Ordinul de Zi nr. 24 ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2008/236.pdf · Tancuri în anul...

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 2 (236) 31 ianuarie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Moºtenirea geneticã nu influenþeazã

IQ-ul!

Facem parte dintr-o singurã echipã

Dialogul cu dom-nul locotenent-colonel Marian BAEa avut loc în prag dean nou, într-unmoment potrivitpentru trecerea înrevistã a realizãrilorBatalionului 284Tancuri în anul2007. Totodatã,interviul a permis ºio scrutare a per-

spectivei imediate,comandantul bata-lionului gãlãþeanvorbindu-mi despreactivitãþile planificatede structura pe care oconduce, în anul deinstrucþie 2008, dar ºidespre alte problemece privesc bunafuncþionare a struc-turii militare.

((ppaagg.. 66))

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 1144 –– 2255..0011..22000088,, mmiilliittaarriiii cceerr-cceettaaººii aaii BBrriiggããzziiii 228822 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã„„UUnniirreeaa PPrriinncciippaatteelloorr”” ddee llaa FFooccººaannii ss-aauurreeuunniitt îînn ttaabbããrraa ddee iinnssttrruuiirree ddiinn MMuunnþþiiii VVrraanncceeii,,ppeennttrruu aa ssee iinnssttrruuii îînn tteerreenn mmuunnttooss ppee ttiimmpp ddeeiiaarrnnãã..

Ruda sã racãInteresul pentru activitãþile pe care cercetaºii

focºãneni le desfãºoarã este foarte mare. Pe pe-ronul Gãrii de Nord ne regãsim reprezentanþi dintrei redacþii militare în aºteptarea trenului carene va duce la Focºani: locotenent-colonelulDragoº ANGHELACHE ºi plutonierul-majorCristian SURUGIU de la Revista Forþelor Te-restre, sublocotenentul Andreea POPESCU ºifotograful Eugen MIHAI de la Observatorul

M i l i t a r ,precum ºis u b s e m -natul.

Privesccu invidiec ã t r ecolegii meide breaslãcare voravea posi-

bilitatea sã lucreze în echipã. În timp ce unii vorculege informaþiile necesare pentru completareadocumentãrii lor, alþii, în postura de fotografi,vor imortaliza pe aparatele foto din dotare (deultimã generaþie) imaginile surprinse în teren.((ppaagg.. 77))

L a i n s t r u c þ i e p r i n M u n þ i i V r a n c e iL a i n s t r u c þ i e p r i n M u n þ i i V r a n c e i

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

TTeemmee ddee mmeeddiittaaþþiiee

SSccuurrtt iissttoorriiccPrimul document care consfinþeºte apariþia logis-

ticii militare este Ordinul de Zi nr. 24, din 27 aprilie1857, prin care s-a înfiinþat o secþie de intendenþã mili-tarã.

A. I. Cuza a acordat, prin acest ordin, atenþia nece-sarã armelor ºi serviciilor.Administraþia, printre celelalte,a fost supusã transformãrilor ºiperfecþionãrilor, în concordanþãcu misiunile generale ce reve-neau armatei PrincipatelorUnite ºi, de asemenea,sarcinilor specifice acesteia.

Prezent la începerea anului de instrucþie 2008, laBrigada 282 Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Princi-patelor”, am ,,cules” declaraþiile câtorva dintre per-soanele cu funcþii de rãspundere în cadrul mariiunitãþi, referitoare la principalele obiective propuseºi la activitãþile planificate pentru acest an.

Generalul de brigadã Cãtãlin TOMESCU,comandantul marii unitãþi, plecând de la obiectiveleîndeplinite în anul precedent, a fãcut o sintezã a princi-palelor ,,þinte” de atins în 2008, menþionând urmã-toarele:,,În anul 2007, Brigada 282 Infanterie Meca-nizatã ,,Unirea Principatelor” a fost confirmatã ºi ...

Existã diferite tipuri de meditaþie, fiecare om poatesã-ºi aleagã unul potrivit cu structura sa mentalã. Uniimediteazã asupra Divinitãþii, alþii asupra fiinþelor eli-berate spiritual, alþii au ca teme de meditat anumiterugãciuni sau versete sfinte.

Cel mai uºor este sã meditaþi asupra virtuþilor, pre-cum umilinþa, dreptatea, curajul, compasiunea, rãb-darea, mãrinimia, sinceritatea, iubirea purã, generozi-tatea, calmul, mulþumirea, puritatea, perseverenþa,bunãvoinþa, aspiraþia, voioºia, uitarea injuriilor,iertarea.

Mãrturiile arheologice atestã faptul cã arealulactualului municipiu Medgidia, oraº central dobro-gean, este leagãn de autenticã ºi elevatã civilizaþieprecreºtinã.

Descoperirea senzaþionalã, la Medgidia, a primeimori neolitice specializate1, datând de acum 5000 deani, aºazã civilizaþia româneascã sub semnul ...

“Dacã te antrenezi bine,lupþi bine”

Sabia-emblemã de tip akinakesdescoperitã la Medgidia -

piesã traco-geto-dacicã unicã în Europa

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Ziua Intendenþei militare

- IInntteerrvviiuu ccuu llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull MMaarriiaann BBAAEE,,ccoommaannddaannttuull BBaattaalliioonnuulluuii 228844 TTaannccuurrii -

Vã semnalãm apariþia pu-blicaþiei „Revista Infanteriei”editatã de cãtre Centrul dePregãtire a Infanteriei. Într-oprezentare de înaltã þinutãgraficã, revista constituie ocarte de vizitã a instituþiei încare se pre-gãtesc ge-neraþiile deprofesioniºti.

Publicaþiasurprinde plã-cut ochiul citi-torului prinilustraþia atents e l e c t a t ã .Ceea ce asi-gurã mesaju-lui consistenþã ºi forþã se aflãîn cuprinsul lucrãrii: articolediverse, nuanþate pe domeniispecifice, care abundã în infor-maþii utile ºi necesare pentrucei care se aflã, nu doar întranºeele instrucþiei, ci ºi întranºeele comunicãrii.

Din cuprinsul lucrãrii,inteligent alcãtuit graþie colec-tivului de colaborare, vãsupunem atenþiei articole ca:„Dominaþia în plan decizio-nal”, autor colonelul ValericãDIACONU, „Ambiþii nova-

toare”, semnat de lt. col.E. HUNDREA, capi-tolele de lecþii învãþate ºimisiuni în teatrele deoperaþii. Perenitateainfanteriei este accentu-atã în cuprinsul articolu-lui realizat de cãtrecolonelul Alex.MAZILU, „Permanenþainfanteriei”. Armã deangajament, infanteria, se

aflã, evolutiv pe coordonatelerealizãrii cerinþelor perioadeipe care o parcurgem. De reþi-nut cã mobilitatea tacticã, for-marea unui caracter ferm, spe-cific luptãtorului profesionist,adaptabilitate ridicatã lariscurile existente, pregãtirea

complexã, precum ºi deontolo-gia funcþiei sunt domenii carese regãsesc în pregãtirea pro-fesioniºtilor aflaþi în „templul”infanteriei la Fãgãraº.

Nu lipsesc din cuprinsulrevistei paginile din actuali-tatea militarã, realizãriletehnice internaþionale ºi artacomunicãrii instituþionale. Unloc aparte îi este rezervatpaginii de istorie, în care suntprezentate destine ºi vieþi deeroi ai infanteriei. Revistainfanteriei cu fiecare ediþie

care apare constituie o realãsursã bibliograficã ºi un instru-ment de comunicare consistentpentru toþi militarii, nu numaipentru infanteriºti. Înîncheiere, apreciem realizareacolegilor de la Fãgãraº ºi sub-scriem ideii cuprinse înenunþul titlului din paginaîntâi a revistei: „Împreunãpentru a clãdi o nouã generaþiede profesioniºti”.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

În tranºeele comunicãrii

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

TOULON-Forþele navale ruse s-au antrenat în Ocea-nul Atlantic. Nave de luptã ruseºti din cadrul Flotei Nordu-lui ºi Mãrii Negre au efectuat în aceastã perioadã exerciþiinavale comune în Oceanul Atlantic. O forþã de intervenþienavalã compusã din portavionul ,,Amiral Kuzneþov”, dis-trugãtoare din clasa Udaloy ºi nave auxiliare se aflã într-omisiune de douã luni în Marea Mediteranã ºi Atlanticul deNord. Nava ,,Moskva” din cadrul Flotei Mãrii Negre, care aplecat din Sevastopol la 12 ianuarie, s-a alãturat ulteriorgrupãrii de forþe. La acþiuni au participat ºi bombardierestrategice. Potrivit coordonatorului exerciþiilor, viceamiralulNikolai Maksimov, misiunile din Marea Mediteranã începutela 5 decembrie au vizat sã asigure prezenþa navalã rusã “înzone operaþionale-cheie din apele internaþionale” ºi sã sta-bileascã condiþiile unei navigaþii sigure pentru marina rusã.Navele ruseºti de luptã au fãcut o escalã în portul francezToulon, prima din ultimii 15 ani. Oficialul militar rus a apre-ciat cã ar putea fi stabilitã o prezenþã permanentã în zonã.

BRUXELLES-NATO recomandã Croaþiei sã acce-lereze ritmul reformelor. NATO a recomandat Croaþiei sãaccelereze ritmul reformelor dacã vrea sã fie invitatã oficialsã adere la alianþa militarã la summitul din aprilie. Recoman-darea a fost fãcutã de cãtre secretarul general al NATO, Jaapde Hoop Scheffer, premierului croat, Ivo Sanader, aflat în vi-zitã la sediul Alianþei nord-atlantice. De Hoop Scheffer adeclarat cã i-a transmis premierului croat “un semnal puternicde apreciere privind ceea ce s-a obþinut în cadrul eforturilor deaderare la NATO, precum ºi un semnal puternic de încurajarepentru a continua reformele necesare”. Acesta a menþionatreîntoarcerea refugiaþilor în urma rãzboaielor din Balcani dinanii ‘90, lupta împotriva corupþiei ºi reforma judiciarã.Sanader a declarat cã sperã cã Zagrebul va fi invitat sã aderela NATO cu ocazia summit-ului alianþei, care va avea loc înperioada 2-4 aprilie la Bucureºti. ABU DHABI -Franþa ºiEmiratele Arabe Unite au semnat mai multe acordurimilitare ºi nucleare. Franþa ºi Emiratele Arabe Unite ausemnat la jumãtatea acestei luni o serie de acorduri care per-mit Franþei sã amplaseze prima sa bazã militarã permanentãîn Golful Persic ºi reglementeazã cooperarea viitoare dindomeniul energiei nucleare. Baza militarã francezã va avea ocapacitate de 400-500 de persoane. SOFIA-Vehiculeblindate americane, pentru misiunea bulgarã din Afga-nistan. Bulgaria a semnat un acord privind achiziþionarea aºapte vehicule de securitate blindate (ASV) de la companiaamericanã Textron, care sunt destinate misiunii bulgare dinAfganistan. Compania a anunþat cã valoarea contractului estede aproximativ 10,2 milioane de dolari, acordul prevãzând ºilivrarea vehiculelor M1117, în primul trimestru al lui 2008.Documentul include ºi doi ani de asistenþã tehnicã, dar ºi con-tractul cadru care ar permite Ministerului Apãrãrii sã achi-ziþioneze alte ASV-uri sau variante modificate ale acestorvehicule, pentru diferite misiuni. CHIªINÃU-NATOapreciazã perspectivele de cooperare cu RepublicaMoldova. Cooperarea R. Moldova cu Alianþa Nord-Atlanticãîn cadrul Planului Individual de Acþiuni al ParteneriatuluiMoldova - NATO nu înseamnã avansarea pe calea aderãrii, cieste vorba de un program în interesul ambelor pãrþi, a afirmatsecretarul adjunct al NATO pentru cooperare ºi parteneriatprivind securitatea. Acesta a fãcut aceste declaraþii dupãîntrevederea pe care a avut-o cu preºedintele R. Moldova,Vladimir Voronin, împreunã cu care a analizat perspectivelede cooperare între cele douã pãrþi. În ceea ce priveºte crizatransnitreanã, oficialul NATO a reconfirmat poziþia Alianþeiprivind necesitatea identificãrii unei soluþii paºnice ºi durabile,cu respectarea integritãþii teritoriale ºi suveranitãþii R. Moldo-va. Vladimir Voronin a apreciat cooperarea Republicii Moldo-va cu NATO: “Alianþa a contribuit la soluþionarea problemelorpe care Republica Moldova nu era în stare sã le soluþioneze cuforþe proprii”. ªeful statului a precizat cã Parlamentulmoldovean va începe sã dezbatã proiectul concepþiei securitãþiinaþionale a Republicii Moldova, în care vor fi reflectate iniþia-tive de consolidare a încrederii între Chiºinãu ºi Tiraspol.

MOSCOVA-Rusia ameninþã din nou cu folosireaarmelor nucleare. ªeful Statului Major General al Rusiei,Yuri Baluyevski a afirmat cã Moscova ar putea face uz dearmele nucleare pentru atacuri preventive în scopul protejãriisale ºi a aliaþilor. În contextul disputelor cu Occidentul peprobleme de securitate, afirmaþiile generalului Baluyevski arputea însemna un avertisment cã Rusia este pregãtitã sã îºi uti-lizeze capacitãþile nucleare. Preºedintele Putin ºi alþi oficialiruºi au accentuat nevoia de a menþine ameninþarea nuclearã lacote ridicate, dar, în cele mai multe dintre remarcile publicedespre atacurile preventive, ei nu au vorbit despre armenucleare. Declaraþiile intervin în contextul disputelor dintreMoscova ºi Occident pe probleme ce includ planurile SUApentru amplasarea unui sistem antirachetã în þãri consideratefoºti sateliþi ai URSS, refuzul NATO de a ratifica un tratatactualizat privind armele convenþionale în Europa ºi încer-carea Kosovo de a se desprinde de Serbia. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: [email protected]; [email protected]

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Lt.col. Emanuel Bãrbulescu int. 0602 Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 1/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Ramurã a psihologiei generale, psihologia militarã, adovedit, dacã mai era nevoie, cã este un domeniu cãruia îi esteacordatã toatã atenþia. În prima decadã a acestei luni, lacomandamentul C 1 A.Trt. a avut loc convocarea de speciali-tate în domeniul cunoaºterii ºi asistenþei psihologice. Intenþiaorganizatorilor, lt.col. Traian CIUPITU ºi psiholog IulianaIACOB, de a genera ºi optimiza un flux informaþional profe-sional a avut rezultatul scontat, iar activitatea, dupã conþinu-tul subiectelor supuse discuþiilor, abundenþa noþiunilor ºicunoºtinþelor exprimate a cãpãtat forma unei manifestãriºtiinþifice. Dialogurile profesionale au fost grupate pe câtevaproblematici de mare interes ºi actualitate pentru activitatea ºideontologia profesionalã, dupã cum urmeazã: stadiul deevoluþie ºtiinþificã ºi legislaþia aferentã profesiei, pregãtireapsihologicã pentru misiune a efectivelor, asistenþa psiholo-gicã, optimizarea stãrii relaþional-comunicaþionale în mediulorganizaþional. Totodatã, au fost stabilite seturile de reguli ºiprocedee de aplicare unitarã a ordinelor, dispoziþiilor ºimetodologiilor în domeniul de referinþã. Protagoniºti ai aces-

tei convocãri au fost ofiþerii specialiºti, absolvenþi ai cursuluide formare ofiþeri pe filierã indirectã din structuri militareaflate în subordinea comandamentului C1A. Trt. Potrivitrelatãrii lt. col. Traian CIUPITU, “obiectivele propuse au fostîndeplinite, iar evenimentul face parte dintr-o serie evolutivãde activitãþi teoretice ºi metodice specifice pe care noi amdorit-o sã fie permanent în atenþia psihologilor care lucreazãîn compartimentele pe care le coordonãm. Vorbim desprespecialiºti din domeniu care ºi-au obþinut atestatul profe-sional, specialiºti care sunt animaþi, atât de interesul de acunoaºte coordonatele majore ale profesiei, cât ºi de dorinþade a participa activ ºi direct la viaþa structurilor militare încare îºi desfãºoarã activitatea.” Evenimentul a fost onorat deprezenþa la dezbateri, în calitate de invitaþi, a comandantuluiC.1A. Trt., gl.mr Nicolaie DOHOTARIU, precum ºi a lt.col.Alexandru JIANU, ºef al structurii de specialitate dinS.M.F.T. Comandantul C1A.Trt. ºi–a manifestat interesul faþãde activitatea psihologilor militari ºi a apreciat deopotrivãefortul organizatorilor ºi al participanþilor la reuºita activitãþii.De asemenea, i-a asigurat pe cei prezenþi de întregul sprijin ºidisponibilitate, în relaþia profesionalã cu factorii de deciziedin unitãþi.

Cãpitan Alina BANIA

Aflat într-o vizitã de documentare la Bucureºti, secretarulgeneral al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, ºi-a manifestatconvingerea cã Summitul Alianþei Nord-Atlantice, care vaavea loc în primãvara acestui an la Bucureºti, va fi un succesºi a precizat cã aºteaptã “cu mult interes” reuniunea la nivelînalt din România. “Vreau sã îmi exprim convingerea cã acestsummit va fi unul de succes din douã motive: în primul rând,ºtiu cã România va fi capabilã ºi pregatitã sã organizeze acesteveniment cu succes, iar, pe de altã parte, din punct de vedereal substanþei, al fondului, al agendei summitului, pentru cãºtiu cã pe agenda de discuþii se vor afla multe subiecte carevor fi dezbãtute”, a subliniat Jaap de Hoop Scheffer. “Cred cãRomania ºi echipa sunt în calendar”, a continuat secretarulgeneral NATO. “În sãptãmânile care urmeazã, mai este foartemult de lucrat, într-adevãr. E nevoie sã se accelereze viteza,dar sunt convins cã, din punct de vedere organizatoric, vomavea un summit foarte bine organizat”.

Au fost finalizate acteleprivind securitatea evenimentului

Comandamentul Naþional pentru Securitate al Summit-ului NATO care se va desfãºura în aprilie la Bucureºti, aanunþat printr-un comunicat, cã a finalizat concepþia de secu-ritate a evenimentului. Totodatã, documentele ºi planurileaferente vor fi trimise Consiliului Suprem de Apãrare a Þãriipentru a fi aprobate. Documentele care vor fi înaintate CSATau fost elaborate conform standardelor NATO ºi memorandu-mului încheiat de NATO International Task Force cu partearomânã, se precizeazã în comunicat. Comandamentul Naþio-nal pentru Securitate al Summit-ului NATO are, conformresponsabilitãþilor asumate, obligaþia de a asigura securitateaîn perioada pregãtirii ºi desfãºurãrii summit-ului de laBucureºti. Din compunerea comandamentului fac partereprezentanþi din Ministerul Apãrãrii, Ministerul Internelor ºiReformei Administrative, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Ser-

viciul Român de Informaþii, Ser-viciul de Informaþii Externe,Serviciul de TelecomunicaþiiSpeciale ºi Oficiul RegistruluiNaþional pentru InformaþiiSecrete de Stat ºi are, conformresponsabilitãþilor asumate,obligaþia de a asigura securitateaîn perioada pregãtirii ºidesfãºurãrii summit-ului de laBucureºti. Membrii acesteistructuri asigurã permanentevaluarea riscurilor în contextulde securitate determinat de

eveniment, verificarea capacitãþilor operative ºi de acþiune aforþelor implicate, coordonarea activitãþilor de pregãtirecomunã, a antrenamentelor ºi a schimburilor de experienþã apersonalului implicat, se menþioneazã în comunicat. Spe-cialiºtii comandamentului vor coopera cu reprezentanþi ai Ofi-ciului de Securitate al NATO- structurã din cadrul Organiza-þiei Nord-Atlantice responsabilã de coordonarea, monito-rizarea ºi implementarea politicii de securitate a acesteia.Directorul acestei structuri este consilierul pe probleme desecuritate al Secretarului General ºi preºedinte al Comitetuluide Securitate al NATO. În comunicatul transmis se mai pre-cizeazã cã aplicarea mãsurilor de securitate necesare pentrubuna desfãºurare a evenimentului din aprilie nu va împiedicasau perturba activitãþile cotidiene ale cetãþenilor se precizeazãîn comunicatul transmis. În concepþia generalã de securitates-a avut în vedere impunerea, cât mai puþin cu putinþã, derestricþii ale drepturilor ºi libertãþilor persoanelor.

A fost constituit Grupul Media al evenimentului

Pentru informarea la timp ºi corect a cetãþenilor în legã-turã cu activitãþile ce þin de securitatea evenimentului,Comandamentul Naþional pentru Securitate al Summit-uluiNATO a înfiinþat “Grupul Media pentru ªtiri de Securitateprivind Summit-ul NATO”. Grupul, format din specialiºti încomunicare ºi relaþii publice ai instituþiilor implicate, vatransmite ºtiri în regim de flux de agenþie de ºtiri. (B.E.)

Summit-uul NATO de la Bucureºti

Secretarul general al NATO–convins cã Summitul de laBucureºti va fi un succes

Pe 12 februarie, ziarul „Orizont militar”, pânã decurând, „Scutul patriei”, publicaþie de prestigiu editatãde C. 4 A. Trt., va sãrbãtori 60 de ani de la înfiinþare.Ani de trudã pentru a surprinde, în cuvintele scrise,clipa ºi trãirile militarilor, dar ºi de satisfacþii pentrulucrul bine fãcut.

Cu bucurie ºi respect le urãm colegilor noºtri de laCluj sã aibã ani rodnici ºi plini de realizãri!La mulþi ani!

Redacþia

La mulþi ani!

CONVERSAÞII CONSONANTE

SSccuurrtt iissttoorriiccPrimul document care consfinþeºte apariþia logisticii mi-

litare este Ordinul de Zi nr. 24, din 27 aprilie 1857, prin cares-a înfiinþat o secþie de intendenþã militarã.

A. I. Cuza a acordat, prin acest ordin, atenþia necesarãarmelor ºi serviciilor. Administraþia, printre celelalte, a fostsupusã transformãrilor ºi perfecþionãrilor, în concordanþã cumisiunile generale ce reveneau armatei Principatelor Uniteºi, de asemenea, sarcinilor specifice acesteia. Pânã la înfi-inþarea armatei române prin unirea celor douã principatedunãrene, comandanþii au fost obligaþi sã se ocupe personalde problemele administra-tiv-gospodãreºti aleunitãþilor ºi subunitãþilorlor. În aceste condiþii, apareDecretul nr. 417, din 30august 1860, prin care seunesc cele douã adminis-traþii într-una singurã, subordinele Ministerului deRãzboi de la Bucureºti. Unan mai târziu, A. I. Cuzasemneazã “Înaltul Ordinde zi nr. 29, din februarie1861“, care reprezintãactul de naºtere a logisticiiarmatei române, care puteasã acopere nevoile de ser-vicii ale personalului.

Astãzi, logistica este unconcept frecvent utilizat îndiverse medii ºi domenii deactivitate, cãpãtând, dupãcaz, multiple înþelesuri sau semnificaþii. Cu atât mai mult, laacest început de mileniu, logistica are conotaþii mult maiprofunde. Atât dicþionarul “Nouveau petit Larouse“, cât ºidiverse surse occidentale, considerã logistica militarã cafiind o componentã a artei militare, care se ocupã cu trans-portul ºi revitalizarea forþelor combatante, bazele deaprovizionare constituind suportul vital al acestora în cam-panie. Ea cuprinde ansamblul de cunoºtinþe tehnice ºi deactivitãþi practice ºi organizatorice, prin care trupele suntasigurate cu tot ceea ce le este necesar pentru trai ºipregãtirea de luptã. Eforturile susþinute au urmãrit creareacadrului legal de funcþionare, îmbunãtãþirea normelor deînzestrare cu echipament, alimente ºi materiale de resort,creºterea calitãþii acestora, descentralizarea sistemului deaprovizionare, externalizarea unor servicii, atât la pace, câtºi la campanie, realizarea unor structuri flexibile, compati-bile ºi interoperabile cu cele ale armatelor statelor membreNATO.

IImmppaaccttuull llooggiissttiicc Noile provocãri la adresa armatei au relevat, în prim-

plan, dimensiuni sporite ale intendenþei. Aceasta nu se mairegãseºte în forma purã, ci integratã în conceptul general deasigurare logisticã. Sunt ºapte arme care fac parte astãzi dinlogisticã ºi, toate la un loc, contribuie la asigurarea trupelor.Important este faptul cã fiecare categorie de personal înparte ridicã valoarea logisticii. Pentru oricare dintre acestea,în domeniul specific de activitate, criteriul de bazã este pro-fesionalismul. Un bun logistician este, de fapt, un foarte bunprofesionist în domeniul lui. Astfel, toate aceste arme con-ferã greutate logisticii în armatã.

Ziua armei constituie, pentru unii, un prilej de bilanþ,pentru alþii, posibilitatea de a reanaliza oportunitãþile dincadrul sistemului. Calitatea de membru NATO impune

României anumite angajamente ºi transformãristructurale care influenþeazã aceastã armã. Dinpunct de vedere doctrinar, existã reglementãricare apropie logistica armatei române de cea dinNATO. Ultimele regulamente sunt întocmite ºiþin cont de noile standarde. Dar, în plan acþional,întotdeauna mai sunt multe de realizat. Când toþimilitarii, indiferent de armã sau specialitate, nuvor mai simþi dificultãþile logistice ale cazãrmilor,taberelor ºi ale câmpurilor de luptã, atunci pentruIntendenþã va fi o adevãratã sãrbãtoare.

Numai cine nu a fost, pentru o singurã zimãcar, un simplu militar, nu ºtie ce pondere areintendenþa într-o structurã militarã. Spre deose-bire de alte arme, dintre care, unele se fac simþitenumai la rãzboi, iar altele sunt pur ºi simplu invi-zibile, intendenþa este prezentã ºi este la vedere24 de ore din 24. Ofiþerul de intendenþã esteprimul care vine în raion sã organizeze condiþiilede cazare, hrãnire, igienã ºi instrucþie, el fiind ºiultimul care pãrãseºte zona ºi care, la o adicã, vastinge lumina.

PPrrooffeessiioonnaalliissmm ººii ddeevvoottaammeenntt

În fiecare an, la 1 februarie, armata românãsãrbãtoreºte Ziua Intendenþei. În sistemul logistical armatei, intendenþa a avut, are ºi va avea un rolºi un loc de maximã importanþã, indiferent cãactivitatea sa se desfãºoarã în timp de pace sau derãzboi. Intendenþa îndeplineºte, permanent, misi-unea nobilã de satisfacere a complexelor nevoi deviaþã ale întregului personal din armatã. În acestcontext, importante ºi pline de rãspundere sunt:previzionarea nevoilor de mijloace bãneºti ºibunuri materiale; menþinerea viabilitãþii unui sis-tem de relaþii cu furnizorii, dar ºi cu unitãþile menite sã asi-gure aprovizionarea cu alimente; depozitarea, prelucrarea,prepararea ºi servirea hranei pe categorii efective ºi norme;asigurarea ºi întreþinerea echipamentului ºi cazarmamentu-lui pentru diverse categorii de efective; asigurarea materi-alelor de igienã ºi întreþinere, furnituri de birou, rechizite;asigurarea, pãstrarea ºi preschimbarea stocurilor de materi-ale; elaborarea documentelor de gestiune, a celor de infor-mare; executarea controalelor interioare etc. La acestea se

adaugã cele impuse de participarea la taberele de instrucþie,aplicaþii, manevre ºi, mai nou, la misiuni de menþinere apãcii, ori la activitãþile ce privesc parteneriatul, la care arma-ta românã a aderat.

La acest moment aniversar, le dorim profesionalism ºidevotament în perfecþionarea pregãtirii, în îndeplinirea mi-siunilor ce le revin, pentru ridicarea continuã a calitãþii vieþiimilitarilor, aflaþi în þarã sau în teatrele de operaþii.

La mulþi ani!Cristina FRATU

Amiralul dr. Gheorghe Marin,ºeful Statului Major General, aparticipat marþi, 22 ianuarie, îngarnizoana Focºani, la ºedinþelede autoevaluare pe anul 2007 aBrigãzii 282 Infanterie Mecaniza-tã „Unirea Principatelor” ºi aBrigãzii 8 Artilerie Mixtã„Alexandru Ioan Cuza”.

La activitãþi au participatºeful Statului Major al ForþelorTerestre, generalul-locotenent dr.Teodor Frunzeti, comandantulCorpului 1 Armatã Teritorial,gl.mr. Nicolaie DOHOTARIU,generali ºi ofiþeri din Statul MajorGeneral, din comandamentelecelor douã unitãþi ºi din struc-turile subordonate acestora.

Gl.bg. Cãtãlin TOMESCU,comandantul Brigãzii 282 Infan-terie Mecanizatã, a prezentatrezultatele obþinute în procesul deoperaþionalizare a forþelor,arãtând cã unitãþile ºi structurilesubordonate au capacitatea de aîndeplini misiuni la standardeNATO, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii. În prezent,militarii Batalionului 300 Infan-terie din compunerea brigãzii par-ticipã la misiunea ISAF, subcomandã NATO, din Afganistan.

Col. dr. Florinel DAMIAN,comandantul Brigãzii 8 ArtilerieMixtã, a evidenþiat unitãþile din

compunerea brigãzii caredesfãºoarã activitãþi specifice învederea operaþionalizãrii deplineºi rezultatele pe care le-au obþinutla misiunile ºi exerciþiile execu-tate în 2007.

Comandanþii ºi subordonaþiilor au prezentat, în dialoguriledeschise cu ºeful SMG, difi-cultãþile pe care le întâmpinã îndomeniile încadrare cu personal,logisticã ºi asigurarea resurselorfinanciare.

Amiralul Gheorghe Marin aapreciat eforturile depuse de efec-tivele celor douã brigãzi ºi pro-punerile fãcute. Totodatã, ºefulSMG a prezentat principaleleobiective privind transformareaArmatei României ºi a cerutimplicare sporitã în îndeplinireaatribuþiilor funcþionale ºi a misiu-nilor specifice. El a arãtat cã, deºiîn 2008 restructurarea se va pro-duce doar la nivelul comanda-mentelor, al statelor majore alecategoriilor de forþe ºi al struc-turilor centrale ale armatei, StatulMajor General are în vedere com-pletarea deficitelor de efective labaza ierarhiei militare. AmiralulMarin le-a solicitat participanþilorresponsabilitate în exercitareaactului de comandã, precum ºi îngestionarea ºi utilizarea fon-durilor ºi resurselor la dispoziþie.

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008

Pagina 3

Vineri, 18 ianuarie, în prezenþa comandantu-lui Corpului 1 Armatã Teritorial, general-maiorNicolaie DOHOTARIU ºi a locþiitorului coman-dantului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„SARMISEGETUZA”, colonelul GheorgheVÃTÃMANU, la Baza 90 Transport Aerian s-adesfãºurat un ceremonial militar prilejuit derevenirea în þarã, dupã încheierea misiunii înAfganistan, a ultimului detaºament din cadrulBatalionului 33 Vânãtori de Munte „POSADA”,de la Curtea de Argeº, care a sosit împreunã cudrapelul de luptã al unitãþii.

Comandantul batalionului, locotenent-colonelul Costel IONESCU a prezentat raportulcomandantului Corpului 1 Armatã Teritorial.Fanfara militarã dirijatã de cãtre cãpitanul DanielFLOREA a intonat imnul de stat al României.

Dupã trecerea în revistã a detaºamentului,general-maior Nicolae DOHOTARIU le-a uratacestora „Bine aþi venit!”. Totodatã, a evidenþiamisiunea executatã pe parcursul celor ºase luni decãtre vânãtorii de munte argeºeni.

În încheierea ceremonialului, comandantul Corpu-lui 1 Armatã Teritorial i-a felicitat personal pe militariireveniþi în patrie în urma încheierii misiunii.

Comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte„POSADA”, locotenent-colonelul Costel IONESCU aprecizat la încheierea ceremonialului cã:

„Misiunea pe care Batalionul 33 Vânãtori deMunte a îndeplinit-o în provincia ZABUL din Afga-nistan, a fost o misiune destul de dificilã, cu un riscmare din punct de vedere al incidentelor ºi al solicitãriifizice ºi psihice pentru militari. Chiar ºi în aceste

condiþii, vânãtorii de munte argeºeni ºi-au îndeplinitmisiunea cu brio, mãrturie stau aprecierile fãcute decãtre comandantul Comandamentului Regional deSud, general-maior Jacko PAGE ºi de celelalte oficia-litãþi, inclusiv, de secretarul general NATO, Jaap deHoop Scheffer care ne-a vizitat în perioada în care noine-am desfãºurat misiunea în Teatrul de Operaþii dinAfganistan.

Aºteptãm cu nerãbdare sã ne revedem familiile,dupã o despãrþire de ºase luni, dupã care va urmaperioada de recuperare ºi, din nou, pornim la drum,pregãtiþi, probabil, pentru o nouã misiune”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Vânãtorii de munte argeºeni s-au întors acasã

Oficial american în vizitã la militarii români din IrakDebra L. Cagan, locþiitor al Asistentului Secretarului pentru

Apãrare pentru Coaliþie ºi Operaþii Multinaþionale a vizitat în cursulzilei de marþi, 22 ianuarie 2008, baza militarã multinaþionalã Tallil dinIrak, unde sunt dislocaþi ºi militarii Batalionului 32 Infanterie.

„Este pentru mine un prilej de mândrie sã ºtiu cã soldaþii americaniºi români acþioneazã împreunã, nu numai aici în Irak, ci ºi în Afga-nistan, în provincia Zabul. Este dovada unei puternice alianþe care s-aangajat cu toatã hotãrârea sã urmeze cauza nobilã a libertãþii”, a spusDebra L. Cagan în cadrul întâlnirii avute cu militarii români.

Comandantul batalionului românesc, locotenent-colonelul CristianDinulicã, l-a informat pe oficialul american despre cooperarea cuforþele coaliþiei ºi stadiul îndeplinirii misiunilor în aria de responsabi-litate din provincia Dhi Qar ºi Al Muthana.

Ziua Intendenþei mil i tare

Miercuri, 16 ianuarie, în bazaLagman din Qalat, Afganistan aavut loc ceremonialul de predare amisiunilor între Batalionul 33Vânãtori de Munte din Curtea deArgeº ºi Batalionul 300 Infanteriedin Galaþi ºi de trecere a Bata-lionului 300 Infanterie sub con-trolul operaþional al Comandamen-t u l u iRegionalde Sud( R CSouth) alISAF. Lac e r e -monie aparticipato dele-gaþie aC o m a n -damentu-lui 2O p e -ra þ i ona lÎntrunit, condusã de colonelulStelian Ferariu, comandantulComandamentului Regional deSud, general-maior Jacko Page, ºireprezentanþi ai autoritãþilor localedin provincia Zabul. Comandantul

Batalionului 300 InfanterieMecanizatã „Sfântul Andrei”,locotenent-colonelul Adrian Soci,a precizat cã acþiunile militarilorromâni vor dovedi, ca ºi pânãacum, cã þara noastrã reprezintã unpartener ºi un prieten demn deîncredere al poporului afgan.

La rândul sãu, generalul Page a

menþionat: ,,Suntem aici pentru ainstaura pacea ºi liniºtea în provin-cia Zabul. În acest scop nu aþi fostºi nu veþi fi singuri, ci vom cola-bora în continuare. Bine aþi venit ºimisiune uºoarã!”.

Infanteriºtii gãlãþeni, la debut de misiune în Afganistan

ªeful Statului Major General,la ºedinþele de autoevaluare

din garnizoana Focºani

Prezent la începerea anului de instrucþie 2008, la Briga-da 282 Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor”, am,,cules” declaraþiile câtorva dintre persoanele cu funcþii derãspundere în cadrul marii unitãþi, referitoare la princi-palele obiective propuse ºi la activitãþile planificate pentruacest an.

Generalul de brigadã CãtãlinTOMESCU, comandantul marii unitãþi,plecând de la obiectivele îndeplinite înanul precedent, a fãcut o sintezã a princi-palelor ,,þinte” de atins în 2008,menþionând urmãtoarele:,,În anul 2007,Brigada 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor” a fost confirmatãºi afirmatã ca forþã NATO, în urmaobþinerii unor rezultate bune ºi foarte

bune la exerciþiile de evaluare CERTEX’07 ºi ROUEX”07.Urmeazã sã primim în curând atestarea oficialã. Cu toateacestea, mai avem paºi importanþi de fãcut, atât pe linie depersonal, cât ºi pe linie logisticã. Am reuºit sã atingem un nivelde instruire destul de ridicat, pe care, cu orice preþ, trebuiesã-l menþinem acolo. În acest an, urmeazã sã definitivãm pro-cesul de operaþionalizare a brigãzii. Pentru a realiza acestobiectiv, trebuie sã avem în vedere mai multe direcþii de acþi-une: instrucþia comandamentelor din brigadã se va face într-oconcepþie unicã, se vor intensifica antrenamentele militarilorpentru a acþiona pe timp de noapte, exerciþiile se vor organizaîn sistem TASCK FORCE ºi, nu în ultimul rând, se va puneaccent pe antrenarea subunitãþilor pentru ducerea luptei înlocalitãþi. În acest sens, dezvoltarea bazei materiale pentruinstruire va fi una din direcþiile noastre prioritare.

Pe de altã parte, în orice moment, militarii brigãzii trebuiesã aibã în vedere apãrarea demnitãþii, blazonul acesteia.Nimeni nu trebuie sã uite cã de aici, din brigadã, poate plecaîn misiune, în orice teatru de operaþii. Pentru aceasta, estenecesarã o mentalitate sãnãtoasã, în sensul cã, fiecare dintrenoi, pe treapta lui de competenþã, trebuie sã-ºi facã foarte binetreaba. Dacã te antrenezi bine, lupþi bine. Cu cât eºti mai bineantrenat, cu atât cresc ºansele ca inamiculsã nu fie mai bun decât tine.”

Colonelul Iulian GRIGORAª, ºefuloperaþiilor ºi instrucþiei brigãzii, a confir-mat, oarecum, spusele comandantului sãu,atunci când a fãcut referire la principaleleobiective pe linia instruirii pentru luptã astructurilor marii unitãþi:,,Am prevãzutorganizarea ºi desfãºurarea instrucþiei, înanul 2008, într-o concepþie unitarã. Astfel, la instruirea tacticãde specialitate a personalului, am planificat un exerciþiu tacticcomplex, unic pe brigadã, care sã cuprindã activitãþile speci-fice procesului de planificare ºi desfãºurare a operaþiilor mi-litare, în diferite forme ale luptei armate. Exerciþiile unitãþilorsubordonate (STX-uri, CFX-uri, MAPEX-uri, etc.) vor consti-

tui etape/secvenþe ale acestui exerciþiu complex. Am urmãrit,astfel, sã reducem considerabil timpul de pregãtire a exerciþi-ilor la unitãþi ºi sã punem accent pe aspectul practic al instru-irii. Ne-am pregãtit, de asemenea, pentru executarea unorexerciþii de tip <Tasck Force>, în poligonul Smârdan. Acesttip de activitãþi presupune planificarea ºi desfãºurarea unorantrenamente în comun, ale structurilor mici (de nivel com-panie, pluton), de diferite arme ºi specialitãþi, conform modu-lui de acþiune al structurilor NATO, în teatrele de operaþiiinternaþionale. În scopul remedierii unor deficienþe constatatecu prilejul evaluãrilor anterioare ºi realizãrii nivelului deoperaþionalizare dorit, am prevãzut organizarea modularã ainstrucþiei structurilor subordonate.”

Colonelul Vasile URSACHE, ºeful logisticii brigãzii, ºi-aaxat discursul, în mod firesc, pe pro-gramele de înzestrare tehnico-materi-alã a structurilor, proces aflat în curs dedesfãºurare:,,Anul 2007 a fost carac-terizat de un susþinut efort logistic,necesar operaþionalizãrii de ansamblua brigãzii. Am respectat întocmai pro-gramele de înzestrare încheiate cu

diferiþi furnizori. Activitãþile care erau în curs de derulare, în2007, vor fi continuate ºi finalizate, în 2008. Mã refer aici ladotarea cu tehnicã de luptã ºi înzestrarea cu diferite categoriide materiale. Consider cã vom intra într-o perioadã la fel decomplexã, ce va presupune acelaºi ritm de pregãtire susþinut,în care personalul unitãþilor din brigadã trebuie sã-ºidesãvârºeascã instruirea pentru întrebuinþarea echipa-mentelor noi. În acelaºi timp, avem în vedere îmbunãtãþireabazei materiale pentru instrucþie, prin realizarea, de cãtrebatalionul logistic al brigãzii, a unui poligon de instruire pen-tru lupta în localitãþi, la Bogza. De asemenea, vom urmãrirepararea elementelor de bazã materialã din unitãþi care pot fiîn continuare eficiente.”

Colonelul Nicolae CIUCÃ, locþi-itorul comandantului brigãzii, a reluatcâteva dintre ideile exprimate anterior,demonstrând existenþa unitãþii depuncte de vedere la nivelul conduceriibrigãzii, insistând pe importanþamenþinerii nivelului de instruire atinsde cãtre militari, indiferent de gradul, nivelul sau palierul pecare aceºtia se situeazã. Apoi, ºi-a exprimat speranþa cã anul2008 va aduce un plus de profesionalism, pe toate planurile, ori-entându-ºi discursul cãtre tema necesitãþii modelãrii profesio-nale a tinerelor cadre:,,Avem o totalã deschidere pentru ceea ceînseamnã pregãtirea de specialitate ºi de comandament, prinparticiparea personalului la cât mai multe cursuri de per-fecþionare. O serie întreagã de activitãþi vizeazã asigurareacontinuitãþii pregãtirii tinerilor ofiþeri, pentru cã am convin-gerea cã au nevoie de aceastã pregãtire. Eu nu împãrtãºescpãrerea conform cãreia tinerii se prezintã din ºcoli slab

pregãtiþi. Pentru mine, generaþia tânãrã este bunul cel mai depreþ al unei naþii, iar activitatea din unitãþi trebuie sã se con-stituie, pentru ei, într-o nouã etapã de învãþare. Ca atare, avemca obiectiv atragerea tinerilor absolvenþi cãtre o serie de acti-vitãþi care sã le ridice nivelul de gândire ºi de competenþã, deînþelegere a fenomenului militar ºi a spiritului Brigãzii 282Infanterie Mecanizatã”.

Locotenent-colonelul Iuri TÃNASE, comandantul Bata-lionului 280 Infanterie Mecanizatã, aenumerat, sintetic, obiectivele deinstruire ale structurii pe care o con-duce, în anul 2008:,,Obiectivul fun-damental al instruirii unitãþii noastrepentru acest an este realizarea capa-bilitãþilor operaþionale depline, pen-tru participarea la operaþii în cadrul

NRF-11, în compunerea unei structuri multinaþionale. Primeleºase luni vor reprezenta etapa de pregãtire, dupã care, în adoua parte a anului, ne vom afla în etapa de ,,stand-by”, etapãîn care, la solicitarea Alianþei, putem interveni într-un teatrude operaþii extern. Ne vom concentra instruirea pentru a rea-liza patru obiective importante: dezvoltarea capabilitãþilor dea acþiona în mediul urban, menþinerea ºi ridicarea nivelului deefort fizic al personalului, dezvoltarea capabilitãþilor de aacþiona pe timp de noapte ºi perfecþionarea instruirii coman-damentului pentru a realiza, integra ºi însuºi pe deplin proce-durile NATO”.

Locotenent-colonelul DãnuþTODIROAE, comandantul Bata-lionului 469 Logistic, s-a referit, deasemenea, la obiectivele ºi sarcinile cestau în faþa personalului batalionului, înnoul an: ,,Conform prevederilor ordinu-lui de instruire, la Batalionul 469 Logis-tic, instrucþia se va executa modular, o zi pe sãptãmânã, mier-curea. Noi am pregãtit patru module de instruire: unul pentruinstruire EOD, în vederea cunoaºterii mijloacelor exploziveimprovizate, al doilea, pentru instrucþia sanitarã, în scopuldeprinderii modului de acordare a primului ajutor, al treilea,pentru instrucþia de comunicaþii, vizând învãþarea lucrului cumijloacele radio din dotare ºi al patrulea, de apãrare NBC,pentru cunoaºterea ºi întrebuinþarea mijloacelor individuale ºicolective de protecþie NBC. În celelalte zile, se executã ore deinstrucþie de front ºi de educaþie fizicã militarã. Cumulândaceste ore de instruire, ne rãmân patru zile din sãptãmânã încare militarii noºtri se perfecþioneazã în domeniul specia-litãþilor fiecãruia ºi desfãºoarã activitãþile specifice de asigu-rare logisticã a structurilor brigãzii: de transport, de mente-nanþã, de aprovizionare, de hrãnire, etc. La sfârºitul acestuian, ne propunem sã înregistrãm un salt calitativ evident alnivelului de instruire a militarilor noºtri.”

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 4

“Dacã te antrenezi bine, lupþ i bine”

În perioada 21-25 ianuarie a.c., în tabãrade instrucþie a vânãtorilor de munte dela Prislop din garnizoana Câmpulung-

Muscel, s-a desfãºurat Competiþia AplicativMilitarã de Iarnã, etapa finalã pe Corpul 1Armatã Teritorial.

Cu doar o sãptãmânã înainte de startulacestei competiþii, am gãsit în Munþii Vranceila pregãtire în vederea participãrii, lotul sportivde iarnã al Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”, condus de cãtre cãpi-tanul Florin PELIN. Obiectivul principal esteocuparea unui loc pe podiumul de premiere.

Comandantul patruleiEchipat cu un bluzon în culorile drapelului

german, sublocotenentul Cornel NICU se aflãîn frunteacolegilorlui cucare vorconstituipa t ru la .Toþi tragcu puterede ramelede schi.Din guri

le ies rotocoale de aburi din cauza efortuluiacumulat. Sunt la momentul în care vor trebuisã definitiveze componenþa patrulei. Iar timpulcare trece foarte repede devine foarte preþios cufiecare orã ºi zi care se scurge. Patrula ajungela capãtul pistei de antrenament. Conducãtorullotului le comunicã timpii scoºi ºi le acordã oscurtã pauzã. Mã apropii ºi eu de comandantulpatrulei care îmi declarã cã:

„Am practicat schiul doar pe timpul cât amfost student în cadrul Academiei Forþelor Te-restre. Pentru o patrulã nu trebuie sã ºtii preamulte. Însã, e mai greu la coborâre. La patrulã,îºi spune cuvântul, în primul rând, rezistenþa laefort fizic ºi, apoi, abilitãþile de bun schior.

Sunt pasionat de sport, ceea ce m-a ºideterminat sã particip la selecþia care s-a fãcutîn cadrul brigãzii. Totodatã, sunt ºi la primacompetiþie de iarnã. Am fost desemnat sã con-duc patrula. Vom fi ºapte militari în cadrul eiºi vom avea de parcurs cel mai lung traseu ºicel mai greu. Suntem tineri ºi ambiþioºi ºi nevom bate pentru a avea ºansa de a reuºi sãurcãm pe podiumul de premiere. ªi, chiar dacãnu vom urca pe podium, nu vom reveni labrigadã cu capul plecat, ci cu el ridicat ºi curespectul obþinut din partea celorlalte loturicompetitoare”.

„Suntem un lot omogen”Pe sublocotenentul Marius BUTNARU,

competiþiile nu îl sperie. Din contrã, îlprovoacã. A ajuns la acest lot într-un mod ca-racteristic sistemului militar. „Pânã mâine îþireaminteºti sã schiezi, deoarece poimâinemergi la pregãtire”, a sunat ordinul pe care l-aprimit.

Ofiþerul a spus „am înþeles” ºi a trecut laîndeplinirea ordinului. Nu a primit întâmplãtorordinul. Pasiunea pentru sport l-a recomandatpe deplin. În timpul studenþiei a fãcut atletismde performanþã ºi, tot acolo, a învãþat sã punãschiurile în picioare. Va participa la ºtafetãunde are convingerea fermã cã îi va ajuta pecolegii de echipã. Mai ales, la punctaj ºi laaruncarea grenadelor de mânã.

„Din ceea ce am vãzut la colegii mei, nuexistã, la aceastã datã, vârfuri. Însã, suntem unlot omogen ºi pe asta ne bazãm noi cel maimult. Fiind o echipã, încercãm sã obþinem unrezultat cât mai bun.

La concurs vor participa ºi vânãtorii demunte ºi, în mod firesc, schiul e specialitatea

lor. Dar, sã nuuitãm cã, în cadrulprobelor, sunt ºitrageri cu armamen-tul de infanterie.Iar, pentru cã noisuntem infanteriºti,vom fi în elementulnostru.

Sperãm sã fimmai buni decât ei latrageri, dacã nu

putem la schi”, îmi precizeazã sublocotenentul.

„Bondocul echipei”Dupã nume, ai fi tentat sã crezi cã ai de-a

face cu uraganul Katrina. Însã, realitatea estealta. Sergentul Cozmin POTOP este unul din-tre cei mai tineri participanþi la lotul de iarnã,iar statura îl reclamã a fi bondocul echipei.

Dar, cum vorba din bãtrâni spune cã „butu-ruga micã rãstoarnã carul mare” aºa ºi sub-ofiþerul este unul dintre cei mai calificaþi îndomeniul sporturilor de iarnã.

Competiþia sportivã survenitã între el ºifratele lui l-a determinat sã participe la selecþiaorganizatã pentru aceastã întrecere. În perioadaselecþiei, a scos cei mai buni timpi, iar rezul-

tatele l-aurecomandatpe deplin.

Colegii delot glumescpe seama luispunând cã„barza l-aadus pe schi-uri”. Nu sunt

prea departe de adevãr. De loc, fiind din zonaVrancei, încã din copilãrie a învãþat sã schieze,ceea ce îl face sã fie unul dintre cei mairedutabili componenþi ai lotului.

Pe timpul competiþiei, va participa la biat-lon ºi la patrulã. Are convingerea fermã cãproba de patrulã i se potriveºte cel mai bine.Considerã cã acolo existã un adevãrat spirit deechipã care te face sã mergi pânã la sfârºit.Dar, mai ales, sã treacã toþi în acelaºi timp liniade sosire.

„Bãtrânul lotului”Nu numai vârsta, dar ºi participãrile la

competiþiile de iarnã desfãºurate în anii anteri-ori îl recomandã pe sergentul-major IonelBADIU ca fiind unuldintre cei mai vechiºi experimentaþimembri ai lotului deiarnã. Îl vãd cumtrece cu vitezã pepârtia amenajatã peun drum forestier ºiintrã în depãºireaunei sãnii tractate dedoi cai. Conducã-torul atelajuluirãmâne cu gura cãs-catã. Îºi îmboldeºtetracþiunea, dar degeaba. Subofiþerul i-a luat-ocu mult înainte.

De loc, din Valea Sãrii, judeþul Vrancea aînvãþat sã schieze pentru prima oarã pe„doagele unui butoi” aparþinând bunicului pecare le-a subtilizat. Fapt ce l-a costat o puter-nicã muºtruluialã din partea acestuia.

Respectivul moment nu l-a fãcut sãrenunþe. Din contrã, pasiunea pentru schi s-adezvoltat. Când a ajuns la ªcoala Militarã deSubofiþeri de Geniu de la Râmnicu-Vâlcea ºi-aimpresionat colegii prin modul în care ºtia sã

schieze. Chiar dacã, atunci, punea pentruprima oarã în picioare schiuri adevãrate. Îmipovesteºte cum a fost anul trecut la competiþiade iarnã desfãºuratã în tabãra de instrucþie dela Rânca. Timp de douã zile nu au putut urcape munte, fiind blocaþi din cauza viscolului. Autrebuit sã meargã pe jos pânã la cabanã. Dincauza vântului puternic, nu au putut sãinstaleze câmpul de þinte. Acolo ºi-a pierdutochelarii ºi cãciula de schi.

Anul acesta participã la patrulã. O consi-derã ca fiind cea mai durã probã din concurs.Foarte mult echipament ºi foarte mult de merspe schiuri. Toate sunt cumulate cu trageri ºiaruncarea grenadelor de mânã. Se aflã la a treiacompetiþie de iarnã. Nu a urcat niciodatã pepodium. Sperã ca, de aceastã datã, sã nu maifie ghinioniºti.

De pe tatami, pe schiuriFruntaºul Marian FÃCÃIERU va participa

la competiþia de iarnã în cadrul patrulei. Faþãde colegii lui, care sunt foarte optimiºti în pri-vinþa unui rezultat favorabil lotului lor, el estemult mai rezervat. Experienþa sportivã acumu-latã pânã în prezent îl determinã sã priveascãcu realism viitoarea confruntare pe pârtie.

De la vârsta de 14 ani a început sã practicejudo la Clubul Dinamo. Datoritã rezultatelor,va reuºi sã ajungã ºi în lotul naþional. Cât timpa fost student al Facultãþii de Educaþie Fizicã ºiSport a învãþat sã schieze. Diferenþele suntfoarte mari, în special, la echipament. Acoloavea clãpari, aici bocancul militar. Acolo erauschiuri cu fibrã de sticlã, aici sunt cele marca„Reghin”. Cu respectivii bocanci cu care seantreneazã, nu are posibilitatea sã controlezepe deplin schiurile care îi fug din picioare. Nuare control asupra lor,aºa cum ar avea cu clã-parii.

Îºi cunoaºte viitoriiadversari. ªtie cãaceºtia au loturi for-mate ºi omogenizate.La ei, la brigadã, încadrul lotului lor aufost probleme defiecare datã. Din cauzaactivitãþilor, mai alescelor internaþionale nuau reuºit sã participe cu aceeaºi componenþãdoi ani consecutiv. Dar, ºtie foarte bine cã, ºiaºa, brigada îºi pune toate speranþele în ei.


Un loc pe podium

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008

Pagina 5

Terorismul este o reali-tate veche de când e lumea.Însã, atacurile din 11 sep-tembrie 2001 asupra terito-riului SUA au constituitconsacrarea acestuia canouã formã de rãzboi

neconvenþional ºi asimetric.„Acest rãzboi nu poate fipurtat de o mare alianþã,unit în jurul unui proiectunic de luptã împotrivaunei puteri ostile. Strategiasa trebuie sã includã coa-liþii cu geometrie variabilãde þãri, care se va puteaschimba ºi evolua. Unelestate vor putea aduce unsprijin diplomatic, alteleunul financiar, altele – unullogistic ºi militar”1.

T e r o r i s m u l , p r i ndefiniþie2, reprezintãfolosirea unui mijloc deacþiune violent, în modrepetat ºi în scopul de ainduce teamã, de cãtre indi-vizi, grupãri sau organismestatale (semi)-clandestine,în vederea atingerii unorscopuri politice sau crimi-nale, fiind diferit de asasi-nat prin faptul cã þintadirectã a violenþei nureprezintã þinta vizatã descopul propus. Victimeleumane ale atentatelor tero-riste sunt alese, atât laîntâmplare, cât ºi în modselectiv-simbolic, dintr-opopulaþie-þintã, pentru aservi ca generatori demesaj.

Definiþia clausewitzianãpotrivit cãreia „rãzboiuleste continuarea politicii

prin alte mijloace” rãmânevalabilã. Având deter-minare politicã, terorismuldevine un rãzboi, dar nuunul oarecare, ci un rãzboiasimetric3, un rãzboi de un

tip deosebit, necunoscutpânã acum. Este un rãzboicare se caracterizeazã prin:lipsa unui teatru anume,mai exact, extindereateatrului de confruntare lanivelul întregii planete;

ciberspaþial i tate;mareadiversitate a acþiunilor;folosirea omului ca armã,ca mijloc de luptã; lipsa decoordonare strategicã, uni-tarã; intempestivitate; sur-p r i n d e r e ;menþinerea iniþia-tivei strategice prinacþiuni surprinzã-toare, desfãºuraterapid, oriunde ºioricând.

Avem de-a facecu un rãzboi „deteri-torializat ºi asime-tric”4. Acesta opuneforþe ºi mijloaceaparþinând unorstate sau coaliþiidiferite cantitativ,calitativ, ca scopuriºi culturã, de facþi-uni care „convinsede superioritateaculturii lor ºi obsedate deinferioritatea puterii lor”5

pot acþiona independent devoinþa politicã a statelorcare le înglobeazã, a cãrorsingurã ºansã, conferitã i-deologic de preceptele reli-gioase(terorismul funda-mentalist).

TTeerroorriissmmuull,, uunnccaanncceerr aall ssoocciieettããþþiiii

Terorismul este,deopotrivã, o agresiune ºi o

reacþie la agresiune. Caagresiune, el vizeazãcrearea unei situaþii insta-bile, de teamã ºi teroare, decare sã profite anumitecercuri. Aceastã noþiune-

„anumite cercuri” – estegreu identificabilã ºi la felde greu cuantificabilã.Experienþa ultimelordecenii a arãtat cã traficulde droguri, crima organiza-tã ºi, legat de acestea, tero-rismul reprezintã un ade-vãrat cancer al societãþiimoderne, care este vulnera-bilã la acele subversiuni ºidiversiuni ce prolifereazãsub aura democraþiei, li-bertãþii de miºcare ºi deorganizare ºi sub cea adrepturilor omului. Acestflagel a cuprins, practic,întreaga societate ome-neascã, de la faubourg-urilesãrace, la marile centre decivilizaþie, de la lumeainterlopã, la “mareafinanþã”, de la stradã, lareþelele Internet.

Existã însã ºi un alt felde terorism, cel care seprezintã ca o reacþie a celuislab în faþa celui puternic.În acest sens, terorismul seprezintã ca expresie arãzboiului disproporþionat,ca reacþie la acest tip derãzboi. Dreptul internaþio-nal nu-l acceptã, marileputeri îl reprimã, organis-mele internaþionale îl con-damnã. Dar el existã ºi sedezvoltã, fãrã sã-i pese de

ceea ce gândeºte lumeadespre el.

Formele de manifestarea terorismului sunt foartediversificate ºi, de aceea,terorismul nu are limite.

Existã, deci, mai multefeluri de terorism: cel allumii interlope împotrivalumii normale; celdeclanºat de criminalitateaorganizatã; cel al trafi-canþilor de droguri; celinformaþional (ciberteroris-

mul); celmediatic; celpolitic; tero-rismul de stat;cel susþinut deanumiþi centride putere; celal statelorsãrace împotri-va statelorbogate; celd e c l a n º a tî m p o t r i v amondializãrii;cel care repre-zintã o reacþiede rãspuns laop re s iun i l e ,presiunile ºiacþiunile ma-rilor puteri,grupãrilor de

state, alianþelor etc.; cel detip militar.

Reacþia statelor la aten-tatele teroriste din 11 sep-tembrie 2001 a fostdeosebit de promptã, mani-

festatã, îndeosebi prinadoptarea unor mãsurispecifice, dar ºi unilaterale,în ceea ce priveºte comba-terea acestui flagel cuimplicaþii la nivel global.Combaterea terorismuluiimplicã acþiuni de con-tracarare desfãºurate ori-unde ºi oricând existãameninþare. Ea incumbã,atât mãsuri defensive dereducere a vulnerabilitãþiiîn faþa actelor teroriste(antiterorismul), cât ºimãsuri ofensive (con-traterorismul) pentru pre-venirea, descurajarea ºirãspunsul la actele de tero-rism.

Teoretic vorbind, tero-rismul se prezintã ca oextensie a „patologieiletale a unor sisteme bol-nave sau contaminate”6, iargermenii lui se aflã tocmaiîn imensele falii create de-alungul secolelor ºi accentu-ate agresiv în timpulRãzboiului Rece ºi dupãîncheierea acestuia. Strate-giile militare ale statelorimplicate în lupta împotrivaterorismului au fost modifi-cate þinându-se seama detipologia ºi caracteristicileîn continuã schimbare alefenomenului terorist

Locul central ocupat deterorism la nivel global adeterminat analize de iden-tificare a principalelor orga-nizaþii ºi grupuri teroristeinternaþionale, precum ºi ametodelor ºi tehnicilor uti-lizate frecvent de acestea cainstrumente de impunere aterorii ºi de revendicare acererilor formulate.

Slt. Emanuel C.BÃRBULESCU

Note: 1 G-ral (r) ChristianDelange, La guerre contre leterrorisme, citat din discursullui Donald Rumsfeld,1 8 . 0 9 . 2 0 0 1 ,www.fr.strategie.org.

2 Aurelian Raþiu, Teroris-mul internaþional factor de riscla adresa securitãþii naþionale,Editura Burg, Sibiu, 2006, p.19.

3 Dr. Naghi, Gabriel, dr.Toma, Gheorghe, Ora care aschimbat lumea. Asimetriaînceputului de secol, Bucureºti,Editura Presa Naþionalã, 2004,p.67.

4 Paul-Ivan de Saint-Ger-main, De nouvelles formes deg u e r r e ? , 2 6 . 0 9 . 2 0 0 1 ,ww.fr.strategie.org.

5 Gabriel Dulea, PsihologiaTerorii ºi teroarea psihologicã,Editura Universitãþii Naþionale deApãrare, Bucureºti, 2006, p. 24.

6 G-ral. dr. Mircea Mureºan,g-ral bg. (r) dr. Gheorghe Vãdu-va, Rãzboiul viitorului viitorulrãzboiului, Editura UniversitãþiiNaþionale de Apãrare,Bucureºti, 2004, p.448.

Terorismul, o nouã provocare NOUTÃÞIVehiculul PUMA, la linia de start

Comitetul pentru buget al Bundestag-ului german aaprobat achiziþia a 405 noi vehicule de luptã a infanterieiPuma destinate Bundeswehr, comanda având o valoareestimatã de 3 miliarde de euro. Compania responsabilãde realizarea proiectului Puma este PSM GmbH din

Kassel deþinutã în mod egal de Rheinmetall AG din Dus-seldorf ºi Krauss-Maffei Wengman GmbH Co. KG dinMunchen. Programul a fost demarat în septembrie 2002,iar în 2004 a fost alocat un contract în valoare de 350 mi-lioane de euro pentru realizarea a 54 vehicule de preserie.Primele vehicule de serie ar urma sã intre în serviciu în2010. Printre avantajele vehiculelor de luptã Puma se aflãmotorul de mare putere de 800 KW, transmisia decuplatãde carcasã, o turelã telecomandatã ºi muniþia programa-bilã. Puma poate fi echipat cu 2 nivele de protecþie ºi înconfiguraþia de bazã poate fi transportat la bordul viitoru-lui avion de transport militar A 400. Poate fi uºor recon-figurat pentru protecþie mãritã prin adãugarea unor ele-mente din blindaj, transportate separat.

Echipamente derecunoaºtere NBC

Modernizarea mijloacelor blindate reprezintã o prio-ritate. La finele anului trecut, firma Rheinmetall a primitcomenzi cu valoare de peste 80 milioane de euro pentrufurnizarea de echipamente electronice pentru vehicule ºiechipamente de recunoaºtere nuclearã, bacteriologicã ºichimicã. Mai mult de jumãtate din suma precizatã repre-zintã comenzi pentru ansambluri electronice destinate aechipa toate variantele noului vehicul militar germano-olandez Boxer. Statele Unite, Elveþia ºi Germania au, larândul lor, încheiate contracte cu Rheinmetall pentrufurnizarea de sisteme de mare mobilitate pentrudetectarea de agenþi NBC. Astfel, Statele Unite au acor-dat Rheinmetall un contract pentru modernizarea unuiprim lot de 18 vehicule de recunoaºtere NBC-RS Fox, iar,în Germa-nia, unnumãr de 37de vehicule.Viitorul înacest dome-niu estereprezentatde un sistemavansat dedetecþie bio-logicã, inte-grat petransportorulblindat YAK produs de Rheinmetall. Armata germanã aîncheiat cu Rheinmetall un contract pentru producereaunui demonstrator. Noua versiune BIO a vehiculelor blin-date de recunoaºtere Fuchs/Fox va schimba situaþia înceea ce priveºte detectarea rapidã a agenþilor biologici.Astfel de sisteme avansate vor fi livrate în 2008 ºi în Emi-ratele Arabe Unite. De asemenea, armata elveþianã acomandat prototipul unui laborator NBC mobil de terencare poate detecta ºi agenþi biologici.

Generaþia Fly-KK intrã în scenã

Rheinmetall Defence a încheiat un contract delicenþã cu compania elveþianã Cathyor Engineering S.Apentru Fly-K, un sistem de arme, de tip nou, greudetectabil, precizeazã în prima ediþie din acest an revistaTop Gun. Sistemul poate utiliza o largã varietate demuniþii, inclusiv, puternic explozivã, fumigenã cu fosforalb, precum ºi muniþii de antrenament. Familia demuniþii Fly-K include ºi un proiectil pentru iluminare înspectrul vizual ºi în cel infraroºu, altele conþin cârligepentru agãþat sau încãrcãturi contra scafandrilor. Se auîn vedere ºi o versiune cu focos de proximitate, precumºi încãrcãturi neletale sau pentru marcare. Arma estedisponibilã în mai multe configuraþii, în funcþie de pro-filul misiunii. Varianta prezentatã pentru a fi folositã decãtre infanteriºti este de lansator de unicã folosinþã ( osingurã loviturã). Este un model extrem de uºor ºi demanevrabil, sigur ºi foarte fiabil chiar ºi în condiþiimeteo ºi de teren grele. Modelul de lansator cu maimulte lovituri, poate fi instalat pe vehicule de luptã. Esteechipat cu un sistem electronic cu mai multe tipuri demuniþii ce pot fi lansate cu o vitezã controlabilã în salvevariabile. Sistemul este silenþios ºi nedetectabil de sen-zorii în infra roºu, nu produce fum ºi nici flacãrã la guraþevii. (B.E.)

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 6

CMYK

- Ce activitãþi desfãºoarã în aceastã perioadã militariicercetaºi din compunerea Brigãzii 282 Infanterie Mecaniza-tã „Unirea Principatelor”?

- Militarii care sunt încadraþi în subunitãþile de cercetaredin Brigada 282 Infanterie Mecanizatã desfãºoarã în aceastãperioadã tabãra de instrucþie la munte. Tabãra este axatã maimult pe instrucþia în teren mediu frãmântat, pe timp de iarnã.ªi, pentru cã în acest an ne ajutã mult ºi condiþiile meteo, neconcentrãm pe instrucþia schiului.

Pentru desfãºurarea acestor activitãþi, în cadrul tabereiorganizate în zona Munþilor Vrancei, am hotãrât sã angrenãmmilitarii cercetaºi din Compania cercetare a brigãzii ºi plu-toanele de cercetare ale unitãþilor din compunerea aceleiaºimari unitãþi, în vederea îndeplinirii cu succes a obiectivelorpentru aceastã perioadã. Obiective care nu pot sã ducã decâtla ordinul pe care l-am primit de la eºaloanele superioare,acela de integrare operaþionalã deplinã la sfârºitul anului deinstrucþie 2008.

- Alãturi de cercetaºi am vãzut cã se pregãteºte ºi lotulsportiv de iarnã al brigãzii. Unde va urma sã participe?

- Timp de o sãptãmânã, lotul sportiv de iarnã va facepregãtirea în acest loc, iar în urmãtoarea sãptãmânã se vadeplasa în cadrul taberei organizate în vederea desfãºurãriiCompetiþiei Aplicativ-Militare de iarnã, faza pe Corpul 1Armatã Teritorial, din zona Câmpulung-Muscel. Obiectivullotului brigãzii va fi acela de a se clasa pe podiumul de pre-miere.

- Cum a fost organizatã instrucþia?- Instrucþia a fost organizatã pe tipul modular. Am respec-

tat noile standarde propuse pentru instrucþie de cãtre coman-da brigãzii ºi, ne-am gândit sã adoptãm, dupã ce am determi-nat nevoile de specializare, o pregãtire multidisciplinarã acercetaºilor. În aceastã perioadã ei vor avea ocazia sã sefamiliarizeze ºi cu noþiuni care aparþin altor specialitãþi ºi, mãrefer la instrucþia de comunicaþii ºi informaticã, la aprofun-darea ºi menþinerea standardelor atinse la instrucþiatopograficã, cu accent preponderent pe orientare în terenmediu frãmântat. De asemenea, ne-am preocupat ºi deinstrucþia pe schiuri, care din cauza absenþei zãpezilor din aniitrecuþi nu a putut fi executatã la parametrii normali.

- Ce se înþelege prin instrucþia modularã la cercetaºi?- Compania cercetare a fost divizatã pe mai multe module

de pregãtire, plecând de la conceptul cã un militar care intrãîn compunerea acestor tipuri de subunitãþi, trebuie sã dobân-deascã cât mai multe cunoºtinþe din cât mai multe domenii.Astfel au fost create module de pregãtire conduse de cãtreofiþerii ºi subofiþerii specialiºti din domeniul comunicaþiilor ºiinformaticii, instrucþiei sanitare cu accent pe acordarea

primului ajutor ºi apregãtirii lingvistice în ve-derea menþinerii niveluluiºi îmbunãtãþirii perfor-manþelor de comunicare cupartenerii noºtri din NATO.

- Având în vedere cãsunt militari cercetaºi dinunitãþi ºi arme diferite, cumse realizeazã instrucþia?

- În fiecare modul, mili-tarii, pe lângã cunoºtinþelenou-acumulate, fac ºi unpermanent schimb de expe-rienþã. Se foloseºte inclusivexperienþa dobânditã pe

parcursul anului anterior de instrucþie de cãtre cercetaºiigeniºti sau cercetaºii N.B.C. La rândul lor, cercetaºii le vorîmpãrtãºi din experienþa dobânditã în ceea ce priveºte traiulîn condiþii de izolare, orientare ºi deplasare în teren prindiferite procedee.

- Þinând cont de faptul cã aparþineþi unei brigãzi deinfanterie mecanizatã, este necesarã instruirea cercetaºilorîn munte mai ales iarna?

- Noi trebuie sã fim pregãtiþi sã acþionãm în toate mediile.Mediul în care acþionãm acum, în aceastã tabãrã, este unulapropiat de formele de relief din spaþiul geografic al þãriinoastre.

Terenul este divizat în mai multe categorii de relief, iarmuntele face parte din acestea. Perioada de iarnã solicitã lup-tãtorii din toate punctele de vedere. Consider cã este necesarãdobândirea experienþei în aceastã perioadã pentru a ne con-tinua pregãtirea în vederea îndeplinirii gamei de misiuni ordo-nate indiferent de timp ºi loc.

- Putem spune cã o mare unitate de infanterie mecaniza-tã nu duce acþiuni de luptã doar la ºes sau câmpie, ci ºi în

munte ºi nu numai primãvara, vara ºi toamna, ci ºi pe timpde iarnã?

- O mare unitate de acest tip trebuie sã fie pregãtitã sãacþioneze oricând, oriunde ºi în orice condiþii de timp ºi relief.

- Asigurarea materialã de care dispun cercetaºii în acestmoment, ajutã instrucþia lor?

- Cea mai bunã asigurare materialã este mediul în care nedesfãºurãm acum activitãþile, deoarece pentru desfãºurareaacþiunilor specifice cercetaºilor avem nevoie de cât mai multãdiversitate a terenului ºi a detaliilor de planimetrie din teren.

Desigur cã ºi asigurarea materialã pentru instrucþie are unrol deosebit. ªi, pot sã spun cã, cercetaºii brigãzii dispun decea mai modernã asigurare materialã ºi, mã refer aici, la celemai moderne mijloace de comunicaþii. Dispunem, totodatã, ºide necesarul de hãrþi la diferite scãri în proiecþie U.T.M., darcea mai mare asigurare materialã sunt cunoºtinþele dobânditepentru limbajul operaþional.

- Sunt întru totul de acord cu dumneavoastrã, dar, totuºi,în era G.P.S.-uului, nu poþi sã mai lucrezi cu busola ce este unmodel al anilor ‘70?

- Tehnica este bunã ºi continuã sã ne sprijine munca, darconsider cã trebuie sã ºtim ºi sã fim experþi în a folosimijloacele convenþionale. Sã ºtiþi cã ºi busola, aºa cum este ºio cunoaºtem, ºi rigla comandantului ºi alte mijloace expedi-tive de mãsurare ºi orientare în teren, ajutã foarte mult. Une-ori, tehnica modernã, mai ales în teren muntos, poate sã deaerori ºi chiar sã refuze sã funcþioneze. Atunci, nevoia neobligã sã facem apel la vechile mijloace de lucru.

- Ce activitãþi vor desfãºura pe viitor cercetaºii brigãzii ºiunde îi vom putea vedea?

- Îi veþi vedea peste tot. Dupã ce vom termina tabãra deinstruire la munte, vom începe seria taberelor mobile caresunt concepute pe crearea unor situaþii tactice care rãspund,de fapt, listei cu cerinþele esenþiale aºa cum sunt ele regãsiteîn planul cu principalele activitãþi.

La varã, îi vom regãsi pe cercetaºi în tabãra de la munteºi, bineînþeles, în tabãra de instrucþie la apã ºi, de ce nu, acolounde li se va ordona. Cercetaºii sunt militarii care seadapteazã imediat la orice gen de misiune, indiferent unde sedesfãºoarã.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

O PREGÃTIRE MULTIDISCIPLINARÃ- afirmã ºeful Cercetãrii Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã, locotenent-ccolonelul Valentin NEDELESCU -

- Domnule locotenent-ccolonel, vã rog sãfaceþi o radiografie a anului de instrucþierecent încheiat ºi sã ne prezentaþi, pe scurt,care au fost realizãrile mai importante aleBatalionului 284 Tancuri în 2007 ?

- Ne aflãm la sfârºit de an, într-un momentde bilanþ. Anul de instrucþie 2007 a reprezen-tat o etapã deosebit de importantã pentru con-solidarea statutului de unitate operaþionalizatãa Batalionului 284 Tancuri, în cadrul structuriide forþe a Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor”. În 2007, s-audesfãºurat câteva exerciþii de pregãtire ºi eva-luare importante la nivelul structurilorbrigãzii: exerciþiul de certificare (CER-TEX’07), din iunie, exerciþiul de afirmare(ROUEX’07) ºi exerciþiul MILREX’07, înoctombrie. M-am ferit întotdeauna sã tragniºte concluzii categorice, prin care sã spun cã,,totul a fost roz ºi frumos”, dar, în orice caz,rezultatele pe care le-am obþinut la evaluãriledin anul recent încheiat au fost conform aºtep-tãrilor noastre. Rezultatele pozitive au venit înurma unei munci continue ºi asidue a tuturorsubordonaþilor mei. Nu aº dori sã spun cã osubunitate a fost mai bunã decât cealaltã, pen-tru cã toþi ºi-au îndeplinit obiectivele. ªi, laurma urmei, toþi facem parte dintr-o singurãechipã, pe care o dorim cât mai sudatã. Aces-ta a fost unul dintre scopurile mele principale,de când am preluat comanda Batalionului 284Tancuri. Altfel, din desfãºurarea exerciþiilormenþionate, noi am tras învãþãmintele nece-sare, pe care acum încercãm sã le aplicãm înprogramul de instruire din 2008, în vedereaeliminãrii deficienþelor constatate cu prilejulacestor adevãrate examene.

- Ce elemente de noutate aduce anul 2008pe linia instruirii batalionului?

- Avem un program destul de încãrcat pen-tru 2008, procesul de planificare a instrucþieifiind, la aceastã datã, în curs de definitivare.2008 este anul finalizãrii procesului de ope-

raþionalizare. Vom începe anul cu o lunã deinstrucþie modularã, organizatã pe patrudomenii. Primul modul vizeazã instruirea pelinia apãrãrii NBC, criteriu de sine stãtãtor deevaluare în cadrul sistemului CREVAL. Aldoilea modul priveºte instrucþia EOD, careprezintã o tot mai mare importanþã în con-flictele moderne. Al treilea modul l-am pre-vãzut pentru desfãºurarea instruirii pe linie decomunicaþii, având în vedere cã am primit decurând în batalion autostaþia radio Harris ºi,nu este cunoscut modul de întrebuinþare alacesteia de cãtre întregul personal. În fine, unal patrulea modul a fost organizat pentrudesfãºurarea instrucþiei sanitare, categorie depregãtire foarte importantã pentru cã, în anu-mite situaþii, de crizã, ºi chiar la pace, fiecaredintre noi trebuie sã fim în mãsurã sã acordãmprimul ajutor. Instrucþia modularã va cuprindeetapa plutonului, iar la anumite subunitãþi, ºietapa grupei. Datoritã vârstei limitã de 40 deani, prevãzutã în statutul soldaþilor ºigradaþilor voluntari ºi demisiilor determinatede diferite motive personale ale acestora, neconfruntãm cu un deficit de aproximativ 18%la militarii voluntari. În cazul în care vomprimi aprobarea de a completa deficitulmenþionat cu militari voluntari tanchiºti, vomorganiza pentru aceºtia instrucþia individual-izatã, astfel încât, pânã în aprilie 2008, când sevor executa tragerile cu plutonul, nivelul deinstruire a acestora sã fie corespunzãtor. Etapade instruire a companiei va fi în perioadaiunie-august, urmând ca etapa batalionului são încheiem cu un ,,FTX”, în septembrie-octombrie 2008. În ultimele douã luni din an,vom urmãri sã menþinem deprinderile dobân-dite pânã la acea datã.

- Ce ne puteþi spune despre condiþiile deinstruire ºi de trai din unitate? Rãspund aces-tea exigenþelor momentului?

- Pentru a te instrui cum trebuie, sunt nece-sare condiþii de trai corespunzãtoare, cât maiapropiate de ,,normalitate”. În acest sens, pânãla sfârºitul acestui an, vom termina renovareaunui pavilion din cazarmã, destinat cazãriituturor subunitãþilor, prevãzut cu parter ºidouã etaje. Acest pavilion, în care am investitimportante resurse materiale ºi financiare, vaasigura condiþii decente de muncã militarilorbatalionului nostru. În anul 2008, intenþionãmsã efectuãm lucrãri de reparaþii ºi la alte pavi-lioane ºi obiective din responsabilitatea noas-trã (Atelierul de Reparat Tehnica Militarã,Cercul Militar, Cãminul Militar), în antreprizãcu o societate civilã de construcþii.

Intenþionãm, de asemenea, pentru anul 2008,sã realizãm o bazã materialã pentru instrucþiemai bunã decât în 2007. În acest sens, lasfârºitul acestui an, am pus la punct un labora-tor pentru învãþarea limbii engleze, dotat cu

absolut tot ce este necesar. Mai trebuie sãgãsim, acum, profesorul care sã ne sprijine înînvãþarea limbii engleze. Poþi fi un militarfoarte bine instruit, însã, în momentul în careacþionezi în luptã, cu militari din alte armateNATO, dacã nu eºti în stare sã comunici, sãtransmiþi mesajul dorit, acest fapt îþi poate fifatal, þie sau subordonaþilor tãi. De asemenea,am achiziþionat materialele necesare pentru apune la punct o salã de sport modernã, dotatãla nivelul exigenþelor momentului. Singuraproblemã cu care ne vom confrunta va fi lipsaîncãlzirii pe timp de iarnã, dar, în rest, sala vafi deosebit de utilã. În plus, am procurat mate-riale pentru a realiza, prin forþe proprii, pistaCISM, necesarã creºterii capacitãþii de efort apersonalului. Încet, încet, vom putea asiguramilitarilor noºtri toate condiþiile pentru a sepregãti cu eficienþã.

- Dacã ar trebui sã sfãtuiþi, la debut, untânãr care a îmbrãcat haina militarã, care arfi, dupã pãrerea dumneavoastrã, ”ingredien-tele” unei cariere militare de succes?

- Consider cã un militar este instruit dacãeste disciplinat, un bun specialist, un bunsportiv ºi un bun cunoscãtor al limbii engleze.Acestea ar fi ,,caracteristicile” unui militar detip NATO. În afara celor enunþate anterior, unofiþer, viitor comandant militar, trebuie sã fieun bun manager, un bun organizator. Chiardacã ai o mulþime de alte calitãþi, dacã nu eºtiun bun organizator, le ai degeaba. Trebuie sãºtii sã te faci înþeles de subordonaþi, sã ai cevadin arta psihopedagogicã a unui profesor.Totodatã, un tânãr ofiþer trebuie sã fie capabil

sã asimileze cunoºtinþe noi ºi sã le poatã trans-mite celorlalþi, pentru cã arta ducerii rãzboiu-lui ºi tehnica militarã evolueazã în acelaºi modcu societatea în care trãim, într-un ritm alert.Am enumerat doar câteva ,,ingrediente” alesuccesului în mediul cazon, pentru cã subiec-tul este delicat ºi presupune o dezbatere maiamplã.

- Dacã ar fi sã alegeþi între un stil de con-ducere autoritar, unul participativ sau o com-binaþie a celor douã, ce aþi prefera ºi de ce?

- Personal, nu consider cã un stil de con-ducere strict autoritar este cea mai bunãsoluþie. În arta de a conduce, trebuie sã ºtiicând sã fii autoritar, dar trebuie sã ºtii ºi cândsã ceri pãrerea consilierilor pe care îi ai. Dacãfaci numai ce te taie capul, s-ar putea ca multelucruri sã le faci bine, dar s-ar putea sã ºigreºeºti. ªi apoi, trebuie sã stai ºi sã gândeºti:totuºi, consilierii au ºi ei rolul lor, pentru ce îiai?! Recomandarea mea cãtre subordonaþi afost aceea de a asculta întotdeauna ºi pe celmare, ºi pe cel mic, pentru cã, uneori, cele maibune soluþii au rezultat de la cine te aºteptaimai puþin. Mie nu mi-a fost ruºine sã cer pã-rerea sau sã întreb, într-o anumitã problemã,pe altul mai mic în grad decât mine, pentru cãnu poþi sã le ºtii pe toate. De regulã, unde nucunosc, caut în cãrþi ºi mã documentez, dartotuºi, aceºti consilieri trebuie folosiþi. Pe ei,acest rol de consiliere îi face sã gândeascã cumsã rezolve anumite probleme, îi formeazã pen-tru viitoarea posturã de comandanþi. Eu credcã trebuie întrepãtrunse cele douã stiluri, pen-tru cã sunt momente când trebuie sã fii autori-tar. Dar autoritatea nu trebuie sã fie fixistã, ci,bine înþeleasã. Dupã ce m-am consultat cusubordonaþii ºi am stabilit ceva, uneori decomun acord, iau o decizie care devine obliga-torie pentru toatã lumea.

- Un gând de final, domnule locotenent-colonel?

- La trecerea dintre ani, doresc sãmulþumesc personalului din subordine pentrueforturile depuse în ultimii doi ani, care au dusla atingerea importantelor obiective ce au statîn faþa Batalionului 284 Tancuri. În acelaºitimp, mulþumesc eºaloanelor superioare pen-tru sprijinul acordat pe timpul pregãtirii exer-ciþiilor de certificare ºi afirmare a unitãþii.Fiind în prag de an nou, aº dori sã le ureztuturor multã sãnãtate ºi fericire, alãturi de ceidragi ºi sã aibã parte de numeroase realizãri înanul care tocmai soseºte!


Dialogul cu domnul locotenent-colonel Marian BAE a avut loc în prag dean nou, într-un moment potrivit pentrutrecerea în revistã a realizãrilor Batalionu-lui 284 Tancuri în anul 2007. Totodatã,interviul a permis ºi o scrutare a perspec-tivei imediate, comandantul batalionuluigãlãþean vorbindu-mi despre activitãþileplanificate de structura pe care o conduce,în anul de instrucþie 2008, dar ºi desprealte probleme ce privesc buna funcþionare

a structurii militare.

Facem parte dintr -o s ingurã echipã- I n te rv iu cu l oco tenen t - cco lone lu l Mar ian BAE , comandan tu l Ba ta l ionu lu i 284 Tancu r i -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008

Pagina 7

CMYK

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 1144 –– 2255..0011..22000088,, mmiilliittaarriiii cceerrcceettaaººii aaiiBBrriiggããzziiii 228822 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã „„UUnniirreeaa PPrriinncciippaatteelloorr””ddee llaa FFooccººaannii ss-aauu rreeuunniitt îînn ttaabbããrraa ddee iinnssttrruuiirree ddiinn MMuunnþþiiiiVVrraanncceeii,, ppeennttrruu aa ssee iinnssttrruuii îînn tteerreenn mmuunnttooss ppee ttiimmpp ddeeiiaarrnnãã..

RR uu dd aa ss ãã rr aa cc ããInteresul pentru activitãþile pe care cercetaºii focºãneni

le desfãºoarã este foarte mare. Pe peronul Gãrii de Nord neregãsim reprezentanþi din trei redacþii militare în aºteptareatrenului care ne va duce la Focºani: locotenent-colonelulDragoº ANGHELACHE ºi plutonierul-major CristianSURUGIU de la Revista Forþelor Terestre, sublocotenentulAndreea POPESCU ºi fotograful Eugen MIHAI de la Obser-vatorul Militar, precum ºi subsemnatul.

Privesc cu invidie cãtre colegii mei de breaslã care voravea posibilitatea sã lucreze în echipã. În timp ce unii vorculege informaþiile necesare pentru completarea documen-tãrii lor, alþii, în postura de fotografi, vor imortaliza peaparatele foto din dotare (de ultimã generaþie) imaginile sur-prinse în teren. Numai eu, asemenea rudei sãracului, va tre-bui sã fiu ºi reporter ºi fotograf. Oricum, nu ar fi pentruprima oarã.

BBooggããþþiiaa zzããppeezziiiiDupã trei ore de mers cu trenul, ajungem în gara Focºani

unde suntem aºteptaþi de cãtre O.R.P.-istul brigãzii, maiorulToni ENE.

Jovial ca întotdeauna, îþi creeazã impresia cã face partedin echipa actorilor de la teatrul „Maior Pastia” din locali-tate. Ofiþerul ne înghesuie pe toþi jurnaliºtii cu bagaje cu totîntr-o veritabilã maºinã de teren româneascã ºi pornim înforþã cãtre tabãra cercetaºilor. Vom avea de parcurs circa 80de km, în condiþii de trafic îngreunate de vizibilitatea redusã,carosabilul umed ºi, mai ales, de aglomeraþia produsã devehicule grele ce transportã bogãþia verde a þãrii cãtre fabri-cile de cherestea. ªoferul nostru, caporalul Adrian LUPUface un adevãrat slalom printre aceºti coloºi rutieri ºi ne ducecu toatã viteza cãtre tabãrã.

Dupã o orã ºi ceva de mers, ajungem la locul unde suntcantonaþi cercetaºii. În momentul în care cobor din maºinã,alunec pe zãpadã din cauza afurisiþilor de bocanci pe carei-am achiziþionat dintr-un P.X. de la Baza din Mihail Kogãl-niceanu. Ciubotele americane nu au fost concepute ºi pentruzãpezile noastre. Aºa cã, mã mai întind o datã pe zãpadã.

Asistenþa devine îngrijoratã ºi mutã imediat maºina dinzonã. Fereascã sfântul sã o tamponez, cã toþi ziariºtii vorajunge cu sania înapoi!

Revin pe verticalã ºi privesc cum, din vale, cercetaºiimãrºãluiesc cãtre tabãrã, pe subunitãþi. Tocmai au terminatde efectuat recunoaºterile asupra zonelor unde îºi vordesfãºura instrucþia în urmãtoarele zile. Privesc cu invidie laei cât de siguri sunt pe bocancii pe care îi poartã ºi care suntde fabricaþie autohtonã.

Ne îndreptãm cãtre cabanã unde suntem aºteptaþi decãtre gazdele noastre, locotenent-colonelul ValentinNEDELESCU (ºeful Cercetãrii Brigãzii) ºi cãpitanul SorinªOANÃ (ofiþer de stat major). Pe timpul cât servim ceaiulcald oferit de gazde, aflãm ºi ce vor face cercetaºii.

Programul de instruire este de zece ore zilnic. Sedesfãºoarã pe timpul zilei, dar ºi al nopþii ºi cuprinde temespecifice instruirii la munte cum ar fi: instrucþie pe schiuri,supravieþuire, topografie militarã, tacticã, trageri ºi, nelipsi-ta pregãtire fizicã.

ªeful cercetãrii ne mai spune cã, în comparaþie cu aniianteriori, când nu au putut sã facã instrucþie pe schiuri dinlipsa zãpezii, anul acesta, instrucþia se poate realiza încondiþii foarte bune deoarece în toatã zona a nins din belºug.Aºa cã, vor profita din plin de bogãþia zãpezii pentru a seinstrui.

TTooppooggrraaffiiee îînn lliimmbbaajjuull AAlliiaannþþeeii

Având ca ghid pe cãpitanul Sorin ªOANÃ,pornim cãtre locul unde cercetaºii îºi desfãºoarãinstruirea.

Prima haltã o facem într-o salã unde, pe plu-toane, se desfãºoarã orele de topografie sub coman-da comandanþilor de subunitãþi. Se executãcunoaºterea hãrþilor ºi a elementelor care pot ajutaun cercetaº în ducerea luptei în teren puternicfrãmântat aºa cum este cel din zona adiacentãtaberei.

Rãmân alãturi de plutonul de cercetaºi, comandat decãtre sublocotenentul Bogdan CRINTEA. Pe timpul orei detopografie, dialogul între ofiþer ºi subordonaþii sãi se poartãîn limbajul NATO.

Mulþi dintre cercetaºi se descurcã bine în limba englezã,

dar, în pluton, mai sunt ºi vorbitori delimba italianã ºi spaniolã.

Sublocotenentul îmi spune cã, pentrucercetaºi, cunoaºterea unei limbi strãineajutã foarte mult, mai ales când aceºtiaacþioneazã în cadrul unor structuri inter-naþionale aflate în vreun prezumtiv Teatrude Operaþii.

Instruirea la salã i-a sfârºit. Urmeazãca, ceea ce s-a însuºit teoretic, sã fie pus deaceastã datã în practicã, în teren.

MMiissiiuunnee îînn nnooaapptteeMã alãtur plutonului de cercetaºi

aparþinând Batalionului 280 InfanterieMecanizatã, comandat de cãtre locotenen-tul Sorin DOBRIN.

Pãrãsim tabãra ºi intrãm în pãdurea debrazi de peste drum. Privesc cãtre vârfurileacestora care ating înãlþimi de peste 20 demetri. Ne oprim într-o poieniþã, unde totplutonul adunat în jurul locotenentuluiascultã cu atenþie misiunea pe care va tre-bui sã o îndeplineascã.

Este întuneric, iar cerul este acoperit în totalitate. Pe ofoaie de cort, este desfãºuratã o hartã. Împãrþiþi pe echipe,cercetaºii urmãresc la lumina lanternelor de buzunar, viitorul

traseu pe care vor trebui sã-l parcurgã. Echipe de cãtre treimilitari vor trebui sã se deplaseze dupã un azimut, din punctîn punct, pe parcursul a trei ore în care vor trebui sã parcurgãtraseu de 10 km. Pe jos ºi, mai ales, prin pãdure ºi zãpadã.La fiecare punct prin care sunt obligaþi sã treacã, se aflã arbi-trii care vor monitoriza activitatea fiecãrei echipe. Un punctnotat înseamnã misiune neîndeplinitã.

Se face verificarea busolelor ºi a staþiilor radio. Cu aju-torul celor din urmã, fiecare echipã are posibilitatea sã aflecoordonatele ºi altitudinea locului unde se vor afla.

Pe rând, echipele pãrãsesc locul instructajului. Rãmân euºi ofiþerul. Aflu de la acesta cã are un pluton pe care se poatebaza în orice clipã. Cu militarii din subunitatea pe care ocomandã a fost în teatrele de operaþii din Kosovo, Afga-nistan ºi Irak.

Ne despãrþim. Ofiþerul pleacã ºi el spre un punct de petraseu, iar eu mã alãtur grupului jurnalistic. Târziu, înnoapte, revin în tabãrã ºi cercetaºii.

FFaannttoommeellee ddiinn ppããdduurreeA doua zi de documentare la cercetaºi debuteazã cu o

ceaþã densã. Nu se vede la câþiva metri în faþã. Ghidul nespune cã vom merge sã îi vedem la lucru pe cei din compa-nia cercetare a brigãzii.

Parcurgem cu ajutorul maºinii distanþa de la cabanã, la„Poiana Punga” (locul unde se aflã compania). La un semnal ghidului, ºoferul opreºte ºi coborâm. Îl urmãm în ºir indi-an prin zãpadã pe ghid care ºi-a asumat rolul de deschizãtorde pârtie prin nãmeþi.

Intrãm în pãdure. Este o liniºte apãsãtoare, perturbatã dincând în când doar de scârþâiturile încãlþãmintei pe zãpadã. Osomaþie puternicã ne face sã ne oprim contrariaþi. Nu vedemnimic în jurul nostru. Uºor, din zãpadã se ridicã o fantomãcare are aþintitã asupra noastrã o puºcã automatã ºi ne ceresã ne identificãm. Situaþia este rezolvatã de cãtre ghid careia legãtura prin staþie cu baza cercetaºilor de unde primimmisiunea sã ajungem în locul unde sunt cantonaþi. Ne con-tinuãm deplasarea. Cu toþii avem senzaþia cã vedem maimulte „fantome” ce ne urmãresc cu atenþie. Dar, nimeni nuse deconspirã. Costumele albe de camuflaj îi mascheazã per-fect.

Ajungem înraionul companiei decercetare comandatãde cãtre locotenentulDaniel CÃRUÞ carene pune în temã cuceea ce fac cercetaºiilui. „Fiind prima zi deinstrucþie începemprin a prezenta celormai tineri tipuri ºimodalitãþi de supra-vieþuire în condiþiilede teren ºi vreme,

urmând ca unul dintre plutoanele companiei sã amenajezeun bivuac cu tot ce cuprinde el”, ne declarã comandantulcompaniei.

Pe rând, vizitãm mai multe posturi de observare amena-jate în diferite locuri. Unele sunt chiar la înãlþime. Ne încãl-

zim mâinile ºi picioarele lângã focurile aprinse de cercetaºi.Din focuri se ridicã un puternic miros de rãºinã de brad. Uniidintre ziariºti intrã în adãposturile amenajate pe care le gã-sesc confortabile. De teamã sã nu rãmânã vreunul pestenoapte acolo, ORP-ul ne sugereazã discret cã e timpul sã neretragem din zonã.

Ca sã pãrãsim pãdurea pentru a ajunge la maºinã, coman-dantul de companie ne încredinþeazã sergentului CostelVÂRLAN, care într-un timp foarte scurt ne duce cãtre loculde îmbarcare.

CCuu sscchhiiuull îînn lloocc ddee ººeenniillããUltima zi petrecutã la cercetaºi o desfãºurãm pe pârtia de

schi amenajatã pe „Dealul Dogãriei”. Aici îi gãsim pe cer-cetaºii de la Batalionul 284 Tc., care, sub comanda locote-nentului Marius MOCANU, desfãºoarã instrucþia pe schiuri.

Cei care s-au nãscut ºi crescut la munte sunt în elemen-tul lor. Pentru cei de la câmpie e mai greu. Au pus pentruprima oarã schiurile în picioare. Dar nu se lasã mai prejosdecât ceilalþi.

Alãturi de ei, pe pârtie, sunt ºi cercetaºi geniºti coman-daþi de cãtre sergentul Ionuþ PARASCÃ ºi cercetaºi chimici,comandaþi de ser-gentul CãtãlinCIOACÃTÃ.

Aerul tare ºicurat de munte neîncarcã pe toþi cuenergie. Îi privimpe cercetaºii carevin în vitezã pe pâr-tie scoþând chiote.Unii coboarã doarpe un schiu, adoilea îi ajunge învale. Odatã ajunºila linia de sosire, îºipun pe umeri schi-urile ºi urcã încoloanã cãtre loculde start pentru amai coborî încã o datã. Timpul de instrucþie este folosit lamaxim. Singurii care fac notã discordantã cu zona sunt sa-nitarii care, din lipsã de activitate, ºomeazã.

OOcchhiiii ccoommaannddaannttuulluuiiPentru noi, jurnaliºtii timpul de documentare se încheie.

Ne întoarcem la Focºani, la comandamentul brigãzii undesperãm la o întâlnire cu comandantul Marii Unitãþi, generalde brigadã Cãtãlin TOMESCU.

Aflat între douã activitãþi, comandantul Brigãzii 282,gãseºte timp pentru a se întâlni cu echipa de jurnaliºti pen-tru a ne spune cât de importantã este activitatea cercetaºilorpentru comanda brigãzii.

„Cercetaºii sunt de fapt ochii comandantului. Ei sunt ceicare ne asigurã informaþia ºi tot prin ei putem verifica oricealt gen de informaþie. Fiind foarte puþini, sunt deosebit deimportanþi ºi trebuie sã îi folosim cu multã responsabilitate.Cercetaºii dispun de o pregãtire complexã, deoarece trebuiesã fie capabili sã acþioneze în orice zonã geograficã indife-rent de anotimp, atât ziua, cât ºi noaptea.

Având în vedere cât de importanþi sunt cercetaºii pentrunoi, nu ne permitem sã îi pierdem”, conchide comandantulbrigãzii.


L a i n s t r u c þ i e p r i n M u n þ i i V r a n c e iL a i n s t r u c þ i e p r i n M u n þ i i V r a n c e i

Conºtiinþa de enoriaº ne defineºtepe noi, credincioºii, ca membri saumãdulare care aparþinem unei parohiiºi Bisericii lui Hristos, care intrãm înobºtea sau comunitatea creºtinã prinTaina Sfântului Botez ºi ne împãrtãºimmai departe de darurile Duhului Sfânt,care se revarsã asupra noastrã prinsfintele slujbe, Taine ºi ierurgii,ascultãm de cuvântul lui Dumnezeu ºide poruncile Bisericii, ºi ne pãstrãmnealteraþi de învãþãturile greºite, subîndrumarea slujitorilor bisericeºti, învederea mântuirii noastre.

Formele prin care se exprimãconºtiinþa de enoriaº sunt: participareala slujbele divine care se sãvârºesc înbisericã ºi, mai ales, la SfântaLiturghie; aducerea darurilor de pâineºi vin pentru sãvârºirea jertfei euharis-tice; executarea rãspunsurilor liturgice,împreunã cu toþi credincioºii dinlocaºul de cult; spovedirea ºiîmpãrtãºirea cu Trupul ºi SângeleDomnului, la altarul bisericii de careaparþinem; grija pentru bunaîntreþinere ºi curãþenie a bisericii paro-hiale; sprijinirea slujitorilor bisericiipentru promovarea vieþii spirituale ºireligioase în parohie.

Fãrã îndoialã cã nu putem spune cãparticiparea la slujbã într-o altã paro-hie este pãcat, dar ea nu este indicatã,fiindcã atunci când preotul viziteazãcasele credincioºilor, cu prilejulvizitelor pastorale, se creeazã o situaþie

penibilã în care acesta se simte unstrãin primit de complezenþã în casã ºinu ca pãrintele sufletesc al acelor cre-dincioºi.

Dar, mai ales, preotul trebuie sã fieduhovnicul parohienilor care suntîncredinþaþi pãstoririi lor. De aceea, sedelimiteazã graniþele unei parohii înoraº sau se opereazã sectorizarea paro-hiei, pentru ca un preot sã rãspundã decredincioºii din teritoriul încredinþatlui spre pãstorire.

Cineva nu poate fi enoriaºul uneiparohii de care aparþine teritorial, dacãse spovedeºte în altã bisericã sau lamânãstire ºi, prin aceasta, nu devinenici enoriaºul acelei biserici sau mânã-stiri, ci rãmâne în afarã. Este credin-cios fãrã bisericã.

De multe ori, în necunoºtinþã decauzã, se acrediteazã ideea falsã cãunii preoþi sunt duhovnici mai bunidecât alþii, mai cu har sau mai sfinþi,ceea ce nu este adevãrat. Din punct devedere haric, toþi preoþii sunt egali ºi auaceeaºi putere de a lega ºi dezlega pecare le-o oferã Taina Hirotoniei.

Spovedirea credincioºilor din enoriila cãlugãri duhovnici din mânãstiri mailasã sã se acrediteze ideea, iarãºi falsã,cã vieþuitorii din mediul monahal suntmult mai curaþi, mai înduhovniciþi ºimai sfinþiþi decât preoþii din parohii ºicã spovedania celor dintâi ar fi multmai eficientã, ceea ce nu este adevãrat,cãci ºi unii ºi alþii pot fi oameni cu

viaþã îmbunãtãþitã, dupã cum ºi unii ºialþii pot fi oameni pãcãtoºi.

Un aspect aparte este la parohiiledin oraº. În acest caz, lucrurile stau alt-fel pentru cã în biserica parohialã vinelume din tot oraºul, uneori mai multãdecât cea din raza pe care se întindeparohia respectivã, unii dintre ei fiindcredincioºi itineranþi care merg din bi-sericã în bisericã, pe motiv cã doresc sãparticipe la slujbe unde preoþii au vocimai frumoase ºi slujesc mai cu trãire ºievlavie sau acolo unde sunt buni pre-dicatori, ori la bisericile unde existãcoruri deosebite sau unde curãþeniabisericii este exemplarã sau uneoriinvocând ºi motive de ordin financiarlegate de plata serviciilor sau de con-tribuþie pentru sfântul locaº etc.

Ceea ce trebuie spus cu fermitateeste faptul cã asemenea atitudine,motivatã de una din cauzele enumeratemai sus, nu se justificã ºi nu este îngã-duitã.

Aºadar, este foarte important dinpunct de vedere duhovnicesc ca uncredincios sã trãiascã toate eveni-mentele importante din viaþa lui în bi-serica în care s-a botezat ºi în care aînceput viaþa religioasã, cu excepþiacazurilor acceptate de schimbãrile con-temporane, cum ar fi mutarea cu domi-ciliul stabil în alt cartier sau localitate.

Colonel(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 8

Românii au avut pânãacum, pe stema oraºuluiBucureºti, ca semn heraldic,acvila. Germanii au ales pen-tru sigiliul Berlinului, un ursbrun, londonezii au pe stemãdoi dragoni. Stema Parisuluiare pe ea o corabie, iar cea aAmsterdamului doi lei.

În februarie, bucureºteniivor alege de pe siteulPrimãriei Capitalei mascotacare sã le reprezinte oraºul.Dupã modelul capitaleloreuropene, Bucureºtiul va aveaun simbol care sã-l reprezinte.Leul, gãrgãriþa, acvila, flu-

turele sau porumbelul alb sunto parte din simbolurile pe carePrimãria Capitalei le propunedrept mascotã.

Deocamdatã nu se ºtieexact câte simboluri vor fipropuse, întrucât, Direcþia depromovare a turismului înBucureºti, nou-înfiinþatã, încãlucreazã la aceastã problemã.

Dacã înainte era un sim-bol purtãtor de noroc, astãzi,mascota este un element caresã atragã prin strãlucire ºi sãaducã clienþi. În prima fazã, afost propusã acvila ca simbolpe emblema Bucureºtiului,

însã, ulterior, au venit ºi altevariante. Pânã în februarie,oferta de mascote ar trebui sãfie pregãtitã, dupã care, timpde douã luni, locuitorii Capi-talei vor fi invitaþi sã aleagã.Dupã ce aceasta va fi aleasã,se va comercializa sub formãde insigne, brelocuri ºi alteobiecte care sã promovezeoraºul.

Ceea ce este sigur e cã,din februarie, pe site-ulprimãriei, locuitorii capitaleivor avea ocazia sã îºi exprimeopþiunea pentru mascotapreferatã.

Proiectul de alegere a uneimascote face parte dintr-unprogram mai amplu de dez-voltare a turismului înBucureºti. Astfel, în cel maiscurt timp, capitala va fitransformatã într-o destinaþieturisticã importantã aEuropei. În afarã de alegereamascotei, va mai trebui sã sestabileascã o rutã turisticã ºiobiectivele importante de vi-zitat, sã se înfiinþeze autocarespeciale destinate turiºtilor ºisã se creeze câteva centre deconsiliere turisticã. (P.I.)

CARNETCULTURAL

“Spãrgãtorul de nuci” vine de la Moscova

CCoonnººttiiiinnþþaa ddee eennoorriiaaºº ººii iimmppoorrttaannþþaa eeii îînn vviiaaþþaa ppaassttoorraallããCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Mihai Gãinuºã a compus un roman cu cheie, undeironia ºi substratul absurd sunt mijloacele, iar reali-tatea imediatã, substanþa. Ironia are inconvenientul cã

presupune o anume culturã aconvenþiilor artistice. Parede la sine înþeles cã romanul-comedie trebuie sã fie acce-sibil. Fãrã cap ºi fãrã coadãdevine, de la primele pagini,o comedie provocatoare, darderutantã datoritã simpa-ticelor deliruri cauzale deparcurs. Romanul e încãrcatde povestiri de sine stãtã-toare, ca un pom cu roade.Polonezii ºi cehii sunt marimeºteri în dezvoltãri nara-tive aparent parazitare. Dupãce le descoperi farmecul, le

înþelegi ºi rostul în structura generalã a cãrþii.Remarcabilã în acest roman de construcþie, dar ºi

de limbaj, e siguranþa cu care Mihai Gãinuºã facerelaþia dintre umorul primar, bazat pe jargon ºidicþionar etnic, ºi umorul referenþial. (F.C.)

Poveºti corecte politicde adormit copiii

De când delirul a devenit formã de viaþã curentã, nicipoveºtile nu mai sunt ce-au fost. Ele s-au pliat pe nevoilemomentului ºi au luat forme mutante. În lumea microce-falã a corectitudinii politice, basmul s-a transformat înraport de activitate, iar feeria înmemorandum de înþelegere.Crãiesele, prinþii ºi zmeii au eva-dat din colivia viselor preºcolareºi au fãcut pasul în categoria per-soanelor cu însuºiri (pardon, abil-itãþi!) ºi handicapuri (pardon,dizabilitãþi!). Zâna vorbeºte caun preºedinte de ONG, iarMotanul Încãlþat are un discursde lider sindical trimis la spe-cializare peste ocean. Nu mairecunoaºtem nimic. Peste decorulclasic al poveºtii, James FinnGarner a montat schelele unei construcþii fãrã noimã, decare râzi scuturat de un fior incomod. Dacã aºa aratã noualume a copilãriei, pare sã ne spunã el, singura soluþie erefugiul printre amintirile de pe vremea când balaurul erabalaur, sirena era sirenã, iar tigrul îºi sfâºia prada fãrã sãdea douã cepe degerate pe politica ºanselor egale!

Car tea d in v i t r i nã

Fãrã cap ºi fãrã coadãRoman rotund

Mihai Gãinuºã

Bucureºtiul va avea mascotã: leul, gãrgãriþa, acvila, fluturele sau porumbelul?

Balerinii Teatrului Balºoi danseazã pe scena SãliiPalatului. Dupã un turneu de aproape trei sãptãmâni prinFranþa, 65 de balerini ai celebrului Teatru Balºoi dinMoscova vor face o „escalã” la Bucureºti, pentru douãreprezentaþii ale “Spãrgãtorului de nuci”.

Coregrafia baletului în douã acte, pe muzica lui PiotrIlici Ceaikovski - dupã versiunea lui Alexandre Dumasasupra basmului lui Ernst Theodor Amadeus Hoffmann -este semnatã de Iuri Grigorovici. Pe scena moscovitã,coregrafia lui Grigorovici este prezentatã începând din2004.

Vedetele spectacolului vor fi prim-soliºtii ElenaAndrienko, Ian Godovski, Alexandr Volcikov ºi prim-balerinii Ruslan Pronin ºi Denis Medvedev, care ºi-aucâstigat deja notorietatea pe scenele lumii. Lor li se alã-turã solistul Andrei Evdokimov ºi alþi 59 de balerini ruºi.Elena Andrienco (36 de ani), balerina cu vechime laTeatrul Balºoi, va dansa în rolul Mariei, Volcikov va fiPrincipele, iar Godovski îl va întruchipa pe Regeleºoarecilor.

”Spãrgãtorul de nuci”, unul dintre cele mai îndrãgitespectacole din istoria baletului, a fost pus pentru primadatã în scenã, în decembrie 1892, la Teatrul Mariinski,din Sankt-Petersburg, ºi a cunoscut de atunci sute deinterpretãri, sub îndrumarea a nenumãraþi coregrafi. Dealtfel, versiunea teatrului din Moscova asupra basmuluiva putea fi comparatã cu cea a Teatrului de Operã ºi Baletdin Kiev, care va prezenta acelaºi spectacol pe 11 febru-arie, de la ora 19.00, la Teatrul Naþional din Capitalã.

Existã diferite tipuri de meditaþie, fiecare om poate sã-ºialeagã unul potrivit cu structura sa mentalã. Unii mediteazãasupra Divinitãþii, alþii asupra fiinþelor eliberate spiritual,alþii au ca teme de meditat anumite rugãciuni sau versetesfinte.

Cel mai uºor este sã meditaþi asupra virtuþilor, precumuummiilliinnþþaa,, ddrreeppttaatteeaa,, ccuurraajjuull,, ccoommppaassiiuunneeaa,, rrããbbddaarreeaa,,mmããrriinniimmiiaa,, ssiinncceerriittaatteeaa,, iiuubbiirreeaa ppuurrãã,, ggeenneerroozziittaatteeaa,, ccaall-mmuull,, mmuullþþuummiirreeaa,, ppuurriittaatteeaa,, ppeerrsseevveerreennþþaa,, bbuunnããvvooiinnþþaa,, aassppii-rraaþþiiaa,, vvooiiooººiiaa,, uuiittaarreeaa iinnjjuurriiiilloorr,, iieerrttaarreeaa.. Meditaþi 15-20 deminute timp de o sãptãmânã sau o lunã pentru fiecare virtuteîn parte.

Imaginaþi-vã cã aveþi deja aceste virtuþi ºi cã le manifes-taþi din plin. Spuneþi-vã: „sunt rãbdãtor, nu mã voi lãsapradã iritãrii de acum înainte, voi da dovadã de aceastãvirtute de acum înainte, zilnic fac progrese” sau „iubescpe toþi semenii mei, cunoscuþi ºi necunoscuþi, pe toþi ceice mi-au fãcut bine ºi pe toþi cei ce mi-au fãcut rãu, toþisuntem o singurã fiinþã care vibreazã de iubire purã”.Reflectaþi asupra avantajelor oferite de aceste virtuþi ºi lainconvenienþele iritabilitãþii, urii, mândriei, laºitãþii etc.

Veþi întâmpina greutãþi, cu siguranþã, dar veþi fi testaþiatunci când nici nu vã aºteptaþi, iar la capãtul drumului seaflã recompensa pentru munca ºi perseverenþa voastrã. Deaceea fiþi prevãzãtori, curajoºi ºi încrezãtori. Dacã sunteþipuri ºi sinceri, ascultaþi-vã vocea interioarã, Dumnezeu vãîndrumã ºi ajutã permanent.

Câteva cuvinte simple Sunt ºapte cuvinte care ne dau înþelesul lumii în care ne

petrecem viaþa: miºcã-te... Apropie-te de acele persoane cucare poþi fi tu însuþi ºi care îþi susþin cele mai nebune visuri;atinge... Îmbrãþiºeazã-i pe toþi cei la care þii. Sãrutã petoatã lumea pe obraz. Savureazã senzaþia unei bucãþi demãtase...; ai încredere... Pune frâu îndoielilor... gãseºte oformã de a ajunge acolo...; primeºte... Vocea de care ainevoie sã o auzi, îmbrãþiºarea... deschide-þi mâinile, dar nuuita... simte...

CCiitteeººttee mmaaii ddeeppaarrttee!!MIªCÃ-TE: Mutã-þi casa, patul, corpul. Plimbã-te, ieºi

în fiecare dimineaþã, ieºi din rutina serviciului, din rutinarelaþiilor ºi a tiparelor vieþii. “Schimbã-þi perspectiva!”

Apropie-te de acele persoane cu care poþi fi tu însuþi ºi careîþi susþin cele mai nebune visuri. Nu e nevoie sã muþi munþi,de multe ori a muta o pietricicã poate face minuni.

ATINGE: Îmbrãþiºeazã-i pe toþi cei la care þii. Sãrutã petoatã lumea pe obraz. Mângâie-þii câinele, pisica…Savureazã senzaþia atingerii unei bucãþi de mãtase, a uneipiese de lemn cu texturi diferite. Atinge muºchiul copacilor,scoarþa, rocile ºi apa. Cu cât vei face asta mai des, cu atât veisimþi mai bine plãcerea de a atinge.

ASCULTÃ: Stai în liniºte ºi observã câte lucruri sunt deascultat. Ascultã oamenii… ceea ce spun ei cu adevãrat.Ascultã un cântec pânã la ultima notã. Ascultã-þi vocea inte-rioarã, pe care o auzi doar când scade confuzia fiecãrei zile.Ascultã susurul frunzelor, orãcãitul broaºtelor, ºi trosnetullemnului arzând în sobã. Ascultã-þi inima ºi ascultã lucrurilenevorbite.

SIMTE: Durerea, experimenteazã bucuria, pânã cesimþi cã te evapori. Permite-þi sã râzi pânã nu mai poþi, simtedragostea din strãfundurile cele mai adânci ale inimii tale.Predã-te senzualitãþii vieþii. Supãrã-te ºi exprimã-þi furia,dacã e cazul, dar fã asta singur. Dacã nu simþi cu adevãrat,nu eºti viu.

AI ÎNCREDERE: ªtii ce trebuie sã ºtii. Pune frâuîndoielilor. Acea gâdilare internã este cel mai mare adevãrºi îþi va folosi în cel mai bun fel. Îþi pare rãu când îþi negiintuiþia. Þine seama de asta: “în fond ºi la urma urmei doartu ºtii ce e mai bun pentru tine”. Dacã pierzi toatã ziua pic-tând, atunci asta e ceea ce trebuie sã faci. Dacã îþi faceplãcere sã te plimbi pe luciul oceanului, gãseºte o formã dea ajunge acolo. Dacã nu ai pe deplin încredere în tine, tetransformi în nimic.

ADUNÃ-TE: Cu persoanele pe care le iubeºti. Ia ceaiulînsoþit, plimbã-te prin pãdure acompaniat, converseazã ºivorbeºte, citeºte cu voce tare pentru ceilalþi. Bucurã-te cãpãrul, pielea, corpul ºi trãirile tale sunt diferite de ale celor-lalþi ºi, totodatã, asemãnãtoare. Plângi, vaitã-te, râzi,îmbrãþiºeazã.

PRIMEªTE: Primeºte o datã, pentru a da tuturor, maipuþin þie însuþi. Acceptã fericit darurile. Vocea de care ainevoie sã o auzi, îmbrãþiºarea, timpul pentru discuþie, mân-carea, banul de care ai nevoie vor fi mereu furnizate.Deschide-te sã primeºti, deschide-þi mâinile pentru a fiumplute cu abundenþã. Primeºte toate lucrurile bune pe carele meriþi ºi adu-þi aminte sã arãþi mulþumire faþã de VIAÞAta. (P.I.)

Teme de meditaþie

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008

Pagina 9

CCoonnssiiddeerraaþþiiii ggeenneerraalleeMãrturiile arheologice atestã faptul cã arealul actualului

municipiu Medgidia, oraº central dobrogean, este leagãn deautenticã ºi elevatã civilizaþie precreºtinã.

Descoperirea senzaþionalã, la Medgidia, a primei morineolitice specializate1, datând de acum 5000 de ani, aºazã

c i v i l i z a þ i aromâneascã subsemnul pro-tocronismuluicultural ºitehnic univer-sal, alãturi destrãlucitoarele

civilizaþii orientale din Summer ºi Mesopotamia sau nord-africane, din Egipt.

Harta arheologicã a Dobrogei a fost completatã în anul1955 cu o nouã piesã arheologicã de excepþie, scoasã lasuprafaþã întâmplãtor, în urma unor lucrãri de ºantier efec-tuate de muncitorii de la Fabrica de ciment Medgidia.

Descoperirea reprezintã o sabie-emblemã de tip aki-nakes din secolul al V-lea î. Hr., unicã în Europa2 ºi în ariade cuprindere a triburilor tracice ºi scitice. Termenul aki-nakes are origine iranianã ºi este caracteristic armelor scurte– sabie sau pumnal-cu unul sau douã tãiºuri ºi gardã subformã de inimã. Sub acest nume apar ºi unele piese deparadã3, bogat ornamentate, pe care regii persani le ofereaumarilor demnitari ca semn de distincþie deosebitã. Arma erarãspânditã în spaþiul caucaziano-pontic ºi folositã frecventde cãtre sciþi, perºi, traci, sarmaþi ºi alte populaþii din sec. V-

III î. Hr.Exemplarul descoperit

la Medgidia prezintã anu-mite particularitãþi propriiilustrate de o componentãlocalã, sesizabilã înformã, tehnicã ºi orna-mente, care îl individua-lizeazã faþã de celelalteakinakes-uri atestate înRomânia4 – aproximativ o

sutã la numãr – majoritatea descoperite în Transilvania ºi îndiferite zone din sud-estul Europei, însã, într-un numãr maimic. Aceasta a permis conturarea unei noi imagini asuprarolului deosebit de activ al traco-geto-dacilor ºi al evoluþieilor materiale ºi culturale în zona cuprinsã între Carpaþi ºiBalcani în secolele V-IV î. Hr.

EEmmbblleemmaaInformaþiile relativ reduse pe care le avem despre con-

textul descoperirii sunt compensate de extrema expresivitatea piesei recuperate, oferindu-ne indicii, atât despre persona-litatea celui care a purtat-o, cât ºi despre comunitatea în caretrãia sau dimensiunile spaþiului în care se dezvoltau legã-turile ºi relaþiile membrilor comunitãþii cu lumea geto-daci-cã sau cu populaþiile alogene cu care intrau în contact.

Akinakes-ul este turnat odatã cu teaca ºi placa lateralãcare servea la fixarea piesei. Bronzul din care s-a realizateste de bunã calitate. Lungimea este de 0,467m. O laturã aobiectului a fost ornamentatã pe gardã ºi pe placa din parteasuperioarã, iar cea inferioarã a fost netezitã ºi lustruitã.Latura opusã a rãmas nefinisatã ºi s-au fixat douã mânere, cuajutorul cãrora sabia era aplicatã pe un monument comemo-

rativ sau pe sarcofagul, ori pe zidul unei camere funerare5.S-a propus ºi o altã interpretare a obiectului: ca presã laîmpodobirea unor spade de paradã de tip akinakes6, ipotezãpuþin susþinutã. Arheologii vãd în acest instrument orna-mental o sabie-emblemã care a aparþinut unei cãpetenii tri-bale locale7. În acest caz, emblema are o semnificaþie aparte,ea reprezentând un simbol, un semn distinct care individua-liza tribul între celelalte clanuri ºi triburi geto-dace ºi erafolositã în timpul ceremoniei de iniþiere rãzboinicã pentru ainvoca protecþia totemicã8. Simbolistica de tip animalieraplicatã pe emblema sabiei de la Medgidia, redã la modulplastic, un conþinut magico-religios de consacrare potenþialãa unui rang, a unei forþe, a unui privilegiu-posibil de basileu-a cãpeteniei tribale. Piesele de acest gen, cu valoare ºi sensprin sistemul lor de valori, puteau fi conferite doar ca sim-bol al funcþiei sau poziþiei preeminente în societate9 ºi, deaceea, nu puteau fi nici cumpãrate ºi nici obþinute ca obiectde schimb. Folosind un limbaj simbolic, arma-emblemã dela Medgidia îl încadreazã în acelaºi timp pe purtãtorul sãu,într-un sistem ierarhic politico-militar, fiind expresia vizualãa acceptãrii posesorului într-un grup cu statut special, aces-ta putând fi, de exemplu, în egalã mãsurã o aristocraþie desânge, o confrerie rãzboinicã sau religioasã. Aceastadovedeºte existenþa, prin elementele sale, a unei structuripolitico-militare unitare, pe întreaga arie locuitã de geto-daci

în secolele V-IV î. Hr.

OOrrnnaammeennttaaþþiiaaOrnamentaþia sabiei-emblemã

de la Medgidia are motive decora-tive tipice stilului animalier tracic.Concepþia zoomitologicã a dacilornu era, numai un produs al imagi-naþiei teriomorfe, reale, ci ºi unprodus al unei zoologii fantasticecare o continua pe cea realã, printr-o ideaþie miticã complementarã10.

Pe mâner, piesa este decoratã cuo acvilã ce þine în cioc un ºarpe, o reprezentare de tradiþiestrãveche tracicã ºi care va deveni una dintre reprezentãrilecaracteristice ale argintului geto-dacic din secolele II-I îHr11. Pe garda în formã de inimã cu doi lobi, se aflã câte unþap sãlbatic din specia capra ibex, cu capul întors spre spateºi cu picioarele aduse sub el, iar pe placa de care era legatãla centurã, apar ochiul exoftalmic ºi ciocul pãsãrii rãpitoare,apoi un cap de panterã ºi gâtul unui cerb cu coarnele multstilizate. Alãturi de aceste elemente stilistice zoomorfe defacturã carpatinã, comune întregii lumi dacice, sunt redate ºireprezentãri geometrice arhaizante, caracteristice perioadeipredacice.

Conþinutul reprezentãrilor animaliere plastice aflate pesabia-emblemã ascunde un cod, un mesaj al unei zoolatriilocale care þine de vechi credinþe ºi simboluri totemice12.

(continuare în nr. viitor)Profesor dr. NATAªA PETEU

Note:1. A. Lãpuºan, ª. Lãpuºan, Medgidia Carasu, Editura „Munte-

nia“, Constanþa, 1996, p.5-7.2. D. Berciu, Mormântul „princiar“ de la Agighiol ºi unele pro-

bleme ale artei traco-getice, Pontice, 2, p. 371-172.3. 4. Naþional Geographic România, nr.5 din 2003.5. D.Berciu, Arta traco-geticã, Bucureºti, 1969, p. 18-76.6. National Geographie România, op.cit.7. A. Rãdulescu, I. Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunãre ºi

Mare. Dobrogea, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,1979, p.54.

8. 9. R.Vulcãnescu, Mitologie românã, Editura Academiei, 1987,p.95.

10. R. Vulcãnescu, op.cit., p. 49811. D. Berciu, Mormântul „princiar“, p.172.12. R. Vulcãnescu, Mãºtile populare, Bucureºti,1972, p. 13, 17-

24, 46 ; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Paris,1970, p.30, 138. Autorii analizeazã structura istoricã a mãºtilor peteritoriul Daciei ºi susþin prezenþa totemurile zoomorfe la predaci.

Apãrute în timpul cruciadelor, ordinelemonahale militare (militaro-cãlugãreºti saucavalereºti), au unificat spiritualitatea mona-halã cu idealurile cavaleriei, ocupându-se deapãrarea Locurilor Sfinte ºi a pelerinilor carese îndreptau într-acolo. Membrii lor pronunþaujurãminte de sãrãcie, castitate ºi supunere ºierau împãrþiþi în cavaleri, preoþi ºi servitori.

Între principalele ordine monahale mi-litare, apãrute în secolele XI ºi XII, amintimOrdinul cavalerilor de Malta, Ordinul templi-erilor ºi Ordinul cavalerilor teutoni.

Ordinul cavalerilor de MaltaOrdinul Militar Suveran Ierusalimitan de

Malta sau Cavalerii de Malta a fost înfiinþat înjurul anilor 1070 la Ierusalim de cãtre negus-torii amalfitani, ca ordin ospitalier, care ºi-auasumat caracteristici militare în timpul cruci-adelor, când au devenit faimoºi pentru îngri-jirea bolnavilor.

Ordinul a fost recunoscut în anul 1113 decãtre papa Pascal al II-lea, ca Ordin Ospitalierºi Militar al Sfântului Ioan de Ierusalim.

Dupã pierderea Ierusalimului, ordinul s-atransferat în insula Cipru, apoi în insula Rho-dos (1308), pe care cavalerii au transformat-oîntr-un important centru comercial ºi, dupãalungarea lor de cãtre turcii, în anul 1522, vorajunge în insula Malta pe care au primit-o dinpartea împãratului Carol Quintul. Între anii1530-1798, ordinul îºi va desfãºura activitateape aceastã insulã.

Astãzi, ordinul îºi are sediul la Roma, dardin 1993 a obþinut un palat în insula Malta.Este cel mai vechi ordin cavaleresc:desfãºoarã activitãþi de asistenþã, se bucurã deprerogative suverane ºi este guvernat de unmare maestru ales pe viaþã.

Ordinul Cavalerilor templieriCavaleri ai ordinului religios-militar al

Templului, fondat la Ierusalim în anul 1119 deHugo de Payns cu scopul de a apãra ºi de a-iocroti pe pelerinii care îi vizitau. Templieriitrãiau conform unui regulament propriu, ela-borat în 1128 dupã modelul celui cistercian,prezentat spre aprobare de Sfântul Bernardconciliului de la Troyes.

Ordinul, condus la vârf de un maremaestru, prevedea o diferenþiere între cavaleri,scutieri ºi capelani. Implicaþi în aproape toaterãzboaiele împotriva musulmanilor, s-au dis-

tins în bãtãli-ile de laA K K O(1189), Gaza(1244), Al-MANSURA(1250).

R ã s p â -n d i n d u - s erapid în toatãE u r o p a ,datoritã pu-terii ºiuriaºei lorb o g ã þ i i(aveau un roldecisiv întranzacþiilecomercialecu Orientul)deveniserã

un fel de stat în stat, intrând deseori în conflictcu suveranii europeni. Din aceastã cauzã,Frederic al II-lea, împãratul Imperiului SfântGerman i-a alungat din Sicilia, iar regeleFranþei, Filip cel Frumos, folosindu-se deacuzaþiile de presupuse blasfemii aduse tem-plierilor, i-a cerut papei Clement al V-lea sãdesfiinþeze ordinul (Conciliul de la Vienne,1312), le-a confiscat averile ºi i-a condamnatpe adepþi la torturi ºi arderea pe rug.

Ordinul Cavalerilor teutoniDenumirea propriu-zisã fiind Ordinul

Cavalerilor Sfintei Marii din Ierusalim, ordinmonastico-cavaleresc fondat în anul 1198 princontribuþia financiarã a negustorilor dinoraºele hanseatice Bremen ºi Lubeck, într-unspital militar din AKKO. Cuprindea numaigermani ºi a adoptat o regulã asemãnãtoareaceleia a templierilor, aprobatã de papaInocenþiu al III-lea (1199).

Ordinul teutonic a contribuit la expansi-unea creºtinã ºi germanã în jurul Mãrii Balticeºi, în 1226, a obþinut de la împãratul Frederical II-lea suveranitatea asupra teritoriilorcucerite. Stabilindu-ºi sediul la TORUN înanul 1231 ºi, fuzionând cu cavalerii gladiferi,Ordinul teutonic, ajunsese sã controleze totlitoralul baltic de la est de Vistula, dar expan-siunea lui a fost opritã pe lacul Peipus (1242)de cneazul de Novgorod, Alexsandr NEVSKI.

Cãderea mânãstirii St. Jean D’Acre (1291)

i-a tãiat legãturile cu Locurile Sfinte. De laînceputul secolului al XIV-lea, cavalerii teu-toni au devenit o putere militarã ºi financiarãde prim rang care a ajuns la apogeu sub marelemaestru W. Von Kniprode (1351-1382).

În secolul al XV-lea, totuºi au fost înfrânþila Tannenberg de regele polonez Vladislav alII-lea Jagiello (1410), iar în 1446 a trebuit sãcedeze Pomerania ºi Danzigul.

Ultimul mare maestru, Albert de Branden-burg, a aderat la reforma protestantã ºi a secu-larizat posesiunile Ordinului teutonic, înte-meind ducatul ereditar al Prusiei (1525).Partea catolicã a ordinului a supravieþuit înImperiul German pânã în 1809, când a fostdesfiinþat de împãratul Napoleon I-ul ºi, arenãscut în 1839 la Viena cu rolul asistenþialoriginar. Dupã persecuþiile suferite din partearegimului nazist, ordinul a fost reînfiinþat în1945.

Ordinul Cavalerilor teutoni a fost prezentºi pe teritoriul României, în secolul al XIII-leaîn urma unei înþelegeri survenite între RegatulUngariei ºi Ordin. Acesta a fost aºezat în ÞaraBârsei cu misiunea de a sprijini expansiuneareligiei catolice în zonã. Datoritã faptului cãOrdinul nu a respectat înþelegerea de a nu ridi-ca fortificaþii din piatrã (aveau voie sã ridicefortificaþii numai din lemn ºi pãmânt), au fostexpulzaþi din zonã.

În timpul bãtãliei de la Tannenberg, dinordinul domnitorului Þãrii Moldovei, Alexan-dru cel Bun, va participa la lupte împotrivaOrdinului Cavalerilor teutoni ºi un detaºamentde cavalerie româneascã care, prin acþiunileîntreprinse, îºi va aduce o contribuþie impor-tantã la victoria obþinutã asupra cavalerilorteutoni.


Ordine monahale mil i tare

Sabia-emblemã de tip akinakes descoperitã la Medgidia - piesã traco-geto-dacicã unicã în Europa

Originile cele-brei gãrzie l v e þ i e n e ,

aflatã în serviciul suveranilor pontificali, seregãsesc în secolul al XV-lea. Papii – Sixt alIV-lea, Inocenþiu al VIII-lea ºi Alexandru alVI-lea – au folosit mercenari elveþieni în tim-pul conflictelor cu diverºi adversari.

În anul 1505, Papa Iuliu al II-lea a solicitatDietei elveþiene, un corp permanent de 200 demercenari, care sã-i asigure paza. Pe 22 ia-nuarie 1506, primii soldaþi elveþieni, coman-daþi de Kaspar von Silenen, intrau în Vatican.Aceasta este consideratã data oficialã a înfi-inþãrii gãrzii elveþiene sau Pontificia CohorsHelvetica.

Iniþial, garda a fãcut parte din armata pon-tificalã, la asigurarea pazei fiindangrenate ºi Garda Palatinã ºiGarda Nobiliarã; din a doua jumã-tate a secolului XX, elveþienii con-stituie singuri armata StatuluiPapal.

Condiþiile pe care trebuia sã leîndeplineascã cel care dorea sã facãparte din acest corp de elitã erauurmãtoarele: sã fie catolic, necãsã-torit, sã aibã cetãþenie elveþianã, sãaibã stagiul militar efectuat încadrul armatei elveþiene de la careprimea un certificat de bunãpurtare, sã aibã înãlþimea de 1.74m.

În ziua de azi, cei care aspirã la un loc înGarda elveþianã, trebuie sã aibã o diplomã caresã ateste cã au o educaþie solidã. Dupã ce esteacceptat, viitorul „gardist” trebuie sã depunã

jurãmântul de cre-dinþã papei sau Sfân-tului Colegiu al Car-

dinalilor (în caz de vacanþã a Scaunului ponti-fical). Jurãmântul se depune în fiecare an, înziua de 6 mai, în grãdina San Damaso. Ziua de6 mai a fost aleasã întrucât, în aceastã zi, înanul 1527, aproape toþi membrii gãrzii aumurit eroic în timpul asediului Romei de cãtreCarol Quintul, apãrându-l pe Papa Clement alVII-lea, care, astfel, a reuºit sã fugã la Vatican.Componenþa numericã a gãrzii a evoluat întimp; în zilele noastre, a ajuns la 130 de mem-bri. Durata serviciului militar este de 25 de ani.

Uniforma oficialã de paradã cuprinde culo-rile albastru, roºu, portocaliu ºi galben, avândo pronunþatã tentã renascentistã. S-a vehiculat

ideea cã prima uniformã ar fi fost creatã deMichelangelo; modelul actual al þinutei a fostrealizat în 1914, dupã indicaþiile comandantu-lui Jules Repond. (P.G.)

Garda elveþianã

Practica abrevierilor din zilelenoastre în comunicarea pe Me-ssenger sau pe telefoanele mobile

nu este o invenþie recentã: ea dateazã încãde acum 3.000 de ani!

Noile studii arheologice aratã cãpolinezienii de acum 3.000 de ani foloseauabreviaþii numerice pentru a nu pierde tim-pul. Astfel, în loc sã foloseascã versiuniprescurtate ale cuvintelor, aºa cum facemnoi când folosim tastatura mobilului pentrua scrie un mesaj, polinezienii au inventatun sistem numeric pentru a face faþãfenomenului de “supraîncãrcare cogni-tivã”, dupã cum îl denumesc oamenii deºtiinþã, când memoria noastrã nu mai poatereþine o cantitate mare de informaþii ºi date.

În aceste societãþi antice, în care nus-au dezvoltat alfabete, oamenii au trebuitsã facã faþã fenomenelor de creºteredemograficã ºi de stratificare socialã printransformarea unor simple triburi îngrupuri complexe, care au început sã aibã

activitãþi comerciale mai dezvoltate. Astfel, într-o insulã din Polinezia

francezã, oamenii de ºtiinþã au descoperitun sistem numeric relativ complex decuvinte-numere pentru recunoaºtereaobiectelor, care de-a lungul timpului adevenit tot mai simplu, folosind numere totmai uºor de recunoscut. Ceea ce cercetã-torii credeau cã e un defect în societãþileprimitive, anume lipsa de complexitate asimbolurilor folosite, devine în eratehnologiei ultrasofisticate o calitate.

Aceastã descoperire pune încã ocãrãmidã în disputa construitã pe marginearelaþiei dintre matematicã ºi limbaj, nãscutãîntre psihologi ºi filosofi, anume: cuminfluenþeazã limbajul gândirea. Un studiurealizat asupra unuitrib amazonian sugera

faptul cã, fãrã cuvinte pentru numere speci-fice, o înþelegere a numerelor nu se poatedezvolta. Concluziile au fost, însã, rãstur-nate de un alt studiu asupra unor triburi dinBrazilia care sublinia faptul cã înþelegereaspaþiului, timpului ºi a numerelor este inde-pendentã de limbaj. Cercetãrile asupracomunitãþilor polineziene aratã însã cãoamenii îºi folosesc aptitudinile mentale înfuncþie de problemele pe care le au derezolvat ºi spun cã, dacã vor trebui sã-ºischimbe limbajul în acest scop, o vor face.

Dismorfia corporalã estecaracterizatã de o distorsiunedramaticã a imaginii de sine ºigânduri obsesive legate dedefecte imaginate sau minoreale propriei aparenþe. Aproxi-mativ 2% dintre oameni suferãde aceastã condiþie. Unele din-tre aceste persoane apeleazã lachirurgia plasticã în încercarea,fãrã rezultat, de a rezolva pro-blema.

Cauza acestei tulburãri a rãmas în con-tinuare un mister, experþii suspectând o

varietate de factori,de la cei genetici,la cei de mediu.Oamenii caresuferã de tulbu-rarea dismorfieicorporale creddespre ei înºiºi cãsunt urâþi sau des-figuraþi ºi sunt pre-ocupaþi în modobsesiv de acest

aspect, chiar dacã cei din jur îi asigurã cãaratã perfect normal. Aproximativ un sfert

dintre aceºtia comit suicid.Tulburarea tinde sã se manifeste în

familie ºi apare, atât în cazul femeilor, câtºi al bãrbaþilor. Este mult mai comunã încazul persoanelor care prezintã simptomeletulburãrii obsesiv-compulsive. Îi afecteazãatât de des încât, uneori, nu pot pleca dincasã sau funcþiona normal la lucru; nu potavea relaþii din cauza acestei griji; de multeori se gândesc la propria imagine pentruore în ºir, verificându-se în oglindã,cãutând refugii în cosmeticã.

Unul dintre 12 pacienþi apeleazã lachirurgia esteticã de 5 ori doar pentru nas.Unii îºi fac atâtea operaþii estetice, încât numai aratã uman. ªi, inevitabil, sunt nesatis-fãcuþi de rezultate, sfârºind de multe oriprin a se simþi ºi mai lipsiþi de speranþã.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale

Celebra vorbã din popor, “Te-ai trezitpe partea cealaltã!” se pare cã are în ea unmare adevãr. Hotelul Premier Inn a datstartul unui studiu ºtiinþific, referitor lasomn, beneficiile acestuia ºi cum influ-enþeazã modul în care ne trezim.

La acest studio, au participat specialiºtidin psihologie, Feng Shui ºi arta somnului.Cercetãrile lor au ajuns la o singurã con-cluzie: partea stângã este partea corectã pe

care trebuie sã ne ridicãm din pat. Conformcercetãrilor Feng Shui, la crearea armonieiprin folosirea tuturor resurselor din spaþiu,partea stângã a patului este asociatã cu ceeace este mai important: familie, sãnãtate,

bani ºicunoaºtere.A s t f e l ,dacã netrezim pep a r t e astângã ap a t u l u i ,aducem în

viaþa noastrã toate aceste energii pozitive. Potrivit cercetãtorilor din domeniul

psihologiei, partea stângã a creieruluipregãteºte mintea pentru o zi cât maibunã. Tot ea este responsabilã de funcþiilelogice ºi analitice; este partea creieruluipe care o folosim ca sã gândim raþional.Înainte de a ne trezi pe partea stângã, tre-buie sã ne gândim la ziua din faþa noastrãºi la beneficiile pe care ni le poate aduce.Astfel, partea dreaptã este responsabilãpentru emoþiile negative precum stresul,care ne poate distruge convingerea uneizile reuºite.

ESET, liderul în protecþia proactivã, a anunþatcâºtigarea premiului “Best Antivirus Product of 2007”de la AV-Compara-tives, companieindependentã detestare a pro-gramelor antivirus,pentru produsulESET NOD32Antivirus, al doileaan consecutiv. Con-form AV-Compara-tives, pentru a putealua acest premiu,produsul trebuie sãbeneficieze de ratemari la detecþie(inclusiv, detectareade viruºi polimorfici complecºi), indicative ridicate îndetecþia proactivã, foarte puþine fals-pozitive, sã nuaibã un impact major asupra sistemului, sã nu seblocheze sau sã aibã bug-uri.

ESET NOD32 Antivirus a avut de câºtigat datoritãtehnologiei ThreatSense®, un motor euristic avansatcare permite detectarea celor mai inteligenþi viruºi,lucru imposibil de susþinut nici chiar de cele maifrecvent actualizate baze de viruºi. Spre deosebire desoluþiile tradiþionale, ESET NOD32 Antivirus desfaceºi analizeazã codul executabil în timp real, folosind unmediu emulat. Prin permiterea viruºilor de a se mani-festa într-un mediu virtual complet securizat, ESETeste capabil sã diferenþieze fiºierele maliþioase, chiarºi în cele mai complicate situaþii ºi forme ale viruºilor.

“În cei patru ani de testare a soluþiilor antivirus,nu am gãsit nici un alt produs care sã fie un concurentreal pentru motorul euristic avansat de la ESET”, adeclarat Andreas Clementi, fondator ºi ºef de dez-voltare la AV-Comparatives.

Ca urmare a necesitãþii utilizatorilor de a aveaviteze ºi capacitãþi cât mai mari, Transcend a lansatrecent un card de memorie compact flash type I de 32

Gb 133x.Acest card se

adreseazã în special uti-lizatorilor profesioniºti,pretenþioºi la siguranþadatelor, capacitate cres-cutã ºi vitezã mare detransfer. Producãtorul,pentru a se asigura decompatibilitatea memo-riei, a prevãzutfuncþionarea în ambele

moduri, respectiv Dual Channel ºi Ultra DMA 4.Cardul de 32 Gb CF 133x înregistreazã viteze de

scriere/citire de pânã la 16 mb/45mb pe secundã asi-gurând astfel fotografii succesive sau înregistrarevideo continuã. De asemenea, cardul este prevãzut cuECC Hardware (Error Correction Code) – funcþie cedetecteazã ºi corecteazã automat erorile în timpultransferului de date, evitând în acest fel fiºiere lipsãsau corupte. Ca ºi o dovadã a calitãþii, Transcend oferãclienþilor garanþie pe viaþã pentru acest tip de memo-rie.

Joaca de-a ºoarecele ºi pisica dintre Apple ºi hack-eri continuã. Dacã cumva vã aºteptaþi ca victoria sãaparþinã celor de la Apple, aflaþi cã nu e aºa. Perioadade timp care trece de la momentul lansãrii unui updatepânã când acesta este spartscade.

De data aceasta, a fostvorba doar de o sãptãmânã.Numai atât a durat pânãcând, nu unul, ci doi“hecãri” (separaþi ºi fãrãlegãturã) au oferit câte onouã soluþie de ocolire arestricþiilor telefonuluiApple. Prima soluþie implicãmodificãri hardware, dar ceade-a doua este în totalitatesoftware. Procedura dedeschidere a softului estedestul de complicatã, darputeþi fi siguri cã, în baza ei,vor apãrea ºi altele mult mai simple. Trebuie doar sãaºteptaþi douã, trei zile!

Pe stânga e cel mai bine!

Dacã proverbul “Ceea ce se naºte din pisicã ºoarecimãnâncã!” se verificã de fiecare datã, nici ceea ce iese din mânaomului nu va putea fi diferit de el: oamenii de ºtiinþã au reuºit sãcreeze roboþi care-ºi induc în eroare semenii!

Cercetãtorii de la Laboratorul pentru Sisteme Inteligenteaparþinând Institutului Federal de Tehnologie din Elveþia, au reuºitsã creeze, în mod artificial, roboþi frapant de asemãnãtori cu omul,care mint ºi-ºi pãcãlesc semenii.

Roboþii incriminaþi funcþioneazã dupã un sistem asemãnãtorgenelor umane. Ei sunt dotaþi cu un cod genetic artificial sub formãde impulsuri informatice, care poate fi recombinat pentru a creaalte generaþii de roboþi. În consecinþã, generaþiilor succesive deroboþi le-au fost provocate modificãri în structura „geneticã”, ast-fel încât, roboþii au fost în stare, nu numai sã-ºi semnaleze unulaltuia prezenþa hranei, ci ºi sã-ºi inducã în eroare adversarii.Aceºtia le indicau adversarilor semnalele indicatoare de venin,spunându-le cã e hranã!

ªi roboþi i mint . . .

Moºtenirea geneticã nu influenþeazã IQ-ul!

Paginã realizatã de Cristina [email protected]

* ªtiinþa presupune omiºcare fãrã de sfârºit, ºi celcare se opreºte este aruncatdin mers de cel ce vine în urmalui.

* Calul bun trebuie întot-deauna strunit.

* Nici ºtiinþa în totalitateaei, nici domeniile luate înparte nu reprezintã un scop însine în afara societãþii, a tim-pului ºi a oamenilor.

* Sã nu împiedicaþi omulsã ia cunoºtinþã de el însuºi ºisã nu-i doriþi ceea ce v-aþi dorivouã înºivã.

* Dacã nu ar exista oameniproºti pe lume, ce s-ar face

deºtepþii?* Pe recunoºtinþa celor

mari nu te poþi bizui.* Stãpânul care-ºi lasã

gospodãria pe mâna slugilorajunge sã cerºeascã la drumulmare.

* În situaþii critice, temeri-tatea þine loc de prudenþã.

* Un marº, oricât ar fi elde lung ºi de frumos, nu schim-bã dintr-o datã omul.

* Vârsta nu este un merit ºinici nu scuzã pe nimeni sãdebiteze rãutãþi la adresa alto-ra.

Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

O cercetare amplã legatãde genele care au legãturã cuIQ-ul a scos la ivealã 6 astfelde gene, dar care, împreunã,au însumat doar 1% din vari-aþiile de inteligenþã. Cercetã-torii au luat probe de ADN dela 7000 de copii de 7 ani cãro-ra li s-au aplicat ºi teste deinteligenþã, pentru a vedea cescor obþin.

Oamenii de ºtiinþã au luatîn calcul ADN-ul copiilor careau înregistrat cele mai mariscoruri sau cele mai mici pen-tru a observa diferenþa de genedintre aceºtia. Procesul a scos

la ivealã sute de gene legate deinteligenþã, dar cele mai multenu au avut o influenþã indi-vidualã care sã fie clardetectabilã.

Doar 6 gene au fost puter-nic asociate cu nivelul maiscãzut sau mai ridicat al IQ-ului, dar chiar ºi aceste geneau însumat doar 1% din dife-renþele înregistrate întrecopii. Profesorul RobertPlomin, de la Institute of Psy-chiatry din Londra, care acoordonat cercetarea, adeclarat în revista New Scien-tist cã “Cel mai evident rezul-

tat pe care l-am obþinut esteacela cã nu existã efecte pu-

ternice ale zestrei geneticeasupra IQ-ului.” Studiileanterioare, realizate pegemeni ºi copii adoptaþi, su-

gerau cã genele ºi mediul suntîn mãsurã egalã responsabilepentru variaþiile deinteligenþã.

Doctorul Gary Marscu,psiholog la New York Univer-sity, a declarat: “Inteligenþaeste o funcþie a modului încare creierul este pus laolaltãºi, cel puþin jumãtate dingenomul nostru contribuieîntr-un fel sau altul la funcþi-ile creierului, ceea ceînseamnã cã, pentru a con-strui un creier uman, avemnevoie de mii de gene carelucreazã împreunã.”

Urâþenia este doar în minteacelui care se percepe

NOD 32 - cel mai bunantivirus în 2007

COMPACT FLASH DE 32 GB

Joaca de-a ºoarecele ºi pisica

Messengerul deacum 3.000 de ani

Rãspunsurile testului din nr. 1 (235)1. „Þara în picioare” este cântul al doilea al poemu-

lui eroic „Dumbrava Roºie” de Vasile Alecsandri (1818sau 1821-1890).

2. Tabloul „Izgonirea turcilor la Cãlugãreni” esteopera lui Theodor Aman (1831-1891).

3. Pietrele preþioase sunt minerale cu aspect atrãgãtorºi duritate mare, întâlnite rar în naturã ºi utilizate pentruconfecþionarea bijuteriilor, a podoabelor, în radio,tehnicã, opticã etc. Evident mai scumpe decât cele semi-preþioase, care au ºi ele un aspect atrãgãtor, dar sunt multmai uºor de gãsit, au o duritate mai micã ºi sunt folositeîn confecþionarea podoabelor ºi a ornamentelor.

4. Lucrarea „Valul” aparþine sculptoriþei CamilleClaudel.

5. Tabloul „Modelul roºu” a fost realizat în 1937, depictorul belgian Rene Magritte (1898-1967).

6. I. SLAVICI, Opere, VII, 492.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

[email protected]

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008

Pagina 11

Noul Tribes, botezatºi alintat cu vorbe

Proiectul multiplayer la care s-auînhãmat cei de la Garage Games, se vanumi pentru noi toþi ºi generaþiile carevor urma,F a l l e nE m p i r e :L e g i o n s .Tonul esteniþel camdeclarativ, daravem motivesã credem cãjocul îºi va gãsi un loc merituos înanalele istoriei de specialitate. Argu-mentele se gãsesc pe “foaia de hârtie”înmânatã celor de la IGN.

Cât de mari sunt hãrþile? Destul demari! Pânã la urmã, totul se rezumã la unlevel design concis. A genera suprafeþemasive nu reprezintã întotdeauna ceamai bunã soluþie - chiar dacã plimbatulprin joc este miºto ºi are propriul sãumerit, dar zburatul din loc în loc de unulsingur nu este la fel de distractiv fãrã alþijucãtori pe care sã-i dobori. În acelaºisens, zonele prea mici alimenteazã sen-zaþia de claustrofobie ºi lipsa unui funda-ment strategic elementar. În cele dinurmã, s-a gãsit calea de mijloc, carefurnizeazã ºi extindere ºi ritm funcþional.Oricum Fallen Empire: Legions esteprogramat sã invadeze piaþa cândva, încursul acestui an.

Savage 2: A Tortured Soula fost lansat

Producãtorul independent S2 Gameseste încântat sã-ºi valorifice gestul princare pune la dispoziþia comunitãþii hi-bridul axat pe latura multiplayer aîncãierãrilor, joc care ne-a fost promis deceva vreme. Website-ul oficial oferã spredescãrcare versiunea completã,etichetatã cu 29 USD, ºi cea demonstra-tivã.

Acelaºi website indicã faptul cãfacþiunea Bestiilor are deocamdatã câºtigde cauzã, sedimentând un procentaj de55% bãtãlii duse la bun sfârºit. Un ochiager remarcã, însã, faptul cã acest pro-centaj se aflã într-o uºoarã scãdere (de la59%), ceea ce indicã cã zã Humansriposteazã cu exact aceeaºi monedã,încearcândsã împingãrândur i lec ã t r em i j l o c(rata suc-c e s u l u iþine ºi denumãrul ded i l e t a n þ iînscriºi).

Lucrurile par sã fi intrat pe fãgaºulnormalitãþii, ceea ce nu poate decât sãalimenteze convingerea cã giganþiiindustriei nu sunt suficient de mari pen-tru a strivi orice urmã de iniþiativã.

Monstrul CryENGINE2 se dezvãluie

Ei da, cu toþii ºtim ce poate mãritulCryENGINE 2 în materie de photo-realismºi cum se chinuie bietele 8800 Ultra ºi Quad

Core-uri sã-i facãfaþã chiar ºi fãrãAA la maximum,dar staþi cã încãn-aþi vãzut nimic!

Când Crytek aafirmat cã noul lorjoc e future-proofºi cã trebuie sã

arate superb ºi peste doi-trei ani, tipii n-auglumit... ªi ca sã ne demonstreze asta, pelângã cele peste 1 milion de linii de cod,1GB de texturi ºi 85.000 de shader-e, aumai bãgat ºi ceva în plus: hãrþi, taicã...Imense, sã ajungã la toatã lumea!

Faza tare e cã dimensiunea maximã aunei hãrþi de Crysis poate ajunge la nãuci-toarea suprafaþã de 68,7 miliarde de kilo-metri pãtraþi!!! ªi ºtiþi ceva? Întreagasuprafaþã a Terrei abia atinge aproximativ150.000.000 de km pãtraþi... Asta înseamnãcã în editorul SandBox s-ar putea teoreticconstrui o hartã de 458 de ori mai maredecât întreaga suprafaþã a globului pãmân-tesc... Ducând puþin mai departe raþiona-mentul, dacã toatã populaþia planeteialbastre ar juca simultan Crysis pe multi-player, unui singur jucãtor i-ar trebui cam10 km pãtraþi sã umble pe harta aia ca sãîntâlneascã mãcar un singur adversar…poate în viaþa asta!!! (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

MORMAN DEZÃPADÃ

STRAT DEGHEAÞÃ

PÃªUNI

FÃCUT DINZÃPADÃ

ÎN VÃRFULBRADULUI!

ªMECHER

LUMINÃ ÎNNOAPTEPRIMELE

OBICEIURI!

PATINOARNATURALCUFERE

ÞIN LA FRIG

ZÃPADÃ

ÎNCEPE SÃ

NINGÃ!

POMI DEIARNÃ

ÎNCEPUT DEIARNÃ!

SUS PE

DERDELUª

ULTIMELESÃNII!

MASÃ DEGALÃ

CA O NIN-SOARE

LINIªTITÃNINSÃ PE

CÂMP

A TRANSPIRAANIMALTIBETAN

CULTIVATORIDE IN

ÎNGHEÞAÞIÎN FINAL!A VREA

ORIGINE(fig.pl.)

PURTÃTORIDE NEA

ÎNDEMNCABALIN

RADICALORGANIC

IMPUNERESPECT

C - T - S -P O C - B - S - S -BÃTÃTURÃ-S Ã R Ã C U Þ -LOVITURÃ-B Ã Þ O ª I -T A B Ã R Ã -IMBATABIL-T O N Ã -SUNET-CI-E-J O S - N I T -A C E L A - C T-RAP-PATRU-U N D Ã -P I R O N - R E -R A - Þ Ã R M -T I C Ã I T -BIRUITOR.

1. Cine a construit primul balon care s-a ridicat în aer?2. Ce se înþelege prin „balon de oxigen”?3. Ce se înþelege prin luminiscenþã?4. Ce prozator francez a scris romanul „Bãtãlia

tãcerii”?5. Ce compozitor este autorul uverturii simfonice

„1812”?6. Cine a spus: „Sunt leneºi fãrã suflet, care trãiesc

în liniºte; celor cu suflet le cresc în el buruieni veni-noase, ca pe o þarinã bogatã ce nu s-a învrednicit delucru.

Deºi este mai uzual pentru bãrbaþi sã îºi caute înacest mod partenere, cântãreaþa australianã verificãpe web, care dintre bãrbaþii celebri ai lumii maisunt celibatari.

Dupã ce s-adespãrþit de OlivierMartinez anul trecut,cântãreaþa parepregãtitã pentru a seîntâlni din nou cubãrbaþi ºi recunoaºtecã foloseºte motorulde cãutare – Google -pentru a fi informatã.

Întrebatã de presã, în momentul în care s-a aflatcã sora ei Dannii îºi cautã un partener prin inter-mediul Internetului, Kylie a recunoscut: “Nu potminþi. ªi eu am fãcut-o odatã împreunã cu un pri-eten care m-a dat de gol. Bineînþeles cã nu îi potspune numele!”

ªi, totuºi, zvonul ar fi cã noul iubit al frumoaseicântãreþe este Matthew Horne, un tânãr actor bri-tanic în vârstã de 29 de ani. Acesta i-a trimis floriºi numãrul personal de telefon.

(Hai, sã postãm asta pe net…, poate vede ºiKylie!)

Eddie Murphy ºi Tracey Edmonds s-audespãrþit la douã sãptãmâni dupã ce s-au cãsãtorit.Cei doi nu au fost cãsãtoriþi oficial, pentru cã auavut doar o ceremonie spiritualã în insulele BoraBora, în prima zi aanului. Plecaþi învacanþã pentru apetrece trecerea pesteani împreunã, Eddieºi Tracey au ales oceremonie spiritualã,asemãnãtoare cu ocãsãtorie, numai cãnulã din punct de vedere legal.

Publicaþia People susþine cã cei doi îndrãgostiþiurmau sã organizeze ºi o ceremonie în StateleUnite, numai cã aceasta nu a mai avut loc. Pro-blemele celor doi au început chiar dupã 3 zile de laaºa-zisa “cãsãtorie”. Edmonds ºi Murphy au pãrãsitinsula separat pe data de 4 ianuarie. De asemenea,o sursã a declarat pentru Access Hollywood cãcearta celor doi nu are nici o legãturã cu contractulprenupþial. Eddie Murphy, în vârstã de 46 de ani,are cinci copii din prima cãsãtorie cu NicoleMitchell Murphy, care a divorþat de actor în 2005.El mai are o fatã cu Melanie B, membra formaþieiSpice Girls.

Tracey Edmonds, în vârstã de 40 de ani, arepropria casã de producþie cinematograficã ºi are doicopii din mariajul de 12 ani cu cântãreþul de muzicãR&B, Kenneth Edmonds.

Filmul de animaþie, Ratatouille a fost recom-pensat cu premiul Golden Tomato (Roºia de Aur).Acest premiu este acordat peliculelor care au avut

cele mai multe cronicifavorabile din parteacriticilor ºi a cinefililor.

Ratatouille, care neprezintã povesteaºoricelului Remy ce-ºidoreºte sã devinãmaestru bucãtar, a fostdesemnatã cel mai bun

lungmetraj animat, cu 96% din voturi, iar în urmanominalizãrilor dezvãluite, am aflat cã pelicula seaflã în cursa pentru “Cel mai bun film animat” laOscar.

Atonement, de Joe Wright, a primit ºi el pre-miul Golden Tomato pentru cea mai bunã povestede dragoste, în timp ce Ultimatumul lui Bourne, dePaul Greengrass, a câºtigat la categoriaacþiune/aventurã.

Premiile Golden Tomato, aflate la cea de-anoua ediþie, sunt acordate de site-ul de Internet Rot-tenTomatoes.com, care analizeazã ºi ia în calculcronicile favorabile apãrute de-a lungul anului înpresa scrisã, on-line, pe posturile de radio ºi tele-viziune.

Cristina FRATU

“Ratatouille” - premiat cu“Golden Tomato”

Kylie Minogue îºi cautã iubit pe Internet

Eddie Murphi este singur

EE hh ,, ‘‘ oo mm tt rr ãã ii ºº ii ‘‘ oo mm NN vv ii dd ii aa !!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Cicã, ursul mergea el agaleprin pãdure ºi deodatã vede pemelc alergând... sã rupã pãmân-tul, nu alta.

- Ce faci melcule? Unde fugiaºa?

- Ce sã fac, rãspunde melcul,vine D.N.A.-ul sã mã aresteze.

- Pãi de ce?- Pãi: eu - casã, tata - casã,

mama-casã, sor’ mea casã... Deasta.

Stã ursul, se gândeºte puþin ºio rupe ºi el la fugã. ªi fuge, ºifuge...

Se întâlneºte cu cocostârcul.Cocostârcul îl întreabã:

- Ce faci ursule? De ce fugiasa?

- Ce sã fac, rãspunde ursul,fug, cã s-ar putea sã mã cercetezeDNA-ul.

- Pãi, de ce? - Pãi: eu - blanã, tata - blanã,

mama - blanã, sor’ mea blanã...De asta.

Stã cocostârcul, se gândeºtepuþin ºi o rupe ºi el la fugã. ªifuge, ºi fuge, ºi fuge...

Se întâlneºte cu maimuþa.

Maimuþa îl întreabã: - Ce faci cocostârcule? Unde

fugi aºa? - Ce sã fac, rãspunde cocostâr-

cul, fug, cã s-ar putea sã vinãD.N.A.-ul sã mã cerceteze.

- Pãi de ce? Pãi, tata pe piciormare... mama pe picior mare... Eupe picior mare, sor’ mea - pepicior mare...

O rupe ºi maimuþa la fugã. ªifuge, ºi fuge ºi fuge... Se opreºtedeodatã, brusc ºi exclamã:

Dar, eu de ce naiba sã fug? Eu- cu fundul gol, tata - cu fundulgol, mama ºi sor’ mea la fel...

☺☺Recent a fost efectuat un son-

daj de opinie în Italia, în careîntrebarea era: “Credeþi cã suntprea mulþi strãini în þarã?”

Rezultatele au fost dupã cumurmeazã:

20% dintre respondenþi auspus “Si”

10% dintre respondenþi auspus “No”

70% dintre respondenþi auspus: “E, pe dracu!”

STELUÞE DEZÃPADÃ

INDIVID

CEAÞÃ RARÃ

ÎNDRÃZNEALÃ

TRAG LASANIE

A FI FOARTEFRIG

SE SCHIMBÃLA 31

DECEMBRIE(pl.)

ACOPERITÃCU ZÃPADÃ

ÎN PARC

CEFE!

NINSUNSÃ PEMARGINI!

REFRENOLTENESC

ANOTIMPHIBERNAL

ACUM!

A SE MINUNA

BLANÃ PUR-TATÃ LA GÂT

ALBÃ CAZÃPADA

A CUNOAªTE

INDICÃDIRECÞIANINSE LATÂMPLE!

CAREU!

FRUNZÃ DEBRAD

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

PP ee ii ss aa jj dd ee ii aa rr nn ãã

LÃSATÃ PEZÃPADÃ DE

SANIE

CÃDERI DEZÃPADÃTRAG PEDREAPTA!

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 2(236) din 31 ianuarie 2008Pagina 12

CMYK

Studiu CNA:

Copiii mãnâncã ºibeau ce vãd la televizor

Pãrinþii sunt în general de acord cu promovarea pro-duselor prin mesaje publicitare în care sunt prezenþicopii, doar 27,8% dintre ei nefiind de acord cu acestprocedeu.

Potrivit documentului, pãrinþii considerã în pro-porþie de 53,2% cã reclamele sunt „plictisitoare”,50,9% le apreciazã drept „enervante”, iar 44% spun cãacestea sunt „mincinoase”. Numai 44,7% cred cãreclamele sunt „amuzante”, 25,4% le cred „nece-sare”, iar 24,2% cred cã ele sunt „utile”.

CNA va „iniþia o campanie care va avea ca þintãprincipalã tinerii ºi, în special, copiii, care nu conºtien-tizeazã cã se uitã la o reclamã, ci o percep ca fãcândparte dintr-o emisiune, dându-i acelaºi credit, iar îngeneral nu sunt conºtienþi cã sunt þintã pentru publici-tate. Aceºti copii au o mare influenþã asupra pãrinþilorºi îi determinã sã le cumpere produsele”.

Pãrinþi i se punla mintea copi i lor

Ref lectaþ i , când sunteþ i la volan!

Din studiul „Impactul publicitãþii asupra pãrinþilorºi copiilor”, efectuat de CNA, reiese cã jumãtate dintrepãrinþii români cred cã reclamele sunt plictisitoare ºienervante, iar copiii prezintã o receptivitate crescutã laprodusele alimentare prezentate în reclame.

Intervalele orare cu maximã audienþã suntsupraîncãrcate cu publicitate, iar copiii prezintã o recep-tivitate crescutã la produsele alimentare prezentate înreclame, produse care nu întotdeauna sunt ºi sãnãtoase.Acestea sunt principalele puncte alarmante prezentate înstudiul „Impactul publicitãþii asupra pãrinþilor ºi copi-ilor”, prezentat, joi, 24 ianuarie, la Consiliul Naþional alAudiovizualului.

Potrivit studiului, 68% dintre copii urmãresc reclamela televizor, cei mai interesaþi fiind cei mici. Scepticis-mul faþã de mesajul publicitar creºte odatã cu vârsta.Cercetarea aratã cã, în general, copiii reþin uºor produse-le la care se face publicitate, însã nu recunosc la fel deuºor ºi firmele producãtoare.

Cel mai mare impact îl au, conform cercetãrii,reclamele la produsele alimentare, urmate de cele lajucãrii ºi sucuri. Studiul menþioneazã cã 56% dintre copi-ii din familiile incluse în sondaj consumã dulciuri, 30%consumã sucuri ºi 22% consumã produse de tip snacks.

Cei mici „reþin foarte bine reclamele care se referãla alimente, iar pãrinþii recunosc cã sunt presaþi sã lecumpere produsele pe care le vãd la TV. În concluzie,ne îndreptãm pe drumul altor þãri care în prezent auprobleme cu obezitatea”.

Fapt pentru care prof. Ioan Drãgan, coordonator dinpartea Centrului de Studii Media ºi Noi Tehnologii deComunicare (CSMNTC), recomandã suplimentar ogrijã mai mare pentru estetica clipurilor publicitare, dedecongestionare a prime-time-ului cu publicitate ºi oatenþie sporitã asupra faptului cã publicitatea poateîndemna la delincvenþã, având în vedere cã 70% dintrepãrinþi cred acest lucru.

Studiul a fost realizat pentru CNA, printr-un proiectPhare, de IMAS ºi CSMNTC. Cercetarea, prima deacest gen realizatã în România, a avut drept scop sãanalizeze percepþia copiilor asupra publicitãþii ºi sãmãsoare impactul acesteia în familiile cu copii. Studiula fost realizat prin intervievarea a 1500 de persoane dinfamilii cu copii de 6-15 ani. (P.I.)

Nervi ºi plictisealã în timpul calupurilor

publicitare

Acest ,,colþ” depaginã este dedicatastãzi unui sub-ofiþer. Aflat în mi-siune de docu-mentare la Galaþi,l-am întrebat pec o m a n d a n t u lBatalionului 284Tancuri, locote-n e n t - c o l o n e l u lMarian BAE, dacã

are în subordine un specialist foarte bun, sub-ofiþer sau maistru militar, care, prin pregãtire,comportament ºi modul în care îºiîndeplineºte atribuþiile de serviciu, se distingeîn cadrul colectivului din care face parte ºi,pentru acestea, meritã sã fie cunoscut de citi-torii ziarului nostru. Comandantul unitãþii arãspuns afirmativ solicitãrii mele ºi l-a numitpe plutonierul-major Costel LEUªTEAN,subofiþer de stat major la compartimentuloperaþii ºi instrucþie al batalionului, ca fiindunul dintre subordonaþii sãi merituoºi.

Nãscut acum 37 de ani, la Bârlad, înjudeþul Vaslui, personajul nostru a urmat

cursurile ºcolii elementare ºi liceul în locali-tatea de reºedinþã, dupã care ºi-a îndeplinitserviciul militar într-o unitate militarã detancuri, la Roman, fapt ce i-a influenþat înmod fundamental destinul.

,,A fost dragoste la prima vedere”, îmideclara subofiþerul în debutul discuþiei pe caream avut-o. ,,Am fãcut serviciul militar într-ounitate de tancuri, cu tradiþii îndelungate. Laacea vreme, se fãcea instrucþie adevãratã laRoman, pentru cã era acolo un fel de centrude instrucþie numit ”ªcoala regimentalã”,care pregãtea mecanici-conductori, ochitoriºi încãrcãtori pentru echipajul de tanc. Dupãterminarea celor doi ani de studii ai ªcoliimilitare de subofiþeri de tancuri ”MihaiViteazul” din Piteºti, am fost repartizat, în1992, la compania de tancuri a unui regimentmecanizat din Medgidia. Primele tragerile-am executat cu tancul TR-85, în poligonulGâdinþi din judeþul Neamþ”.

Plutonierul-major Leuºtean a ocupatdiferite funcþii în carierã, de la mecanic-con-ductor de tanc, la comandant de pluton tancuriºi, acum, subofiþer de stat major. Dupã o,,escalã” de doi ani la un divizion de artilerie

din Bârlad, începând cu anul 1996, se aflã înactuala unitate. ,,Am avut ºansa sã particip,în perioada 2001-2004, la programul deînzestrare a batalionului nostru cu tanculromânesc TR-85M1 ,,Bizonul”, un tanc per-formant, care oferã oricãrui specialist posi-bilitatea de a-ºi perfecþiona cunoºtinþele ºideprinderile la un nivel ridicat de perfor-manþã. Tot în 2004, am participat la exerciþi-ul bilateral româno-italian, la Mãlina, un bunprilej de a dezvolta relaþii de comunicare cuviitorii parteneri NATO. Mã mândresc cufaptul cã, din plutonul pe care l-am condustimp de trei ani, peste 90% dintre militariiangajaþi sunt acum subofiþeri”, mi-a enume-rat subofiþerul câteva dintre realizãrile sale încarierã. ,,Mã mobilizeazã apartenenþa la uncolectiv dinamic, progresul colegilor maitineri, complexul de schimbãri structurale ºiacþionale din armatã. Consider cã la aceastãdatã este nevoie de mai multã rigoare în apromova anumite categorii de militari ºi spunacest lucru deoarece nu poþi forma un spe-cialist de tancuri în câteva luni de zile. Pelinia specialitãþii, am ºi eu consideraþiilemele de vechi tanchist. Sunt de pãrere cã estenevoie sã se facã mai multe eforturi pentru aalinia calitãþile tancului românesc la perfor-manþele existente pe plan mondial. Sunt con-vins cã Armata României va ajunge sã bene-

ficieze de respectul cuvenit din partea soci-etãþii civile româneºti, pentru cã meseriaarmelor este nobilã, dar grea. Uneori, eacere sacrificiul suprem”, ºi-a încheiat plu-tonierul-major LEUªTEAN discursul. Amaflat, apoi, cã este pasionat de arta fotograficãºi de ºtiinþele politice, fapt pentru care s-aînscris la facultate ºi urmeazã cursurile Fa-cultãþii de Relaþii Internaþionale ºi ªtiinþePolitice din cadrul Universitãþii ,,Spiru Haret”Galaþi.

ªeful sãu nemijlocit, maiorul Ionel RUSU,îl caracterizeazã astfel:,,Costel Leuºtean esteun tip inteligent, bun specialist, cu iniþiativãºi imaginaþie. Este un om de echipã, bun latoate, pe care te poþi baza în orice situaþie.Fire veselã, colegul nostru este un hâtru, carereuºeºte printr-o glumã bunã sã detensionezeatmosfera încordatã ce se instaleazã uneoriîn jur. Pentru toate acestea, este respectat ºiîndrãgit de colegi.”

Este dificil sã ,,surprinzi” cu rapiditatepersonalitatea unui om. De aceea, trebuie sãcredem în pãrerile celor care-l cunosc de maimultã vreme. Nu-mi rãmâne altceva de fãcutdecât sã-l felicit pe interlocutorul meu ºi sã-idoresc mult succes în continuare, în viaþã ºi încariera aleasã!


Motocicletã avea, dar permis ba

Pentru fruntaºul Adrian ªtefan NICUdin U.M. 01109 Timiºoara a dispune decarnet de conducãtor auto ar fi însemnato mare responsabilitate.

Aceasta ar fi însemnat respectareacadrului legislativ rutier din România.Fapt pe care el îl va eluda din plin.

Pe data de 18 mai 2007, între orele20.30 – 21.00, conducând fãrã permismotocicleta proprietate personalã ºiavând ca pasager pe unul dintre verii sãi,pe raza comunei Mãceºul de Sus (jud.Dolj), a pierdut controlul motocicletei ºia ieºit de pe partea carosabilã, intrând încoliziune cu un copac de pe parteadreaptã a drumului. În urma accidentuluia rezultat rãnirea gravã a pasagerului ºiavarierea motocicletei.

Saltul în gol„Prietenul la nevoie se cunoaºte”,

spune o vorbã din bãtrâni.Însã, nu ºi de fiecare datãaceastã zicalã îºi ºidovedeºte intenþiile bunedin cuprinsul sãu.

Caporalul Paul FlorinCRISTEA din U.M.01654 Buzãu a fost rugatpe data de 27 mai 2007de cãtre colegul ºi pri-etenul sãu, caporalulFlorin BÃTRÂNESCU,sã-l transporte pe acestaîmpreunã cu soþia ºicopilul în localitateaScorþoasa (jud. Buzãu) cuautoturismul proprietatepersonalã.

La întoarcere, pe razalocalitãþii Negocina, circulând pe undrum forestier, din cauza instabilitãþiidrumului, autoturismul a derapat într-oprãpastie adâncã de aproximativ 30 mrãsturnându-se de mai multe ori. În urmaaccidentului, a rezultat rãnirea pasage-rilor ºi avarierea autoturismului.

De-aar ºti omul ce îl aºteaptã

S-ar feri de necazuri. Ar face tot posi-bilul sã-l evite. Dar, harul viziunii îl auprea puþini dintre semenii noºtri.

Ziua de 1 iunie 2007 se anunþa a fiuna frumoasã pentru plutonierul IonuþAlexandru MIHAI din U.M. 01376Negoieºti. Deplasându-se pe D.N.1 din-spre Câmpina cãtre Ploieºti ºi aflându-sela volanul maºinii proprietate personalã,

în dreptul localitãþii Bãicoi (Paralela 45)a fost surprins într-un ambuteiaj, în urmacãruia autoturismul a fost avariat, iarsubofiþerul a decedat.

În urma cercetãrilor efectuate decãtre Poliþia Rutierã a judeþului Prahova,a rezultat faptul cã subofiþerul circularegulamentar pe sensul de mers, când afost lovit de un alt autoturism. În urmaimpactului, maºina a fost proiectatã înalt autoturism. În urma coliziunii pelângã decesul subofiþerului, au mai fostºi alþi patru rãniþi grav.

Autostrada IaduluiLuna iulie a anului 2007 a fost una

dintre cãlduroasele ºi secetoasele luni aleanului. Tot în iulie se încheia ºi seceratulgrâului. Pentru a elibera miriºtile de paienumeroºi agricultori au gãsit soluþia ceamai rapidã. Aceea de a da foc acestora,fãrã a lua în calcul consecinþele irepara-bile care se puteau produce.

Vineri, 6 iulie 2007, pe ambele sen-

suri de mers ale autostrãzii A2(Autostrada Soarelui) traficul auto estefoarte intens. Se circulã barã la barã. Îndreptul localitãþii Drajna, traficul esteîntrerupt pe mai mulþi kilometri defumul gros, rezultat din puterniceleincendii izbucnite pe miriºtile ceîncadrau autostrada.

Din cauza perdelei de fum provocatde incendiere, se va produce un accidentîn lanþ în care va fi implicat ºi un auto-turism cu care se deplasa de la Medgidiacãtre Craiova, cãpitanul DumitruTUDORAN ºi plutonierul-major FlorinCornel STOICA.

În urma accidentului, a rezultat dece-sul ofiþerului, rãnirea uºoarã a sub-ofiþerului ºi avarierea autoturismului înproporþie de 70%.

Imaginile transmise de cãtre pos-

turile de televiziune au fost înfiorãtoare.Zeci de maºini au fost avariate. Oameniiîncercau sã lupte cu fumul ºi sã intervinãîn sprijinul celor accidentaþi. Iar cei carear fi trebuit sã vinã în ajutorul lor absen-tau cu desãvârºire.

Patima vitezeiFoarte mulþi dintre conducãtorii auto

au convingerea fermã cã, dacã apasãpedala de acceleraþie pânã la fund, vordepãºi în vitezã timpul. Alþii vor sã aratede ce este în stare bolidul la volanulcãruia se aflã. Iar aceastã patimã avitezei îºi cere tributul.

Soldaþii-gradaþi voluntari FlorinDragomir DUMITRU ºi Eduard PaulMINEA, ambii din U.M. 01654 Buzãu,se deplasau pe data de 25 iulie 2007 pedrumul naþional 10 (D.N.10) Buzãu-Braºov (la volan se afla FlorinDRAGOMIR). La ieºirea din localitateaVerneºti, a efectuat o depãºire neregula-mentarã. Având vitezã excesivã, a pier-dut controlul volanului lovindu-se puter-nic de un copac de pe marginea ºoselei.

În urma accidentului a avut loc dece-sul pasagerului din dreapta (PaulMINEA) ºi rãnirea gravã a ºoferului.

O clipã de neatenþiePrima zi de toamnã a anului 2007 va

înregistra o nouã victimã din rândurilemilitarilor. ªi asta, s-a datorat unei clipede neatenþie.

Caporalul Ion Emil UNDEªELUL,aflat în pãrãsire de garnizoanã, conduceaautoturismul proprietate personalã înlocalitatea Bucovãþ (jud. Dolj). S-a anga-jat în depãºirea unui vehicul intrând încoliziune cu un alt autoturism care ruladin sens opus. În urma impactului aurezultat decesul militarului ºi rãnireauºoarã a celorlalþi doi pasageri aflaþi înmaºina militarului, precum ºi rãnireaconducãtorului celuilalt vehicul.

Strada cu numãr ghinionistPanoplia accidentelor va înregistra în

luna decembrie o ultimã victimã, locote-nentul Eduard Victor COTÎRLÃ dinU.M. 01090 Predeal.

Ofiþerul se deplasa cu autoturismul,proprietate personalã pe strada „13Decembrie” din municipiul Braºov pedata de 21 decembrie 2007. La ieºireaspre localitatea Sânpetru s-a tamponatfrontal cu un camion care circula dinsens opus. Coliziunea a dus la decesulmilitarului.

Din primele cercetãri ale poliþieirutiere, a rezultat cã autoturismul se aflape contra sens.

Post scriptumÎn speranþa cã ºi de aceastã datã am

reuºit sã vã ajutãm sã reflectaþi la priori-tatea vieþii, atunci când sunteþi la volan,noi nu am tras decât un semnal ºi rãmâneca dumneavoastrã sã þineþi cont de con-secinþe.


Viaþa este cel mai frumos dar pe care Divinitatea ni l-a dat în aceastã lume,dar pe care unii dintre semenii noºtri nu ºtiu sã-l preþuiascã.

Cu un an de zile în urmã, scriam aceste rânduri înspãimântat de sumedeniade accidente rutiere produse pe ºoselele din România, soldate cu numeroºirãniþi ºi morþi, avarieri grave sau distrugerea totalã a autovehiculelor. Printrecei accidentaþi s-au regãsit ºi militari din Corpul 1 A. Trt.

Am sperat cã anul 2007 va fi mai „sãrac” decât anul 2006 în privinþa pro-ducerii de accidente. Din nefericire, el s-a dovedit a fi mai „bogat”.

Poate, de aceastã datã, veþi reflecta mai profund când veþi fi la volan, dupãapariþia acestui material realizat împreunã cu lt.col. Florin BUZOIANU ºi cpt.Adrian POPESCU din biroul Poliþie Militarã al C. 1 A. Trt.

UUnn oomm ddee eecchh iippãã ,, bbuunn ll aa ttooaattee

Ordinul de Zi nr. 24 ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2008/236.pdf · Tancuri în anul...

Documents

Transcript of Ordinul de Zi nr. 24 ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2008/236.pdf · Tancuri în anul...