăţătorului celui vechiu tot­deauna se începea şooala cu 1 Septem­vrie o. n., deşi învăţătorii de atunci ambii aveau plată de 600 bor. Ceştii tineri încep totdeauna mai târzîu şi finesc mai curând. Cine e oausa la toate acestea ?

Cei chemaţi foarte puţin se inte­resează de şooală şi biserică.

în grădina şooalei păşunează cai şi viţSi, banii discului şi ai stranelor nioi nu s’au depus la vre-o bancă, aşa. că stau nefructificaţi. Semne triste!

Un călător.

Din resboiu l cu Pru şii (1866). A r­chiducele losif, comandantul suprem al

# honvezilor şi marele prieten al Ţigani­lor, povesteşte următoarele: >Intr’o seară rămăsesem neouloat până cătră miezul nopţii, având mult de lucru. Când să mă gat de culoare, aud dintr'odată vo­cea postului dela uşa mea strigând >Halt, wer d a ! « In curând întră adjutantul meu şi-’mi spune, că un soldat ţigan vrea se vorbească cu mine. ’L-am primit şi ’l-am întrebat, oe vrea. Vine duşmanul! — De unde ştii, căci avantposturile n’au simţit nimic? — Duşmanul e încă departe. — Bine, de unde ştii dară, oă se apropie?— Vină la fereastră! Vezi pasările cele multe sburând ? Ele încă dorm noaptea şi dacă s’au trezit, e semn că sunt oa­meni pe acolo. — Ţiganul a avut drep­tate. Am alarmat numai deoât lagărul şi duşmanul surprins s’a retras ou mari perderi*. ■

* '

Rom âni pistriţi. Referitor Ia şti­rea din nr. 156 al ziarului nostru, dată cu acest titlu, părintele /oa« Moldovan declară, că n’a luat parte la tămbălăul : din 1 Sept. c. din Uioara.

Tot în privinţa aceasta dl Meliton Buzdugan sorie următoarele :

/ Subscrisul în 1 Septemvrie n., cu: acea ooasiune' :fiind şi Duminecă nu am eşit din paroohia mea, şi aşa n’am mân— cat nici din papricaşul contelui Bethlen, şi nu am cunoştinţă nici despre alege­rea mea în comitet. M.-Căptălan, 6 Sep­temvrie 1901. : Meliton Buzdugan, pa­roch gr.-bat<. ;

- ■ ' "* : ’' *■ ’

Rectificare. Povestea »Trei sfa­turi* publicată în numerii 34 şi 35 ai foii ne-a fost comunicată de vechiul no­stru colaborator bănăţean, Petru Ghejiu din Tîrnova, şi nu de V. A. Urechiă, cum a’a pus din greşeală.

- : : Concursuri bis.-şcol. Archidie- - cesă gr.-or; Sibiiu. Paroohia din Bârghiş (ppresb. Agnitei). Diecesa gr.-or. Arad. St. înv. din Batta (presb. Lipovei), Dio- sig (ppr. Orăzii-mari), Covăsinţ (ppr. Şiriei).

Nr. 37F O A I A P O P O R U L U I l-'&g 443

M isionară răpită. Zilele treoute cir- culagprin foi o veste oare părea a fi de neorezut, şi anume era vorba, oă în vilaietul din Salonio au răpit o milio­nară americană şi înoă o damă ce era în societatea ei. Âoum vin şi amănun­tele acestei ştiri. Misionara amerioană ■o chiamă d-şoara Stone, ear’ compani­oana sa este o distinsă damă bulgară. Deşi li-s’a atras atenţia s6 nu meargă în vilaiet fără o gardă de siguranţă, vite­zele femei nu au ascultat. In 3 Sept. când au părăBit Rasliko şi voiau sg treaoă la colonia misionară, nişte ban­diţi le-au răpit. Nu ştim aoum, cum se simt în prinsoare. Mai ştii, misionare fiind daoă nu le va sucoede sg conver­tească chiar şi pe incarnaţii bandiţi. Oe nu sunt în stare femeile. De altoum spre siguranţă mai mare, autorităţile au făout paşii de lipsă pentru eliberarea lor.

•Dela petrecerile noastre. La pro­

punerea dlui învăţător Emanuil Suciu, membru al «Societăţii junilor* din Mă- gărei, s’a aranjat în 1 Sept. a. o. seara o petrecere în şcoală, cu produoţiuni teatrale, deolamări eto. eto. sub condu­cerea dînsului, şi pe lângă binevoitorul sprigin al dlui Ioan Holerga, olerio abs., căruia societatea şi pe oalea aceasta îi aduce mulţumită.

Petrecerea a succes foarte bine.După petrecere raportează cassa-

rul sooietăţii Michail Holerga, că veni­tul curat al ei e de 30 cor., cari alătu- rându-se lângă oele 24 cor. 12 bani, de cari dispune societatea dela claca ' la holdă eto. ss constată, că fondul ei e de 54 oor. 12 bani, din care sumă ne pro­curăm cărţi folositoare pentru biblioteca societăţii, Ia care vine şi »Foaia Popo­rului» pe care o oeteso toţi membrii cu deosebită plăcere.

Suprasolviri au fost dela d-nii Ioa- chim Părău, preot din Agnita 1 oor.; I. Mangesius, înv. luth. 1 oor. Jakobi Mi­chail, not. din loo 60 bani, (căruia îi adu­cem mulţumită şi pentru vorbirea dîn­sului, adresată sooietăţii, oare a îmbăr­bătat mult pe membrii sooietăţii, oari ţîn- tesc la înaintare în cultură). Tuturor acestora li-se aduoe mulţumită pentru binevoitorul sprigin. Membrii.

*Dare de seamă şi mulţum ită pu ­

blică. Cu ooasiunea petrecerii din Pel- dioara (com. Turzii) împreunată ou cântări a incurs în total suma de 155

oor. 80 bani, din care subtrăgSndu-se spesele 84 oor. 42 bani, resultă un venit curat de 71 cor. 38 bani, oari * conform soopului destinat, s’au predat In folosul biserioei române gr.-or. din loo.

Cu această ooasiune au inours ur­mătoarele oferte benevole:

Dl Iacob Uţiu, Murgş-Ludoş 4 cor.; Donlioffer Jâzsef, şof de gară, Cuoerdea 3 oor.; d-nii Uariu Făgărăşan din loo, George Moga, MurSş-Uioara, Ilyăs Jânos, primar în loc, Bonea Vasilie, proprie­tar în loo, ou oâte 2 oor.; dl Czelnai J6zsef din loo 1 cor. 20 bani, dl Kosa Sândor din lqo 1 cor. ; Ilie Juvu, pro­prietar în loo, Rus Sofron, grădinar în loc şi George Murăşan, cu oâte 80 bani; d-nii Farmasi Albert, jjiubnotar, Oucer- dea, Demeter Zsigmond, preot ev. ref. în loo, Bartha G6za, înv. de stat în loo, Gido Gâza, telegrafist în gara Cuoerdea, Iaoob Făgărăşan, telegrafist în gara Cu­oerdea, Dănesi Băla, Herţa Diomid şi Vasiliu Grindean din loo, ou oâte 40 bani; dl Ilgner Otto, arândator în loo 1 oor. şi Miholosa Mikldi din loo 40 bani.

Şi pe aoeastă oale aduoem sincere mulţumite mult stim. domni marinimoşi, preoum şi tuturor dlor cari ne-au spri- ginit şi ajutat. Feldioara, la 12. Septem­vrie n. 1901. Eulampiu Negrea, pre­şedinte ; Uariu Făgărăşan, notar.

Ş tir i m Crnnte, Direotorii băncii indu­striale din Heilbronn, Fuchs şi Keifert, au fost aresta(i pentru defraudare. Suma defraudării trece peste un milion şi jumetate de mărci.

— în biserica din Gsepel nişte, hoţi au pătruns în lăuntru şi au furat tot ce au aflat mai preţios.

— în Debreţin au deţinut pe un nebun, care susţinea, că el este asasinul îm păratului chinez. Caracteristice tim puri!

— în Verşeţ şi în Krompach au fost are­state bande întregi de falsificători de bani.

— La Sinaia s 'a surpat un munte, acope­rind şoseaua fîâmpiua —Predeal şi podul Oraţiu.

Dlui N. Grueseit, Gdrlijte. 84 întrebi la apotecă (farmacie).

Din causa lipsei de loc trebuo sâ a minăm celelalte răspunsuri pe numărul viitor.

Pentru redicţla şi editurii responaWI: Viotor Lazăr. P roprie tar: Pentru »Tipoprafia«, societate po

acţiun i: Iosif M arschall.

POSTA REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI.Ab. 1790 şi dlui Oh. Radu, Feldioara-

sSeuiaseă. Adresaţi-ve la dl S. W agner, Heu- platz nr. 1, Sibiiu.

Dlui 1. Boca, Teiuş. Scrie la librăria W . Krafft în Sibiiu.

Franzbranntwein-ullui

B R A Z A Y .cel mai rCspândit

şl mal nesscepţlombil mijloc da cară Io easî.Se espedează dela fabrica Iul

Coloman Brâzay,Budapesta, IV., Mnienm-ktfrnt nr. 23.

--------- 52 8— 52

Franzbranntwein-ul e un mijloc de nepreţuit pentru indivizi de constituţie slab î precum şi pentru cei înaintaţi tn etate, ajut&ndu-le iute la întărirea corpului.

W * Feriţi-vă de imitaţiuni.F iţi c u a ten ţiu n e la m arca de apărare.

Se cap iti în ori-ce apotecă f în celelalte prăvălii.

a o o o o o o c

A v is.U n ajutor în cancelaria

subsemnatului se caută. 20 cor. la lună şi toată întreţinerea, dacă se pricepe în esecuţii un venit de 10 cor. la lună etc. Dori­torii să-’şi înainteze actela la subscrisul. 294 2— 8

G e o r g e B u d a ,n o ta r cercual,

u. p . K oncza, A lsdfehdrm egye.

^ > C K X X X X ) t O t C K )O K » D (0 (C i «

Fabrică de casse.Subscrisul Îmi ian voie a face atent p. t. pu­

blicul meu la

cassele sigure de foc şi spargere,cari se fac în fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, să binevoească a fl cu atenţiune in lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde cu alte casse ce obvin in co- merciu, făcute din material slab şi uşor.

in fabrica mea se pregătesc (la comandă, după măsură, cu preţuri ieftine) casse şi treaort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri.Pentrn biserici şl comuna casse dnpă Înţelegere cn plătiră In rate.

U ita preţurilor gratia şl franeo

W Instalare de lumină Aiycelen. ^ P i

Gustav Moess, (2]f a b r i c ă d l© o a s s e î n S i b i i u ,

strada PoplăclI-wara Nr. 8.

II

I

Psg. 444 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

Nr. 552 Prot. . 65 1— J

Publicare de licitaţinne.Pe basa planului şi,preliminarului

de spese aprobate de Preaveneratul consistor archidiecesan sub dto 30 Iunie a. c. nr. 5283 Ep. se va da în între­prindere zidirea şcoalei din Oarda- de-f*us, pe calea licitaţiunii publice ver­bale minuende, ce se va ţine în cance­laria oficiului parochial din Oarda-de- sus, Duminecă, la 23 Septemvrie (6 Octomvrie) a. c., la 2 ore d. a.

Preţul de strigare e 6100 cor., dela care licitanţii au a depune vadiu de 1 0 % . ; • • fţ Planul, preliminarul de spese şi con­

diţiunile de licitare se pot vede ori-când la oficiul, parochial,, din Oarda-de-sus. /

S e b e ş , 30 August (12 Sept) 1901.

S e r g i u M e d e a n ,pro topresb iter.

N r. 820/901.

j P u b lica ţiiin e .După-ce — la i a p a aflată în răte-

eire pe hotarul comunei- Âcilin nu s’a presenţat nimenea "ca stăpân' sub­scrisa primărie comunală pe basa §. 107 din instr. art. de lege XII. — 1894 aduce îa cunoştinţa publică, ca iapa aflată — care este de circa 8— 10 ani, de coloare galbină închisă, şi înfierată cu semnul W . se va vinde în 8 Octoinvrie 1901, la 10 or e a. m., la oficiul comunal, prin îicitaţiune publică.

A c i l iu , în 12 Septemvrie 1901.

P r im ăr ia oomunal.ă.

absolvent al şcoalei comerciale superi­oare române; gr.-or. din Braşov, caută

; un institut de % n c â la care ar pute face praxă pe lângă unele Condiţiuni favorabile. # •

Doritorii, a se adresa la adinini- i ; straţia acestui ziar; - r ; 67 i—i

.deştept, din casă bună, în etate, de 13— 14 ani, şi care se ştie

' vorbi limba germană şi cea ma­ghiară se primeşte imediat! ca In v S ţă c e l în prăvălia succeso­ru lu ifr a ţ i i F loaş et Comp.

I l i e X ^ lo a ş , ;1 comerciant, M ercurea (Szerdahaly)..

' 64 1—3 ' '

< ©*0©*9BtoeWeWS*®®4O6iiOe*W®it>®!(8ffiO0;U[OŢuŢOŢOTO;OyuTOT(jyUTO

s Gustâv Piirr,,1, m e e lia i i ie . /': ‘ :

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,Sibilii. P ia ţa -m are nr. 19.

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de maşini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat. ; ;

Ca sp ec ia lită ţi s e reco m an d ă m a ş in ile ’ de cu su t :

ţ i * Seidel & Naumann, G. M. Pfaff.___ ___ : . Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, o le iuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prompt, ieftin şi eonştienţios cu garanţie. ^ Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela mine dau 5 ani garanţie. [42] 8 -

Liste de preţuri se trimit la cerere gratis şi franoo.

* Atelier pentru oroloage nouă, reparaturi şi optică etc.

Şi cea mai neînsemnată comandă se esecută prompt şi cu reîntoar­cerea poştei şi totdeauna cu garanţie.

Prospecte bogat ilustrate gratis şi franco.

Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 5.Cel mai mare deposit de

oroloage, juvaericale, argintării şi au rării din Transilvania, recomandă ie ftin şi bun toate productele ciasor- nicăriilor, juvaerg iilo r şi opticilor.

Cercei doubfu veritabili de aur fl. 1.50. Deşteptător dela fl. 1.60 în sus.

Oroloage de buzunar dela fl. 2.30 în sus.Oroloage de părete dela fl. 2.10 în sus.

Cercei veritab. de argint dela fl.—.50 în sus.Cercei ver. de aur dela fl. 1.50 în sus.

inele veritabile de aur dela fl. 2.50 în sus.Lanţuri ver. de argint dela fl. I.— în sus.

inele veritabile de argint dela fl.—.50 în sus.

.VţVi

Nr. 183 A . Orologiu de nichel remon­t e » , 50 mm., calitate bună fl. 3.40, acelaşi de calitate mai hani fl. 4.10, acelaşi ca 3 copereminte tari fl. 4.40, acelaşi cm trei eope- reminta de calitate mai

bonă fl. 5.75.

Nr. 194 A. Orologiu de dame verit. de argint cu coperement duplu fl. 6.75, acelaşi

cea mai fina calitatefl. io.— :

[46] 12— 52 '

Nr. 200 A. Orologiu de. dame verit. de aur, 14 carate, 80 mm. diametru, frumos gravat, cu coperement duplu fl. fl. 20.— , acelaşi în cali­tate mai bună fl. 30.— , acelaşi de argint fl. 7.50.

Nr. 187 A. Orologiu de domni remon- toir de ruolz (Neusilber), cu 3 copereminte tari şi frumoase, 50 mm., şiesact fl. 4.50, acelaşi in calitate mai buuă fl. 5.50, acelaşi •te, argint fl. 6.75, acelaşi

argint mai bun fl. 8.50.

Nr. 196 A. Orologiu de dame verit. de aur, 14 carate, foarte frumos fl. 20.75, acelaşi

foarte tare fl. 27.50.

Nr. 123 A. Orologiu de oţSl negru, frumos şi eu garanţie fl. 3.40, acelaşi cu maşinerie foarte buni fl. 4.50, ace­laşi cu coperement duplu ,fl. 4.50, acelaşi cu cope- remfent cu maşinerie foarte

bună fl. 7.50.

Pentru tipar responsabil lo sif MarschalL