Anul IL árad, Duminecă I5J28 Aprilie 1912, ABONAMENTUL:

(im&n . . 28'— Cor. tjumät&te an 14-— , tSlani . . 7-— , io lună . . 2-40 ,

Pentru Románia şî străinătate:

fi u n . . 40-— franoi T e l e f o n

«tra ora$ şi iuterurbatii í r . 750.

R E O A C T I A ţi ADMIN I S T R A Ţ I A : Stria» ZrJnyi NraJ íj a.

1NSK1I í'iüNií'iS aa prima'«: la üdmia;,;-

traţie. Malţ&mite publice şi Loa deachis costă şirui 20 fit

M&nuecripteîe nu se iv-nanoiazâ.

Pentru votul universal Articol din afară

Că fostul prim-ministru Héderváry e rimit azi de Maj. Sa în audienţă de adio, bona speranţă a Ungariei, Lukács, şi încă oi colegi, sunt primiţi, tot azi ,de acelaş mo­ali spre a depune jurământ de credinţă otr'o demnitate de care se vor despărţi şi i odată prin cuvenitul adio; că monitorul alică autografe în cari acelaş monarh a-Iresează mulţumiri călduroase celui ce pleacă ară să fi făcut vre-o ispravă, dar multe isprăvi'* pe cari nu le putem uita, în deo-ebi noi românii — ori încredinţează «Aducerea, afacerilor publice altuia — oate acestea pentru noi sunt peripeţiile mei poveşti cunoscute din o bogată şi tristă rperienţă, sunt un vifleim, pe care îl tmărimcu răbdare... Şi asta, îu speranţa llnmea, încredinţându-se, de fiecare dată, î are de a face nu cu nişte „magi", ci cu antrepriză de cea mai reacţionară şi şo-in& speţă, n'are să mai creadă în asemenea scrotierii!

Rezemat pe lipsa de cohesiune tot mai Muiată a factorilor politico-etnici ai mo-irhiei, deci pe strâmtorarea cercurilor irţii, neastâmpărul maghiar se lăcomeşte o seamă do ani, la cele mai nesăbuite

ceriri. In tovărăşia nizuinţeior semite, rrăjbite şi ele cu politica vienezâ, a dat i.'MQpu.i dm urmă asalturi decisive, ai că-ir rezultat se va cunoaşte azi-mâne... Fiindcă ilaţiile acestea extrem de încordate inti ilitica maghiară nesăţioasă şi cercurile con­

ducătoare din Austria nu mai pot dăinui multă vreme, ci, printr'un joc al forţelor, — în care îşi va putea avea şi întâmplarea rolul ei — se va hotărî odată definitiv cine trebuie să renunţe si să cedeze uână în cele din urmă...

Pe noi românii din Ungaria nu numai nădejdea, ci convingerea nestrămutată, că odată şi odată se va pune frâu ambiţiilor bolnăvicioase ale şovinismului maghiar, ne călăuzeşte îu atitudinile noastre pe calea urmată de înaintaşi. Fiindcă nu se va pu­tea merge pe calea concesiunilor până ia înfiinit.

Găsim, însă, câ două sunt căile prin cari monarhia noastră va putea scăpa la lima­nul unei vieţi politice normale: aşezarea ei pe alte baze constitutive (Statt le unite ale mar ei Austrii) ori un sufragiu uni­versal octroat şi drept în Ungaria.j

Noi, am străbătut, — cu o răbdare poate prea evangelică,— anii turburi pe cari i-a inaugurat coaliţia în politica Ungariei, i-a urmat guvernul trecut şi-i împlinesc, probabil, cei ce jură astăzi — şi am fă-cut-o îndeosebi în credinţa tare, că stă-pânitorii noştri, mai curând ori mai târ­ziu, vor putea fi constrânşi, să dea ţării o lege electorală, care ne va face să răsu­flăm mai uşor în viitor. Ciliar HI îu unele pături ale poporului maghiar, bănuiam un sprijin pentru împlinirea îndreptăţiieior noastre speranţe, — dar încă mai vârto.;

în câţi-va bărbaţi de stat ai compatrioţilor noştri.

După şirul experienţelor, însă, pe cari a trebuit să le facem în anii din urmă cu aşa numitele lor personalităţi, trebuie să ră­mânem în credinţa statornică şi tare, că toate forţele maghiarismului stau în dru­mul nostru spre parlament şi că va fi al nostru acolo, numai ceeace vom smulge prin sforţări supreme ni se va da din graţie prea înaltă.

Soluţia ar fi deci uşoară: să unim sfor­ţările cu „graţia"*.

Graţia, însă, pe de-oparte ezită, iar pe de alta e acaparată şi căzută, tn deo­sebi acum, în strâmtorare. Astăzi parti­dele maghiare, deşi pe cât pot se păcălesc intre ele, stau totuş zid în faţa Vienei. Lukács VEI dii domnitor ului, prin apucătura tratativelor în doi peri cu partidele şi prin suspendarea lor la un stadiu căutat — uu buget provizoriu pe 6 luni, pe urmă va întră în roiul lui Khuen şi, probabil, va ridica din umeri în ceeace priveşte pro­iectele militare, ca şi reforma electorală.

Dacă va putea da în timp scurt o lege electorală, cârpită prin contribuţiunea tutu­ror partidelor şi culminând în „supremaţie , va fi cu atât mai rău pentru Viena. Şi poate va ajunge aici — întru cât ochiul îndreptat spre Bosfor al Rusiei reclamă toată grija cercurilor conducătoare ale monarhiei pentru cele de afară. Şi maghiarii au avut întotdeauna concursul unor asemenea îm­prejurări ca şi cinismul de a căuta după ele.

Noi românii, îusă, cari atunci când mo­narhia face politică cu baioneta suntem „factorul" cel mai important, se cuvine, ca şi acum când sfărţările pot să ne fie ele fo-

0 noapte pe Carahnan. Scoboară de grabă ciobanul La târlă ca «ile lui, E seară pe cuhne, şi na-i: Se 'ntîtnecă 'ncet Garaimunul

Curii nu-l mai văzui.

Stau neguri pe Jepi, pe Furnica. Şi neguri pe Vârial-en-dor. Se lasă din temedül nor Tăcerea ţi noapte* şi frica

Te cuhnile lor.

S'a stins după muceda stâncă Şi ultimul roşu de-Apus. Be-odată, cu soarele dus. 0 noapte cumplită şi-adâncă

Se varsă de sus,

Iar alta se urcă din vale Cu spaima eternei tăceri — Ah, cum a fost ziua de terii'

Grozave sânt, Nuapte}-aîe tale Tăcute puteri !

Aşa inahitea e-<ădi A fost iohu-bohu, ment: IHuiea pesie-adânc Scvaot, Şi, neştiutor al mişcării,

Sta haosul iot.

Şi na mai există nici vreme, yiei apatia 'n enormul hierin, St: • .curge fiu ţa 'a pustiu: Chiar sufletul însuşi se teme

Se er. ••:•/•<' că-i viu.

Aici, în sălbateca noapte Cunoşti ce e veşnic şi sfânt, Ce soli ai vieţilor sânt O rază şi câteva şoapte

Pierdute de vânt !

G. Cosbuc.

M a t e r n i t a t e — Schiţă originali —

de Horit Petra-Fotrdscu

I Dosmna în negru îşi da osteneala să-i aducă j arcuit- nte pentru vieaţă. Pregătise o cruciadă îru-i potriva gândurilor iui negre. O strategie întreagă.

Diferite căi, cu aceeaş ţântâ. O ambulanţă a suiîe-tuiui îi e.a totdeauna la îndemână. Trebuian îngri­jite rănile, trebuiau prinse în in curat, legate eu yeame. cari nu pricinuiesc dureri.

— „Natura, zici că nu-ţi mai aduce bucurie — n's.i nici un prietin ?"

— „Prietin? Prietiniile sunt atât de rare. Cu osenii V D J . Dar prietenii, adevăraţi prietini? A ! Mi-o groaza să mă şi gândesc".

Pentru astăzi era destui. Rana trebuia legată. — „Zici d-ta că nu există prietenie. Ce e

pasul, care-1 fac eu ? Ce-mi dictează să te îngri­jesc?"

— „Aici sunt desarmat". La plecare: „Cine eşti tu?" — „Lasă. pe mai târziu". Şi doamna în ne­

gru închidea uşa fără să facă nici ce) mai mic sgoinot.

Când s'au întâlnit din nou auzise doamna că pacientul ei a încercat să sară de pe fereastră. Bolnavul zăcea acum într'o odaie cu zăbrele.

— „Ce-ai făcut, omul lui Dzeu?!" Bolnavul, cu ochii în pământ: „Aici { 1 rş mai

ai ce căuta! Am să mă apăr! Vezi-ţi do drum! Io-

„ a O M A N U L" Nr. 8 5 — 1 9 1 2 .

los, sä deschidem cu cea din urmă violenţă focul împotriva partidelor maghiare, coalizate spre a împiedeca înfăptuirea unei legi elec­torale drepte.

Rândurile risipite ale tovarăşilor noştri de luptă, slovacii, acelea încă şi mai risi­pite ale sârbilor şi poate chiar şi cele ce abia prind a se închega, ale şvabilor, s'ar reculege poate prin exemplul unui răsboi înteţit din partea noastră...

I N T E R N E Alegerile comunale din Yiena. Primim din

Viena: Ieri au fost alegerile pentru 4 mandate din

curia a treia, devenite vacante, în reprezentanţa comunală. Toate partidele au fost aliate contra par­tidului creştin-social. In districtul II şi VIII au fost aleşi candidaţii creştini-sociali, iar în al XVI candidatul creştin-social a ajuns în balotaj cu can­didatul social-democrat.

* Soluţia Ziarului „Zeit". Lămuririle

date de vice-preşedintele partidului justhist, contele T. Batthyányi, în numărul de ieri al ziarului „Zeit" asupra tratativelor ur­mate între guvern şi justhişti cu privire la reforma electorală, a dat îndemn ziarului din chestiune să propună o soluţie, sin­gura posibilă — după părerea ziarului „Zeit" — î n situaţiunea actuală: înţelegerea între guvern şi justhişti pe deoparte, iar pe de altă parte creiarea unei reforme e-lectorale care să ţină seamă de exigenţele democratice ale timpului numai aşa va fi posibilă, numai aşa ne-o putem închipui, dacă Lukács va şti mai întâi să se deba­raseze de elementele reacţionare din parti­dul guvernamental, şi să guverneze numai cu ajutorul acelor elemente din partidul muncii cari sunt aplicate să voteze o re­formă electorală democratică şi sprijinit şi de partidul de sub şefia lui Justh.

Dar va găsi oare Lukács între deputaţii şi partidele actuale din parlamentid maghiar, pătruns de cel mai cras şovinism, 50 de oa­meni măcar cari să-i 'ote-ze o reformă electo­rală, cu adevărat democratică!!!

Noul minister şi chestia croată. E mai bine de o săptămână decând Lukács a ajuns la cârma guvernului şi până acum nici prin vie-o de­claraţie, dar nici prin altă dispoziţie n'a dat semne că ar voi sistarea absolutismului din Croaţia.

rea d-tale mă supără! ai neutru

„Nimic".

N'ai prins . - „Cm-

rimic bun fiinţă iubită ?

„Fiinţă iubit,? Vezi asta-i.*) Alergi ca un nebun după o fiinţă iubită. Iţi plăsmuieşti cumin­ţea înfăţişarea şi sufletul cel mai curat. Şi cauţi şi cauţi şi cauţi. A! In sfârşit, în sfârşifc, crezi că s.i sasit. Esti alt ora. Fiecare fibră a sufletului tău

- t e ' Bu- iura-

te

0 «ă te jignesc, o sä te l ..-ătateu d-cale". bai! A-ta o

— ,.Jigerşte-mă, îiijara-ma! Eu stau lângă d-ta. Vreau să te mângâi".

Se priveau ca doi duşmani, ochi în ochi, cu pumnii încleştaţi. Femeia de peste 40 de ani şi bolnavul, care să fi avut 22.

— „Ce te poate bucura? — *ntreb?. ea des-nâdăjdnită.

? N'ai dat îa vieaţa d-tale tânără de o schinteie de iubire dela o

— Dar îţţ zice: ea e, ea, e! ou car; e -minciunii! Auziţi \ y.. e minciună! Tot ce ai gân-d.t tu. mai frumos şi mai sfânt e aruncat în noroi cu gesturi brutale!"

— „Ai dat pe cărări nenorocite. N'ai avut í s f i r o c . O să ai de aici înainte",

— „Se poate premeni sufletul după cum vrei? Se pot da uitării cele trăite ? Iţi sună în urechi, ie simţeşti, ca rămăşiţe, în svâcnirea braţelor tale,

urmăresc ca nişte mănători, la vânătoare". — „Nu vorbi aşa. Uite, fii încredinţat că

n'ai dreptate. Vezi, şi eu sunt femeie. Cum ? Vrei

ui_jla_mnlL_Iata^_e b ă t r â n ş i n u

Nu e mirare deci, că croaţii în faţa acestei politici cu două feţe se pregătesc din nou pentru obstrucţie.

Membrii partidului progresist s'au întrunit vi­neri pentru a discuta atitudinea ce o va lua acest partid în Camera maghiară. La această întrunire a luat parte şi fostul ban al Croaţiei Nie. Tomasich. Preşedintele, contele Teodor Pejacevich, înainte de toate comunică celor de faţă promisiunole făcute de prim-ministrul maghiar Lukács referitoare la Croaţia. Lukács a declarat că e aplicat a face Croa­ţiei toate concesiunele posibile şi părerile precum şi limitele acestor concesiuni le va desvolta în dis­cursul ce-1 va rosti luni cu ocazia prezentării nou­lui guvern în Cameră.

In aceeaş zi au început consfătuirile clubului croat la care au luat parte afară de 17 membri ai partidului progresist şi trei membri din clubul cen­trului şi alţi 8 membri ai coaliţiei sârbo-croate. Pr< şedinţele constată, că deoarece guvernul maghiar încă nu s'a prezentat şi prin urmare nici nu şi-a desvoltat încă principiile de cari va fi condus în ce priveşte politica croată, nu e încă timpul po­trivit pentru a lua poziţie pro sau contra acestui guvern. Cu toate acestea însă preşedintele roagă pe fiecare din cei prezenţi să-şi spună părerile.

După vorbirea mai multor membri din parti­dul progresist se ridică în numele coaliţiei sârbo-croate şi a centrului D. Popoviciu şi declară că în înţelesul punctului 34 din pactul dela 18G7 şi a legei din 1870 reprezentanţa legală a Croaţiei ex­piră în 27 aprilie, constatând cu regret că preşe­dintele în consfătuirea avută cu Lukács nu i-a a-tras atenţiunea primului ministru asupra acestui fapt şi nu i-a amintit că primul pas pentru sista­rea absolutizmului din Croaţia trebuie să fie con­vocarea dietei croate pe cât e posibil încă în tim­pul legal. Fără această garantă, zice D. Popovici sperez, că nu se va găsi deputat croat care să în­tre în tratative cu guvernul din Budapesta.

Chestia croată în Reklisrath. Dictatura, introdusă de guveJnul maghiar în Croaţia, pro­voacă tot mai mult resenz în cercurile politice din Viena. De repeţiteori s'au ridicat în parlamentul vienez glasuri de protestare împotriva sistemului de asuprire al guvernelor maghiare, dar până azi fără mult rezultat. La sfârşitul şedinţei de ieri a adresat deputatul Bianchini o nouă interpelaţie ener­gică primului ministru Stürgkh, spunând:

„Domnul prim-ministru ni-a promis că va face să înceteze stările insuportabile din Croaţia şi va reda poporului croat - constituţia răpită. Perse­cuţiile şi ilegalităţile comise în Crogţia au aflat răsunet dureros şi în Dalmaţia. Şi aici presa şi dreptul de liberă întrunire sunt tratate după siste­mul ioi Cuvay. Roagă pe ministrul preşedinte să intervină ca să se pună odată capăt stărilor ruşi­noase ce domnesc de un timp încoace, nu numai în Croaţia dar şi în Dalmaţia.

să generalizezi? Dacă ai găsit o fiinţă, care nu te-a înţeles, toate femeile serat :•»;•!a ? Dacă ai avu! o desiluzio cu r a i fo«t prietin, nu există pe întreg rotogolul pământului prietmie ? Crezi eă eu n'am avut şi n'am suflet? Noi, femeile, nu putem să visăm şi noi, în tinereţe, cum visaţi D-Voastră, bărbaţii? Poate şi mai bine, şi mai frumos?"

— , 7 ' ipica D-Tale nu-mi ajută nimic. FAT nu generalizez. Văd însă că am ajun? la o expe­rienţă tristă, dureroasă, ucigătoare. Ce folos că vezi clar, că nu se poate generaliza ? Ce folos că eşti pătruns de alte adevăruri, când sin;Ieşti că eşti silit să trăeştî altfel, altfel do cum visai?! Dă-mi alt trup. dă-mi altă viată! Dar eşti în stare să-mi dai aşa ceva? Nu. Aici zace tragedia vieţii mele A I ii

întregi. Nu plângea, nu râdea — surâdea trist. — „Dă-mi altă via-'â — asa cura ara vi­

sat-o!"

într'o dimineaţă a venit doamna în negru cu ochii îngrijoraţi. S'a aşezat pe dunga patului celui bolnav, i-a luat mâna în manile ei, i-a căutat a-dânc în ochi, blând, cu toată gingăşia de care a fost capabilă şi i-a spus domol, până când în gân­dul ei îşi făcea o cruce mare:

— „Acuma am să-ţi spun cine sunt." Bolnavul s'a uitat la ea uimit. întrebarea

după care so sbuciuma de atâta timp, avea să-şi capete acum răspunsul.

ci„; î ; ^ . , ^ " „; ^ a fand încercă el

Jurământul cabinetului Consfătuiri în palatul ungar.

Vtena, 27 aprilie.

Ministrul-preşediute Ladislau Lukács,! dimpreună cu colegii săi au prestat azi mol narhului la Schönbrun jurământul de fidel litate. Ceremonialul a durat aproape o orii Lukács a fost primit apoi în audienţă spe-J cială. Primul ministru a relatat despre re-I zultatele tratativelor, ce a iniţiat cu partidelor din opoziţie. După orele 11 jestatea Sa a primit în audienţă pe con-j tele Khuen-Héderváry, fostul şef al cabij netului.

După audienţa sa dela monarhul Lo| kacs s'a dus la palatul ungar, unde I primit vizita ministrului de război Auffeal berg. Intre cei doi bărbaţi politici a avui loc o consfătuire mai lungă şi se crede, t| Lukács a găsit şi chipul cum să se ap neze definitiv chestiunea Auffenberg. S'al luat şi hotărîrile privitoare la chestiunii ce se vor desbate în delegaţiuni.

Lukács a mai primit şi vizita miiş strului preşedinte austriac Stüngkh. Ci doi şefi de cabinet au convenit asupra m claraţiei cu care Lukács va avea să i spingă în camera austriacă cunoscutele! claraţii ale lui Stürgkh în chestiunea a!j solntismului din Croaţia. Curând după ma contele Stürgkh i-a mai făcut o vizită i Lukács.

Membrii cabinetului se vor înapoia j toţii la Budapesta încă deseară.

In cercurile politice de aici se neşte, că în audienţa specială a lui kacs s'au luat hotărâri foarte însemnate»! privire la reforma electorală. Se spune monarhul ar fi dispus să-i dea lui Luiáa o deplină latitudine în ce priveşte concepţii reformei, punându-i o singură condiţie] votarea urgentă a reformelor militare, curând planurile lui Lukács se vor noaste deplin. Probabil chiar în şedinţa i luni a camerii.

După şedinţa de luni camera va ajurnată diu nou, din cauza delegaţiuni şi discuţia asupra programului guverni va începe numai după delegaţiuni.

să se ridice în aşternut. „Stai liniştit — şi an tă-ma."

— „Cine eşti?", întrebă el. Ochii luipri o bură de blândeţe.

— „Sunt o mamă'1', zise ea izbucnind. „Sunt o mamă1'. Cuvintele căutau sá

pleşeaseă eu tăria cu cara se anunţau. Pieptul fremăta furtunos. Şi-a dus batista la gură început să vorbească mai încet. „O mamă, şi-a pierdut copilul. Pe câmpul de luptă. In cu duşmanul ţării. Singurul copil. Frumos, cl deştept. — înţelegi ce va să zică asta? Carai carnea ta ! Trup din trupul tău ! — L-am pis când era în vârsta cea mai frumoasă. Nu ii să-l mai văd nici odată. Nici odată! G« vorbă. Nici dimineaţa, nici la prânz, nici M Pentru totdeauna! înţelegi? Tot-de-a-una! I l ca nebună. Ca un animal fugărit din loc in Vezi, nici chiar mormântul lui nu i-1 ştiu. 1 Cine ştie în ce muşuroi de pământ zace, cu fraţi de luptă!"

Aici tăcu pentru câtva timp. Se uiti bine la bolnav.

— „Dneata n-ai inimă ca mine ?" — „Am", zise bolnavul şi-i întinse i

slabă. — „Aşa. Iţi mulţumesc. E primul sem:

compătimire din partea Dtale." — „Nu mi-ai spus nici când aşa cevi" — „Nu ţi-am spus fiindcă am păstrat i

pentru clipele de acum. Ascultă-mă: Intelen va »ă z'că a fi singură. Dta înţelegi. Ai I

űr 0;) - 1 9 1 2 . R O M A N U L"

Bosforul si Dardanelele — înţelegerea italo-rusă — Intereseié române —

Diplomaţia europeană se nare că este a ajun de a provoca o nouă surpriză.

Cu toate dcsminţirile oficiale şi ofiri­sc date atât pe cale de presă cât şi or-nelor diplomatice ale statelor interesate,

lumea începe din ce în ce mai mult să se întărească în convingerea că o înţelegere ascunsă trebuie să existe între Ru*ia şi Ma.

Este cls observat că de un şir de ani, it când înarmările puterilor au luat pro-

iile monstruoase de astăzi şi de când fctorii politici an început să înţeleagă că o

lagraţiune între puteri poate provoca o ca-astrofă, ne mai văzută până acuma, soar­ba diferitelor ţări a început din ce în ce nai malt să se tranşeze în liniştea cabi-letelor. Principiul care predomină astăzi politica europeană este nu uzul forţei, ci manifestarea ei tocmai pentru a nu uza de insa.

In asemenea împrejurări răsboiul de astâzi tinde să se transforme din ce în ce utr'o operaţie de bursă pe termen, în care ţară câştigă sau perde, prin simpla spe­

culă a forţelor sale fără a fi făcut încer­carea de a şi-le măsura cu alta...

Astfel, cu toată surprinderea ce a p ro­ntató la început, în marele public, expedi-iunea Italiei în Tripolitania, s'a văzut mai târzia că ea fuseBe diplomaticeşte de mult

ip realizată, întrucât, diplomaţia italiană câştigase, printr'nn schimb de concesii,

consimţământul mai tuturor poterilor dela sar fi putut aştepta la piedici. Tot astfel Franţa înainte de expediţi-

onea sa în Maroc a înjghebat un întreg un de înţelegeri, între care şi cu Italia—

căreia i-se recunoscuse mână liberă în Tri­polis, — înţelegeri, cari aveau de scop să-i lase neturburată acţiunea sa pe malul african.

Şi uu este astăzi acţiune de cucerire ian de influenţă în vre-una din ţările mai însemnate a cărei situaţie nu e clarificată,

fără ca la baza ei să se găsească o înţele­gere prealabilă bazata pe concesii reciproce între totalitatea puterilor sau o parte din­tre ele.

Toate aceste înţelegeri, la început sunt desminţite categoric; de îndată ce însă pro­iectele astfel schiţate în umbra cabinetelor capătă un început de realizare sau uneori dupăce au fost realizate, se constată, că evenimentele ce urmează au fost de mult puse la cale şi că numai pentru publicul mare ele constitue o surpriză.

Faţă cu asemenea procedeuri nu tre­buie să ne mire svonurile din ce în ce mai stăruitoare, că intre Rusia şi italia trebuie să existe o înţelegere.

Italia, ajunsă la un moment, când chiar şi o naţiune mai puţin nervoasa decât fraţii noştri italieni, îşi poate pierde răbdarea, voieşte să termine cu orice preţ afacerea în care s'a angajat.

Se împlineşte aproape anul de când sângele italian stropeşte năsipul pustiului Tripolitan şi de când milioanele ei se to­pesc într'o expediţie, din cara cu sistemul de până acuma nu are nici o perspectivă de a ieşi cu obrazul curat.

Onoarea ei de mare putere ca şi si­tuaţia ei financiara abia consolidată după criza economică acută de acum câţiva ani, sunt puse serios în joc si pentru a şi-le salva, este uşor de înţeles, că e dispusă a îmbrăţişa orice mijloc.

Cat despre dorinţa Rusiei de a ieşi îu Marea Mediterana oare mai este nevoie de argumentări spre a o dovedi ?

Cine nu a auzit de testamentul lui Petru cel Mare? Cine nu cunoaşte câte ceva despre sforţările atât. de mult reînoite în ultimele două secole de a se aşeza pe scaunul împăraţilor de Bizanţ?

Câte nu a avut a îndura neamul no­stru mai ales, de pe urma acestui vis al

ţarilor; de ciUeori ţările române nu au fost încălcate şi strivite sub căi câini greoi a! stăpânirii ruse?

Nu vedem şi astăzi o parte a neamu­lui nostru sfâşiată şi ţinută de ea sub vălul celui mai negru întnnerec ?

Dar dacă aşa a fost în trecut, când puterea moscovită se putea desfăşura fără de nici o pedică pe patru fronturi, cu cât mai mult trebuie să fie astăzi, când în Ex­tremul Orient se isbeşte de rândurile de fier ale japonezilor, când în drumul spre india întâlneşte pe englezi si când în Ma­rea Baltică se ridică din ce în ce mai uriaşe puterea maritimă, şi militară a Ger­maniei ?

Putea perde Rusia tocmai astăzi ocazia de a încerca o eşire în Mediterana, o deschidere cel puţin a Bosforului si a Dar­daneleior pentru vasele sale ?

Evident că nu. Pentru aceasta nu era nevoie decât ca

împrejurările să fie mai mult sau mai pu­ţin favorabile şi în privinţa aceasta mo­mentul de astăzi este, nu se poate mai bine ales.

Din sistemul de puteri care ar fi să stea în calea Rusiei şi de care de fapt s'a isbifc Rusia în 1909, când cu chestiunea sârbo-bosniacă, astăzi una este cel puţin neutrală şi aceasta este Italia.

Astfel că dacă o înţelegere nu ar in­terveni în ultimul moment, acest sistem este astăzi cel puţin cu un sfert al forţe­lor sale mai slab. Iar cu un asemenea mo­ment nu se ştie dacă Rusia va avea noro­cul să se mai întâlnească încă odată.

Această ocazie diplomaţia rusă nu a voit să o piardă. Şi că acesta pare a fi adevărul o dovedeşte atitudinea sa de acum din care rezultă că atât desminţirile date de presa rusă cât şi faimoasele declaraţii fă­cute Ja Petersburg ambasadorului otoman, Turkan Paşa s'au dovedit înşelătoare.

Iată, în deosebire de telegramele care vorbesc din ce în ce mai perzistent despre o înţelegere, cele mai recente declaraţii ale iui Sasanow făcute în Duma imperiului:

„Operaţiunile războinice ale Italiei n'au atins interesele Puterilor si nici bombardarea

ingurătatea aşa de dureros. Mi-ai spu--o. Poai-ti n'ai simţit aşa de tare ea mine. Dta n\ pn-rdui f cineva iubit, eu am pierdut pe jiul men, pe Hgnrul meu fiiu. S^ara —- la masă — singuri, ftnifteaţa nu mai era el să 'oii de i sănrul de dinwwatá. întreagă, ziua nu auz--am nici o vorbă ie mângâiere din gura lui ! Grozavi

Nici un sprijin, nici un sprijin de m<-ă:r>! Bfebat.nl mea mort de mai înainte. De n'ai ii ş;ii;t eri fericire», ai fi trăit aşa — de po o zi pe idh». Bar aşa? 0, spune d-ta!..."

Bolnavul îşi proptia münde de margl i şi se uita pierdut îr.ain

— „Mă înţelegi ?" — „Dacă te înţeleg!'' — „0, atunci tn-buie mă înţlegi

fepwte. Plângeam ca o f e j u r i e e ? sun*. Toate lu-OTŞparc!» lui le-am lă-;at la locul lor, unde e-au. áni a plecat tini meu îrnpotrivduşmanului. Tont-. .Odaia lui e şi astăzi aceiaş. Aceiaş r r t a«ă d<- scris

Í, frumoasă, aceleaşi etajere, acelaş pat, cu aş­ternutul gata pentru folosinţă, aceleaşi cadre pe .pireţi, aceleaşi sipee de ţigaretă pe masă, acelaş klat de odaie atârnat în cuier. Visez zile întregi dl are sa vină. Fac un semn, ascult doară se va mişca ceva în odaie şi o să vină el râzător, ve--el.

ud: „lată-mă-s!" Visez şi tot nu vine. Tot nu rine. Tot nu vine! Morţii nu învie pentru noi. Am klăstămat soartea, am râs, mi-am bătut joc de toate, un plâns, am căzut în genunebi şi m'am rugat: jüoamne. dămi-1 înapoi \" Nimic. înţelegi : ni-

mic!?u

Bolnavul râdea dureros.

V

m a i

— -V. d-t<» voiai să mori! Eu voiam gft

am venit aici, prin spil luna'ică. Voiam

învia ne cineva. Să înv iu cu puterea rugei mele. Era zadarnici — Şi m'a apucat o ideie stran'e:

Castani pe c-inev-.-., c*. o \ »rät gingaşii cuiva, voiam să

apuc în pa'nielt- meie capul unui bolnav şi aă-nr închipui că este fiul twu. Mă .oiuţeam, că n'a ma i.'t pe i'âîiîp'-d de; luptă, că trăieşte, că este îu-e, rănit greu şi că &ştcapta hrgrijVec mea de mamă. 1.dreagă maternitatea a ajuns le. construita mea. Voiam să fiu mama iubitoare, care-şi scapă copi­lul dela pi<-rz.-ue. - - Val, c--nilul era bolnav, bol­nav greu. Spune d-ta, nn ai fost bolnav '?'

— r Ş t i d-ta. prea bine". — „Da, şt.u. Şi te-am îngrijii. Spune d-ta

cum te-am îngriji'.". In ochii lui •

nieia din faţa U:' p prea mult îşi smulg

acele priviri curând. .Fo-

'''sscuru iarăşi r dispărură în "e i arată inima în văzui lui,

lin suflet ce avea mai curat şi mai sfânt, prea vorbea cu un glas de mamă chi­nuita — decât să fie vrednică de privirea asta duş­mănoasă. Pentru prima dată simţea el asta mai cu tărie.

— „M-ai îngrijit ca o mamă-'... — „Ca o mamă", repetă ea, „fiindcă credeam

că e fiiul meu aici. O, să-l !i c u a v K c i d pe fiul meu! Ce bun, ce blând, ce nobil, ce plin de înţelepciune era! Nu era zi d - l D - z c u să nn-i mulţumesc de zece ori pentru eh pita când am ajuns să fiu mamă. Vezi, eram prea fericită! Ori ce gând mi-1 cetea el

de pe frunte. Nu era o dorinţă de a mea, care să nu mi-y înfăotuiască. Eram cu adevărat.: imuna şi fiu!!'1

— „Dară eu.." — .,Ce vrei *ă zici'? 1

— , E u cum ţi-am. mulţumii?'1 Och-i iu, e r - i i uniunii întâia oara. după iun* tiran, pent«!

— „ C a m ? Să nu n e raai gândi v i ia ash;.!;', zise doamna în negre. .Mi-am >.ss: Şi el «re o mamă. Departe de aici. ', w*tv n\« ş t i e ni mie. P o a ' e plânge lncrămi grele. Mama lui să ii- împăcată: o să îngrijesc eu de ei. Ca ş i când ar ii ea a :et, ia căpăiâinl lui. Nu. nu mi-a vc-rdt nk-i când gândul: e ă n'ad'ă nici o mamă bncirie cu fini ei! Mi-am spus: E destul cu r hin el meu! Şi-acum.. iiciira m:S iuicci'i d e ee vffi&..trri mereu ia patul <J-ta!e .V/s pricepi de ee y.ut cirh^ronrat de câte ori ?,: v»"-t să-ţi iai viaţa, >i;ut a dona d-t»l« mamă. 1 ) . , . ţii la mama d-taic, trebue să ţii şi ia mi-m8.

Bolnavul privea pe fereastră. Simţea cum i-se ridică un nod în gat.

— „ vezi"; urmă doamna în negru, „mâne poţi să ieşi din spital'*...

A urmat o tăcere plumburie. Simţeau amân­doi că a sosit un mement decisiv.

— „Să ies din spital?" Dar unde să iasă? Ce avea el cu lumea asta? Ce-1 mai putea in­teresa ?

Gândurile de mai 'mdnte cercau din nou să rupă zăgazul

„IX U JSl A JN U 1 J Í M . eo-mzj

Dardanelelor n'a fost însoţită de astfel de ac­ţiuni, care să ne fi dat să înţelegem, că Italia s'ar fi abătut dela politica urmată până acum.

Includerea Dardanelelor din partea Tur­ciei atinge în mod simţitor interesele comerciale ale Rnski".

Va să zică după ministrul rus, din toată afacea, Italia, care a provocat un răz­boiri mic şi care ameninţă, liniştea Europei prin operaţii de războiu dela care însuşi contele di San Giuliano declarase la înce­putul războiului, că se va abţine, iese basma curată, iar Turcia atacată pe ne­drept în Tripolis şi pe nedrept îu Darda-nele este singură vinovată.

Ciudată logică şi de neînţeles dacă nu ar fi interesată.

* Chestiunea este, până la ce punct se

poate întinde înţelegerea italo-rusă? Se mărgineşte ea numai la deschiderea strârn-torilor pentru Rusia, ori are în vedere şi alte pretenţii care pot necesita o deplasare a forţelor militare ruse?

Şi în acest caz îu ce situaţie stau in­teresele românizmului?

E evident, că în ultimul caz România va fi pusă direct în joc. Această eventua­litate a şi început să facă obiect de discu­ţie în lumea politică şi în presa din Ţară,

Ceeace voim însă să scoatem aci în evidenţă este rolul însemnat ce compete României şi românizmului în general, în tripla mai bine zis dubla alianţă.

Pe când în jurul blocului german ee strâng din ce în ce mai puternic alianţele şi înţelegerile puterilor marginale; pe când Italia ;?.e ia după toate ademenirile; mica dar puternica Românie stă neclintită strajă în flancul de sud-est al acestui bloc, gata în ori-ce moment să verse sângele vitejilor săi fii pentru puterea germano-austriacă, precum în 1877 a făcut-u pentru Rusia...

Ei bine, care este răsplata ce se dă acestui aliat în schimb pentru marea lui statornicie şi pentru primejdiile pe care le bravează? Răsplata este libertatea dată maghiarismului de a oprima la discreţmne pe fraţii săi de dincoace de munţi.

Că asemenea procedee nu pot decât să deziluzioneze această ţară, o ştim nu

— „Na", ziso blând doamna în nt-grn, „nu, nu te gândi la ce a trecut. începi o viaţă «o«ă t t .

— „Viaţă nouă — „Da. încearcă!" — „Cu cine?" — „O să-ţi fiu *u sprijinul. Am să fiu ma­

ma d-tale". Nodul îl simţea şi mai bine bolnavul. — „Mama d-tale a murit. Am să-i ţin locui.

D-ta ţi-ai pierdut mama, eu mi-am pierdut fiu!. Să încercăm să înlocuim amândoi ce am pierdut".

— „Am avut atâtea desiluzii!" — „Să clădim din nou la loc ce s'a dărâ­

mat. Doi vom ajunge mai departe. — Uite, odaia fiului meu te aşteaptă"*

Tăceau amândoi şi se priveau numai în ochi. De afara se auzea ciripitul do pasări sfătoase.

Apoi, de odată, simţi bolnavul cum este cu­prins de o pornire nesimţită până acum, cum e dus aproape fără de voia sa şi auzi cnm buzele «ale rostesc cuvinteie, după care lihnise sufle.ral tán atâta vreme: „Ma-iuă, ma-mă dragă!"

Doamna în negru se aruncă asupra lui, îi f v.'ca capei în palme şi-i sărută fruntea ca unui fiii! 3curap. - - Plângeau amândoi.

— Pine. —

numai noi cari ca fraţi de sânge ne dăm bine seamă de ranele ce-i sângeră inima, dar încep să-şi dea seamă şi duşmanii di­recţi ai blocul ni german clin rândurile că­rora nu de mult s'a ridicat, plină de is­pită vocea lui Durnovo.

In faţa unor asemenea împrejurări, oricare ar fi constanţa bărbaţilor politici ai unui stat, este lesne de înţeles că el nu poate merge cu dânsa până la absurd...

Dacă o ţară suferă tot atâta dela aliat cât qi dela duşman, în chip fatal vine un moment în care inutilitatea devotamen­tului său i-se impune dictând anumite con-sequenţe.

Un asemenea moment se pune pentru România astăzi când nuorii ce se strâng pe orizont ameninţă să se spargă mai în­tâi pe capul ei şi dacă nu din spirit de loialilitate cel puţin din calcul interesat, din partea blocului german se impune ne­cesitatea de a nu o jigni prea mult dân-du-i fraţii la discreţmne pe mâna ungurilor.

E X T E R N E Nobilii basarabenî şi sărbătorirea cente­

narului. — Iaşi, 12 april st. v. Nobilii din Ba­sarabia s'au întrunit Duminecă, 8 april în Chişinău, într'o adunare extraordinară, pentru a discuta şi «tjtbili un program al serbărilor ce se proiectează cu ocazia centenarului „eliberă»ii" Basarabiei de sub „jugul ag*rean".

S'a adus la cunoştinţa tuturor, că suma a-dun&tă pentru rid.carea unui monument împăratu­lui Alexandru se ridică la cifra de 734 de mii da ruble. (De sigur, împăratului Alexandru i-se cuve­nea acest monument, pentru marile merite de a fi „cucerit" Basarabia... Colosala sumă adunată în a-cest scop dovedeşte pe de altă parte, de ce senti­mente sunt animaţi nobilii ruşi şi reeifieaţi când o vorba de a se linguşi într'un chip degradator de servil, pe lângă dinastie - deşi ar lî avut putinţă să întrebuinţeze aceşti bani într'un mod mai fericit). Se va mai aşeza un bust, deasomeni al împăratului Alexandru, chiar în sala de şedinţe * nobililor basarabeni. Se vor înfiinţa încă şi 5 burse, purtând numele aceluiaş împărat, pentru fiii do nobili scăpătaţi.

Iar celebrul renegat Krupenschi a dăruit liceu-3 din Chiş nău nişr e te? •un în vîdoarf

pe.ite 5000 de ruble, cu condiţii» ca liceul să poarte riiiiiielo — se înţelege — împăratului Nicolae. O comisiune a fost aleasă să redacteze cuprinsul te­legramei ce «o va trimite tarelui cu prilejul ser­bărilor.

In sfârşit, două străzi din Chişinău vor purta pe viitor numele ştimului guvernator al Basarabiei, Ir-zov. şi H p'inţniai Kniuzov-Smolenschi, plenipo­tenţiarul Rusiei ia încheierea păcei din Bucureşti (1812).

Şi când te gândeşti, majoritatea nobililor, ean au luat astăzi aceste hotărâri, se trage din cele mai glorioase familii moldoveneşti...

*

Sasanov despre şansele păcii. In expozeul de ieri ministrul fie externe J U S a spus între altele următoarele:

întâlnirea dela Racconigi a dovedit că re'.a-ţiunile prieteneşti cu Italia se desvoaltă şi se întă­resc tot mai mult.

înţelegerea cu Austro-üngana ni-a succes po baza principiului fundamental că vom asigura pa­cea şi libera desvoltaro a ţăr.lor balcanice şi vom sprigini regimul tinerilor turci,

Situaţia politică din Orientul apropiat nu e însă chiar mulţumitoare, dar cu toate acestea ope­răm că răsboiul nu va provoca un conflict general între puterile europene.

Operaţiunile răsboinice ale Italiei, intru cât acelea au fost făcute pe teritorii depărtate n'a a-tins aproape de ioc interesele puterilor şi nici bom­bardarea Dardanelelor n'a fost. însoţită de astfel de acţiuni cari să ne fi dat să înţelegem, că Italia s'ar fi abătut dela politica urmată pănâ acum.

închiderea Dardanelelor din partea Turciei a-ting în mod simţitor intereseié comerciale alo Ru--iei. Miuist.rul no»tru la Gon«tantinopol a interve­

nit pentru deschiderea lor, provocându-se la liber latea vapoarelor neutre, garantată prin tratate» merciale. Nădăjduim că în cel mai scurt timp l> bera navigaţrune va fi asigurată.

Evenimentele din urmă au dovedit că iniţia-tiva luată de Rusia pentru aflarea condiţiunilor de pace a fo«t deplin motivată.

Punctele de vedere ale Italiei şi Turcişi i: însă atât. de ch o?; leite încât cu greu se va put stabili pacea în timpul apropiat. Cu toate, aceil puterile nu vor înceta ?ă-şi reînoiască în ra fi cu puţi aţă încercările de împăciuire.

* Turcia măreşte paza la graniţa bulp

«ci . In pctnahle momente grele pentru Tura cea mai ecrioasă lovitură, nu i poete veni k din Macedonia şi de aceea guvernul turcesc alt mă-mri fowte riguroase rn numai ca să împedn

deîor pe teritorii turcesc, dar ţii oprească inviziunea lor din Bulgaria, una bieeiu iau naştere aceste bande.

Pentru aceasta s'a înmulţit în mod connd rabil numărul posturilor la graniţa dinspre Ei garia a»tM, că la fiecsre 150—20"; metri en câte un punct de observaţie, care peate iniei la prima cerere de ajutor să fie sporit cu soldaţi. Toate posturile între ele sunt legate p linii telefonice, cari comunică cu garnizoanele! apropiere. In modul acesta nu mai este cu puţi; să se refugieze nici un bulgar macedonean, tagiu şi nici ca. bandele să treacă din Bulgarii Macedonia.

Presa rusă şi bombardarea Dárdánál Vorbind despre evenimentele ce ee petrec li t.-area. Dardauololor, ziarul răcesc „Reci" spra coincindenţa între bombardare şi intervenţiumi c'-ască pentru pace, dă să se înţeleagă ci Ri era în înţelegere cu Italia asupra acestui fapt aceasta privinţă ministrul de externe al Rusiei trebui să dea o declaraţie formală, căci opinii] biică rusească are dreptul la explicaţii, (cari i strul !e-a şi făcut ieri Vineri), atunci când eu ca întregul imperiu să fie într'o neplăcută i tură.

„Novoje Vreme*" zice, că bombardare! danelelor este o demoostraţie italienească u formă întru nimic cu planurile diplomaţiei seşti.

„Birjevia Viedomotti" acrie: Răsboiul I Turcia şi italia întră în o nouă fază, cu putea provoca o gravă complicaţiile a chestii orientale. Faza aceasta insă, va aduce o ţi gTsbnieă rezolvare a conflictului italo-ture.

Revoluţia în Maroco. Nouă ştiri alarm so«.e«c din Mor-"'eo. Ura indigenilor împoirivaif cezdor creşte din z ; în zi.

O telegramă «»if.ă la Londra spune,d trupă da .170 soldaţi arabi au părăsit poetul e,-,îv se. afla hi 32 ebiiomfíri depărtare de Ai» luă ai avmeh- şi nitiiiiţiuniie cu ei au dezertaţi Tarnmlat, E agii a şi alte. «te.ţiuni, cari se al ah '->>re! Marocului, su?,t în graba cea mait

tra: • po; taţr N. ataţiuniie de lângă mare. ID| rutul t, uade se află 20 do germani perico foarte rasre. Un trib arab ţine prins pe repi tarstul unui sindicat din Hamburg, şi pretindeJ tra eliberarea lui 20,000 franci. Europ' cutează să meargă pe teritoate necontractate, ( bătuţi cu sb.ciul şi puşi în fiare. Franţa vil hui să trirueată la 200.000 soldaţi ca să ] nea ordinea.

Ziarul Figaro anunţă, că în executarea i asediu nsuprt oraşului Fez îatra comandantulj liter fraacez în Maroceo şi între rezidentei\ naut sunt diferenţe, Kegnaut. are nedumeriţii îitire eu privire la măsurile luate de Moinier şi cere, ca autoritatea sultanului sa n| ştirbită.

cea mai bună gumă

1 duzină 4 coroane. In Arad de vânzare numai în droghal

T Ö R Ö K A . É S T s a m l

Andrágsy-tér nr. 20.

iu " A •> JL Ä i

S c r i s o a r e d i n L o n d r a Itatni! \iijü»nilui . .Titanic". - - Reflexii a-Inpra deznsîi ului. — Maiiif'estaíisi sufragotelor

— Presa engleză şi Vardanelele.

Londra, 23 aprlie 1912.

Toată săptămâna nu s'a vorbit, şi nu se vor-j.t încă. decât, de catastrofa, l a i rTj*«niti". Cct-itările î» America se urinează, şi tot. teiul de ci­tate, care de care mai «enzat-onaie. f e publice-, hcamera comunelor avu Sec ieri o mii...- di-icuţit*. IBnxton, preşedintele camerei de comerciu, a tótrat, că e po cale a se rmrni r» comisie, care itîamir.pze ea multă Imire amitde în.prvj-lítírile lan s'a petrecut dezastrul. Şi cum se întâmplă

ii chipă un asemenea dezastru — o mnl-n-':>jansuri ies acum la lumină ca privire

l navigaţie. Conducătorii marilor companii de vapoare se

fîntruni, ca să ia mănurile de trebui irţu.

F. Brunetic-u- vorbeşte undeva, în T,'Eeolulion kk Poesie Lyriquc ea Frawe despn- urmările ine ce le poate avea pesimbmui. 2ic-incloio«, de

mai stăreitor înaintea ochilor sumedenie Inenorociri, cari ne. ameninţă, de ne-am'gândi ir •einicia vieţi', la moartea ce rru cmtă nimic si pnimeni — neîndoios, că s'ar îw!r> ptx multe lu-

ir ti mai multă sbnpeiie în '•.)>.<••. 1) >a-,.când vin catastrofe ca una de azi cu vapor;!!

Baie', amuţesc pentrn o vreme duşmăniile, oa-isc simt mai apropu-.ţi, gata să se ujebe bini

»sebire de neam şi religie. Rândurile de wa? jo>" i din zia--ul „Times" dau o bună expre ie a-

iei gândiri : „Yorbim noi mult de luptă şi întrecere şi

sgonisni internaţional, şi dăm din cap privitor tendinţele demoralizatoare ale acestor lucruri, 'la o atingere oamenii surd: aduşi i:i simpatie

lijntor şi bunăvoinţă pe înfwaga Jtv.U'». La atitî-itrag'(i;ei — trag, da i riaturei, oamenii sunt

Îhţi...* Suntem aşa siguri de noi înşine; împlinim

ni aşa de minunat'-; biruim timpul şi spaţiul; nem elemen U-le; ván;urile şi marea ne ascultă; tal cingătoare în jurai pământului ea o h;trä-p de lumină, şi ne trimitem '.'orbele prin i>p&-; Gândim astfel eă am stăpânii natura. Coo-Km aceşti uimitori monştri de. oţel. îi i;e rn lini mai presus de visurile unui împărat roman. |raplera cu o poţmlaţie de mii. -A-i trimitem eu

încredere j-â strat;;'U ap-de. Şi .• e duc şi ! iro atâta regula; itut»-, < • i-i socoti»! «jg.iri : ;; j

fa á poate ii vre-tm p e r b e ' . Şi zUm-Zi — na- j B,tâci;lă. re uăf.rurisă. dnp^ţ-o ba p!»eat iu'.estor i «prinderi, numai ee-şi îns-iă d^. tuh şi la o.tin-jteaei. omul e redus la nu pi-,a»t-a neputincios I

operele lui ajung la nimic." j

parc din

pv, se î . tg - i • tî.'o- nu f

t - r i o manifestaţie t 'ét-átt a 1 triumfa-\ i'.TP'-nzi, în mij- j ••> şi pentru sufra- | fie. în rare . Carul ] t . ' c a r u l N o 2 !

le prapnră j •••'•nie ; iar ii--id.ii. ş; No 2 s i I

In ffyde Pari:, marele si frumo&td Ira, sufragetolo au »vi 't i impunătoare : tn i eart. !in parc - - p,-> 1< trei ,b 1 aplauzelor i;;,el Jum». vc.

mai ale •; p< :;tru a re 11 are 4 st.-sg ei •nişcă dea'Up'a sn Jtówatia: Taxarea fără vot

dNo 3 dnee fot --nfrr.ji-to ş: !oraiosreb — şi d:n No 1

iSo 3. au sarcinii ?n r/j'-i; ••<••• r ;•• »R'-rllor. |ţarjf,-m gr-'-Kînrihr c ?<" rrt p-.Ci:;,-. :-. pri»

Kt erbirb; irrbu-- : V. ! : - ; r.V. •• ~i •• b. ie 1 c a v i ; d r <-,>.---ii Ne î] •rii.,{\ av;>n-

1 niîi-i er;do:re :nai [ ! , : i í ^ ; : F a cărei ! a;ir se a" I vorbe de aee-;f o:\:

,Soi Inrtă ü pentru înălţarea *i b'ne'e femei-É toate fă; ile...'1

* Acţiunea flotei italiene în Dardanele nu-i

1 serios aci. Toată presa o de părere, că bom-rea n'a avut, decât un scop politic; să forţeze

Ialtele Poarta de a încheia pace. Se afirmă de uni, ca în această întreprind,->e joacă un rol

lare fine cu orice pr- ( să i-se deschidă melde; şi de aceea ziarele engleze nu uită să liiotărit punctul lor de vedere în ce priveşte inelele, lată ue pildă ce spune într'un articol W ,Doily A W : .Politica Britanici a ţi-

|ti stăruinţă îa ex.dud rea Rusiei din Medito-L& fost un guvern britanic, ea-e la 1W08 in­

ventase doctrina închiderii Dardanelelor, şi fiece ministru de externe de atunci încolo a ţintit ferm 'a astă rîoctrbui. E interesul nostru să avem cât mai pu(ini rivpli în Mediterana — o interesul no­stru să menţinem imperiul otoman; e interesul no­stru, ca Egiptul şi canalul Suez să fie liber de orice amestec rusesc".

I) . Laruagii.

România ameninţata de o invazie r o s e Care o rezistenţa noastră. — Consideraţimiile

urmi ofiţer român. Cercurile noa*tre militare sunt viu preocu­

pate de nona fază în care a intrat răsboiul italo-turc.

D« astă dată nu mai încape îndoiala că răz­boiul a f,}st transportat în apele, europene şi că Italia nu va înceta operaţiunile sale rif-.vale în Ar-c!rpe|.-<g' pâ.iă ce n u va obţine pacea în condiţiu-ebe formulate de ea îu memoriul său eniră Puter; şi cari au ia bază anexarea Tripolitaniei şi Cyre-nalcei.

Ori-care ar fi rezistanta Turciei, ori-cari ar fi conipiicaţiunuo ce le -ar produce noua formă a ostaliiăţiior, concluzia fieslă o unică pentru Italia: stăpânirea complectă şi efectivă a provinciilor tur­ceşti die Africa de Nord şi spre aee.-t desuodr-mâet îşi îndreaptă e a a c u m toate ..forţările, boiărît şi e f K i J g b ' .

bi noua sa ac ţ iune , baba nu mai iuie seamă de nii.". o consideraţie, de avizurile amicale sau o-std. a ' e l'iiterilor. De altfel consimţământul Pu­terilor îi e câştigat, în mod tacit sau fă ţ iş , cu con-diţiunea numai să nu depăşească o anume limită din care ar decurge o conflagraţie generală.

Dar aci e totul. Procedeul Italiei n 'a f o s t nici odată metodic şi st-at.egia ei a fost aproape necurmat d's.aproba.tâ d-> oamenii competenţi. De ce s'ar crede, că acum va proceda după principii mid refulate, mai sistematice?

Tocmai acesta e punctul, care preocupă sfe­rele noastre militare şi în legătură cu el, atitudi­nea pe eare o v a lua Rusia. E nn strâns raport între nebunia proverbială a Italiei şi politica ocultă a Rusiei.

Dacă exbtă sac no un acord ruso-italian în privint?. U r ; e i acţiuni navale iu Dardaneie şi Ar-clopebg, r,n est« în chestie. Dar e fapt neîndoios, că Rr.sis. v a căuta să r.u piardă ocazia ce i-se prez intă ea să de a lovitură, care să-i asigure su-piem:.î:a îu Orient.

Va fi de ajuns o g.-.şală mai gravă clin par­tea. Uaiioi, pentru ca Rusia s'i mb -o în acţiune. Şi. din momentul în care s'ar produce acest fapt, România ar trebui să se cousidcre în stare de râ ,.boi şi să ia poziţluuea pe care o dictează o a-semenee împrejurare.

* O ase menea por'-pe'-tivă e foarte îngrijitoare

şi motive;.;-:.', cu drept, ctrvânt preocuparea cercu­r i l o r mditare româneşti. Ele caute - a d :.:Cearnă îu d-mer-erib- ectu-de ale Rusiei teudint'-îe sule <\. mâne şi analizează rozistenta României în caz;d unui marş al trupelor ruseşti spre Constanti­n e re d.

Din păf-erile. cari se lansează în sferele noa­stre nvlifare asupra, r e - i t e i chelbe»! e forrte iv-•eri ' -srdâ aceea a locotcnviituln: ,\. Í*, pe care o exf;e;g..iv rb'atr 'nn articol ce ui-i :slr,;rează,

\';sel d e $\ir ai reşbor, -jp- i e - L l o c o t e n e E i t A . i ' . . e l v • ;'i !>hts le poa'fa V, ustantinopoîubii. p- car-' d ' - V b dă. lö'-rt.-ii e e .' 'e să-şi formeze ere.do i ; s i i - , r e ••->etíiíé a br:p - r ' . i • :•:•••(•.

Te'.diei •. ri:-ee?că. în t-s-ntă, să învăluie Marej, N- a «ni p e ia e / f . şi veef. pentru ca apoi. taân;;ând-o ca î e t r 'uu cleşte, să pouîă O c u p a Cou-

stantinopolul, Să presupunem un moment, că a sunat cia­

dul teribil, ca Rusia să între în acţ iune. Dscâ r u ­şii înaintează -pre Sud. a u de urmat două direcţii: una prin România şi ceealaltă pe Marea-Nea-gră ..

Şi iată pusă chestiunea, ce ar fi marşul ru­sesc prin România. Locotenentul A. P. îl prezintă astfel:

înaintarea prin România e foarte dificilă. România are cinci corpuri de armată. Trupele ru­seşti s'ar lovi de ce! puţin trei corpuri de armată, cari l e -ar zdruncina mersul.

Vino apoi linia îniărită F. N. G., pe care tru­pele ruseşti trebuie s'o ridice, căci dacă ar lăsa-o

în spatele lor, pe când înaintează prin Dobrogea, rec r.-ul lor R r fi tăiat.

Prin Dobrogea e foarte grt-n de înaintat de oarece rămâne un flanc descoperit pe uscat şi ex­pus tuturor loviturilor, deşi poate ruşii ar avea un flanc acoperii de flota de pe Marea Nesgră.

Pentru a evita aceste lovituri, marşul rusesc ar trebui, deci, să coboare prin centrul Moldovei.

In tot cazul, pentru o invazie în România, R e . - : ii i.-. ly-.i i) corpuri de armată şi vreme foarte îndelungată.

* Astfel este pusă problema acţinnei ruseşti con­

tra Turciei de, locotenentul A. P. Sinteza ei este că România o cea dintâi ame­

ninţată de această nouă fază a răsboiului şi că, de fapt, răsboiul contra Turciei înseamnă un atac con­tra României.

Această părere corăspunde, de altfel, celor mai multe cari circulă în lumea noastră militară. Sin­gura rezervă care se face este că interesele Austro-Ungarii i eiocnindu-se cu cele ruseşti, ea va inter­veni pentru a nu lăsa ca invazia rusă în România să poată lua un caracter alarmant,

Totuş, dacă se declară în realitate starea de război menţionată, nu se vor putea evita com-pheaţiunije.

E mai mult ca probabil că bulgarii se vor mişca şi România va fi prinsă între Rusia şi Bul­garia.

Iu cercurile noastre militare se crede de unii că o mişcare a bulgarilor ar fi în detrimentul lor — aceasta e şi părerea locotenentului A. P. — deoarece Bulgaria s'ar găsi la rândul ei prinsa î:;tre Turcia şi România ; dar de alţii se presu­pune că impulsul bulgar ar fi periculos pentru noi şi ne-ar îngreuia foarte mult situaţia faţă de Rusia.

Totuş, dacă România va şti să manevreze în mijlocul stavilelor de tot felul pe cari le-ar crea o intervenţie răsboinică a Rusiei în conflictul italo-turc, ea ar putea «ă se găsească în rolul cel mai frumos de beneficientă,

In această privinţă, semnalăm părerea loco­tenentului A. P., care este că România, fie că ar fi sau nu norocoasă în luptă, ar putea să revie ia limitele ei teritoriale din 1878 sau chiar şi mai departe, până la cele din 1812.

In adevăr, ar fi prea frumos... Dar deocam­dată să luăm măsuri eficace ca să nu ne surprindă evenimentele şi mai cu seamă ca ele să nu ne învingă. I. S.

(„Adevărul")

Scrisoare din Bucureşti 0 vizită. Serbări.

12 april 1912.

se a ace VC;

România a fost, în timpul din urmă, ob; e-tul unor vizite alese. Bucureştii au găzduit, atât a--- adesea, pe iluştrii oaspeţi ai Apusului, persona-l'tăţi pointier, literaţi, savanţi academician!, etno­grafi, «.fic-iftlknţi.

Astfel, primarul Vienei cu consilicd comunal, Cb rles Ricliepin, academicianul şi marele scriitor fr-îueez, B.-od», publicist şi mare propagandist în liga pacifistă internaţională, Scotus Vt&tor. (Selon Wßtson), marele etnograf englez etc.

Dar o atenţie, deost bită pentru ţâra românea-s j a-ătă din partea Franţei Vizitele din partea

de; ţări, s o i a .taai mare. din atâtea puncte do ue. a tânărului etat care se întăreşte la gurile larii, :-:3sit mult mai de^e şi au un caracter cu

tottd citul, iţi face impresia că o ruda îşi caută Tt vi.--., ori fratele pe frate.

Acum. pentru luni, 16 aprilie c , s e vesteşte vizita d-Iui Félix Roussel, preşedintele consiliului comunal din Paris.

La Bucureşti se pregăteşte, de către primărie, o primire aleasă înaltului oaspe. S'a constituit, nn comitet care să organizeze, serbările cari se vor da în onoarea d-lui Féiix Roussel

Se vor face excursiuni la Sinaia, Curtea de Argeş, Slănic şi Buştenari în răstimpul celor trei zile în cari preşedintele consiliului comunal pari-sian va fi oaspele României.

înalta personalitate oficială va duce, fără în­doială, din Bucureşti, amintirea unei ospitalităţi caracteristice neamului nostru.

In vederea serbătorilor cu ocaziunea G e s v a -lirei. la 3/16 mai c. a statuei lui Cuza-Vodâ la

r m , . 6

ÍHf- -o fsc tv,:',.'! nrefătiri. Grija organizării o a-:. 5VÍ •• ;t;-.f-,-!ó. r.-ir«';l'riii. oraşu'-'i Istşi ş i Ligi- Cullur&U;. r'e '••é'.vr-.l a ír-..:'. w - - i ! r - - inier.p.ii'de ou putinţă, ca

t.ri)H*-*.».';nT V P . U Í üurriiiítor ;.sa do maro cum a n-t Cuza. vit poatr". io: pari" întreg nc&înnl peu-'rn fericirea căruia, omul hoosta s>, jertfit pe sine.

Mai nies trebuie sâ se íulceneasca călătoria la laş> şi vieaţa lor acolo, ţăranilor, ck-a munci­toare în caro .m-emoiia rasxpfoi domn, cara a avui atâta soiicît:!fî;ne pentru nevo'io ci, e încă aşa. de vie.

Nu vor 'ipsi apoi reprezentanţii din toate pă­mânturile locuite de neamt.l nostru. E o înalt* datorie de pictate faţă de domnitorul Unirei.

Curând după serbările dela iaşi se anunţă sitele ia Bucureşti, pentru zilele de 11, 12 şi 13 maiu. Din iniţiativa sindicatului ziariştilor se pre­găteşte, în Parcai Carol I, acolo unde a avut loc expoziţia din 1906, mari serbări cari vor fi alo tuturor gazetarilor cari scriu în limba românească.

Prin îndemnul societăţii gszot&riior dir. Bu­cureşti se crede că Sa aceste serbători naţionale se vor putea întâlni odată muncitorii condeiului din toate ţările locuite de români. Reprezentanţii pre­sei româneşti din Ardeal, Bucovina, Basarabia, Macedonia îşi vor putea da mâna, în Bucureşti, pentru binele culturei noastre, ei, factori;, r:V de importanţi ai unităţei noastre culturale.

Se pregătesc apoi, în Ţara Românească, şi altfel de serbători decât cele de care am amintit.

Cu ocazia centenarului răpirei Basarabiei, când peste Prut se sărbătoreşte cel mai neleal act care s'a săvârşit împotriva aliatului ; de arme, în România, din iniţiativă privată, se pregătesc mari meetingnrî de protestare.

Un comitet e însărcinat să facă pregătirile necesare.

Cor.

U n a r t i c o l a l z i a r u l u i „Drug" d i n C h i ­şinău r e l a t i v la c e n t e n a r u l B a s a r a b i e i .

In numărul său dela 29 martie ziarul „Drug" din Chişinău, organ imperialist al „Ligei adevăraţilor ruşi", publică un foarte interesant p.rticol pentru noi românii cu privire la Centenarul Basarabiei, pe care ne grăbim a-1 repreduce pe de-a'ntregul, în traducere cât se poate de exactă:

„In mai ţara noastră prăznueşte, o sută de ani dela alipirea Basarabiei la Busia. Acum o sută de ani pustiurile Basarabiei au întrat în corpul Rusiei, împărtăşindu-se de cultura şi... indolenţa rusească!

Minunat e norodul acesta rusesc! Ali­pind către noi imense provincii cu diferite po-pidaţiuni, în timp de o sută de ani nu le pa­tern asimila câtuşi de puţin. Cucerind Cau-eag>d am trimis acolo o mulţime de funcţio­nari ai statului, învăţători preoţi şi- militari, Toţi domnii aceştia au fost chemaţi, să s&-dească cultura rusească în scmi-sălhaicea tară. Şi ce a eşit?

Gruzin?-, Armenii şi Tăia) ii până 'n ziua dc azi nu înţ-h-g m -uoritnk limba rusă şi nici nu vreau s'o ha^e. Li judecătorii, în .scoale şi în biserici răsuna rimai Umba lor. Judecătorii de origină n*să sunt sîbti să se explice prin tălmaci; învăţătorii suni 'obligaţi să ştie limba de baştine: si astfel o învaţă şi alţi ruşi cari vin în contact cu băştinaşii. In aşa fel puţin cute p,Jin populaţia ru­sească se usmikc.zd cv lăşfina-şii. lata Ui­um tul siiqHinirei ruseşti' (Aceste recunoa­şteri sunt foarte preţioase! N. tr.)

Acelaş lucru îl observăm şi in alle lo­curi: Pohnia, Finlanda si Basarabia. Basa­rabia >h o sută de ani 'se găseşte *vft influ­ent culturei^ ruseşti; dar in ti*»pul acesta

s"f" ']r- «•'•'•"!«'« devenit auvermnoU rme*e. Cec mnj , m n r e p a r l e a Uşlhwsilor TU sfhc r-c- m>,a -n z j m de n~< Imba rusă. Intr'nn sa! \-,M4iivcnesc n/vi m găseşti nki-o vmturd

,M U M A JN U L

ele, apă, dacă te-ai adresa în limba rusă. Ca răspuns o să primeşti o neâ-umerdoare strân­gere din. umeri, şi în afară de „nu şi iu'' nimic n'o s'auziţi. (Iar Î U Dumă trădătorul Krupenscha a protestat, contra propunerii de a ee da moldovenilor scoale cu limba de »redare maternă, zicând că nu există moldoveni >n Basarabia, ci numai ruşi!.. N. tr.)

Şi cu toate acestea majoritatea populaţiei trece prin miliţie, unde nu numai că se învaţă a vorbi ruseşte, dar şi primesc oarecare cul­tură începătoare. In armada rusească astăzi nu avem nici unul fără ştiinţă de carte, fie el cldar străin. Dar îndată ce voinicul aruncă de pe sine uniforma, uită limba rusă si devi­ne iarăş moldovean.

Toate acestea se petrec nu din vina băş­tinaşilor, ci din vina revoltătoarei indolenţe a stăpâniră ruseşti. Noi singuri suntem vinovaţi că nu ne înţeleg şi nu vreau să ne înţeleagă. (Sic N. tr.)

In loc ca noi cu o mână mai puternică si mai tare să înrădăcinăm ideile ruseşti în minţile şi inimile popoarelor cucerite. (Nu e cumva vorba de cnut'? N. tr.) noi sentimen­talizăm şi căpătăm rezultate cu totul contrare. Şi în contra aşteptărilor, singuri cădem sub influenţa popoarelor cucerite. Nu-i nimic de mirare că stăpânind o sută de ani Basarabia, nam putut face nimic pentru rusificarea ei.

Acum din nou, în ajunul jubileului, aflăm de o hotărâre a societăţii româneşti, prin care să se „prăznuiască"' pe cât mai original zilele noastre de sărbătoare. (Aluzie la agitaţia pro­fesorilor din Iaşi. N. tr.) In cugetul lor şo-viniştii români s'au dus aşa de departe încât cred Basarabia ca o parte anexabilă încă la pământul României. In zilele sărbătorilor din maiu, România se va îmbrăca în doliu după „sora sa, Basarabia <•:. p''ugc."

Speranţele românilor sânt prea limpezi şi prea evidente pentru noi: ei aşteaptă un răs­boi la graniţa noastră apuseană, ca să-şi îm­brăţişeze „sora care plânge1' (!? N. tr.) Fană întru cât vor fi aceste planuri realizabile, ne va arăta viitorul. Dar deocamdată noi trebue să fim foarte recunoscători vecinilor noştri cari cu o deplină sinceritate ne arată sentimentele ce-i tulbură. Poate că sinceritatea asta li-va aduce multe greutăţi în viitor. (Nu cumva o să ne „eliberaţi" şi pe noi de sub „jugul agarean", „anexându-ne'" ?!... N. tr.)

In orice caz Basarabia nu va treee aşa de, uşor în braţele „surorci sale care plânge11.

* Regalele bunei cuviinţe ne îndeamnă

să le fim la rândul nostru recunoscători pentru deplina sinceritate cu care îşi ma­nifestă sentimentele pe cari le nutresc faţă de noi.

Trebuie să le fim deasemeni foarte re­cunoscători şi pentru lămuririle pe cari ni Ie dau cu privire la fraţii noştri din Ba­sarabia: noi credeam, că după o sută de ani de când se „împărtăşesc de cultura rusească" nici nu mai există, şi când colo ziarul „Drug"1 ne asigură, că moldovenii din Basarabia, nu numai că există, dar s'au apucat şi de comedii, fără să-i îndem­năm noi câtuşi de puţin: asimilează pepra-c os1 avniciilor cuceritori! Ăsta-i curat scandal!

Dar să na ne indignăm de geaba, căci ziarul „Drng" ne dă singur explicaţia a-

m fr..nmen : „Basarabia de o sută de a ni se găs-.,şte sub influenţa culturei ruseşti; dar în timpul acestei pute de ani n'a de­venit gnvernament rusesc. Cea mai mare :>arte a băştinaşilor nu ştiu nici până în

ziua de azi limba rusă"... şi aşa maid parte. Şi 'n alt loc ne spune, că acela lucru 11 observă şi la gruzinii, armeni, ti tari în Finlanda şi în Polonia... Asta( dovedeşte? — Puterea de asimilare a eulk ruseşti. Singur „Drug" n e a destăinuiţii biciunea culturei ruseşti.

Şi când acest lucru, singuri ruşii îli cunosc, de ce se mai trudesc de pomai cu politica lor de rusificare? Astăzi naţi nile, şi lucrul acesta îl susţin cei mai i tinşi învăţaţi din lume, nu se mai( ceresc prin arme — în cazul nostru p cnut! — ci prin însuşirile cu cari sunt I zestrate culturile lor. Au încredere în tu şirile culturei lor ruseşti ? Atunci, n'au det să le deie moldovenilor şcoli inferioare n doveneşti, iar în cele superioare moldove se vor rusifica ei singuri, dacă însuşiri culturei ruseşti, cu care vin în contact,st superioara celei româneşti.

Ne pune apoi în sarcina noastră tt dinţa de a ocupa Basarabia, când ruşii s găsi în cine ştie ce încurcături la grai apuseană.

Asta înseamnă, că ruşii nu ne cum de loc pe noi românii. Căci o asemei politică de aventuri o poate purta uumai popor necumpănit la minte, care se al faza de copilărie, cum sunt bulgarii, ( zi şi noapte visează cucerirea Dobrogei, Macedoniei şi poate chiar a... Europei! asemenea politică o lăsăm pe seama t gărilor.

Noi, ne încredem în însuşirile de zistenţă ale culturei noastre româneşti, p ajutorul căreia fraţii noştri din Ardeal, I covina, Basarabia şi Macedonia şi-au o ţinut atâta vreme caracterele lor distii de români, şi sperăm că le vor menţin de acum înainte cu ajutorul lui Dumnei

laţi, 12 aprilie st. n.

Şt. P. Moldova

Dela fraţi B U C O V I N A

Vlaicu în văzduh!... Sriem rândurile aceste stăpâniţi de uni

ternic sentiment de mândrie naţională. Care i l mânui din Bucovina, căruia să nn-i batal inima, cu putere, de fiorii, cari ne-au strátl fiinţa săptămâna din urmă, când Vlaicu, tnfl neţul şoim al neamului nostru, se rotia, ca ml tur în înălţimile albastre ale cerului de primii pe deasupra Cernăuţilor?... Da! suntem n i l Căci Vlaicu e nu de ţăran român! Os din o l noaslre şi suflet din sufletul nostru! O nosil vadă de puterea de viaţă, de creaţie, de arid g«niu. cari zac ascunse, ca o comoară nopreţiilfl sufletul acestui neam fără noroc pe lume... I

Cu toate acestea el vorbeşte... şi anim beşte strigă aşa de tare, încât străini, cari s i l d'-au mult mai puternici decât el, văd â ntfl noHtru românesc, născut pe aceste plaiuri defl e lumea şi pământul, a rămas, cu toate m i f l d« barbari, cari au trecut peste capul lui fl toate valurile străin-% cari i-au supt sângele s i deva dm oase, un neam brav şi ales. cum [ f l neamuri sunt, pe lume... I

Aurel Vlaicu este un strigăt al neamnliifl stru, care asurzeşte şi uimeşte pe toţi cei ce-lfl dându-ne încredere în marile puteri şi taten!« zac în sufletul nostru... B

A sbnrat la Ce'năuţi de două ori... atoB de două ori ochii fraţilor lui cu lacrămi de k B vie şi a f-tcit ca zile întregi aă nu se vortoB în toată Bucovina decât despre el şi d>sprs B

Întâia oară a sb'irat miercuri 17 aprilie B cur. In 3pr.< seară se ficase o vreme aşa de B j cută şi do frurooas'f, dealurile erau aşa de M V

Nr. 8 5 — 1 9 1 2 „B O I f N Ü L"

Prutul aşa de albastru, încât bolnav do-ai ii fost, te făceai sănătos, dacă ai fi HÍ fit j c prispă afară .. Psr'că Dumnezeu poruncise sa iv'i vânturi!" şi apele ca să vadă ş; E! mai bine năzuinţa oro ni ni de a se urca spre Ei . . Era de faţă toată nobilimea românească din Cernăuţi în frunte oi preşedintele tjSrii contele de Meran, toi,i gazetarii şi foarte multă bone... Când Vlai.ru a dat drumul aripilor şi ele au început a bârnăi, toată suflarea adunată acolo se făcu numai ochi. Şi cât ai aprinde o ţi­gară Vlaicu era, acuma sus... de-asupra pământului... in văzduh... Sc ducea ana crin se duce o pasere... ţi nouă ni-?e opri-o răsuflarea..- multora li dădură lacrimile... S'a ridicat din ce în ce tot mai sus şi ie Învârtea aşa de frumos pe de-asupra câmpiilor înverzite, în cântece de ciocârlii... S'a întors apoi Îndărăt... şi pbitia aşa ă<* lin .şi f nun os şi bârnăia pe fus ca nu bondar do cri mari... Trecu pe dea,-npra oraşului, vvni pe deasupra nor.stră şi Je. rus, din văzduhul albastru, luminat cu aureol*. ultime­lor raze de soare, Viaicu no făcea complimente cu mâna... Noi ii răspundeam de jos... Trecu ?.p:.i po­rte Prut şi ocolind se coborî lin şi uşor înaintea noastră... Cine n'tir fi voit să fie mai aproape să-1 ia In braţe şi să-i sărute?... Toţi îl aclamau şi-! felicitau cu feţele zimbitoare - - Vlaicu râde şi el mtilţămindu-rie... Preşedintele ţârii i-a felicitat foarte călduros şi a stat aproape o oră ou dânsul Hcnitând explicaţiile — despre maşină — p« care Vlaicu i-Ie-a dat cu multă amabilitate...

Lumea n'ar mai li plecat, d*eă n'ar fi venii ii seara, o seara blândă şi dulce de primăvară...

Suntem î.osă în april.. Şi v.eraea în april e aşa de schimbătoare!..

Duminecă, 21 c... vremea a f.'st în.-bisa a ploaie şi un vânt rece, ca de toamnă, mâna nori mari. cenuşii şi vineţi pe-uu cer plumburiu de iarnă... Pe după amiază locul ahs pentru zbor. dea­lurile şi împr-.jurimibj se înegrise do lume venită din toate părţile ţării...

Gemea pământul de atâta norod! Toată după amiaza Vlaicu a stat îa balconul spitalului de co­ţii şi s'a uitat la cer. cântând să vadă do und» t.flă mai puternic vântul. Inzr.dar am iot aşteptat Ű se liniştească,... Vântul creştea... La 6 ore fără in sfert, Viaicu îşi dădu drumul în zbor... Curen­tai 11 împingea cătră pământ îngreuindu-i ridicarea... Începu să se înalţe, dar vântul începu să-1 clatine ea putere... E l mâna înainte ridicându-se... Noi î! iraiărim cu ochianele... De-odată vântul, a?» de puternic, desigur sus. începu să-1 suie şi să-1 co­loare, Vlaicu era pe deasupra Cealiorului şi cârni la dreapta... Curentul îi întoarse şi atunci el când k stânga roind să se reîntoarcă... Acum începu o luptă tu toată puterea contra vântului... De pe Prot veniau curenţi aşa de puternic încât îndoiau «opacii desfrunziţi încă... Vântul voia »a-l dea jos. Vlaicu nu se da şi lupta din răsputeri să-şi doboa-i duşmanul... După o luptă de 7 minute, Vlaicu «coborî, lin, frumos, fără sâ i-se fi întâmplat cava... Era obosit şi tot stropit cu oloi şi bsu-

Zecile do mii de oameni îi urmăriau cu inima itrînsă de durere şi de grijă, tt-niându-se ca să nu te El învins. Când l-au vâzut însă învingător, toab: piepturile au scos strigăte de bucurie. Viu felicitat |i aclamat, Vlaicu a brut dai mâna reprezentantu­lui „Soc. pentru cultura şi literatura poporului rö­nk din Bucovina* coroana du lauri incitaţi c. intriptia: „Genialului aviator român, fraţii dm Bucovina". Preşedintele ţării şi toţi ir.gini.-rii Lau felicitat călduros pentru curajul lui, care e. întrecut toati puterile omeneşti...

Ca să-i mulţumim pentru cinstea ce ni-a, fă-tat-o, pentru mândria ce ni-a adus-o şi peritoi zi­lele de neuitată sărbăioare, nu găsim cuvinte... Stri­gam şi noi cu neam ol întreg:

Vlaiculc ! — să ne trăieşti! („ Vremea nonă").

DE P E S T E PRUT. Pregătirile pentru a serba împLuina a o

(stă de ani dela încorporarea Basarabiei ia Rusia, tontinnă mereu şi pe zi ce trece se iau tor hotă-riri noui, atât din partea autorităţilor, cât şi din partea nobilimei locale ha*arabeiie, în f.unb a că­reia se află ca nureşal. P. Krcp. n -cbi. d*>p.;tst şi foarte mare bogat...ş.

Pe lârigă c»dc ee • .*••n hotar: t. p-'.nâ a;;,:.;. ho-Îrîfi comunicate .a rimp c.-i-.i' > , - ! H H - d ' . pc un* k ieri s'au m :'> I a i'. î m c I d m ó :. ,-.\ h . i r " . - , .

Mai întâi, primări:!. o r c ş : i i : ; i Iv.ş.e.' u, e. p.î:Jr. Basarabiei, în erma p r o p á n é i - i prof -•-rulai d e k

ierol de fete D. Draginov, s'a hotărît ca două

din străzile oraşului că nu mai poarte numele lor de până acum: „strada Nemţească" şi „Pavlov", ci prima „strada Kutuzov", iar a doua „strsd;; I, N. V".

Ac Í 8 h : ü -s'-LíTabür-v de nume se face în aminti­re.» gem «aiului Kutuzov, care a fost comandant i-reuera! al annr.feior ruseşti la In* nare. şi care după ce a avnt mr=î multe lupte ca Turcii, a î i i -eheiat ia 1812 pacea «Via nneure.ţb b nrn.a că­reia Basarabia rămânea provincie rusească.

I. N. Inzov, « fost de asemenea genere! de infanterie, care dună nuntirea Írd Kutuzov ca co­mandant sl armatei «.-• fetea să lupte contra lui Napoleon, a luat ş-tia oştilor doîf. Dunăre şi de­venind şi prim.i! guvernator ai provincia cu­cerite.

Pe când consiliul Í •: ,-no d ţ.inf.a îofroiirea omenită ].. -pf.rn a r-preba .-ebimbâre-'. nouicncla-turei si;i-.zilor amintite, în edifici-l administrativ al f/ubertii.îi n avut loc '•< a-luunn- g^-eridă h uobili-uie! ba.-' irabff nt', în cm o de s.vt-faeo! a s'., u>:.:!.:..t r-rfunlor la serbările i«''da."'.*.

Mai întâi s:nu t»>ta"iz«v. suinele itrâisv prin 1 o>teit; de gr.bscipţio ce se lansaseră încă din vara rreentă, pentru ? t.râ'ig-'-rea, unui fond din care să se yc,i!"tnba.-<eă îu oraşni Kişinău, un monument al ţarului Alexandra I. S'a coustatat că turna toi-slă. strâneâ până acum este de 73.000 ruble, rămânând astfel, >ă so mai strâfigă încă numai 7000, deoarece monumentul va costa 80.000 ruble. Stând astfel cob-cta banilor, s'a hotârîr ca lucrările centru exe­cut area monumnnlubii să înceapă imediat.

Tot în '-.ceasta adunare s'a mai propna ca li­ceul do băieţi din Ki.-j.na.ti să poaite pe viitor nu­mele de „Liceul Alexandra 1 împăratul", pentru caro scop se vor face cuvenitele ini.erveniri la au­torităţile in drept.

In sfârşit, ulr.ima dispoziţie din şedinţa de ieri a nobilimei, a fost a c e a do a numi un cornii et, care sâ redaeteze telegrama ce se va expedia ţa­rului, în ziua serbărilor, din partea nobilimei basa-rabone. Depesteprut.

Cronica îemenină ,.0 întrebare despre lux." „Românul" 31

martie i;)12 nr. 04.

•Subscrisa sura simplă cetitoare, dar nn şi scriitoare, din care cauză mă simt prea debilă, în deprinderea do a putea purta condeiul publicisticei e u dexteritatea, pe care o pretinde timpul de azi, cu împrejurările prezente. Cu toate acestea fie-mi permis a-mi pronunţa şi eu părerea pe scurt în tema impusă: „O întrebare despre lux."

Propriamente adevărata temă o constitui.; în i i ebarea : „luxul depinde dela bărbat, sau dela ferece ?..." întrebare curioasă în felul ei şi cam cu-ezâtoare; cu atât mai cutezătoare, cu cât ex­cesele luxului sunt raai mari. Cu o cale formează şi un bu:, ;şor prdej de dispute şi conflicte între

inbele s e x e , cu deosebire în viaţa familiară. Cu Loste acestea e binevenită, căci acu e timpul. Se î e e e r e numai precsuţiune tact şi energie în ca­drele iptebgeniii tcorale. căci de vom considera a!Uf state e.vd.zat--. cum au dcsvoltat astfel de in iobă r i în pt-biirieiieâ. şi c u i b i o - a fost efectul, trebue să recunoaştem, ca stăm in faţa unei în­trebări nu chiar uşoare de rezolvit, c a r e sufere, ba pretinde să fie discutate, din toate laturile ei.

Tinerilor noştri c u vederi mai înguste le im­pun mai mult damele luxoase. Şi când îmi dau silinţa să fac distincţi nn« e i ară într* lux şi modă. deasemenea înţeleg aceaş sub l u x ; adecă a în­cărca atâtea, nimicuri »eumpe pe vestminte. In c e a mai mar* parte neusten dame sunt respectate azi.. Şi sâ leverd:a j aii;; ia întrebare, cit aici cine e de vină P r i u lux ad-, că, damele atrag atenţiuni.-?, bărbaţilor şi-i silesc s» l e aslmire sau r:dâ. în neb BV..I mnl t f cazuri însă damele cochete s ; luxoase ! a u T ű i " ur.neb.r toate devin de râs, căci uri câtă admirare ar avw; un bărbat pentru o păpuşă de modă, urmării • tot numai acele M i n t , că se f a c ri-tLec'U'. Deci bărbaţii l e admira sdu se ^ u i u / e a z ă d- - ie fiuulcă 1" aîicg uUu'.ţir.t.t iar ele se îjy-bra--.- i i i x o s ea sâ >•'••-. ş; să fio admirate, a.vfei da-, şi Ivmeik- şi i . ; ; : e t . ţ j i tei su;;t de vir.ă e a

lnxui prinde red « c . r . î b>; rxni adáüce Ln.; •-- e ' . i a c e y exagerat — :a.r noi

î o a . â u i ! C u m avem p.' <.«tr.i a c t !* de a c a o ^ a în e X i g i T ă V ! . 1 1 1 : U d - ' h O l ' l ••mity. p â n ă U i l d o i«; " O u t e

Ş i pi">nfi und« nu?

Apoi la îm' răcăminte mai cu sania exage­răm de nenumărate ori şi prin hiperzelul de-a fi prea modern îmbrăcate adeseo?i ce facem ridicole. Spre ilustrare vă scr'u iubite e-.-trtwc.re un exemplu. Er» o zi urîtâ, ca în zi lela babelor, trofoarul phn de noroi, cum e cu putinţă în Gherla, — pioni rece, vânt otc. O daroiee'a (numdí şi o í í e d< te? minări nu lo spun! într'o ostfei de •ciute de i -rutază făcea oromeruidâ vi-- de . - c e i î U i i r i u ! die Gherla, căci era ..zi de mărturie''. A putut fi d; etatea 18—19 ani. inlt ft-s*ut c a di:, cap p â u r

in picioare e numai uu capriciu de lux, şi e i : b.-i-tiuioniu fidel de uşurătate. Pălărih peţte măsură decorată şi mare aşezată pe o fmi-ră de tot ne­potrivită. IJo paitori fie, tftf-.-ni.! «:n boa de peri-alin', — fustă cafenie de pă . bluză neagră do mă -tâsă cu r..chouri <h suíen; eiiuaeu c<e,V! cu „ajur" ghete jumătăţi cu tocuri fraecooe. O păpuşă cu e-i várat! O însoţea o copilă ru' .ă cam do 12 ani. •are îi fiice a serviciul, de r o îneurioştîi.r.o. câţi teologi o urmăresc cu piwirea, cuci ea nu s e pu-r-'H. uita în sos, decât numai pe furiş, deey,;voe pro -eh nu-! era, sâ cita pe m> dostro.. : V y < c corso ridi col îl făcu ue mnite or. prin oloie. până ce odată dispăru... Cugetam întâiu, că va fi ceva fjstă bo­gată d« sfârnsri'.r*) din . ero^ inc ie . care » / o » t e să-şi permită astfel de plimbări. La. o janiät i to de otirâ insă am fost nece i*ată a-rui fchímba convingere* câoti am observat-o trecând î: tr O „brişcă" cam deplorabilă, trasă de o mâţioagă cam defcetno&»S mr de pe ehesnl „briştii" piobabii tata ei (preot român) în nişte vestminte deplorabile, dar de sa­lon, mâna cu multă pricepere... Cam şoadă înfăţi-şdie, nu-i aşa? Dovadă de puţină prieepee!... şi mai puţină judecată şi tragere da ssmă ce se po­triveşte cu purtările şi ce nu.

Dar acum în cazul do ţaţă cine o de vină „bărbatul sau femeia?" Cred că nici bărbatul şi nici femeia, căci e vorba de un tată eu gr«vit&t-.-şi de fetiţa acestuia. Premerg cu exenipiui pope rului, de aci vine, că şi în popor se încuiba luxul mai tare.

O doamnă văduva face din trei oor.ilasi ai ei adeviuaţi muzicîoni, — paiaţi, ca să fie îa modă. şi astfel şi părticica de avere rc-masă după bărbat eu încetul se mistuie pe lucruri netrebnice. Corn nu mai zis şi alte corespondente ale Românului, c i lu­xul nu se face numai în îmbrăcăminte, şi a.e^sta, e adevărat eu cunosc o damă care îşi spaiă căţe­luşul cu spirit gallic, şi-1 unge cu briilrnfinn că miroasă fi-umo».

D'apoi fetele di naţie în port national, cu.de nu Pan lepădat, deja, şi l-au înlocuit cu sdrer.i.. dela streini cumpărate. Azi şi pe fetele din popur le vezi cu ghete albe de bal, pudrate ca văruit--, iar manile ca scoarţa stejarului. Aşa au învăţat dela domni. Lux, şi iar lux pe bani grei şi adu­cător de mizerie şi nefericire. Testimoniu de uşu­rătate etc. Dar vina a cni e?? Pe senine rau o poartă toţi. — sau nu o po&rtă nimeni!

Bine, dr.r acum cum ne împăcăm cn hgeo, că fiecare efect, cu necesitate absolută îşi presu­pune cauza corespunzătoare, după com învăţasem odinioară îu preparandie? Efect.de ie vedem, — le cunoaştem cu toţii, dar chiar cauzele acestora cad sub întrebare. Aceasta întrebare ura. preocupat şi p» muie, şi încă cu mult înainte de a apărea în „Românul". Am ajuns ia concluzia, că cauzele, cari promovează luxul, nu sunt po,:iii:e, ci negative Adecă nici bărbatul, nici femeia nu sunt de vină, întrucât, ar oromova «an stârni cu oarecare forţa la exesele în lux, ei sunt de vină întrucât nn das; direcţie ia dezvoltarea simţului mai ratinat da a se îmbrăca aşa, ca poţi Z : c : : e îmbrăcată în vewtminte simple, dar frumoase, — modeste, e l e ­

gante. — nu strigătoare ia lame. atrăgătoare dr atenţiuni, sau apte de reclame j . d o v e . ş . ' i etc. — ci în colori retrase, dac potrivite - t a t ^ r - ; . etăţii, ş-coloare; feţii v'i » părului; toate ;..c-.-o, a . - - bbte-înţeîoe. -- ase: o i te la ţinuta • o u i e e C H - a a trebeu-.-cioasă şi ia, siarea materia'ă îu care iouim. Şi sa ii>i intrăm prea departe îu amănunte, observ, că ui întreb:,rea aceaofa importautó doar - — că nici nu avem a face cu cauao sau motive direct con­crete, ci aiistracie. întrucât trebue să coiizidc)ăm di* coeză direct caracterul, sau m;: bine zis inieii-•ri-ntr» w i o r a ' ă provenită d'n crcoeee a oeio-, ce r e

iiigíoóda adeseori în d^t - '•• pcu r.- v . t . ' u ! ^ • v ' " !

De aici io-zuiia că şi acest i i i co coode aiíe v;\ i o i i - . i .

c e ' O i s a t b - t o s c _ şi să referă dir, e t ?;t coeerd o ind.--vidului.

c , b - G . ' ó i odevh-at; viţh'i i , ; x u b ; i . : í r a o ? r

•o cc,o e i útor

Fag. 8. ,M OMAN ü L" Nr. 85—1912 .

negativă, pe care o aţintisăm mai sus, e negaţiu-nea, lipsa (Verneinung) agenţilor, — a medicilor iscusiţi, cari să ştie tnanua cu destulă dexteritate aceasta epidemie a luxului. Şi nici nu e greu de înţeles, că adevărata propăşire să fie legată do í r -fel de indivizi. Din boalele luxului la tot C * Z " Î ::•

sr secate o reuniune do medici dextri, isou:-.. :

specializaţi în morburile luxului, — ajutaţi de un organ potrivit de propagare pentru idei sănătoase, recepté, şi sfaturi de prevenire a morbului cople­şitor, cam a fost spre exemplu: repauzata şi mult regretata, şi durere, până a mai fost în viaţă, ăa noi neînţeleasă „Familia Română" a dlui L. Bol­ea,?. Foi de acestea şi cum au germanii: „Das Blatt der Hausfrau" noi nu avem, nu din cauza, că arn fi doar un popor prea mic, ci trebuie să re­cunoaştem că în aceasta privinţă suntem cam ră­maşi îndărăpt, tot din pricina luxului, că ne mai place co atrăluce, ne place fala goală, şi cum s'ar zice: sărăcia cu ciucuri, ne plac banchetele şi tam-baiaurile, dar nu aceea, cn ce în adevăr am aduce bine neamului nostru.

La noi o foaie bună nu poate exista, că nu-i cino s'o spriiinească şi dacă aceasta e aşa, oare ce­lelalte foi şi gazete, ce le avem şi noi im ar putea deschide mai mult loc în coloanele lor şi pentru întrebări de acestea? — înţelegând, că soliditatea unei naţiuni depinde dela adevăraţi ie mame, cari ştiu ee înseamnă abnegare şi jertfa, noi stăm cu mâuilb'n sin... Nu. căci după cum mă conving tot mai mult, foile noastre nu-şi bat capul cu de a-cestea; recepté pentru salvarea luxului ca'n palmă, aite întrebări, cari privesc cu oareşcare neeesitah-sexul frumos român sunt de tot rare, Toate «antă să „salveze patria" pe aite căi, cari pe mmnel-noastre poate nici nu le interesează. Ba adeseori aflu, ca îii săptămânile trecute într'o foaie de n noastră, — care pe semne sub pretext de bu ; ă propovăduitoare a inteligenţei morale îşi sroagă dreptul ei de existinţă, — aşa chestii, cari — feca­zaţi-mi expresia — sunt o adevărată murdărie. Altă foaie din regat, care so face a înţelege tre­buinţele mamelor naţiunei noastre, posedând o ru­brică menită acestor întrebări, fără terma de cen­zură şi critică, infloinţată de viaţa Parisului, bu­ciumă în lumea largă laturea cea nu prea bună a vieţii sociale din Paria. „Sistemul indivizilor sin­guratici"... Să ne aducem aminte, că la noi, d> la opincă până la sufletul de Iac, abia e o generaţie! — Până acum singura foaie română, care ştie şi înţelege durerile noastre, care cu seriozitate, cn oarecare îngrijorare, se cugetă şi la soartea noa­stră e „Românul", care dovedeşte a fi conşliu de sine.

După ce cunoaştem în tră-ătari generale mo­tivul luxului şi mijlocul de salvare din ace-.-ta. ar urma în mod firesc:

1), să pătrundem în amănuntele motivelor cari dau anză laxului,

2), să cunoaştem escusole luxului. însoţile dc-daunele morale şi materiale prevenite din ace­stea, şi în fino

3), să statorim, că cine e competent, respec­tive dator să lupte contra viţiului luxului, şi cari sun mijloacele, cari sunt a se aplica.

Acestea trei puncte nu le voi tracta ca a-coa-;ta ocaziune; pe de-o parte, să nu dr-u iubit -ier cetitoare prea multă oboseală, pe dc fdtit parti sa nu mă extind prea mult. pentru cit innir-euiao-zitatea fiecărui punct cere să fie tratat se­parat.

Finind astffî, provoc cu dragoste şi că'dură luptătoarele noastre, să ia în mână armele pro­gresului moral, căci înseamnă mult a se numi „mamele naţiunei", şi pe ele la priveşte acelaşi „Deşteaptă-te Române!" Fiţi salutate.

Iozefina St er ţiu, înv. de stat pensionată.

Litere - Arfe Ştiinţe-

f N A G Y J E N Ő ,

specialist pentru dinţi artificiali fără pod C L U J - K O L O Z S V Á R

(La capătul străzii Jókai, în casa proprie.) Pune dinţi şi cu plătire în rate, pe lângă

garantă de zece ani.

Literatura rose înainte de Puşkhi * ) (Studiu l i terar)

Pe C o r i o t i i n P e t r á n

Oare fata! ii a Lea oarba iu jocul h&n i.nxioz, ori ceva putere necunc-seniă din natură e ct.uz.% că din timp în timp ici aite pope re ţin în f>úu Pegaziil muzelor şi î! ocârmaiesc spre glorie şi re­nume ?

Dsi'ă priveşti evoluţianea literară şi artistică modernă, ce au produs-o popoarele sl-ve şi în de­osebi ruşii, stai uimit, to închini înainiea origina-btîtţsi şi forţei elementare ce <-araet»-riseaza act asia rasă, ea şi înaintea unui Tabu sfânt. îţi reamin­teşti povestea simplă a r-.g-dui egipt-f-an, «-»•:• pri­vind spiţele, roatelor mângâiat a zis: etic ce au foit deasupra vor fi dedettvtpt şi cele ceau főtt jos se vor ridica în sas. Ad ".«ori putem observa ace t. adevăr şi în viaţa litera: urii. Pe timpul când î . ! Franţa omul inimii, omni raţiunei şi omul ironici: Montesquieu, Rousseau şi Voltaire agitau spiriM", literatura rusă nu ne prezintă altceva, decât nişte opere primitive nu numai ca conţinut ci şi ca formă, scrise într'un limbagiu slavo-bisericese. Lo-monosoff, Earamzin şi Jukovski erau siliţi să mun­cească intensiv pentru formarea unei limbi literare ruseşti, care să iie aptă a reda form (do es teí.iee. să muncească ca aceasta limbă sâ între şi în saîoa-ne] o nobililor, parfumate cu o crât-int streină Limba literară încă a.hi:i fumată pr.n oi pane Iu serviciul curentelor străine, ea altfel apropiin-du-so de inimi!.:! nobililor pline de »enttnic-nte etrii.-ine şi asigurânda-şi acolo un ioc stabil, să poată exprima mai târziu puterea primitivă şi origina? i-tatea acestei r.aţiu:.i.

Pasnnle gigantice le-a făcut literatura rus-ă »Ida în cârv-va decenii, cc-eaco o un rar fenomen în istoria literaturii; iar cauzele acestei înfloriri r c -pentine sunt parte împrejurările, cari au conlucrat armonii pentru înfiinţarea unei vieţi literare-arti ti ce, parte individualitatea acestui popor, care a ••rebuit fă iasă la iveală. Şi acum să vedem mai de aproape acest popor cu însuşirile lui caracteris­tice, să vedem, apoi împr. jurăriie re favorabile, cari au împiedecat mai înainte înflorirea literară.

I.

„In cazul poporului rus observăm o suferinţă •istorică, care e mnşieiută parte dintr'o boslă stră­bună, parte din năcazurile isvorite în decursul vieţi'"' aş* zice marele siavofil francez E. M. de Vogüé. O.-re se poate, ca o naţiune întreagă să moşi r-nenseä o b«ală şi de ce nafură să fie aceia? P-»iehoî(>g;a ne învaţă- că da, iar boala moştenită, care a ra­ma- din timpurile cele mai vechi la roşi e-te r,!ic;-ţinnea mi.-tică a spiri:uîui slav eătră acele dis­cipline negative, cari se cuprind azi s-ub cuvântul iiihilum, ori ia -vechii inzi sub cuvântul nirvana. F.loiog») celebru Max. Müller vrând să dea di-fi • wţ:;t cuvâtitali.î .•un*p-rn. ir,:vi.nn pr-unuiţu în irodul urmălor: Kste R'4'ua**% prin ••.ere í-tir-g.-iu o lumină snflând-u. Tocmai «,<east,a jântfşto şi nihi-ii-iiiu! rn--\ ei vr.=a să stî-tfcu lumina civilizaţiunei, ca să cază iarăş î n întunecime.

A asemăna nihilizmul rus cu nirvana inziior pate a fi ceva curios, dar nici la un caz imposibil P'-ntru un european cult, fiindcă ruşii posed argu­mentele cele mai sigure, ci-ri dovedesc pe deplin consângeni tatea acestor două popoară, anume: tipul lor fizic şi argumentele hnguistiee. Un rus modiflcându-şi puţin îmbrăcămintea cn uşurinţă ar putea merge pe străzile vreunui oraş í'ára a fi recunoscut de rus; pe de altă parte linguistica comparativă a adeverit afinitatea acestor două po­poare. Pe baza acestei afinităţi zider.c şi deduc ruşii temperamentul lor melancolic şi aplicaţiuneH cătră acelea discipline negative, cari ie cuprinde în sine ac-'st cuvânt: mhiüzm.

Răsfoind f< ţele istoriei universale puţine na­ţiuni află in. cari ar ii fost atât de mait ex-ut;e scbimbăfilor şi capriciilor sorţii, ca şi cea /u?e.wă. Popoarele opnseno pa că desv-:.ltat între îm­prejurări •• fjiu.'t rri:LÎ i'av-u;d;i!f'. ele diipfi îi>f-:in-gi-red (!• -i inilof şi <t turbM'.'.rilor .ntor:ie :• n putut

* ) C o ; u ' e i ;

iin Budapeila. *ü tinutu ia societatea acad. Petra Maior

lucra în pace pentru dí.svoífana şi inaiîdarta Ier proprie, rcvoluţiuîdif şi răsbcaele i ici când nu Ic-a reţinut în mersul lor istoric; pe când în Ru­sia soartea par'ca şi-ar fi reservat vn Seren pentru a tortura acest süraan popor care aproape hi fie-car»> secol a fost oprit, •'/ cinai când făcea vre-o în­cercare ca să avanseze în careva direcţie. Te cu­prinde o dureri când v^zi muiióa zadarnică a lui Sizip, cu s;-.eranţ-ele ei la începutul vro-unei în­cercări, C M iiăcazurile şi suferinţele ei tantalice, văzând pi-, decib.! în uăimâiu ;il:,-,re din par!* a sorţii ne!!iiiofc.?,e. care c reş te evohrtia vre-anui popor, iar pe de txVdi punu o favorizează.

In Rusia, anarhia barbară şi păgână durează încă vre-o 2 -300 de r.ni după ce ia celelalte po­poare ?• nr.ro parfe a'nu :'fi:şir.. S'au botezat rasi târziu in a!f-e R o ţ i u f i ! . Abir. au luat însă mirul i'fauí al creşimkiutdni din Bizanţ, năvălirea tăta­ri Iov inundă acest nou pământ creştin, a cărui po­por tinîlr abia a început a se p-eca spre cultura Europwi şi Azia î! , hiamă iarăşi înapoi. Abia a a ăpat de subjugarea străină în secolul al XlV-iea. l'au legat de glie. Boris Godnnov în ziua fatală a cfâi.tuiui Gheorghe a schimbat toate stările sociale de pe atunci: şi-a osândit naţiunea la iobăgie. In secolul viitor o nouă invaziune: polonii supun stă­pânirii lor aproape jumătate din Rusia. Şi pe a-ceşiia i-a alungat naţiunea şi acum poate răsufla mai liber, poate privi înainte, dar nu ştie în care parte: cătră Europa ori cătră Azia'3 Cu i\-tn> cel Mare raţiunea se de.sbiua în doini, părţi: partra domnitoare ţine cătră apus, car poporul sărac spre Azia. Posturile mai înalte, adinini <trarea pămăatu-iui erau lăsate pe mâna străinilor, cari nu c nno^ teau şi nu h-ţel'-gnau viaţa poporului rn i, îl nă-căjau şi îi exploatau, de aceoa îi numia ţăranul rus: păgâui Ce-'.ace s'a înc.-pat cu Pci.ru cel Maro, s'.i continuat cn împărăteasa Ectt-vrina. Veni un şir de generaţii, cari imitează traiul elegant din Franţa, cari îşi însuşesc din cărţi franţuzeşti şti­inţa lor teoretică de economie şi politică naţională, der aceşti economisii naţionali nu au avut ideea cum cr.-.şte grâul rusesc, despre care cu durere constată Puskin, că în Rusia nu aşa creşte, ea şi în Angli?.. Iu umbra acestor plante exotice popo­rul rus vegeta şi se desvoîta după legile obscure ale originei sale orientale. S'au format deci. două clase: una a nobililor, cu o cultură absolut străină şi una a poporului asuprit, incult şi cu o viaţă aziatică. Spaţiu! mare dintre aceste două clase nu­mai atunci a fost observat, când ruşii luminaţi s'au reîntors de eătră cerul francez la pământii ru?-. pe timpul lui Alexandru I.

Ineeicările prime evident, că au fost zadarni­ce, coatlng-.'-rea nu a font restabihtă, dar cu tim­pul iot mai mulţi ind'vizi s'au aiiat de grupa ci-v:i :z'dă, care a crescut, dar contactul nu s'a efep-îuir. După moarte» ţ<-ru!u! Nicolau 1., simţ»mântui rus a izbucnit într'o ebb"rare a iobagilor, iar în ultimele deceoii nie secolului trecut toate bună-voinlv lo au conlucrat, ca să fncă patria unitară şi pi.ternicâ.

ha viuinsi iätom, dar şi pământul şi clima iicesiu: popor e mai sălbatică şi mai aspră decât la aite popoare. O rămăşiţă unu-dă a chaosulni poţi o fia aici, unde Creatorul a uitat să îşi înde­plinească prima sa operaţiune: despărţirea apeloi de câtră u-cat. Nu găseşti aici o peatră numai ori-ori monoton, despre care Tacit ne vorbeşte: aut silvis horrida, aut paludibus foeda. Mii şi mii de ver.4uri mergi nu vezi altceva, decât un şes i noton. lipsit şi măcar de conturele unui munte. A-cest ş-s monoton e patria sufletelor perplexe, cari sunt gata îa o renunţare lungă, dar din cari de­nunţă ertnipe o lăcomie aprigă. Pământul, care e teiifcnd dramei ruseşti e mai acomodat pentru ( turi. decât pentru case. aici unde ideile sunt chiar aşa de no.oiide ca şi oamenii; e mai acomodat pí-nt'u id•mentaiea misticismului, a nihilismului, c a i născut de-odată cu inima rus; ască *).

(Sfiirsitul în numărul viitori.

*) I'« Voi'iii : l.o roman Paris 1899.

Nr. 8 5 — 1 9 1 2 „B O'MÄNUE*-

K a s Atacul i tal ieni lor împotriva Daruane 'e -

lora produs o mişcare agii a ta între popoarele din Balra n. Ş i dacă flotei i ta l iene îi va suc­cede să. îî i tre în Dardave le . acea.-/, a ar ii signalul c a toate popoarele ba lcan ice să m arunce asupra Turc ie i . Ziarul „Daily Te­legraph1' ca rac te r izează foarte bifee .-situaţia, când scrie, c ă Italia se j o a c ă cu focul lângă rasol cu prav de puşcă ; şi dacă va. esploda acest vas ea va trebui să ]>••;••; u- raspt-uza-

î ag toz i îo j r e •! ' • • • : ] . . ' este

caracterizată, şi prin ştirile co so răspun­

sa pentru eveniment ce ar putea urma. tri tăria

sc că armata Rom u fei a Dulgariei s tă gatasű între în Turc ia . Atenţ iune trebaie dată însă ştirilor cu privire ia mişcăr i le liotei rase din Marea Neagră. Ţinui a nud nouă iRusiei e foarte suspectă . Ş i deşi ce rcu­rile diplomatice din Viena afirmă, că nu tre­baie să fie nici o t eamă de un eventual atacul Rusiei împotriva Turcie i , totuş nu trebuie perdut din vedere, c ă demersul di-ilomaţiei ruse, de multe ori nu se poate splica.

Un nou pas al puterilor.

Petersburg. — La iniţiativa lui Sasanow 'mi­nistru de externe al bunici, puterilo intenţionează «elabora, în zilele apropiate, o nouă propunere pentru pace, pe baza răspunsurilor p/imite d e l a

şi Turcia, care apoi o vor înainta acestor

închiderea Dardanelelor. state.

Constantinopol. — Două vnpoar" au încerce.t joi să treacă prin Dardanele, des? au fo-d admotdatr, d Dardanelele sunt închise şi mi:nde pt-ricliteazii ttecerea. Vaporul ..Satnsua" s'a lovit de o mină, «re a explodat. Vaporul din fericire a rămas no-fins. Vap >rul ( ogîi-z „Clws firm?: Cro-s T t - c r . t stram-toarea fără nici un gtcident. (bşi a fost bombardat din întăriturile turceşti.

Londra. — Contrar ştirilor răspândite Agi n-tiaRsuter anunţă, că despre deschieerea Dardane-Itlor, încă n'a sosit mei comunicat oficios, dar se crede, că s'au făcut paşii iccesari, că pentru va-

nentre Dardanelele să fie deschise cât de

Acţiunea iiotei ruse. Ingraţii

Berlin. — „Lokalenzeigera primeşte din Bucureşti, că în chestia Dardanelelor în timpul cel mi apropiat vor surveni evenimente foarte serioase. Flota rusească din Marc-a Neagră circulă în apro­pierea Bosforului; vapoere de comerţ române, tari mergeau spre bosfor, s'au îinâlnic cu flota, rusească.

Constantinopol. — Căpitanul unui vapor gre-MC afirmă, că a văzut flota rusească la o depăr­ta dela Bosfor de rS5 mile maritime.

— Acelaş lucru îi confirmă şi declaraţii!,; dpitanuiui. de pe vaporul român „Craiova", caro irosit aci.

Bulgaria mobilizează.

Şotia. — Din cercurile din jurul guvernului klgar se anunţă, că armata bulgară; îndală ce Mi ruseasca va Turcia.

a,1 -1 re în lb-) i r, va intr i n

— ,}R.oi3i3.í&2si.x£lSí se găseşte k vânzare la chioşcul dc ziare Ma gara căilor ferate a sfatului (Staatsbaliuliof) din ¥iena.

27 Anrilie 1912

limba română la Frankfurt. Inul c!<-s:re <-«i r.ui luni prietini ce-i avem între ctrăioi! c r i n e c u n o t c , e fără îndoială profesoral (ie limbi romanice Ia universitatea din Frankfurt pe Maina, d. M. Friedwagner. Ne iubt şte neamul şi mai presus de toate ne iubeşte limba noastră dulce şi armonioasă. Şi în cultul ce-1 are pentru limba noastră nu se mulţumeşte cu aceea că în prelege­rile d-sale despre limba românească îşi pune tot focul inim.i şi reliefează înaintea străinilor din Frankfurt tot farmecul ei, ci începând cu semestrul <;e vară ai anului acestuia şi-a luat de ajutor pe cel mai harnic tânăr din Bucovina, pe d. Hie E. Toronţiu, fost până mai ieri iubitul elev al dlui. II felicităm pentru alegerea nimerită.

D. Hie E. Toronţiu încă pe băncile liceului din Suceava s'a ocupat intenziv cu. studii de limbă. Aşa, încă ea elev do gimnaziu ni-a dat o tradu­cere foarte bună a Apologiei lui Socrates şi o tra­ducere a dramei Maria Magdalena de Hebbel, pe lângă alte lucrări mai mici. înscris la universi­täre s'a apucat de o muncă grea şi obositoare, ce tuturora caii-1 cunoşteau li-se părea peste puterile unui tîna-r de 20 ani. Dar în scurt timp d. To­ronţiu p, dovedit că prin voinţă taro şi dragoste de muncă orice greutăţi se pot învinge. Şi-a pus d<- scop să adune toate datele referitoare la nu­mărul şi referinţele în cari trăiesc diferitele clase sociale ale fraţilor noştri clin Bucovina şi în mai pu­ţin de 2 ani ni-a dat următoarele lucrări : Româ­nii şi clasa intelectuală, ridicându-ai glasul cu toată puterea împotriva eutropirii jidoveşti. A doua lucrare cu mult mai extinsă şi de-o însem­nătate şi mai mare ca cea dintâi e studiul sta­tistic asupra clasei noastre de mijloc din Buco­vina în 2 volume. In primul volum se ocupă cu ciasa meseriaşilor, iar în al doilea cu a negustorilor. K destul dacă spun, că această lucrare de mare însemnătate pentru fraţii noştri din Bucovina, cu­prinde până î.o cele mai mici amănunte date ab­solut exacte, control ite cu cea mai mare conştien-ţiositate. Cea din urmă publicaţie a dlui Toronţiu e broşura A fost odată şi cunune mai multe poveşti şi poezii poporale. Aro iscă o mulţime de novele şi schiţe, dintre cari o parte le-a pu­blicat prin revistele şi ziarele dela noi.

li dorim dlui Toronţiu aceeaş tărie şi dra-go-te de muncă în postul onorific ce-1 ocupă şi-1 asigurăm că prin nimic nu-şi poate servi mai bine neamul, pe care-1 iubeşte atât de mult. decât prin muncă şi sârguinţă continuă.

Grozăveniile unei secte religioase. De luni de zile poliţia urmărea pe ucigaşii, cari au umplut (le groază ţinuturile provinciei ameri­cane Tex' .3. Ucigaşi necunoscuţi pătrundeau noap­tea în colibele Negrilor, iar în dimineaţa urmă­toare numai cadavre tăiate în sute de bucăţi şi păreţii stropiţi cu sângele nenorocitelor victime, arătau semnele unei noui crime ; mobilele din casă î.usă erau toate neatinse. De bande de hoţi prin urmare nu putea fi vorba.

Zilele trecute a fost arestată în oraşul La-fayctt»» din Louisiana o fată de 19 ani Clemen­tina Barnabet, care apoi, prin mărturisirile ei, a ridicat vălul de pe misterul atât de neînţeles, mărturisind cu sânge rece, că ea singură stânsese 17 vieţi şi că fusese părtaşă la alte 18 ucideri. Ea era şeful şi preotul suprem al sectei religioase: „Cbureh of the Human Sacrifice". E destul să traducem pe româneşte numele acestei secte: „Bi­serica jertfelor omeneşti" — ca sâ ne cutremurăm da grozăvenii ie comise de credincioşii ei. întreagă secta este compusă din negri, concepţiile lor „re­ligioase" au fost aduse în America de negrii a-fricaui.

Clemep.tiua Barnabet, se provăzuse cu o ba­ghetă, care — după convingerea ei — avea pu­terea de a o apăra de toate influinţele pământene. Bagheta o făcea nevinovată chiar dacă ucidea. Tot

Bag. 9.

după acest bat vrăjit îşi mai primise secta şi nu­mele de religiunoa „voodoo", adecă secta baghetei magice. Ci-udzeei de aderenţi sectari îşi câştigase Giemen lina Barnabet. Crimele lor „iertătătoare de păcate' Ie comiteau aceşti periculoşi sectari noap­tea. Pátruiiüeua pe furiş în colibele Negrilor, unde - - ucid-jau \ u numai pe membrii familiei, ci şi pe toii rnarto-ii oculari ai măcelului. După ce le tăiau în bucăţi cadavrele, îşi vedeau de drum. Groaza acestei secte se răspândise atât de mult în regiunile sudice ale Louisiauei şi Texasului, încât Negrii — de groază — se baricadau !n locuinţele lor propra şi numai bine înarmaţi mai îndrăsneaa să-şi părăsească noaptea colibele.

Conducătoarea sectei, Ciem-ritenia Barnabet, este o fată voinică, bine făcută ai pe cât de săl­batică, pe atât de fsnatică Aşa numiţii preoţi şi prsoîese ai acestei teste a:; stins vieaţă acelor vic­time, designate de Giemen ti na, al căror sânge ea nu voia să-i verso. Numărul tuturor acelor neno­rociţi cari au căzut jertfă sect-.-i „voodoo" se urcă ia 35; era însă fixat termlnul şi pentru uciderea altor familii.

Tatăl Clementinei. fusese acuzat ca asasin al familiei Andrns din Lafayette. La tribunal chiar şi Clementina a fasionat centra tatălui ei, în urma cărui fapt, Raymond urma să fie executat. Pedeapsa de moarte a putut-o încunjura tatăl Cle-mentinei, că s'a ordonat o nouă pertractare în acest proces, când apoi Clementina a recunoscut nevino­văţia tatălui său şi a mărturisit că tot ea ucisese şi pe membrii familiei Andrus. Pe baza mărturisi­rilor ei, poliţia a pornit întinse cercetări pentru descoperirea tuturor sectarilor-asasini, cari vor fi duşi înaintea tribunalului şl traşi la răspundere pentru omor.

Eomâuia şi congresul iinînnel interna­ţionale (le drept dela Pa r i s . Duminecă în 21 aprilie s'a deschis ia Paris în localurile universi­tăţii de drept congresul Uninnei internaţionale de drept penal la care au fost invitaţi savanţi şi oameni de ştiinţă din toate părţile.

lîomânia va fl reprezentată prin d-nii Alex. Balasie advocat şi dr. Yişoiu Cornătzeanu, profesor la universitatea din Bucureşti.

Congresul va ţine 4 zile. Duminecă, prima zi, s'a discutat moţiunea

din 1910; legea trebue să stabilească măsuri de si­guranţă socială contra delicvenţilor periculoşi, ca­racterizată pentru o stare de recidivă legală fie prin obiceiuri de viaţă, pe care ea o va defini, fie de antecedente hereditäre şi personale manifestată printr'o crimă sau delict ce legea va determina. Seara la orele 7 a avut loc un dineu de gală la d. profesor E. Garcon dat de d-na şi d. E. Garcon în onoarea congresiştilor.

Luni dimineaţa s'a discutat a doua chestiune şi anume: Congresul emite dorinţa ca reforma în­văţământului juridic şi educaţia magistraţilor che­maţi a se pronunţa asupra stărei periculoase a in­dividului să fie pusa la ordinea zilei într'un viitur congres. Luni după amiazi s'a vizitat închisorile: Fresnes, Santé, Dépet şi Conciergerie (Palatul de justiţie).

Luni seara s'a ţinut conferinţa celebrilor pro­fesori Garraud şi Van Hamei cari au vorbit despre: Problemele criminalităţii moderne şi soluţiunile lor.

Marţi s'a vizitat castelul dela Chantilly. In sala societăţilor savante s'a ţinut miercuri şedinţa societăţii generale a închisorilor sub preşedinţia d-lui M. Fcuilloley, consilier la curtea de casaţie din Paris. D. Loubat procuror general la curtea de apel, a vorbit despre: Criza represiunei. Dezba­terile şi lucrările congresului continuă încă.

Cum va ii vremea în maiu şi la anul Tu­tor. Se prorocesc următoarela asupra vremii din săptămânile apropiate şi din anul viitor: După 17 aprilie vremea se va îndrepta şi a est timp, în care vor înc.tta îngheţurile dar vom avea parte de ploi cari vor dura până la 6—7 maiu. Dela 9 —15 maiu tre­buia sâ ne aşteptăm la ninsori şi peste noapla chiar şi la îngheţuri. Nu numai la noi, ci şi în alte părţi ale Europei va fi un maiu alb, cu n«n-

e p o i t o r » ; p e i x i i x » i » . h a i n e c i e tosLi^Saatíi

furnizor al cuiróii ix» p>» si s:*e£j.

Magazin de haine pentru bărbaţi, :: pentru copii şi pentru femei ::

lăpfum excelente. 0 8 s p ă r , ţ ă m â n ţ s p e c i a ! p e n t r u c o m e n z i după măsura,

sori. In schimb, a nu! viitor 1913 va fi uu an ad-i-'irabil şi atât do bogat-, încât de mult nu a mai

,i şi nu va mai avea încă mulţi ani păreche. i ; octomwi, al «rcrdm viitor vom avea călduri î.sai î: .;ri, decât >';. '.. t,» main a anului curent. Na iro­le ie să ie i. r.i m |:eetrn anul ce vine nici de în­gheţuri, niei d. nin-ori. După 10 decemvrie a aeu-

191?) vorn «rea zăpezi foarte mari. lui

10,389.000 de cărţi. „Buletinul institutului international de bibliografie" arată, în ultimul n.i-

ae apărut iu totră

d!

:t\ (:i 'i-:a anus 1500 încoace. :e-a 10,389.000 de cărţi.

Dar împărătesc. Cetim în „Progresai"1: Fr ; jul între fruntaşii ţărani die T:cran!>?l-&;&fe, die f.- va, x dăruit consielorului di» Lugoj 30.(.

r. în scopul ridicării u:i-„i scoale industriale erani. Să trăiască!

Convocare. Despărţământul Făgăraş al lte iib.nii levată! Ijt'SlO gr -cat. din Arhidiecaza gr.-eat <)«i Alba-Iulia şi Făgăraş con forai § * ii d-n itatete îşi va ţinea adunare» de primăvară la 12 maiu st. n. a. c. în comuna Dej ari i 1» care avem onoare- a în-\ i ta P. T. membrii ordinari şi fundatori pneuri: ei po toţi binevoitorii îinafâmântului p- ; util. Pro­gram: 1. Participarea Ia serviciul drr.n ctieiai la oarele 8 dimineaţa. 2. Aziat&re la examenul cc so va ţinea cu elevii şcolii locale. 15. Deschiderea şe­dinţei, cetirea apelului nominal 4. Aii-gerea no­tarului desp. 5. Alegerea comisiunilcr: a) pen t ru aprsciarea examenului şi a disertaţiilor; b) pentru înscrierea de membrii noi. 6. „Aratni şi fămânatul raţional'" dizertaţie economică prelucrată de Ioan Pop, înv. dirig. pensionat. „Computal in şcolile po ­porale" dizertaţie pedagogică cetită do înv. Io*n lloaor. 8. Citirea procesului verbal luat în adu­narea de toamnă. 9. Raportul cRssariului şi biblio­tecarului. 10. Raportul coniisinni'or esmise cnb pct. 5. 11. Afaceri curente. 12. Propuneri even­tuale. 13. Düfigerea locului pentru adunarea de toamnă şi designarea dizertanţuor. 14. Alegerea aior doi uioinbrii verificatori şi închiderea şedinţii. Vad, ia 21 aprilie n. 1912. Oetavian Popp, pre­zident.

NB. U. unor. membrii fundatori şi ordinari sunt iugaţi a-ţfi achita pană la adunare t&xclo de membrii iritant».

Cooperativele săteşti romaneşti. Comitetul central al „Asociaţiusii" se va ocupa zilele acest eu dm nou cu problema Însemnată a cooperativelor săteşti, în legătură cu donaţiunea de 50 de mii coroane făcută de dl V. Stroescu. Ancheta numite în acest scop, după conferenţele s&le ţinute întâie la Blaj apoi la Sibiiu, va propune comitetului — după cum cetim în „Toi. Rom." să, înfiinţeze un birou central cooperativ, care să aibă îndatorirea da a stărui pentru înfiinţarea de însoţiri pe sate. Biroul central cooperativ va întocmi apoi cursuri speciale, va ţinea conferinţe şi va tipări şi respândi informaţiuniie trebuincioase la întemeierea coope­rativelor săteşti de orice soi.

Doralarc-a trenului expres. Dia Madrid so iekgrafează cu datil de azi. că trenul expre-s din Wlaluzia a deraiat lângă Vilhimorto. Locomotiva

6 vagoane au font sirobite. Maşini.tul, un fo­chist, un conducător de tren şi 12 pasageri cu fo^t grav răniţi.

oarecare vrut să facă de 1

Păcăleli de aprilie. Ü din New-York, nedescoperită, a aprilie o glumă boacănă.

A făcut un om de paie, i-a îmbrăcat galant în haine bune, cu guler, cu ghete de Iac la modă, în sfârşit un domn în toaletă foarte frumoasa, ţi i-a dat drumul în stradă dela al 24 ftaj. In câte­va minute lumea se grămădi în jurul nenorocitu­lui, veniră chiar şi ambulanţele.

Care r;u le-au fost însă ciuda când, să-l ridice de jos au găsit un om de paie. ţelege că cel ce-a pas la cale păcăleai* s hainele cu cari a îmbrăcat momiţa l-au

roind Se în-tăcut; cosi *t

destui bani, dar le-a iăsat mai degr; decât eă dea ochii cu cei păcăliţi.

p '--sroa

Acţii, note, libelc de depunere, registre pentru bănci şi birouri, cărţi de rugăciuni, tipărituri în culori, cărţi poştale ilustrate şi totfelul de lucrări tipografice şi litografice mai bine şi mai ieftin execută atelierul grafic ţi scobitor de note, al lui Iosif Bidon, Lugoş (Bănat). — Desemne şi prospecte gratuite.

ia hecfcia a 11-u a asigurărilor asupra vieţii, se constată cu finea anului 1911 o situaţie de asi­gurări de l t , 1 2 6 poliţe, cu un capitel asigurat de cor. 10 931,322"—. Premiile au fost de coroane 135.685 34-, interesele la ambele secţiuni ue 3r. 5Î .992 '41. ver-Keio duna caş selu institutului

x. Adolf Nadler, fabrică de oroloage pentru | turnuri, Budapesta V I I I . etr. Prater 2. O re- j comandăm în atenţia On. public cetitor. Acaastă j firmă, după cum suntem informaţi liferează cele mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ re­dus bisericilor «i comunelor. Trimite om de spe-cialitcto pentru luarea măsurilor necesare pe chel­tuiala proprie. I a garanţie pentru oroloagel© li­ferate. Lămuriri şi catalog trimite gratuit celor ee se refer la acest anunţ din ziarul nostru.

au fost de, cor. 35,837 36. Pentru cazuri demoart> „'au piáld. cor. 171,032"02. Pentru asigurări de termini şi asigurări de zestre a devenit scadenta «ama ds'cor. 120,800'—. Fondările de rezervă, de premii şi premiile trausitorii s'au urcat la cor,

I 1.574,G75'23. După plăt iră intereselor de titli de întemeieri) de 5 '4% şi după amortizarea unor du-

j bios*e, a rezultat şi în secţia aceasta un escedent j ee cor. 5 222 Ci. Infectele fondului general de re-

•'••!•» fondurilor speciale de garanţie s'au ,1.

x Gustav Tátray — Oradea mare, str. Rá kocíy, prăvălia pentru elită, unde ae pot cum­păra lucruri de mână. pentru dame precum şi ne­cesarii, cu preţuri foarte ieftino. Telefon 783.

x Seminarul Juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (lângă edificiul cel vecina al teatrului). Pregăteşte pe lansă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat ţi de magistrat. In S luni se câştigă licenţa do doctorat. Fiind în pragul proiectelor de reformă a Învăţământului ju­ridic, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera adrocaţială.

Baie de aburi pentru dame şi domni. In scalda „Opre" situată pe piaţa Tököiy, Lunca şi Vinerea p. m. între orele 3—8 stă baia de aburi la dispoziţia on, dame. Pentru domni e deschisă baia de aburi zilnic dela 5 dimineaţa, până la 1 oră d. a. Membri cluburilor şi a so­cietăţilor, militari, şi poliţia solvesc 70 ii lori 13:u'a de aburi e transformată şi din nou aran­jată Preţul redus la cumpărarea alor 10 bilete e de 8 cor.

x„Tokio" extirpător de bătături. Se poate fo­losi cu succes contra bătăturilor (la picioare), ne­geilor şi contra scortăşărei (pielei. După o folosire de 2 zile ne scăpăm de durerea bătăturilor. — 1 dosă 50 fii. Pentru 60 fileri se trimite francat. A-dresa: Tömöri Antal. Cegléd, I kerület.

$.•0,000'— ia cor. 733,O2O'50.

<wrv... şi tue urcat prin eu:v iu »umä de cor. ot împrumuturile pe. poliţe de arigurre-e puina de cor. 404.614'89 cu cor. 13.107'—- mai mult. ca în ar.nl trecut.

scrisuri fonciare nominale cor.

s'au urcat ia

expsran şi rer s'au reclamat cor. 87,054

.u.dátiri a :aa ;.< l.ii-.f. coroane

face directorul V, - - următoarele pro­

fi i rinn 73,947 -

In legătură eu raportul, Thieei — în tensnl rtetutelor puneri:

S a) din escedcntele secţiune! I de coroane I .10.550.«6 şi din al oecţiunei II de cor. 5.222.64 î să se doteze fondurile de garantă speciale, cu 15%

adecă cor. 1583.53 resp. 783.40, iar restul să fie rezerv?.,', pentru anii viitori.

b) escedeniele rezervate din anul 1909 şi anume cor. 4963.85 ale secţinnei II să se distribui a?emenea fondurilor speciale de garantă.

c) amă!»ur&t celor cuprinse ?ub a) să se sor­tez.- 8 titli de întemeiere pentru recţia I şi 4 titli de internéire p.. otru secţia II, cari se replătesc dela 1 august <e c. începând.

După ee s'a luat la cunoştinţă raportul di­recţiunii di Si:r:o:i Schmidt, membru consiliu­lui de censori cei; tetă ă. că reviziunea făcută la in-

Adunarea generală a băncii de asigu­rare jjTransylvania".

Banca generală de asigurarr ni:;tuaia s,ylvania" din Sibiiu şi-a ţinut adunarea generala duminecă în 14 aprilie n. c. în t-ala primăriei, sub conducerea preşedintelui institutului, a consilierului regesc dr. Wilhelm Bruckner, care a salutat mem-oîii prezenţi într'un namär frumos. Aruncând o privire asupra ai.uiui de gestiuee 1911, reieie, c5. valorile asigurărilor da foc din eecţ-'unea 1 »'«•! urcat la cor. 127.763.744 iar premiile la cor. 423,237.40. Numărul pagebelor a fost de 348. Din aceste pagube tu fost plătite până la finea anului inclusive cele restante din 1910 cor, 272.257.45, dintre cari 51.72 proc. au fost acoperite prin rea­sigurări. Rezervele de premii din secţia focului s'au augiaenttt ia 45 proc. Dsspre achitarea intereselor după titli fondului de întemeiere cu 5.4 proc amortizarea pretvnziunilor dubioase, rezultă în ţi a iacului un profit curat de cor. 10.556.8r>.

ec-

»titut a găsit în ordine registrele şi bilanţul insti­tutului, eari corespund tuturor cerinţelor legii şi contabilităţii, de*pro scrutarea cassei, a efectelor şi a capitalelor depuse încă s'a convins consiliul du censori că sunt în perfectă ordine şi propune a se da absolutoriu, atât direcţiunei cât şi comite­tului de censori.

Propunerile direcţiunei, cât şi ale consiliului de censori s'au primit cu unanimitate.

Li ordinea programului urmează — în sensul statutelor — întregirea consiliului direcţiunii şi se realeg în direcţiune d-nii: L. Fabritius, vice-comiie, A. Gottschling, director în pensiune şi N. Mane-guţiu. protopresbiler. Asemenea se realege consi­liul de censori eoestăior din domnii: A. Bock, A. Form sen. şi I. Lissai — prin aclamaţiune.

In fine se sortează po lângă intervenţiunea membrilor I. Kepler si G. Willesch — următorii titli de întemeiere: 1062, 952, 269, 108,1058,487, 415, 156, 1714, 1815, 17G5 şi 1183, cari se re­plătesc dela 1 aug. a. c. începând.

Teatrul Apollo. Azi, duminecă, teatrul Apollo va prezoiîta următorul program foarte bogat şi atractiv:

] . Ploaia de aur neaşteptată (umoristic). -2. Furia (dramă sociala senzaţională în 2 aste.-3. Bandiké, trage la ţintă (tunoiktic).

Preţurile locurilor: Lojă, do persoană 1 cor, I Loc rezervat 1 cor - Locul I. 80 fii. - - Locul Ii, 60 fii. — Locui III. 40 fii. — Locul IV, 20 fi]. -

Orhestră proprie. — Garderobă. Începutul reprezentaţiilor d. a. dela orele 2 ţi

trei sferturi—11 noantea.

K'.'its.c.r.r.-î rf«?von«s*: Afonisfu Hâhnăjrian.

! t s - U ; V : - .

yumparart mm^mnmm do puşti ei© Lancaster, cu cheie 16 îl, Orener-lacat englezesc, cocoş auiomat 22 fi, Puşti americane, ţeava cu aruncarea paioaneîor ?o!osite 12 iL, Hemmerles, 2 ţevî, modernă 35 îl, Drilling-, Browning de 16 caiib, Krupp ejfctor, cu ţevi dc oţel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Driliing, Springer şi Kieiner, revolvere, pistoale

s o íxfí& i n p r e ţ ieftina la.

rriviiiâ m puşti di vinii i r m # % i s 9 ^ 9 %m A !dcoîe de sport, binocle, Zeiss-, Görz- aparate fotogtafice, F a c e schimb de diferit» partid? pujti şi aparate de fotografiat.

est, iv|r„EaiBte !ei 5,

Caut

in candidat sau practicant de notar n cancelaria comunei Fofcicica, — cu apli-lare stabilă. A u r e l i u Mi i l ea , notar Fo~ eld (u. p. Holcmâny).

Publicaţiune. Târgul de ţară se va ţinea în VIN GA

D zilele de 10, 11 şi 12 Mai n. 1912 . Proprietarii de vite se fac atenţi, că pen­tru vitele aduse la târg să aibă paşapoarte !n regulă, căci în caz contrar vitele lor nu for putea fi primite în târg.

Mânarea porcilor este permisă.

Anttetia comunală.

• 5 & I

D e v â n z a r e 3 vie frumoasă în S i r i a , în localitate. iproape de piaţa mare se află o casă de vânzare. Lămuriri dă administraţia ziarului nostru.

Caut

un scriitor român cu praxä pe lângă condiţiuni favorabile. Sunt preferiţi cei cari ştiu scrie cu maşina. Condiţiu­nile ţi praxa a se comunica direct.

Dr. Lucian Georgeviciu, advocat, Temesrókás.

Un tîxiar află aplicare în cancelaria notarială din Boros-bocsárd. Plată lunară 80 cor. Ioan Lupşan,

notar în Borosbocsird (up. Magyarigen).

6 drepturi de opţiune pentru tot atâtea acţii dela „ALBINA" din ultima emisie. Reflectanţii să se adreseze direct mie. Emilia Miele»,

Módos (com. Torontál).

de bună încredere, deprins în lucruri de cance­larie advocaţială caută ocupaţiune, fie în can­celarie advocaţială sau notarială, eventual ca supraveghetor la vre-o societate industrială şi p» lângă un salar modest. Adresa la admini­

straţia ziarului „Românul".

Este o casă eu etaj, edificii laterale pe intra­vilan de 8 0 0 • st. în comuna mare: Mercina (Mercsény Ctt. Krassó). Nimerit loc pentru ne­guţători. Oferte la adresa: Tere&tiuo Buga r iu preot militar Timişoara.

e vânzare preţ redus

o m a ş i i a d e s e n s Şl o. un multiplicator

toate numai cu 250 coroane Rus, învăţător în Bükkös

000 coaie hârtie concept, A a re sa Atanasie

(u. p. Telcs.)

Gustaţi

din fabrica „Bragadiru".

GEL KAROLY FOTOGRAF

TIMIŞOARA-CETATE (TEMESV-. BELV). sír.. Jenöfőherceg* nr. 14.

Pregăteşte fotografiile cele mai moderne, măriri do fotograful familiare, grupuri şi tablouri după orice fotografie veche, cu preţurile cel o mai ieftine. Execut căr(i poştale eu fotografii, foto­grafi ii pe porţelan "pentru pietrii monumentale, după orice foto­grafii. Comandele din provincie se execută promt şi eonştiinţios.

P e n t r u s e z o n u l da Paşti şi R u s a l i i ! :: Rsccmind magazinul mau fcopt issriit Îs :; pălării d i bărbaţi, a l b i t u r i , c r a v a t a şi mi ţ i .

i i i ? i i i i i i i i i

Mare asortiment de pălării de băieţi pe lângă preţuri fixate. Totdeodată recomand

= l t i l i i r u l m i u d i blănării EE pentru toate lucrările ce cad în branşa aceasta pe lângă serviciul cel mai prompt.

• i i i i i i Cu stimă

I O A N B Á L I N T „ J Á N O S " Timişcara-Faferic. P a l a t u l oraşului.

Cos. şl rit prM!§§!tti!t B a n d a g i p t n t r u = s u r p ă t u r î = cu pe'.ot« de gurai pn*u-nsatice, sunt c«1t mul

perîscte. nf'P 'ivt pentru doamn* í i i ^ J : şi domni, Utoat* c a z u r i l e d« vitítttéiuri fi morburi al» porţilor eor-

ţiorale inferioar».

de arrerii ţ i Tin».

Mâni şl picioin a r t i f i e i a i t îu cazuri d« amputări

A p a r a t e o r t o p i d i c a pentra m a r < şi sprijinit i,

C o r s e t e a r t i i l c i a i e p° n t ™ d e f e c t ' corv°™le-Â P « -—— .———- r a t e o r t o p é d é pentru báeú ţi fetiţe, precum şi tot soiul de srticli pentru sanatorii ae confecţionează după cele mai nouă «i-teme şi niîii modernă tehnică ca preţuri moderst»

originale de fabrică. Cele mai nouă l i s t e de p r e ţ u r i i l u s t r a ţ i , cari conţin e-a. 3000 iluatraţiuni ţi îndrumări d« folosinţă se trimit I R cerere grmtuit şi frone» d* cătrg „fabrica ees. fi reff. prii:, de landagt fi spt-

tiahtăti medicale a lui

EL Fondată 1878.

BUDAPEST, IV., PfOT. 8 Koronaherczeg-ut. 17.

Telefon 13—76.

B L Ă N A R

SiBIIU-Ni§y$z§&eiî 6rossir-Rln| n r , 10.

CEL m mm şi MAI m ; MÂSÂZIN P E N T R U V A R A : P A R D E S I E pentru D O M N I S I D A M E , C O J O A C E (banzî) P E N T R U C Ă L Ă T O R I E Ş Î P E N T R U O R A Ş , MATE11I P E N T R U M O B I L E , C O ­T O A R E , Bl A N A R I I SA L E Î N C R E D I N Ţ A Ţ I 1ENUMI-T U L U Í B L Í . X A R I L I E S T E T L E A . — M A G A Z I ­N U L E S T E A S I G U B Á T : C O N T R A F O C U L U I :

tceia cari în contra reumei, podagrei, înţepă­turilor, sfâşierilor, durerilor de ipinaro şi «pate, dureri do oano etc. în locul KE?AJRATOXULUI lui Krtegner întrebuinţează imitaţii.

Recomandăm urgsnt oricărui suferind de reumă şi tuturor acelora, cari safer de boa-le amintite mai aus iau de receaiă şi curente, că imediat să întrebuinţeze veritabilul

caro se pregăteşte exclusiv Iu

f i m e l a K r l e g i i & r Buiaptsfg, Ká!v!n-tér, deci eí so trimită scrisorile do comandă. Pre­ţul unei <iticle mici t cor., o sticlă mare 2 cor.

Cu poţi* 5 sticle mici franco 5 cor., sau 3 sticle„mari 6 coroane.

Acest m e d i c a m e n t vechiu excelent este m a i bun decât oricare spirt, deoarece el după o singură frecare vindecă şi nu numai clină durerile, ei după câteva zile ele şi îneci. az.ă.

In lnorătoarea flec • tro t ehn ică şl ir.ebati:"',i şi i n s t i t u t u l concesio­nat de a u t o r i t ă ţ i de in­

s t a l ă r i e l e c t r i c e .

Budapest V . str, Nagymező u t e a 64, fie lacră: tot feluljde ijuinuuenie chemice-S-zice. monotcenire şi executai ea brevetelor. Câniare de precisiiyw peuf.ru formurişd, dro­gerii şj aurari. Instalări de Iruninaţie şi so-îor : clopotele) electrice, telefon do casă pe

pe lânţţă preţurile cele mai ieftine.

H. DURATZO fost şef. atelierului fotografic Mandy

Atelier fotografic Bucureşti, strada Gr. C. C ar? tac uzi n o (România).

Fa»

„li O M A N U L ' — 1912.

-MS»*,

Ia atenţia celor C P zidesc cass !

ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Sír. Deák-Ferencz 2 0 .

Cu onoare îucanoţtiinţez po on. public, că

I N B R A N Ş A A R C H I T E O T O ? i i o & execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, rf-{>ararea de bisorb-i romane şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc <u preţuri cit se poate de moderate. Comande primesc »tat ta loc, eât ţi în provincie. Rugând spri­jinul on. ptibli* roman semnez

Cn stimă

Teodor C i o b a n ,

1

ffl

M

Cine voieşte*

* •

i f,!

• f i l

»ă m adreseze di rect ia firma - e a mai mare românească

C r e c î i s t î & V o d ă

din Lugoş, care dispune de cazänäri i mari

proprii în B á n ó * şi Ardeal.

Q T 11 I F P l O Z ^ F F f a b r i c ă d 8 d í ! í a P u r i

t j ^ I L Î L L< n J \ ß M-i * J tu I dg ghiaţa breve ta te : Fabrica şi biroul: Budapesta, VII., Kazfiiczr-utca 6/b. Telefon :12—88.

(Mii înainte în Nagydiófa-u. 22) . Recomanda dulapuri de ghială scutite prin lege, eea mai buná

construcţie pentru răcirea berei, apei, untului, cărnii pentru trebuinţe gospodăreşti, maşini şi rezervoare de îngheţată, instalaţii pontra boli<: şi cele mai noui eondatoare. C A T A L O G ilustrat despre articolele anun­ţate mai sus şi despre râcitoarele pentru carne şi bucate, recitoare eu aer condensat pentru bere, la cerere se trimite gratuit şi porto franco.

Unicul proprietar :

Stiller József B U D A P E S T A . V ! ! . , K a z t a i - s t c a nr . 6|B. Pentru a preveni eventuale greşeli, atrag atenţiunea on. clienţi, că fabrica mea de

dulapuri de ghiaţa. există de 86 de ani şi să nu fie confundată cu alte fabrici de aceagfa branşă, dar de dată mai nouă.

Cn stimă : STILLER J Ó Z S E F .

9

T E L E F O N 3 3 7 .

N. ANTAL Arad, Boros Béni-tér 7. (Casa proprie)

Recomandă depozitul său bogat asortat eu " s r a / P S E L I S I RRA!??/&<£.X'ÎJ&L P E A M T J I R U . A I C L I F C

în atenţia domnilor cari voiesc să zidească. Atrage atenţia mai departe asupra varului de prima calitate, cement, ţiglă, ţevi de beton, praf du piatră, împletituri do trestie, fnhio do ee- J ment pentru pavaj. — Productele faforio&i s a l a de GHIPS din m Baia-de-Oriş le ţine acuma în depozit desfăeându-ie cu preţuri g|| foarte ieftine. - Cere sprijinul on. public: -"s

Cu siimă: BRAUN N. ANTAL.

- -im

• (•.-(•i..:"'d. • • : ţ i p .-uri ale pnbHcnini •".•:ifl-:•: «' 'i 'viníG, . nn; botár::, aü <i'r., ;.i 1 in

mm ü informaţii şi Agentură rosianoască. < ) r i i v \ '-i'oriiisţie veiatiy Ia petiţiile înaintate la j.imierii ?i la site forări, orie» informaţii co­merciala şi n i general in orice eotua dau iu jr.?-.l:mp de 2 - !$ r.i!o. ori ţi-;;ni rssüN.Vr.d toate «:!io»tiilo în modr.l ee! mai cinstit. ür^Üoz re-zolvirea petiţiilor. V. r'mw în persoana ca re-i'uentul cauzei şi rr.,; sozoWire favorabilă. Fac tot felaî de mijlocii-, comerciale şi comande. Preţuri moderate, v-ţiciu prompt, i .formaţii detailaţi?. ..-» L\ reţii aştept la gară.

L, O l a r i i ! , B u d a p s s ? , L a j f l s - u . 141, i l | î 9 .

Am onoare a adm o ! l a ' /cunoştinţa on public din loc şi din jur, că din 1 Aprilie n. începând ara luat în primire

otelul „FE8Î8 Sas" („Vulturul ap") din M a r i a - B a d » î . a (în Piaţă). Mă voi nizui ca prin cele mai bune mâncări precum şi vinuri cu­rate de podgorie, bere galbenă şi neagră să câştig deplina mulţumire a on. public. — Odăi curate şi sănătoase pentru călători. — Local de întâlnire piud.ru excursionişti. Rog binevoitorul sprijin a! onoratului public:

Péter, ospătar si măcelar.

ma

Doar nai mâncat ceapa cier să cumperi grumufon ori i-uf.tn în rate cu preţuri întreite, eAnd eu dau gratis u i , c u f o n de concert rlecărui.i care cumpără dela mine 1 5 plăci duple noui pentru 50 îl. G r am a fon mare, pe lângă ga­

rantă 12 fi. Mare asortiment de Pathefon şi plăci.

io, dur m a r e magazin de instrumente muzicale

B u d a p e s t a , Viii», s t r , Mmnék e r , í

F B Â V Â L Î E B S A ö T U B Ä . M'&3

SOSIND NOUTĂŢILE DE PRIMĂVARĂ Ş i VARA. AM ONOARE A ÎNCUNOSTiiN: ŢA ON. PUBLIC ROM­

NESC, CA ÍN PRĂVĂLIA MEA DE MANUFACTURĂ S E A FI A CELE MAI EINE STOFF, ,

DEL A IN, ZEFIR, GRENADIN, CRETON, B A T I S T . ŞI PÂNZURl DE H A I N E , ÎN MODELELE

CELE MAI NOUI, ŞI TOTODATĂ PANZÄTURT, Ş1FOANK, GARNITU1Ü DE DAM AHT, CIORAPI, COR­SETE, UMBRELE, Si MULTE ALTE LUCRURI DE S o l i d , ACESTA. LOG BINEVOITORUL SPRIJIN.

I A N Ö O V I C I .

Nr. 85 . R O M Â N U L

BICICLETE ie renume mondial: TIE CHAMPION şi PREMIER

ca osie carapanilară, roati automată (cu frînă liberă) se vând pe lânga ga­ra)! de 3 şi 5 «ni cu preţui original a fabrice*, fără old o ridicare de praţ, în rate lunare de 12 şi 15 c< r precum şi p ă r ţ i a l e f t tu i toare p e n t r u b ic i c l e te ,« 1

Îmi interioara şi exterîosri prima calitate, sonerie, mpe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — Iu

urna. circulaţiei mare unde in toată Autro-Ungaria imite şi în provincii cu preţ foarte redas. — La

cumpărări mari <-e dă rabat mare.

L á n g J a k a b é s f ia marecomerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapest, VIII., Józstf-körút 41. Filiale: Boross tér 4 şi în Buda, II , Margit-körut 6. Catalogul de lux cu lCoO de chipuri se trimite gratuit.

gPrimal atelier de biliarde din Braşov MERTH JÁNOS

B r a s s ó , Yasúí-uica 8. sz.

Pregăteşte din material excelent ş« uscat totfelul de biliarde, în stilul cel mai modern, primind pe lângă preţuri foarte moderate şi reparaturi.

I

P. Bi t tenbinder coloraîor de mă&suri, curaţi-tor chemfe dc haine şi spălător.

Timişoara — Temesvár* CentraSa: Józsefváros, Fröbel-u. 37. Filiala: Oyárvárcs , Fő-utca 27. sz.

Curăţă şi colorează, chemic, ori-ce haine de dame, domni şi copii, per­dele, pânzături şi îmbrăcăminte de mobile. — Apoi spală şi calcă ori-ce fel de albituri, gulere şi mangete. Comande din provincie se fac prompt. Costume bărb. curăţ chemic cu 3 cor. Fărbueşte totfelul de tort în diferite colori.

Fabrica budapestanä de casse de bani

$ e i l é s * i m Mmhvál&w B U D A P E S T

Fabrica: IX., Rákos-utca4. Depozitul orăşenesc.şi biroul: V. Szécfeenyi-u. 7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. Catalog gratuit şi

franco.

1

m r ARAD, WEITZER-U. 13. ~m

D-na SZÁLKAI ÁRMIN lucrează în timpul cel mai scurt în atelierul

său de ERODĂRII ŞI ALBITURI, t r u s o u r i complete pentru femei,

bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. - - Brodăr i i

albe şi colorate, lu­crări cu aur, albi­

turi, batiste, şervete, mill ienuri, perini pentru

divan, se află gata şi se vând cu preţ ieftin, — se află şi nelucrate.

Domnişoare se primesc spf • instruare.

O R G E S Z O C S croitor civil şi militar

B I A f t f , S t f i d i Mihail Wiiss 1 0 .

an.mn. p r o p r i e .

Deposit de cele mai nouă stofe indifene şi din s t r e i n ă t a t e . SERVICIU PROMPT!

P R E Ţ U R I S O L I D E !

JOAN TEJNOR Timişoara-FaMc, ÄBirassy -n . 18. Recomand numai fabricate de clasa

sif^Jj primă ca: c u -^ t l t e d e b u -

c i t i r * ciî--

. ftecrl d e o -f ţ e i , iiistru

mente chirurglce, tacâmuri, unktt de gră­dini, bantage; legături la cnrarea mor burilor se «feptuieşte prin oameni esperţi. Ciorapi de gumi, specialist pentru mâni artistice, picioare şi alte aparate ortopédé, preservetive, ascuţiri, reparaturi, nicheliri se efeptuiesc garanţie de oameni etpertj.

w 1 Am onoare a aviza onoratul

public, că a sosit în mare trans­port apa minerală de

cea mai plăcută apă pentru vin. Cu stimă

R u b i n s t e i n Mór , A r a d ,

Câteva cuvinte asupra boalelor secrete! B trist, — dar în realitate aderărat că în vremea

de azi e bătătoare la ochi mulţimea aeelor eameai, a eărcr sânge ţi sucuri trupeşti sunt atrofiate fi cari ta urna uşurinţei din tinereţe | i prin depriaderi rele ti-au sdruneinat sistemul nervos |i puterea spirituală. E timpul suprem ca acestei stări Întregitoare să se pună capăt. Trebue să fie oineva sare să dea tinerirnei desluşiri bineroiteare, sincere ţi amănanţite ta tot ce priveşte viata sexuală — trebne să fie cineva eărnia oamenii l i 'ji îneredinteze f i r i t e a s ă , fără sfială fi ea tneredere necazurile Ier secrete. Dar nu e fn deajnn» Isst a destălnni aceste neeazari eri si cai, ei trebae să ae adresăm uaui astfel de Meáie specialist, eeastiiaties, «are ffie să dea atnpra vieţii afatari bane sexuale şi tvie a ajuta fi merburiler ee deja erantwil există, atnaci apei Ta Înceta eziatont* bealeler secrete.

De o chemare atât de măreaţi si p ea ten atest scop * iastîtatal renamit !n teatt tara al Br-nlsri PALOCZ, «estic de spital, sperisllst (Budapesta IV. Múzeum Kör­út 18. tmde pe lângă discreţia eea mai strictă, primeşte eri eine (atât bărbaţii eât si femeile) desluşiri asupra rietei sexuale, unde sângele fi sasurile trnpesti ale belnavalui se curăţă, nerrii i-se fetteres«, tot orjranis-21 ul i-se eliberează de materiile de beală, eMsnrile safletofti i-se liniştesc.

Fără conturberea osupatiunilor zilnice dr. PALOCZ vindec* deja de ani de sile repede fi radical cu meto­dul său propriu de vindecare, chiat fi cărările cele mai aegdese, ranele siSlics bealele de ţere, băşică, nervi li fira spinării, începuturile de cenfnsie a mintei, ar­mările onaniei fi ale sifilisului, creetinnile de spaimă, slăbirea puterei bărbăteşti (impotenta), vătămătorii e, bealele de sânse, de piele fi toate bealele orfanelor sexuale femeiefti. Pentru feaael e sală de aşteptare se­paraţi fl «şire separată. In ceeace prirefte cara, de­părtarea na este piedică, eăci dacă cineva, din erice canaă, n'ar putea reni In perseană, atanci i-se va da răspuns amănunţit foarte diseret prin scrisoare (în epistolă e de ajaue a se înlătara namai marea de răs­puns). Limba rosaână se vorbeşte perfect. După înche­ierea curei, epistolele se ard, ori la derintă se retrimit ticăruia. Institutul se Îngrijeşte si de medicamente spe­ciale. Yissitele se primesc Începând dela 10 ore a. ra. ai pană la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.

Tratament fi ca Salvarsanul Ehrlich 666. Adresa: Dr. PALOCZ. medic de spital, specialist în Budapesta, déía I Ndemvre IV., Mozeum-körat 11.

mm® Premiat cu medalia cea mare la expoziţia m.ienară din Bndapeata îu 1SS6.

T u r n a t o r i a de c lopote . - F a b r i c a i e s t a u n e de f ier pent ru clopote a iu l

A N I W M N O Y O Î N Y , T S f Sc recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, prtcam la turturea de neu a clopotelor stricate, spre facerea de clopote intreg*, amenioasa pa ga­ranţie dc mai mulţi ani, prevăzute cu adjustări de fler bătut, eeastruft« spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de .prepare. — Sunt reeomandatc eu deosebire C L O P O T E L E O A U F C I T i a , d« dânsul Inven­tate şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzutc tn partea su­perioara — ca viofra - cu găuri ca figura S fi au un ton sa ai intensiv, mai adânc, mal limpede, mal plăcut şi cu vfbrare nai voranslneară decât cele da sUtem vechiu, astfel, ei un clopot patentat de 317 Mg. cete egal în ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după aistemaT vechiu. — Se msi rseorasndă spre facerea scaunelor dc fier bitut, de sine stătătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi an adjustare de fler bătut — ca ţi spre turnarea de toace de metal. — Prtţuri-curente ilusrate trimit gratuit.

Pag. .18 k O M A N li Í J Nr. 85.

m

• • • • • • • • • • • • • • • • m I ^

T E L E F O N 9 8 3 .

Balog Sándor, c â r n ă ţ ă r i e şi depoz i t de ş u n c ă

de P r a g a .

Budapest, YIURottenMller-utca 66. Recomandă:

Ş U N C Ă D E P R A G A , calitatea cea mai bună, fără os, care e cea mai preferabilă comercianţi­lor, — putându-se tăia

excelent.

Recomandă diferite soiuri de cârnă-ţării cu preţuri ieftine — Catalog

trimitejgratuil

PEPIIVIEREI.E V Á S Á R H E L Y I & H Ä 1 D U

B l H A R D I Ó S Z E O .

Un milion viţe americane altoite cu şi fără rădăcini de 1 an şi 2 ani.

Cultivează şi îiferează cele mai alese soiuri: Rumäne, Franceze şi Ungare — Ser­veşte cu cele mai renumite viţe de Delaware produ­cătoare de cel mai fin şi bine plăfd vin, recunoscut în lume. — Comandele se efeptuiesc prompt şi în ca­litate inescepţionabilă ga­

rantară, cu 3 0 — 4 0 0 / 0 mai ieftine ca la toate pspinif re'e din Ungaria şi România. Viţele noastre toate sunt auttnbce, selec­ţionata, desvoKate, cu rldicini mari şi vi­guroase ca de 2 ani, lăstari crescuţi peste 5 0 - 1 0 0 cm. şi portaítoiul !n paifec fa stsre a sănătăţii, după cum testează certificatul din Catalogul mai recent, care !a cerere se trimite ori şi cui gratis şi franco. — LIT* în Interesul on. public, că fiind «er»r!l« foarte mult», lă

friUteasti cu comenzile spre a putea avea varietăţile dorite. La dreaa exactă si că in

a«rarc sunt rujaţi a ne arăta adreaa exactă al că cetit anunţul nostru. care ziar au

I g Prima fabrică de trasuri, eu in stal aţi uni \ I de maşini este a lui

Kovács István T E M E S V Á R - J Ó Z S E F V Á R O S str. Fröbel nr. 5 8 ( casa proprie),

fabricant de trăsuri şi au-I : tocarosserio :

furu'sorul poştelor reg. ung. şi melianiz-melor mi!dure.

t Mare deposit permanent de totfohd do I trasuri şi ,ealoso noui şi folosite. \ Atelier de reparaturi";. Ateliere de făuric, I . rotarie şi de instruit.

-4 GLILIMIBILL IIB

Singurul compactor român ! Am onoare a înştiinţa onor. public din Arad şi provincie, că mi-am arau jat atelierul cu cele mai moderne maşini şi m a t e r i a l . — Execut pe lângă preţuri moderate: cărţi biseri­ceşti, (Evangelii, etc.) cărţi scolastice, cărţi comerciale, tot felul de proto­coale, cărţi de legi, cărţi pentru bibli­oteci şi totfelul de lucrări atingătoare de aceasta branşe. Sperând, că onoratul public mă va cerceta şi în-curaje cu comandele, am remas cu

deosebită stimă:

IUSTIN ARDELEAN, LEGATOR DE CĂRŢI.

ARAD, WEITZER JÁNOS 13. ( V I S - A - V I S D E P O S F . 1 )

« 5 S5E m»

EST

B 3

ea

%X > BISERIQA-ALBÄ s i r . Bee l !

D E P O Z I T de remunilo muşini Plw pentru cusut, de cârpit ciorapi şi bre

M A S INI de cusut PHÖNIX si NI MANN, biciclete S T R VA şi W A P P E N t pastile construct ive la maşini de cusv

bicieleti cu preţurile cele mai ieftine ATE LI EH pentru reparaturi foarte bino e

rector electric. P A K T ! CONN i P l J í T Í Y P !o, !;•:.-!•. son lămpi dc !I:;zu,iai' apărare de electr i \ A T E N Ţ I I ' N E : nu ţin v.gcn\i voiajor aşa preţurile simt mai ioitinf, cn firme «genţii acestora trimişi pe s;itc nu sta

nici o ICQ-űtr.rü.

T i l T O T l W Î T i l T i T I l T I T i "

Selon D E H A I N E B Ă R B A T E

J» Bmhn®Mm$*9 M M

H e r m a n n s p l a t z 8, e tag iu! I

Palatul Habermann. (Nagyszer.

Fiind compararea pianelor afacere (ie încredere cea mai bună garantare dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de an Astfel zace în interesul ori-cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firme

C l u j — K O L O J Z S T Á R ,

STRADA BARIBA MIKLÓS 14. / cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă?plătire*în rate

Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth«. ~M Are în depozit piane £ Schiedmayer, Bösendorfer, Ehrbar, Winkelmann, Förster, Stingi, Stelzhammer, Richter, Oössl

Pianele vechi se preţuiesc şi se schimbă cu alte nouă, pe lângă plăiirea diferenţei. Efeptuieşte reparaturilelcele mai gingaşe si acordează cu acurateţa. <şss» AărW' -"rjr y :•• :*

JBM / 1 ?"-

Scrisorîle de recunoştinţă stau la dispoziţia cum pă­

şi acordare gratuită de un an. rătoHIor. — Telefon 419.

io ani garantă

ir. 85. R O M Â N U L Pag. 19.

F A T O R I C I I R I T T I C * C U P T O A R E I V I T .

SCHÖN JÓZSEF, Lúgos Szt. IstYán-u. 36. Kossuth ü. 21. Atrage atenţiunea on. public că pri­

meşte pregătirea a ori-ce fel de

cuptoare descărcare^şi zidirea vetrelor de^fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi­

ciu prompt şi conştiinţios.

C O M A N D E L E S E E X E C U T Ă I T I I E C L I I I T .

Sä ne credeţi âwSÎcomîSS coasa „Koronagyémánt"

C u c o a H í v „ K O R O R I R » g y 6 m á n t " BĂTUTĂ ODATĂ SE POATE COSI ZIUA ÎNTREAGĂ DEOARECE E FĂCUTĂ DIN OTEL-DIAMANT, coase rele şi mol nu se găsesc între ele Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm.

75 80 85 90 95 tOQ 110 cm. Ia comande de 10 Preţul: 1 buc. 1-80 1-90 2. - 2-20 ?-40 2-50 2-60 cor buc. 1 se dă rabat.

? s L e n g y e l T e s t v é r e k Z£Z Comandele se pot face prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

K a p o s v á r 1 , F ö - u t c o . T .

entru bolnavii de stomac! Tuturor cari suferă de stomac, fie în urma recelii, oi-că şi a prea încărcat ato­

ni, fie că n'are poftă ds mâncare, ori mistuie greu, ori-că şi-a stricat stomacul «mâncări prea reci, ori prea ferbinti, prin o viată neregulată, având astfel catar itoamc, cârcei, dureri, mistuire grea, le recomandăm:

linul aromat labert Ullrich, pntl remediu bun de casă, recunoscut d« lamea treia ala.

Acest vin aromat e*1e pregătit di:? buruieni de leac şl din vin bun, ireşte şl dă viaţă organului de mistuire al omului. Vinul aromat linişteşte trlle ţi intrând în sânge are caiiíafea de al re'noi.

Prin întrebuinţarea la timp a vinului aromat se vindecă toate rrorburile Astfel nu întârzie nimeni de a-1 încerca. Sirepioame, ca dureri de cap, râgăieli, arderi itomac, cari obvin la boalele cronice de stomac, — toate dispar după o scurtă în-«inţare.

NEREGULAR1TĂŢI D E SCAUN precum şi urmările h ii, coiiee, palpitări Inimă, insomnie, suirea sângelui în ficat, hemorolde, se vindecă sigur prin vinul mat. Vinul aromat influenţează în mod hotărât, îndepărtând din stomac şi intestine, Itriile stricăcioase şi de prisos.

PALIZENIA, ANEMIA, SLĂBICIUNEA, toate sunt urmările unei grele tairi, a unei formări defectuoase a sângelui şi funcţionării neprielnice a ficaiuîui. i astfel de persoane se poate observa: insomnie, dureri de cap, etc. . . . Vinul nat dă un nou impuls vieţii slăbite. Măreşte apetitel, ajută mistuirea, reguletză nbarea materiilor în stomac, influenţează formarea sângelui, calmează nervii şi ilolciune. Multe scrisori de mulţămită şi recunoştinţă dovedesc pe deplin aceasta.

Vinul aromat se poate cumpăra în butelii de 3 şi 4 coroane Farmaciile din ARAD, Aradu-nou, Glogovácz, Oyorok, Ménes, Paulis, Lippa, egkut, Vinga, Székesut, Péoska, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova, zifalva, Merczifa'va, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perpinos, Szemlak, ifalva, Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegy-i, Kurtics, Ujszentanna, Pankota, Siiirgyia, Taucz, Szlatina, Baja, Kaprucza, itovácz, Rékás, Gyarmata, Bruckenan, Zsadány, Szent-András, Kis-Becskerek. ala, Temesvár.

Trimit de altfel şi farmaciile din Arad, vin aromat în orice parte a ţării.

SĂ CEREŢI EXPRES :

Vin aromat »Hubert Ullrich!« Vinul meu aromat nu e o compoziţie tăinuită: consul din vin de Malaga

0, esenţă de vin 100-0, Olycerin 1000, Vin roşu 2400, zamă de lâtăiş 150-0, âreşe 320-0, Anis rădăcină americană, á 100. — Din aceste se face mistura

Pásztori yÁ~. fabrica de împletitu?i, \Hi U t i l i i 'notate din sârmă şi W U i i U U l j rötete de fier.

B R A Ş O V - B R A S S Ó , ' S T I V I C L Í X I»»I>IT; I K I L U I 3 : 3 .

ORILAJE ŞI PORŢI FABRICAŢIE PROPRIE, EXECUŢIE SIMPLĂ ŞI FRUMOASĂ, MA­TRAŢE DIN SÂRMĂ CU RAME DE FIER ORI LEMN, PATUII DE ÎNCHIS CU ma-TRAŢ CU ARCURI, CEA MAI BUNĂ CALITATE. ÎMPLETITURI ŞI GRĂDT !E PENTRU MORI ŞI FABRICI, PENTRU SCOPURI ECONOMICE ŞI DE GOSPODĂRIE. — COŞURI DE sâtmS, GRĂTARE, SÂRMĂ ÎMPLETITĂ, OB'OANE, COTE(E ŞI ALTE IU.RĂRI DE BRANŞE, SE EXECUTĂ PE LÂNGĂ PREŢURILE CELE MAI IEFTINE.

C a t a l o g i l v i s s t r R / t g r a t u i t ţ i i f r a n c o .

Ţ7>

1 . «ei'*. 0 -

U U U L U J Ü U X 1 J J J U J J L t (ie maşini LAUFER JÓZSEF,

BUDAPEST, VI, PALOTAI-ÜT "15-11 . LINII FUNICULARE, ŞGHIA-BURI DE PRECIPITAT VA­GOANELE PENTRU MINE, OSII DE TRANSMISII BRE­VETATE > Balon t, CĂNGI AUTOMATE DE DESCĂRCAT, MACAZURI, MAŞINI DE RE-MORSAJ CU LANŢURI SAU FRÂNGHII. ARANJAMENTE SKIPS ŞI DE ÎNCĂRCAT, ELEVATOARE ŞI TRANSPOR-

TEURE, ETC.

•ss

I T I T î T i T T I T I T I T I T I T r n T

Ingrijiţivă de viitorul vostru! MIJLOCUL CEL MAI BUN, PENTRU A SE SCUTI PE SINE ŞI pe AI SĂI de

LIPSĂ, ESTE A SE ÎNSCRIE DE M E M B H LA

ajuto-„Asociatja Esechiană de rare Reciprocă".

LA ACEASTA ASOCIAŢIE POATE SĂ SE FACĂ MEMBRU ORI-CARE PERSOANĂ DELA ETATEA DE 21—80 ani PE LÂNGĂ O TACSĂ LUNARĂ DE 1 COR. ŞI TACSĂ DE CA­ZURILE DE MOARTE, DEJA DUPĂ UN AN DE MEMBRIE I SE solveşte moşteni­torului un ajutor DE 2 0 0 0 cor. IAR DEVENIND MEMBRUL DUPĂ CEL PU­ŢIN 3 ANI DE MEMBRIE PRIN OARE-CARE NENOROCIRE neputincios de muncă i-se solveşte până când trăieşte o rentă lunară de 50 cor. DACĂ UN M MBRU TRĂIEŞTE 30 DE ANI DE?A ÎNSCRIERE, POATE RIDICA în BANI GAFA 200Ü cor. ÎNSĂ DISPUNÂND MEMBRU! CĂ SUMA DE 2000 COR. DUPĂ MOAR­TEA LUI SĂ O PRIMEASCĂ MOŞTENITORII, I-SE SOLVEŞTE MEMBRULUI O RENTĂ LU­NARĂ DE 50 cor. MEMBRII ÎNSCRIŞI DELA ETATEA DE 60—80 ANI n'AU DREPT IA RENTE. DUPĂ 3 ANI DE MEMBRIE TOATE PLĂTIRILE SE POT SISTA, RĂMÂNÂND MEMBRUL ASIGURAT PE O SUMĂ MAI MICĂ — SE POT SEMNA 1—2 CUOTE (2000—4000 COR.) Atestat medical nu se recere.

PE LÂNGĂ SOLVIRI LUNARE MODERATE ŞI TACSE DE MĂRITIŞURI, POATE FIE-CARE A-ŞI ASIGURA FETELE, DACĂ ACESTE n'AU TRECUT ETATEA DE 13 AU. SE POT SEMNA 1—2 CUOATE {2000-4000 COR.) DACĂ O FATĂ DUPĂ 3 ANI DE MEMBRIE RĂ­MÂNE ORFANĂ, ÎNCEATĂ SOLVIREA TACSELOR, Ia măritiş, fata totuşi primeşte suma asigurată, ORI DACĂ NU SE MĂRITĂ, LA ÎMPLINIREA ETĂŢII DE 24 ANI. FETELE mici PLĂTESC TAXE FOARTE MICI, AŞA CĂ SE POT ÎNSCRIE CHIAR ÎNDATĂ DUPĂ NAŞTERE.

RĂPOSÂND O FATĂ după 3 ani de membrie, solvim erezilor suma asigur tstă.

LICUIDĂRILE SE FAC STRICT ÎN SENZUL STATUTELOR. SOCIETATEA OFEREAZĂ FIECĂRUI CEA MAI MARE GARANTĂ: CUOTE SEMNATE

PÂNĂ LA 15,000.000 cor. ŞI PESTE 215.000 cor. FOND DE GARAN{Ă. PROSPECTE ŞI BLANCHETE TRIMITEM GRATUIT Aplicăm secretari în toate oraşele şi bărbaţi de încredere

în toate comunele.

A S O C I A Ţ I A E S E ' ^ U A DE f j D T O R A R E D i r e c f i u n e s p e n t r u U n g a r i a :

T î m i ş o a r a (Temesvár-Belváros, Hunyadi-utca 4., I. emelet.)

„B U M A N U L Nr. 8 5 - 1 9 1 2 ,

D a c i p e n t r u b a n i i d - t a l e * , , . r > N . / m • \ voieşti să c u m p e r i marfă teii

^ ^ S ^ F " > 4 f ! pe LÂHFI piăîîri IO N Î § ! < V ,^ ~_ ŞI dacii eventual ai lipsă de

maşini de cusut, revolvere, sau orice geamantane pen­tru călătorie acestea să le cumperi în O R A D E A - M A I I E piaţa Szent László în prăvălia

lui

Kalenda J á n o s unde se află singurul magazin de renu­mitele biciclete HELICAL şi P U C H . Tot aci se mai află şi maşini de frământat „ I D E A L " , precum şi mare atelier pentru : : reparaturi. : :

HÂVÂLIE OE A R T I C U I DE MODA P E N T R BĂRBAŢI j l F E M j l , PRĂVĂLIE D£ A L B I T U R I

SISERiGÂ-ALBA (FEHÉRTEMPLOM) str, Vásár n r . 68,

Aducem la cunoştinţa on. public clin BISERICA-ALIJA RÍ jur, că în magazinul nostru fie arii el ii de moda pentru bărbaţi, femei şi de albituri se capătă următoarele măi furi excelent o şi moderne cu preţuri — — fixe foarte ieftine: —

ARTICLI1 PENTRU BĂRBAŢI: cămeşi albe şi în culori, pantaloni albi, gulere, manşete, cravate, năfrămuţe, mănuşi de aţă şi de piele, cioropi, bastoane, ploiere. tabachere, pungi. etc.

ARTIC.L1I PENTRU FEMEI: cămeşi, halaturi, gulere brodate. IIĂFRĂNVUŢE, ciorapi, rocuri brodate, mănuşi de aţă şi de piele, ploiere, parasole. corsete veritabile franceze, voaluri pentru mi-

rése şi pentru faţa, reticule, jupoane, şorţuri.

AKTK'LU MĂRUNŢI: dantele, totfelul de mătăsuri pentru decoruri, precum şi totfelul d© articlii mărunţi.

Cu prilejui expoziţiei IM'-ÎSIRIAIC diu LUŞIOJ premiat cu cel dintâi î'ivmiu <-.J : „MPLOXÁ !>E ONOARE".

TYFBÁÍORLA sie FLER ŞI mul \m\M\% dfi IER şi fabrică de MAŞINI

T E L E F O N o r . 22. LUGOJ - LOGOS T E L E F O N nr. 22,

Am onoare a atrage atenţiunea on. nu-X\ blic asupra fabrirei mele dc maşini H\ economice în legătură cu noua mea fa­l l ferică dc lâcătuşeric şi de c.s.mpene. \ \ Primesc spre reparare ieftin şi în vreme

scurtă totfelul de maşini economie!', maşini dc îmblătlt, loeomii'iile, părţi de maşini, motoare ori străformarea lor , mori , cazane,

cumpene, pompe, tulumbe, etc. Îndreptarea osiilor maşinelor de îmblătit, etc. Renzin, motoare, nbxorbitoaro dc gaz pen­tru ol ein brut, ori transportarea pârtilor alcătuitoare îa timp scurt, cu preţuri convenabile. Totodată recomand pân­zele mele de fir, din fir negru ori zincuito, In orice mărime şi cantitate, cu preţuri ieftine de fabrică. L a dorinţă servesc

cu prospecte şi planuri gratuite. Fabrică şi atelier de reparatură pentru c u m p e n e .

Mare magazin de maşini :: economice :: Agentura fahriceide ma­şini a căilor ferate un­gare. Vânzare demotoare

Mai de multe-ori premiat eu medalie de aur — —- si a ne int. — —

PROHASZKA JA NOS FABRICANT DE MOBILE DE FER Sî DE A BAI

Budapesta, VI., ntv. G r o f Zichy Jenő iir.46

13TL-S.S?»SRAIÉ».-AI SEINĂ' t o s X o r s f ^ r - . ş t e

• v i a ţ a , l

Aparat uşor şi veritabil de aramă, liber de insecte şi de praf cor. 18'-Mutraţe do sistem vechio, cu corzi aşezate se reparează ieftin,

Mal raţe cu corzi din fier Paturi de fier cu decoraţie de aramă, cu matraţe din fier Paturi de arama cu matraţe din fir bun . . . . Paturi dn fier cari se pot închide, cn r] matraţe Mal raţe (ie fir eu cadre de fier, executate bine . . . Matraţe de fier în cadre de lemn

COR. m 3*-72'-lî'-11«

VAmare de mohilo, do /;*«;• şi animă <u preţuri foarte ieftini

í" AWÉD.