Anul al XCIIII-lea Nr. 71. NUMĂRUL 2 Lei 6 pagini Braşov Vineri 10 Iulie 1981

nuau şi umiiTiTUÜ PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV. -

TELEFON 226 Abonament anual 360 lei.Pentru itreinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată Ia 1838 de §e®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

»Ce bană învăţătoare e realitatea — «orie »Neamul Ro­mânesc* — simple, islam şl cruda realitate*

l e e s i s i a e s t i e s t f i i e s t « i

care ne-a învăţat să cunoaştem atât de simplu şi clar fon­dul moral ai politice! apostolului dele Văleni.

In atenţiunea alegătorilor dfa Braşov*

Carnetele de identitate.Primăria Municipiului Braşov a început în luna aceasta să

«elibereze alegătorilor de pe teritoriul Greşului Braşov, bărbaţi şi femei, cu drept de alegător Ia Consiliul comunal, nşenumftde carnete de identitate cu fotografii, cari fnlocuesc «kopsite vechile buletine de înscriere la Biroul populare! şi cari dsu dreptul de vot cetăţenilor ©roşului Braşov pentru toate alegerile (pártámén- tare ca şi comunele) pe timp de 5 ani.

Cetăţenii trebuie să se prezinte personal după alfabet în cursul acestei buf, In flecare zi afară de Dumineci, în sala Sta* tulul dela orele 7—12 a. m, şi dela 3 —6 d. a. cu o fotografie pe carton în mărimea de 9X 12 cm. şi cu certificatul de alegător ce«l posede, sau dacă nu-i au sau Leu perdül, cu buletinul de înscriere dela Biroul populaţiei, plătind suma de 10 Lei, pentru a primi în schtmb noul bilet de identitate.

Scoaterea Carnetelor de identitate este ob ligatorie Iar cel ceri nu şi le scot vor suferi consecinţele legale, ad ecă vor fi pe­depsiţi, pe lingă faptul că !a alegeri noul, cari pot să urmeze surind, să nu poată voia, neevând carnetul, care în acelaşi iimp serveşte şi m certificat de alegător p e timp de 5 ani,

Deşi Primăria Municipiului a adus aceasta la cunoştinţa pu­blică prin afişe publice şi crin ziarele locale, în d e o se b i alegă­torii rom âni, bărbat! ş i fem ei, s e prezintă în num ăr foarte m ic la prim ăria Municipiului pentru a«şi sco a te carn ete le . Astfel %’a întâmplat că iu zalele de 1 şî 2 iulie a, e , când au avut să se prezinte în »aia Sfatului alegătorii şi alegatoarele, a căror nume de familie începe cu litera A, nu s ’au prezentat d ecât 4 Români, deşi avem aţâţi alegători cu numele: Ardelean, Alde® eic. etc.

Fepful acesta este destul de dureros, căci ne arată totala lipsă de interes ai alegătorilor rcmâni feţă de dreptul cel mai sfânt pe c e rc i ere a Uţeanui: dreptul de vot.

Adresam un nou apei către alegătorii români ca să «şi scoa­tă certificatele de identitate, Taxa de 10 iei şi fotografia, care se poete procura cu un pre| redus, cu poate ii motiv, ca cetăţeanul conştient sa nu-şi acostă acest carnet, de cere ere lipsi in fie­care zi, maf cu seamă când trebuie să ştie, că scoaterea carne­tului e obligatorie şi că nescoţându-l va fi pedepsit conform legii.

Publicăm aici din nou zilele şi literele de alfabet, pentru cei cart urmează să-şf scoată ceriliicatsie:

iu zilele de:10—11 Iulie alegătorii cu numele de familie G,15 » » » » » 9 ff»

» . * * • * 1 J*15—16 m m » » » » K’17 » m m „ » » L.1 8 - 1 9 » • » „ » » M.21 . » » » • . N -O2 2 - 2 3 » m m n n m P24 » „ » » » » R25—28 » » » » » * S —Sz—Sch29 » » » . » „ T -U3 0 - 3 1 , , » » V—W—ZNumai cei a căror nume începe cu litera respectivi pot să

se prezente în zilele indice te.Pentru cel cari nu s*au prezentat personal pftaă acum, fie

că n’au ştiut, ffe că suat bolnavi sau sunt plecaţi din Braşov, se vor fixa scurte termene în luna viitoare.

Nimeni să nu se lase însă pe tânjaiă, căci vremea trece.Să luăm pildă deîa alegătorii minoritari, ceri ştiu să ’şl facă

datorin de eeilţenl 1

Bucureşti, 9 Iulie.In şedinţa de en a Camerei

fruntaşul nostru deputat şi fost ministru dl loan MihalaChe, a depus pe biroul Camerei din iniţiativă pai lamentam un pro iect de lege în care se prevede, că orice persoană locuind sau numai având reşedinţa In Ro mânie, care începând, dela da­la de 15 Au gest 1914 a ocu­pai cândva sau ocupă încă vr&o funcţiune sau demnitate publiCât inclusiv cele elective, indiferent de modul numirei şi dacă ser­viciile acestea au fost prestate onorific sau cu plată» poate fi

I chemată să justifice origina a mverii sale .

Ptin justificarea oiiginei ave rei, proiectul de lege înţelege e* fectuarea dovezei că persoana cercetată a dobândit averea de care se foloseşte prin mijloace care nu sunt prevăzute de co dul penal sau de alte legi cu caiacter penal.

Se va considera ca avere a cărei origină nu a fost justifi- c a tă :

1* Averea pentru care cel cercetat, nu a putut dovedi mo­dul în care a dobândd-o.

2. Averea ce se dovedeşte a

fi câştigată prin vre-unul din mijloacele prevăzute şi pedep­site de codul penal sau de vreo eltâ lege specielâ cu caiacte? pen&l.

Averea dobândită anterior da­tei de 15 August 1914 este es dusă deîa contaol, precum şi averea dobândită înainte de numirea în funcţiune.

Pfcrectul de h g , care e com pus din 26 articole, se ocupă în mod precis cu : instanţele ju decătoreştî cari fac controlul, cu ce rerile de cor bol şi denun­ţuri, cu comîsiimfle de control, cu pedepsirea denunţătorilor de rea credinţă, cu recursul în ca sst e şî cu declaraţia averilor.

Deodetă eu prezentarea pro­iectului d-I I. Mihdache a cetit o declaraţie, prin care protes tează în contra campaniei de denigrare porniţi, ia ultimul timp, din anumite oficine, în contra fruntaşilor tării.

Societatea — se spune în de­claraţie — are dreptul s i se a pere, dar şî obligaţiunea de a se eplra.

Sancţionarea vinovaţilor este o frână, pentru acei cari nu se gmm& în ao&ştil&ta lor.

Apărarea celor, ceri nu s au abătut dele postulatele moralei publice, este un exemplu pentru cei oneşti şl un îndemn pentru toată lumea,

Nimic nu este însă mai pri mejdios, pentru destinele unor societăţi, decât un regim de vlafă publică, in care se tole reeză insinuarea fără rostirea acuzării, şi rostirea acuzării fără aplicarea sancţiunilor.

Constatăm cu Îngrijorare că o asemenea stere de spirit îşi face drum din ce în ce mai mult în anumite straturi ele so cletăţli noastre, cu grave urmări în regimul vieţii publice.

Societatea noastră, in anumite cercuri, este prea mult tolerată fa{ă de oameni publici, funcţi onari sau oameni politici, cari, abuzând de situaţia ier oficială, şt-au făcut, sau au sporit averi personale, a căror provenienţă nu s’ar putea justifica cu mij loaceie normale.

Se Ingădue prea dese ori unor astfel de exemplare, nu numai să sfideze pe oamenii cinstiţi, ci chiar să aţi ară ca în­drumători ai opiniei şi moralei publice.

In schimb, aceeaşi societate, cu o uşurinţă, care pare c i merge crescând, acopere nu numai cu simple blnuelf, dar cu calomnii şi insulte, pe oa- m ed a căror probitate nu poate fi pusă In îndoială,

Membrii cei mal marcanţi ai acestui guvern, pentru a nu vorbi de membrii altor guverne au avut să sufere ia rândul ior clevetiri şl au fost nevoiţi de mai multe ori ţsă spulbere dela tribuna parlamentului insinuări şi învinovăţiri tendenţioase,

Problema are aspecte mai complicate din punctul de ve­dere al rezoivirif ei şl este in strânsă legătură şi cu nivelul de educafie generală.

Ea trebue însă s i devină o precoupare urgentă şi pentru parlamentul tării.

Aceasta se impune eu atât mai mult, cu cât se pere c i

ritm»! nou nu dfspreţueşte ca* lomnfe, care cu uşurln|£, este I ridicată din stradă ia tribuna parlamentului.

Această stare de spirit bo l­năvicioasă a fost încurajată de guvern, când a dispus arestări după denunţuri sau bânueli, uitând Că datoria unui guvern nu stă în a f i . sever cu bănui- tul, ci în a fi excesiv de sevsr Cu vinovatul — a spus d-l Mi- haladie.

Protestând Împotriva unor ast­fel de moravuri. încurajate prtn procedări oficiale, socotim cu atâ mai oportună prezentarea alăturatului proecf de lege pen­tru controlul averilor şi apă­rarea onoarei.

Desigur, aceasta problemă este una dfa cele mai grele. Ea trebue să facă subiectul u- nor studii amănunţite şi aceasta a fost una din pricinile întâr­zierii depunerii alăturatului pro* ect, de către guvernul prece­dent, cere, i a avut în vedere.

O altă cauză a întârzierii a fost scrupulul moral de a nu aduce din primul moment al gu­vernării noastre o lege, care ar fi putui apare ca un insir.* ment de răzbunare a unui par* tid politic, venit pentru prima oară la guvern, după zece ani de opoziţie.

De îmheiere d 1 Mihalache ţfâtueşte apoi majoritatea să nu mai lase să vorbească îa nu mele ei oameni, de afaceri sau oameni cari n’au transcris încă divorţul cu partidul căruia au aparţinut până la venirea actua­lului guvern.

Solicită urgenfa pentru pro- ectul depus,

C am era a votat urgenţa.

Prezentarea acestui proect a

produs Intre membrii guver­nului ca ş! între meforifa?i mare anrprfadere. Pâaă să-şi vină I» fire, Camera a şt votat cu ma­joritate de voturi urgenta.

In toate cercurile politice de­punerea acestui proiect este con­siderată ca un mare succes al Partidului Na^ Ţărănesc, care a \inut să răspundă prin acest act la calomniile debitate împo­triva conducătorilor şi fruntaşilor noştri poliţ ei.

In scurta dlscifiune mi® a urmat fn jurul urgentei acestui proiect de lega a luat cuvân­tul şt ministrul justiţiei Haman* giu, care a spus că şl In inten­ţia guvernului este de-a aduce Sa toamnă (La cere toamaă ? Neta culeg) un astfel de pro­iect, dar până atuns! doreşte să i-se aducă »cazuri precise* la cunoştinţă, care apoi s i fie deferite justiţiei.

La aceasta a rispun» pro .apt d-i Mihalache spuaâd că nu se mai poate aştept a judecarea calomniatorilor după dreptul comun din cauza încetinelii j - decăjil. fată de pildă eezul d sa le : k fost d if ăi mat în chi­pul cei mal josnic de unui din ziarele din Capitală, pe c :re l-a dat in judecată.

Sunt cinci luni de-atunci şi procesul meu n-a venit nici azi la rând — a încheiat d 1 Mi- haiache în aplauzele Camerei,

Cu toate că unii majoritari au mai încercat sâ respingă ur­genţa, preşedintele Camerei a anunţat că urgenţa fiind admişi, proiectul prezentat va fi trimis imediat în comisiunile Camerei şl apoi adus in desbateren plenului adunării.

O expoziţie a păcii lumiiZilele trecute s’a deschis pe

teritoriul oraşului cehoslovac Slavkov, care purta pe vremea regimului . austriac numele de Austerlitz, o expoziţie istorică in amintirea vestitei bătălii a celor trei împăraţi, In care luptă armatele austriace şi ruseşti au fost bătute de armatele lui N_- poleon-Bonaparte,

Această expoziţie, cum e şi firesc, nu poate fi Insă fn a- ceastă regiune unde se află mii de morminte, o expoziţie răz­boinică ci mai mult o expoziţie, care să .servească scopurilor păcii lumi!. Această lăture a expoziţiei a şi fost şubiiniatâ la solemnităţile, cari au avut loc pe câmpul de luptă in ziua de 5 Iulie.

Preşedintele Masseryk, de faţă la această sei bare, după ce a ascultat cu aten|iune cuvântă­rile rostite, a spus următoarele:

mŞtim dintr’an proverb vechlu, că din istorie trebue să învăiăm şi să ne pregătim pentru viaţă. Legăm trecutul cu prezentul şt d\n prezent se poate privi în viitor.

Ştiu că expoziţia voastră nu înseamnă • a sărbători spiritul războinic, a sărbători jăzboiul, ci o comparaţi a timpului de

pe alunei cu cel de astăzi. Şl când văd ac tineretul şi mulţimea de copii şi oameni „sănătoşi, să­teni şi orăşeni, şi mă gândesc la timpul iui Napoleon, câţi oa ­meni au căzut atunci, câţi oa­meni au fost nenorociţi,— văd un singur învăţământ:

Pace ş i conciliaţiune intra noi ş i între n a ţiu n i•

Astfel înţeleg expoziţia voastră şi vă mulţumesc din Jnimă pen­tru ea".

Maseryk n-ar fi fost Masaryk, propagatorul idee! umanitare, dacă s-ar fi mulţumii numai ca vizitarea sălilor ;expoz'ţiei con­sacrate lui Napoleon şi epocii sale. Dela S k ik jv a mers di­rect, trecând prin satele împo­dobite şl entuziaste, spre câm­pul de luptă dela Skîkov, spre memorabila colonie Prace, a cârd bisericuţă îşi suni clopo­tul oa şi acum 126 de ani, când fusese centrul de unde au por­nit atacurile franceze. M asryk a intrat in biserică, s-a închinat in faţa mormântului soldaţilor căzuţi şi apoi de pe movila, pe care Napoleon a condus sfârşi­tul bătăliei dela Slavkov, a pri­vit asupra câmpului de luptă,

De asemenea şi aici, pe câm­pul de luptă, unde In lamina

Panta* % GAZETA TRANSILVANIEI Nt. 71 m v

aposului de soare au stat zeii de mii de vizitelor! cu cepul descoperit, preşedintele M»şa- ryk a vorbit din nou ea un pro­pagator ai plcft, dar #1 el drep- tSfli mondiale, Privind spre copii care se efbu In mijlocul esîs- tenjef, Mase ryk a spus :

Când văd aceşti mici co­pii, acest viitor al* naţiunii, mă gândesc într-adevăr şi spun aceasta bucuros, că totuşi în pace realizăm ceea ce dorim şi anume, ca re­publica noastră să se men­ţină în rândul statelor euro­pene şi să înflorească. Dacă propag pace şi concilialiune, nu spun că n-ar trebui să ne apărăm când va fi ne voe.

Sper că aceasta nu va fi nevoe. Decât nu suntem stăpân i soartei, aceasta se conduce după alte forţe.

Mulţimile entuziaste au con* dus pe preşedintele oare a pîe- cat cu lungi ovaţhiaf. laireaga localitate Prace şi miile de vi­zitatori au fluturat batistele. Din ochii locuitorilor au picurat la- oricui. Altfel a con ius populaţia regiunii memorabile pe preşe­dintele ei, tn care vede pe pro- povIduUorul timpului nou, ale cărui străduinţe principale sunt consacrate tatălui ă ii de noui vărsări de sânge.

La răboj.

D-I N. lorga contra împrumuturilor.

In şedinţa de alaltăieri după amiazi a Camerei (7 Iulie) în cursul cuvân­tării d-lui A. C. Cuza, care a spus că nu face plecăciuni capitalului strein, d-1 dep. D. R. Ioaniţescu l*a întrerupt întrebându-1 că ce atitudine va avea, dacă d-l N lorga ar putea să încheie an împrumut îu streinătate?

In locul d-lui Cuza s-a grăbit să răspundă îu aplauzele majotităţii d-1 prim-ministru N. IORGA precum ur­mează :

In momentul când ar fi vorba să se încheie un împrumut, eu nu voi mai fi pe această bancă.

Ca să se ştie !

D o cto r

S TEODOR ION GHEORGHIU l

■ C onsultaţii tratam ente ■: 15—18 :

■ S tr, R eg ele C arol 30 ■■ (Fost Porţei 38) ■£ 163 1 - 0 ;

3

Este bine ca totdeauna "omul, cere şale crelat pentru un pro­gres al sosi etăţi*, să oadle s$ muncească ei fit fiziceşte c it şl inteleciualiceşte pentru a co­respunde menitei la care este chemat. Această muncă a indi­vidului trebue să fie canalizată tn domeniu) ramurei de activi­tate care să corespundă şl să fie conformată eu eptltud'nele st ioclinaţiunele sale naturale. Eite incontestabil şi de noto< rietate publică că după războiu sta constatat o emigrare mare a tinerelului dela sate către şcoli şl universităţi, fără să se facă vreo selecţionare, fiind nevoe de tineri cu carte pentru a umple golurile, găsfndu-se astfel plasamente bune şi ren­tabile, dela ce] cu Universita­tea terminată şi până la cel cu 4 clase liceale. Ţăranii in do­rinţa febrilă de a-şl vedea o- draslele lor învăţate, cu riscul a mari cheţtueli şi cu sacrificii şi-au dat copii Ia şcoală fără să ţină cont de apHtudtaete lor şi de puterea lor de jude­cată.

De unde înainte de războta îott’un sat erau 2—3 tineri ia şcolile secundare,— azi aproape tofl din sal. pot, nu pot să facă liceul, are, nu are aptitudini, se duc la liceu şi apoi la univer­sităţi neglijând alte şcoli pe cari, terminale, ar putea fi de folos societăţii. Generaţiile ii* nere de după războiu slabe, ori mediocre de abia ieşite din universitate stau cocoţat In lo* curi şi sitoaţfl nevisate fiindcă a fost nevoe de ele.

După răzbpiu problema capi­tală o învăţământului ajunsese un fel de trambulină a tuturor politicfanilor cari îşi croiau haina popularităţii eftine, înfiinţând o şcoală, astfel având după războiu prin toate târgurile firii gimna­zii fără localuri corespunzătoare, fără profesori pregătiţi, fără fonduri de susţineri şi fără ma* terial didactic, Este adevărat c i unele au fost îafitaţrie In cen­tre bogate şl utile populaţiei de acolo, însă majoritatea nu corespund scopului înfiinţării lor, şl, serii întregi de tineri slabi ori mediocrii şi-au conti­nuat studiile mai departe îa li­ceu şi facultăţi; ş! cb întârziere de câţiva ani pentru unii, nu­mărul titraţilor pe care-1 fabrică facultăţile noastre este foarte mare in raport cu cerinţele. O statistică erată că Parisul cu 6 milioane locuitori abi l are 3 mii avocaţi, Berlinul cu 4 mi­lioane locuitori are 3500 avo-

cafi Iar Ia Viena vre o 2 mii pe câad Bucureştii noştri! au la o populaţie de 900 mii lo­cuitori opinai şeşse mii de membrii ţţ baroului. Ia S í ­éül«« noastre on o popu­laţie de peste zece mii locui­tori sta înfiinţat un gimnaziu de fete şi bliefi, care însă dela început nta corespuns utilităţii locale, de oarece avea un corp profesoral ca ş! celelalte gim­nazii fără o pregătire de uni­versitate, actualmente cu ex­cepţia eminentului profesor Tăraş şl d-şoarel Popovici pro­fesoară. Seriile eşlte dela a- cest gimnaziu trecâad la li­ceele dfn Braşov cu o dife­renţă oarecare trebuiau să de­pună un efort foarte mare pen­tru a fi la nivel colegilor lor. Ministerul şcolilor sesizat de ce­rerea populaţiei şi convingln- duse că ntare sens a dispus transformarea gimnaziului de fete într’o şcoală profesională oare prin rezultatele date a im­primat şcolii o directivă sănă­toasă şl adecuată rostului ei în aceste Să cele.

Din expoziţiile de fine de an se poate vedea frumoasele re­zultate pe car! le dă învăţă­mântul profesional şi pe* care itam dori cât mai extins. Acum cu începerea noului an şcolar fiecare părinte este chinuit de marea problemă: ce va face su odrasla sa după absolvirea cur­sului primar ?

De unde porneşte această lipsă de orientare?

Mii întâi psthoiogtceşte vor­bind fiind o chestiune de viitor este greu să 2ai o hotărâre căci o- dată drumul luat greşit e greu să te mat întorşi înapoi. Neho- tărărea mai porneşte şi din ob­sedantul gtnd de mal b ae şi cât mat sus pentru copil în so­cietatea în mijlocul căreia va trebui să trăiască.

»Spre mai bine şi cât mai sus* — sunt imperative ceri se pot deslega în societatea In oare trăim şi care reprenzlntă forma vfzibliă de convieţuire a unui popor în cadrul legai al statului. Societatea primeşte di­rectivele statului bune sau rele din motive lesne de înţeles. Statul este un lei de moaşe care dădăceşte poporul şi o* rientează societatea aşa cum crede de cuviinţă, de multe ori în mod teoretic. Statul a atro fi öt simţămintele şi a întunecat şi judecate membrilor compo­nenţi care tataşi susţin acest stat sau trag tahămaţ! la carul statului. Proiet rialul intelectual

de szl de care ne înspăimân­tăm este rezultatul orientării societăţii de până azi.

Populaţia rurală nu este în­văţată şl sfătuită, de aceea co­merţul şi meseria erau şl mai sunt încă socotite deprinderi desonorante cari chiar înfiri­pate streinii caută să le su­prime. Năzuinţa orăşeanuluî cât şi a ruralului se opreşte ia în­văţătura teoretică care dune spre fancţionarism, fără să vadă realizările minunate ale învăţă­mântului profesional şi ale me­seriilor în care utilul se îmbina cu frumosul şi cu practicul. In vremea în care învăţământul teoretic revarsă avanlanşe de pseudo-intelectuali, d o că ni tor ila uşile bugetului, şcoaiele da meserii pregătesc oe cei oari vor purta brăţara de aur a meş­teşugului.

Dela construirea celui mal simplu obiect de utilitate cas- ntaă şt până la mobilierul de lux sau la aparatul mecanic de precizie în scoaleie noastre de meserii se formează o claia de muncitori de elită.

Datorită acestui fapt, vedem astăzi lucrăndu'8e ta noi o se­rie întreagă de produse aduse odinioară din streină!ale; bine ÎQţetes cu tot acel complex de taxe şi suprataxe vămile şi de transport. Aveam materia primă şi ne fipriau meşteşug irit, S I recunoaştem că au corespuas scopului şcolile de meserii în­fiinţate, deşi in număr mic faţă de gimnazii, pentru a nu mâi fi spoliaţi de streini, dovedtaiu-se cu prisosinţă ia clasa mo gi­nească IncHnaţluni naturale spre învăţământul practic. Cei ce vor şi au aptitudini spre stui i uni versttare teoretice şi nu le place învaţimâiita! practic. Cei ce vor şi au aptitudini spre studii uni­versitare taoreitae şi nu le plac învăţământul practic au ia dis­poziţie liceele din Braşov cari credem că îi psreg Iţesc mit bine dacii actualul glmiazlu. Prin înfiinţarea acesta! şcoli da meserii la Săsele serii întregi de elevi după absolvirea cursu­lui primar vor fi îndrumaţi pro* festanai bine f Surind a şi şi ei o carieră dupl urmi căreia să-şi «s g ire existenţa şi fiind şi ctetuţii utili,

As f îi se tace o îndrumare profesională Iu cadra sănătoase şt adecuată la starea de lucruri de azi şi părinţii cu începerea unui sîou an şcolar nu se mal cutremură că nu vid cataa . . . şt că odraslele tor dj.*ă o muncă pentru o carieră nu «e mai văl ne 3ăp Haiţi. înainte dta războiu odraslele moaemstar după ebâoivtrea cursului primar luau ocupaţia plrtnţtfor, oferiţii*, oare

azi este imposibilă In urm* ex­proprierii. Cei ce termini şcoala de meserii, pot rămâne stabili In S lse le sau împrejurimile Bra­şovului ele., sau pot urma mal departe la scoaia superioară de Arte şt Meserii Braşov.

Pentru o îndrumare profesi­onală corespunzătoare apţi tu di­nelor şi foclinaţiuailor fireşti se impune pfrinfitor băgare de seamă, sercetare de aproape a puterilor sufleteşti ale copilului* lepădarea totală de prejudecă­ţile sociale, cumpănire şl sme­renie In ce priveşte viitorul co ­pilului. Şi mai preaus de toate, tu părinte fii veşnic alături de copilul tău. ou sfatul şi cu vorba înţeleaptă şi ou ochiul neador­mit a-1 sapraveghia pentru ca copilul să nu apuce drumul desfrâul ut care aduce peirea, că ii e păcat de orice pom oare piere înainte de o înflori şl rodi.

Ion I. C h e lasseprofesor.

2§ D id actice ;

Cursurile de perfecţionare pedagogică.

Min, Iastr, P ib*. şi * ! Cult* prin ord No. 88796 -9 3 1 a dis­pus următoarele:

1. Cursurile de perfecţionare pedagogici pentru învăţătorii cari predau la cl. V —VI! pri­mară se vor finea ia şcoala de misionare din Vălenii de M inte,

2. Cursul pentru conducătoa­rele eiutoare, la şcoala nor* mată de conducătoare din 8ra- şov.

3. Cursul pentru îaviţătorff ajutori, ta şcoala normală din Cămpu-lang— 'l n cel.

4 Cursul pentru lucru de mânS cu învăţătoarele la Si­ghişoara.

Doritorii de a urma aceste cursuri, s l adreseze cereri Mi­nisterului piuă Ia 10 Iulie a. c .

întreţinerea priveşte pe învă­ţători, cari îşi vor duce cu el şi Ungaria necesară pentru pat şi corp. Găzduirea se va face in localurile şenilelor normale.

Cursurile vor dura dela 12 Iulie piaă ia 25 August a. a.

•

numirea norm aliştilor.Mtnisterui tarifacituafi şl al

Cultelor m ord. Na. 8 3 3 2 4 - 931 a dispus ca numirea nor- maiişfitar ia învăţământul pri­mar să se iacă pe zuia de 15 furie, iar posturilor seva fice îa riuisie? ta aceeaşi (tată.

FOILETONUL »GAZETEI TBASfLVANIEl*.

Testamentul Regelui David.— După Edm ond Fleg . —

Regele Dávid, împovărat de ani, 8imţia,străpungându-! oasele frigul morţii. Nfcfiun veşmânt nu-1 putea încălzi. SiujttorU lui li ziseră:

— Să i căutăm stăpânului no­stru Rege, o fată tînără şi ne­prihănită, care să stea pe lângă dânsul şi să-l îngrijească. Ea se va hodini In braţele lui ţşi căl­dura va purcede stăpânului no­stru Rege.

Fa cercetat în toate colţurile Iul lsraét şi găsită, Io plaiurile Sulamulul, o fată tînără, tînără şi frumoasă, fără seamăn, Abl- sag clobiniţa. Ajunse paznloa regelui şi-1 slujf. O lua ta braţe să se tacălztaşci, dar alte legă­turi cu eş 'riimvea. Ş i precum odfnioarâpăbanul Dávid prin cântarea iul lumina mintea bă­trânului regé Sau!, aş!jderi cio­bănită Abisag prin frumseţea el,

de Iuliu N egulescu.

dădea bătrânului rege David, îl dădea căldura vieţlf,

Intr o seară, pe când ciobă­nită veghea pe rege, se ivi am­biţioasa Bethssbe, se tachină şi z ise :

— Regele* stăpânul meu, fost-a pus In cunoştinţă, că fiul său Adonia8, feciorul Higghitef, a tăiat astăzi ol şi boi şi-a poftit ta un ospăţ pe toţi prinţ i, fe­ciorii regelui, cu Ebiatar, Ma« rele Preot şi loab, capul oş­tirii,.,?

Dar pe Nathan proorocul şi pe Sadoc preotul şi pe Seinei cărturarul, şi pe Benania prie­tenul lui Solomon şl pe Solo- mon sluga ia, nu im poftit. Mâine la soarele amiezei râs- vritiţli vor mânca şt vor bea de faţă cu Adonias şi vor stri­ga : »Închinare şi (rai îndelung regelui Adonias»,* Şi-o să fie,

când tu te vei duse să hodineşti lângă părinţii tăi, că eu sluji­toarea ta şl fiul meu Solomon, cel mal scump dintre feciorii tăf, o să fie ca să murim de ssDia lui Adonias. Răbda*vai tu, st Spânul meu, ca un alt Absaion să*)! ia coroana? Sau nu crezi, preîatlmpinâaduri scopul, să ros­teşti prin gura ta, în faţa noro­dului tău, numele aceluia căruia după tine i-se cuvine tronul ?

David răspunse:— Mâlae ta zori, să se-adu-

ne ta sala cu stâlpii de cedru, să se-odime toţi prinţii, feciorii mei, cu Nathan proorocul şi Se­inei cărturarul, cu Ebrcthar, Ma­rele Preot şi Sadoc, preotul şî loab capul oştirii şl Benaia prie­tenul lui Soiomoa şi toţi frun­taşii norodului meu şi toţi slu­jitorii mei. Atotputernicul in la|a tuturora va alege pe acela ce trebue să domnească, după Da­vid, asupra tui Israel.

Când în zorii zilei se aduna­ră ta sală, iată c l aproape de tron, între doi stâlpi, străluci aripa unui inger şl mâna înge­rului puse ta mâna regelui o foae de aur. Pe foaea de anr, cu litere de aur, erau sorise câteva tatreblri, Regele z ise :

— Cine va şti să răspunsă la întrebările Csruicf, fi*va rege după mine paste israel.

Apoi c iti: — »Ce este tothU Ce nuri n im ic i“

ta tăcerea tuturor**, singur Sa- lomou răspunse:

— Lumeeri ni iile, D zeu este totul.

David ceti ia r: — •Care-f lucrat cel mai fără fndoeală ? Caremi cel mai Cu *ndoeală 1*

Ia înraăr murirea tuturora, 3 > lomon singur răspunsa:

— Lucru cel mal fărătadosa-li-i moartea. Geî mal cu tado ială e moartea după moarte,

David Iu sfârşit c e t i : »Careu cel mai mare luCm ? Careu cei mai mic?*

Şl ta tăcerea tuturora, Soio­moa siagar răspunse:

— Teama de pace-i cel mai miG iusru, cel mai mare lucru este pacea.

Ataasi strigară cu toţi!:— Fie lăudat Domnul, carele

dărueşte pământului un rege vrednic de ceruri.

Dar Solomon In ziua aceea era ta vârstă de treisprezece ani. II urcară pe catârul /regelui David şlri duseră cătră pârâul Hînnom, Nathan proorocul îi

unse pe (rude cu mirul sfânt. Sună trâmbiţe, jar poporal strigă cu irK-*:e bucurie :

— Trai iu şi tashîmre re­gelui Saiom-iu,«»

Ltar tagiih&aiif de frici, a- cel» cmi uneltiseră răscoals, Adonias, fiu! H 'gghririj Eatatar, Marele Preot şi ioab, capei o?- tril, fugind m as pue ta adă­pări în tabernacol, s>3 prinseră cu mâinile coarnele alta­rului.

Ca table acestea Solomonzise :

— Să »u ee mai ridice îm­potriva oK-g-'ta Damaulul. Viaţa lor fi*va cruţată.

— Va urme. —

D o c e n t U n iv e r s ita r *

Dr. A U R E L V O IN AMedie primar al spitalului

„Crit. Mârzescu“

B o a le de p iele ş i v en erice

C o s m e t i c ăStrada Spitalului*

(I, C. Brătianu) 16»

O o n s . 3 - 6

mmr& TK A m & vm n*' Nr, 71—1951Rafina 4

Militare,

Amânări pentru studii

Dela comandamentul Cercului de recrutare Braşov, primim următoarele:

Se aduce la cunosiinia gene i61â că în conformitate cu oid circ. ai M. A. Nr. 18.50 -1931 gi cu art. 33 din L. R. din 1930 au dreptul la amânări pentiu studii pe timpul dela i Notm brie 1931— 1 Octombrie 1932 ur* rcătoeriie categorii de t neri :

1, Tinerii recrutaţi cu clasa anului 1932 în cond. ait 71 L, R. şi 72 L. R. d.n 1930* p.’tc im Si cei recrutaţi în cond. ert. 52 L R> din 1913 cad au nevoie de aceste studii superioare.

2. De asemenea au dreptul la amânări de studii tineri da*, sei 1932 care nefiind recrutaţi în conditiuniie art. 71 si 72 L R. dm 1930* au cerut gi deja optinut aceste drepturi de ia M A.

Deasem nea cei care ia e* poca Itgală a recrutării nu au fost recrutai! cu ait* 71 L. K. vor face cereri de am ânai la Cercul de Recrutare respectiv sau comand* Terit până ta da ta de 1 August 1931, angajân* duse ca până la 15 Oct 1931 să depună actele de însumare cu termin redus după care ce rerea provizorie făcută până la 1 August 1931 se v« lm in con sideraie.

Precum si acei tineri reciu laţi la epoca legală a recrută* rei clasei 1932 în cond. a t* 72 L R 1930 sau art. 52 L. R. din 1913 ca fiind absolvenţi ei liceelor* vor trebui să facă pâ nă la 1 August 1931 cerere pen tiu amânare de studii* angajan* duse ca până ia 15 Octombrie 1931 să prezente diploma de bacalaureat după caie cererea de amâne re de stud se va lua în consid rare.

In cazul când nu vor o bl ne diploma de bacalaureat sau di* ploma pentru art. respectiv de termen redus vor fi incorporaţi pe ziua de 1 Nov. 1931, în mod obligatoriul gi deci neputând obtme amânarea pentru stud?.Se mai acoardâ amant ie de studi si elevilor din ultimul an ai geodelor normale* licee sau scoli profesionale superioare* sau a da examen de bacalau- real dacă aceşti tineri nu a ob­ţinui diploma seu certificatul care le da dreptul la termin ie dus art 71 si 72 L. R. până la 1 August 1931.

3* To|i tineri din categoriile de mai sus. vor trebui cei mai târziu până la 1 August 1931 să depună la cercurile de re­crutare respective (cei din sire* inâtate putându le depune chiar la ataşat! militari) cererile de a mânare de studi.

In cereri va ară ta : Cercul de Recrutare de care depind lo ul naşterei şi data nastereii ţiului ! $i dacă sunt recrutaţi în cond* | art* 71 si 72 de către Consiliu de Recrutare în caz contrar vor anexa certificatul sau diploma pentru obţinerea terminului re* dus.

Cei din strJnătate care au depus cererile la atageti militari sunt obligaţi să comunice si l Cercului de recrutare respectiv i că au depus cereri de amânare • ;

4. Până la data de 25 Oct 1931 cel mai târziu toii tineri sunt datori a complecta cereri < cu declaraţiile A si B cu reci* pisa de plata taxei militare vi; zate de Ada fia Financiară st cu certificat dela şcolile unde sau inscrisj ier cei care au mai fost amânaţi să depună un ei doia lea certificat din care să se va* dâ situaţia Şcoalei d n anultre cut.

Abonamente la ziai se pat laee pe timp mti ladelangat saa lanar

D E S P Ă R Ţ Ă M Â N T U L . A S T R A “ B R A Ş O V

RegulamentulB ib lio tecii „D r. A lexandru B ogd an“

P R O I E C T

Aprobat prin hotărîrea Comitetului Despărţământului cen­tral judeţean „Astra“ Braşov, luată în şedinţa sa din 6 Martie 1931.

I. Dispozîţiuni generale

Art. 1. Biblioteca „Astrei“ Braşov, inaugurată la 19 Ianua­rie 1930, a fost înfiinţată pentru utilitate publică şi este des­chisă, deci, tuturor interesaţilor, fără deosebire de naţionalitate, cu singura condiţie, pentru localnici, de a fi membri ai „Astrei“.

Ari. 2. Bibliotecarul instituţiei este numit în acest post de către Comitetul central judeţean al despărţământului.

Toii ceilalţi funcţionari precum şi personalul de serviciu sunt angajaţi cu avizul Bibliotecarului, de acelaş comitet.

Art. 3. Puterea disciplinară asupra funcţionarilor şi perso­nalului o are Bibliotecarul.

Eventualele concedieri vor fi făcute de Comitet cu avizul Bibliotecarului,

II. P erso n alu l B ib lio tecii

Art. 4. Bibliotecarul este şeful direct al bibliotecii. El are răspunderea administraţiei şi a disciplinei interioare a biblio­tecii.

Art. 5. Bibliotecarul fuce (oale cheltuielile privitoare la bibliotecă, în cadrul ordonantărilor Comitetului făcute pe baza raportului scris al bibliotecarului şi în limita sumei afectate în bugetul general al Astrei Braşov pe seama bibliotecii.

Se esceptează cheltuielile mărunte până la suma de lei 5000. — dela o şedinţă la alta precum şi salariile, cari se vor achita de bibliotecar, conform prevederilor bugetare.

întreaga corespondentă privitoare la bibliotecă va fi sem­nală de preşedintele Comitetului şi de bibliotecar.

Art. 6. In caz de absentă neprevăzută, bibliotecarul e re­prezentat totdeauna prin funcţionarul imediat inferior.

Art. 7. Ordinea de serviciu este alcătuită de bibliotecar. Această ordine însă nu exclude înlocuirea reciprocă în servi­ciu, în caz de nevoie, sau atribuirea de sarcini neprevăzute.

Art. 8. Orele obligatoare de prezenţă la serviciu sunt:a) Bibliotecarul: 11—13, 15—19.b) Funcţionarii: 9 —12, 15— 19.c) Servitorii : 8—12, 15—19.Acest orariu e susceptibil de schimbări, după nevoile bi-

I bliotecii.Servitorii poi fi întrebuinţaţi pentru serviciul bibliotecii şi

în afară de orele de serviciu.Art. 9. Ori-ce ocupaţie personală în orele de serviciu»

este cu desăvârşire interzisă întregului personal al bibliotecii.Art. 10. Absenţa din cauză de boală trebuie anunţată ime­

diat bibliotecarului, care e dator să se convingă de realitatea motivului.

Art. 11. Este interzis personalului de serviciu să primească gratificaţii de ori-ce natură dela particulari.

I Art. 12. Pentru abateri dela serviciu, se vor aplica urmă-i toarele pedepse:

1. Direct de către bibliotecar:a) Admonijie verbală între patru ochi.b) Admonitie verbală înaintea tuturor funcţionarilor.2. De către Comitet, la avizul bibliotecarului.а) Destituirea, conform Art. 3, al. 2.Art. 13. Portul uniformei e obligator numai în orele de

serviciu.

III. Organizarea şi desvoltarea bibliotecii*

Art. 14. Biblioteca este organizată pe patru secţiuni şi anume:

ă) Secţia cerţilor.б) Secţia periodicilor.c ) Secţia manuscriselor.d) Secţia ştampelor şi materialului privitor la expoziţia

cărţii.\ Art. 15. Fiecare din aceste secţii vor fi catalogate sepa­

rat, după sistemul de catalogare zecimal, pe fişe.Art. 16. Fiecare carte va fi înscrisă:a ) In registrul de intrare (cumpărături sau donaţiuni).b) In catalogul inventar (în ordinea cronologică a numă­

rului de catalogare).c) In catalogul alfabetic.d ) In catalogul pe materii.Art. 17. Indiferent de provenienţa cărţilor, periodicelor sau

manuscriselor, toate vor fi ştampilate la intrare pe pagina în­tâia, ultima şi la mijloc, înainte de a se pune în serniciu.

Stampila va fi rotundă, în diametru de 17 mm. cu inscrip­ţia : Biblioteca „Astra“ Braşov.

Art. 18. Bugetul bibliotecii se stabileşte la începutul fie­cărui an de către Comitet, la propunerea bibliotecarului şi e compus din următoarele capitole:

ă) Procurări de cărţi,b) Abonamente.c) Legatul cărţilor.d) Luminat şi încălzit.e) Spese de birou.f ) întreţinerea imobilului şi a materialului,g ) Salarii.Art. 19. Pentru eventualele cheltuieli neprevăzute, sumele

necesare vor fi aprobate din bugetul „Astrei“ Braşov, la cere­rea bibliotecarului, de către Corniţei

IV. Sala de cetire

Art. 20. Sala de cetire este deschisa în tot timpul anului dela ora 15—19. Iar în lunile Iulie şi August dela 9—11, cu ex- cepţiunea Duminicilor şi a secatorilor legale, când biblioteca

va fi închisă. Schimbarea orelor pot fi făcută de către Comitet, la propunerea bibliotecarului.

Art. 21. Fequentarea sălii este permisă ori cărei persoane înscrisă ca membră a „Astrei“.

Art. 22. Cetitorul trebuie să predea Ia garderobă: palto­nul, pardesiul, bastonul, umbrela, servieta, poşeta, galoşii, sau şoşonii, pălăria etc., primind în schimb un număr de garderobă.

Art. 23. In sala de lectură va păşiră cea mai desăvârşită linişte, îşi va alege la una din mese locul pe care-1 doreşte, acesta fiind numerotat. Schimbarea locului ales odată nu mai este permisă dupăce a cerut o carte.

Art. 24. Un catalog pe autori şi materii stă la dispoziţia cetitorului, precum şi buletinele de cerere.

Revistele din sala de lectură pot fi consultate fără a fi cerute din buletin.

Art. 25. Pentru fiecare carte cerută, se va scrie un bule­tin separat, complectat c u :

a) Numele şi pronumele.b) Profesiunea.c) Adresa.

I d) Autorul şi titlul cărfii.| e) Numărul de catalogare, înscris pe fişe sus la dreapta.

f ) Numărul volumelor.g) Ediţia.h) Anul apariţiei.i) No. locului dela masă.j ) Data.La reviste şi ziare se va arăta, în locul al. d) numele re­

vistei sau al ziarului.Buleiinui astfel complectat, va fi predat funcţionarului din

sala de lectură, care îl remite servitorului de serviciu, obligat a*l servi pe cetitor cu cea mai mare grabă.

Art. 26. La plecare cărţile sunt remise funcţionarului că­ruia i-a predai buletinul.

Art. 27. Consultarea catalogului din sala catalogului nu este permisă decât cu aprobarea bibliotecarului.

Art. 28. Atât pentru consultarea cărţilor cât şi a manus­criselor cetitorul este obligat a prezenta Ia intrare un permis special eliberat de bibliotecar, pe baza unei cereri făcute pe formular imprimat. Acest permis este valabil pe anul în curs.

Art. 29. In sala de lectură tăcerea este obligatoare, sub sactiunea suspendării dreptului de a fi frequenfată, pentru un timp deierminaf, sau pentru totdeauna.

Art. 30. Ziarele în curs de apariţie, netrecute încă în de­pozit, pot fi consultate numai cu aprobarea bibliotecarului şi numai de cei cari urmăresc scopuri ştiinţifice.

Art. 31. Elevii nu pot cere deodată mai mult de 1 volum, iar restul cetitorilor mai mult de 2 cărfi. După restituirea lor însă, poate cere altă carte. Excepţii se admit numai pentru cei cari fac studii ştiinţifice. In acest caz însă se va cere aproba­rea bibliotecarului.

Art. 32. Ori ce deteriorare a mobilierului şi cărţilor este interzisă şi se plăteşte pe loc, după aprecierea bibliotecarului.

E interzis a adnota cărţile şi a se servi de ele cu suport pentru redactarea notelor. Autorizarea bibliotecarului este ne­cesară pentru copiarea ilustraţiunilor cu hârtie transperantă sau prin fotografiere.

Art. 33. Cetitorul poate cere rezervarea cărţii ce consultă pentru ziua imediat următoare:

Funcţionarul de serviciu are însă dreptul să o dea altui cetitor, când interesantul nu s’a prezentat la timp.

Art. 34. Intrarea în sală cu cărţi, reviste sau ziare parti­culare este, în principiu, interzisă. Excepţii se pot face pentru cazuri speciale, dar numai cu, aprobarea bibliotecarului. Pentru cărţile predate prin buleiin, în asemenea cazuri, rămâne însă răspunzător funcţionarul de serviciu.

Art. 35. Nerespectarea regulamentului expus pe vinovat la pierderea temporală sau definitivă a dreptului de frequentare a bibliotecii, şi eventual la urmări penale.

V. împrumutul cărţilor

Art. 36. împrumutarea cărţilor este autorizată ori cărui membru al bibliotecii, cunoscut fie de bibliotecar, fie devre-un funcţionar al bibliotecii, dar numai cu aprobarea bibliotecarului, pentru fiecare caz aparte.

Art. 37. Bibliotecilor, muzeelor, institufiunilor culturale şi archivelor istorice, la cerere, deasemenea se poate aproba îm­prumutul unei cărţi, cu condifia să restituie toate cheltuielile de expediere şi transport.

Art. 38. Nu se pot împrumuta:a) Exemplarele a căror înlocuirea ar fi grea ori imposi­

bilă, precum.: manuscrisele, cărţile rare, ediţiile de lux etc.b) Enciclopediile, dicţionarele şi bibliograficele.c) Cărţile utilizate zilnic în bibliotecă.d) Revistele pe anul în curs de apariţie.Art. 39. Ori ce împrumut se adevereşte printr'un buletin,

complectat şi iscălit de beneficiar, indicând titlul, numărul căr­ţii, data împrumutului, numele, funcţiunea sau profesiunea şi adresa beneficiarului.

Art. 40. Pentru unele împrumuturi, cari rămân să fie fixate dela caz la caz, bibliotecarul poate impune o garanţie în bani.

Art. 41. Statistica împrumuturilor va fi făcută pe baza a- cestor buletine cari se vor păstra de bibliotecar.

Art. 42. Termenul maxim pentru restituirea împrumuturiloreste:

a) Pentru elevi: 5 zile.b) Ceilalţi: 7 z ile :c) Oficialităţi: 10 zile.d) Instituţiuni: 30 zile.Art. 43. împrumuturile trebuie restituite bibliotecii la ter­

menul expirării lor, dar pot fi reînoite dacă n’au fost reclamate de alţi cetitori.

Restituirea e obligatorie înainte de termen în cazul când biblioteca are absolută nevoie de acea carte.

Art. 44. Cărţile nerestituite în termen vor fi reclamate ofi­cial prinfr’o somaţie. Refuzul restituirii cărţii suprimă dreptul de împrumut pentru totdeauna, atrăgând după sine şi penalităţile juridice.

Art. 45. Personalul bibliotecii împrumută cărfile în ace­leaşi condiţiuni ca şi streinii.

Art. 46. Deteriorarea sau pierderea cărţilor se plăteşte imediat, după aprecierea bibliotecarului.

Ri 7 1 -1 9 5 1 .

Concediile de boală pentru învăţători.

Ministerul tastrueţtanli face cunoscut membrilor corpului di* daotlc primar că înalta Curte de Casaţie, secţia a lil a, a sta­bilit cS ert. 139 din legea învă­ţământului primar privitor la concediile de boall, trebue ia* terpretet în sensul următor:

Concediile de boală trebue să fie bine dovedite, iar cons­tatarea trebue să se facă de către organele anume prevăzute; adică:

1, Cezurile de boall, cere nu reclamă un concediu mai mere de două luni, se constată de medicul oficial din localitate.

2, Când boala reclamă un concediu mal mare de două luni, ea va fi constatată de co­misia medicală de pe lângă inspectare tul regional şcolar.

Numai atunci, când concediile de boală vor fi acordate in a- ceste condltiunt, membrii cor­pului didactic primar vor putea primi leafa şt gradaţiile, aşa cum prevede ari. 139 din legea Învăţământului primar.

Din A i b a - i u i i a .Expulzare. In urma raportu­

lui Înaintat direcţiune! (generale a poliţiei de cătră şeful servi* ciulul de siguranţă a politiei io* cale, d nul Coriolan Bărbat, 8 a constatat, c i ordinul nr, 2483 dfn 6 Febr. 1925 In cere se ordona expulsarea supusului grec Const. Drlvas zis D*i?p» este perfect valabil si atare direcţiunea generală a politiei Prfu o teie* gremă a ordonat din nou urmă­rirea lut Drlva pentru a fi ex­pulzat.

Anchetă. In urma unor ata­curi calomnioase apărute In „Universul* contra d-lui ofiţer de siguranţă C, Bărbat, d-sa printr-un memoriu în o tata t d-lui ministru de Interne a cerut o anchetă severă si imparţială ta politia dfn Alba-Iulie. De altfel In oraşul nostru face senzaţie că acuzatorii d-lui Bărbat au de­venit dîntr odată acuzat’* Vom reveni tn curând eu amănunte senzaţionale.

P ro c e s de presă, In urma atacurilor calomnioase apărute In ziarul „Universul* d l C. Băr bat a dat în Judecată susnuml* tul ziar cerând un milion de lei despăgubire. Totodată d l Bărbat a dat In Judecată şl pe advocatul Tralan Breezu care o publicat de asemenea un ar ticol contra d*sale tata o gazetă locală. 0-

îm proprietărirea subofiţe­r ilo r reangajaţi pensionari.Ministerul armatei ne trimite urmă

torul comunicat:•Se lase cunoscut subofiţeri­

lor reangajai! pensionari dfn ta treaga fără, cari nu au fost tacă împroprietărit!, conform preve­derilor lege! de reangajare, ta eşlrea 1a pensie, că Iminlsterul armatei a obţinui dela ministe­rul de agricultură şi domenii, — ca tofl reangajaţii pensionari să fie împroprietăriţi ta zonele de eolonizări, căci numai acolo mai sunt disponibilităţi de pământ.

ta consecinţă toţi acel, cari se găsesc ta situa|fa de a nu fi primit tacă pământ, vor îna­inta cererile lor ministerului ar matei, serviciul pensii militare, (Calea Crivifei 28), până 1a 15 August a. o., indicând situaţia sa exaet, numele şl pronumele; numărul membrilor familiei şi adresa foarte exactă,

Se mai tace cunoscut că trans formarea dreptului la păraăU — ta bani — nu mai @ pos bilă, întrucât bugetul nu permite această sarcină.

Tt ebue să se ştie că aceasta este ultima împroprietărire şi c i dec! acel, cari renunţă acum, vor pierde definitiv orice drept pe viitor de a mal cere pământ sau echivalenta Sn bani.

D elà „Astra “-Braşov.

Raport generalasupra activităţii comitetului Despărţământului central

judeţean „Astra“ Braşov, pe anul 1930—1931, citit în adunarea generală din 5 Aprilie 1931.

— Continuare,

La contul salarii este înregistrată suma de Iei 1.330.656.Deşi comisiunea de cenzurare în raportul anului trecut a

propus o scădere simţitoare în salarii şi reducerea personalu­lui în măsura posibilităţii, cu regret trebue să constatăm că aceasta nu s’a făcut, iar dacă toiuşi s’a făcut o mică scădere, aceasta s’a operat abia atunci când cuţitul ajunsese ia os.

Propunem comprimarea salariilor, respective reducerea personalului pentru echilibrarea acestui cont.

La contul filme se arată suma de lei 3.582.051,— chel- tueli făcute cu angajarea filmelor.

Intre acesie chellueli multe sunt justificate, dar este şi suma de lei 147.942.— plătită de cinematograf, drept despăgu­bire caselor de filme pentru filme angajate, dar nerulate. Intre aceste societăţi sunt societăţile „Erofilm" din Braşov, care aridicat nu mai puţin d ecât...........................................Lei 60.445.—Iar societatea „Matador“ din B r a ş o v ..................... Lei 63.413.—Alte societăţi s t r e i n e ..................... .... ......................Lei 24.084,—

Total . Lei 147.942.—

Aceste cifre ne-au surprins cu atât mai mult, cu cât au fost plătite unor case de filme din Braşov, cu cari nu ar fi trebuit să se încheie contracte pe zeci de filme, şi dela cari filmele s’ar fi puiuţ procura după necesitate şi tocmeală, din caz în caz, ca ori-care altă marfă.

Propunem ca în viitor angajarea filmelor să fie făcută cu cea mai mare prudenţă de comisiunea de filme existentă deja. Alegerea lor să fie lăsată oamenilor de specialitate. Angajarea filmelor să se facă în mod restrâns, în număr limitat, acesta având în vedere evoluţia care se remarcă în arta şi industria cinematografică.

Să se intervină pe lângă casele de filme ca acestea să ştorneze filmele contractate dar învechite, sau ca acestea să fie înlocuite cu filme noui, producţie modernă, respectându-se însă vechile condijii privitor la preţ.

Contractele încheiate cu casele de filme să fie astfel re­dactate ca din conţinutul acestora să nu poată rezulta pentru „Astra* nici o daună, chiar şi în cazul când ar fi refuzate. Filmele sa fie închiriate la o locaţie fixă, respective la un pro­cent fix din beneficiu, fără suplimente, cunoscând că închirie­rea la filmele sonore în cursul anului 1930 foarte de multe ori s’a ridicat până la 65% din încasările brute.

Să se Introducă de urgenţă o evidenţă în registre despre filmele angajate, din care să rezulte şi ordinea de programare astfel ca în orice moment să se poată stabili numărul filmelor angajate, rulate, nerulate, precum şi toate celelalte date în le­gătură cu aceasta.

Programarea să se facă fără părtinire, fără acordare de prilegii în favoarea unora dintre casele de filme. Filmele cu locaţiune procentuală urcată şi în special filmele bune să nu fie programate pe zi de Duminecă sau zi de sărbătoare, când în urma afluenţei publicului, ori-ce film fie el cât de prost, poate aduce încasări tot atât de frumoase ca şi filmele cele mei celebre.

In contul reclame la ziare este suma de . Lei 263.755.—Din aceasta s’a plătit ziarului Brassói Lapok . . Lei 149.000.—ziarului Kronstadter Zeitung . . . - ................... Lei 78.755.—ziarului Oazeta T ransilvan iei................................ Lei 24.000.—ziarului C arp aţii..........................................................Lei 12,000.—

Din aşezarea acestor cifre constatăm cu surprindere dez­echilibrul în plăţile făcute acestor ziare. Ţinând seamă că aceste publicaţiuni-reclame, nu urmăresc numai un interes privat al societăţii, ci sunt şi de interes public, care trebue să fie spri­jinit de ziarele locale, cunoscut fiind că ori-ce ziar trebue să informeze publicul cititor asupra tuturor evenimentelor locale, propunem să se facă o intervenţie pe lângă ziarele minoritare amintite, în senzul ca acestea să reducă taxele, aceasta şi pentru aceia, pentrucă se fac zi de zi, au acelaş conţinut, au continuitate şi în consecinţă alcătuesc un izvor sigur şi per­manent de venit în favoarea acestora.

La contul speze găsim enorma cifră de lei 1.027.970.—,Propunem comprimarea acestor chellueli la minim posibil.Propunem sistarea definitivă în acordare de procente di­

feriţilor funcţionari ai cinematografului după reprezentaţiile de copii. Aceasta pentrucă funefionarii sunt angajaţi fix, iar e eco­nomie şi la acest capitol nu ar fi decât în avantajul „Astrei“.

In afară de propunerile de mai sus, mai propunem:Vânzarea aparatului vorbitor „Biofon“.Asigurarea aparatului vorbitor „Klang* şi a aparatelor de

proecţie.Repartizarea atribuliunilor funcţionarilor „Astrei", delimita­

rea sferelor de activitate, pentru evitarea frecărilor şi neînţele­gerilor dintre aceştia.

Reparafiuni să se facă numai în caz de strictă necesitate şi numai dacă fondurile disponibile îngăduesc aceasta.

B i b l i o t e c a

Am găsii-o în perfectă regulă, cu evidente clare, spre lauda celor cari o conduc.

Propunem totuşi ca comenzile de cărţi să fie efectuate numai după aprobarea consiliului de administraţie, iar stocul de cărţi care se află în rafturile din pivniţă să fie inventariate în cel mai scurt timp, chiar dacă în acest scop s’ar mai an­gaja una sau două persoane în plus.

A s t r a s p o r t i v ă

A funcţionat în mod satisfăcător.Propunem ca gestiunea acestei secţiuni pe anul 1930 să

fie verificată şi aprobată de consiliul de administraţie, iar pen-

f t ş h i 3,

tru viitor să se ţină o evidenţă precisă de cheltuelile şi veni­turile acestei secţiuni, persoanele încredinţate cu conducerea ei fiind obligate a da socoteală săptămânală.

Rugăm onorata adunare generală, ca luând act de cele de mai sus şi în aceste condiţiuni să binevoiascc a aproba Bilanţul şi Contul Profit şi Pierdere încheiat cu 31 Decembrie 1930, dând descărcare de gestiune atât consiliului de admi­nistraţie, cât şi comitetului de cenzori pentru gestiunea anului 1930.

Braşov, la 5 Aprilie 1931.

Comisia de cenzurare:A urel Căpăţină, D ragoş Navrea, A urel F lo rea .

Onorată Adunare Generală,Consiliul de administraţie al Teatrului şi Cinematografului

„Astra" din Braşov, are onoarea a vă prezenta asupra gestiunii anului 1930 următoarea:

i Dare de seamăf Anul 1930 a fost în întreprinderile cinematografice, un anţ de tranziţie, dela filmele mute la filmele sonore. Această tran- j zijie bruscă, venită pe neaşteptate, a înfluinţat mersul normal 1 nu numai al cinematografului nostru, ci în general al tuturor

!f Întreprinderilor cinematografice.Pentru a ţine pas cu progresul cinematografic pe de o

parte şi din lipsa de experienţă de altă parte, am avut neşansa | să ne procurăm un aparat vorbitor „Biophone", în care am in* \ vestit pentru aparatul propriu zis suma de lei 553.061.— plus ( instalaţiile şi întreţinerea aparatului lei 122.020 total lei 675.081. 1 Este adevărat, că la început încasările cu aparatul şi fil-j mele sonore mergeau bine, până am putut exploata curiozita- j tea publicului, care de asemenea era neexperimentat în filmele j sonore. Indală ce cinematograful Modern şi-a instalat un apa- j rat Western-EIectric, superior Biophonului nostru, încasările ci- | nematografului nostru au scăzut dezastruos.| Cauza principală, care a înfluinţat mai simţitor beneficiuli cinematografului nostru, a fost locaţiunea cu anexele şi despă- j gubirile, cari am fost nevoiţi a le plăti caselor de filme pentru i stornarea filmelor mute şi înlocuirea lor cu filme sonore, în | sumă de lei 3,582.051,— în plus cu circa lei 700.000.— fafă de j anul precedent, deşi încasările n-au întrecut pe cele din 1929 I decât cu lei 180.000.— Această diferenţă în plus la filmele so- | nore se explică prin faptul, că în acel timp producţiunea de I filme sonore era foarte redusă şi trebuiau plătite cu un plus | în care casele de filme calculau şi orchestra.

I Afară de aceasta aparatul „Biophone", care a fost scosdin folosinţă şi înlocuit cu un altul, a trebuit să-l armortizăm, reducându-i valoarea la suma maximă de lei 90.000.— Această amortizare lei 565.081.— a micşorat deasemenea beneficiul anu-

[ lui curent.I Spre mal buna orientare a Onor. Adunări Generale, spe-! cificăm mai jos conturile de Bilanţ şi Perdere & Profit.i

Bilanţ pe 31 D ecem brie 1930

j Activa, se compune din:îf 1. Numerar Ia C a s s a ................................................Lei 3.072.—j 2. Depuneri pe l iv r e t ............................................... „ 673.—1 3 . „ î n cont curent.......................... „ 2.300.—! 4. Plăţi anticipate....................................................... „ 6.500.—| 5, Debitori Băcilă Lei 34.278.—I Astra „ 80.569.— „ 114.847.—

6. Investiţiuni Lei 733.398.—amortizare „ 73.598.— „ 660.000.—

| 7. Chirii restanţe . . . • .................................. „ 7.500.—[ 8. Mobilier Lei 991.796.—f amortizări „ 528.796.— „ 463.000.—ţ - ■ ■■■■■j 9. Aconto aparatului Klang-Tob is ...................... „ 157.447.—I Totalul activelor Lei 1,415.339.—

i Psiva se compune, din:| 1. Fondul de ajutor al funcţionarilor................. Lei 52.902.—j 2. Fondul de zidire a m a g a z ie i............................ ..... 32.000.—

3. Fondul pentru amenajarea s c e n e i ................. ..... 114.173.—j 4. A m e n z i..................................................................... ..... 579.—\ 5. C r e d ito r i ..................... ........................................... ..... 341.213.—j 6. Despărţământul Central jud................................. ..... 590.777.—\ Suma pasivelor . Lei 951.644.—' Profit net al cinematografului.............................. Lei 483.695.—1 din care s’a plătit de către cinematograf pentru trebuinţele Des- 1 părţământului Central Judeţean Lei 400.664.—, rămânând net j Lei 83,031.

\ Contul de P erd ere & P rofit

I Venitele, s e compun din:ii încasările după reprezentaţiile cinematografice Lei 8,489.448.—j „ „ „ teatrale „ 129.306.—l Interese............................................................................... 17.417.—] Totalul Venitelor Lei 8,656.171.—

j Cheltuelile s e compun din:! Chirii ...............................................

I Reparaţii...........................................| R ec la m ă ...........................................\ F i l m e ...............................................I Spese ...............................................| A m ortizări..................................... .| Totalul Pasivelor . Lei 8,152.476.—j Totalul Venitelor . . . Lei 8,636.171.—j „ Cheltuelilor . „ 8,152.476.—î Lei 483.695.—

Lei 70.000. „ 1,009.754.— „ 1,222.217.— „ 200.979 —„ 489.800.—„ 3,582.051.— „ 975.481 —„ 602.194.—

(M U T A T K i n a T i n i !■ÍÍMkBÍÉfedKÍBÍHHHMHMMHÍMlÍlÍMBHSlHHHIHSiaHlÍBBM pmm %

I.I

Nr. 7 1 -H J1 ,

, Conflictele juridice sunt de competenta judecătoriei de •âcol urbane din Braşov.

VL V acantele b ib lio tecii ş i a le personalulu i.

Art. 47. Concediile anuale de drept ale personalului se 'dau de Comitet la propunerea bibliotecarului.

Bibliotecarul are drept la un concediu de şase săptămâni, tmcţionarii la patru, iar servitorii la două săptămâni.

Bibliotecarul poate da funcţionarilor şi personalului con­cedii dela 1—3 zile, pentru cazuri serioase şi pe a sa răspundere.

VII. S a la de expoziţie

Art. 48. In localul bibliotecii o sală va fi rezervată pentru expoziţia a tot ce priveşte istoria şi ştiinţa bibliografiei şi a tiparului.

Art. 49. Este interzis a intraduce în această sală vre-un aparat sau preparat ce ar prezenta pericol de incendiu sau deteriorare de ori-ce natură a sălii sau a mobilierului, sau care ar da loc la emanaţiuni vătămătoare şi rău mirositoare.

I Art 50. Obiectele expuse în sala de expoziţie vor fi înre- feisiraie într’un inventar special. în afară de inventarul general •al averii bisericii.

VIII. Dispoziţiuni g en era le

Art. 54. Personalul bibliotecii poate circula liber prin toate serviciile interioare ale bibliotecii, în orele de serviciu, afară •de sala-depozit a manuscriselor.

Art. 51. Vizitarea bibliotecii se poate face cu autorizarea bibliotecarului, fie sub conducerea directă a sa, fie a unui anembru din personal.

Art. 52. Fumatul sau întrebuinţarea lumânărilor ori lămpi­lor cu petrol sunt interzise în toate sălile bibliotecii.

Preşedinte, Bibliotecar,

G olful cinem atografului.

Sala „Astra":

„Luminile oraşului“ cuCharlie Chaplin

Vrem să scriem astăzi câteva cuvinte despre ultimul şi — fără îndoială — cel mai mare film 'nl celui mai genial corni«.; Peafrucă inegalabila realizare a Iul Charlie Chsplin (pe care am vfzut o în avanhpremieră,

iii Bucureşti) şi care va rula pe ecranul cinematografului «Aitra", este documentul cei mal profund, uman si cel mai bus exemplu al unui film de înaltă artă.

Chapiin a declarat in toate tatervlcw n-ile acordate In Eu* «pe: »Pentru Luminile oraşu­lui mi-am cheltuit toufă averer»*.

Cât a costai filmul? Suma e fantastică: 300.000.000 de lei. Si de sigur că vă întrebaţi: ,de ce*?

Turnarea filmului a durat trei uni de zile,

bş iot acest timp Chapiin a făcut cheitueli mari. Şi apoi, daţi actorii angajaţi ds el îşi primesc salariul în permanenţă ou numai când turnează. Chs­plin plăteşte şi astăzi pensii vectorilor care au jucat in iii* mele sale acum zece ani şi *unt bătrâni şi nu-şi mai pot exercita profesiunea.

In studiourile lui Chsplin lu­crează o întreagă armată de iechnlcieni, electricieni, arhi­tecţi, desenatori eU , cari sunt şi ei trecuţi în buget cu o sumă respectabilă.

Oraşul în care se desfăşoa* ii asţiunea filmului, cu străzi întregi, a fost construit in studio.

Leitmotivul mujicei film ciut, pentru care a compus şi Char* ie Chsplin câteva melodii,este celebra arie a lui Jose Padilia «Violeterra* pentru care com­pozitorul o primit o sumă im­portantă.

Pentru turnarea .Luminilor oraşului* Chapiin şi’a echipat studiourile cu cele mai perfecte instalafii.

Iată acum şi subiectul aces­tui minunat film, redat în câte­va cuvinte:

Charlie iubeşte o florăreasă oarbă şi vrea sft-l redea vede­rea. Ea crede că e un tânăr bogat — un tânăr frumos şi distins. El se complace In si­tuaţia aceasta falsă. Dar cum •’o ciute?

Dela prietenul său, milionarul pe care i'a salvat, când beat şi disperat, încercase să se sinu­cidă, nu poate spera mult, Când e treaz, nu mal e decât milio­nar, prieten e doar după chef.

Trebue să câştige singur banii. încearcă ca măturător. E concediat. Ca boxer. E zdrobit. Pâafi când tot dela el său mi­lionar obţine banii.

Dar atunci e acuzat pe ne­drept, de hoţie. Şl ispăşeşte bucuria de-a-i fi procurat fbră- resei mijloacele pentru opera­ţie — ia inchisoare. Şi pe urmă... Fata care aşteaptă cu ochii vindecaţi, să apară, ish ’o zi, prinţul generos. Inls’o zi el apa­re. Vagabond, zdrenjuros de care se leagă băieţii pe 8?r*dă, De care râd trecători?. Şi fru- m iasa florăreasă — pa care el o zăreşte, deodată, şl ’nmlrmu- reşte. Ea ii djlrueşte o tbars şi când ît atinge mâne, mâna care îşi recunoaşte salvatorul.,, Dar Ch irite nu e decât un simplu vagabond, şi nu e nici frumos şi nici distins, nu e aşa cum s ’gt Ii aşteptat o IM @M găsească. Charlie rămâne sin* gur.. ar mai fi altfel Charlie?

Din această simplă temă Charlie Chapiin a creifit o ca­po d’operă, care trebuie să fie văzută de toată lumea,

Cronicar.

ConvocareComitetul şcolar al şcoalei

sup de comerţ .A . Bârseanu* din Braşov convoacă în adu nare generală ordinară pe toii părinţii şi tutorii legali ai elevi­lor, pe foştii elevi deveniţi ma* jorî, pe membrii corpului djdac tic ai şcoalei şi pe toţi ceice poartă interesul şcoalei pe ziua de Duminecă 12 Iulie 1931 o* rele 11 a. m., în localul şcoalei pentru aprobarea gestiunii pe 1929 şi alegerea membrilor în Comitet şi a unul cenzor pe un nou period.

In caz că nu se întruneşte numărul recerut de membrii, a dunarea se amână cu o săptă­mână şi se convoacă din nou pe Duminecă 19 Iulie c , tot la aceiaşi oră tot In acelaş scop. 1—3 Comitetul şcolar .

Ministerul JustiţieiDirecţiunea Judiciară

D I Ilie L Delcea născ. Ia 12 Aprilie 1905 in comuna Osica de sus—Romanati, domiciliat în S biu strada Regina Maria No. 20 a făcut cerere acestui Mi nister de a fi autorizat să schim­ba numele său patronimic de Delcea în acela de Petcu, spre a se numi Ilie I. Petcu.

Ministerul publică aceastâi confoîm art. 9 din legea asu­pra numelui, spre ştiinţa ace* lora cari ar voi să facă opozi( ţiune în termenul prevăzut de aliniatul II ai zisului articol.130 1 - 6

ii<iiliîtiI««4444fl4444

Boale de plămâni, inimă, sto­mac, ficat, rinichi, boale de sân­ge (anemie, limfatism, scroturi), guşa, fibroame, cancere, boale de piele, reumatism, nevralgii

(sciatica), paralizii etc.caută şi tratează

prin

R A Z E X(Teleradiografle, radioterapie

profundă),

R aze Ultra-Violete (Q u artz)

Diathermie, Curenţielectric !,

Or. L H. ILIESCUSpecializat în ţară şi streinătato.

Localul Băncei Marmorosch Blank

C o n s u lt 3 —6Funcţionarii şi muncitorii plă­

tesc onorariul redus.3 1 - 0

I

îiIIIIIIIIII

»»III»

Comitetul municipal pentru aju* torarea şomer br Braşov.

Nr. 237—i93iv

PublicâţiiaiSe educe la cunoştinţă ge1

nerelă că taxele de 1—2 ieiin st hiîte de Primărie pentru fonó­dul de ajutorarea şomerilor, a supra biletelor de intrare la di* feritele spectacole, esupia note­lor de plată la restaurante, ca* ftnele, hoteluri etc<» nusuntsis* tate, ci încassrea acestor taxe urmează a se face ca şi până acuma, tu toete»că ejutorarea şomerilor pestă vară este sus pendaté, întru-cât cei mai mulţi sunt plasaţi la lucru.

Este însă necesar a se st ân- ge fondul de lipsă, le reîncepe­rea operii de ejt tarare pentru iama viitoare.

Apelam deci la toate între­prinderile industriale, comercialei restaurante etc*, a depune ace­laş intens ca şi până acuma la încasarea acestor taxe, cari vor servi pentru ajutorarea şo merilor acestui öreg.

Din şedinţa Comitetului«Araşov, Ia 7 iulie 1931.

Preşe dinte s Secr, Comit.:Iuliu Suciu. Dr. PopoviCi,

Primirii luidniiío! ta*«?.

No. 12566—1931.serv econ.

Publicaţiune de licitaţiePentru procurarea mobitferu

Iui şcolar pentru şcoala primară (construcţie nouă) din Braşov» Scheiu Str. Valea Morilor C) No. 23 şi anum e: bănci, table de perete, catedre, postamente, dulapuri, scaune, cuiere, cutii pentru lemne pentru 4 clase şi mob lierului pentru cancelarie: masă de conferinţe, birou ame ricen, dulapuri scaune, stativ de haine,—se va tine în z*ua de 13 August a. c., ora 9 —11 a. m,, în biroul secţiei economice a Primăriei o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbratei în conformitate cu dfspozltiunile legii contabilităţii publice art. 88—110.

Termenul de furnizare este 20 Septemvrie a* c.

Garanţia este 5Vo din valoa­rea furniturii.

Condiţiunile generale şi spe­ciale de licitat e se pot ve* dea la Serviciul Technic al Pri* măriei.

Braşov. Ia 6 Iulie 1931» Com'sia I terimară, p. Preşedinte: Secretar general:

Borgovaru E> Socaciu. 459 1— I

Vilii naturale vecinta p iv n it i lo

„ B A G H U 8 6‘S t r . l e a g p â Ho« 14

dela Lai 16 —22Ţ U I C A

naturală de prun« L e i 4 0

O Ţ E Td e win Lei 12.

Apă m inerală L e i 7 ,

Poftiţi ?ă vă convingeţi,Nicolae Bărbi«##«*' %

Primării mmlciDlnlsi Bras«?.

No. 15804— 1931 seiv. econ.

Publicaţiune de licitaţiaPentru furnizarea a 150 va*

goane (1500 tone) cărbuni de gaz pentru Uzina de Gaz ae­rian a Municipiului Braşov, ss va tine în ziua de 14 August a. c., ora 9—11 a. m-, In biroul serviciului econdmic al Primă* riei o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate« în confor­mitate cu disoozltiuniie legii con* !ab«litătii publice art. 88—110.

Concurenţii sunt obligaţi a depune odată cu oferta o ga­ranţie de 5% din valoarea fur* nituri!.

Condiţiunile generale şi spe* dale se pot vedea la Serviciul Uzinelor Comunale.

Braşov« la 4 Iulie 1931. Comisia Interimară«

p. Primar 2 Secretar General IBorgovaru SoCadu.

460 1—1

Dr.RaduOlteamiadvocat

Cauze civile« penale şi admi* nistrative.

Str. N. Iorga 18.Telef. 3/35

Medic Prim ar Judeţean

Dr. Pipi Hfstirs ’a mutat în Strada Lun­

gă 135.C on su ltă boli in te rn s ,

sifilis o tc . 2 - 4 d. a .143 1—0

Locuinţă de vară,imediat de închiriat. Două ca­mere, bae, bucătărie. Poziţie ad* mîrab'lă la soare şi aer, In a* propierea restaurantului Tran­silvania. A se adresa dela 9 — 12 în birou! Dr. Lemeny, Plata Libertăţii 30, 360 1—6

(f> VV V . ,^ 4 /p;

j p )

-HîMi i.i i 'J .l-K i

O aospodină spune călzâ afla:C rem ă de ghete „ V A S “ nu num ai că fa ce

^ g h e t e le stră lu citoare, d ar le

ţin e m oi şi e leg an te , şi e

foarte econ om ică ‘ la

gospodărie.

*

Cereţi în toate’ locurile:

P r o d u s e le „ V A S

**«IÍww fi ' OAZETä TRAM«*! l/AM’EI

Din dezbaterii» C am erei.

Cu prilejul discuţie! proiec­tului »bugetului rectificat*, pre­zentat de d*l Argetolanu a luat cuvântul tu şedinţa de alaltaeri a Camerei d-l 'Mihai Popovici, fostul ministru de finanţe, su­punând unei aspre critici pro­iectul prezent şi făcând un suc­cint expozeu ai politicei finan­ciare a guvernului Partidului- National* Ţâri neue.

D-l Mihai Pcpovici a arălat mai ietâiu cum s*a făcut bugetul anului 1930. Guvernul Mlrones- cu a luat toate precaistfunile pentru ca bugetul pe anul tre­cui să nu se încheie cu deficit.

Criza actuală nu sedatoreşte greşelilor guvernării naţional- ţărăniste, ea este strâns legată urmare firească a crizei prin cere trece omenirea întreagă. Deficitul bugetar — care a de­terminat actualul guvern să vină cu o rectificare — nu este în realitate de Cât de un miliard şi jumătate. El se datoreşte scă­derii veniturilor Statului nu ri­sipei atât de trâmbiţate a gu­vernării naţional-ţărăniste.

Verbind de reducerile făcute In bugetele regiilor autonome d-l M hsi Pope viei a făcut o călduroasă pledoarie în favoa­rea menţinerii regiilor autonome. D*sa & arătat câ dacă unele re­gii n’&u dat rezultate bune nu este din cauză câ autonomia ar Ü rea ci pentru că ea a fost prost aplicată. Aceasta nu poa­te constitui un motiv pentru yu tern să desfiinţeze regiile am tonome cari, Sn generai, au dat rezultate bune.

D l Mihai Popovici, s’a ocu­pat apoi, de felul cum s’a făcui Împrumutul din 1931. Aşa a a- rătat că ecett împrumut era absolut necesar deoarece sta* blitze rea era ameninţată. Nu i se poate face mei o vini gu vernuiui naţtond-ţăriiesc, câ n'a putut ebţtue condiţii mai bune* Nici un alt guvent n’ar fi putut obţine alte condiţii.

Protestează apoi contra cam­paniei de calomnii, care s*a dus fa jurul împrumutului, susţinând o i partidul nsţloaai-iărănesc şi-a făcut datoria către ţari.

Rămâne guvernului act i&l sS oomplecteze opere. Dar pentru aceasta lipseşte ceva. Noi ere- jdeam — a încheiat d-I M. Po­povici —. că guvernul uctfte §1, domnului profesor Iorge, guvern de technicienl, guvern de spe­cialişti, guvern de vederi largi, guvern cu sclipiri de genialitate va veni înaintea noastră cu un program cei puţin iot atât de modest, ca programul pe oare l-am prezentat noi, va veni cu o politică financiară şi economică şl vom vedea chiar dela inseput că ogorul se aşează bine, câ se lucrează bine, că se reali­zează, se crelază. Sunteţi de trei luni şi mal bine la putere. Şi în ioc ca să vedem acest mare program, Ia ioc să vedem acest principiu revolutionär, care ar face complect viaţa noastră economică, am văzut că veniţi cu o rectificare de buget, care nu este nici măcar o rectificare sinceră de cuget, el una fals#, fiindcă rectificarea de budget cea mare trebue s'o faceţi da aci înainte. (Aplauze pe băncile partidului naţional ţăcănesc,).

Princip iile d«iul D. R. foani- ţescu .

In şedin[a de erl a luat cu­vântat tot ia «budgetul“ rectifi­cat alt fruntaş ai P. N. Ţ. d-1 D. Ioanlţescu care a spus latre altei*:

Guvernul de azi a făcut din rectificare un joc politic. A a- nunţii ia toiul campaniei elec­torale câ sunt zece miliarde «kftcit. Cât a dăunat aceasia creditului public o spun ssâde-

rlle vulorllor române la bursele străine. După alegeri a venit Is­păşirea.

In loc de 10 miliarde, expu­nerea de motive vorbeşte numai de cinei miliarde. Chiar aceste cinci miliarde sunt respinse de consilierei technlc deia Banca Naţională, d 1 Auboin care gă 8@§te deficitul se cifrează nu­mai la două miliarde.

Ironia soertei: ,guvernul oare are cuvinte aspre fsf! de lipsa de sinceritate a bugetelor an­terioare este avtăzi forţat să recurgă la posturi fictive, trecu­te de câ’e două ori in buget. Astfel ia ministerul sănătăţii suma de 48 000 000 iei este tre­cută de două ori, şi aci şi ia ministerul de instrucţie. Dease- menea ia poştă subvenţia de o sută de jmilioane este fictivă. Tot acelaşi procedau Si între­buinţează guvernai la Casa ge­nerală de pensiuni, unde trece 94 000.000 lei, deşi economia reală este numai de 14000000,

Aceasta dupé ce a coatist-at fondul de rezeiv! de 1,700.000. 000 lei ai pensionarilor, cari de aci înainte vor rămâne nu­mai la mila bugetelor statului, iar nu la fondul lor propriu.

Falimentul moral şi jjintelec- tuai, iată ce va rămâne de pe urma acestui guvern. Ca să a- jungă ia cifra de reduceri, care îi trebuia, guvernul n’a prege­tat şî a luat delà Ohrana bolna­vilor din spitale, zeci de mi­lioane,

Deia invalizi şi orfani38,000 000 iei.

A luat fcirca 30 000,000 deia echipamentul jandarmilor'şl ser­genţilor de oraş.

A luat chiar din pensiile lu­crătorilor asiguraţi 5.000 OOO ief, în dispreţul legii asigurărilor care îi obligară dea 15.000,000,

A luat de asemenea delà hrana soldaţilor.

Ca o încoronare a ipocriziei sale, guvernul, care ut* că pe predecesorii săi, pe jmoihul că au stricat creditai ţarii, prin ne- respectarea angajamentelor, a- nuleazfi el însuşi contracte in cur**, pentru \echipament, de 314 milioane lei.

Tnfnrmfl.tUw ■■ ww w Bh i

Nunta P r in c ip e se i Ileana Ia zilele de 24, 25 ş! 26 Iulie 1931, vor evea loo la Castelul Peleş din Sinaia serbările cu prilejul cSsăfoilei A. S. Regale Principesa Ileana cu À. S. R. imperială f Anton de Habsburg Arhiduce de Austria. Nunta se va desfăşura intr-un cedru res­trâns, In vederea căruia s-a sta­bilit programul.^

M inisterul de fiuanţe a d is­pus te legrafic am ânarea li­citaţiilor pentru localu rile de cârcium i în com unele ru rale până la 1 August,

•So sirea maiorului Burdu-

ioîu. Eri dimineaţă, cu vaporul «Regele Garoi* a sos t in Cons­tanţa maiorul aviator Burduloiu, reîntorcâadu-se din India, unde a zicut mai multe luni în urma accidentului, despre care am dat amănunte la timp. La de­barcare I s ’a făcut o călduroasă primire,

Şl-a continuat apoi drumul spre Bucureşti, unde de ase­menea a fost primit cu mare entuziasm de către prietenii şi oitţerii din toate grupările de aviaţie,

Oştiţi ţ i lis p â a d iţia t e s t a T r u w iy a n U i-

üFOORAFíA A, WMfcŞIANU i EKANiSCE A COMP. BRAŞOV.

Nr 71—1951. '

0 frumoasă serbare religioasăînainte cu căii-va ani, din Ini-

ţietiva fnteleeptî a I. P. Sale Mitropolitul Bălan, în cete mai multe comune bisericeşti din arhiepiscopia Sibiului, tinerimea adultă a fost organizată de preofi în societatea numită »$f. Gheorghe*, având de t scop pe lângă răspândirea culturii şt menţinerea obiceiurilor ;tradiţto nete, îa deosebi îndrumarea ti­neretului nostru pe calea mo­ralităţii, formarea caracterelor însufleţite de lumina evanghe­liei iul Isus.

In «nul acesta fot îa urma hotărâre! I. P. Sate M ir spetit u- lai, toate societăţile au avut s i se întrunească în primăvară îa- tr’o serbare religioasă in central protopopiatului.

Aaîfei Duminecă, s’au întrunit în Braşov Societăţile din co­munele: Braşov-Toclie, Braşo» vot-veehlu, Prejmer, Hărmsn, Feidioara, Sâapietru, S iip ’n), Ţânţari, Crizbav, Rotbav, Dârsie, Turcheş, Baciu şl Ceraatu, în număr de aproximativ 1000 membrii. în frunte cu păstorii lor sufleteşti,

Adunarea societăţilor a avut loc în piaţa Prundului la ora 2Va p. m.

V ecernia în so b o r.îmbrăcaţi ia costume naţio­

nale tinerii din ambele sexe eu îaceput s i atragi atenţiunea publi&uluf, aşa că pornind în grupuri după comune în istori­ca biserică a sfântului Nicolae de ebea maî ncăpeau,

Ia Biserici s’a servit Vecer­nia. Cântăreţul Bre a ci u, cu vo­c e a ! de mâeatîu la strunei, împreună cu Corul Btsencel condus akii de d-l Brânzea, oare promite a fl aiul dtatre cei mal buni conducători de cor din Braşovul actuci şi tre­cut, a dud răspunsurile, Corul & executat şl două frumoase concerte religioase.

A vorbit pir. protepsp dr. Iosif Blaga despre lumina ml isus, importanţa Soc. S i. Ghe­orghe în lupta pentru refacerea vieţii actuale, arătând foloasele viitoare ale acestei curent în­sufleţit pentru ideal.

Festivalul relig ios.Din Biserică, Soeîetăliie a-

ra^jâte la ordine în frunte cu un impez nt grup de drapele — lemurcăm cei din Hermán, Prejmer şi Brâşov Tocile — In convoi impunător s’eu dus în sala featívá a flecului »Şaguna*. De multă vreme această sală —■ deşi adăposteşte de multe oit, in fiecare an, conferinţe şl alte manifestaţii culturale bra­şovene — n’a mai fost atât de neincăpătoare.

Corul societăţii de pe Tocile condus tot de priceputul şi har­nicul diriginte Brânzea, corul societăţii din Hárman condus de păr, D. Greceanu, cântând alternativ bucăţi religioase şi naţionale, precum şi cele 4 de­clamaţii spuse de tinerii: d-ra lliada Munteanu îndrăgita de­clamatoare a Braşovului, d-ra Florea, ambele din Braşovul- vechia şi d-nil Giuuălcâ, şi Navrea din soc. de pe Tocile, au fost foarte bine.

A vorbit păr. dr. P . Debu despre p.Urea de rezistenţă a neamului nostru in maşterul trecut; credinţa şi legătura eu Biser ca strămoşească, despre patronul Societăţilor marele mu­cenic «sf, Gheorghe*, Tinereţea şi situaţia iul nu i’au putut în­vinge în lupta spre ideal, spre Isus, A stiruti apoi pentru con­solidarea acestui curant pornit de Societăţile si, Gheorghe, de-a hrăni nu numai corpul şi creeru), ci îa deosebi sufletul prin credinţa şi moralitate, cu­rent iormat de mu.t şi având azi cele mai muri succese in Angiié, Amerioa şi alte state

mal culte decât noi, ele ciror popoere nu se ruşinează să se adape din Izvorul de apă vie al Bibliei.

îndeamnă tineretul s l stărue pe calea apucată şi în numele Bîserieil ce le dă părintească binecuvântare.

La m orm intele lu! A Mu- reşian u ş i V. Oniţiu.

In fafa Liceului se aranjează tineretul dfn nou In convoi ai condus de drapele [merge Ia cimitirul din Groaveri, nude după o scurtă cuvântare oca­zională a d-lui dlrlgent Brânzea, Românce îmbrăcate naţional de­pun coroane de flori naturale pe mormintele neuitaţilor apos­toli naţionali şi culturali Asdreiu Mureşlanu şt V. O ci ţiu,

La m onumentul poetului Ştefan Iosif.

De efei cos va tul se îndreap­tă prin piaţa oraşului spre Pro­menada din fata Prefecturii, unde ajungând se grupează fu jurai monumentului poetului Şt,O. Iosif. Promenada tîxitâ de lume se opreşte din mers. Lu­mea se strânge, un grup Impu­nător de tineri în costume na­ţionale, eu drapele, slăveşte memoria unuia dintre cel msi de seamă poeţi naţional?, fiu al Braşovului.

Pâr. profesor C. Muştea, vor­beşte de poetul Iosif, mort aşa de tânăr în lupta sa spre cul­mile idealului. Evocă Ihduleşl- tor momente din viaţa poetului ceri impresionează profund ti­nere tai şi marea asistenţă.

Cerul înoret şi turburat de câta-va zile începe a se înse­nina. Tocm&i când în decla­maţia sa d şoara fitada Mun- teanu spunea cum Iosif, băiatul, Ia faţa fortunei, zicând Tatăl nostru ş! făcând cucernice în­chinăciuni, a încetat furtuna şî cerul se însenina.

Term inarea festivităţilor.Apoi, încheiat programul ia

ora 7 Societăţile ara&jftndu-se în urma drapelelor purced spre sate.

Pentru prtmadată s’a făcut aşa ceva. Avem asigurarea câ în anii viitori se va aracj a o*

.C leptom ani literari,»Curentul literar şi artistic*

sub peniţa d-lni Nicolae Roşu, comentează »Mărturii în legă­tură cu originea lui M. Erai- nescu", broşură scoasă de D. Murăraşu, şi relevă fapta! câ »Noulle cercetări pe care d-l D. Muriraşu le-a întreprins cu prilejul broşurii pe care o pu­blici, au fost zădărnicite de de­vastarea ziarelor la care a co ­laborat Mihai! Emtaesou".

Ceva mal jos d l N. Roşu scrie: »în nici o hibliolecâ din ţară d i Murăraşu nu a d t peste colecţia »Curierului de laşi*, care totuşi se afli Sa păstrarea arbitrară a pro!. G. Pascu dela Iaşi — smulsă dtntr'o bibliotecă.

Pentiu ce d-l Pascu — c&re mai întâtu este profesor şi poate toţeiege mai bine rostul unei colecfli — nu găseşte de cu­viinţă sS restituie colecţie, bi­bliotecii respective.

Cu ce drept reţine, lusruii ce nu-i aparţin, şi cart altora pot folosi mult.

De ce astfel de obiceiuri, care pot cei mult arâta un grad de inferioritate, chiar la un pro> fesor ?

Apoi de ce, acei anonim1, mâncători de fot, din colecţia ziarelor In care Eminescu şi-o spus sincer gândurile, nu au

| eeaată serbare eu un fast ş£ mat frumos, de ztua Sfântul# Gheorghe, ca întreaga suflare românească din Braşov să simtă sufletul noului curent înviorător şi dătător de viaţă.

De încheiere ţinem să adu*’ cern elogiile noastre comitetului aranjator al acestei im presi­onante festivităţi religtoase-na- ţionale, delegat de oficiul pro» topopesc şl compus din ono- rafii preoţi localnici Dr. Petru Debu, Nicolae Furnică, Candid Muştea şi ca tehet prof. loan Pop», asistaţi de d l cb solvent ai Academiei teologice dirtgenl Brânzea,^Prezenţa preoţime! noastre din- oraş şi judeţ conducând grupu­rile societăţilor, In frunte cm protoereui judeţaiui Dr, Iosif Blaga, pe lângă impresia înăî* J tăfoare produsă Sa întreg oraşul/ n e a indicat o tatii re atât de frumoasă din activitatea alujflo­rilor Ait&ruiuf, pe cart dorim să'i vedem cât mat des In Iran» tea Bateriei dâ msntfestâţiuaî,

A sistent,

Prom oţie. N! se scr ie : Zi= lele acestea o foit promovat de doctor la facultatea de drept a;- Universităţii din Paris, d*l Zeno Proca din Sibiu, trecâadu-şi cíü deosebii succes teza de doclo» rai, pentru care a fost viu feîb citat din partea jadulai exarnio nater. m

Farm acii de serv iciu . D eh 11 pâ-îi ia 25 Iulie a, c. fac următoarele farmacii serviciul dummecal, de noapte şi ia a- mtazi: faraiada ia »Sil, Gheor- ' ghe* M. Salamon, Cetate, Str, Regele Caroi 43 (fost Porţii 51} şi farmacia ia „Hyglea* E. Ku* gler Braşovul vechi, Sir, Lunga Nr. 81.

Furturi. Kovács ioan receia«/ ma contra k i Brascovitza Ghe­orghe pentru funui a 46 ordinare în ‘valoare de 10.00Q:id .

— Servitorul Coastandin Mun­tean din Braşov Cacova de mij­loc cu chei potrivite a deschis saltarul unei mdse deia Servi­ciul Ocol. siîvtc Braşov, de un­de a furat suma de 1282 ide. iar dia podul casei d-auíui Dr,. Bars-jnyi a furat 10 kgr. nuci in valoare de 250 lei.

puţin bun slmf, — că si ce e mal trist, nu pot fi decât oa­meni de cultură — de a ÎS ja colecţiile Academiei, care se adună cu foarte multă trudă, ca să şi îndeplinească rolul frumos pentru c&re au fost create.

Nu ar fi rău, dacă elevilor noştri li s’ar face educaţie şi iu i . acest sens, pentru ca In viitor f să nu mai avem, cleptomani iti terari.

Dar este mai trist, că însuşiunii profesori sunt lipsiţi de a- ceastâ educaţie elementară,

B ib liografie.Pentru cronicele viitoare, vom

avea plăcerea de a recenza re­vistele braşovene nou! »Braşo­vul Miersr*, »Nizuinţa*, »Şcoala ; şi Famîila*, (d^că o vom primi) şt »Ţara Bursei* apoi revista seceieanl — dealtfel ultimul nu­măr destul de bogat, — »Viaţa Săceieanâ*.

Am mai primit la redacţie »Graiul Românesc*, »Pagini Agrare şt Socisie*, »Parlamen­tul Românesc“, »Tribuna Co­operaţie! Ardelene* etc. despre cad sperăm câ vom putea spună j- ce?â, ndurdl, i.u cadrul iestiâia^; al micei noastre rubrici, in nu­merele viitoare aie gazetei,

Victor M ilorian.

R eia oloi ftspoisabfl ţ f îG T # S BRANISGf.

Coiful literaturiiş i criticei literare.