P R E Ţ U L ABONAM ENTULUI:. 4 cor. 40 bani,

Pe un ................................................. „ . _ ,Pa o jumătate do an . . . - <*'r- ‘- 0 bani.România, America şi alte ţări străine 11 cor anual.Abonament« se fac la „Tipografia Poporulu.“ S.buu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

y

T e le f o n N r. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

IN S E R A T E : să primesc la B IR O U L ADM IN ISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.

pogorârea Duhului Sfânt.„Şi dacă s’au umplut cincizeci de zile,

crâ toţi (apostolii) împreună adunaţi la un loc. Şi s’a făcut repede sunet din ceriu, ca de suflare silnică, cc vine iute, şi au um­plut toată casa unde şedea. Şi s’au aratat limbi împărţite ca de foc, şi au şezut pe unul fieştecarele din ei. Şi s ’au umplut toţi dc Duhul sfânt şi au început a vorbi în tr ’nlte limbi, precum le da lor Duhul a g răi . Şi crâ în Ierusalim locuitori jidovi ş i bărbaţi cucernici din tot neamul cc ieste su b ceriu, larii daca s ’au făcut glasul ace­sta, s'a adunat mulţimea şi s'a turburat, căci auziă unul jicştccarele pre ci grăind in lim ba sa. Şi cară se spiiimântă toţi şi se ntiră zicând unul călră altu l: Au nu cată to ţi aceştia, carii grăesc Galilccni sunt? Şi cum jicştccarele auzim limba noastră, în carca nc-am născut, Părţii şi 'Midcii şi Ela- m iteii şi ccice lăcuesc în 'Mesopotania, în ludcia şi in Capadochia, în Pont şi in Azia, î/i I'rigia şi in Pamfilia, în Eghipt şi în p ă r ţile I.iviei cele de lângă Chirini, şi ne- m carnicii Romani, şi Jidovii şi veneţiei<, C ri tenii şi Arabii, auzim pe ei în limbile n oastre grăind măririle lui Dumnezeu.“

Fapt. Apostolilor, cap 2, v. 1 — 11.Iată oameni buni Şi Români creştini

graiul Sfintei Scripturi, care ne vesteşte cu g la s tunător, că ucenicii Domnului şi Mân­tuitorului nostru, înainte de-a apuca să pro- povădiicască învăţaturile mântuitoare, au fost luminaţi dc Duhul Sfânt, ca lucrul ace­sta să-l facă în limba, pe care o grilcstc un popor fieştecarele. Erau adunaţi în Ie­rusalim neamuri dc toate felurile, avandu-şi fiecare limba mamei lui, mulţi ştiind şi lim ba jidovească sau altă limbă din cc lcccsc grăiau în părţile Aziei şi ale Europei \ecine.

Dar Dumnezeu în înţelepciunea sa, cu care a creat neamurile şi le-a dat fieşte- căruia limba proprie, a trimis pe Duhul S fâ n t peste ceice aveau să propovăducasca Evanghelia şi i-a învăţat limbile tuturor popoarălor. Prin aceasta a întărit, că Sfân­ta Evanghelic se poate propovădui numai în limba maternă a fiecărui popor.

Şi cu toate acestea, diavolul, care e <lujmanul mântuirii noastre sufleteşti, şi-a g ăsit ucenici între păstori mincinoşi şi s lu j­başi păgâni ai statului, pe cari i-a îndemnat s ă încerce călcarea sfintei rândueli a lui Dumnezeu cu privire la limba de propovă- <hiire a Sfintei Evanghelii. Preoţi mişei, cari şi-au vândut sufletul diavolului, în­cearcă în episcopia păgână a Haidudoro- gului să răpească din sfânta slujbă limba noastră şi să o tnlocuească cu limbi pă­gâne, una socotită chiar de însuşi Papa în­şe la t de nevrednică să răsune la altarul Domnului. . . .

Nenorociţii! Ei uită, că mai mult se cade nouă a ascultă de porunca lui Dum­nezeu decât de a oamenilor, care trecătoare este. Noi Românii vom ascultă totdeauna de rândueală dumnezeească cea veşnică po- runcindu-ne să ascultăm învăţătura Evan­gheliei numai în lim ba românească. Tem­niţa nu ne va înfricâ pe noi, nici moartea, pre­cum n’a înfricat pe C hristos şi sfinţii lui.

Uniunea femeilor române din Transilvania ji Ungaria.Reuniunea 'femeilor romane din Braşov

a convocat pentru zilele dc 3 şi 4 Iunie stil vcchiu anul acesta (la Rosalii) cel dintâiu congrcs al reuniunilor femeilor ro­mâne din Transilvania şi Ungaria cu scopul de-a înfiinţa o Uniune a fem eilor române. Congresul acesta sc va ţinea în Braşov.

Din ordinea dc zi prezintă o impor­tanţă deosebită punctul 4, care cuprinde pertractarea următoarelor obiecte:

a) Problema cducaţiunii ficelor noa­

stre.b) Cultivarea sentimentului religios şi

îngrijirea lăcaşurilor sfinte.c) Cultivarea industriei naţionale fe­

meieşti şi păstrarea şi perfecţionarea mo­tivelor naţionale. /

d) Educaţiunea sistematică în gospo­dărie şi industrie casnică.

c) Instituţiunile filantropice, anume: îngrijirea bolnavilor, a celor lipsiţi, a celor săraci.

f) Chestiunea înfiinţării unui marc or­

felinat.După cum sc vede, aici nu c vorba dc

un congrcs în felul celui din Pesta, unde cocoane mari şi mici, între cari o mulţime de Evreice, s’au adunat să sc sfătucască, cum ar putea să scapc dc acccacc c chc- marca firească a femeii şi cum să cuccrca- scă dreptul de-a sc amesteca şi ele în lup­tele politice ale bărbaţilor. Nu. Femeile noastre se adună pentru a se s f ă t u i asupra* mijloacelor, cari să le întărească şi să le lumineze tot mai mult în munca lor naţio­nală, între marginile trase de fire femeii.

Pentruca să cunoască şi cetitorii no­ştri însemnătatea cea mare a celorce se vor desbate în acest congres, vom arăta pe scurt, ce cuprinde punctul 4 din ordinea

de zi.Omul e înainte de toate aceeace face

mamă-sa din el. Ea dă copilului îngrijirile trebuincioase pentru sănătatea lui trup“ " scă, ea îi deşteaptă în suflet cele dintâi idei şi sentimente, cari sunt temelia celor de mai târziu. Când aceeace samănă mama va fi bun, bun va fi şi omul. Ca s ă fie însă mamă bună, soţie credincioasă, gos­podină bună, Română gata oricând să îm­

bărbăteze la luptă şi să lupte însăşi, e neapărată trebuinţă ca ea să fie crescută pentru aceasta începând din frageda ei ti­nereţe. i Pilda bună a unei astfel de cre-i şteri trebuie să o dea înainte de toate femeile noastre cu carte mai multă, soţiile preoţilor, a le tnvăţătorilor şi ale celorlalţi puţini intelectuali, pe cari îi ®vem la sate.

Până acum casa preotului nostru mai ales a fost cea mai bună şcoală de educa*, ţiune pentru femeile dela sate. Alaica preo*- teasă a fost femeia, la care ţărancă ro­mână găsiâ totdeauna sfat bun, vedea pildă bună de gospodărie bună şi de creştere bună a copiilor. T o t cam aşa e şi astăzi. Durere însă, că pornirea spre lux, o învă­ţătură mai înaltă stearpă a i totul în roa­dele ei a început să facă din unele preotese ale noastre nişte „cocoane" înfumurate, cari nu mai sunt ajutorul soţilor lor preoţi în creşterea poporului nostru. Schimbarea aceasta e cu atât mai de condamnat, că şi ele sunt răsărite tot din popor şi acesta lc pune la urma urmii la dispoziţie mijloa­cele de-a fi doamne.

I)e aceea femeile noastre cu adc\ărat culte au datoria sfântă să caute mijlocul, pentruca la creşterea mai înaltă, cc sc d i fetelor în familiile înstărite, să se combată cu toată tăria pornirea spre lux (fudulie), înstrăinarea de popor, dragostea caldă faţă. de acesta arătată prin interes viu dccatcori e vorba de femeia din popor.

încă de mult preoţi vrednici au pornit o acţiunc viie pentru întemeierea dc reu­niuni fcnieeşti la sate, cari să sc ocupe mai ales de îngrijirea şi infrumseţarea lăcaşuri­lor sfinte. Străinul, care întră într’un sat, judecă religiozitatea şi cultura locuitorilor mai întâiu după felul, cum sc prezintă bise­rica şi şcoala din acest sat. De aceea, reuniuni pentru îngrijirea lăcaşurilor sfinte şi totodată pentru întărirea credinţei stră­moşeşti, cari să ne garanteze naţionalitatea noastră, trebuie înfiinţate în fiecare sat ro­

mânesc.Nu există popor în cuprinsul întregei

monarhii austro-ungare, la care femeile s i lucreze cu atâta măiestrie cusăturile şi ţă- săturile naţionale ca cel românesc. Dovadă despre aceasta ne dau străinii din alte state, cari cumpără mereu ţăsături şi <us^" turi eşite din mâna măeastră a femeii ro­mâne, — dovadă Ungurii, cari de mult ni- au furat mostre de ţăsături şi cusături ro­mâneşti, ca să se laude în faţa străinilor, că ar fi a le poporului lor. D e un timp în­coace, în unele ţinuturi româneşti vedem cu multă întristare, că vechile şi frumoa­sele noastre motive naţionale sunt schimo­nosite cu motive străine, urîte, ba pe alo­curi chiar părăsite. E de datoria femeilor noastre, ca s ă hnpedece aceasta schimoao^

fi**, a fo a ia p o p o r u l u i Nr. 23

Sire sau chiar părăsire a motivelor naţio­nale, a portului naţional, cari încă sunt unele din cele mai frumoase semne ale su­fletului nostru românesc.

In scopul acesta, puţinele ateliere, pe cari le avem, nu sunt îndestulitoare, şi vor trebui căutate mijloace pentru a lumina fe­meile în cercuri cât mai largi despre în­semnătatea portului naţional, dând prilej celorce au u itat sau au căzut jer tfă maimu- ţăririi străinului, ca să se rentoarcă la ce e curat românesc.

Totodată va trebui să ne îngri jim mai mult de învăţătura ficelor noastre întPale gospo­dăriei casnice. Tot porneala spre lux, care e totdeauna împreur :t cu lenea, măreşte mereu numărul fetelor, cari nu ştiu să mai conducă o gospodărie casnică, neştiind în- şile să lucreze. Starea aceasta nu e numai

.ruşinoasă şi tristă, dar astfel de fiinţe sunt

.vrednice de râs şi de ocară.Căci pecând la popoarăle culte din

Europa contese, baronese şi chiar ficele împăraţilor şi regilor sunt învăţate te­meinic în ale gospodăriei, ba multe învaţă chiar şi meserii, după cum am arătat în re- peţite rânduri, la noi au început părinţi ne­pricepuţi şi la sate, ca să nu mai vorbim de oraşe, să crească din fetele lor nişte parazite, a căror viaţă să fie alcătuită nu­mai din lenevie şi dor de lux. Urmările le irtrdem cu och ii : bărbatul, care e destul de orb, ca să-şi lege viaţa cu o astfel de ^us­ca, c nenorocit nu numai în ce-I priveşte pe el personal, dar şi in privinţa familiei sale, a copiilor săi, cari vor primi o cre­ştere tot aşa de ticăloasă cum a fost a ma­mei lor. Iată pcntrucc suntem datori să d!hn o atenţiune deosebită creşterii temei­nice in ale gospodăriei casnice.

La noi lipsesc aproape cu totul aşeză- mintclc pentru îngrijirea bolnavilor, a co­lor lipsiţi, a ceîor săraci. Popoarăle culte au societăţi de tot felul compuse din femei vrcdnicc, cari se interesează şi dau ajutor indafăoc află despre o familie săracă, in care s'a îmbolnăvit vrc-unul dintre părinţi, rămânând fără sprijin si copiii fără îngri­jire. Noi nu vom putea ridică deocamdată spitale, nici azile, dar indatăce votu avea reuniuni, cari să sc intereseze dc cei ne­voiaşi, membrele acestor reuniuni vor pu­tea alină multe suferinţe. Făcând astfel, ne vom împlini nu numai datoria naţională, d şi cea crcştincască. Christos ne-a învă­ţat, că moştenirea ceriului nu e a i putinţă fără a dovedi prin fapte iubirea faţă dc deaproapelc.

O «nare primejdie naţională constituie pentru noi lipsa unui orfelinat, adecă a unui aşezământ, în care copiii lipsiţi dc pă­rinţi şi de avere să capete o astfel de ere- ; ştere, încât să fie în stare să-şi câştige în I mod cinstit şi îndestulilor pânea dc toate zilele. Până acum aceşti nenorociţi trăeau sau prin uşile oamenilor sau sunt primiţi în orfelinate străine, unde se perd pentru na-

. ţiunea română. Congresul dela Braşov va avea să se sfătuească şi asupra aflării mijloacelor, cari să facă cu putinţă înfiin­ţarea unui orfelinat românesc.

Din cele puţine spuse în acest articol, cetitorii noştri dela sate s ’au putut con­vinge, că în congresul femeilor dela Bra­şov se vor desbate diestiuni de cea. mai mare însemnătate pentru viitorul educa- ţiunii naţionale.

Salutându-1 cu toată căldura, dorim a- cestui întâiu congres al femeilor noastre cele mai frumoase roade.

O nouă fărădelege. Legea cea nouă electorală dă celorce au isprăvit cei şase ani ai şcoalei poporale dreptul de a lega­tor. Ministrul de culte Iancovici s’a spă- riat, că vor ajunge prea mulţi Români la dreptul acesta, de aceea a prezentat dietei un proiect de lege, prin care se înfiinţeazăo nouă ceată de paraziţi: comisari ministe­riali, cari să fie faţă la examenul de absol­vire al şcoalei poporale şi să împedece, se ’n ţe le g e ! pe cât mai mulţi băieţi de Ro­mân Să capete certificatul de şase clase.

Pe deoparte ne închid mereu şcoalele şi ne vâră copiii cu sâla în institute de în­dobitocire, cum sunt şcoalele de stat, unde şi aşa Românul nu ajunge sa ispravească şase clase, pe de alta la şcoalele, pe cari le-ain mai scăpat din ghiarăle lor, pun pe- deci şi de felul celei de sus.

Dar urciorul e plin I

P a r t id .i l n a ţio n a lis t -d em o cra t din R o m â n ia de sub conducerea dlui Nicolae Iorga şi A. C. Cuza şi-a ţinut congresul anual Ia 23 Alaiu v. în Bucureşti. Un ra­port mai amănunţit vom da în numărul vii­tor. Acum vestim cu bucurie, că între mem­bri lui s ’a înscris şi dl \’tx>Uc Cogiilnicranu, fiul marelui român Mihai Cogaluiceanu.

P r ig o n ir i le din S â tm a r continuă cu furie tot mai mare. (-clor fărădelege nu le-a fost destul, că au chinuit pe fraţii din Moftin şi pe vrednicul părinte, ci au trimis jandarmi in casele preotului An-lereo diu Odorcu şi la protopopul Sabin ('oroianu j din Motiroşvareu, ca să caute după hârtii, j prin cari să li se poată dovedi „vinovăţia“ .Se 'nţelege, că n ’au aflat nimic. Preoţii noştri dc •acolo » ’ar mai fi păstori adevă­raţi, dacă n’ar luptă «.lin tonte puterile lor să scape pe Români din ghiarăle intuucrc- ctilui maghiarizării.

O nouă lege m iş e le a s că p re g ă te ş te m in is tru l de culte Iancovici. Acesta a mai depus iu dieta proiectul de leg e despre cvincvcnaliile p reo ţea i. Ii vorba adecă să crească diu cinci iu cinci ani şi leafa preo­ţilor, cum creşte şi la învăţători şi la toţi slujbaşii diu ţară. Iu proiect insă se ho- tăreste, ca numai acei preoţi să capete cvin- cvcnalii, cari au cvalificaţie deplină, dar cvalificaţie deplină socoteşte, că au numai preoţii papistaşi, calvini şi luterani, precum şi rabinii jidani, iar preoţii noştri, uniţi şi neuniţi nu. Peste două mii de preoţi ai na­ţiunii lomâne, care umple lada cu bani a unui stat vitreg faţă dc noi, vor rămânea fără crcşterca lefii. Pcntruca mişelia să fie deplină, a mai vârit un paragraf, in care sc spune, că ministrul de culte şi instrucţie publica poate să dea ajutor şi preoţilor, cari n’au cvalificaţia „întreagă“ ( ? ) , dacă vor fi împrejurări, cari merită să fie luate in considerare dc ministru.

Accasta însemnează, că banii statului sunt Ia dispoziţia ministrului decâteori e vorba să plătească pe mişelul, care se va face coadă la toporul veneticului, ce vrea să ne maghiarizeze sau să ne spargă bise­rica, şcoala şi să ne asuprească la alegeri. Dar pentru astfel de Iăpădături vom găsi noi leacu l!

O nouă p ro st ie şovinistă . Douăzed şi cinci de elevi ai liceului (gimnaziului) din Piteşti (România) au făcut o călătorie la Braşov. Cum . e obiceiul în astfel de călătorii, pe cari le-au făcut şi în ţări civi­lizate, .ei aveau câte un semn Ia şapcă, şi anume în cele trei colori ale Românilor.

Poliţiştii din Braşov i-a provocat să înde­părteze tricolorul. Bravii elevi s’au împo­trivit. Atunci au fost târâţi cu toţii la sec­ţie (poliţie) , unde au fost ameninţaţi, că-i aruncă în temniţă, dacă nu vor îndepărta tricolorul.

Iată o nouă dovadă de barbarie azia- tică. Poliţia din Braşov, unde Românii din Ţară, din prostie, lapădă atâţia bani, n u are nici cea mai mică ideie despre bunacu- viinţă faţă de oaspeţi străini. Ea îşi uită şi aceea, că Ungurii, cari cu zecile de mii îşi câştigă pânea de toate zilele în Rom â­nia, au acolo deplină libertate de-a-şi în­trebuinţa tricolorul.

P o l i t i c a e x te r n ă a R o m â n ie i . Inîntreaga presă (gazetele) din România se discută acum, care va fi în viitor politica externă (dinafară) a României. Toţi sunt, mai pe faţă, mai cu încunjur de părerea, că Austro-Ungaria a vândut interesele Rom â­niei în conflictul româno-bulgar, şi aceasta a făcut-o ca să câştige pe Bulgaria de par­tea ei in contra Serbiei. Pe când unele foi dinViena şi Pesta s'au grăbit să vestească, că se va face o alianţă roinâno-bulgaro-au- stro-ungară, ceeace ar fi pe placul lor, căci ar legă manile României, — şi pe noi cei din Ardeal şi Ţara-Ungurească nc-ar da ce lo r din Pesta să ne mânânce fripţi, — o g a ­zetă franceză din Paris vesteşte tocmai con­trarul, că intre guvernul sârbesc şi cel ro­mânesc s ’au început tratative (consfătuiri) pentru încheierea unei alianţe. De altm in­teri în congresul partidului naţionalist-dc- mocrat ţinut la 23 Maiu, dl Iorga a de­clarat, că ar fi vai de guvernul românesc, care ar îndrăzni să încheie o alianţă cu B u l­garia, tovarăşa Austro-Ungarici lipsite de orice credinţă faţă de neamul românesc.

Intr’o gazetă din Bucureşti, dl A n - dreiu Popovici se ocupă şi el dc politica externă viitoare a României şi spune, in ­tre altele, următoarele:

Dacă România rămâne aliata A u stro- Ungarici, într’un viitor războiţi ruso-austro- ungar poate să câştige Basarabia, dacă A u­stria învinge şi Puterile i vor lăsa B a sa ra ­bia. De va fi învinsa armata austro-ungaro- română, România e perdută. De se va alia România cu Rusia şi ele vor fi învingătoare, România va câştigă Ardealul, Banatul, B i ­horul, Ataramurăşul şi Bucovina. D c va perde România, ea va fi înghiţită dc A u­stro-Ungaria, dar atunci toţi Românii, a fară de cei din Basarabia, vom f i la un loc.

Din toate acestea se vede, că pentru viitor se pregătesc lucruri mari pentru n e a ­mul nostru românesc. Noi avem datoria să luptăm cu toată îndârjirea pentru limba, le ­gea şi întărirea noastră economică, pentru- că biruinţa va fi a noastră oricât dc b a r ­bare vor fi atacurile barbarilor. Trăim în împrejurări, cari sc aseamănă cu cele din Turcia dinainte de războiu. De nu se vor schimba, sfârşitul trebuie să fie tot a s ă - mănător.

Congresul Ligii.După cum am arătat într’o notiţă scu r­

tă din numărul trecut, Liga pentru un itatea culturală a tuturor Românilor şi-a ţ in u t anul acesta adunarea generală în P e a t r ă - Neamţ. A fost unul din cele mai mari c o n ­grese, nu numai prin numărul celorce a u luat parte, ci mai ales prin chestiunile ( lu ­crurile), despre cari s ’au vorbit acolo.

De însemnătate deosebită au fost d e s - baterile din ziua a doua. La începutul ş e ­dinţei s ’au trimis, la propunerea' dlui Iorga^

^ ^ T R e g e l u i Carol, Principelui Ca­rol ^ României, regelui Victor Emanuel al italiei Si ministrului Italici la Bucurcşt..

Iată telegrama cătră Principele C aro l: Solului 'tânăr aclam at în umbra columnei dela Roma amintirilor sfinte, care a adus acolo 'vestea, că aici trăieşte- o naţiune ho- tărită a-si clădi viitorul p e baze naţionale şi p e solidaritate de rasa (neam ), urăm să prezideze ca bărbat la înfăptuirea id ea le­lor, cari în sufletul lui se sbat tot aşa de neliniştite şi de dureroase ca şi in su fletele noastre.

Iar regelui Italiei i s ’a telegrafiat: Regelui Italiei, prin care nouă cale a în­tins trimisului Principe a l României au­gusta noastră prietină lângă columna ve­chilor victorii dunărene, Liga pentru uni- Ja tea culturală a Rom ânilor îndrăzneşte să trim ită salutarea recunoscătoare, expresiu- n ea speranţelor româneşti, ca amintirea veşnic i'iie a legăturilor d e rassă şi a glo rioaselor timpuri romane precum şi a in­fluenţei stăpânitoare, ce a avut Italia din evul de mijloc, va face ca. in vechiul patri­moniu al Rom ei orientale să trezească, prin silinţi comune italiene şi române, puternic în cetarea politică latină.

După expedierea telegramelor, secre­tarul general al Ligii, dl Oh. B o g d a n -D u ic ă gratii trista stare a naţiunii române dm Transilvania, Ungaria, Maramurăş şi Bu- vina şi propune tiparirea şi răspandirea d c c la r a ţ iu n ii , pe care o ceteşte şi pe carenoi o publicam mai jos.

1)1 lorga admira energica declaraţiune şi constat;! totodată, că totul se va face prin noi, dar nu cu ajutorul Vienci, nici a cele i de azi, nici a celei de mane. Propune s ii se scrie franţuzeşte un memorand despre episcopia păgânii din Haidudorog şi s;i fie răspândit la toate naţiunile culte din Eu-

™ P a- . . , i . •Congresul aducându-şi aminte de bi­

nefăcătorii naţiunii, face ovaţiuni entusiastedlui V asilc S tro escu .

Continuând, dl lorga spune, că banii româneşti trebuie trimişi pentru cărţi in Transilvania şi Ungaria. După cum cei din Pesta opresc cărţile şi gazetele romaneşti să intre în Ungaria, tot aşa trebuie să facă şi guvernele româneşti cu tipăriturile ji- dano-maghiare. In privinţa aceasta va face, împreuna cu 50 dc deputaţi român., o pro­punere în camera română

Nr. 23FOAIA POPORULUI Pag. 3

In fiecare an trebuie aduşi în August ţărani români de pretutindeni la Bucureşti, ca să se întâlnească cu fraţii lor ţărani de-

aici.Toţi ceialalţi vorbitori au înfierat după

cuviinţă asupririle, pe cari le îndurăm noi, şi au cerut, ca cei din România să facă paşi energici în Viena, ca să înceteze barbariile. Ardelenii îm bog ăţiţ i în România sunt che­maţi să nu-şi uite de patria veche şi să a- jutore âşezămintele culturale şi politice ale fraţilor lor rămaşi pe câmpul de luptă.

Gazetei „G lasul Basarabiei“ din Chi- şinău i se trimite o scrisoare de îmbăr­

bătare.Pentru luna lui Septemvrie, dl lorga

propune o călă torie , la Belgradul Serbiei.m

O declaraţie.Dl B o g d a n -D u ică , secretarul Ugei Cul­

turale, a cetit în şedin ţa de Luni dimineaţa a congresului Ligei următoarea declara­ţiune însemnată, care se va tipări în toate limbile şi va fi răspândită în poporul no­stru într’un m ilion de exemplare. Iată conţinutul d e c la r a ţ ie i :

Liga pentru unitatea culturală a tutu­ror Românilor, privind cu luare aminte îm­prejurările care primejducsc astăzi idealele sale, se crede îndatorată să facă următoarea

declarafian£:I. Suprafaţa culturii româneşti se în­

tinde în toate p ă r ţ i le până acolo unde massa compactă a neamului încetează şi în­cep graiurilc stră ine , cărora noi, fără ură şi cu sinceritate, le dorim acecaşi dcsvoltare liberă şi mândră, pe care o cerem şi pen­tru poporul român şi pe care acestuia voim să i-o ştim pretutindeni apărată de orice

asuprire.II. Liga constată însă cu durere, că duj-

mănirea culturii româneşti şi încercările cu ţintă ca să o nimicească devin din zi în zi tot mai îndrăzneţe, în toate ţările vecine cu regatul român.

încercările acestea, carc ating adeseori josnica crimei morale, însemnează un atac actual împotriva temeliei de apărare "• 'to ­nală a Regatului (România) şi o slăbire a condiţiilor vieţei lui în viitor. De aceea, chiar acum, în tr’un moment istoric unic în felul său, Liga se simte datoare să îndrep- teze din nou luarea aminte a ţării asupra

marei

76 Cu p a lo şu l.Poveste vitejască din vremea descălecatului

Moldovei

deRadu R o setti. i

(Urmare).

Când se încredinţa că este mort, se târî până la cort, întră într însul cu capul şi cu umerile, pipăi cu manile şi dădu de braţul Ilenei. Apăsă uşor pe dânsul, zicând totodată încet:

— Kneghină, nu te spăria. Eu sunt, Mihu, am venit să te scap din mâna păgâ­nilor. Scoală, kneghină, pune-te pe brânci şi mă urmează fără a face nici un sgomot, căci primejdia este mare. Răspunde, kne­ghină! eşti trează?

Teama cea mai mare a lui Mihu era acuma ca Ileana, trezită din somn, să nu s e sparie şi să nu deie vre-un ţipet care ar i i trezit pe toţi Tătarii.

acestei 1 primejdii ' care este. în creştere.

III . In Ungaria şi Transilvania s’a des­fiinţat şco a la românească, din care, în. ur­ma legilor din anii 1907 şi 1913, în curând nu va mai vieţui decât o rămăşiţă neîn­semnată. ‘

Cu episcopia greco-catolică maghiara şi prin şcoalele ei s’a început şi desnaţio- nalizarea Românilor prin biserica. Desna- ţionalizarea se va urmări prin înfiinţarea apropiată a unei episcopii greco-orientale (ortodoxe) maghiare.

Literatura românească sufere aceeaşi censură (controlă) ca şi până acum ; presa, aceleaşi lovituri nedrepte.

Pentruca şi temeliile economice ale culturii româneşti să fie sdruncinate, s au cerut şi autorităţi înalte au făgăduit mă­suri cu scop să împedece şi înaintarea eco­

nomică. ^Pentruca poporul român, astfel asuprit*

să nu poată avea reprezentanţi parlamen­tari (deputaţi). în număr potrivit cu nuli-, oanele sa le ş i pentruca glasul său să nu poată fi nici auzit, necum ascultat, guver­nul şi parlamentul maghiar au făurit şi M. Sa Impăratul-Rege habsburgic a sancţionat ( în tărit) o lege electorală de încătuşare a vieţii politice a tuturor naţiunilor nema-

ghiare. . . vIV. In Bucovina rasa slavă mananca

zilnic din corpul naţiunci româneşti. S tă ­pânirea, cu scopuri nemărturisite, dar e\i- dente, sprijineşte pierderile: asuprind lim­ba română din justiţie şi administraţie, strâmtorând-o în şcoalc printr’un utracvism (două limbi de propunere) păgubitor; în­lesnind chiar acum înfiinţarea unei episcopii rutene, care va înghiţi multe suflete ro­mâneşti ; şi prin toate acestea răspândind în poporul român descurajarea, viermele primejdios pentru sufletul naţiunilor.

V. Coincidenţa lipsei de sprijin cum se cade şi mulţumitor din partea guverne­lor bucovinenc-austriacc cu nepilduita pri­gonire mărturisită fără nici o ruşine din partea guvernelor ungureşti trcbuc să ne încredinţeze că pe toată laturea nordică şi vestică n Regatului se dă o luptă marc, pornită dintr’o singură şi comună idee au- stro-ungnră: Jertfirea darnică în vreme de războiri, iar în vreme de pace asuprirea diabolică a poporului român de peste

munţi. ____

Dar Ileana nu dorm ea: se îngrozi când simţi o mână apăsând pe braţul ci, dar au­zind cuvintele lui Mihu, îşi dădu ‘n^a*‘v scamă că ajutorul ce nu-1 mai nădăj uia

venise.— Sunt trează, şopti ca uşor. e

urmez.Mihu ieşi din cort u r m a t de tata, a-

mândoi pe brânci. . .. ■ i— Ţ ine-te aproape de mine, u zise e

la ureche, nu te terne, Tatarii dorm. e vom trece teferi peste limba asta de pa dure suntem ca şi scăpaţi.

încet şi feriridu-se cu îngrijire e vreascuri, străbătu ră pâlcul de copaci şiajunseră în bobeică.

1 — Încă puţină răbdare, zise Mi u, şi| nu vom mai avea nici o grijă.! In sfârş it s trăbătură şi bobeica.i aproape de capătul ei dela deal, • ' u| cârnî spre pădure. Când se aflară intr in

sa, se ridicară în picioare şi Ileana auzi cu: mirare s trigătu l huhurezului ieşind din gura| lui Mihu. Alt s tr ig ă t in apropiere răspunse

şi Mihu, luând fata dc mână, se îndreptă; spre locul de unde pornise strigătul. An- draşca şi cu Timofci care aşteptau ţinând pe Fulger de frâu, de abia înăbuşiră un strigăt dc bucurie când îi văzură. Se arun­cară în genunchi, luară mânile lui Mihu şi

~le sărutară de nenumărateori.

_ Vă inulţămcsc, le zise Mihu, fără de voi, nu ştiu dacă aş fi izbutit; nu voiu uită nici odată ajutorul ce mi l’aţi dat.

Apoi încălecând, luă pe Ileana de sub suoară, o ridică ca pe un copil şi o aşeză dinaintea lui, cuprinzându-i mijlocul cu

braţul drept.__ Să ne vedem cu bine, mai zise el

Ruşilor şi plecă încet la deal.' Când ajunse la poteca care încunjura

capul bobeicii şi a poienii, dădu pmten. lui Fuloer care se răpezi înainte dar, in acea clipa, se auzi m, tropot de cop,te «. luna sculându-se, îi arătă în urma lui mai m u l* T ătari care veneau spre dansul ir f u g i . ei il zărise ; dădură nişte ţipete salbatece

P a* 4

VI. .Suprimarea culturei româneşti prin m ijloace politice a produs Ia fraţii noştrio stare de iritaţie, pe câre nici ei nu o as­cund. lAcum toţi se plâng de lipsa de recu­noaştere şi consideraţie pentru jertfe le a- tíuse în trecut şi în prezent; şi nu sunt pu­ţini nici ceice au început a se gândi să desfacă odată vechiul, dar azi nefolositorul contract sentimental dintre poporul vred­nic de scut şi suveranul care nu-i mai As­cultă plângerile şi nu-i mai întinde scutul apărător de care se dă împrejurul ţării şi drept.

In cazul grav al unui războiu european pornirea aceasta poate deveni primejdie şi pentru regatul romîn aliat fără condiţii gene- rale-naţionale cu Austro-Ungaria. Liga crede că este un interes şi al Regatului, ca nicio zi să nu mai fie amânată suprimarea iz­voarelor care îl hrănesc şi pe care le-am

' arătat în punctele III şi IV.

VII. Avem şi pricini morale care ne .cer cu putere ca sinceră şi fără nici o pa­gubă să fie amiciţia „amicilor". Avem o - cultură veche, cu care ne mândrim ; avem voinţă şi puteri s ’o răspândim în tonte .păr­ţile, pe toată suprafaţa neamului nostru; avem dorul de a fi născătorii unei forme de cultură naţională ieşite clin împreuna j lucrare a tuturor Românilor, ori unde ar I vieţui e i : avem un ideal. De timpul ni­mănui nu voim sa părăsim munca şi lupta pentru ajungerea lu i; nimeni nu ne va nm - vinge că trebuc sa consimţim n ne scădea de bună voc la rolul dc neam inferior, re­dus între graniţe mici şi sroborât la o via­ţă moartă. Demnitatea şi conştiinţa me­nirii noastre nu ne ing.idue sa privim cu nepăsare la măcelul culturii româneşti din­tre graniţele Austro-t: iigarc.

VIII. R âspunzători de viitor suntem (oţi Românii, dar cu asprimea cea mai mare vor fi judecaţi conducătorii mişcărilor in­telectuale şi politice. Liga se crede da­toare să indrepteze şi c.itra conducători o întrebare şi o rugăciune.

întrebam : Care sunt străduinţele voa­stre zilnice, ca să incctczc loviturile care mereu doboara marginile neamului no­st ni ? Care sunt pâna astăzi succesele stră­duinţelor voastre?

Rugăm : Pe M. S. Regele nostru (Ca- rol al României), a cărui epocă în veci va fi împodobita tocmai cu strălucirea acelei culturi generale româneşti, care se impe-

. FOAIA POPORULUIA

Nr. 23

decă în‘ Austro-Ungaria, să-şi aducă graţios aminte de intervenţiile (întrepunerile) Sa­le din tinereţe pentru autonomia (neatâr­narea) Românilor de peste munţi şi să le repeteze acum, când amiciţia Sa cu Impă- ratuI-Rege habsburgic este cum se pare, mai intimă (strânsă) şi mai devotată decât oricând.

Rugăm Senatul şi Camera să desbată din punct de vedere al Regatului toată lupta care o dă împrejurul ţării şi pentru desfiinţarea culturii româneşti.

Rugăm pe cetăţenii luminaţi şi inimoşi ai colegiilor electorale să ceară stăruitor ca reprezentanţii lor să-şi facă toată datoria faţă de tot neamul românesc.

Rugăm toate societăţile de orice cate­gorie, rugăm presa, rugăm pe toţi bărbaţiii care-şi simt influenţa lor asupra opiniei publice din ţară şi din Europa să desfă- şure înaintea lor icoana tristă a luptei des­pre care declaraţia de faţă vorbeşte numai în numele congresului ,,LiiŢei pentru unita­tea culturală a Ruhiror Românilor“ strâns la Piatra-Neamţu in zilele din 10— 22 Maiu 1913.

Obligăm comitetul central al Ligei să îngrijească: 1) ca declaraţia tle faţa să fie tipărită într’tm milion de exemplare de îm­părţit în biserici, universităţi şi scoale, ca- zarme, judecătorii, fabrici, localuri pu­blice şi oriunde lumea se adună ; iar apoi să fie tradusa in limbi străine şi trimisă străinătăţii. 2) începând din Septemvrie viitor toate secţiile Ligci sa convoace pe cetăţeni în adunări care, să motiveze decla­raţia noastră şi să-i câştige votul şi spriji­nul întregei opinii publice a ţării.

Ce scriu alte gazete?„ R o m â n u l“ (Arad). S o c o t i m , că a

trecut vremea când ui se mai puteau impă- enjenî ochii cu vorbe şi aparenţe (ceeace se pure numai că e bine). Constatăm, că aceasta politică vieneză este o simplă po­litică ele catastrofe (întâmplări nimicitoare, cum a fost scufundarea Titanicului), poli­tica slabilor, a bătrânilor neputincioşi, cari ■ îşi tîrăsc viaţa de azi pe mâne. Constatăm, j că Ia Viena nu e nici o pornire serioasă i de-a se curmă odată anarhia de până acum. j La Viena şi astăzi, după primejdie bine în­ţeles, oamenii cred incă într’o viaţă a acestei monarhii, fără ca să se schimbe ve­

chiul sistem nemoral de asuprire naţională- Constatarea aceasta a noastra e preţioasă din două puncte de vedere: pentru noi şi pentru fraţii noştri din Regat (România). Pentru noi, întrucât lumea noastră de aici încolo îşi va da seamă, că adevărata noa­stră mântuire nu va putea veni decât tot din încordarea puterilor noastre. O nă­dejde în mila împărătească nu mai putem avea, după cum vedem, jiici într’un caz, cum a fost acesta. Fraţii noştri din R eg at pot să privească în aceasta nesocotire a noastră o umilire a lor, pentrucă, în sfâr­şit, nu numai de dragul nostru am fost noi bătuţi pe umăr mai deunăzi, ci mai ales de dragul celor patrusute de mii de soldaţi ai României. Şi dacă după trecerea ceasului de criză noi suntem împroşcaţi fără nici o remuşcare, împroşcaţi rămân şi acei patru sute de mii.

In monarhia noastră ne-am dat to t­deauna seamă, că singurul factor hotărîtor— pentruce nu am spune pe fa ţă ? — e .Monarhul. Al. Sa Francisc Iosif e un om bătrân şi se vede, că nu vrea să mai schim­be nimic din cele vechi. N'u înţelegem în­să, pentruce împărtăşesc această părere şi elementele tinere din junii bătrânului no­stru împărat. Astăzi este o altă armată, care stră jueşte tronul şi alta putere repre­zintă popoarale singuratice. Oricine vede, că noi Românii suntem astăzi alţii decât cei din anul I S I S — bieţi ţărani sfârşiţi de iobăgie. Astăzi avem o altă conştiinţă naţionala şi măiestria de azi ne dă altceva in mâni decât lănci. Iutr'un caz de nevoie, peniru desăvârşirea unei libertăţi cerute de sus, braţele noastre ar Iovi greu în cum­pănă.

Ori se crede Ia Viena, că numai Lin­gurii sunt in stare să susţină cumpăna îm ­părăţie i? S'a văzut, ce au putut face aceşti compatrioţi îmbuibaţi: au făcut ţara de ru­şine în faţa lumii cu pungăşiile lor (p ro ­cesul Dcji-Lukaci), s ’au certat intre ei ţ i ­găneşte, s ’au jucat de-a parlamentul — ci „susţinătorii“ .

De aceea să ne întoarcem gândurile a- casă. Sa dăm Chezarului dările şi ceeacei se cade — numai ceeace i se cade. D ra­gostea noastră, în orice caz, nu suntem siliţi să i-o dăm, fiindcă dc când e lumea lume, iubire cu palme, cu ghionturi, cu ja n ­darmi şi temniţă nu s ’a pomenit.

şi vre-o două săgeţi zburară deasupra ca­petelor lor.

Mihu înfipse pintenii în pântecele ca­lului care sc râpezi urmat de Tătari, dar fuga printre copacii şi trunchii căzuţi era din calc afară anevoioasa. Totodată, dela otac, se auziră urlete îngrozitoare, semn că Tătarii deşteptaţi dc ţipetele străjii, descoperise fuga roabei lor şi se pregăteau să sc puie pe urma fugarilor.

Norocul acestora fu că dădură în cu­rând de un drum bătut pe care Mihu putu să întindă pe Fulger ia fugă. Dar fiind obosit de lunga cale făcută in ajun, se mai resimţea şi de îndoita sarcină purtată de el, astfel că depărtarea între el si păgâni era m ic ă ; din când în când A\ihu auzea vâjiîul unei săgeţi. In curând înţelese, du­pă tropotul cailor, că numărul celor ce-1 goneau crescuse. Ajuns in sfârşit pe opi- cina Dealului Scaunelor, apucă în spre- stânga şi aice locul fiind neted şi cu un suiş foarte uşor, izbuti să mărească depărtarea Iptre el si Tătari.

Fulger păstră aceiaşi iuţeală mai bine dc un cias, tropotul păgânilor sc au­zea numai in d epărtare ; a i vremea însă mersul calului sc domoli în chip simţitor, inccpii să potihnească. Mihu il opri Ia pi­ciorul unui suiş repede, acoperit a i un alu- niş des.

Ileana care în tot timpul rămăsese ne­mişcată, strinsă la pieptul tânărului de bra­ţul său puternic, înţelese că calul nu mai poate de oboseală şi întrebă:

— Nu mai este nici o nădejde de scă­pare?

Dacă putem ajunge înaintea păgâ­nilor in \ârful acestui suiş suntem scăpaţi dacă n u . . .

îmi poţi da un cuţit? întrebă ea, nu vreau să cad vie înmânile lor.

Fără a răspunde, Mihu scoase junghie- rul dela brau şi ii puse în mână.

Iţi mulţămesc, zise ea. uitându-se în ochii lui cu un surâs, mi-ai dat un prie­ten care nădăjduiesc că îmi va fi credincios.

Strigăte de fiară, izbucnind atunce în

urma lor, Ie arătară că Tătarii sc apropiau şi-i zărise. Pintenii lui Mihu dispăniră pâ­nă la călcâie în deşerturile lui Fulger care, după această clipă de odihnă, zbură Ia deal. Dar acest foc nu ţinu mult, suişul era foarte anevoios, numai cu greu ajunseră în vârful lui. Sc aflau acuma pe un feliu de tapşan îngust, dmmul era săpat în piatră şi se îngustea, strins de amândouă părţile,, între nişte păreţi de piatră, năsipoasă, nalţi de un stat de om şi apoi se scoborâ iar la vale, aproape drept.

Mihu sări de pe cal, depunând totodată' pe Ileana Ia pământ, puse mâna în brâu,, scoase repede o piatră, un amnar şi o bu­cată dc iască. Iasca se aprinsese la cea de întâi scăpărătură şi Mihu, Iuând-o între două degete cu stânga, puse dreapta încet pe capul lui F u lg er ; calul nu se mişcă. Apoi dupăce suflă pe iască, i-o vârî repede în fundul nării. Calul, simţind arsura, sări odată în sus apoi, nebun se repezi înainte pe scoboriş.

— Urmează-mă, strigă Mihu Ilenei şi..

Deputatul român

Dr. Isopescul-Grecup e n t r u d r e p t u r i e g a l e p e s a m a

R o m â n i l o r d e p r e t u t i n d e n i .

In Reichsrat-ul (dicta) din Viena, de­putatul Românilor bucovineni a ţinut o băr­bătească vorbire, în care a pretins drepturi egale pentru toţi Românii din Austro-Un- garia şi Macedonia (cu Epir).

In privinţa M acedoniei a spus, că Pu­terilor are să le pară rău, că nu i-au dat autonomie (neatârnare), căci creştinii din ţinuturile ocupate de Greci nu sunt Greci, ci Români.

Cea mai mare nedreptate li se face Românilor din Transilvania şi Ungaria. Cât timp pacea europeană eră ameninţată de un războiu, guvernul din Pesta s ’a făcut, ca şi când ar vrea să recunoască dreptatea ce­rerilor româneşti căci se gândiă la numărul cel mare de regimente româneşti din arma­ta austro-ungară. Ba începuse chiar per­tractări cu fruntaşii Românilor. Dar îndată ce primejdia a trecut, a început prigoniri şi mai barbare contra Românilor, cuin s ’a dovedit la alegerea din Sasca, apoi dup’a- ceea în Sătmar, unde vrea să silească pe Români cu jandarmii să-şi lapede legea şi s ă treacă ,1a păgânismul jmaghiarizării. Mon­struoasa lege electorală votată de dieta din Pesta dovedeşte şi mai mult, că Românii nu s e mai bucură de scutul legilor.

Barbariile de felul acesta ne vor în­străina România, de care Austro-Ungaria arc la vreme dc primejdie tot atâta tre­buinţă, ca şi România de monarhia noastră.

Rea e şi starea Românilor din Buco- vina, unde sărăcia printre ei se încuiba tot m ai mult din cauza străinilor, cari au um­plut administraţia şi justiţia. Românii sunt puşi. In ţara lor strămoşască, îndărătul Ru­tenilor. La administraţie şi la justiţie ( ju ­decătorii, tribunale) sunt slujbaşi venetici, cari nu ştiu româneşte. Rutenii sunt ajutaţi diu toate puterile, ca să încalece pe Români şi iu biserică şi în şcoală, cu toatecă bi­serica poate fi numai românească.

Singurul mijloc de-a scăpă Austro-Un- paria de perire e darea dc drepturi egale p en im toate naţionalităţile atât în Austria, cât .şi în Ungaria.

Nr. 23 ____________________

apropiindu-se de părciele dc piatră din dreapta, dădu în lături nişte curpcni dc mure carc-1 acopereau.

Apoi, pipăind întâiu cu manile faţa stâncii, apasă uşor cu dreapta şi cu călcâiul şi, deodată, păretelc sc deschise, lăsând o deschizătură prin care putea trece un om cu capul plecat. Tropotul Tătarilor se au­zea acuma în aluniş, aproape de tot. Mihu luă pe Ileana dc mijloc, o împinse înaintea lui, întră şi el după ca, apoi uşa se incluse fără zgomot, cum se deschisese.

Era vrem e: dc abia închisese uşa şi se auziră copitele cailor răsunând pe piatră, dar Tătarii trecură înainte fără a se opri.

— Suntem scăpaţi, zise Mihu.— Dar dacă se vor întoarce şi ne vor

urmări? zise Ileana.— Mai întâiu că cu greu ar putea să

ne urmărească ş ’apoi chiar de ar şti că sun­tem aice, n’ar putea pătrunde la noi decât după multe zile de muncă grea, cu unelte ce ar trebuî să le aducă de departe, răs-

FOAIA POPORULUI

Lupta naţională a Şvabilor.'Dintre toţi Germanii din Ungaria, nici

unii nu luptă aşa de frumos pentru recâştiga- rea drepturilor naţionale perdute din cauza fruntaşilor lor ca Şvabii din Banat şi Ba­dea. De aceea simţim o plăcere adevărată, decâteori putem vesti fapte naţionale şi jertfe din partea lor. Adevărat, că şi în Banat decurge între Români şi Şvabi o lup­tă economică, ca şi în Ardeal între Români şi Saşi. Dar acolo lupta e cinstită şi con­ducătorii naţionalişti ai Şvabilor nu s’au băgat slugi Ia guvernul hain din Pesta, ca să ne poată face rău nu numai pe terenul economic, dar şi pe cel cultural şi politic cum fac ai Saşilor. De aceea noi Românii trebuie să privim în Şvabii naţionalişti fraţi de luptă pentru libertatea naţională.

Nu demult comunitatea germană cato­lică din Vârşeţ a hotărît să înfiinţeze gră­dini de copii cu lim ba de propunere ger­mana. De asemenea au hotărît, ca în şcoala civilă de fe le relig ia să se propună în lim ba germană.

Redactorul gazetei „Siidbatschkaer Zei- tung“ din Cervenca a fost condamnat Ia şase luni temniţă pcntrucă a publicat o scrisoare a unui emigrat în America. Pro­curorul I-a învrnuit, că prin scrisoarea a- ceasta a îndemnat oamenii Ia emigrare. Se 'nţelege, că n ’a fost cum zicea procurorul, dar gazeta fiind naţionalistă, a căutat nod în papură, ca să-i cârpească una vrednicu­lui redactor.

Crâjmarul Fritz Hess din Novisad fu­sese pedepsit cu temniţă pcntrucă s’âu g ă ­sit Ia t i o carte scrisă de un Şvab foarte învăţat, care arată nedreptăţile, ce sc fac naţionalităţilor din Ungaria. El a intrat în temniţa diu Scghcdin, dar înainte de aceea a trimis o scrisoare congresului ţinut de Germanii din ţările de pe lângă Carpaţi. Iu scrisoare spune, că va ţinea acum şi pu­rurea cu credinţă tare la neamul lei german.

In comuna Liebling e şcoală maghiară, cu toatecă acolo nu e nici picior de Ma­ghiar. Vrednicii Şvabi dc-acolo mai bine îşi muşcă limba şi o aruncă diu gură decât sa vorbească ;lta limbă decât cea nemţască. Inspectorii! şcolar a introdus acum cerce­tare disciplinară contra învăţătorilor de- acolo pemrucă — nu au maghiarizat pe Şvabi. Ce caz prost! Par’că se mai poate găsi in ziua de astazi German, Român, S lo­vac sau Sârb, care nu e vită de să-şi la­pede limba lui pentru o altă limbă străină.

ptinse Mihu scăpărând din nou şi aprin- zând o opaiţă pe care o luă dela părete.

La lumina ei. Ileana se văzu într’un fel de săliîă , lată de două palme şi lungă cel mult de cinci, a cărei păreţi păreau ciopliţi in piatră iar de desupt podeala era de lemn. Mihu trecii înaintea ei. se oprî în faţa păretelui. apasă cu manile şi cu picio­rul in acelaş chip, in care apăsase în păre- tele de afară şi indată se deschise o nouă uşă.

Până acuma, zise el, am fost în tindă, acuma intrăm in casă şi înainta facându-i semn să-l urmeze.

| Dupăce Ileana intră, Mihu împinse du­pă dânsul uşa care se închise fără a face cel mai mic ssiomot apoi, întinzand opăiţa

’ spre părete, deodată se facu o lumină \ie, provenind dela o făclie mare, făcută din crengi de mesteacăn unse cu păcura ce o

i aprinsese cu opaiţa.■ . (Ya unsV.

Pa g. 5

Ştiri politice din străinătateîncu rcătu rile din B alcan i. Prim-mi-

nistri B u lgariei şi S e rb ie i au avut o întâl­nire la graniţa sârbo-bulgară pentru a căută un modru de împăcare în privinţa certei pentru împărţirea prăzii. Prim-mi- nistrul sârb spune, că e mulţumit cu între­vederea, dar atât gazetele sârbe, cât şi cele bulgare spun, că războiul va trebuî să iz- bugnească. îndeosebi partidul militar din Serbia cere să se înceapă numai decât răz­boiul, pcntrucă Bulgaria să nu aiba timp să mobilizeze prea multă armată. Caci în Bulgaria au mobilizat şi pe Turci, cu toate­că o parte din aceştia au fugit în România.

Până acum s ’au întâmplat şi câteva ciocniri între soldaţi sârbi şi bulgari, ră­mânând răniţi şi morţi între ei.

Cu C re c i i încă au avut Bulgarii mai multe ciocniri, în cari cei dintâi au perdut mai mulţi oameni decât Bulgarii. Dar şi între guvernele bulgar şi grec se încearcă!o împăcare, de aceea a şi plecat un gene-* ral bulgar la Salonic, ca să se înţeleagă cu regele Greciei.

In B u lg a r ia guvernul de până acum şi-a dat demisia, căci nu vrea să fie "în fruntea trebilor, el, care a făcut alianţa. S e mai vorbeşte şi de o întrunire în Salonic a reprezentanţilor celor patru foşti aliaţi.

P u te r i le m a r i îşi dau toată silinţa să împace lucrurile, cu toatecă Austro-Ungaria ar dorî s ’o vădii pe Serbia slăbită cat mai mult. Lucrurile sunt aşa de încurcate, încât au început să se vorbească de a u to n o m ia M aced o nie i, pentru care va trebui să in­tervină România. Bulgaria parc a se învoi cu aceasta autonomie mai bucuros decât să ştie ţinuturi locuite de Bulgari sub stăpâ­nirea Sârbilor sau Grecilor.

Statoiirea graniţelor de mcazăzi ale A lb an ie i nu s ’a făcut încă. Italia Ie cerc cât mai spre mcazăzi, Grecia cat mai spre

, meazănoapte. Până atunci nu se poate vorbi serios nici de felul constituţiei, care să se dcâ Albaniei. R om ân ii din E p ir (Albania dc mcazăzi) au cerut tic nou să fie alăturaţi la Albania.

T r ip o l i ta n in nu s’a liniştit incă, aşa că Italienii au fost nevoiţi să mai trimită acolo trupe. Dar e vorba de cele din urmă svârcoliri ale unor seminţii arabe.

Scandalul din dietă.Sentinţa tribunalului, care a achitat (a

lăsat nepedepsit) pe Deji recunoscând ast­fel înşelătoriile nemai pomenite făcute cu averea ţării pentru a putea birui Ia alegeri, a dat curaj opoziţiei slăbănogite şi în mare parte făţarnice. înainte de şedinţa de Mcr- curi în săptămâna trecută s ’a făcut o mani­festaţie uriaşe pe stradele Pestei. Mulţi­mea strigă mereu: Tracască prim-ministrul pas la ! In apropiere dc palatul die­tei eră plin dc armată, aşa că muncitorii îndemnaţi de Iusth s ’au risipit.

Cei dintâi adunaţi in sala de şedinţe au fost deputaţii opoziţionali. Când a in­trat Tisa însoţit de deputaţii — gheşeftu- rilor, opoziţia l-a primit cu un : huido ! asur­zitor, care a crescut şi mai mult, când s’a arătat prim-ministrul Lukaci.

— Eşti un h o ţ !— Eşti cel mai mare panamist*) al

Europei.

•> Canalul ieîa Pan a n i , pe care-1 fac acum Aneticinii, er>. si-1 iacă o societite franceză. Apu­când proi ji iani in ea a i făcut cele nai n a n înşelă .'.uni cu baui strâaşi dei» acţionari. De atunci se nuasjta ceics inşilă nai ales statul, prin gheşef” turi ca ale niaistrilor jidano-naghiari,

i Pag. 6 fo a ia p o p o r u l u i Nr. 23

( Tisa, preşedintele Camerei, dă se des­chidă şedinţa, dar a fost cu neputinţă din cauza urletului ş i înjurăturilor celor din ppoziţie, cari îi strig au :

— Zici, că eşti cavaler, plăteşte atunci banii, p e cari i-ai furat.

■ — Arată^ve conturile alegerii din Arad !

■ — Martor mincinos !i

Tisa n’a putut vorbi şi a eşit, cu pa- namiştii împreună, afară. De-acolo a tri­mis în sală pe jandarmii dietei (garda) co­mandaţi de căpitanul Gherio, ca să scoată pe câţiva dintre deputaţii opozi­ţionali afară. Ofiţerul a fost întir.ipinat cu

e astr ig ăte : Pfui, ruşine l bttare 'pungaş! t> c e d ă de tâlhari lucrează

în n u m ele îm păratu lu i: Avem trei m iş u . p e 'H o fr ich ter*) R edl ş i Lakact.

Comandantul gendarmilor lui Tisa a scos sabia şi repezindu-se asupra deputa­tului Hedervari Lehel (nu Khucn-Heder- vari) a început să-l taie. Plin de sânge a fost scos afară, apoi jandarmii au mai scos şi pe alţi deputaţi, arătaţi de Tisa, ghion-

tindu-i. . . .In sală mai rămăseseră numai puţini

deputaţi din opoziţie. Atunci a întrat Tisa cu deputaţii g u v e r n a m e n ta l i . Un deputat din opoziţie a strigat: Sunteţi nişte ucigaşi ticăloşi, cari v'aii bătut joc h e îm părat şi

*) Hofrichter e ofiţer caro :i otrăvit pe alţ; ofiţeri, Redl e Bpionul I.ukaci eLukaci.

d e armată. Cu ;ucigaşi nu stăm de vorbă i Opoziţia a eşit apoi din sală.

Rămânând numai ceata Iui Tisa-Lukaci, prim-ministrul s ’a ridicat şi a anunţat, c ă dem isionează (se mulţumeşte de ministru). El a şi plecat la Viena, unde şi-a dat de­misia. , In public a spus, că nu a demisio­nat din cauza procesului lui Deji, ci fiindcă ar fi bolnav.

Scandalul din dietă a avut de urmare, că mai mulţi deputaţi opoziţionali, — în

j unna noului reguLmient al dietei, făcut înI lunile trecute, — au fost traşi în cercetare ! şi pedepsiţi cu pedepse în bani sau opriţi

a luâ parte la şedinţele dietei în decurs d e ; mai multe zile.

Atacuri cu sabia îra dietăVezi cele scrise sub titlul Scandalul din d ic tă la pagina 5.

Nr. 23 FOIA POPORULUI Pâg. 7

Ceteşte — şi învaţă!Jucătorul greeruş

] S 'a dus într’o grea iarnă ; La harnica fumică

‘ , Să-i dea un pic de hrană.

Căci şi-a gătat merindea : . Şi-afară era frig,: i De foame se strâmbase \ I Bietul, ca un cârlig.

j : _ Venii, vecină dragă,(A zis el rugător),

t Să-mi dai împrumut hrană,. ■ De foame să nu mor.

] C ă ştiu, tu astăvarăj ' Hambarul ti-ai umplut.] : _ Şi tu, iubite greer,] : Atuncia ce-ai făcut?

: A întrebat furnica.‘ Iar el cam ruşinat1 A zis : eu astăvarăl Cum ştii am tot jucat.

Dac’ai jucat atunciai Mai joacă şi acum ;• A zis furnica ’n grabă ; Şi l ’a ţipat în drum.

Câţi oameni sunt şi astăzi,• Cari vara ’n joc şi cânt

Petrec, iar alţii lucră Plecaţi cătră pământ.

Iar iarna, când nu-i umbră■ ‘ La tufă — ei pornesc,

Ca grcerul din vorbă ’ La ccice azi munccsc.

Ţ ăran i! fiţi ca furnica : Cuminţi şi strângători

Căci iar va veni iarna Şi vai dc ju c ă to r i !

Petrca Dascălul.

Păcat.Aţi bate peptu ’n faţa lumii,C ă din opincă eşti născut,Când, domn ajuns, pentru opincă Nimic în viaţă n’ai f ă c u t . . .

Nu ’nseamnă numai făţăric Şi lipsă dc recunoşcinţă ;Ci-un grav păcat, ce nu s c iartă Prin post, pomană şi căinţă.

Petru O. Qrlăţanii.

Poezii poporale.D in C o m a n a de jo s .

Foaie verde ca iarba Ce mi drag mie vara?— Florile şi zmeura,Bădişor guriţa ta.

Fă-mă, Doamne, o păsărea,Ca să zbor pân’ la b a d ea ... Fă-mă, Doamne, o floricea Ca să-i ţân badi calea,Să văd cum ie inima De mă iubeşte ori b a . . .

Bădişor înalt la stat Mai iubit şi mai lăsat.Lasă, lasă, bade lasă,Iţi va părea ţie rău,Ţ ie rău şi mie bine,Că eu m’am scăpat de tine.

Culese de Ana Puşcaşul%

Sibiiu, 12 Iunie a.

S ă r b ă to r i le . R u s a l i i l o rdorim cetitorilor, colaboratorilor şi sprijinitorilor foii noastre, ca să le petreacă în deplină bucurie şi fericire.

Viata socialA în Sibiiu.»Joi în săptămâna trecută s’a dat în

teatrul orăşenesc din Sibiiu prima repre­zentaţie aranjată de „Reuniunea română de muzică din' Sibiiu“ . S’au jucat două p iese : ,,Secretul Susanei" (Susannens Ge- heimnis) de Ferrari şi ,,Cinstea ţărănea- nească“ (Cavelleria rusticana), de Mas- cagni. Amândouă piesele sunt străine, dar cântările cuprinse în ele sunt de o valoare muzicală recunoscută.

La splendida reuşită a acestor piese au contribuit doamna Veturia Triteajiu dim­preună cu domnii Ion el Crişianu şi Ştefan Mărcuş. — Doamna Triteanu a fost la cul­me în rolurile D-Sale. A jucat cu un adevă­rat simţ pentru artă. Atât mimica teatrală cât şi vocea au satisfăcut pe deplin chiar şi pe publicul german, care a luat parte la reprezentaţii în număr mare. De asemenea au fost aplaudaţi şi domnii Crişian şi Măr­cuş, cari prin reprezentaţiile din Sibiiu au dovedit progresul, ce-1 fac în cariera cc şi- au ales. Ei nc dau speranţă a crede în­tr ’un frumos viitor al teatrului român. Le dorim tărie şi putere pe cariera începută.

Cât pentru publicul român, acesta le-au arătat destulă dragoste prin faptul, că toate 4 reprezentaţiile date (Joi , Dumi­neca, Luni şi Mercuri) au fost foarte bine cercetate. In toate sările teatrul a fost plin, iar artiştii au fost mereu răsplătiţi a i buchete dc flori şi alte cadouri.

îndemnăm pe Românii noştri, ca peste tot locul să sprijinească pe tinerii noştri artişti : Crişian şi Mărcuş, când vor da re­prezentaţii in decursul acestci veri.

•

De Luni până Joi s ’au reprezentat în Bioscopul A pol lo din Sibiiu „Războiul ro- mâno-ruso-turc dela 1877“ . In fiecare zi s ’au dat 3 reprezentaţii, cari toate erau foarte bine cercetate. Şi îţi era mai mare dragul a asculta muzica românească şi a vedea frumoasele chipuri, în cari ni se ară­tau luptele Românilor contra Turcilor la | Cîriviţa şi Plevna ctc. etc.

Dumineca trecută şcoala civilii de fete a „Asociaţiei“ din Sibiiu a aranjat o fru­moasă serbare în cinstea directorului şcoa- Iei, a dini Dr. Yasilc Bol o ga, caro a împli­nit 25 de ani, decând e profesor. Din acest prilej jubilantului i-s’au adus — în sala cea mare a şcoalei, unde a avut loc serbarea — ovaţii şi felicitări călduroase, atât din par­tea corpului profesoral, cât şi a publicului de faţă. — Ii dorim şi noi tărie şi putere dlui director Bologa, ca să mai poată con­duce încă multă vreme cea mai veche şcoală de fete a noastră.

Aviz. Onoraţii noştri abonaţi, cari au cerut să nu li se oprească foaia, sau cari cu primii fm ia , dar cu abonamentul sunt in restanţă, — sunt rugaţi să binevbiască a nc trimite preţul abonamentului cât mai în grabă, fără a mai aste p i a altă provocare din partea noastră. Pe mandatul postai ( u- t a l van v), cu care trimit banii, fiecare să scrie 'numurul abonamentului, adecă numă­rul d e pe fâşia sub care prim eşte foaia, ca est fe l cu otet mai uşor să. patern căuta trt cS rţik nocstrţ f i să regulăm p lctcjiecăr{da.

D l G herghe B ogd an-D u ică , directo-- rul liceului Mi hai Viteazul din Bucureşti §î secretar general al Ligii Culturale, a fosf ales Sâmbăta trecută m em brii co resp on d en tal Academiei Române.

D l D r. O n i s i f o r G h ib u a fost întărit definitiv în postul de inspector al şcoaleloii primare gr.-or. din arhidieceza Sibiului. Ve stea aceasta va fi de bucurie pentru toţi iu­bitorii şcoalei naţionale, fcăci iii Ghibu a dat şi până acum cele mai frumoase dovezi, că

e omul la locul său.

O nouă c e ta te r o m â n e a s c ă . Sfinţirea i bisericei din Viîrşeţ (B anat). înspre mar­ginea de meazăzi-apus a Bănatului e o ră ­şelul Vârşeţ, cunoscut şi cetitorilor noştri prin frumoasele lupte naţionale, pe cari le dau Germanii (Şvabii) de-acolo împo­triva maghiarizării. Dar Vârşeţul cuprinde şi un frumos număr de Români greco-orien* tali, cari până bine de curând nu-şi aveau bi* serică proprie, ci trebuiau să se închine îtl biserica sârbească, tot greco-orientala.

A dat Dumnezeu, dc protopop român! în Vârşeţ a fost numit părintele Traiati, Oprea, care, ajutat din toate puterile dfi dl Dr. Ţepencagu, directorul băncii „Lu­ceafărul“ şi de Românii iubitori dc b ise­rica naţională, a strâns sumele trebuin­cioase, aşa că Ia 22 Maiu s’a putut sfinţi prin Prea Sf. Sa episcopul Caransebeşului Dr. M. Cristca noul lăcaş, în care Dumne­zeu să fie preamărit în limba noastră stra- moşască.

De o frumuseţe deosebită a fost pre­dica Prea Sfinţitului, care a îndemnat a i puterea graiului său arhieresc pe Romani să iubească casa Domnului citistiiulu-1 îtl limba română. Din partea Sârbilor a fost de faţă şi episcopul sârbesc, care a zis îu biserica cea nouă C.rcdcut şi l a t ă ! nostru în limba românească. ;

A b o n a ţi „Foaia Poporului“ dc acum până la Amil-nou a i 2 co r . 70 b a n i . — La cerere sc trimit ori cui n u m eri de p r o b ă gratis .

A supra m e s e r ia ş i lo r şi c o m c r c ia n ţ i - lo r r o m â n i din S ib i iu atragem din nou atenţia publicului nostru român. Aaim , pe sărbători, vor fi mulţi români dc-ai noştri, cari îşi fac planuri a comandă sau n a u n - părâ ceva. Aceştia vor face bine, dacă vor ceti cu atenţie toate firmele publicate, de un* de îşi pot alege apoi pe acelea, cari îi convine.

Sunt atâtea firme înşirate, încât cre­dem, că ori şi cine va putea fi mulţumit sau de una sau de altă firmă. Pe cealaltă parte e vremea, ca să nc mai dcsvăţăm de închipuirea, că un lucru bun îl putem avea mimai dela străini. Astăzi avem şi noi o seamă dc meseriaşi români, cari sunt la cul­mea chemării. Pe aceştia avem datorinţa morală a-i sprijini, fiindcă ei încă s ’au străduit poate o jum ătate de viaţă până şi-au câştigat cunoştinţele de lipsă. Iar acum, putând înainta şi există cum se cade, ei servesc apoi şi altora ca pildă vie spre a se dedica meseriilor şi comerciului. P e când dacă astfel de oameni- sunt numai cârtiţi şi nesprijiniţi, — după cum cunoa­ştem unele cazuri, — atunci nu numai că ei regretă, că s’au dus la meserie, ci prin. ei se abat dela învăţarea meseriilor şi alţii, tot în urma p ildelor vii. Intre astfel de împrejurări ne putem apoi uşor da cu so ­coteala, ca de ce la meserii nu se dedică mulţi tineri mai deştepţi şi mai cu carte .

(C ât pentru oarecari meseriaşi din S i­biiu, ce nu sunt induşi în lista de pe pa­gina 12 a foii de azi, — aceştia s e pot inca înştiinţa la administraţia „Foii“ .) .

! Rag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. 23

S fin ţire de b ise rică . La sfinţirea bi- sericei -din Checia-română, care se va face în !2/15 Iunie ă ; c. (în ziua Sfintelor Ru­salii) prin P rea Sfinţia Sa Domnul episcop diecesan Voarc Papp, comitetul parohial gr.- or. român învită cu toată stima, precum şi la Concertul aranjat de corul bisericei gr.- or. române din localitate sub conducerea în­văţătorului Ion Raţ, în localităţile ospătă- riei dlui Peru Itineanţ. începutul la 8 ore şi jum ătate seara. Se va reprezenta şi „Vlă- duţul mamii“ , comedie într’un act. In pauză se vor juca „Bătuta“ şi „Căluşerul“ , iar după aceea urmează joc.

T e a tru ro m â n în S ib iiu . După cele4 minunate reprezentaţiuni de operă, date de „Reuniunea română de muzică din Si­biiu“ , gustate mai ales de marea clasă a inteligenţilor români şi străini, Reuniunea meseriaşilor români sibieni, cu gândul bun de a mai da odată prilej şi claselor mai să ­race, ţăranilor-economi şi meseriaşilor din Sibiiu şi jur, de a avea o sară plăcută şi frumoasă, lipsită de câteva minute cel puţin de năcazurile zilei şi ale traiului, a luat hotărîrca să dea şi ea o reprezentaţie tea­trală Dumineca primă după Rosalii, ,1a9 22 Iunie c., îri marele teatru orăşenesc din Sibiiu. Se va juca o comedie, ce va stârni râs până şi în cei mai serioşi tic lire, apoi se va da o şezătoare ţărănească, aşa după cum sunt toate şe/.ătorile noastre de­la sate. At.it la comedie cât şi la şezătiare , conlucra în munar mare, cele mai bune pu­teri, atât dame cât şi bărbaţi, cei mai mulţi bine cunoscuţi publicului nostru. Preţurile teatrului nu sa vor urca şi astfel parte poate Un la teatrul meseriaşilor noştri până şi cel mai lipsit de bani. Cum Reuniunea me­seriaşilor, carea diu venitele producţiunilor ci, aci ajută pe cei arşi, aci pe cei năpustiţi dc potop, aci sare in ajutorul sărăcimii noa­stre la Crăciun şi alte prilejuri, c vrednică să fie sprijinită de toţi cei buni ai noştri.E marc cinste a jucâ in teatrul oraşului S i­biiu ; dar cinstea numai atunci e deplină, dacă ne vom face şi noi, publicul cel marc, datorinţa.

A dunare dc în v ă ţă to r i . „Reuniunea învăţătorilor români Silltl " m i” convoacă pe membrii s.ii la a 13-a adunare generală ordinară in Şimlcul-Silvanici, pe ziua de12 Iulie n. (Sf. Ap. Petru şi Pavcl) 1913. Sunt invitaţi la aceasta adunare generală, afară de membrii ci, şi fraţii învăţători diu părţile învecinate, precum şi Vcn. clcr şi intcliginţa română şi toţi sprijinitorii şi bincs’oitorii învăţământului poporal. Şim- lcu, la 6 Iunie n. 1913. Simian Oros, pre­zident. Dcmcfriu Pop, secretar.

M onu m entu l Independenţei Ia C ra- iova. In capitala Olteniei, unde a fost ban şi Mihaiu Viteazul, s ’a desvelit un fru­mos monument al Independenţei. în fă ţi­şează pe Regele Carol în momentul, când,Ia 15 Maiu 1877, s ’a tras întâiul foc de tun în contra Turcilor dela Vidin.

Un b o ie r o m o r î t de a u to m o b il cu nevastă cu to t . Boierul Ventura venind cu nevastă-sa dela Sinaia spre Bucureşti, şi mânând nebuneşte, s ’a ciocnit cu automo­bilul de un stâlp de telegraf. Automobilul s ’a răsturnat sfărâmându-se, iar Ventura şi cu nevastă-sa au fost scoşi morţi de sub automobil.

Dar pentru aceea cei cu automobilele to t nu vor învăţă minte.

In Ioc de anunţuri de logodna. C le­ricul absolvent dl Ion Scumpii, ales cape Ian în Boian, logodindu-se cu domnişoara Anufa P opa din Boian, ja răscumpărat anun­ţurile de logodnă -cu 10 cor., dăruite la Fondul Dr. Petru Şpan, pentru ajutorarea copiilor de Moţi, aplicaţi la meserii. S ta ­rea fondului cor. 1531.30. Pentru prinos, dorind multă fericire tinerilor logodiţi, a- duce calde mulţumite, în numele comitetu­lui „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu : Vie. Tordăşianu, prezident.

V in d ecarea pelagrei. Intre boalele, cari prăpădesc mulţi oameni în România, Italia, Spania şi America, e şi pelagra, care se arată printr’un fel de jupueală a pielii, apoi omul molipsit de ea înebuneşte şi de regulă se sinucide. La noi s’a arătat boala aceasta, în măsură mai mică, prin comita­tele Clujului şi Solnoc-Dobacci. A\edicii spun, că ea provine din mancarea mămăligii făcute din făină de cucuruz stricat. Doi medici din Roma, cari se ocupă de mult cu aflarea leacului acestei bonle, spun, ca ca nu se datoreşte cucuruzului stricat, ci apei, care conţine acid salicilic, o materie otrăvi­toare. Dacă sc curăţă apa de aceasta ma­terie, omul nu se mai îmbolnăveşte.

S p io n a ju l în arm ata rusă. Deodată cu descoperirea spionajului pus la cale de ticălosul Reill, s ’au descoperit spioni mulţi şi in Rusia, între cari şi ofiţeri. Un ofiţer s ’a sin ucis. I irit a meserie mai e şi spio- n a tu l !

Un dar fru m o s. Nu de mult, împă­ratul Vilhelm al (iermaniei şi-a serbat ju ­bileul de 25 de ani dceâiid e domnitor. Un milionar Badeiischi diu Odesa (port rusesc la Marca-Ncagră) i-a trimis ca dar cincisute de mii dc mărci (peste ()<>() de mii de cor.).

Isprava unui câuc turbat. Pc hotarul dela Şeica-mică a năvălit un câuc (unii spun, că a fost lup) in o turmă dc oi, dar nu s ’a atins de ele, ci a muşcat unui fccinr buza de jos. Proprietarul locului, un Sas, a sărit in ajutor, dar atunci cânele s ’a re ­pezit la el şi l-a muşcat rău in faţă, la gât şi de mâni. Pe urmă au venit nişte R o­mâni in ajutorul celui muscat. Cânele a muşcat şi pe unul din ei, apoi a scăpat. Cei muşcaţi sunt în spitalul pasterian din Pesta.

Despre isprăvile acestui lup turbat, ni se mai scriu următoarele: Sâmbătă noap­tea a fost în Agârbiciu, unde a muşcat rău pe Românul Toadcr Oltean, care l-a prins in braţe, dar i-a scăpat când a sărit un câne la lup. Duminecă dimineaţa a sărit Ia o femeie, care eşisc auzind larma unor cloci, şi i-au sfârticat obrazul. A muşcat apoi pc feciorul Bucur Oltean. Toţi cei muşcaţi sunt acum în Pesta.

Din ordinul pretorului au eşit toţi vâ­nătorii din Mediaş şi l-a împuşcat pe lupul turbat. Se spune, că din ţinutul nostru se află în Pesta 40 de persoane muşcate de câni şi de lupi turbaţi. Mihail Turean, mă­iestru măsar.

V ă r s ă r i m a ri de apă în B o s n ia .Din cauza multelor ploi mari s ’au revărsat râurile acoperind ţinuturi întregi. Foarte rău a fost şi în Saraievo şi jur. Au trebuit să iasă soldaţii să dea ajutor, ca să scape oamenii ameninţaţi de valurile furioase. Doi soldaţi s’au înecat în Dolaţ lângă Sa ­raievo. Circulaţiunea pe unele linii ferate e întreruptă pe mai inult timp, fiindcă apele au stricat drumul.

P ă ţa n ia u n o r m u n cito r i . Trei mun­citori din Bungard (lângă Sibiiu) se cul­caseră în noaptea de Sâmbătă spre Du­minecă sub un ste jar mare, toţi cu capul spre trunchiu. Când s’a pomenit dimineaţa unul dintre ei, şi-a văzut tovarăşii plini d e sânge. îngrozit alergă la primărie, ca să vestească cele întâmplate. Venind autori­tăţile la faţa locului, au constatat, că în cursul nopţii s’a rupt o creangă mare din copac, care a omorît pe unul din lucrători, iar pe celalalt l-a rănit greu la cap a m e - ţindu-I. Cel scăpat a dormit aşa de greu,, încât n ’a auzit nimic.

O în ş e lă t o a r e . După cum aflăm din „Universul“ din Bucureşti, poliţia a are­stat pe o femeie mai bătrână, îmbrăcată cao călugăriţă, care cerşiâ bani pentru „mă­năstire“ . Luată de scurt, s ’a dovedit cu­rând, că nu e călugăriţă, ci o înşelătoare, care strânge bani pentru punga ei. între­bată, cine e, a spus că o chiamă Eftimia Câmpean-Meruţ şi că e din Bod (comita­tul Braşovului). Poliţia din Bucureşti a în­trebat atunci pe cea din Braşov, ce ştie de­spre ea. Dc-aici Ii s ’a răspuns celor din Bucureşti, că femeia accasta a fost condam­nată la opt luni temniţă pentru înşelăciune. Fa stringeâ adecă bani şi pc la noi, spu­nând, că sunt pentni o mănăstire din Ro­mânia, ba a înşelat pc părinţii a două fete să i lc lase ci, că le va trece fără pa­şaport în Tară la mănăstire, unde vor fi crescute foarte bine. Părinţii i-au crezut şi i-au «lat şi două sute de coroane. Când a aflat poliţia din Bucureşti despre fapta a- ceasta, a întrebat-o, unde sunt fetele. T i ­căloasa a răspuns, că Ic-a băgat servitoare şi acum nu ştie, unde sunt. Aceasta însem­nează, că bietele fete au ajuns intr’o casa dc pierzanie. Poliţia Ic caută pretutindeni şi cercetează, nu cumva accasta femeie ti­căloasă arc şi alte fărădelegi pe su fle­tul ci.

S c ă ld ă to a r e a reg im en tu lu i 31 d in Sib iiu s ’a deschis in S Iunie, liste îngrijit dc băi de aer, soare, şi dc nisip. Cu oca- ziunca deschiderii pentru distragerea pu­blicului a concertat muzica regimentului înainte de ameazi. Deascmcnca şi în dccur- sul sezonului va concerta muzica în ficcarc săptămână, cceace se va aduce lla cunoştinţă On. Public la timpul său.

F u rtu n i m ari au bântu it în G e r m a ­n ia săptămâna trecută, pricinuind pagube uriaşe. Trăzuctul a aprins casc, apele au eşit din albia lor înecând sate şi oraşe, s’au prăpădit mulţi oameni. Viforul a fost aşa de grozav, încât a culcat păduri întregi.

A u to m o b ile de postă. Intre Sâm băta de jos (comit. Făgăraşului) şi Agnita (co­mit. Sibiului) au început să circule automo­bile de postă, cari fac vara de două ori dru­mul acesta, iarna numai odată. Vara se ă - batc automobilul şi pe la Rotbav, unde eo baie.

O fap tă c r im in a lă . Ni se scrie din Z am : Un atentat cu puşca s ’a făcut in con­tra mea în Vinerea Floriilor după o r e le opt seara pe când lucram Ia masa de scris^ Am fost lovit în cap prin fereastră cu 4 alice m i jlo c i i ; fiind chemat medicul de grabă numai cu greu mi Ie-a putut scoate- afară. Făptuitorul încă nu ni cunoscut, dar se fac cercetări. De-ar da Dumnezeu să i se descopere fapta criminală. Gligor Sta— nis, păzitor de pădure cercual.

FOAIA POPORULUI Pag 9

Petreceri,Reuniuni rom ână de cântări din

B istriţa inviţi ia C o n c 'fM ce-1 aranjţazâ Luni l 16 iunie 1913 st. n. (a doua de Rusalii) în sala cea mare dela Hotelul „Regele U ngariei". Inccputul la 8 ore seara . După concert dans.

Corul tin erim ei ro m ân e din ScoreiuInvită la P r o d i u ţ i u t i e a muzicală-declamato-rică-teairală ce se va ţinea în 3/16 lumea . c. (a doua zi de Rusalii) în sala şcoale- lo r comunale din loc. începutul la 8 ore seara . Onoraţii oaspeţi străini sunt aştep­ta ţ i la gara Arpaş la trenul de 6 ore p. m. şi la gara Porumbac Ia trenul de 4 ore p. m. Programul cuprinde 7 puncte, între cari ş i piesa teatrală „Răm ăşagul“ comedie în t r ’un act de V. Alexandri. După produc- t iu n e urmează joc.

T in e r ii ind u striaşi rom âni din B la jin v ită la Petrccerea dc vară ce se va ţinea Luni în 16 Iunie n. 1913, a doua zi de Ru- s a l e Ia orele 4 p. m., în „Gradina Veza“ . In pauză vor avea loc focuri de artificii.

E C O N O M I ED’ale Stupăritului.

Fiind timpul roitului, dăm unele jk>- v e ţ c atât pentru stuparii noştri din popor, c â t şi pentru aceia, cari doresc a fi siupari.

C u roiul I merge matca bătrână. A- c e a s t a fiind fructificată îndată ce arc fa­g u r i , începe a o u a ; pentru aceea roiul I c r e ş te curând. Dar matca daca c mai bă- tr/uiă de 4 ani, nu mai are putere multă

d e o u a t ; pentru aceea sunt unii stupi b ă ­t r â n i grei, dar nu rocsc, fiindcă matca e b ă t r â n ă şi nu poate sporî albinele.

Roiul I nu rămâne mult pe pom, şi «Încă nu se ia în coşniţă în decurs dc 1— 2 o r c , fuge şi-şi caută el locuinţă.

C u roiul II şi III merg matce tinere ţnc- f ru ct i f ica te . Accştia rămân mai mult timp p c pom . De multeori rămân până în ceia- l a l t ă zi.

Fiind roii accştia mici, e bine ca să s c v erse îndărăt peste stupul, din care au c ş i t ori să se stropească cu miere lungită c u ap ă şi să sc împrcunc 2 — 3 la olaltă, c ă c i c mai rentabil (folositor) a avea stupi p u ţin i şi buni, dccât mulţi şi slabi. Dar n ic i odată să nu sc împreune roiul I cu ro iu l II şi III, căci albinele bătrâne din ro iu l I, omoară pc cele tinere din ceialalţi roi.

Luarea roilor să face aşa, că sc scutură a lb in e le de pe pom în coşniţă, iar dacă cuiva îi este frică de împunsul lor, să le a fu m e cu 2 — 3 fumuri de ţigară ori alt fum, ori să le stropească cu apă, căci se des- armează.

Coşniţă să fie curată, şi ca să nu fie o u ă de insecte în ca, să pârleşte cu puţină flacără , ca să piară insectele, ce s ’ar fi în­cuibat în ea.

E destul dacă coşniţă se freacă pe din lăuntru cu puţină mătăcină ori ismă săl­batică , de care se află pe tot locul. Cine stropeşte coşniţă cu miere, bine face, dar acest lucru nu e chiar de lipsă, deoarece albinele şi-au luat merinde cu ele pe 3 zile, şi numai dacă ar fi timpul rău, să nu poată sbura, roiul după cele 3 zile trebue hrănit. *

Obiceiul a stropi coşniţă cu lapte e rău, deoarece în căldură capătă miros ne­plăcut.

Coşniţă să fie potrivită cu roiul, aşa ca să o poată umplea de faguri până toam­na, căci dacă rămâne coşniţă goală de fa­guri şi să lasă pe primăvară, în primăvara viitoare locul gol albinele îl umplu cu fa­guri de trântori, în cari matca pune tot ouă de trântori, şi prin aceasta se înmul­ţesc trântorii

Stuparul trebue să reducă Ipât ipoate (nu­mărul trântorilor, deoarece aceia nu lucră, ci numai mănâncă. Dacă însă coşniţă e prea mică şi roiul e mare, o umple, şi ne- având albinele loc destul, roeşte şi roiul, şi astfel rămân, şi unul şi altul slabi. Stu- pariul înţelept nu să bucură de mulţi roi, ci de stupi grei.

In coşniţele artificiale (meşteşugite) se lărgeşte locul, ca să aibă albinele unde lucra. Acelora, cari voesc a fi stupari, Ie recomandăm timpul roitului pentru a se provedeâ cu stupi, căci cumpărând omul roi, cumpără numai albine, cari până toam­na îşi adună nutremântul pentru iarnă, ba poate câştiga şi pentru stupar ceva, pe când cumpărând toamna ori iarna stupi, trebue să cumperi şi mierea pentru iernat.

In mod gratuit se pot căpăta stupi dela stat. Dacă înaintează cineva rugare la ministrul de agricultură, acesta ordonează uneia dintre stupăriile statului, sâ-i trimită un roiu. Aceluia i se pachetează într’o cu­tie 1 chlgr. de albine cu matca între ele şii se trimite. Omul trebue să ingrijască de coşniţă şi să-l aşeze în ea.

Dacă cineva nu capătă stupi din apro­piere, sau dela stat, se poate adresă la stu­parul nostru, dl Alexandru Vlad paroli în Mag p. u. Szclistyc. Dânsul vinde 1 kgr. de albine cu matca între ele cu 8 coroane, la care sc mai adaugă 50 bani, preţul cu­tiei, în care să trimit albinele. De coşniţă să se îngrijască cumpărătorul. Dânsul dă şi îndrumare pentru felul dc urmat.

Sibiiu, 7 Iunie n. 1913.Comitetul Reuniunii române agricole

sibienc.

Pantalcon Im rufa, prezident

Viclor Tordăşianu, necrctar

Ettcrări însemnate pentru Vie*).C u răţirea butucului de m ugurii şi

surceii n etrcb u in cio şi sau tunsul în verde. Ştim, că via rodeşte dela natură mult lemn. îndată, cc vin căldurile dc pri­măvară, încep a încolţi o mulţime dc vlă- stari (surcei) pe toate părţile butucului. Asemenea încolţesc vlăstarii şi din mugurii nevăzuţi. Când se văd accştia bine, îi de- lăturăm cu unghile, chiar de pc lângă ccp sau capul butucului. Numai acele mlădiţe le lăsăm să crească, cari încolţesc din ochii cepurilor lăsate. Delăturarea mugu­rilor unii o lasă până creşte viţa dc o palmă. Accst lucru nu e bun, pentrucă cu hrana, care se prădează la creşterea lor, ar lucră mai departe şi mai bine mlădiţele cu roadă şi ogor (săm ânţă), cari asitel ar cre­şte dc două ori mai bine. De altă parte mai mare rană facem pe butuc atunci, când tăiem viţa de o palmă, ca şi când piţigam un mugur, pentrucă prin rană impedccă.ii creşterea butucului. La cepurile, cari au sărit de tot în sus, lăsăm în dosul lor un mugur pentru mlădiţa de rezervă. Când

lăsăm odrasla sau mlădiţa de rezervă, să fim cu băgare de seamă, ca să rămână in aşa loc, ca să fie al 4-lea corn, adecă bu­tucul să fie totdeauna în forma unui păhar (pocal).

îng rijirea p este vară . Când sunt 'mlă­diţele cu 3— 4 frunze, lăsăm din ele numai pe acelea cari au încolţit din ochii văzuţi şi pe cele de rezervă, iară celelalte le rupem în 'stare crudă de pe lângă butuc, chiar şi atunci când ar fi cu struguri. Dacă dintr’un mugur încolţesc 2 — 3 vlăstari cu struguri lăsăm numai unul, pe ceialalţi îi rupem. Mlădiţele din ochii cepurilor- (coardelor, cercurilor) din sus, dacă-s fără struguri le delăturăm, iar pe cele din ochii din jo s a butucului, şi dacă îşi au strugurii, le lăsăm de rezervă (săm ânţă) pentru anul vii­tor etc.

B oalele de b u re ţi ai viei şi vinde­carea lor. înainte de înflorit îndată ce au ajuns mlădiţele înălţim ea unei p^lme s e - stropeşte cu m ixtură bordoleză de un pro­cent, adecă într’o 100 litre de apă, punem1 klgr. peatră vânătă şi 1 klgr. var n e­stins. Dacă varul este stins se pune de două ori ca din peatra vânătă. înainte de înflorit se stropesc de 2 — 3 ori cel puţin via, tot la două săptămâni. Pră viii rea în contra „făinării“ sc face prin Aprilie în­cepând şi totdeauna la 8 zile după stro­pitul cu mixtură.

A nim alele s tr ică c io a se (p araziţii) viei. Prin luna lui Maiu şi Iunie, dintre multele animale, cari strică in mai multe rânduri peste an viei, sunt şi Molia viei „Cochylis am bigucla“ şi Molia „ lo r t i x “ . Descrierea şi apărarea în contra acelora se află în cartea de vierit a subscrisului.

Daniit Graur.

*) Estras din : .Cultivarea viei, Manunrea vinului. Morburile şi vndecarea lo r ' !>e efia la autor in Somlyogyortelek, ccm. fcălsgiulu:;.

Atacarea viilor.Primim urm ătoarele:

Fiind a b o n a t la „ F o a i a P o p o r u l u i “ , am c e ­

t i t în n u m ă r u l d e Paşti u n in t e r e s a n t a r t i ­

c o l , s c r i s «le d l I r a ia n M. B o l c a n ţ u , d e s p r e

Staţiunile a g r o n o m i c e d c î n c e r c ă r i şi c e r c e ­

tă r i a l e ţ ă r i i n o a s t r e .

Eu fiind proprietar de vie, in decurs dc patru ani încă am putut abservâ multe, in­tre cari şi ziua, ba şi ceasul când se atacă viia. Atacul acesta ţine trei sau patru cea­suri. Şi dacă viia să stropeşte înainte dc atac cu o săptămână, tot va fi atacată, de­oarece stropii şi-au perdut puterea. Pentru accca trebue bine ştiut când e atacul şi numai cu o zi sau două înainte trebue stro­pite viile. Atacul acesta mai este şi la hol­de, la cartofi, la nuci şi la mai multe plante.

De sigur că viia are mai multe atacuri, cari nu-s cunoscute de economi, dar dovadă, că viia va scăpă neatinsă de atacuri, este stropitul, care, cum am scris, trebue să fie la vreme, iar vremea trebue să o cunoască fiecare proprietar de vii. Ştiind lucrul ace­sta, eu pot asigură pe fiecare că viia nu i-se va atacă şi pot să fie viile una ca alta de frumoasă şi neatacate. Mai observ, că este atac de ziua şi atac de noaptea. Ziua se atacă frunza, şi noaptea să atacă stru- onrii, iar dacă nu-i de curând stropită şi frunza. Cine doreşte să ştie lucrul acesta mai bine, poate să mă întrebe acasă. Ni- colae Boia în Petrifalău (Péterfalva, u. p. Szászsebes).

Pag. 10 FOAIA POPORULUI Nr. 23

Ultime ştiri.T is a — m in istru -p reşed in te.

încă de Mercuria trecută, când Lukaci a spus în dietă, că el îşi dă dimisia, se credea, că urmaşul lui va fi Tisa. Aşa s ’a şi întâmplat.

Lukaci a recomandat Maiestăţii Sale pe T isa de urmaş al său. Iar Maiestatea Sa a primit, însărcinând pe Tisa cu formarea noului guvern, adecă Tisa să-şi aleagă pe miniştri, cu cari va crede el că poate mai bine lucra.

Tisa s'a şi înţeles cu miniştrii cei ve­chi, cari rămân şi pe mai departe aproape toţi în posturile lor. Noul guvern s’a for­mat în modul urm ător: ministru-preşedinte: Tisa, ministru de interne: Şandor (nou), ministru de f inanţe: Teleski, ministru de culte : Iancovici, ministru de agriculutură: Ghilani (nou), ministru de comerciu Beoti, ministru de honvezi: Hazai, ministru de ju st iţ ie : Balog, ministru pe lângă Maiesta­tea Sa, cu locuinţa în Viena: Burian (nou).

Ieri, Mercuri, Ia 10 ore înainte dc a- meazi, ministrul-preşedinte Tisa, dimpreună cu Burian, Ghilani şi Şandor au depus ju­rământul Ia Vicna in faţa Maiestăţii Sale.

T e m e r e a de războiu în t r e a l ia ţ i

c tot mai mare. Când scriem aceste rân­duri sosesc ştiri tot mai neliniştitoare. Bul­garii şi Sârbii devin tot mai înfuriaţi intre olnltă. Ţarul Rusiei le-a dat insă sfatul, şi unora şi altora, ca să se liniştească, să nu înceapă războiu intre ci, şi să primească mijlocirea lui. La ce sfârşit vor ajunge lu­crurile mi se poate şti de prezent.

Cădere Iui Lukaci şi presa engleză.

Marea gazetă engleză Times din Londra scrie despre c ă d e r e a lui Lukaci următoarele:

Sentinţa de achitare a lui Deji a pro­dus mare bucurie în Pesta şi în Viena. A- ceasta sentinţă este socotită ca o straşnică osândă adusă practicelor scârboase din tim­pul stăpânirii partidului guvernamental. Guvernarea lui Lukaci s’a făcut cunoscută prin Un lanţ nesfârşit de barbarii şi călcări de lege. Lukaci este răspunzător pentru dictatura lui Cuvai în Croaţia, precum şi pentru întreg sistemul de apăsare şi ne­dreptate. Prim-ministrul acesta a provocat Ia Croaţi şi la Români cea mai neîmpăcată ură faţă de Ungaria şi va trebui să se des- volte muncă uriaşe din partea unei admi- nistraţiuni cinstite, ca să se îndrepteze toate stricăciunile, pe cari Ie-a produs re­gimul Lukaci chiar în ce priveşte interesele dinafară ale monarhiei austro-ungare.

0 sch im bare sp re b in e în H aidudorog.

„Unirea“ din Blaj aduce vestea îmbu­curătoare, că Papa dela Roma, convins în sfârşit că a făcut cea mai mare nedreptate aruncând Români curaţi în gura iadului episcopiei magiiiariziitoare, s ’a învoit să schimbe bulla Christi fidclrs şi câteva pa­rohii răpite să fie date iarăşi episcopiilor româneşti.

Pentru aceea înfiinţarea unei episcopii maghiarizătoare rămâne totuşi o crimă.

Fraţii noştri, cari au luptat cu atâta tărie şi jertfe , ca să scape de iad, îşi văd silinţele încununate de izbândă. Cei slabi rămân părtaşi m o rţ i i . . .

Poşta Redacţiei şi a Administraţiei.

Gheorghc Bichelia, Ciuchici, A bonat I 0J 2 , Aiăgheran, A n ghel Blaj, Altnaţ. Din lipsa de Ioc s’au amânat pentru numărul viitor.

Opripu, America. Am spus unei firme, de unde poate vei primi informaţii asupra celor dorite.

Ocna de fe r . Scrisoarea sosită am trimi* bo mai departe.

Multora. P u b licarea unor articole ţ i diferite răspunsuri, din lipsă de loc s ’au a m â n a t pentru numerii viitori.

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul vech ia)m

1 Iunie : Detta (Tim iş), Să liş te (com. Sibiului).

2 Iunie : Aletea, Alibunariu, Bichiş, Cianadul sârbesc şi nemţesc, Comloş ( B ă ­nat), Ghierghio-Sân-Miclăuş, G yertydm os, Lechinţa, Periamoş, Silimegi, Zarand.

3 Iunie : Capolnaş, Crişpatac, Ilia, S i- ghetul-Marinaţiei, Zlagna.

4 Iunie : Baghion, Ciachi-Gârbău, J im - borul-mare, Lăpuşul-românesc.

5 Iunie : Baia de Criş, Bodon.6 Iunie : Brad.7 Iunie : Ferihaz, Pojon.S Iunie : Macău, Petelca.

Rcdactor re s p . : N ico lae B r a tu . Editura şi tiparul „ T ip o g ra f ia P o p o r u lu i*

Loc deschis.O ca z ie p o tr iv ită . Atragem atenţia pu­

blicului nostru din Sibiiu şi jur asupra p ră ­văliei loan Aranioşi din Sibiiu, strada G u- şteriţei Nr. 11, unde se află tot felul de mărfuri pe lângă preţuri foarte scăzute.

S u fe r in z i dc urechi, ca auz greu, cur­gerea urechilor etc. să cetească cele scrise in Foaie inseratul despre uleiul pentru urcchi.

Nr. 1 1 7 0 0 1 3 not. 10(53

Publicaţiune.Cn-clo filtru crfljmă comunală,

dimpreună ni I ia n ţ * «!«’ bcuturi <1 n cnmunn Feldioara, ><' vor da in li- ciiiiţ uno publică, in 2 2 Iunie s t. n. 1913, po termin <ln 3 ani, hicepAnd din 1 Auj:u«t 1013. Oindiţiunih' do li? taro «o pot vedrîi In cancelaria comunnVi din Feldioara in oarele oficioase. l ’ rrţul stricam o TiuO tor.

F o 1 (1 i o a rn. (comitatul FăgarA- ţului) 7 lunii- 1013 .

Prim ăria comunnlă.

Nr. 07." 0 1 3 prim. 10 5 0

Publicaţiune.Comuna Szentjânoshegy (Nucet)

oxarândează in licitsţiuno publică dreptul său de vânat pc timp <!c G ani d n 15 Aupust 1 0 1 3 până în 15 August 1 0 1 0 in cancelaria comu­nală in zina do 21 Iunie 10 1 3 st. n. d. n. In 2 ori1.

Preţul siripiirii 12 coroanc.C n i ’ţuinile trai de aproape 5 0 pot

cerceta zdnic în cancelaria comun iU.Szentiunoihepv (Nucet', 7 Iunie

1 9 1 3 .Simion Steva

p r i m a rNicolae Olariul

t . notsr c e r - -.

N r. 2 ! 0 — 1 0 1 3 1 0 5 8

Publicaţiune.O i r . a Oltszakadât in 2 5 Iurie

S t . n. 1913. la 11 ore înainte de amenzi vinde pe calea licitaţiunei p u n ice cam 9 7 6 fire de s te ja r □etâ;ap in jrrosime de 2 5 — 4 0 cm. şi cari o n ţ i n c irca 4 5 1 m. le n n e de lucru şi 1 1 5 l j m. lem ne de foc, din pădurea com unală „ T u f a “ .

Preţul strigărei e de 5 7 6 5 coroane şi vadiu de 1 0 %•

Oferte interioare se Înapoiază.Condiţiunile mai de aproape se pot

privi în cancelaria comunală.

Prim ăria comunală.

Nr. 4 2 8 — 1 0 1 3 1057

Publicaţiune.( omunn Oltszakadât in 25 Iunie

St. n. 1 9 1 3 , In 10 orc Inr.into do amear.i. vinde In lc i tn ţ iu n o publică 4 0 0 □ stânjinl lemne «le fng nfliitoaro In pădurea comunnlă nu ­nii t îi „Coasta m ănăstir i i“ .

Preţul utripirii o do HtAnjin 2 0 coroane, la olaltii SOOU c< roam-, vndiu o do 1 f >°/0

Condiţiunile mai do npronj>e ne p j t privi in cancolnria comunali».

Primăria comunală.

Căsătorie.l in tin/îr ţăran econom, romAn, in

etate dc 2(3 nni, vorbeşto ţi limba maghiară, posedo o e?ononiie in xa- loaro dc 1 8 , 0 0 0 coroane şi 2 0 0 0 cor. In bani pata, apoi o moara do apă cu doua petri, in valoare dn cel puţin S mii coroanc, caută cunoştinţa u m i fete tinără, d n familie bună şi cu ceva zestre spre a se efii-atori. — Dor.toarele binevoinscă a trimite s c r - fo n le in care sa arcte etatea, zestrrn şi oarecari alte am ănunte , d mpreună cu o fotografie, la ad m in istra ta „F o i i Pop orului“ , de unde să vor trim te r c f jc ' . t i ru lu i tinar. 1 0 5 '

B g î î î î s î

i i ! fişiiesal<V,* 5

= S ÎB I IUSlr. Urcztilui (Rcispergnssc) 17

P u n e d in jiIn cauciuc şl dc aur cu * = preţuri moderate. =

c u

De vânzaresunt mai multe măji metrice de slă­nină afumată şi papricată, marfă de iarnă, la Adolf Speck în Sibiiu, S aggasse Nr. 2 8 . 1 0 5 6

O casă 1400

O moarăcu 3 piptrî, mîlnntK cu olciu brut şi cu motor Die^nl, din rnuzn altei în ­treprinderi o de vânzare din m/lnă libera la olaltfi cu toate edificiilo aflătoare pe nce.U Ioc. Doritorii do a cumppra să fo s lre se z e eAt mai curând la loan Câlţa in Mândra (Mundra, Fogarasmegyo). 1 0 4 5 1 — y

in administratorse caută la „Foaia Poporului“.S e recere o scrHcare frumoasă, ncu- rateţă ! ii resolvarea agentlclor şi pri­cepere pentru administraţia unui ziar.

Caseledin Sibiiu, strada Turnului (Snggasse) N r. ;>Q şi strada W ngner (W s g n c r gasse) Nr. 1 dimpreună cu gradina, precum şi H otelu l Mdiaiu din strada Turnului Nr. 1 1 sunt de vânzare din mână liberă A m în u n t e la loan Alihaiu, proprietsrul caselor, S ibiiu strada W s g n e r Nr. 1 . 1 0 4 2 1 —

Cine foloseşte z iln ic ţ i consecvent O dol, în ­trebuinţează după a noastră c u n a ţtin ţl de

* azi, cel mal bun mii*/ , oc Pentru dinţi ţi gutS. > EEET I r r r Preţul : s t i c l i m a rc K 2 —' - - -- . mic* . l-ai

O casă 1 0 5 1

constatatoare din 4 odăi, 1 c u l in a , şurii, prajd, coteţ, şi^r/.dina, potrivită pentru crAjmărit, prăvălie şi in s ta la tă şi p?ntru brutar e e de vândut. D o ­ritorii su: t ru ja ţ i a se adresa la ad- m ’nistraţia „ F o i i P op o nilu i“ , S ib i iu .

10 vagoane cucuruzrotund, dintele ca lu lu !, e de v ân zare chiar şi in cantităţi mai mici, p e lâ n gă un preţ foarte ieftin, l a G .

Scheyhing, Sibiiu, strada C is n a d ie i N r. 2 0 . 1 0 6 1

constatatoare din 3 odăi, culină, piv­niţă, curte şi grădină, totul la o ’a tă preste 7 0 0 s-tânpni pstraţi, e de vân­zare din caiisa familiare a copiilor minoreni. Casa e zidită din 1 9 1 0 A se adresă: Sibiiu, Drum ul Turni- şorului (Neppendorferstrasse) 18 a.

FOAIA POPORULUI Pag. 11

Onorafe domnule!C u n o s c â n d multele lipsuri ale pu­

blicului r o m â n e s c din provmcie, ara deschis In B u d a p e s t a un

e informaţiişi agentură rom ân ească .

Dau orice informaţii in orice cauză ce se tine de Budapesta. Esoperez re- solvarea grabnică a diferitelor rugări făcute cătră oricare ministru. Curie, ori alt oficiu. In cauze de licenţe, de că- Bitorie şi alte drepturi esoperez resol- vare In cel mai scurt timp posibil.

Prin mine se pot comanda pe cred it în rate de 5 - 6 ani cu preturi ieft ine oricare sistem de motoare de benzină, ori de oloiu brut ori de gaz. T o t felul de maşini de trăierat, tot fe lu l de mori cu petri fine şi mo­to a r e trainice, tot felul de automo­b ile , pumpe ţ i ferestre ie şi alte rec- v iz ite economice. T o a te acestea vor fî garanta te pe mai multă vreme şi ▼or fi cumpărate dela cele mai ves­t i t e fabric i , — deci din mână primă, — şi nu dela agenturi jidoveşti . Zilnic p r im esc plângeri delaţăranii români, c a r i cumpărând maşini dela agenţi, au fost înşelaţi, căci neştiind ţăranii ro m âni ungureşte, au iscălit con­t r a c t e n căror conţinut nu I-*u cu­n o scu t . Planul meu este ca să-i scu­t e s c pe ai noştri de şarlatanlile J i ­d o v ilo r şi să-i scap de procese. — II s fătu iesc deci pc f ieştecare Ro­m ân doritor să-şi cumpere ccva să-mi s c r ie ca să merg cu la dânsul ori s ă vină dânsul Ia mine să ne înţe­le g e m , — iară de npenţi jidovi să s c teamă ca de foc, şi să-i scoată e fu ru din cr>.;ole sale .

Xsnpcrez dela băncile mari din -si i inipri:i” ti*:iri pe amortizare

ii .'.ni cm pre cente mici ţi mij­ii; vân-aii şi cumpărări de moşii şi

l :ri mari.tr crin- cucuruz, ovâs, boi,

oi ţi j’nu'i.' Toi i^' i. i >le poame ţi le- f i cu <m env;'mt tot ce are Ro-n .1 n ; : I i!c v.liuare.

Cnul ",'icri’ i români pentru păr­ţ i ! : - I<>c : : ii ■ ue re.;.-. Vii.

. ■ • ■:>î r : : :rv'C ui meu imi plătiţi n r..i după invoi::!;'1. Cit 'Tau.i 027

r.t:ck*

/'-r

ii. i;t; . ; i: 'Vriit 11m’íuí

P e n tru comercianţi.In centrul comunei Tălntăccl U. p.

T ii lm a e iu , (Nafrylalmne.-t, Szeben m.) ut; nfiri do închiriat un local pentru Iw.ltii. Iu localul pnivalici .-mut toate hU-lnjurilo tio lip:-», n ou ii, apoi o cană c o n - •pui/.Moare (lo locuit, eotc’.o dej>cTei yi pentru i 'abţe , fântânii în cu rto ete. Comuna ar.' 1 7 0 ( 1 puflete, dcpiirtare dela Rarii (T a lm aeiu ) tio ch ilom etr i. Cine doreş’.o binevoiasea n veni la faţa ocului fau a perieţiroiirietarului T o m a T â r ş i a , acolo.1 î n :»3

m m m mCele mai frumoase

Vederi din Sibiiu, Porturi naţio­nale, ilustrate artistice şi pentru

orice ocazii, apoi

H ârtii pentru s c r is o r i

d eli cele mai simple pănă Ia cele mai fine şi mai moderne, In diferite calităţi şi colori moderne se află, cu preţuri ieftine, la

Librăria dela

Foaia Poporului— : Sibiiu '

Strada Măcelarilor Nr. 45.Probaţi numai odată şi vă veţi

convinge.

S73IXi

Un local de prăvăliecu două odăi, culina, magazin şi pivniţă, e de închiriat În Sibiiu, strada Sirii 23. 1048

Moşie de vânzare.O moşie, cuprinzând păm ânt

arabil, fânaţ , pHşunat şi vii, cu caso de locuit, — grajd uiri şi alte dependenţe, sesiunea interna I s/* j « ^ re>in total2i) jugare, — vinile R e m u s L u p e s c u , c u p r e ţ e s c e p ţ i o n a l d e m o d e s t . D cnartc de B ln j Î S clulometn, co­municaţie foarte lmnă. A dresaţi-va lui l o a n O . D a m i a n învăţător în R o ş i a d e S ă c a ? ( ^ e k c s v c r c ^ y - lidza) p >stn in loo. 1 0 ;J< 1 >5

Traverseşi tot felul de

m ateriale pentru zidiriN o u t a t e : 1039

n i L n . H ca te ncuială Iselată ce se W D 1 U C I foloseşte Ia păreţi umezi.

Carol ? . M e i iSibiiu şi Alba-lulia.

m

Inseratelenumai atunci au va­loare mare, dacă să răspândesc pretu- fjW tindenea, în toate ti3r ţările, In toate cer­curile sociale. Pen- [ tru acest scop se g.\ ofere îndeosebi in- serarea in „FOAIA POPORULUI“. « - Informaţii să dau şi comande să pri­mesc la adminis­traţia „FOII PO­PORULUI“. ■ ■ ■ ■

Uleiul pentru urechia lui D r . G . S c h m i d t , medic leg ist ţ i mil i ta r, v indecă re pede şi perfec t asur- zen ia cron ică , durerea de urechi , v â jâ ­itul s i a l te bo ale de urechi şi In cazuri În v ech ite . O st ic lă e -1 co r. şi să poate c ă p ă ta la : F a r m a c i a o r a ş u l u i ( S t a d t - A p o th e k e ) In T i m i ş o a r a (Tem esvár)

v is -â -v ls de b 's e r ic a seminarului .

Un măiestru măsarpo caută pentru z i d i r e a u n e i c a s e j CU p r ă v ă l i e , având a lucra in Mii j modern. Ba ponto arira ja cu /iun, > săp tăm âna Bau cu luna, fiind mai . multo luni de lucru. Doritorii .«ii ho i anresizo la I o a n B o r c o m a n . n>?ni- j tător, C o l i a l m (K olia lom ) Mila'-ir'!--"' j

Nr. :î8 G.___________________________|

i l t G I l f i m i e î s:3 |50,000 p H rcch i de ^ h e t c j

4 pfirechi de g h e te mimai cor . 9‘— jDin cauză că mai multe fabrici ;

mari au Inccut plăţile. am io-t incre- i dinţat a cheltui o mare canî'tate de j ghete adânc rub p:e;';l de tV.brirarc. j Deci eu vând fic.-.'i.aia 2 poreclii j;iiete ! cu şirin.'.rc, pentru ti..t:i:i: şi 2 p.'iicihi pentru dame. derivi.'liru:;.*. sau mv.Kf*. ■ galoţata, tu tal;": 1 .iută cu c;:ie. foart; eleţ. fasonul cei .i m u. m . : r i : c o n ­form numai ului. Tv.'-ie p > "■■îâ ,

j numai K Trimiterea p'-r r.;-: V-tir.-îA jI S. LUSTIG, expori c e ahete : Neu-Satiucz, Aii.sîria ' Schimbul e ati:;.is srtu banii rd'-iir. i

Pentru ceice vin la Sibiiu

Pentru ceice vin la Sibiiu

f31 fjn VI 1- î-H * Éri-íXl ❖

Rub?cri*ul adu?, la cunoştinţa onoratului public, din comunei« >lin jurul Şibiulu , ca am preluat

Cârâia im Si’siin, poavia CtótiMisi Kr. 3fosta mai múz a lui ){k\n,

ţi mii voiu Htri'nlu'i in civi mai mar.' m -'Urá a mulţun.i po toti, rnri ma vor cercoia. In ’eo,« l.i sur t o m ama <lo oameni do-ni n . .ştri fit' prin comunele, dimpr-jur. enti au o bunii ocazie a trnţ;n ln mill'.', eár.il vin l*i S 1> :u. fie sir.uurt «au eu niruVl«- Ş» cant eu vito

ITlilncări şi bcultiri bune, ieflinc şi cunilcl it !” :ir.di:-ma ti» binevo:lon;l njirijia, . -nn.-r,

,{n'»T ru t-at.i - finn T R A î A W M A R Î A M

I

O O O O 0 O 0 O O o O j [ o o o o O O O O O 3 6

£5 prav cuţit o rC'î'.i p en tru c?.n fITSSl!^

h iiis ju ru l t!iij'<»:- tli* viit'i'-e'ire ş- .'•eutir» cen tra b\î!ei de ra ra (.î de

um rltii. b o a la de j -rei ; i de -reliţe, I ’ er.’nif- . pre fo l - io tâ ti n | -.rlen

m in ii'- eru ln i t<::. u n ::, de :i;;ri -nituri*. \cr.r.■ --- Q J l ' - p o / i t ţ i r i f . e i n l l 1:1

P r e ţ u l u n e i ş a t u l c 5 jg /.ÎELLER CS Tiifiiifl, O n d iip u i , IV.o r i g i n a l e 3 " — ! = = K A : o l y - k o r i i t M r. 1 0 = =

*1ii

, p, Q; i k : | b ?

Subscrisul aduc la cunoştinţa onoratului public, cil mi-am stvr'i'Mi.it prav.'iha clin s t r a d s . A iă c e la i lo r N r. 7 în

£ '• S t i v ' . 7 3 Q ‘2 0

©GO O O O

.UZZŞ

■ % -i

ri, i

3u

li

Pag. 12 fo a ia p o p o r u l u i Nr. 23

Lucraţi la întărirea neamuluisprijin ind m eseriaşii, co m erc ia n ţii ş i foa ie întreprinderile r o m â n e ş t i ! !

Sp re a înlesni orice com ande şi cu m p ărări, dăm aici pentru iubiţii n o ştri cetitori firmele rom âneşti

E 3 = S 3 de m ai jos. — E datorinţa naţională a sprigini pe ai n o ştri şi a lu cra la în tărirea neamului ro m ân esc III

Numele M eseria | S trad a Nr."

AkJea A. Ospătar 1 Rosmarin 1

Aranyasi loan Comerciant Măcelarilor 7 - 9

Aron Zaharie Cismar | Nouă 12

Avrigean George Pardositor j Graben 9

B aciu George j Măsar Şaguna 16

Baciu loan Cismar 1 Ocnei 17

Ban Constantin Curelar ) Faurilor 7

Ban Vasiiie Prăvălie de păpucărieOcnei 7 Faurilor 16

Banca generală J Asipurări pe viaţă şi contra focului Baier 1

Becan Vasilie j Faur Heuplatz 6

Bendoriean George ji V.lpsitor şl rtrgr. de firn?tv Cisnădiei 36

Bologa îo an___

Bordca N. Ana

Bordca Nicolae Borjca loan

Bota Petru ____

Bralu NicolncBrote L iv in____Candrca loan

Pantofar

j Osp

■ Cisrnar

t ă r ie

I Colocar_

I Roscuanger 5 Rossplatz 2

Rosaplatz 2

Faurilor 19fCroitordc cost.silijtpne?li, Ţumullli 7

-|r-t

Tipografie şi Librărie* Măcelarilor 12

jj Restaurant . 1’alnhil HnbcnnJinn

Cliidu Iosif 1 MăcelarChiriia !onn f MăcelarChirca Axentc H PielarC!o|an loan i; PantofarComan N kolae y CismarCora Teodor | CismarCrtşan M. G.

,Croitor dc cort. râliştcncştîj

Cruciţă Florca j Croitor |Doboi Teodor Ş Comcrciant de raanufnct

Dragoş ConstanJin * Pantofar JDătnian Nicolae _ J Şăpcar-co|ocar j,

Ouşoiu şi Leucă S Arhitccţl şi întreprinzi- î jj tori dc ridiii j;

Feldiorean Petru jj Pantofar jjFercnji loan jun. " Zidar diplorrral |

Rideli 20 Kempel 12

Ocnei 27 Lederer 11

Faurilor 6

Bruckenlhal 17 Piaţa-mică 14

Măcelarilor 14 Ocnei 24

Poplăcii mici 19

Ranichcr 1

Bisericel 16loan

Grün Aure! şi fratele Medii Lazar

-f- Prăvăfie de manufactij Măcelarilor 5 Zidar

Hîra loanI Şurii-mici 5

H o i t S t e f a n

Hoza VasiHs

j Crotfor de cost, s^ ie n e ţ tr GuştCTijci 3

f Croitor I Fr.urflor 13ii Comerciant

Iancu Paraschiva ţ OspătărieL u n g ă 34

Rosenanger 7lingă losif

Lazar Constantinij P a nlofarI Cismar■tf

Guşterijei 48

Limpede George 1 Cismar ; Rasen anger 9

Limpede loan Pantolar

Lucian Alexandru Lupu Vasilie______

? Cismar— *'li Pantofar

Ocnei 32

faurilor 4Ocnei 22

y Schlangen 6

Măceiariu Hie

Maier Andreiu

I Magazin ds lemne j! „ , „ . _| da fax: şi dg cl3diri }{ Ouşteri^ei 29

ii Pantofar j Schwimmsdmi 39

Mantu V idor | Frizer Weinanger 6Mânza! Comaa * Măcelar Faurilor 6Moga Stefan Franzdar (covrigar) : Mönchhof 4

Mtirăşan Nicolae

Nadasdy ComerciantN. S.___

NadasdyJN. S , FHiafă S] Comerciant

Neddcu Nicolae

Piaţa-mică 31

Cisnădiei 30Aca|>cfrtordecna*cu jiglii Rosmarin 12

Nemeş_Alexandru | Faur___Nicola loan I Cir.marOmţlu N.

Opri şanJ Băcănie

Ocnei 34

Ocnci 24

f. P .

P ărău Lazar

(Croitor de tost.îrilliştcnofO

Pantolar

Pflrîlu George______

Pctraşcu tonn______

Pekuflu Emil

Popa Nicolae Poppa Nicolae

Popirian George

Popovici Timotei

Praşca George

Purecc Ereroie Radu loon

Rcou Aurelia

Rolian Emanuil Reuniunea romflnă*

de înmormântăriRoman foan

B r ä n z S r l e

Croitoriej( Fabrică de_mot)ile^

Jj PantofarI Croitor_____________

Măcelarilor 20

Guş<cri|ei 34

Binder 6

Wagner 1X3

Cisnădiei 30Sări 37

Cismar\)çpmi\ tîe piane

arrnouiuri

Cismnr

Lăcătuş

ï Măcelar Modistă Frizer

S ch ewis 17

Poplîicei mici 11 R ideii 22

CisnSdiei 7

Fíirber 23

Faurilor 19

Faurilor 6

Piaţa mare 14Schwimmschnl 23

Intrcprinder» dc pompe funebre j Poplăci 3

Frizer jj Poplăci 4S S c a ş George Săsărm an George Şazcr loan (Radu)

PanlofarPantofarZidar

Turnişorului 144

1_MăceIarilor 36

Bisericei 12Sinii Mthai Croitor L Nouă 3Stanciu loan C Zugrav dc case Rosmarin 6

Steflea Ilie S Atagazin dc blănărie şi [i CBij;p5rSri dc piei Pia|a mare 18

Stoica Nicolae | Măiestru de dans dipl.; Kempel 3Suciu îoan ] G sm ar ! Noua 10

Surdu Oprea ] Măcelar : Faurilor 8Surdu loan ’ Bugner (dogar) Turnului 1

Stoia Nicolae \ Rotar i Schanfz 23

Tatu loan j CoiTierci^nt de fructe şi ! Z2 hr:ricalc

Turnului 28

Timariu Nicolae Pantofar ? Guşterifei 42

Tipografia arhidiecez. Tipografie şi Librărie; Măcelarilor 4&

Teodor Andreiu Grădinar pentru infor- j; maţii de legume ij Teresian 12

Tomuş loan j Ferestrar i Turnişorului 1€I

Ucenic George j Cismar j; Lec'erer 3

Văccriu Ceorgc Coic.cer - Faurilor 4

Vintilă Emil ' Pantofar ’ Măcelarilor 2 3

Vulcan iorm !: Cismar " Lungă 7

« c :

Nr.. 23 FOAIA POPORULUI Pag. 13

h il în Slavonia* B

gj de rangu l prim

, re u m atism ,isch ia ,o rg ane le V in d eca SlCjnr • dem istu ire ,d iabetes ,boale- le de constituţie, boalele de copii, durerile de stom ac şi exndato

Isvoare calde, ce conţin iod alcalic muriat _____ . : Radioactiv 64° C ------ —

G u r ă d e y a p ă ş i d e i a r n ă .1017 Prospecte se trimit la dorinţ# gratis»

M are s u c c e sau inseratele in »Foaia Popo­rului“ unde sunt cetite de mii de persoane d i pretutindenea din toate ţările şi din toate cer­curile sociale, atât inteligentă cât şi popor.

De aceea „Foaja Popo­rului* este cel mai potrivit organ pentru publicarea a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau căutarea unui post, apoi pentru vânzări, arândări, cumpărări, de­schideri de prăvălii şi alte insti- tuţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de mărfuri şi articli ce tre- buesc persoanelor singuratice sau In familie. — informaţii asupra pr«ţului inseratelor se dau cu pllcer« la

Admlnl«tr»tU.FOII POPORULUI-

■ ■ ■ ■ ■ H i n n i

Crema fűmlcare se produce prin apotecarul din ARAD KOLOMAN de FÖLDES este cea mai bună pomadă penjru obraz, pe care In 2 3 zile II face

frumos şi întinerit.Crema Margit m|!to.e«°nti*Cât, Zi

pistruilor, petc ter de II- r lb u n ţc lu r , mitcscrilor etc.

Crema Margitn.l .r 31 feţei , precum «1 contra ArşiţeI soa- telul.Inm Margit Ä ' ärtîvJ 11II^cin tu ca ii lmuul, In decur« d« !~ 3 i i l e MU olirniiilul se cufcâli dc pli trul rf p r l r l c dc licat.

M m n l f c »b»:ilut ncv.ll.lin.lloarc (PCiTlU margif «1 K r i unsoare, I a u nu í l i p c í l c . dc a c c c * aceasta cremă 3c poale a|n»! »i ziua. I’ rcliil unui borcan mare de ;rc tn .\ M a r c i i a lui Fftlde» co ».s 2 cor.,

I urcau mic I cor.

?u d r i Marg i t î ^ i - T “ u cre"îăpttn Margit ptn l>ucatJ 70 bani.{ u r n á i a t u n c i v e r l l t b l l , d i c i f l c c a r e M i c p o a rtA In s cr lp ţ lâ F Ö L D E S K E L E -

HF.N â p o t c c a r I« Arad. A * p.\xi d c iirtliaţiuni !U c * p * t * în SIIUIU U: Kar l F r i s c h , tor* n a o c . H uldo l 'âbrltu tR , f «n ii ic ic , U u s ta v n * l t r i r , prăvălie *•<* s*pu*uri. í ' . ir tnmf- ia M c l t r c r . I. C. M oln ár . fa rm scie , K a r l

m © r* c î i c r t l ' f f c r í c , Kurl «Müllerdrogéria* K ' M Pittcli l , drojctfie, In Agnita: W ilh e lm

Fr^H ch Ur; :M cic . j ; i Stph^oAra: A. W . L l n r o e r , farm acie . în Medta ţ : J o r c Î O b ér t ,

fartnacie 1021

Sä

„GLORIA“Cca mal perfects

E H u n p ă o i * l a n ţ u r i .

COnnßic

T3-1rjN>ra

tftO

teN sÄfe'im /*»« *ïf» 1« . —» . . . .itra cu 7 2 b a n i şi S 4 b a j a i la cam­b r e de cel puţin 50 litre lifcrwai

1® SCfliäZ,-------------1 da v inariS i t » l i w , Berggasse Nr, 2 «

[toltál itradei Şaguna m o strw U MúAf).

De vânzare 1M3

sunt două maşini (garnituri) de tmblătit bune ?i ieftine, la O. Maxim, comerciant în Avrig (Felek, Szeben mejrye). Plata se poate fa:e ţi în rate.

H / i ' .M -

h ■■ruf, V rr-//S<-+■vr*e* ^ '*://■? ']- M- ţ • ; ; : _

Dulapuripentru gM a|ă=Cea nil tíflicJ esseeps id formă dc ceirsínlane

K 3 0 —î n formă de dulapuri după mărime dela K 4 6 - — până la K 3 5 0 * —

ITIaşini pentru sdrobltul ghcjel Itlaşlni penlru pregătirea îngheţatei m aşini pentru pregătirea untului Dulnpuri pentru iert şl oale pentru

dulapui I de fert îoto Dulapuri pentru carne

m aşini pentru copt m aşini majonnlse

m aşini penlru tfllat salnmă şl alte cSrnurl

Liste de preţuri se trimit la d orinţl

CAROL F. JICKELISlbllu şi Alba-Iulia

Ne mai pomenit!600 bucă(l împreună cu un

orolojţiu dc buzunarnumai cu K. 5*50.

Un nrnloţiu de burunur din • rgint-Gl* :?», Anker-Remjnto»r cu minuta;, unpreuni cu un Unţ «urii, cu Kirant* dc trei uni, un Tftr — ac exct'ent de crav ti cuilrci-

Ut. hn.unt, un luci aurit cu rc.shâ îmi!, pen­tru do.-nnl fi d.irre, 1 **rmlu:J ri::;unati de bumci de rranjete, dc puler* fi de fitpt, k*r. 3®/o aur doublc 0 bucxjt b tiite, dc Tn verita­bile, rccri2ite de «cri* ele*, de n:kcl pentru buzunar, 1 «dind* de tmleti excc!c:;M în etul, 72 buc. peniţe enRÎczc dc canrvl <ne, un alb>m cu cele mai frumoase chipuri îun,-, «lîaci 4-X .iiverte «biccti*. ncîn.'w.- rr.’c dc i*p*s !n c.isJ. Toate J.s (J.Iti cu orologiu ■-u tot c.-*.re singur are vaîouc c:;pîi c '$ i numai Cer. 5-MX Expeditre per rar. barsî pria r sa dc eir°rtH.SPINGARN, Cracovia, Nr. 136.N enum ira îc scrisori d< n j l t J T i t i H comande noul p r :n r îc . P c r . î r j ceicc nu conv.ne trimit

b.îr.ii n jm ^ i decâ t retour. 10X)

m

V

L a „C roitoria u n i v e r s a l ă “

I . P E T R A Ş C U— ■ S Î B I Î U - - ^ =S f c ? a d a C i s a i ă d i e i N p . 3 0T E L E F O N

Nr. 172

E 3 E E 3 K 3

Aduc la cunoştinţă on. public, că In atelierul meu de primul rang, primesc şi execut tot ieltil de haine, atât ci­vile cAt şi militare,pre­cum reverenzi pentru preo|i. — Pe muşterii din provincie,cari voesc a - ş i comanda haine, cind sosesc la Sibiiu, Ii roK să mă cerceteze în­dată dimineaţa, ca apoi in că tu decursul zilei să poată şl proba hai­nele In caz de lipsă.

PREMIAT:Expoziţia internaţ ională de modă ~ Paris 1911 — Grand

Prix şi medalia de Sur Expoziţia u n iv ersa l i din Roma 1911 — Orand Premio

şl medalia de aur

! % M s

T E L E F O N N r . 172

IPV

728

Pentru sesomd de pri­măvară şi vară tocmai acum mi-a sosit o m are a leg ere de stofe en­gleze şi indigene. Cro­ială cu gust şi după ul­tima modă, garantând pentru orice lucru. — Brăuri preoteşti negre, vinete şi roşu se pot comanda şi cu poşta.

— C 3 —Serviciu solid şi grab­nic. — Preţuri mode­ra te . — Sprijiniţi in­

dustria română J

r-vs

ttn Ocsziuns toartE piti'iuitS de stintele Rusalii! :

la prăvălia de Încălţăminte cea ■

fffnm „La cisma mare roşieM Z^ y i l S y E i i d S S j Sibiiu, sfrndo Ocnei Nr. 7 != pe lâ n g ă prefuri iefiine. = :Tot felul dc gliele, în orice anotimp, cu prejuri dc reclamă. ■

i * Ghete tn ClievreRux, Box sau K a lv :* r e ţ U r i * Pentru copii, mărimea . . 20 — 25 —= K 3 —4 = = = = = = = : . , . . 2 6 — 28 ~ . 4 - 5

................................................. 29 -M = . 5 - 7. . 3 5 - 3 9 =* . 7 - 9

Pâpud dc Jumătate pentru dame Chc-vreaux şi Box sau Kalv . . . . , 4—14

Ghete înalte pentru dame Chcvreauxşl Box sau K a lv ................................. 8—14

Ohete de lucru penlru domni, tari, ese-cutie In Kalv sau piele dc vichs . » 7'—

Ohete în Chcvreaux sau B o x :Ghete pentru domni cu gumi sau băicri K 95 0

, , » • bumbi sau Ideal , IO-— . . . Kobrak . . . . 14'— . . . Oslaria . . . . „ 12'— , . , formă americană. „ 13'— , w . formă americană,

cu bumbi şi b ă i e r i ........................... .... 16'—

Principiul meu

CAştlg puţin, vftnzare maret

■■

' V / : Ghete pentru domni, piele Antilope Intoste c o l o r i l e .......................................... 20'—

Mare alegere în:

cismeCamaşi

pentru copii şi domni. ~ cu 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 cor.

In dumineci şi sărbători e deschis pănă la 10 ore a. m. «

y

sa !

E S S !

Fiii M. LUNGUAtelier de căruţărie

fondat la 1S60

Resinir (Răşinari)Comitatul Szeben.

Construim solid şi practic cară şi căruţe de ori-ca mir;mi şi forme, pe lâncă preţuri foarte moderate. 105!

Primim si tatua lüYàtacei la TOiătiî şi íwárit- : . i- ngjgiffxiaeHas

Pag, 14 FOAI.' PÖRÖRULUI Nr. 23

Mape depoait de

fm ű k « Idécrite calităţi, pe lângă preţuri tno-

o derste, se ană la . 013

W1LH. J i K E U , Slbîlus t r e d a Urezului Nr. 7 .

Nu uitastimate cetitor, — Ia comande sau tot felul de alte cum­părări făcute In urina unui inserat cetit in foaia noastră,— a aminti şi spune, că de­spre lucrurile comandate sau cumpărateai cetit în inseratuldin „Foaia Poporului“.

Prin aceasta contribui şi D-Ta la răspăndirea şi lăţirea foii noastre, iar ţ e altă parte vei fi servit de grabă, fără ca acea­sta să te coste ceva mai mult ^

« nMMKim w a m 1 rrrj^ rjtir

Câfcva cuvïnte asupra boalelor secreie.

E tr i t t , — dar fn real itate « d e v i n t e l ta r r tm tx de a?J • b i t i io a re U ochi multlmea te e l o r oamenl, a c Jror » in ? c yi sucuri trupestl m t a tru f î j t c si c i r l In urma njurlntci din tl- oercfc 3I ju in d:primJerl rele $l*au sdruncinat afitcmul nervos yi putere i apir ituaU. E ilmpul loprem ca «ccrte l s t l r i Jn^roxitoare s3 l e pun i t a p î t . T r c î ’uc s i tic cfneva care s i dea tino- rlmci deJÎu itri iiinc-voit,\ire, l in ccr e yl a m i - cun;: te I;: tôt ce p n v c j te viaja —t r e b j c s i lie c i n t r a c J : u ;a o.i:nenli 1**51 In cre- <Jin:crc f l r i tes:.-A, f i r i >iiaîi ii eu încredcra o icaz u ri lc izr sccrete . Dar nu c In dea|wm ! n * I a deî!-ilnui . k m I c ..«ri ;i cul, ci treî 'uca i ne a i ' C 5.<:n ü:ju! .■*stÎcI de rc c d i c - l p c d a l i i t . e r : i ! î : n c i 1 , C t r e ; t ; e *1 J e * a s u p r a v i c i c l a f â t . i r » t n t « e j i f t i c a a j y t a i l m r t î r j -r ü ’ r c e d e : * e v m u . i l t t i * U - » t u r u l a p o i t a i a c c î a c m W c H t’ - At c l . ’ f

De o c M : r ? r c fAt d<* rr. r c 5 î A fi p: ttu aceft *C p « !•!**! j!*-* t.- :.:*nit în le MJ .-1 t>- r : i î\\ U‘ > C J l : de »ri ’al, »pr c : a ; î 11 # ( B . u î . - p r t U I V . M u . * ' j . n i i u ’ U ) , u n . î r p j 11“;* * 2 c f * r* •! * >. M,(âlM MrVMU c*t *1 !< ’îi r■’ c * asupra* l e V * ! i c v . ; * ! : y ç : c : --T i le t r ; -t i t laie !>-> n*vu‘.;ii *e f.is'vV r f » U Me J»îA;c*ct t ô t or j i A' v; - : - J i - » c r -’.' : c j ; â d : î r . Mc f U’. e d t büi i i , cî:;r.u;i.c s j PcUj I i i »e li ,v|Uic.

Fü::d c o n t u ' î ' u ç * ôc wr , i ' , H; r i t n r î M n l c c » Û T . PAl OC/, vin Vc* d f h de pni de î*l<* r c ' pr !■- yi îa i c*i ( j n t ! î j î » J j prop/iu <;• vi : . î ' s ' i f f c ’ i a t r i r f i ' c r r l t w * Î n e ? î r ^ f l t ra *’ ïc >iîîi ! ;cc r* ! r I - .'r u k , î ' f l ' f * . r.crrl ( i ;.*•» f p ^ r l f f î , i : : f c d<* C' n!u>. fe a p;; ''■i. u:-. . ir, *-?■ irt AÎC « • f » î ; «îi î-*l. r t e f t : : : ~ ! r d<* « p . v i i . n î ü ’ . r r î r . . ! r r c » i ' r | t |

r; .t\ ;i!c. i’CAUîa de s J r . i tde r . ' i c î' it** î •'iîvifi-’ f «rj -.nJt fc-

1 c .* ! f -j î - ’ -ri o »*; i «te a '..if e »r* pur « Uf ' i r f i c f Ai At i . Hc r es c ç piiv«<te i « f l , 0 c r I ' ■ * 114 r/iol * [ 1 *.! * \, c \ : i d.». t c i ■' c v * , d i n Cfi :r f i j ï i nV.f p t -i î:i pr î •'r.S, jituncl C« i ÎC VI 1* -i ip-.; f î"»atta

rrin scTi-'.^Arr (î-y c r n ‘---*4 e de ajynt a al i tüfa hu-m; narcA 3* l.i:r.bafr: . ;Jr.S se vor', ç|te p^rîrct. l ) jpA tneheieffa Cu:^l r p ; \ t -î î c ï c *e ar«î, * r' la se re-t t l m t l ' t : s r v ! a. Tnatt luî - . i ! l n ^ i i ; c $ * e j i d s irediCA-c-îte Vîriteîf te piimesc 1n-CrpJr J d- * t". ne a. m. |i pl n i la 5 oare p. » 3. i D u m i n e r a p S " i Î s 12 o ^ ; e ... rn. ) 7 ^ 1

T r n t n m c n t ç i e u S a l v a r s a m u l E l i r l i c h 6 0 5 .

Adrrs.i : Or. P A I.O CZ . n e d i t At optt#t, pec?aîîtt, rü-dapett IV-, Mu v cura-kr.ru t Nr. 13.

Clas cu l a n j]Un cias pentru numai K. TDí)

Cuir.pSr^nd o canlilalf r’.i. re i!c tíssnri, tnai jos subscrisa cssJ di’ ex­port triiniic: un cir.s aurii anker, ce mer^e ü de r .re fírA a (i tras. cn tin lanţ (rumos, pentru preţul de numai K li>5, d.'snd ţi 3 ?.ni garanţie in scris. Trimiterea se face cu rambursă prin

Casa de Export F. W indischK r a k n a N r . 1 1 . gse

KB* D a c * n coorhvc H trtceft ba«U îoa^i«

Maşină de clocit puipentru 120 oua, se vinde ieftin in Sibiiu, Str. Seivert 11, (Conradwiese).

-pentru bucătărie Ariicli pentru casă ;i sport

l i f e r a c z ă ieftin

Socie ta tea austriacă A L U M I N I U MW I E N , W o l l z e l l e 18

C a ta lo g i lustr . g ra t i s .—Trimi­tere dela 40 C. Ia sus franco.

Câştigurile sont

garantate d e s t a t

Câştigul

cel mai mare eventual

un milion mnree

flnunfnoroc

Prima tragere în 18 Iunie n. Invitare de participare laŞanzele dc câşiîg

ale loteriei mari garantate de statul Ihmburg In care trebue să sa câştige

s ig u r1 3 m l l l o a n o 7 3 J O O O m a r c o .

io urm« hotarArij ^»ternului . loîtria ncejsta s'a foart« mult prinin.!r.rea capitalului, astfel i i npro.ipc toate c*|î ‘ku/!!c s'au urcat cam cu >Î0 procent® J j j l Je mal nalntc*, prir» ccence aetastA loterie ?rt cele rr.4l hune yania de clyti^.

Cl|t:2ul ccl rntl rn.iro jn c .uul cal d l l nor^c * pioA acum a tost

603 ,000 de m areeIar p n t r a M ti .r .•« u rcat ta

uit milion de m arco .CcîMaîte cSj tUurl n. i l m.trl pot (i even-

• a I t ! :‘X »).!>« mr.rco .■JiW.ttiX) titarce.V'.ili») »CWXX) M,SN l.lt * 1 3 r j . O M 0

• :io i .í>x) ■P'.'-I.i > ») 9 VKV ir* d m 2íx).(>;>)K t f (.'») • ■

») • (» . (K X 1 9m W.M»»1 V

Hin/nî) m 70.(XX) »P ' r r u n ţ i m w l t f e 5 > t ! c t i r l J r r 4 t c C O T O I .

: » r»T\ m frv, »».»no, in niarcectc.în f- 'M i tefia c >a;!ne 10V»0 dc lo.

*ÎH c*f i V* O d c nw::>cîÎ * - ndrcA »nr.t mnlt ca JumStAtc In dccursj l celor 7 ! T ‘ jCr ri I r r l ' - j - f i| t r A f r .

I*rcp;r, le n fj c * o .*» *« a Incurilor dc cIam prin; 3 fuct; >/»

i . > t. ! n i ; c r-n m <\y ): ‘.nr dr )w -i. í <■:rt llc

1 M. (ú - KI J'ViM íl KIl ‘! ; “ *il »»ît;lnn «J'* ln/urj pmrjr-.it cu

rir.:>i*rîA ît-ituhil în e^rc *i:n! c - p ; * r pre­ţurile iox'-uilor din claic îe diferite puc j tn ţi o c<>fl*c"inm a câştigurilor, tl trimit 1» doflnţS gratii <;| franco.

Fiecar» participant rrlmcnte lista oH- cloat. ' a t r .n iţe r il r imedi.it «îupl tmgeri.

CJlçtU:«rile i i plfttcsc prorr.pt *uh cnn- ţ r r l j atatuîuI. Com ande rog flCurra 3 * u c « l t â r H i p.ţnĂ l.i

Iunie n.Samuel l lcck sch e r sen., bnneher

H.-.mburc (Nr.

Tăiaţi aici — ...........Comandă la Dl Snmuel Ueckaclier sen., baticlicr, llamluirg (Nr. 985)

Trimetc-ini Loz inlreg à 10 maree (12

„ dc jumătate . 5 . . un sfert . 2 50

12 - K)

Adresa:"

Preţul aici alăturat cu mandat —Trl- I miteţi cu rambursări :iid:r:t.iii i i í !« í í ) ■cm

B anca generalfi de a s ig u ra re mutuală

Transsylvania"a s o c i a ţ i e c u g a r a n ţ i e U m l t a t â î n S l b i l u ( I S a f f y s z e b e a )

recomandă încheierea de tct

a s ig u ră r i pc v ia ţă de poliţe (pentru lov^ţâtofi confesionali ţ i preoţi romani avantagli deosebite).

Ca speciale combinaţii deosebit de favorabile sunt de notat:

m m □ Asigurări m ixte cu rebo n ificare g aran ta tă de Interese de 3#/» = □ □ □

Asigurflrl sim ple î i mixte cu p articipare de 40’/« Ia cflştlg.

Asigurări mixte cu solvlrea ne­condiţionat de două ori a capit.

A sigu rări dc fo c iettine 1D ela fondarea „ T r a n s s y lv a n le l“, s a u plă ll ! prin a c e s t in stitu i :

. . KCapitale asigurate pe v i a ţ ă ............................Pagube de incendiu............................................In total a fost la Transirl- / as!g. pa viaţi

vania la 31 Dec. 1912 \ asig. do foc Capital do fondare şl r e z e r v e ......................

5.458,689-43 5.466,&tóG7

U.740,71 O'— l93 6G7241'r*

2.603,400^-

P e r » o « n t .l l In provin

lalorm aţiunl i l prospect« i l d« 4 !o Çrice moment E r ţ tu l t ■ la D irectfun * |l I t »0 4t t ig en tur l lk . ^ — ■

pricepu t» la a t i c c r i de a a i f u r a r» (ach lx l tor l ) , cari a u je g S tu r l W f t f i l i M M i rinele, i i p r la e s o ta aerv tdu to tdeauna In ca le mal favöraolle coBaiţ i i io i .

5 0 0 .0 0 0 de p aşipoate umbla cu aţa o pirccb» de pa­puci »au dune, cari sunt cumpărate din atelierul meu unu «unt prevăzute cn numele C E O R C E L I M P E D E

G ra tis r e p a r e ztind dela cumpărare 3 luni, d a c i la

accst timp e de UpsA crva reparare. * •

GEORGE LIMPEDE* = S I B I I U == = = =

’ P i a j a B r â n z e i N r . 9

I i i□►T?'.(V^fihvViki’i□F

M O TO A R E de BEN ZINpentru Întreprinderi industriale şi economice c bine a cum­păra dela o fabrică de motoare sau prin un om de fach, carc apoi stă totdeauna la indemănă, căml s’ar Intămpla ceva pic­ii ccft la motor, dc accea nu c potrivit a cumpăra dela agenţi, cărora lucrul de căpetenie le este venitul, ce-l au ci Iti urma vănzării, iar celelalte urmări ttu-i priveşte. — Cine doreşte a cumpăra vr'un motor să se adreseze cu încredere la

Fabrica dc m otoare FÉRD. SALLERSIBIIU — NAGYSZEBEN, Strada Franciscanilor Nr. 6unde f.rcţurile sunt cu307. mai ieftine ca ori unde. - S e primesc şi execută tot felul de rcpnratnrl şi schimbări In construcţie===== î*lnlte scrisori «Ic rccti«io«ttnţt'i = = === C>'3 •

n□

□□□

Prin aceasta fac cunoscut onoratului public, că în S î t > i i n , etrada j? Gttşteriţei N r . 56 ţi tn coiful stradel Lâmpa.Hului (Latern- % gasse) Nr. 1 am de&c&îs un \

a te lie r m e h a n icaranjat modern şi cu putere electrică. Pe baza cunoştinfelor meîe, ce mi le-am câştigat aici şi in străinătate in decurs de mai mulţi ani, mă aflu în poziţia de a putea esecuta orice lucru, ce se ţine de acest fach, fn mod precis şi ieftin, mulţumind chiar şi cele mai - mari pretensiuni. In atelierul meu, care e aranjat ca cele mai nouă maşini după sistemul cel mai modem, se primesc: esecutarea şi repararea de instrumente fi- ricale, pentru medici şi ingineri. Reparaturi şi montări de motoare pentru automobile de benzin, gas şi petroleu, precum şi alte maşini de acestea. Eseeutarea de diferite instrumente fine, lipirea cu autegen, poleirea me­talelor cu aramă, argint etc. etc. Primesc şi eseeutarea de invenţiuni nouă, ce se ţin de acest fach. S32

Rugânda-mă pentru binevoitorul sprijin al onoratului public, semnez

a , toată stima ALBERT L I E B L I C l i .

* Peronospora, Oidium şi alte boale, ce se ivesc In vii şi la pomi, —■ îngălbenind şi uscănd frunza etc. — au de urmare, că fac grozav de mari JJ pagube in grădinile de pomi, ba de multa ori nimicesc întreagă recolta.

i Un priceput proprietar de viii şi cultivător de pomi* nu se lasă ademenit prin reclamele, ce se fac In cele multe ziare, ci folo- „ seşte nt:mai acel mijloc, care a fost probat şi aflat de cel mai bun. — a Mijlocul contra Peronosporei, cu numele .C u casa“, a fost folosit şi pro-* bat In anii 1903, 1910, 1911 şi 1912, de cele mai renumite peninerii, î şcoale economice de stat şi staţiuni speciale in Austro-Ungaria, Oerma-■ riia, Franţa, Şviţera etc., precum şi de mulţi proprietari de vii şi grădini* cu pomi. Mii de atestate de recunoştinţă. De aceea

; stropiţi cu „Cucasa“. >cai* Simplu, ieftin pentru folosit, descompunere clară, nici o astupare a ţeri:, â cea mai mare durabilitate, se lipeşte perfect, efect mare, stropire potri-■ vită preste tot locul. Patentat in 14 state. Dr. L. C. Marquart, chem.* Fabrik In Viena X. Beuel & Klein in Bordeaux. Premiat la 21 expoziţii, â Medalii de aur şi de argint

Reprezentanţă şi depozit pentru Transilvania:

: Cari F. Jick eli, Sibiiu şi Alba-Iulia.■ □ Prospecte şi informaţii se dau gratis. □■ - ■ ■ ■ r ■■ - ■ — ■ i ' - - Vi -i » . - .............. ... — * ■

î O maşină pentru soda^ puţin folosită, aranjată complet, e de vânzare avantagios Ia doamna * Morâriu tn Veştem.

Nr. 23r.UAlA KUHUKULUI

Marc atenţiune lîSAM. WAGNER de fer S ib iia n ă

F a b rică de m aşini ag rico le ■■■■— Atelier de m ori şi p răv ălie de fer

Recomandă cu cea mai mare căl­dură bogatul său asortiment de tot felul de m o t o a r e dela p r i m a f a ­b r i c ă , dela cel mai mic şi pănă la cel mai mare; asemenea şi n i a s i n i d e t r e e r a t din renumita f a b r i c ă H o f l i e r r dela cea mai mică şi pănă Ia cea mai mare; numai puţin reco­mandă şi tot felul de article pentru edificări precum:

C e m e n t de P o r t l a n d şi R o ­m a n din B e o d n , T r a v e r s e , T r e s t i e , C a r t o n c A t r u n i t pentru I n v ă l i t ,P â n x ă d e s â r m ă pentru în­grădit, precum şi ori ce fel de ferăne aparţinătoare la edificări.

Toate pe lângă cea mai strictă garanţie cu preţuri foarte moderate şi condiţiuni de plată avantagioase.

Nu vă grăbiţi a co­manda din alt loc, — pă­nă nu veţi vizita în pri­ma linie aceasta mare şi bine asortată fabrică.

Efectuarea se face prompt şi conştienţios.

Feriţi-vă stimaţi agricultori a nu cum­păra imitaţii şl vă ferrţi de escroci. . sar

Cea mai mare alegere— în noutăţi de v a răVdl dc Laine, Grenadine, Eponche de cânepă, robe brodate precum şi fol felul de arilcli. ce se folo­sesc la pregătirea hainelor pentru dame, reco- = * mandă cu cele mai solide prejuri =====

□ Prăvălia de modă □

Rudolf Trentina. . — SîbiiU ~

Strada Gsnădiei Nr. 258

□ □ □ Arilcli pentru băi n □ □

a

curţ>

3oCLDXT3ro3

Cl,Oa

í AMB1SEÂS PARSA■«*■**

turnătorie □ □ □ □ de melal şi arfă

SÎBIIUStr. M a r g a r e t h e n l ö

U m uL itera re promptă şl lucru s o l id ! — Preţuri iett inc!

se rccomandă pentru esecutarea a tot felul de j f r e u t ă ţ l (măsuri), p u m p e pentru b e r e , p i p e pentru b u ţ l d e v i n , m a c i n i pentru s t r o p i r e a v i i l o r , c l o p o t e l e pentru v i t e , pisăluguri din aramă, pârţi întregitoare la orice fel de maşini, precum şi tot felul de lucrări, ce se ţin dc accasta branşe.

r r n p i

D■a

«♦

Nu-i reclamă—ci e faptc3 flecare în interesul său propriu numai în

Itotihüiis BriHlicrpsă facă cumpărări de

Haine pentru domni, dame = băieţi, fete şi copii = bluse, rochii, jupoane, négli­gés şi costume pentru dame734

3 Mare a le g e re ! — 1 Preţuri fă ră | i concu renţă! g

Ş Cel m ai m are Ş B depozit g B de blănării! g

Strada Cisnădiei, Palatul comandeî de corp .

Capital social Coroane 1,200.000.Telefon Nr. 188 Postsparcassa ung. 29.349

desocietate pe acţii în Sibiiu— Flagyszeben

este prim a b an că de a s ig u ra re r o ­m ân ească , înfiinţată de institutele financiare (băncile) ro m ân e diit Tr a it-

silvania şi U n garia . 1 —~Prezidentul direcţiunii: PARTENIU COSMA

directorul executiv al „ A l b i n e i “ şi prezidentul „ S o l i d a r i t ă ţ i i “

B a n ca g en era lă de a s ig u r a r eface tot felul de asigurări, ca asigurări co n tra focului şi as ig u ră r i asupra vieţ»î in toate combinaţiunile. Alai departe mijloceşte: a s i ­gurări contra spargerilor, contra accidente lor şi c o n tra grindtnei. Toate aceste asigurări BANCA GENERALĂ DE ASIGURARE le face în condiţiile cele mai favorabile. Asigurările să pot tace prin orice bancă românească, precum şi Ia agenţii şi barbaţu ae încredere ai societăţii. — Prospecte, tarife şi informaţiuni sa aau

gratis şi imediat -ca

Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi c u l e g ă ­tori — pot fi primite oricând in serviciul soc ie tă ţi i

BANCA GENERALĂ DE ASIGURAREdă informaţiuni gratuite in orice afaceri de asigurare fără deo­sebire că accste afaceri sunt făcute la ca sau la altă societate de asigurare. Cei interesaţi să se adreseze cu încredere Ia.

Banca generală de asigurareSibiiu-Nagyszeben — Edificiul „ALBINA“

m Un om cuminte=is

(llcpchi»_ la ™p)

s e fo loseşte dc toate a v an tag il lc , pe car i Ic -a ndus chem ia modernă, pe s c a m a tre b u in ţe lo r ca sc l .

P r a v u l p i a t r a c o p t n Iui V r . ( h t U r r .h I.'.’ im n » re l o l o i c j t c In lo c dc a luat î!<!roii!iu|î,tilndc.i c l la c c a luatu l tic p l â d n t e , tnrtc fi tot felul dc Mu.a c dc copt îi pră ji turi m i i e-1' “ ” ' ' * . ra’ 1 m a rc , mal

DlJcul In n m t »1 u jo r ‘Ic mistu it. . . .l ’r a v t i l <ln IM d ilm t : a Iui V r . U o t l u r A .? ban/. fier t cu l a p te , d l o p r c p a r M I u n c

dc m Jn c a rc după masa foarte de licata (I I d t i n i pentru copil nau p cru o a n c tn e t a t e . Z A h a r u l c/c v n n i l l i i n Iul V r . O r t lc r r A b a n t j c r v c j t c pentru a da r . n t u l » " •

Ici, la jo c o l a d ă , tc iu , puddinr., l a p lc , s a t i ce , c r c m c . la n r c ? J r a t « » tu tu ror !’ ' * ! ' ■ turili r ţ i a l te a luatu ri , m lo c u e ş tc cu totul ţo t . i dc v a n i l ie , l ' n p a c h e t s.c a c e s t zAr.ai Corăspundc la 2 —?. îo '.c vanilie l u m i . _

A m in u n tc d e ta i la te n -upra lolo»lnlc l sunt pc Dr« O E T K E H jl l c ca r c pac l ic t . S e a l l i ilc vSnJ^rc tn pr j v i l i i l c n . V A I I n n•- co lon ia le ; l a l te p U v J l i i . K e c e p t r r r a t l i . B S O o n — W i o n

A a p ă r u t o cr .r tc d c v a l o a r e : „ C u lt iv a re a v ie i , M a n u a r c a v in u lu i ,

M o r b u r i le şl v i n d e c a r e a l o r “

A utorul opului e s te D b ijIII D. G rau r, inv. ţ l p ro p rie ta r dc vil. O pul a rc p e ste 150 ilu stra ţii ţ i 294 puc. c itu cen zu rat şi np robnt prin Mi* n istru l d e a c r ic u ltu râ re c» ung. su b No. 907SC/I912 VIII — 1. Ş e ca p âtă In a u to r in

S o m ly o g y S rtcIek p. u. K ro sz n e liid v ig (Szîld gy m egye), cu p reţu l d c 2 co ro .in c p lus 20 iii. p o rto . L ib ră r iile c a p i i i rab a t cu v cn it.

1 O i i 2

J =J .. .,'4'».», vm ■■■ ■

ji

s B erea albă şi neagră din =

Bereria delaTrei-Stejariîn S I B I I U

tö r este foarte bună şi gustoasă! nsaiB I EÜ B B

Această bere e căutată şi s« bea cu plă­cere da toţi cari o cooosc, atât la oraje căt şi la sate

n*

h b e a b b

C i berea n o n o noastră e foarte căuta­tă se poate vedea şi de acolo,ci cum­părătorii se n a tana îţesc tnirec □ c □ o

Pag. 16 ßOAIA ROP-ORULUI Nr. 23

t e - i'-j f f medici cont, a A ’ u V */* boa!-ei d-

Heutură es- celentă şi cu gust bun care

produce • sânge. — Re­comandă de

contra de

anemie, lip­să de sânge, nervositaie, reconvales- cenfă. Influ­

enţează producerea sângelui, în­tărind muşchi şi nervii, dă apetit fără a' avea ceva urinări neplăcute asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. 3"50, una mică Cor. '£—. Se capătă în toate apotece.'e. 591

Depozitul principal la :

GUIDO FA BRÎTIU S,mpotecar în Sibiiu.

iiMi Jmkicro ito r dc bărbaţi

SIBIIU, strada Cisnădiei Nr. 12recomandă p. t. publicului

c e l e m a l n o n e s t o f e d e p r i m & v n r f l ţii vnrA î n n t n r e

--------- n s o r t i i n e n t .

Noutăţile .sosite chiar acum, p e n t r u h n l n e d c l j A r b . ' i ţ l H to fc e n g l e z e ş t i , f r a n ţ t j r o M t i şi I n d i g e n e , din cari se execută după măsură cele mai moderne vestminte precum: S n c U o , J n q u c t c şi l i n i n c d c H nlou, cu preţuri foarte moderate.

O c o n e t i l t i i n t e n ţ l u n e merită noutăpk* dc stofe pentru p n r U l s i u r l şi „ Z i n f j l n m “ , cari sc află totdeauna In Oeposit iKigat.

Asupra r c v e r e i i r l l o r con­fecţionate In atelierul nteu, Imi per­mit a a troiţe deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi ab­solvenţi. - I n cn/ .t ir l d e tir» K e n ţ u c o u f c c ^ I n u e r . u n r A m l c o m p l e t d c l i n l n e I n t ! m p d c 2 4 o r c . — Uniforme pentru voluntari, cum |i tot felul de srtlcll dc uniformă, dupi prescripţie cto-ilura cea mai nouă. m _îZJ

Q : Caro! f. Jickeli, Sibiiu ?< fllba-Ioliolc F 1

Insignnl pentru = coase = Coase: Lungimea 70 75 60 S5 90 cm.

1 bucată C. 1-63 I CO 160 2 - 2■—

(UDInsigniul pentru

nicovale şi ciocane

Pentru punde, chiar şiîncredere c o a s a _______ _

La cumpărare de 10 bucăţi s i dă o bucată pe deasupra I

nu ar cores- cea mai mare

Fig. 1 2Nicovale gentru coase

Forma Fig. I 21 bucată C. ' —-80

Ţ l i to a re de coase Fig. 4 simple duplu

-•80 —'60 1 bucată C. —'IO —'40

Ciocane pentru coase Fig. 5 ?30 30Q, 6 300. 7 300 ^rair.e 1 b.C. - - 7 0 - SO —'85 —'85

Nicovalele sî ciocanele pentru coase să vănd fiecare bucată sub garanţă. Fiecare bucată, circ s’ar dovedi

dc prea tare sau prea moale să schimbă.

Ţlitoare pentru cuţi de consc, emnilnte I buc. C. —--i2 Ţin- cuite 1 buc. C. — MO

Cuţi do coase dela lOfileri In sus In asortiment bog at Cuţl de Bergamo albastre-negre insignul I C f ] I I buc. C. — 1>0. Conde de coase, pentru coase dn cere­ale 1 buc. C —'90. Greble de fer pentru coase de cc- rc-ale de şirofat po coade simple de coase de lemn, l buc. C. 130. >cs»

Aceste coasc cu mstgnul I ţŢTT) şl unelte do bătut coasa garantate să mal află la următoarele firme: i c iu : Johann Schullcr. Agnita: Brader Gunne-Fillalo, Jofcann K. Sthuller, Friedrleh Ejstnuann. A lb a-Iu l ia :

Car ol F. Jickell. A lţhm : Johann Ja?ch. Apoldul-mare: And. t iU U .W . Roth, And. iîder. Avrig: Gustnv A. Reseîiner.Victor Oraef, loan Schitea. Bolcaciu: Martin Wilcsch. B ra d n : Frltx Kisch. Ca{n: Ke^inu Ducliholcr.cr. Cf.rfa: Morit* Lesmann. Clncul-m aro: Daniel Q. Andree. Clncul-m lc: Johann Kauffmann. ClpnSdle: Michael Mathias, Consumvorein. lohann Mesch. Crlstlnn: J. Q. Connert. Dobftrca: Thomas Bachmann, Simon Zeck. FÄgärn$: Karl Knnic- FrAun: Josef Schuster. Ournrlului: loan Tristiu, Jacob Tristiu. Oflrbova: Ipan Draßomir. Thmtus Mint. Johann Tliies*. H n jn g : Daniel Ungar. Husus;\u: Michael Simonis. Friedrich Grail. J tdveiu : Johann Orendi, Samuel Wachsmann. KAlxilc: Nicolao ApoUan. Paul Batroni. K lrchberg : Friedrich Ewigmann. Lonninft*: Moritz Klein. M ercttrea: Karl Kabdebo, Hermann Lorvv. Nocrich: Alfred Rflmer. Georg Ruchhollzer. Noul-romftnesci Arnold Lcsmann. Ocnn-Slbiulul: Avr.itn Savu Stoin losn Precyp. 0 -K f tr ( l jo n rn : loan Scorobe|lu. Orlat: Slmion Loloi. (icorRc Baciu. Polnnn: lonn Bozdog. RlchI?dorf: Andrea» N'cmcnz. Rcslnnr: Dobra Albu, Irimic DancSj, Comnn N. Drocu. Bucur 1'incu, Rujl Ion« Poporid . Su.iätij: Anna Stunuiec. SAlIjte: Dumitru Ro-vca Capitanu, loan D. BAr:<an. Scbo?ul-sfi*csc: lohann T. Ur,".**. $ctcn-mnro: Julius Everlh, S. G. Theil, Wilhelm Rprermtein. ^elcn-mleä: Johann Brantscfc. $ellmbnr: Irimie Milea. Sorostln : Ulefces Lajos, Nieulse Ittu. $ona : Josef Gracf lun. ßom ärtin: Frani Seibal. Samuel Schtridt. Strezn-CArtljonra: lonn Stopu. Sadu: Ille $andru, Constantln Uarbu. Slim nic: Johann Malicen. Thomas Zimmermann. T l l l j c a : Vnsilie Ju^a. Vurpilr: Bernhard Deutsch.

p-VMag-Tj

a

- 3

ElC3X

,y«

VC.C.

3 5N *o a S o d «*

I I5r

Mobile modemeîn toate stilurile, cea mai solidă executare pe lângă garan|ă

recomandă ZU

EMIL PETEUŢIU- - fabrică de mobile ______:SIBIIU, Sfr. S ă r ii (Salzgasse) 3 7

Expozilie de mobilă zilnic FT Primesc şi execut toate lu* deschisă, fără silă de cum- U crările de lipsă Ia biserici

pSrare. ; nouă şl vechi.

Vi-'* \,F. .*•

□La îmblătitul din anul trecut »’n dovedit din nou.că numai acel eco­nom a putut fi deplin mulţumit, care posede una dintre retraralteJ«

Locomobile ale luirespective

AdamM a şin i de îm b lă t i t cu bgnzin

patentate cari sunt cel mai bun fabricat. Motoarele lui Adam pentru benzin, uleiu brut ţi gax an lipsi de cea mai puţină cantitate din stofa susnumitâ pentru ars. Mulţi industriaşi şi economi dovedesc aceasta prin scrisorile tar de mulţumită. Şi fiindcă cererile după aceste motoarejp maţîni de îmblătit sunt tot mai mari, a n c e t n I n t e r e s a i D *V o a« s trd p r o p r iu , dacă cereţi gratis încă acum o listă de pre­ţuri a acestei fabrici. Primesc garanţie deplină pentru Imblitit curat ţi cea mai mare prestare de lucru. — Condiţii de plaţi ■'.I . In rate foarte favorabile.« - i . - r - . - i . m o»

Depozit de motoare permanente Ia

IOAN SCHIEB, Birou tehnic= SIBUU— NAG YSZEBEN =Strtda Măcelarilor Nr. t , vl»-k-vi» Hetel Bonfert.

La comandeiotde^ttna, că ai cetii insera iul respaciiv în

( k l a o r i e c f i r m a , d e s p r e s i a f b r f i B w

„Foaia Poporului"Ä s ä aminteşti

- ^ e a ă s i f ă s 9 H i «b i n a , g r a b n i c ş i t e f ü a i

.npogna» PeportdeP, 5tWla.