Gândirea Militarã Româneascã - smap.mapn.rosmap.mapn.ro/gmr/Arhiva_pdf/2005/revista-3.pdf ·...

Fondat` \n anul 1864 sub titlul“Rom#nia Militar`”

serie nou`, anul XVI~ ~



maiiun iema i

iun ie

20053

GândireaGândireaMilitarãMilitarã

RomâneascãRomâneascãRevist` de teorie [i [tiin]` militar`

editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei

Revist` de teorie [i [tiin]` militar`


ISSN 1454-0460ISSN 1454-0460

COLEGIUL DE REDAC}IECOLEGIUL DE REDAC}IE

Redactor-[ef

colonel dr. Costinel PETRACHEcolonel dr. Costinel PETRACHEcpetrache mapn.ro@

Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732

Tel./fax: (4021) 319.56.63Tel./fax: (4021) 319.56.63

ADRESA REDAC}IEIADRESA REDAC}IEI

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri,COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri,f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`riif`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii

precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.

MEMBRI

academician Dn Dan Bn BERINDEIPrincipele

Radu du de He HOHENZOLLERN-VERINGENgeneral-locotenent dt dr. S. Sorin In IOAN

general-locotenent Gt Gheorghe Ce CATRINAcontraamiral dl dr. G. Gheorghe Me MARIN

general-maior dr dr. C. Cristea Da DUMITRUgeneral-maior Mr Mircea Sa SAVU

colonel dl dr. C. Costinel Pl PETRACHE

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

�� !��"#�!$��%� �� !�� &�� !��

'�� &�� !��

Carol - Regele Rom#nieiCarol - Regele Rom#nieiDat \n Bucuresci la 8 decembre 1897Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897

Revistaapare \n lunile februarie, aprilie, iunie,apare \n lunile februarie, aprilie, iunie,

august, octombrie [i decembrie.august, octombrie [i decembrie.

G#ndirea Militar` Rom#neasc`G#ndirea Militar` Rom#neasc`

PRE{EDINTE

general-maior dr dr. T. Teodor Fr FRUNZETI

Tehnoredactor

Adelaida-Mihaela DANDE{Adelaida-Mihaela DANDE{

|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”

DEVINE REVISTA OFICIAL~DEVINE REVISTA OFICIAL~A MARELUI STAT MAJORA MARELUI STAT MAJOR

��(�� (��!��

Gândirea Militarã RomâneascãGândirea Militarã Româneascã

STATUL MAJOR GENERALSTATUL MAJOR GENERALAL

ARMATEI ROM@NIEIARMATEI ROM@NIEI

Premiile na]ionale ale revisteiPremiile na]ionale ale revistei

“Locotenent-colonelMircea Tomescu”Mircea Tomescu”

“General de divizie“General de divizie{tefan F`lcoianu”{tefan F`lcoianu”

“General de brigad`“General de brigad`Constantin H\rjeu”Constantin H\rjeu”

“Mare[alAlexandru Averescu”Alexandru Averescu”

“General“Generalde corp de armat`de corp de armat`

Ion Sichitiu”Ion Sichitiu”

Se acord` anual celor mai valoroase contribu]iiSe acord` anual celor mai valoroase contribu]ii

la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]eila \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei

militare na]ionalemilitare na]ionale

G=ndirea Militar\ Rom=neasc\G=ndirea Militar\ Rom=neasc\

EDITOR

http://gmr.mapn.ro

Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factoriipo[tali [i sucursalele Rodipet SA, revistaafl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogulafl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogulpublica]iilor”. Cititorii din str`in`tate se pot abonapr in SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57 ,fax 0040-21-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a PreseiLibere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorialal Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,\n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,\n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.

Redactor-[ef adjunctRedactor-[ef adjunct

Alina UNGHEANUAlina UNGHEANUalinagmr yahoo.com@

Eugenia-Mihaela CALOT~Eugenia-Mihaela CALOT~Redactor



maiiun ie

20053

GândireaGândireaMilitarãMilitarã

RomâneascãRomâneascãRevist` de teorie [ide teorie [i [tiin]` militar`

editat` de Statul Major General al Areditat` de Statul Major General al Armatei Rom#nieimatei Rom#niei

1





maiiun iema i

iun ie

20053

GândireaMilitarã

RomâneascãRomâneascãRevist` de teorie [i [tiin]` militar`


Revist` de teorie [i [tiin]` militar`


G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 3/2005

2

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectualea articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor

Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[G`ndirea Militar[ Rom`neasc[G`ndirea Militar[ Rom`neasc[G`ndirea Militar[ Rom`neasc[G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional

al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

3

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins ContentsContentsContentsContentsContents

77777

1111111111

1515151515

2929292929

5151515151

3939393939

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Continuarea politiciiColonel dr. Costinel PETRACHE

Armata Rom#nieiArmata Rom#nieiArmata Rom#nieiArmata Rom#nieiArmata Rom#niei~ Dezvoltarea durabil` Dezvoltarea durabil` Dezvoltarea durabil` Dezvoltarea durabil` Dezvoltarea durabil` ~

Armata României ~ Comunica]ii [i informatic`pentru secolul XXIGeneral dr. Eugen B~D~LAN

Proiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeDezvolt`ri teoreticeDezvolt`ri teoreticeDezvolt`ri teoreticeDezvolt`ri teoreticeDezvolt`ri teoretice

R`zboiul modern ~ genera]ia a patraGeneral-maior dr. Teodor FRUNZETI

Concep]ia C4I2SR în Armata României.Proiec]ii principialeGeneral-maior dr. Cristea DUMITRU

Schimbarea organiza]ional` în cadrulfor]elor de ap`rare olandeze. Doar o iluzie ?Prof. univ. dr. Myriame T.I.B. BOLLEN

Statul major într-un comandament întrunitna]ional. Considera]ii preliminareGeneral de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Continuation of PoliticsCOL Costinel PETRACHE, Ph D

Romanian Armed ForcesRomanian Armed ForcesRomanian Armed ForcesRomanian Armed ForcesRomanian Armed Forces~ The durable development The durable development The durable development The durable development The durable development ~

Romanian Armed Forces ~ Communicationsand Informatic for the 21st CenturyGen Eugen B~D~LAN, Ph D

Conceptual projectionsConceptual projectionsConceptual projectionsConceptual projectionsConceptual projectionsTheoretical developmentsTheoretical developmentsTheoretical developmentsTheoretical developmentsTheoretical developments

The Modern War ~ The Fourth GenerationMG Teodor FRUNZETI, Ph D

The C4I2SR Conception in RomanianArmed Forces. Projections of PrinciplesMG Cristea DUMITRU, Ph D

Just an Illusion ? Organisational Changein the Netherlands Defence ForcesUniv. Prof. Myriame T.I.B. BOLLEN, Ph D

General Staff in a National CombinedHeadquarter. Explanatory OpinionsBG Nicolae N. ROMAN, Ph D


4

6565656565

7676767676

8282828282

8888888888

8585858585

7272727272

6161616161

108108108108108

9797979797

Conducerea procesului de generarea for]elor desemnate s` participe la opera]iide stabilitate [i în sprijinul p`ciiGeneral-maior Ioan CIUPEI

Realitatea Realitatea Realitatea Realitatea Realitatea NATO

Opera]iile de r`spuns la crize alteledecât ap`rarea colectiv`General-maior Florian PIN}A

Lec]ii înv`]ate din opera]iile multina]ionaleGeneral de brigad` dr. Visarion NEAGOE

Misiunile for]elor navale ale Alian]eiNord-Atlantice în cadrul ap`r`rii colectiveC`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIRC`pitan-comandor Ion CHIORCEA

Opinii Opinii Opinii Opinii Opinii • • • • • Argumente Argumente Argumente Argumente ArgumenteCertitudiniCertitudiniCertitudiniCertitudiniCertitudini • • • • • Perspective Perspective Perspective Perspective Perspective

Revolu]ia informa]ional`. Determin`ri[i r`spunsuriColonel Dumitru LUNGU

Strategia “TEMPEST”Maior ing. Florin-Marius DUMITRU

Culturi [i subculturi în spa]iul organiza]ionalmilitar românesc (II)Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE

Ap`rarea Ap`rarea Ap`rarea Ap`rarea Ap`rarea NBC

Influen]a materialelor toxice industrialeasupra ac]iunilor militareGeneral de brigad` dr. Nicolae POPESCU

Considera]ii privind controlul mecanismelorexplozive NBCColonel Gra]ian IONESCU

Leading the Process of Generatingthe Forces Appointed to Participateto Stability and Peacekeeping OperationsMG Ioan CIUPEI

NATO Reality Reality Reality Reality RealityCrise Response Operations OthersThan the Collective DefenceMG Florian PIN}A

Lessons Learned within the MultinationalOperationsBG Visarion NEAGOE, Ph D

The Missions of North-Atlantic AlliancesNaval Forces as a Part of the Colective DefenceCPT CDR Mihai-Viorel ZANFIRCPT CDR Ion CHIORCEA

Opinions Opinions Opinions Opinions Opinions ••••• Arguments Arguments Arguments Arguments ArgumentsCertitudes Certitudes Certitudes Certitudes Certitudes ••••• Perspectives Perspectives Perspectives Perspectives Perspectives

The Informational Revolution.Determinations and answersCOL Dumitru LUNGU

“TEMPEST” StrategyMAJ Eng Florin-Marius DUMITRU

Cultures and Subcultures in the RomanianMilitary Organizational Environment (II)Senior Lecturer Cristina-Rodica POPONETE

NBC Defence Defence Defence Defence DefenceThe Influence of the Industrial ToxicMaterials Over the Military ActionsBG Nicolae POPESCU, Ph D

Considerations Regarding the Controlof the NBC Explosive MechanismsCOL Gra]ian IONESCU

5

Cuprins

126126126126126

134134134134134

130130130130130

147147147147147

115115115115115

111112020202020

111115454545454

141141141141141

Protec]ia mediului ~ cerin]` pentru o armat`modern`Prof. Alexandrina POPA

Terorismul nuclear. Realitatea amenin]`riiMaior Corneliu PUNG~

Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` ••••• Geostrategie Geostrategie Geostrategie Geostrategie GeostrategieSecuritate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`

Perspectivele transatlantice ale Rom#nieiPrincipeleRadu de HOHENZOLLERN-VERINGEN

Securitatea economic ~ element al securit ]iina]ionaleLocotenent-colonel Nelu LIVADARIU

Triptic strategicTriptic strategicTriptic strategicTriptic strategicTriptic strategic

Reflec]ii strategice: Flexibilitateîn perenitateGeneral de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

Pulsul strategic: Republica Islamic`IranAlexandra SARCINSCHI

Evolu]ii strategice: Caucazul de Sud.Fr`mânt`ri [i proiecteCristian B~HN~REANU

Dialoguri Dialoguri Dialoguri Dialoguri Dialoguri GMR

Interviu cu PrincipeleRadu de HOHENZOLLERN-VERINGEN,reprezentantul special al GuvernuluiRom#niei, |nalt Reprezentant al Ap`r`riipentru Cooperare Euroatlantic`

Environment Protection ~ Requestfor a Modern Armed ForcesProf. Alexandrina POPA

The Nuclear Terrorism. Threatening’sRealityMAJ Corneliu PUNG~

Geopolitic Geopolitic Geopolitic Geopolitic Geopolitic ••••• GeostrategyGeostrategyGeostrategyGeostrategyGeostrategyInternational securityInternational securityInternational securityInternational securityInternational security

Romania’s Transatlantic PerspectivesPrinceRadu of HOHENZOLLERN-VERINGEN

The Economical Security ~ NationalSecurity’s FactorLTC Nelu LIVADARIU

Strategical TriptychStrategical TriptychStrategical TriptychStrategical TriptychStrategical Triptych

Strategical reflections: Flexibilityin PerennialityBG (r.) Gheorghe V~DUVA, Ph D

Strategical pulse: Islamic Republicof IranAlexandra SARCINSCHI

Strategical evolutions: SouthernCaucasus. Unrests and ProjectsCristian B~HN~REANU

GMR Dialogues Dialogues Dialogues Dialogues Dialogues

Interview with PrinceRadu of HOHENZOLLERN-VERINGEN,Romanian Governments special representant,Highly placed representant of EuroAtlanticCo-operation Defence


6

111116868686868

111117272727272

191919191944444

207207207207207

191919191999999

203203203203203

Interviu cu plutonierul-adjutantTiberiu NICOLAU, subofi]erul-consilieral [efului Statului Major General

Dezbateri Dezbateri Dezbateri Dezbateri Dezbateri GMR

“Starea [i condi]ia înv`]`mântuluid in Univers i ta tea Na] ional`de Ap`rare”. Invita]i: generalul prof. univ.dr. Mircea MURE{AN, comandantul(rectorul) Universit`]i i Na]ionalede Ap`rare, generalul de brigad` prof.univ. dr. Viorel BU}A, loc]iitorulcomandantului Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare, [i comandorul prof. univ.dr. Florian R@PAN, prorectorul Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare

Fundamente na]ionaleFundamente na]ionaleFundamente na]ionaleFundamente na]ionaleFundamente na]ionale

România Militar` – Restituiri: “R`zboiul~ un fenomen în via]a na]iunilor ?” (I)

Univers publicistic militarUnivers publicistic militarUnivers publicistic militarUnivers publicistic militarUnivers publicistic militar

Trecutul la timpul prezentTrecutul la timpul prezentTrecutul la timpul prezentTrecutul la timpul prezentTrecutul la timpul prezent{tefan F`lcoianu [i Ferdinand Foch: “Comandantul ~ între datorie [i caracter”

Evenimente editorialeEvenimente editorialeEvenimente editorialeEvenimente editorialeEvenimente editoriale

Rezumate \n limbaRezumate \n limbaRezumate \n limbaRezumate \n limbaRezumate \n limba englez` englez` englez` englez` englez`

Interview with adjutant warrant officerTiberiu NICOLAU, councillor NCOof General Staffs chief

GMR Debates Debates Debates Debates Debates

“The State and the Condi t ionof the Education within the Universityof National Defence”. Guests: GEN Univ.Prof. Mircea MURE{AN, Ph D, commander(rector) of the University of NationalDefence, BG Univ. Prof. Viorel BU}A, Ph D,deputy of the commander of the Universityof National Defence, and CDR Univ. Prof.Florian R@PAN , Ph D, pro-rectorof the University of National Defence

National FoundationsNational FoundationsNational FoundationsNational FoundationsNational Foundations

“Military Romania” – Restitutions: “War~ a Phenomenon in Nations Life ?” (I)

Military PublicisticMilitary PublicisticMilitary PublicisticMilitary PublicisticMilitary Publicistic Universe Universe Universe Universe Universe

The Past in Now DaysThe Past in Now DaysThe Past in Now DaysThe Past in Now DaysThe Past in Now Days{tefan F`lcoianu and Ferdinand Foch:“Commander ~ Between Duty and Character”

Editorial EventsEditorial EventsEditorial EventsEditorial EventsEditorial Events

AbstractsAbstractsAbstractsAbstractsAbstracts

191191191191191

7

ContinuareaContinuareaContinuareaContinuareaContinuareapoliticiipoliticiipoliticiipoliticiipoliticii

Defini]ia clausewitzian` a r`zboiuluia amprentat irevocabil gândirea [i prac-tica politico-militar`. Simplitatea consta-t`rii [i, apoi, consisten]a sistemic`a raporturilor dintre politic` [i edificiulsuprastructural militar, dar [i dintrepolitic` [i practica luptei armate,relevate laborios, exersând o imper-turbabil` [i, oarecum, surprinz`toaredeta[are analitic`, au constituit refugiulmai tuturor în]elegerilor referitoarela r`zboi, la propria sa determinare,la propria sa condi]ie.

“... alte mijloace”, dar, de ce nu ?,altele decât cele care, într-o complexi-tate ireversibil erodant`, dat` spre ade-v`rata sa cunoa[tere doar militarului,între]in filozofic [i praxiologic condi]iar`zboiului.

“… alte mijloace”. Se pare c`nu a fost, nicidecum, inten]ia lui Clausewitzde a paria pe echivoc; ne-a îng`duit,îns`, l`sându-ne s` “juc`m” speculativposibilul, o arie larg` de interpretare,facilitat` tocmai de caracterul evidentcontradictoriu al operei sale.

Trebuie s` o spunem deschis ~ [timc`, ast`zi, r`zboiul, form` conflictual`extrem`, paroxistic` a antagonismuluisocial, poate atinge în formele salede manifestare pragul disolutiv ultimal naturii umane.

The def ini t ion given to warby Clausewitz has irrevocably puta print on the political-militarythinking and practice. The simplicityof realizing it and, then, the systemicconsistency of the relations betweenpolitics and the superstructuralmilitary construction but also of thosebetween the politics and the practiceof the combat, laboriously revealed,practicing an undisturbed and in someway surprising analytical non-involvement, have been the shelterof almost all meanings of war, of itsown grounding, of its own condition.

“… other means”, but why wouldn’tthey be other than those which,in an eroding complexity, truly knownonly by the “soldier”, maintain ina philosophical and practical manner,the condition of war.

“... other means”. It seems thatClausewitz’s intention was not at allthat of placing a bet on ambiguity,but he allowed us, letting us “play”in a speculative manner with possibilities,the access to many interpretations,facilitated by the very obvious,contradictory character of his work.

We have to openly admit that we arenowadays aware of the fact that war,extreme form of conflict, paroxisticform of social antagonism, can reach

ContinuationContinuationContinuationContinuationContinuation of politicsof politicsof politicsof politicsof politics


8

Dar, în logica proprie sensurilordurabile, nu putem s` nu admitemc` ritmul plenar, programatic [i alert

al globaliz`rii intr`, ar trebui s` intre,în rela]ie de nemijlocit` propor]ionalitatecu diminuarea posibilit`]ilor previzibilede declan[are a r`zboiului, neevi-tându-se îns` probabilitatea ca în civili-za]ia satului global, o dat` declan[ate,

r`zboaiele s` determine numai învin[i.Mai mult, din perspectiv` supra-

structural`, globalizarea înseamnò alt` ordine politic`, în care vremel-nicia conjuncturilor trebuie tratat`ca inevitabilitate [i, nicidecum,

ca paradox; care s` nu afecteze ordineaspiritual` [i cultural`, ci s` o sus]in`prin proiecte sociale generatoarede prosperitate, stabilitate [i consens;o ordine care s` ia în seam` faptulc` de portan]a ideilor de impact depind

nivelul de afirmare, gradul de accep-tare [i consisten]a reg`sirii acestoraîn proiectele dezvolt`rii durabile.

În contextul enun]iativ dat, cùtareaformelor noi de relaxare [i de armo-nizare strategic` este imperativ`,

iar temperarea prejudec`]ilor provocatede complexul culturii dominante, acut`[i larg necesar`.

Sangvinic, afacerile au cunoscuto metamorfoz` rece, imperturbabil`,alienant`. Capitalul, în forma sa tradi-

]ional`, trìe[te secund condi]ia dez-volt`rii. Banii, afla]i inevitabil [i condi-]ional la originea proiect`rii [i între-]inerii tuturor ma[inilor de r`zboi[i a complexelor militare industriale,[i-au pierdut rolul de a fi o surs`

de putere concentrat` pe spa]iirestrânse. Informa]ia a devenit sursa,dar [i resursa puterii de a crea,

in its manifestation, the ultimateannihilating level of the human nature.

But, following the very logicthat belongs to durable meaningswe cannot but admit the fact thatthe entire, programmatic and alert tempoof the globalization should be directlyproportional with the decreaseof the predictable possibilities thata war breaks out, not avoiding alsothe probability that within the globalnon-urban culture, once started, warsmay leave behind only defeated people.

Moreover, from the superstructuralperspective, globalization means anotherpolitical order, where the transienceof the circumstances must be consideredas inevitable and not in the least asa paradox which would not affectthe spiritual and cultural orderbut sustain it through social projects,generating prosperity, stabilityand consensus; an order which wouldhave in view the fact that the levelof assertion, acceptance and theconsistency of their inclusion withindurable development projects are basedon the lift of striking ideas.

I n t h e g i v e n d e c l a r a t i v ecircumstances, searching for newrelaxation and strategic harmonizingforms is a “must do” and the mitigationof prejudices brought about by the self-consciousness of the dominant culture,is acute and extensively necessary.

Fully blooded, business has gonethrough a cold metamorphosis,an unruffled and alienating one.The capital in its traditional form,experiences, behind the scene,the condition of development. Money,which are inevitably and conditionallyat the origin of designing and maintainingall war machines and all militaryinstallations, have lost their role played

9

de a gândi, de a [ti, de a construi,de a influen]a, de a conduce, de a domina,de a învinge ... “Puterea informa]iei”,aplicat` ca “informa]ie a Puterii”, con-centreaz`, în fapt, mecanismele, cheia[i filozofia revolu]iei informa]ionale.Tehnologia informa]ional` într-atâta impus regândirea formelor de conti-nuare a politicii, încât, ast`zi, para-

frazându-l originar pe Clausewitz,r`zboiul pare mai degrab` o con-tinuare a informa]iei cu alte mijloace,decât a politicii înse[i. Iat` de ce,politicile care, eventual, l-ar determinatrebuie mai degrab` s` impun` solu]ii

de a[teptare a oportunit`]ilor nodale,de provocare a iner]iilor seduse,de ini]iere a credibilit`]ii statornice,de angajare a strategiilor irevocabile,de rezerv`, dac` nu chiar de respingerea viziunilor exclusive [i exclusiviste

perfuzate f`r` oportunit`]i fiziologice,de deprimitivizare a violen]ei elaborate.

Altfel spus, alte politici. R`zboiuleste, în ultim` instan]`, înfruntareaviolent` între politici, între politici anta-goniste angajate anatomic în conflicte

ireductibile, între politici care se neag`irevocabil. Iar, este de datul eviden]ei,r`zboiul postmodern, sc`pat din ges-tiunea curent` a controlului tehno-logic, poate paraliza ra]iunea politic`ce l-a determinat. Iat`, înc` un motiv

pentru care politica trebuie s` eviteformulele de impunere a numitoruluicomun în afirmarea strategiilor neclare,neconving`toare, fie [i numai din teamac`, mai mereu, consensul dogmaticnu produce anticorpi.

R`zboiul [i politica sunt – prinscopuri, metode, procedee [i mijloacede afirmare, fenomene opuse. Relativ

Editorialin being a concentrated power source,on restrained areas. The informationhas become the source and alsothe resource for the power to create,think, know, build, influence, lead,dominate, win … “The power of information”applied as “information of power”concentrates, in fact, the devices,the essence and the philosophyof the informational revolution.The informational technology hasimposed the re-thinking of the waysof policy continuation, so that, by restatingClausewitz, at present war seems to bemore a continuation of the information,with other means than those properto the politics itself. That is why, policies,which would probably initiate it, mustrather impose expectation solutions,for key opportunities, challenging ones,for the seduced inertia, initial solutionsfor stable credibility, engagementsolutions, for irrevocable strategies,back up solutions, if not, some ableto repel exclusive and exclusivistvisions, artificially inoculated, lackof physiological possibilities, a solutionfor the extraction of primary brutalityfrom elaborated violence.

In other words – other policies.War is, in the end, a violent clashbetween policies, between antagonisticpolicies anatomically engagedin irreducible conflicts, betweenpolicies, which irrevocably denyone another. And, it is obvious thatpost-modern war, out of technologicalcontrol, can paralyze the political reasonthat has initiated it. This is anothercause, for which the politics must avoidforceful formulas for a denomination,in asserting foggy and non-convincingstrategies, even for fear, that, almostevery time, dogmatic consensus do notproduce antibodies.

War and politics are – throughobjectives, means, procedures and ways


10

Colonel dr. Costinel PETRACHE Translated by Adriana CR~CIUNESCU

la ac]iunea militar`, opera]iile altele

decât r`zboiul configureaz`, de fapt,

o continuare a politicii cu alte politici.Dilema [i, implicit, ie[irea din ea sunt

inevitabile: leg`turii strânsea r`zboiului cu politica, identifi-cat` [i analizat` laborios de c`treClausewitz, îi corespunde azi,prioritar, leg`tura politicii cu altepolitici ? Este, poate fi sau trebuie

s` fie, mai \nt#i de toate, r`zboiul o conti-

nuare a politicii cu alte politici ?R`mâne de constatat. Oricum, dac` lu`m

în seam` faptul c`, în general, teama

de schimbare, inclusiv la nivelul concep-

telor care au f`cut istorie, are un caracter

iner]ial, c` am ajuns la stadiul în care

continuarea politicii cu alte politici

este cheia împlinirii prin securitate,

prosperitate, credin]`, democra]ie

[i progres, este aproape un truism

s` afirm`m c` exorcizarea politic`

a politicii este pe cât de inevitabil`,

pe atât de necesar`. Distinc]ia

între scopurile politicii [i scopurile

în politic`, atât de evident` în spa]iul

realit`]ii manifeste, este amendat`

de revolu]ia informa]ional`, care

nu îi mai îng`duie nestingherit libertatea

supravie]uirii sau a continu`rii prin alte

mijloace. Dimpotriv`, îi impune

propriile sale mijloace sau, mai corect

spus, propriul s`u mijloc – informa]ia.

Pe altarul c`reia se aprind sau se sting,

se înal]` sau coboar` tezele [i antitezele

noii arhitecturi mondiale. Exist` pre-

judec`]i, exist` temeri, exist` incerti-

tudini ? Da, dar mai [tim c` doar în sala

de a[teptare a globaliz`rii mai exist` atei.

of manifestation – opposite phenomena.In relation with the military action,operations other than war configure,in fact a continuation of the politicswith other policies. The dilemmaand implicitly, the solution areinevitable: Does the tight relationbetween war and pol it ics,so t ho rough l y i den t i f i edand analyzed by Clausewitz,correspond, nowadays, asa priority, with the relationbetween politics and otherpolicies ? The war is, could be or mustbe, first of all, a continuation of the policywith other policies ? That is yet to beseen. However, if we take into accountthe fact that, generally speakingthe fear of change, including thatat the level of concept, well knownin history, has an inertial character, thatwe find ourselves in a phase wherethe continuation of politics with otherpolicies is the key to fulfillment throughsecurity, prosperity, faith, democracyand progress, it is almost a truismto say that political exorcism of thepolitics is as much inevitable, asnecessary. The difference betweenpolitics’ objectives and objectivesin politics, so obvious in the manifestedreality, is amended by the informationalrevolution, which does not allow itan unhindered freedom of survivalor of continuation through other means.On the contrary, it imposes its ownmeans or more specifically said,its own mean – the information. On itsaltar, the opposites of the new globalarchitecture are lit up or put out, raisedor descended. Are there prejudice,fear, and uncertainty? Yes, there are,but we certainly know that faithlesspeople can be found only in theglobalization’s waiting room.

11

General dr. Eugen B~D~LAN

D etermin`rile fundamentale ale st`rii [i condi]iei comunica]iilor[i informaticii sunt generate decisiv, alert [i implacabil de revolu]iainforma]ional`. Declan[at` greoi, confuz, nicidecum asemenea

unei revolu]ii, la pu]in dup` \mplinirea primei jum`t`]i a secolului trecut,revolu]ia informa]ional` a cunoscut, pân` spre sfâr[itul veacului, o evolu]ieîn progresie geometric`, pentru ca, în secolul XXI, cu certitudine, s` influen]eze[i s` determine sangvinic vitalitatea societ`]ii umane, în expresia ei global`.Iat` de ce, ne îng`duim predictiv considera]ia c` secolul XXI este secolul

consacr`rii generalizate a revolu]iei informa]ionale, procescare ne supune unei alte \n]elegeri a timpului [i spa]iului. De ce în construc]iademersului prin care ne propunem, în fond, o pledoarie pentru consensualizareaevolu]iei comunica]iilor [i informaticii în Armata României cu provoc`riledeterminante, con]inute în cicluri strategice considerabil comprimateca durat`, ale revolu]iei informa]ionale, o invoc`m primordial ? Încerc`m,f`r` preten]ia exhaustivit`]ii, un r`spuns care s` sting` posibilele conflictedintre profunzimea demersurilor inevitabile [i la fel de inevitabila circumspec]iefa]` de schimbare.

În spectrul din ce în ce mai larg al întrebuin]`rii militare, comunica]iile[i informatica – laturi inseparabile fundamentale ale revolu]iei informa]ionale,genereaz` [i dezvolt` capabilit`]i, afirm` [i reafirm` întreb`ri, confirm`sau neag` proiecte. Paradox sau nu, capitalului, \n sensul s`u tradi]ional,i se atribuie roluri secundare \n proiec]ia viitorului. F`r` a-l anacroniciza,resursa strategic` a devenit informa]ia. Competen]ele industrialiste au intrat\ntr-un proces ireversibil de erodare. Din aceast` perspectiv`, impactual`[i decisiv transformatoare, suntem “constrân[i” s` abandon`m consecven]atrimiterilor la metodologiile tradi]ionale; s` dezvolt`m “sensibilit`]ile”sistemice ale C4I2SR la schimb`rile variabilelor care determin`, într-o m`sur`sau alta, op]iunile decizionale ale liderilor militari; s` omogeniz`m, pe verticalacunoa[terii [i a în]elegerii, cultura proprie revolu]iei informa]ionale. Mai mult,

ARMATA ROM@NIEIComunica]ii [i informatic`

pentru secolul XXI


12

trebuie s` r`spundem oportun [i f`r` echivoc întreb`rilor sistematice relativela impactul revolu]ionar al comunica]iilor [i informaticii asupra sistemelormilitare na]ionale sau multina]ionale, asupra distribu]iei for]ei întruniteîn teatrele de opera]ii strategice sau operative, asupra nivelurilor verticaleale deciziei militare, dar [i ale celei politico-militare. A[adar, antrenareaunor proiecte cognitive apte s` elimine descurajarea [i declinul în înfruntarea,mai mereu asimetric` !, cu viitorul. De ce aceast` pledoarie imperativ`pentru în]elegerea, ocuparea [i st`pânirea sensului revolu]ieiinforma]ionale ? Întrucât, doar aparent pare a fi un paradox, revolu]iainforma]ional` nu se refer` fundamental la tehnologie, cu toate c` aceastadetermin` schimb`ri esen]iale în doctrine, filozofii, ierarhii [i organiza]ii,ci, mai cu seam`, la om, la interven]ia uman`. Tehnologiile ca atare nu au niciun fel de implica]ie, ele sunt componenta neutral` a revolu]iei informa]ionale,oferindu-ne doar instrumentele; tehnologiile sunt sau nu revolu]ionareîn func]ie de caracterul [i valoarea interven]iei umane. Or, ce se întâmpl`în trena acestor transform`ri, previzibile neîn[el`tor doar pe termen scurtsau foarte scurt ? Fluxurile verticale ale autorit`]ii [i directivelor sunt în declin;prestigiul organiza]ional, influen]a [i puterea organiza]ionale sunt difuzateîn spectrul orizontal al afirm`rii institu]ionale; informa]ia deverticalizeaz`puterea, distribuind-o în roluri, provoc`ri, strategii [i competen]e care se afirm`în structurile de tip re]ea, structuri care prolifereaz` implacabil; impactulrevolu]iei informa]ionale asupra intelligence-ului [i, implicit, asupra procesuluide luare a deciziei este influen]at eterogen de abunden]a mobil` a surselordeschise care, practic, sfideaz` monopolurile, oarecum consacrate, asupraintelligence-ului. Din perspectiva invocat` constat`m o anume r`mânereîn urm` a arhitecturilor organiza]ionale fa]` de dezvoltarea tehnologic`[i aplicat` a sistemelor informatice [i de comunica]ii, constatare caracteristic`,în principal, realit`]ii militare, realitate aflat`, în toate armatele moderne,sub presiunea reconsider`rilor esen]iale. În acela[i timp, caracteristicilede traseu ale revolu]iei informa]ionale relev` c` aceasta a accelerat leg`turileevidente dintre contrarii – manifestate în procese, fenomene, filozofii, sisteme –,înglobând tensiunile manifeste sau poten]iale dintre acestea; faciliteaz`comunicarea intern`, înv`]area, competi]ia pe orizontal`, planificarea [i armo-nizarea intereselor informale; a afectat ierarhiile [i organiza]iile birocratice,erodând vechea no]iune de control centralizat, proprie genetic organiz`riimilitare; a suprimat demarca]iile/delimit`rile inflexibile în ierarhiileorganiza]ionale; constituie un autentic habitat al conjuncturilor [i oportunit`]ilorcreative, impunând spiritualizarea diferen]elor geografice, istorice, culturale;a multiplicat geometric posibilit`]ile de a alege, dezvoltând propor]ionalsensibilitatea la nuan]e. {i, fire[te nu în ultimul rând, a conferit pie]ei globalevirtu]ile [i statutul cert al realit`]ii. Bun`oar`, datorit`, primordial, revolu]ieiinforma]ionale, pia]a global` exist` ! Consecin]ele revolu]iei informa]ionale,cele deja manifeste, dar [i cele prudent anticipate, impun, deopotriv`,complexit`]i verticale în spa]iul construc]iilor suprastructurale, alternative

13

organiza]ionale cu rol conjunctural în arhitecturi durabile [i, nu în celedin urm`, necesitatea de a aplica un tratament distant concluziilor facile.Generând cea mai aprig` competi]ie a competen]elor, într-atât încât a imper-sonalizat-o, revolu]ia informa]ional` nu impune dispari]ia ierarhiilor, utilemai cu seam` atunci când consensul pare imposibil de realizat, ci, inevitabil,“umanizarea” profund` a acestora, context în care se afirm`, emancipate,virtu]ile orizontale ale comunic`rii. Aici, se impune o precizare: comunicarea,sus]inut` de noile tehnologii informa]ionale, de[i, aparent, ar determinao diluare a coeren]ei sistemice sau organiza]ionale, efectul nemijlocitproduce coeren]`, dar, este adev`rat, implicit pe vertical` [i, preponderent,pe orizontala larg` a afirm`rii organiza]ionale, institu]ionale sau societale.

Relativ la sistema militar`, organiza]ia militar` este, din perspectivavalorilor aplicate condi]iei sale intrinseci, o organiza]ie multilateral`, motivpentru care adaptarea sa la faptul informa]ional revolu]ionar nu estenicidecum o problem` de conjunctur`, fie ea [i istoric`, ci este o chestiunede sens [i certitudine, performarea sistemului informatic [i de comunica]iiconferind un plus semnificativ de rost [i autoritate actorilor militari [i proble-maticilor netradi]ionale ale organiz`rii [i conducerii. Din perspectiva enun]at`,exist`, îns`, [i un pericol sau, mai degrab`, un impediment: revolu]ia informa-]ional`, în conjunc]ie cu al]i factori – amintesc, în acest context, presiuneapublic` [i media pentru transparen]` asupra ac]iunilor militare planificate[i desf`[urate; cre[terea preponderen]ei misiunilor altele decât r`zboiulîn contextul general al opera]iilor militare [i dezvoltarea cooper`rii multilateraledintre civili [i militari în teatrele de opera]ii; cre[terea influen]ei [i agresivit`]iiorganiza]iilor nonguvernamentale mici asupra proiectelor politico-militare[i a autorit`]ii lor informale asupra ac]iunilor militare altele decât r`zboiul –,va crea anumite dificult`]i sistemelor de comand` [i de conducere, dificult`]icare nu pot fi dep`[ite intrinsec, ci prin deschiderea spre complementarit`]inonmilitare. Iat` de ce, adaptarea macromilitar` la provoc`rile revolu]ieiinforma]ionale este cu atât mai dificil`; pentru c` în plasa organic` a revolu]ieiinforma]ionale consecin]ele erorilor militare pot fi mult mai grave decât ale celorpolitice, economice, sociale sau de orice alt` natur`. De asemenea, revolu]iainforma]ional` consacr` realitatea ultim` a dezvolt`rii ei actuale ~ cyberspa]iul.Univers creat din totalitatea mediilor informatice existente la nivel global,factor strategic eficient de influen]are [i putere, cyberspa]iul impuneo cu totul alt` viziune at#t asupra politicii de utilizare a sistemelor militare,c#t [i asupra responsabilit`]ilor specifice institu]iilor militare \n problematicasecurit`]ii, \n general, a celei na]ionale, \n special. Or, tocmai aceste determin`riimpun paradigmatic faptul ca C4I2SR s` nu reprezint` un banal [i obositoracronim de care ne folosim spre a ne înlesni comunicarea; C4I2SReste în]elegerea substan]ial` a revolu]iei informa]ionale aplicat`sistemic organismului militar românesc ! Aceasta în condi]iileîn care re]elele constituie noua morfologie organiza]ional` a structurilormilitare, difuzarea neîngr`dit` a logicii re]elelor modificând fundamental

Armata Rom#niei ~ Dezvoltarea durabil`


14

consecin]ele proceselor intrinseci luptei [i preg`tirii pentru lupt`, procesecare produc experien]`, profesionalism, competen]`, putere [i cultur`.{tim c` în lupt` caracterul ierarhic al organiza]iilor, în sensul consacratde aplicarea lor strict militar`, nu înceteaz`, cum sunt tenta]i s` considereunii teoreticieni politico-militari, fiind vorba, mai degrab`, de fluidizareanonformal` a rela]iilor intraorganiza]ionale, stare determinat` de intrareaîn rol a caracteristicilor de re]ea ale organiza]iei. Iat` de ce, conducereaîn re]ea consist`, esen]ial, în adaptarea vertical` a organiza]iilor militare,prin tradi]ie puternic ierarhizate, la flexibilitatea orizontal` determinat`de fluxul greu, foarte greu de controlat, de informa]ii. Revenind la filozofia[i proiec]ia militar` româneasc` – C4I2SR, aceasta impune, din necesit`]ieminamente opera]ionale, cre[terea num`rului de speciali[ti [i, implicit,reducerea num`rului de “generali[ti” care, centra]i pe priorit`]i, nu pot evitasuperficialul [i vanit`]ile estetice, cu toate consecin]ele ce pot decurgedin acestea. În opinia mea, patru concepte-cheie întemeiaz` filozofiaracord`rii specifice, fundamentale a Armatei României, am în vedereConcep]ia C4I2SR, la provoc`rile globale, alerte [i imprevizibile ale revolu]ieiinforma]ionale: • caracterul întrunit al ac]iunilor militare la nivelstrategic [i operativ; • optimizarea rela]iei dintre informa]ie[i decizie la toate nivelurile comenzii militare; • adaptabilitateasimultan` integral` cu [i la situa]iile din zonele de interesstrategic [i • autonomia opera]ional`. Primul, în sensul generaliz`riilogicii de re]ea în deservirea for]elor organizate [i angajate întrunit în derulareaac]iunilor militare; al doilea, în sensul considera]iei maxime aplicateatât calit`]ii produselor de intelligence, cât [i politicii de intelligence, ca atare;al treilea, ca, deopotriv`, determinare [i cauz` a maximiz`rii oportunit`]ilorîn afirmarea intereselor strategice explicite sau poten]iale; în sfâr[it,cel de-al patrulea, în sensul asigur`rii ca fiecare structur` s` dispun`de un pachet de capabilit`]i care s îi permit continuarea în timp limitat a misiuniiîn condi]iile “ruperii” temporare a unit`]ii opera]ionale. Or, ce s-a întâmplat,în general, pân` acum ? F`r` a recurge la rigorile unei analize specifice,nu este, de altfel, rostul acestui demers, trebuie s` admitem deschisc` filozofia [i tehnologiile C4I2SR, asimilate diacronic în progresiaîn]elegerii [i dezvolt`rii conceptuale a revolu]iei informa]ionale, au fost aplicatepentru început func]iilor militare tradi]ionale, proiectarea [i edificarea noilorroluri [i misiuni având, un timp, un caracter moderat, dup` cum putem afirmac` mai avem pa[i semnificativi de întreprins în direc]ia adapt`rii sau adopt`riiunor noi structuri organiza]ionale, apte s` r`spund` performant provoc`rilordefinitorii ale revolu]iei informa]ionale. Bun`oar`, nu neap`rat ca o concluzieinflexibil`, ci, mai degrab`, ca argument cu reverbera]ii catalitice, putem afirmac` C4I2SR este consecin]a aplic`rii revolu]iei informa]ionale în spectrulinfrastructurii [i suprastructurii militare, în condi]iile în care putem apreciac` revolu]ia informa]ional` este nu numai cea dintâi faz` a revolu]ieiîn afacerile militare, ci [i cauza [i condi]ia acesteia.

15

onceptul de cea de-a patra genera]ie a r`zboiului modern a ap`rut în gândireamodern` la sfâr[itul anilor ‘80 ai secolului trecut, ca un mod distinctde a caracteriza dinamica [i direc]ia spre care se îndrepta din punct de vedere

R|ZBOIUL MODERN R|ZBOIUL MODERN R|ZBOIUL MODERN R|ZBOIUL MODERN R|ZBOIUL MODERN~~~~~ genera]ia a patra genera]ia a patra genera]ia a patra genera]ia a patra genera]ia a patra ~~~~~

General-maior dr. Teodor FRUNZETI

strategic doctrina militar`. Teoreticienii [i anali[tii militari au delimitat evolu]ia r`zboiuluimodern în mai multe faze. Astfel, prima genera]ie a r`zboiului modern, cea de dup` paceade la Westfalia, a fost dominat` de r`zboiul de mase [i a culminat cu r`zboaiele Revolu]ieifranceze [i, mai ales, cu r`zboaiele napoleoniene de la începutul secolului al XIX-lea.

A doua genera]ie a r`zboiului modern a fost caracterizat` de cre[terea puterii de foc[i a culminat cu Primul R`zboi Mondial. A treia genera]ie a fost dominat` de dezvoltareacapacit`]ii de manevr`, revolu]ie inaugurat` de armata german` prin teoria blitzkrieg-uluiîn anii celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. Cea de-a patra genera]ie a evoluat începândcu anii ‘70 ai secolului trecut, dup` r`zboaiele din Vietnam [i Afganistan, [i pune accentulpe modul în care un inamic de tip neconven]ional poate exploata schimb`rile din mediulpolitic, economic [i social în propriul interes [i beneficiu1.

La 1 mai 2003, pre[edintele SUA, George Bush, a declarat sfâr[itul opera]iunilormilitare majore în Irak. Pacea îns` nu s-a instaurat în aceast` ]ar`, trupele coali]ieianti-Saddam Hussein nu au fost retrase, iar mi[carea de insurgen]` din Irak abia atuncia început s` se cristalizeze.

În fiecare zi, opinia public`, precum [i speciali[tii în problemele militare [i, în general,de securitate afl` despre atentate cu bombe, majoritatea de tip sinuciga[, despre asasinareaunui num`r important de civili [i militari irakieni sau ai coali]iei.

Dup` numai trei luni de la declara]ia pre[edintelui Bush, o serie de atacuri cu bombea lovit ambasada Iordaniei din Bagdad, mul]imea adunat` la ceremonia absolvirii academieiirakiene de poli]ie de c`tre o nou` promo]ie [i cartierul general al misiunii ONU în Irak.Tot atunci a fost asasinat ayatollah-ul Mohammed Bakr al Hakim, liderul Consiliului Supremal Revolu]iei Islamice din Irak, [i a avut loc un atentat asupra [efului poli]iei din Bagdad.Toate aceste atacuri au marcat începerea campaniei de insurgen]` terorist` împotriva for]elorde ocupa]ie ale coali]iei conduse de c`tre SUA în Irak. Aceast` campanie a continuat [i dup`transferul de autoritate c`tre guvernul instaurat ulterior. Violen]a continu` în Irak,

C

1 Cf. Thomas X. Hammer, Insurgency: Modern War fare Evolves into a Fourth Generation, in StrategicForum no. 214, January, 2005, Institute for National Strategic Studies, p. 2.


16

de[i guvernul interimar se str`duie[te s` asigure securitatea popula]iei [i s` reconstruiasc`]ara, cu sprijinul coali]iei.

În timp ce situa]ia de securitate se deteriora în Irak, \n Afganistan se derula un r`zboide tipul celei de-a patra genera]ii. |n timp ce for]ele Al Qaeda [i talibane nu au atacat în moddirect trupele SUA [i ale coali]iei conduse de acestea, ele au ac]ionat mult mai agresivîmpotriva for]elor guvernului pre[edintelui Hamid Kharzai. Învinse în mod decisiv în campaniade tip conven]ional sus]inut` de trupele americane [i de cele ale Coali]iei Nordului, for]eleanticoali]ie au trecut la acela[i mod de a duce r`zboiul ca cel adoptat în anii ‘80 împotrivafor]elor sovietice de ocupa]ie. Încerc`rile f`cute de for]ele talibane de a dezorganiza recentulproces electoral, prin atentate masive la sec]iile de votare, demonstreaz` c` acestea au în]elesc` r`zboiul de genera]ia a patra este mai mult o lupt` politic` decât una militar`, în adev`ratulsens al cuvântului. Încercând s`-i împiedice pe cet`]enii afgani s` mearg` la vot, talibaniiau inten]ionat, de fapt, s` submineze legitimitatea câ[tig`torului alegerilor, indiferent cinear fi fost acesta. În loc de a încerca s` înving` în lupt` for]ele guvernamentale, obiectiv greu,dac` nu chiar imposibil de realizat, având în vedere raportul de for]e existent, talibaniiau vrut s` distrug` legitimitatea for]elor politice la conducere. R`mâne de v`zut dac` succesulprocesului electoral, care s-a desf`[urat, totu[i, f`r` incidente majore, va înl`tura for]eletalibane din peisajul politic sau m`car dac` le va reduce suficient de mult sus]inerea, din parteapopula]iei, pentru a-i face s` devin` nesemnificativi ca num`r de aderen]i [i simpatizan]i.

În Irak, atacurile împotriva conductelor petroliere vizeaz` atât obiective politice,cât [i economice. Insurgen]ii pun, practic, o tax` pe întreaga economie mondial`, contribuind,prin atentatele pe care le fac, la cre[terea pre]ului petrolului pe plan global. Ei urm`rescca aceste atacuri s` sl`beasc` guvernul irakian [i, concomitent, s` men]in` sub presiuneeconomic` [i politic` guvernul SUA.

În acela[i timp, [eicul [iit irakian Moqtada al Sadr [i-a schimbat atitudinea, renun]ândla opozi]ia armat`, mai ales dup` alegerile din decembrie 2004, aceasta neînsemnând îns`c` [i-ar fi schimbat [i obiectivele, ci doar metodele, trecând de la cele militare la cele politice.

În ]`ri precum Arabia Saudit`, Turcia sau Spania, organiza]ia Al Qaeda [i structurileafiliate acesteia au organizat o serie de atentate spectaculoase, promi]ând [i amenin]ândcu atacuri teroriste de amploare în SUA. În ciuda declara]iilor f`cute de administra]ia Bush,cu privire la victoria ob]inut` în Irak [i Afganistan, succesul în lupta antiterorist` nu este înc`un fapt pe de-a-ntregul împlinit.

Aceste atacuri teroriste destabilizatoare nu sunt, totu[i, un element de noutate,ci o continuare a unui tip de r`zboi inaugurat cu aproape [aptezeci de ani în urm`, r`zboiuldin a treia genera]ie, în care statele occidentale [i, în primul rând, SUA de]in suprema]ia,spre un alt tip de r`zboi, cel din a patra genera]ie.

Exist` dovezi c` for]ele anticoali]ie din Afganistan, dar, mai ales, din Irak încearc`s` dep`[easc` stadiul tactic [i s` ac]ioneze la nivelul unor adev`rate campanii, vizând obiectivestrategice. În acela[i timp, Al Qaeda î[i urm`re[te obiectivele proprii: s` înving` SUA[i pe alia]ii acestora, oriunde în lume.

Adversarii SUA de pe diferite continente [tiu c` aceast` unic` putere global` a pututfi învins` la diferite niveluri ac]ionale, de la tactic la strategic, doar printr-un r`zboidin a patra genera]ie: în Vietnam, în Liban [i în Somalia.

17

Prin aceast` form` de r`zboi asimetric au fost învinse trupele franceze în Vietnam,în anii ‘50 ai secolului trecut, [i cele sovietice în Afganistan, în anii ‘80.

R`zboiul din a patra genera]ie continu` s` însângereze Cecenia, ca [i Irakul, deopotriv`.Acest succes al unor puteri minore, nici regionale [i nici m`car de ni[`, al unor actori nonstataliîmpotriva unor armate moderne [i puternice este esen]ial pentru a în]elege specificulacestei noi forme de r`zboi [i pentru a g`si un r`spuns adecvat la ea.

Fostul lider comunist chinez Mao Tze-Dun a fost cel dint#i care a definit insurgen]amodern` ca o lupt` în primul rând politic` [i pe care a utilizat-o cu succes atât împotrivatrupelor japoneze de ocupa]ie, cât [i dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, în lupta împotrivaguvernului na]ionalist condus de Cian Kei [ek, pân` în 1949, când a fost proclamat` RepublicaPopular` Chinez`. De atunci [i pân` în prezent, fiecare insurgent a înv`]at, de obiceiprintr-un proces dificil [i dureros, din proprie experien]`, din succese [i e[ecuri proprii[i din cele ale colegilor de lupt`. Fiecare insurgent [i-a adoptat propria modalitate de a luptala experien]a [i capacitatea personal`, neexistând nici o regul` strict`, nici proceduri de operareobligatorii precum cele înscrise în manualele [i regulamentele militare. La experien]aprecedent` s-a ad`ugat mereu câte ceva. Efectul cumulativ al tuturor acestor experien]eindividuale [i de grup este o nou` abordare a r`zboiului, în condi]iile în care combatan]iiinsurgen]i au acces la unele dezvolt`ri ale erei informa]ionale, dar nu la toate, a[a cumau armatele moderne. For]ele talibane în Afganistan, lupt`torii ceceni sau cei ai re]elei interna-]ionale Al Qaeda sunt doar exponen]ii de azi ai unei abord`ri care se dezvolt` de zeci de ani,în America Central`, în Asia, Africa [i chiar \n Europa (de exemplu, în Kosovo).

De la cel de-Al Doilea R`zboi Mondial pân` în prezent, r`zboaiele au fost un amestecde conflicte conven]ionale [i neconven]ionale; fie c` este vorba de r`zboiul civil din Chinade pân` în 1949, de r`zboaiele din Indochina, dintre Fran]a [i Vietnam [i apoi dintre SUA[i Vietnam, fie de r`zboiul de independen]` din Algeria, de r`zboiul civil din Nicaragua,de revolu]ia islamic` din Iran sau de r`zboiul sovieto-afgan, de cele dou` intifade din teritoriilearabe ocupate de Israel sau de campania dus` de Hezbollah în Libanul de Sud, ele eviden]iaz`un model complet diferit.

Fiecare dintre aceste conflicte s-a sfâr[it cu schimb`ri majore în plan politic, economic[i social în teritoriile entit`]ilor implicate. De[i nu toate schimb`rile au fost în beneficiulpopula]iei, care a trebuit s` le suporte, ele au reprezentat un rezultat de necontestat.Chiar [i conflictele neconven]ionale în care for]ele insurgente au fost învinse, ca, de exemplu,în Malaysia, Oman [i Salvador, au provocat schimb`ri semnificative.

Concluzia care se desprinde din aceast` scurt` analiz` este c` numai r`zboiul neconven-]ional, asimetric poate avea succes împotriva unor puteri majore, ce beneficiaz` de avantajeîn plan militar, logistic, financiar [i organizatoric.

R`zboiul din genera]ia a patra urm`re[te s` modifice sistemul de gândire al conduceriipolitice a adversarului, ca obiectiv prioritar. Acest obiectiv nu poate fi atins prin ac]iune fizic`direct`, de distrugere a for]elor armate [i a capacit`]ii de a genera [i a regenera putereade lupt` a adversarului, a[a cum, de regul`, se întâmpl` în r`zboaiele din genera]iile anterioare.Atât b`t`liile decisive din r`zboaiele napoleoniene, cât [i campaniile manevriere [i loviturilede precizie ale r`zboaielor din secolul trecut sunt irelevante pentru noul tip de r`zboi,cel de genera]ia a patra.

Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice


18

Mult mai relevante sunt cìle prin care mesajele specifice sunt direc]ionate spre condu-cerea politic` a adversarului [i spre to]i aceia care pot influen]a aceast` conducere (de exemplu,mass-media, diverse cercuri [i grupuri de influen]`, mediile de afaceri). De[i fiecare mesaj,în parte, este emis direc]ionat [i personalizat pentru o audien]` specific`, toate mesajelesunt destinate a îndeplini acela[i obiectiv de baz`: s` schimbe pozi]ia politic` [i deciziilece deriv` din aceasta la nivelul adversarilor, bazându-se pe modul în care ace[ti adversariac]ioneaz` în scopul prezerv`rii [i promov`rii intereselor na]ionale proprii.

Luptele duse în Afganistan [i Irak prezint` aceste elemente caracteristice. În fiecaredintre aceste ]`ri insurgen]ii emit, prin fiecare ac]iune terorist`, un mesaj c`tre propriisuporteri, un altul c`tre popula]ie [i opinia public` [i un altul c`tre liderii coali]iei antiteroriste.Suporterilor li se transmite c` terori[tii ap`r` credin]a islamic` [i î[i ap`r` ]ara împotrivastr inilor invadatori, iar popula]iei, opiniei publice interna]ionale [i celei din ]`rile ce simpatizeaz`cu coali]ia antiterorist` li se transmite s` nu se amestece în lupta dintre insurgen]i [i invadatoriicare vor fi alunga]i în cele din urm`. For]elor coali]iei [i, în primul rând, for]elor SUAli se transmite s` se retrag` din ]`rile ocupate, fiind aten]ionate c` s-au angajat într-un r`zboicostisitor [i f`r` sfâr[it.

R`zboiul din genera]ia a patra este un r`zboi sângeros. Numai în Irak, de exemplu,în perioada mai 2003 – martie 2005, pierderile trupelor americane au fost de peste1 500 de militari mor]i [i peste 10 000 de r`ni]i, la care se adaug` pierderile celorlalte ]`riale coali]iei [i cele din rândul for]elor de securitate [i ale popula]iei irakiene, care, de fapt,sunt cele mai mari.

Pierderile trupelor SUA sunt, în aceast` perioad`, de peste cinci ori mai maridecât cele din timpul scurtului r`zboi de mare intensitate ce a dus la r`sturnarea regimuluilui Saddam Hussein [i la capturarea acestuia. {i în celelalte zone de conflict, precum Afganistan,Cecenia sau teritoriile palestiniene ocupate de Israel, pierderile cele mai mari de vie]i omene[tise semnaleaz` în rândul popula]iei civile. Mai mult chiar, cea mai mare parte a acestoranu sunt produse prin utilizarea armamentului [i a echipamentelor de tip militar, ci prin folosireaunor mijloace improvizate, care pot fi procurate cu relativ` u[urin]` de c`tre terori[ti.Astfel, organiza]iile [i re]elele teroriste nu au nevoie de întreaga infrastructur` militarìndispensabil` pentru ducerea r`zboiului din genera]iile anterioare, ceea ce le conferò mult mai mare libertate de ac]iune [i determin` o abordare strategic` diferit` de cea specific`r`zboiului conven]ional.

Cei care practic` r`zboiul din a patra genera]ie nu trebuie s` organizeze produc]iaeconomiei de r`zboi [i nici s` se ocupe de protejarea acesteia de atacurile adversarilor,întrucât utilizeaz` bunuri ce se g`sesc în mod curent pe pia]`. În acela[i timp, caracterulac]iunilor întreprinse este eminamente ofensiv. Logistica utilizat` este foarte simpl`,chiar rudimentar`, neexistând un sistem de aprovizionare centralizat specific armatelorconven]ionale [i, mai ales, nefiind necesar` executarea transporturilor de persoane [i bunuri.

Doar banii [i ideile sunt capitalul utilizat, de cele mai multe ori în form` digital`[i prin vectori informatici.

La nivel strategic, importan]a mass-media în modelarea conduitei [i a deciziilor politicea participan]ilor la diferite conflicte va continua s` creasc`. Aceasta a fost demonstratàtât în luarea deciziilor SUA de a interveni în r`zboiul civil din Bosnia-Her]egovina,

19

cât [i în organizarea interven]iei militare din Somalia, în ambele zone SUA neavând anteriordecât interese umanitare. Acoperirea, de c`tre mass-media, a diferitelor evenimenteva continua s` produc` efecte opera]ionale de la nivelul strategic pân` la cel tactic al ac]iuniimilitare. Mai mult, acoperirea mass-media a unui anumit eveniment de amploare tactic`,de exemplu, îi poate conferi acestuia o semnifica]ie mult mai mare, de amploare strategic`chiar, amplificându-i consecin]ele [i importan]a în mod corespunz`tor.

Aspecte politiceIndivizii [i structurile care aplic` principiile r`zboiului din a patra genera]ie exploateaz`

avantajele organiza]iilor bazate pe re]ea atât la nivel transna]ional, cât [i na]ional [i subna]ional.Se abuzeaz`, de asemenea, de vulnerabilit`]ile specifice multitudinii de organiza]iiinterna]ionale, atât neguvernamentale, cât, mai ales, interguvernamentale, care pot fi utilizate[i exploatate în scopul ob]inerii unor avantaje, prin transmiterea de mesaje politice în statelece sunt reprezentate de acestea. De[i aceste organiza]ii nu pot fi utilizate în mod direct,pentru a-i face s` se r`zgândeasc` pe liderii politici o dat` ce o decizie este luat`, ele pot fiîns` întrebuin]ate în unele cazuri, pentru a încetini sau chiar a paraliza un r`spuns interna]ionalîntr-o situa]ie de criz` specific`.

Un obiectiv primordial al celor ce utilizeaz` procedeele r`zboiului din a patra genera]ieeste de a induce o stare de paralizie politic` atât în cadrul organiza]iilor interna]ionale,ceea ce, de multe ori, nici nu este o sarcin` foarte dificil de îndeplinit, cât [i în cadrul siste-mului social al diferitelor state ]int`. În afar` de atacurile politice obi[nuite pot fi influen]ate[i alte aspecte sensibile din mediul socio-economic. De exemplu, situa]ia de securitatedintr-o anumit ]ar are un efect direct asupra capacit`]ii guvernului respectiv de a se împrumutape pia]a interna]ional` de capital.

De aceea, chiar numai amenin]area cu ac]iuni teroriste poate fi suficient` în anumite cazuripentru a determina unele ]`ri s` negocieze cu organiza]iile teroriste. Astfel, dac` obiectivulactivit`]ii teroriste este de a paraliza procesul politic dintr-o ]ar`, pot fi utilizate cu succeso multitudine de metode.

Atacurile executate de mili]iile [iite conduse de Al Sadr în Irak, în cursul anului 2004,asupra conductelor petroliere ilustreaz` acest fapt. Grup`rile rebele nigeriene uziteaz`,de asemenea, de amenin]`ri cu sabotarea conductelor [i a instala]iilor petroliere pentrua for]a guvernul s` accepte s` negocieze. Cre[terea pre]ului petrolului în ultimii doi aninu a f`cut decât s` ofere argumente [i mai conving`toare pentru guvernul nigerianpentru care pierderile cauzate de reducerea produc]iei petroliere pentru export înseamn`reducerea veniturilor în mod sensibil. Pe m`sur` ce globalizarea se manifest` din ce \n cemai intens în toate domeniile vie]ii sociale, care sunt strâns interconectate, poten]ialulpentru abord`ri tot mai diferite cre[te în mod corespunz`tor, ca [i efectul ac]iunilordin cadrul r`zboiului din a patra genera]ie, care se sprijin` reciproc din ce în ce mai mult.

Un plan de ac]iune coerent, realizat de cei ce practic` r`zboiul din a patra genera]ie,exploateaz` cu consecven]` elementele [i aspectele transna]ionale. Acestea pot fi reprezentatenu numai de organiza]ii ce promoveaz` credin]e extremiste, cum sunt Jihadul islamicsau organiza]iile na]ionaliste extremiste, cum sunt cele palestiniene sau kurde, dar [i de orga-niza]ii misionare ale bisericilor cre[tine, organiza]ii umanitare, structuri economice [i financiare



20

sau organiza]ii ale crimei organizate, precum cele ale trafican]ilor de droguri [i armament.Caracteristica principal` a organiza]iilor transfrontaliere este c` ele nu-[i desf`[oar` activitateaîn interiorul grani]elor unui singur stat, dar [i c` membrii acestora nu au nici o rela]iede subordonare fa]` de structurile guvernamentale oficiale ale statelor din care provin.

Utilizarea elementelor transfrontaliere variaz` în func]ie de situa]ia strategic`,dar ele confer` organiza]iilor teroriste avantaje opera]ionale certe. Caracterul transna]ionalle confer` mai mult` flexibilitate de reac]ie în lupta cu aparatul de stat cu care se afl`în conflict. În plus, au o baz` mai larg` de selec]ie a aderen]ilor [i simpatizan]ilor. În multecazuri, organiza]iile transfrontaliere activeaz` sub acoperirea unor organiza]ii caritabilesau culturale. Uneori chiar, organiza]iile caritabile au sprijinit organiza]iile teroriste,ca, de exemplu, Armata Republican` Irlandez` (IRA) sau Al Qaeda. În unele cazuri, organiza]iiîntregi ac]ioneaz` deschis de partea unora dintre promotorii r`zboiului din a patra genera]ie,ceea ce, uneori, poate conferi o oarecare legitimitate unor asemenea actori [i chiar modificap`rerile opiniei publice despre o anumit` situa]ie specific`.

Unele dintre ]intele principale ale mesajelor transmise în cadrul r`zboiului din a patragenera]ie sunt institu]iile politice na]ionale. Insurgen]ii care au luptat împotriva SUA au [tiutfoarte bine – fie c` ei au fost nord-vietnamezi, sandini[ti din Nicaragua sau palestinieni– c`, din moment ce Congresul SUA nu ar fi alocat resursele financiare necesare, alia]iiSUA nu ar fi mai putut sus]ine efortul de r`zboi. De aceea, Congresul a fost ]intanumeroaselor mesaje prin care se ar`ta c` r`zboiul era de necâ[tigat [i c` nu ar mai fi avutnici un sens s` se continue lupta. Mi[carea sandinist` nicaraguan` a dus o sus]inut` activitatepentru a-i convinge pe unii congresmeni americani s` se relieze de bun`voie proprieilor re]ele, prin sponsorizarea unor c`l`torii ale acestora, ale personalului auxiliar utilizatde congresmeni sau de diferitele culte religioase, în Nicaragua. Dac` ar fi putut convingeoficialii americani c` Anastasio Somoza (pre[edintele nicaraguan) era liderul unui guverncorupt, ar fi putut face lobby pentru a se opri, de c`tre Congres, ajutorul american care se acordaguvernului lui Somoza.

Societatea civil`, reprezentat` de diferite grupuri de ini]iativ`, cultele religioase,organiza]iile diasporei [i chiar firme de lobby specializate au fost [i sunt actori importan]iîn modelarea politicii na]ionale, în diferite state.

Organiza]iile subna]ionale pot reprezenta atât grupuri etnice minoritare în situa]iaîn care ac]ioneaz`, ca, de exemplu, popula]ia basc` din Spania, sau care se proclam` grupuriminoritare bazate pe alte criterii decât cele etnice (de exemplu, organiza]ia Fiii Libert`]iisau autoproclamata na]iune arian`). Aceste grupuri pot fi fie inamici, fie alia]i ai puteriiconstituite legal la un moment dat, depinzând în ce m`sur` una dintre aceste situa]ii convinemai bine propriilor interese.

Exist` chiar posibilitatea ca unele elemente ale grupurilor subna]ionale s` sprijineguvernul statului respectiv, în timp ce alte elemente s` se opun` acestuia, sprijinind grup`rileinsurgente.

Alian]ele politice, interesele [i pozi]ia diferitelor fac]iuni [i grupuri insurgentese vor putea schimba în func]ie de diferitele aspecte politice economice, sociale [i militareale conflictului respectiv. În timp ce acest factor a fost, de fapt, prezent în toate r`zboaiele,el va deveni un element caracteristic, decisiv al r`zboaielor din genera]ia a patra. Este mult

21

mai u[or pentru actorii nonstatali s`-[i schimbe pozi]ia în timpul unui conflict decât pentruunul sau altul dintre state. Guvernele sunt, de obicei, asociate cu o cauz` specific`, de regul`,în leg`tur` cu interesele na]ionale sau cu modul în care sunt percepute acestea de c`trepoliticienii ce de]in puterea la un moment dat. De aceea, dar [i ca urmare a temeriide a-[i pierde credibilitatea în fa]a propriei popula]ii, guvernele sunt mai stabile în sus]inereauneia dintre p`r]ile angajate într-un conflict oarecare. Spre deosebire de guverne, entit`]ilenonstatale intervin în a sus]ine una sau alta dintre p`r]i, exclusiv în func]ie de propriilenevoi [i interese, iar dac` acestea se schimb`, ele, de asemenea, se pot reorienta cu multmai mult` u[urin]`.

Tehnici opera]ionalePentru a putea influen]a în mod eficace gama de structuri [i re]ele ce particip` la r`zboiul

din a patra genera]ie, cei ce planific` ac]iuni specifice de combatere a amenin]`rilor, respectiva atacurilor asimetrice trebuie s fie în m`sur s utilizeze o multitudine de c`i pentru a transmitemesaje adecvate. Canalele tradi]ionale, oficiale [i neoficiale, ca, de exemplu, cele diplomaticesunt în continuare importante, dar, al`turi de ele trebuie exploatate [i cele mai de curândintrate în competi]ie. Mass-media a ac]ionat ca un prim factor de influen]are în luarea deciziilorpolitice [i, uneori, [i a celor militare, în conflictele din Vietnam, Bosnia-Her]egovina, Kosovosau Somalia, doar pentru a enumera câteva. În prezent, marea diversitate, fragmentare[i reprezentare a unor interese diferite în mass-media constituie o mare provocarepentru toate p`r]ile implicate într-un conflict, în încercarea de a-[i transmite mesajeleîntr-un mod cât mai conving`tor [i penetrant în mediile politice [i c`tre opinia public` intern`[i interna]ional`. Lobby-ul, ca mijloc de influen]are politic`, atunci când este efectuatde profesioni[ti, s-a dovedit deosebit de util [i eficace, de[i este destul de scump.

Un canal important pentru transmiterea mesajelor cu scop de influen]are este acumInternetul, a c`rui putere, în special în societ`]ile dezvoltate [i în mass- media, este deosebitde mare. Internetul pune la îndemâna diferi]ilor actori posibilitatea de a comunica direct,f`r` interven]ii direc]ionate de ra]iuni politice sau financiare, cum se întâmpl` în presascris` sau în cea audiovizual`, sau, pur [i simplu, f`r` interven]ia diferi]ilor directorisau redactori-[efi ce au propriile puncte de vedere.

Fie c` este vorba de a sus]ine campania împotriva minelor antipersonal, interzicereautiliz`rii energiei nucleare sau campania terorist` a lui Abu Musab-al-Zarqawi, cel mai c`utatterorist din Irak în acest moment, Internetul asigur` un acces direct, de la emitent la cititor,c`ruia i se transmite un mesaj neprelucrat [i nefiltrat.

De asemenea, Internetul s-a dovedit foarte eficace în campaniile de colectare a fondurilor,inclusiv pentru organiza]iile teroriste, de diferite orient`ri [i afilia]ie.

Un element important în campaniile specifice r`zboiului de genera]ia a patra este acelac` audien]a nu este o mas` omogen`. Ea este din ce în ce mai fragmentat`, în diferite grupuride interese, care posed` o relativ mare mobilitate [i capacitate de transformare, regrupare[i realiniere, în func]ie de modul în care sunt afectate de derularea respectivului conflictsau campanii.

În timpul intifadei antiisraeliene, insurgen]ii palestinieni [i-au ajustat mesajele în moddiferit, în func]ie de audien]a ]int`. For]ele israeliene au utilizat acelea[i tehnici, iar for]ele



22

ce se opun coali]iei multina]ionale în Afganistan [i, în special, în Irak fac ast`zi acela[i lucru.SUA [i alia]ii lor din coali]ie, în schimb, au reac]ionat doar defensiv din acest punctde vedere [i au în]eles greu [i relativ târziu importan]a unor asemenea mesaje specificeunui r`zboi politic.

În urm` cu numai un an, purt`torii de cuvânt americani din Irak men]ionau c` pierderiletrupelor americane erau nesemnificative, în timp ce prima pagin` a principalelor ziaredin SUA [i din Europa erau ocupate în fiecare zi cu [tiri privind atacurile împotriva for]elorcoali]iei.

Pentru a avea succes, to]i cei care se ocup` de planificarea opera]ional` în cadrulconflictelor sau r`zboaielor din genera]ia a patra trebuie s` stabileasc` \n mod clar care estemesajul pe care vor s`-l transmit`, s` aleag` re]eaua cea mai potrivit` pentru aceasta [i careva fi r`spunsul a[teptat, precum [i modul în care va fi recep]ionat acesta. De exemplu,în Bosnia, luarea de ostatici din rândul militarilor ONU de c`tre for]ele sârbe în timpulcampaniei de bombardare a acestora de c`tre for]ele NATO a constituit doar primul pasdintr-un întreg ciclu. Mass-media a fost apoi utilizat` pentru a transmite imagini cu militariidestina]i opera]iilor de men]inere a p`cii, lega]i cu lan]uri de cl`dirile care se doreau a fiprotejate de bombardamentele NATO. Dup` aceasta, sârbii au urm`rit [i au analizat reac]iilediferitelor guverne, transmise prin televiziune, fa]` de acest eveniment. Astfel, ei au pututdesf`[ura aceast` ac]iune, s` o transmit` prin intermediul diferitelor canale de televiziune,s` urm`reasc` [i s` analizeze reac]iile [i, apoi, s` decid` ce urm`reau s` fac`. Toate acesteas-au derulat într-o succesiune mult mai rapid` decât ar fi permis mecanismul birocratical NATO pentru raportare [i luarea deciziei.

În timpul primei intifade, palestinienii au luat decizia de a limita utilizarea violen]ei.Ei au ajuns s` trimit` împotriva armatei israeliene nu lupt`tori de gheril` puternic înarma]i,cu armament greu, ci adolescen]i, înarma]i doar cu pietre. Astfel, au fost neutralizate capacitateade reac]ie a for]elor israeliene [i sprijinul american acordat Israelului [i a fost influen]at,în sensul dorit, procesul electoral din Israel, ceea ce a condus la Acordurile de la Oslo.

În mod similar, întreaga serie de atentate cu bomb` înf`ptuite de c`tre insurgen]iiirakieni în toamna [i iarna 2003-2004 a fost direc]ionat` cu grij` împotriva poli]iei irakiene,cel mai de încredere sprijin al autorit`]ii provizorii irakiene, a organiza]iilor neguvernamentalece lucrau în folosul ONU, a partidelor politice kurde [i a clericilor [ii]i. Chiar dac` fiecareatentat era separat în timp [i \n spa]iu de celelalte, împreun` urm`reau în mod concertats` atace [i s` submineze pozi]ia strategic` de]inut` de for]ele americane în Irak.

Chiar dac` for]ele americane nu aveau înc`, la acea dat`, dovezi despre o coordonarecentralizat` a acestor atacuri, era evident c` acestea constituiau o abordare unitar` a conflictului,vizând în mod clar alungarea din Irak a for]elor coali]iei.

Întrebarea care se punea era cum de reu[eau insurgen]ii, f`r` o coordonare centralizat`[i unitar`, s` se sprijine reciproc, în diferite regiuni ale Irakului. Insurgen]ii puteau primiinforma]ii unii despre al]ii [i despre ac]iunile întreprinse prin simpla monitorizare a [tirilorfurnizate atât de c`tre mass-media irakian`, cât [i de cea american` [i interna]ional`.

Atacurile care aveau succes erau luate drept model [i erau în timp scurt repetate,în timp ce cele care d`deau gre[ nu, necomi]ându-se acelea[i erori de mai multe ori.Insurgen]ii au dovedit în acest fel caracteristicile unui sistem cu capacitate de autoreglare.

23

Fiecare atac era [i înc` este destinat s` previn` constituirea [i consolidarea unei autorit`]iguvernamentale stabile, chiar dup` legitimarea ei prin alegeri. Chiar dac` nu toate atacurileteroriste au fost încununate de succes, [i-au atins m`car par]ial scopul prin reducereala minimum a activit`]ii ONU [i prin izgonirea organiza]iilor neguvernamentale. Mai mult,unele dintre ]`rile coali]iei [i-au retras for]ele militare din Irak, iar altele [i-au anun]at inten]iade a o face sau, cel pu]in, de a-[i reduce prezen]a militar`, sub presiunea opiniei publicedin ]`rile respective. În acela[i timp, instabilitatea din zon` [i frecventele atacuri asupra insta-la]iilor petroliere, în special asupra conductelor de transport, partea cea mai vulnerabil`,au f`cut ca pre]ul petrolului s` se men]in`, în mod artificial, foarte ridicat.

Uneori, pentru a complica situa]ia, ac]iunile specifice r`zboiului din genera]ia a patrase desf`[oar` paralel cu cele specifice unor genera]ii anterioare. De exemplu, trebuia ca for]elearmate israeliene care se confruntau cu contracararea revoltei palestiniene s` ]in` contc` for]ele conven]ionale ale statelor arabe se aflau în apropierea frontierelor lor, iar for]elemilitare americane în timpul r`zboiului din Vietnam se confruntau atât cu for]ele conven-]ionale ale Vietnamului de Nord, cât [i cu for]ele insurgente din Vietnamul de Sud.

În mod evident, nici una dintre ac]iunile descrise nu este limitat` din punctul de vedereal spa]iului [i al timpului, putând s` se produc` oriunde [i oricând. Al Qaeda a demonstratcu prisosin]` c` poate ac]iona oriunde, de la Bali la Washington [i de la New York la Madrid.De[i nu toate ]intele sunt la fel de atractive pentru organiza]iile teroriste, f`r` îndoial`c`, în prezent, sunt vizate cu predilec]ie obiective americane, militare [i guvernamentaleîn egal` m`sur` cu cele civile, f`r` deosebire.

Gama posibililor adversari care s` utilizeze metode specifice r`zboiului din genera]iaa patra se \mbog`]e[te, fiind necesar s` amintim c` structurile specifice acestor organiza]iinu au nevoie de un sistem complicat de comand` [i control.

Într-o perioad` în care armata american`, în primul rând, dar [i alte armate modernecheltuiesc sume importante de bani pentru a-[i moderniza sistemul de comand` [i control,tehnologia comercial`, la îndemâna oricui, asigur` comunica]ii sigure doar prin intermediulunui laptop [i al unei c`r]i de credit.

De asemenea, exist` posibilitatea de a avea acces la imagini ob]inute prin satelitcu rezolu]ie de pân` la un metru, informa]ii suficient de detaliate referitoare la dispunereadiverselor armate, inclusiv despre cea a SUA, cuprinzând detalii despre deplas`ri de trupe,facilitând accesul la dezbateri [tiin]ifice [i politice, unde se abordeaz subiecte de mare actualitate,inclusiv din domeniul securit`]ii na]ionale [i interna]ionale [i al combaterii terorismuluiinterna]ional. De asemenea, exist` posibilitatea de conectare la re]ele financiare interna-]ionale. O dat` cu proliferarea Internet-café-urilor, accesarea Internetului devine [i mai facil`,fiind necesare doar cuno[tin]e detaliate despre motoarele de c`utare [i despre posibilit`]ileoferite. În plus, identificarea diferitelor persoane ce acceseaz` Internetul este dificil`în absen]a unui computer individual [i f`r` a utiliza o carte de credit [i o loca]ie fix`.

Utilizând doar cuno[tin]e ceva mai avansate despre tranzac]iile comerciale prin Internet,o multitudine de idei [i fonduri financiare pot fi mutate prin diferite metode, de la po[taelectronic` la po[ta clasic`, de la curierul personal la mesaje bine disimulate în diferitereclame sau în mica sau marea publicitate ce apare în presa scris` sau în cea audiovizual`.



24

Adversarii diferitelor state [i ai actualei ordini interna]ionale vor încerca s`-[i maschezeactivit`]ile în tumultul activit`]ii cotidiene inofensive. Ei vor utiliza diferite firme comercialesau de alt` factur`, spre a-[i ascunde obiectul real al activit`]ii, vor utiliza pentru deplasarediferite vehicule comerciale spre a masca transportul de arme, muni]ii [i exploziv.Persoanele implicate în asemenea activit`]i vor face tot posibilul spre a trece neobserva]i,spre a nu se deosebi cu nimic de ni[te cet`]eni pa[nici, cu nimic diferi]i de mul]i al]ii.

Drept rezultat, va fi dificil` detectarea [i identificarea lor, mai ales înainte de producereaunor atentate teroriste.

Considera]ii tacticeR`zboiul din genera]ia a patra are loc în mediul specific r`zboiului de mic` intensitate.

Fiecare practicant al unor asemenea ac]iuni a studiat at#t lec]iile r`zboiului din Golf(1990-1991), cât [i pe cele mai recente, din Afganistan [i Irak, iar mul]i dintre ei chiarau participat sau înc` mai particip` la ac]iuni în aceste zone. Ei sunt con[tien]i c` atât timpcât for]ele de coali]ie [i, mai ales, SUA vor expune obiective care pot fi considerate ]inte,acestea, cu siguran]`, vor fi atacate [i, uneori, distruse. Succesul ob]inut în Somalia [i expe-rien]a din Bosnia, Kosovo sau Cecenia este fructificat` acum în Afganistan [i \n Irak,unde se evit` cu des`vâr[ire lupta cu mijloace conven]ionale.

În încercarea de a-i face pe conduc`torii adversarilor lor s`-[i schimbe planurile,adep]ii [i practican]ii r`zboiului din genera]ia a patra vor utiliza mai multe metode tacticespre a-[i transmite mesajul pre[edin]ilor, prim-mini[trilor, guvernelor, parlamentelor,electoratului [i opiniei publice, în general.

Mesajele cu impact dramatic [i imediat, cu cât mai sângeros, chiar apocaliptic, cu atâtmai penetrant [i mai bine servind scopului propus, sunt cele transmise prin televiziune.Pe termen lung, chiar dac` efectul nu este imediat, ci de durat`, mesajele cu cele mai puterniceefecte sunt cele transmise prin intermediul mediului de afaceri, al diferitelor cultereligioase [i biserici, al mediului universitar, economic [i artistic [i chiar prin sistemulde protec]ie social`.

În timp ce mesajele se bazeaz` pe teme de importan]` strategic`, transmiterea acestorase face prin mijloace tactice, ca, de exemplu, vizite ghidate în tabere de refugia]i, interviuriîn exclusivitate acordate de conduc`tori ai unor re]ele de insurgen]i sau de-a dreptul teroriste,r`pirea unor anumite persoane, atent selec]ionate, decapit`ri ale prizonierilor, exploziiale ma[inilor-capcan`, asasinarea diver[ilor conduc`tori politici, militari [i religio[i, a poli]i[tilor,a oamenilor de afaceri [i a func]ionarilor publici.

Acest tip de r`zboi presupune un amestec [i o combina]ie permanent` de actoriinterna]ionali, transna]ionali, na]ionali [i subna]ionali. Deoarece planificarea unor campaniispecifice r`zboiului din genera]ia a patra va avea în vedere utilizarea tuturor mijloacelorposibile, armatele moderne de tip conven]ional vor trebui s` fie preg`tite s` le fac` fa]`în egal` m`sur`, începând de la nivelul tactic. Provocarea va fi cu atât mai mare, cu câtunii dintre actorii implica]i vor fi violen]i [i al]ii nonviolen]i. De fapt, termenul de necombatantpoate fi utilizat cu mai mult` u[urin]` [i precizie în r`zboaiele de tip conven]ional, dintre state,decât în r`zboiul din genera]ia a patra, dintre state [i actori nonstate.

25

Actorii nonviolen]i, fiind în mod legal necombatan]i, vor deveni unul dintre factoriidecisivi ai ac]iunii respective. Utilizând mul]imi mari de civili neînarma]i, mase de protestatari,interviuri în mass-media, site-uri pe Internet [i alte metode nonviolente, practican]ii r`zboiuluidin a patra genera]ie pot crea dileme tactice serioase pentru adversarii lor. Vor trebuicreate [i utilizate resurse serioase de for]e poli]iene[ti, militare, de propagand`, de informa]ii[i politice pentru a face fa]` unor asemenea provoc`ri [i amenin]`ri.

Ac]iuni semimilitare tactice, ca, de exemplu, atacurile teroriste ori de gheril` sau chiar,în rare situa]ii, cele militare conven]ionale vor avea leg`tur` direct` cu mesajul ce trebuietransmis de c`tre grupuri diferite.

Atentatul cu bomb` împotriva cartierului general al ONU din Bagdad, de la 19 august 2003,a convins organiza]ia mondial` c` este prea costisitor în vie]i omene[ti s` mai activezeîn Irak. Atentatele ce au avut loc exact cu un an mai târziu, la 19 august 2004, asupra instala]iilorpetroliere din sudul Irakului au determinat o cre[tere imediat` a pre]ului petrolului pe pia]ainterna]ional`. Acestea au constituit dou` ac]iuni tactice cu mesaje diferite asupra unei audien]ediferite, dar amândou` sprijin` [i contribuie la înf`ptuirea unui obiectiv strategic unic, f`cândtot mai dificil` prezen]a for]elor de coali]ie în Irak [i crescând pre]ul de pl`tit pentru aceasta.

Atacuri cu arme de distrugere în mas\Numai considerând actualele conflicte drept r`zboaie din genera]ia a patra pot fi identi-

ficate vulnerabilit`]ile ]`rilor dezvoltate din punct de vedere economic fa]` de un posibil ataccu armele de distrugere în mas`.

Chiar [i un atac limitat cu mijloace biologice, ca, de exemplu, microbii unor boli conta-gioase, cum ar fi ciuma, ar putea avea drept rezultat imediat afectarea unor segmenteimportante de servicii publice sau activit`]i economice, cum ar fi po[ta, transporturile,în special cele aeriene, [i comer]ul. V`rsatul de vânt, de exemplu, dac` s-ar transformaîn epidemie, ar produce pierderi economice considerabile doar prin timpul de carantin`necesar perioadei de incuba]ie.

Atacurile cu mijloace de distrugere în mas`, executate prin metode artizanale, ar puteaviza at#t un atac de distrugere fizic` a unor obiective, cât [i dezorganizarea unor segmenteale vie]ii sociale, crearea unei st`ri de nesiguran]` [i panic` în rândul autorit`]ilor, dar, mai ales,în cel al popula]iei. Posibilitatea ca o singur` persoan` s` paralizeze activitatea unor institu]iiale autorit`]ilor publice, doar prin desfacerea unor scrisori con]inând spori de antrax,a[a cum s-a întâmplat nu demult în Statele Unite, este verosimil` [i u[or de înf`ptuit.Utilizarea unor containere, de tipul celor din transportul de m`rfuri, pentru a distribui armede distrugere în mas` sau chiar numai înc`rc`turi explozive de mare putere, va avea dreptrezultat nu numai afectarea comer]ului interna]ional, dar chiar afectarea profund` a sistemuluieconomic mondial.

Întrucât în comer]ul interna]ional utilizarea containerelor standardizate a devenito practic` de rutin`, tot de rutin` trebuie s` devin` [i controlul transporturilor aeriene,rutiere [i maritime pentru evitarea oric`ror tipuri de atentate teroriste, prin utilizarea acestora.Organiza]iile teroriste ar putea folosi, de asemenea, cu mare u[urin]`, nave cu pavilioanede complezen]` pentru a transporta persoane sau arme [i pentru a le utiliza prin surprindere,întrucât, în prezent, posibilitatea unui control eficace al unor asemenea transporturi



26

este foarte redus pentru structurile cu atribu]ii în domeniul siguran]ei, mai ales în largulapelor interna]ionale.

În plus, existen]a unor uzine [i fabrici unde se produc materiale chimice toxice [i se utili-zeaz` procese tehnologice cu mare risc de accidente constituie, prin ele însele, un pericol.Atunci când aceste produse, ce sunt necesare de altfel societ`]ii moderne, sunt u[or accesibilere]elelor [i organiza]iilor teroriste care le pot utiliza în atacuri chimice, la fel cum pot utilizacisternele de transport gaze naturale lichefiate sau cisterne de benzin ori vehicule ce transport`de[euri radioactive ori alte materiale la fel de periculoase, este indiscutabil c` risculunor evenimente teroriste cre[te în mod exponen]ial.

De altfel, acestea sunt doar câteva dintre cele mai simple modalit`]i pe care promotoriir`zboiului din genera]ia a patra le utilizeaz`.

*Orizontul de timp al r`zboiului din genera]ia a patra este diferit de cel al armatelor

moderne, ce se raporteaz` la genera]ia a treia, adic` a r`zboiului conven]ional. Un primelement important este c` orizontul de timp avut în vedere pentru r`zboiul din genera]iaa patra este mult mai lung. Pentru statele care se angajeaz` în r`zboaie conven]ionale,un r`zboi care dureaz`, de exemplu, cinci sau [ase ani este un r`zboi lung, a[a cum a fostcel de-Al Doilea R`zboi Mondial.

R`zboiul din Coreea a durat patru ani, implicarea major` a SUA în r`zboiul din Vietnama durat circa [ase ani, iar r`zboaiele arabo-israeliene nu au durat nici unul mai multde o lun`. Chiar r`zboaiele interstatale, ca, de exemplu, cel din Bosnia-Her]egovina,a durat trei ani (1992-1995).

În contradic]ie cu aceste r`zboaie, adep]ii r`zboiului din genera]ia a patrasunt mai pu]in gr`bi]i. Rezisten]a comunist` din Vietnam a luptat timp de treizeci de ani,întâi împotriva japonezilor, împotriva trupelor franceze, apoi a celor americane pentruca, pân` la urm`, s` izbândeasc`.

Armata popular` chinez` de eliberare a luptat timp de dou`zeci [i opt de ani împotrivaarmatei guvernului chinez na]ionalist, înving#nd [i determin#nd guvernul s` se retrag`din China continental` în Taiwan. Rezisten]a comunist` s-a opus cu mijloace militare guvernuluinicaraguan timp de optsprezece ani, iar rezistenta palestinian` se opune ocupa]iei israelienedin 1967, iar dup` al]i autori, de cincizeci [i [apte de ani, adic` din 1948. Pân` în prezent,conflictul din Cecenia dureaz` de ceva mai mult de zece ani, iar Al Qaeda este prezent`în activitatea terorist` înc` din 1984, când a fost înfiin]at` de c`tre Maktab al-Khidamar.

Numeroase alte ac]iuni de insurgen]`, în întreaga lume, au durat zeci de ani. De aceea,orice stat, în momentul când se angajeaz` împotriva unui asemenea oponent, trebuies`-[i planifice un angajament pe termen lung, pentru care trebuie s` fie preg`tit nu numaidin punctul de vedere al sus]inerii financiare [i logistice, ci, în primul rând, din punctde vedere psihologic. Un asemenea efort de durat` înseamn` o focalizare a priorit`]ilorna]ionale în aceast` direc]ie [i o con[tientizare a clasei politice [i a întregii opinii publicecu privire la asumarea unei asemenea responsabilit`]i [i a unui asemenea efort de lung`durat`. În asemenea cazuri, nu doar clasa politic`, ci [i popula]ia trebuie s` fie preg`titepentru acceptarea pierderilor de vie]i omene[ti [i a unor sacrificii materiale. În caz contrar,ar putea exista riscul succesului pentru adversari.

27

Organiza]iile care adopt` procedeele specifice r`zboiului din a patra genera]iesunt diferite de cele specifice structurilor statale. Ele sunt dedicate unui angajament politicpe termen lung [i în mai mic` m`sur` se concentreaz` asupra ob]inerii unor rezultatetactice imediate sau pe termen scurt. De asemenea, aceste organiza]ii nu se perceppe ele însele drept organiza]ii militare ori teroriste, ci, mai curând, drept re]ele care genereaz`puterea politic`, indispensabil` unui asemenea tip de r`zboi.

Astfel, aceste organiza]ii sunt legate între ele pe baza unor crezuri [i idei comunesau asem`n`toare. Conducerea organiza]iilor, ca [i organiza]iile înse[i, sunt rela]ionateîn re]ele orizontale, f`r` o conducere unic` [i piramidal ierarhizat`, ceea ce le conferò mare capacitate de supravie]uire în confruntarea cu adversarii [i o mare capacitatede continuitate în ac]iunile militare, prin preluarea reciproc` a misiunilor atunci când sufer`pierderi ca urmare a atacurilor survenite. Conducerea [i liderii individuali ai acestor structurirecunosc c`, de fapt, cea mai important` func]ie a conducerii colegiale este de a sprijinipsihic organiza]iile respective [i nu, pur [i simplu, de a câ[tiga sau de a învinge într-o ac]iunesau alta.

To]i ace[ti reprezentan]i [i adep]i ai r`zboiului din genera]ia a patra se concentreazàsupra aspectelor politice ale conflictelor, deoarece ei sunt con[tien]i de faptul c` r`zboiulîn care se angajeaz` este, de fapt, o ac]iune politic`. Deoarece scopul lor final este s` determineo schimbare a atitudinii politice a adversarilor, cu siguran]` c` obiectivele intermediaresunt alese dintre acelea care se refer` la schimbarea p`rerilor [i a atitudinilor reprezentan]ilorunei audien]e diverse [i numeroase, [tiind, totodat`, c` timpul este un avantaj pentru ei.

Adep]ii r`zboiului din genera]ia a patra nu au ca obiectiv învingerea inamiculuipe câmpul de lupt` sau, în orice caz, prin ac]iuni militare, ci vizeaz` subminarea voin]eiacestuia de a continua lupta [i de a putea chiar s` ias` înving`tori dintr-un conflict în carefor]ele militare ale adversarului ar putea fi intacte. Ei au obiective strategice de îndeplinit,adic` s` câ[tige un r`zboi, [i nu o lupt` sau chiar o b`t`lie.

Ace[ti adversari nu sunt îns` invincibili. Ei pot fi învin[i, dar numai prin ac]iuni coerente,atent planificate, pe termen lung, care s` angajeze agen]ii [i structuri guvernamentaleîn egal` m`sur` cu elemente ale societ`]ii civile [i ale sectorului privat. Acest efort unitartrebuie s` cuprind` într-un mod coordonat domenii precum cel diplomatic, militar, al ordiniipublice [i siguran]ei na]ionale, al serviciilor de informa]ii, al justi]iei, al comunica]iilor,economia, dezvoltarea social`. Aceste eforturi la nivel na]ional ar trebui organizatenu ca pân` în prezent, într-o structur` birocratic`, de tip piramidal, ci, asemenea oponen]ilor,într-o structur` de re]ea. Acest proces interministerial [i interagen]ii trebuie s` r`mânò prezen]` constant` [i permanent` pe întreaga durat` a unui conflict de acest tip,de la planificarea ini]ial` pân` la dezangajarea postconflict.

În afar` de planificarea angaj`rii într-un conflict pe termen lung, dificultatea cea mai marepentru statele moderne va fi tocmai schimbarea culturii organiza]ionale, de la tipul piramidalla cel în re]ea, ceea ce va genera schimb`ri semnificative în abordarea problematicii securit`]iina]ionale în ansamblu, dar [i în domenii mai înguste [i specializate, privind preg`tirea[i promovarea personalului din toate domeniile implicate. Actualul sistem, creat, de fapt,la sfâr[itul secolului al XIX-lea, nu poate asigura flexibilitatea necesar` unui r`spuns adecvat



28

fa]` de amenin]area unui r`zboi specific genera]iei a patra, cu oponen]i neconven]ionali[i nonstatali.

Procesul de transformare institu]ional` a început deja în statele afectate de acest tipde conflict [i în special în SUA, care sunt angajate, înc` din septembrie 2001, într-un conflictasimetric, de a c`rui amploare pare c` opinia public` înc` nu este con[tient` pe deplin.

Contracararea ac]iunilor r`zboiului din genera]ia a patra necesit` îns` [i un efortmultina]ional, c`ci aria sa de manifestare nu este limitat` de frontierele na]ionale. Coordonareaacestor eforturi ar trebui f`cut` de c`tre ONU [i OSCE, organiza]ii cu voca]ie de securitatecolectiv`. Cum îns` pân` la realizarea unit`]ii de opinie în cadrul unor organiza]ii interna]ionaleinterguvernamentale de acest tip se pare c` va mai trece ceva timp, în prezent, eforturilesunt coordonate în special pe o baz` ad-hoc, în cadrul unor coali]ii. NATO îns`[i a adoptat,la summitul de la Praga, din noiembrie 2002, m`suri de înt`rire a capabilit`]ilor sale militareîn domeniul antiterorismului, care îns` au doar un rol preponderent defensiv. Capacitateasa ofensiv` în aceast` direc]ie nu va putea fi utilizat` decât dup` ajungerea la un consenspolitic, în aceast` privin]`, a tuturor statelor membre.

În]elegerea noului tip de r`zboi cu care se confrunt` lumea de azi este esen]ial`pentru a se putea da un r`spuns adecvat prin toate instrumentele de putere de care dispunelumea civilizat` occidental`, care ar trebui s` fie unit` pe baza împ`rt`[irii unor idealuri[i valori comune.

29

volu]iile în conceptele strategice de ducere a r`zboiului, complexitateacrescând` a câmpului de lupt` modern [i dezvoltarea tehnologic` impunca Armata s` fie în m`sur` s` duc` ac]iuni militare într-o concep]ie întrunit`

CONCEP}IA C4I2SR:N ARMATA ROM+NIEI~ proiec]ii principiale ~General-maior dr. Cristea DUMITRU

la nivel strategic [i operativ. În unele situa]ii, în special în condi]iile particip`rii la opera]iunilemultina]ionale, acest principiu se poate aplica [i la nivelul e[aloanelor tactice.Pentru îndeplinirea acestor misiuni r`mân primordiale principiile Alian]ei Nord-Atlanticeprivind: unitatea strategic`, partajarea rolurilor, a riscurilor [i responsabilit`]ilor, efortulcolectiv pentru ap`rare, finan]area multina]ional`, sprijinirea dezvolt`rii Identit`]iide Securitate [i Ap`rare European` ~ ESDI [i descurajarea credibil`.

Câmpul de lupt`, dinamic [i complex, necesit` din partea comandan]ilor luareaunor decizii oportune, care s` fie sus]inute de informa]ii la toate nivelurile comenzii militare.Exist` o cre[tere f`r` precedent a cantit`]ii de date [i informa]ii necesare planific`rii, lu`riideciziei [i conducerii ac]iunilor militare. Informa]ia despre ]inte, mi[carea for]elor, stareaacestora, nivelurile de aprovizionare [i disponibilitatea mijloacelor – pentru p`r]ile beligerante(proprii, aliate [i ale adversarului) – trebuie furnizat` comandamentelor întrunite [i for]elorsale, în condi]iile în care aceasta se ob]ine de la echipamente ce sunt dispersate geografic.Astfel, dac` informa]ia ajunge la comandan]i în timp util, în locul [i în forma necesare,va permite acestora, în cadrul proceselor de comand`-control, s` poat` lua decizii oportunepe parcursul desf`[ur`rii ac]iunilor militare de c`tre for]ele întrunite. Dintotdeauna, informa]iaa avut un rol important în ob]inerea victoriei, iar pentru c` ne afl`m în era tehnologieiinforma]iei, r`zboiul se axeaz` tot mai mult pe aceast` tehnologie în procesul de ob]inere,transmitere, procesare [i stocare a acesteia. R`zboiul bazat pe re]ea va permite trupelors` fie în m`sur` s` ac]ioneze în cadrul structurilor din care fac parte sau într-o combina]iede for]e (conceptul Combined Joint Task Force) într-un mod care va trebui redefinitîn conceptele actuale privind opera]iile militare [i arhitecturile sistemelor informatice.

Realizarea conducerii for]elor impune existen]a unui sistem C4I2SR1 integrat, la toatee[aloanele. Sistemele C4I2SR trebuie s` asigure, în condi]iile dinamismului deosebital ac]iunilor militare [i al fluidit`]ii dispozitivelor, acoperirea cu posibilit`]i de conducere

E

1 Comand`, control, comunica]ii, computere, informa]ii, interoperabilitate, supraveghere [i recunoa[tere.


30

a întregului spa]iu de responsabilitate, a realiz`rii, în timp real, a comenzii [i controluluifor]elor [i mijloacelor la dispozi]ie, precum [i a celor de sprijin logistic.

Comanda for]elor întrunite într-o ac]iune militar` reprezint` un proces intens[i competitiv. Comandantul for]ei nu este numai în situa]ia de a lua decizii dure în situa]iicomplexe, dar trebuie s` fac` asta într-un mediu de nesiguran]` [i într-un timp limitat.

Comanda este mai mult o problem` de management al informa]iilor decât una de înde-plinire a unor sarcini de lupt` dificile [i complexe.

Sistemele de comand`, control, comunica]ii, computere, informa]ii, supraveghere[i recunoa[tere ~ C4I2SR care sprijin` for]ele militare ale României trebuie s` aib` capabilitateade a se adapta rapid la cererile lupt`torului pentru a face disponibile informa]iile care suntimportante, pentru a le asigura acolo unde sunt necesare [i pentru a garanta c` ajungîn forma corect` [i în timp oportun spre a fi utilizate. |n mod esen]ial, obiectivul fundamentalal sistemelor C4I2SR este de a ob]ine informa]iile critice la locul corespunz`tor [i la timppentru a permite for]elor s` câ[tige în oportunitatea ac]iunilor [i pentru a îndeplini obiectiveleîntregii game de opera]ii militare.

Armata României se afl` în plin` ac]iune de dezvoltare a propriilor sisteme C4I2SR,principiile care stau la baza ac]iunilor din cadrul acestor programe consist#nd \n:

asigurarea interoperabilit`]ii sistemelor vizând interconectarea facil` [i controlat`a acestora, transferul de informa]ii [i servicii între componente [i cele similaredin alte sisteme; asigurarea compatibilit`]ii tehnice [i func]ionale a subsistemelor componente,precum [i a sistemelor, în ansamblu, cu mediul în care lucreaz`; realizarea [i dotarea echipamentelor tehnice [i a produselor software cu modulecomune care asigur` bazele compatibilit`]ii din fazele de proiectare [i de realizarea sistemelor; asigurarea flexibilit`]ii sistemelor prin standardizare [i prin utilizarea componentelorhardware [i software [i a subsistemelor (echipamentelor) fixe [i mobile; asigurarea unei fiabilit`]i ridicate prin utilizarea unor echipamente cu ratede defectare mici, corec]ia erorilor, standardizarea echipamentelor [i a procedurilorde lucru, implementarea unor programe de mentenan]` viabile; preg`tirea personalului [i folosirea procedeelor [i a echipamentelor specializatecare s` asigure un grad ridicat de securitate informa]ional`; stabilirea [i aplicarea m`surilor de asigurare [i de protec]ie electronic` [i fizic`.

|n proiectele noastre opera]ionale suntem determina]i de faptul c` tehnologia informa]iei,precum [i existen]a [i cre[terea unei infosfere globale au un impact ireversibil asupra abord`riifundamentale a r`zboiului, care urm`re[te masarea [i concentrarea efectelor în locul for]elor.Acesta nu numai c` propulseaz` for]ele întrunite în era informa]iilor, ci, totodat`, în sferar`zboiului bazat pe informa]ii, cu sisteme de arme de înalt` precizie, care detecteaz`[i angajeaz` ]intele pe baza transferului electronic de date. For]ele întrunite trebuies` se adapteze la acest mediu de operare ce cre[te în complexitate [i \n incertitudine.

Pentru acest motiv, comandantul for]elor întrunite ~ CFI trebuie s` fie capabil s` vad`,conceptual, sistemul C2 al for]ei întrunite, în totalitate, ca un întreg, pentru a-l angajaîn cel mai avantajos mod. CFI poate apoi s` identifice modul în care ar trebui s` fie structuratacesta, s` stabileasc` unde pot fi f`cute îmbun`t`]iri, s` concentreze [i s` balanseze resursele

31

limitate C4I2SR în modul cel mai bun, pentru a controla fluxul, procesarea [i calitateaelementelor esen]iale ale informa]iilor, pentru a accelera deciziile [i execu]ia. Nevoiade sisteme C4I2SR, care s` poat` fi desf`[urate rapid, pentru a r`spunde crizelor în zonelede interes strategic, a evoluat într-o cerere pentru sisteme interoperabile întrunite.Comandan]ii de la toate e[aloanele trebuie s` ia permanent \n seam` faptul c` acoperireaspa]iului de lupt` real solicit` atât comunica]ii ierarhice în cadrul fiec`rei categorii de for]e,cât [i comunica]ii laterale între categoriile de for]e, la toate nivelurile. Ritmul rapid de evolu]ieîn tehnologia sistemelor C4I2SR poate cre[te complexitatea ac]iunilor atât pentru CFI,cât [i pentru planificatorii din statul major întrunit. De fapt, la modul rezumativ, sistemeleC4I2SR exist` pentru a extinde fluxul informa]iilor între lupt`torii care sunt dincolo de razaaudibil` sau vizual` sau între sistemele tehnice (ma[ini).

Doctrina sistemelor C4 stipuleaz` modul de realizare a interoperabilit`]ii [i compatibilit`]iiprin dezvoltarea sistemelor C4 pentru for]a întrunit` [i categoriile de for]e armate, avândîn vedere întreaga durat` de via]` a sistemelor, [i define[te arhitectura, standardele[i m`surile privind func]ionarea sistemelor.

Arhitectura sistemului C4I2SR pentru for]a întrunit` asigur` un cadru generalpentru rela]iile func]ionale [i tehnice, în scopul realiz`rii compatibilit`]ii [i interoperabi-lit`]ii sistemelor C4, de la senzorii colectori de informa]ie [i date, sistemele de procesarea datelor [i sistemele de comunica]ii pân` la entit`]ile care utilizeaz` aceste informa]iipentru a-[i îndeplini misiunile [i obiectivele. Arhitectura asigur` leg`turile logicedintre cerin]ele opera]ionale [i realizarea sistemelor C4. Acestea se bazeaz` pe doctrinelecare definesc rela]iile de comand` [i cerin]ele informa]ionale (ce informa]ii se vehiculeaz`pentru a satisface nevoile pentru opera]ii, cercetare, logistic` [i planificare). Analizele privindarhitecturile asigur` baza doctrinar` pentru realizarea interfe]elor comune sau pot conducela un anumit echipament pentru fiecare interfa]`. Echipamentele necesare pot fi asiguratedin cele existente, din cele planificate sau din sistemele care sunt în curs de dezvoltare.

|n perspectiv` global`, putem afirma cu certitudine c` sistemul C4I2SR pentru lupt`tor(C4I2SRPL) reprezint` viziunea pentru secolul XXI asupra infrastructurii informa]ionalegenerale, realizând îmbinarea unor re]ele globale de calculatoare [i comunica]iicare integreaz` industria, mass-media, structurile guvernamentale, militare [i neguverna-mentale. Sistemul C4I2SR pentru lupt`tor furnizeaz` un mediu unic, asigurând elementele[i principiul de baz` privind interoperabilitatea sistemelor C4I2SR pentru for]ele întrunitecare vor permite oric`rui lupt`tor s` îndeplineasc` orice tip de misiune, oricând [i oriunde,fiind realizabile \n condi]ii de oportunitate, fiabilitate [i siguran]`. Viziunea privind sistemulC4I2SR pentru lupt`tor conduce spre o arhitectur` de sistem deschis, care se prezint`ca o re]ea global`, ce asigur` conexiuni virtuale între dou` sau mai multe loca]ii. Arhitecturare]elelor de tip distribuit asigur` vehicularea fluxului de informa]ii pe vertical` [i orizontal`în cadrul for]elor întrunite sau multina]ionale. Iat` de ce avem constant \n aten]ie faptulc`, \n mod justificat, comandan]ii de la toate e[aloanele solicit` re]ele în topologie distribuit`,care integreaz` categoriile de mijloace electronice pentru realizarea mediului de transmisiuni[i acoper` întreaga zon` de opera]ii întrunite.

Centrele de comunica]ii de sprijin pot fi instalate la sol sau pe mijloace aeriene.În cadrul acestor centre au loc opera]ii de prelucrare, stocare [i retransmitere a informa]iilor.Semnalele care con]in vocea uman`, datele [i imaginile sunt transmise împreun`, în form`



32

digital`, prin c`ile de comunica]ii. Terminalele automatizate portabile, transportabilesau sta]ionare permit realizarea instantanee a conexiunii, în func]ie de modul de lucru dorit(de exemplu, po[t` electronic`, voce prin radio, imagini, conectarea re]elelor de senzori,extinderea prezen]ei personale prin crearea mediilor artificiale, cum ar fi realitatea virtual`).C`ile specifice utilizate pentru realizarea conectivit`]ii virtuale sunt controlate cu ajutorulcomputerelor. Lupt`torii nu mai depind de o singur` linie de comunica]ii [i vor beneficiade fiabilitate [i flexibilitate crescute prin accesul la oricare dintre sutele sau miile de circuitedisponibile în Sistemul de Comunica]ii Militar Na]ional al Ap`r`rii ~ STAR [i \n infrastructurainformatic` a ap`r`rii, na]iunea gazd`, serviciile de comunica]ii comerciale sau orice combi-na]ie a acestora. Conectivitatea virtual` este determinat` automat, stabilit` [i men]inut`la cererea lupt`torului prin re]eaua cu topologie distribuit`. Atunci când nu mai sunt necesare,resursele sunt disponibilizate în mod automat, asigurând utilizarea eficient` a sistemelordin categoria C4I2SR.

Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` gestioneaz` [i conduce nemijlocit toate activit`]ilereferitoare la definirea conceptual`, realizarea [i implementarea sistemelor de comand`,control, comunica]ii [i computere (C4) în Armata României, la nivel strategic, operativ[i tactic, în conformitate cu atribu]iunile aprobate ale Statului Major General.

|ntr-o alt` perspectiv`, prin filozofia [i construc]ia sistemului C4I2SR urm`rim creareapremiselor de implementare în Armata României a conceptelor de r`zboi bazat pe re]ea~ NCW [i capacit`]i NATO bazate pe re]ea ~ NNEC, deziderate posibile prin realizareaintrinsec` a urm`toarelor obiective:

unificarea eforturilor de realizare a sistemelor C4I2SR [i accentuarea aspectuluiîntrunit al acestora; sincronizarea activit`]ilor de definire, realizare [i implementare a sistemelorC4I2SR la nivelul întregii Armate; asigurarea coeren]ei conceptuale [i func]ionale a sistemelor C4I2SR apar]inândcategoriilor de for]e armate; optimizarea consumului de resurse destinate realiz`rii, implement`rii [i oper`riisistemelor C4I2SR, prin tipizarea solu]iilor tehnice [i tehnologice ale func]iunilorsimilare; concentrarea [i cre[terea vizibilit`]ii asupra cerin]elor opera]ionale [i func]ionaleale sistemelor C4I2SR la nivelul categoriilor de for]e ale armatei [i al comanda-mentelor; coordonarea [i/sau monitorizarea tuturor activit`]ilor de implementare a sistemelorC4I2SR în raport cu obliga]iile asumate de România [i cu nevoile operativeale unit`]ilor lupt`toare [i ale structurilor de comand` ale acestora; coordonarea tuturor activit`]ilor de interconectare a sistemelor C4I2SR din ArmataRomâniei cu sistemele C4I2SR ale Alian]ei [i cu cele ale statelor membre ale NATO,în conformitate cu obliga]iile asumate de România în cadrul Alian]ei; asigurarea premiselor de satisfacere a cerin]elor de interoperabilitate ale sistemelorC4I2SR din Armata României, pe orizontal` [i vertical`, precum [i cu sistemelesimilare ale partenerilor [i alia]ilor, înc` din faza de definire conceptual` a acestora.

Toate documentele conceptuale privind sistemele C4 din Armata Românieisau elemente ale acestora vor trebui s` respecte Concep]ia C4I2SR pentru Armata României,

33

conformitatea cu aceasta fiind certificat` de c`tre Direc]ia Comunica]ii [i Informatic`a Statului Major General.

În figura 1 este prezentat un concept de opera]ii pentru sistemele C4I2SR ale ArmateiRomâniei. Acesta include elemente ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ale Statului MajorGeneral [i ale statelor majore ale categoriilor de for]e at#t la nivel strategic, c#t [i la niveloperativ [i tactic. |n proiec]ie opera]ional`, sistemele C4I2SR trebuie s` deserveasc`atât for]ele aflate în ]ar`, cât [i unit`]ile de men]inere a p`cii sau pe cele destinatealtor misiuni, dislocate în afara României, interfa]area cu sistemele NATO fiind esen]ial`.

For]e NavaleFor]e Navale

For]e Aeriene

NATO

Unit`]ide men]inere a p`ciiMinisterul

Ap`r`riiNa]ionale

StatulMajor

General

For]e Terestre

|n continuare, vom prezenta, succint, componentele conceptuale ale Concep]iei C4I2SRpentru Armata Rom#niei, detalierea acestora put#nd face obiectul unor elabor`ri editorialedistincte.

Sistemul de comand\, control [i calculatoareSistemul de comand` [i control ~ SC4I este un component de baz` al sistemelor

func]ionale din cadrul Sistemului Informatic Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale~ SIIMAN. Din perspectiva prefigurat`, \n logica diferen]ierii subsistemice, SC4I2SReste compus din sistemul de comand` [i control al For]elor Terestre; sistemul de comand`[i control al For]elor Aeriene ~ component` a SCCAN; sistemul de comand` [i controlal For]elor Navale ~ component` a SCOMAR; sistemul de comand` [i control de nivel

Figura 1: Conceptul de opera]ii pentru sistemele C4I2SR



34

strategic (ce include Centrul Na]ional Militar de Comand` ~ CNMC) [i Sistemul de supraveghere[i avertizare NBC ~ SSANBC.

Sistemele de comand`, control [i calculatoare din Ministerul Ap`r`rii Na]ionalevor utiliza informa]iile cuprinse în cele cinci imagini recunoscute:

Imaginea \ntrunit` a câmpului de lupt` ~ Common Operational Picture ~ COPeste realizat` în cadrul sistemului de comand` [i control de nivel strategic, pe baza imaginilorrecunoscute [i furnizate de c`tre cele trei categorii de for]e ale Armatei.

Imaginea terestr` recunoscut` ~ Recognised Land Picture ~ RLP este realizat`în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Terestre, la nivelul ComandamentuluiFor]elor Terestre sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`tre care s-a desemnat delegareade responsabilitate. La nivelul structurilor subordonate celei care produce RLP se realizeaz`imaginea local` terestr` recunoscut` ~ Local Recognised Land Picture ~ LRLP.

Imaginea aerian` recunoscut` ~ Recognised Air Picture ~ RAP este realizat`în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Aeriene, la nivelul ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal ~ COAP sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`trecare s-a desemnat delegarea de responsabilitate. La nivelul structurilor subordonatecelei care produce RAP se realizeaz` imaginea local` aerian` recunoscut` ~ Local RecognisedAir Picture ~ LRAP.

Imaginea naval` recunoscut` ~ Recognised Naval Picture ~ RNP este realizat`în cadrul sistemului de comand` [i control al For]elor Navale, la nivelul ComandamentuluiOpera]ional Naval ~ CON sau, la decizia acestuia, de c`tre e[alonul c`tre care s-a desemnatdelegarea de responsabilitate. La nivelul structurilor subordonate celei care produce RNPse realizeaz` imaginea local` naval` recunoscut` ~ Local Recognised Naval Picture ~ LRNP.

Imaginea recunoscut` \ntrunit` de mediu ~ Recognised Environmental Picture~ REP este realizat` în cadrul sistemului de comand` [i control de nivel strategic [i estediseminat` c`tre toate sistemele care au nevoie de aceste informa]ii, incluz#nd informa]iiletopogeodezice, NBC [i meteo (la nivel na]ional, în cadrul SIMIN). La nivelul structurilorsubordonate celei care produce REP se realizeaz` imaginea local` recunoscut` de mediu~ Local Recognised Environmental Picture ~ LREP.

În cadrul sistemelor de comand` [i control de la toate e[aloanele se integreaz`[i elementele de control ale sistemelor de armamente, conform conceptelor NNEC.

Conceptul ISTAREficien]a sprijinului cu informa]ii în opera]iile militare, în condi]iile integr`rii Armatei

României în structurile NATO, este determinat`, în mare m`sur`, de interoperabilitatea[i compatibilitatea cu structurile militare similare din armatele celorlalte ]`ri aliate, context\n care se impune o nou` arhitectur` a structurilor de informa]ii/cercetare, care s` fieîn consens opera]ional cu ultimele concepte ale Alian]ei. Astfel, dac` la nivelul structurilorde analiz` [i coordonare s-a implementat conceptul ASIC ~ All Sources Information Cell,la nivelul structurilor combatante se dore[te implementarea conceptului ISTAR ~ Intelligence,Surveillance, Target Acquisition, and Reconnaissance. Bun`oar`, ISTAR înseamn` informa]ii,supraveghere, identificare-selectare ]inte, cercetare [i reprezint` culegerea, procesarea[i distribuirea coordonat`, periodic`, precis`, oportun` [i sigur` a datelor [i informa]iilor,

35

dar [i a informa]iilor prelucrate ~ Intelligence, care sprijin` planificarea [i conducereaopera]iilor militare, lovirea ]intelor [i evaluarea efectelor la ]int`, în vederea sprijiniriicomandantului în atingerea obiectivelor opera]ionale din spectrul de conflict.

“Sistem de sisteme”, ISTAR deriv` din func]ionarea sinergic` a sistemelor de supraveghere,cercetare, identificare [i selectare a ]intelor [i a procesului informa]ional, prin intermediulunei metodologii de coordonare centralizat`. În consecin]`, este structura de execu]iecare înglobeaz` toate capabilit`]ile de culegere a datelor [i informa]iilor din câmpul tactic,dispun#nd [i de capacitatea de procesare a acestora.

Principiile ISTAR deriv`, la modul esen]ial, din \nse[i principiile specifice activit`]iide informa]ii propriu-zise, respectiv coordonarea centralizat`, oportunitatea, acurate]ea,schimbul de informa]ii, economia de efort, sistemului ISTAR fiindu-i proprii urm`toarelecapabilit`]i func]ionale: sensibilitate, acoperire continu`, robuste]e, flexibilitate, \n modfundamental ax#ndu-se pe: realizarea inform`rii, procesarea informa]iilor [i re]eaua fizic`.

Subliniem c` \n planificare [i \n management, fiec`ruia dintre aceste caracteristiciopera]ionale trebuie s` i se atribuie priorit`]i egale, deoarece e[ecul sau slaba performan]`a oric`rui element va conduce la reducerea, pe ansamblu, a eficien]ei sistemului ISTAR.Aceasta, cu at#t mai mult, cu c#t o capabilitate ISTAR efectiv` permite comandantuluis` identifice vulnerabilit`]ile adversarului [i s` ia deciziile corespunz`toare prin cares` le exploateze.

ISTAR furnizeaz` comandantului informa]ii prelucrate de la începutul procesuluide luare a deciziei pân` la întocmirea planului de opera]ii/ac]iune [i conducerea opera]iilor,practic, instituindu-se \ntr-o capabilitate a conducerii care contribuie at#t la redactarea imaginii\ntrunite a câmpului de lupt` [i a situa]iei informa]ionale operative ~ Situational Awareness~ SA pentru comandant, statul major [i to]i ceilal]i utilizatori, la toate nivelurile de comand`,c#t [i la informarea asupra manevrelor executate de sistemele de lovire.

Sistemul de comunica]iiRe]eaua de Transmisiuni Permanent` din Sistemul de Transmisiuni al Armatei

României ~ RTP/STAR reprezint` o re]ea geografic` mare, acoperind zonele de interespentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale din teritoriul na]ional [i oferind servicii de vocesecurizat` [i nesecurizat`, de date, fax [i videoteleconferin]` criptat` pentru unit`]ile[i subunit`]ile tuturor categoriilor de for]e [i ale structurilor centrale dispuse pe teritoriulna]ional, precum [i pentru reprezentan]ele Statului Major General [i pentru for]ele dislocateîn afara teritoriului na]ional. De asemenea, asigur` comunica]iile de voce, fax [i datesecurizate pentru abona]ii sau structurile nominalizate s` aib` acces în regim securizatla serviciile NGCS, precum [i comunica]iile de voce nesecurizate pentru to]i abona]ii re]eleic`tre NGCS.

Dezvoltarea re]elei pe teritoriul na]ional s-a f`cut utilizând linii digitale magistrale,de acces sau de interconectare realizate pe suport radioreleu militar sau pe fluxuri închiriatede la SNTc Romtelecom SA. Acestea din urm` sunt realizate de SNTc Romtelecom SAutilizând re]eaua magistral` na]ional` de fibr` optic`.



36

Re]eaua RTP/STAR ofer` suportul necesar de comunica]ii pentru o serie de programeimportante de modernizare [i opera]ionalizare a for]elor, cum ar fi: re]eaua INTRAMAN;Sistemul de asigurare a suveranit`]ii aeriene ~ ASOC; Sistemul de senzori de radioloca]ietridimensional, de mare altitudine ~ FPS-117; Sistemul de schimb al datelor de zbor~ FDEx; Sistemul de difuzare a imaginii aeriene unice recunoscute ~ STASA; Sistemulmeteorologic integrat ~ SIMIN; Sistemul de cercetare-observare maritim ~ SCOMAR;Sistemul de avertizare [i raportare a situa]iei nucleare, bacteriologice [i chimice ~ SSA NBC;Conducerea elementelor de poli]ie aerian`; Sistemul de coordonare [i planificarea mi[c`rii ~ SIPLANET.

Prin canale de acela[i tip [i capacit`]i, în curs de activare, urmeaz` s` se asigure suportulde comunica]ii pentru programele aflate în stadiu incipient, cum ar fi: Sistemul integratde coordonare a mi[c`rii ~ ADAMS; Sistemul logistic integrat ~ AILS; Sistemul integratpentru managementul carierei militare; Sistemul de senzori de radioloca]ie tridimensional`de medie [i joas` altitudine ~ GAP-FILLER; Sistemul de comand`-control aerian na]ionalintegrat în sistemul NATO ~ SCCAN.

Un program deosebit de important, care ofer` suportul tehnic de implementarea unora dintre principiile r`zboiului centrat pe re]ea, îl reprezint` “Sistemul criptatde videoconferin]` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale”, pentru care RTP/STAR asigur`canalele de transmiteri de date, punct la punct, cu viteze de 1 Mbps.

InteroperabilitateaInteroperabilitatea reprezint` o cerin]` fundamental` pentru orice sistem informatic

de comand` [i control [i este definit` drept “capacitatea sistemelor [i a unit`]ilorde a beneficia de servicii [i de a oferi servicii altor sisteme [i unit`]i, astfel încât s` poat`ac]iona cu eficacitate împreun`”

*.

Alian]a nu-[i poate permite s` utilizeze sisteme izolate, independente, care s` satisfac`cerin]e singulare, motiv pentru care arhitectura tehnic` a sistemelor C3 ale NATO ~ NC3TAeste astfel conceput`, \nc#t s` asigure liniile directoare pentru standardizarea realiz`rii[i a dezvolt`rii sistemelor informatice [i de comunica]ii ale NATO, precum [i a proceselorde implementare a acestora.

Pentru îndeplinirea scopului s`u, NC3TA, de la proiectare pân` la implementare,este axat pe cinci condi]ii ale dezvolt`rii sistemice, acestea reg`sindu-se func]ional\n management, modele [i descrieri arhitecturale, \n profile [i standarde de baz`, \n profilulstandardelor comune pentru C3 în NATO, \n mediul de operare comun C3 NATO.

Preciz`m c` \n elaborarea Concep]iei C4I2SR am luat în considerare, în primul rând,mecanismul care asigur` schimbul de informa]ii dintre personalul român militar sau civilcu personalul, militar sau civil, aflat în diferite loca]ii NATO sau în locuri de dispunerea comandamentelor.

Sistemele care se interconecteaz` sunt destinate s` furnizeze gama întreag`de servicii abona]ilor din România, precum [i celor din locurile de dispunere a comanda-mentelor NATO. Principalele servicii sunt comunica]iile de voce [i facsimil; serviciile

* AAP-31 ~ Glosar de termeni [i defini]ii de comunica]ii [i informatic` ~ NATO CIS Glossary.

37

de transmitere a mesajelor formatate, incluzând mesaje secrete; sisteme de datecare con]in leg`turi de date [i CCIS; servicii de po[t` electronic` utilizate pentru schimbulde mesaje nesecrete, informale; VTC; sisteme pentru schimbul datelor de cercetare.

În folosul interconexiunilor dintre sistemele C4I2SR ale României [i cele ale NATO,aceste mecanisme de transport ofer` servicii abona]ilor din loca]ii fixe, precum [i din loca]iitactice, mobile.

doctrine

proceduri

aspecte opera]ionale

semantici

transferulinforma]iilor

Piramida interoperabilit`]ii, prezentat`al`turat (figura 2), ilustreaz` faptul c` suntmai multe aspecte care concur` la ob]inereaadev`ratei interoperabilit`]i intersistemice.Transferul informa]iilor este situat la bazapiramidei, deoarece f`r` acesta nu aresens s` discut`m despre interoperabilitate.Mai mult, transferul informa]iilor însu[inu este suficient pentru a realiza interopera-bilitatea între sisteme. Mul]i al]i factori joac`anumite roluri în interpretarea informa]iilor [i \n translatarea acestora în informa]iicu semnifica]ie opera]ional`. Câ]iva dintre ace[ti factori sunt ilustra]i în reprezentareapiramidal`.

Securitatea informa]iei ~ INFOSECINFOSEC este o component` a securit`]ii generale pe care un sistem C4I2SR trebuie

s` o satisfac` pentru a î[i îndeplini misiunile la parametrii impu[i prin cerin]ele opera]ionale.Referitor la natura INFOSEC, pentru atingerea obiectivelor de securitate solicitate,pentru orice sistem trebuie definite câteva aspecte de baz` legate de securitate[i de managementul acesteia, [i anume:

o politic` de securitate realist`, bazat` pe reguli [i proceduri precise, realizat`în func]ie de mai mul]i factori, mai importan]i fiind: scopul [i misiunile sistemului, nivelulde clasificare al informa]iilor vehiculate prin sistem, riscul rezidual acceptat, resursele aflatela dispozi]ie;

cadrul organiza]ional (stabilirea structurilor func]ionale, care vor implementapoliticile de securitate aprobate de c`tre autoritatea competent`), situa]ie \n care avem\n vedere: structurile de securitate; autorit`]ile opera]ionale pentru securitatea sistemelorinformatice [i de comunica]ii; autorit`]ile opera]ionale pentru managementul infrastructuriide chei publice a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale; autorit`]ile opera]ionale pentru manage-mentul capabilit`]ii de r`spuns la incidente în re]elele de calculatoare interconectate (CIRC);

cadrul arhitectural, acesta viz#nd: arhitectura opera]ional`, arhitectura de sistem[i arhitectura fizic`.

Din perspectiva INFOSEC, securitatea sistemelor C4I2SR poate fi, conceptual, tratat`din cele dou` puncte de vedere: cel referitor la securitatea comunica]iilor ~ COMSEC[i cel configurat de securitatea sistemelor de calculatoare ~ COMPUSEC, chiar dac`,trebuie s` spunem, pentru sistemele C4I2SR acest mod de tratare nu este cel mai potrivit.

Securitatea sistemelor se bazeaz`, principial, pe definirea unor servicii de securitatecare s` corespund` cerin]elor opera]ionale [i pe alegerea unor mecanisme de securitate

Figura 2: Piramida interoperabilit`]ii



38

adecvate, capabile s` îndeplineasc` serviciile cerute la nivelul de calitate impus prin analizade risc, principalele servicii de securitate pentru SIC fiind: autentificarea [i identificarea;confiden]ialitatea; disponibilitatea; integritatea; nonrepudierea, iar cele mai importantemecanisme INFOSEC care s` sus]in` serviciile enumerate sunt: controlul accesului;criptarea; protec]ia frontierei (guard); detec]ia intruziunilor; filtrarea; protec]ia antiviral`;firewall; solu]ii de back-up; solu]ii de tip “business continuity-disaster recovery”; solu]iide monitorizare a activit`]ilor; identitatea digital`; Virtual Private Network –VPN.

Strategia de dezvoltare C4I2SRPe coordonatele deja men]ionate, vom continua implementarea programului SIIMAN

al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru a asigura cu sisteme informatice moderne,capabile s` asiste planificarea resurselor de ap`rare, managementul activit`]ilor curente[i al celor în caz de criz`/campanie, precum [i ca suport decizional pentru activit`]ile curentesau de criz`/campanie.

|n perspectiv`, strategia de dezvoltare a sistemului C4I2SR vizeaz`: • generalizareasolu]iei MIP române[ti (model unic de baze de date, mecanism automat de replicarea datelor, aplica]ii func]ionale, imaginea recunoscut` a câmpului de lupt` pentru For]eleTerestre ~ Recognised Land Picture la toate e[aloanele, pe toate terminalele individuale[i în re]elele locale de calculatoare (LAN); • implementarea solu]iei unice de identi-ficare [i urm`rire a trupelor proprii [i aliate (conceptul Blue Force Tracking) pe toateterminalele individuale [i în LAN; • fuzionarea activit`]ilor de implementare a sistemelorde comand`-control cu cele de implementare a ISTAR; • derularea, ca program majorde înzestrare, a achizi]iei sistemului C4I2SR al For]elor Terestre; • implementarea func]iona-lit`]ilor din SCCAN [i declan[area activit`]ilor de implementare a func]ionalit`]ilordin SCOMAR; • implementarea, în cadrul Intranet-ului militar, a solu]iei de gestionarea documentelor în format electronic, pân` la e[alon batalion, inclusiv; • implementareamecanismelor de protec]ie a informa]iilor vehiculate prin Intranet-ul militar; • creareaportalelor pentru gestionarea, p#n` la nivel brigad`, a aplica]iilor informatice: • implementareasolu]iilor de înv`]`mânt distribuit avansat (ADL) în cadrul Sistemului Informatic de Asistarea Înv`]`mântului Militar ~ SIMIL; • redimensionarea STAR în concordan]` cu procesulde restructurare a Armatei, punându-se accent pe introducerea efectiv` a tuturor serviciilorpe care aceasta le poate oferi, paralel cu folosirea infrastructurii oferite de unele re]elecivile de comunica]ii; • realizarea unei re]ele criptate de videoconferin]e, pân` la nivelbatalion, cu misiuni externe inclusiv; • finalizarea personaliz`rii [i implement`rii algoritmuluide criptare în toate echipamentele de radiocomunica]ii; • realizarea unui centru radiopentru leg`turi la mare distan]`, care s` permit` realizarea leg`turilor de conducere criptate;• realizarea platformelor mobile de comunica]ii [i informatic` pentru unit`]ile române[tidislocabile în teatrele de opera]ii, care s` asigure servicii de internet, intraman [i video-conferin]`, precum [i leg`turi sociale; • consolidarea lan]ului unitar [i integratde comand` între e[aloanele conducere strategic` – combatant individual; • înzestrareacu un sistem integrat de r`zboi electronic; • implementarea elementelor principaleale conceptelor r`zboiului centrat pe re]ea ~ NCW; • generalizarea preg`tirii asistatea trupelor (sisteme de modelare simulare) [i finalizarea implement`rii Sistemului Informaticde Asistare a Înv`]`mântului Militar.

39

SCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃSCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃSCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃSCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃSCHIMBAREA ORGANIZATIONALÃÎN CADRUL FORTELOR DE APÃRAREÎN CADRUL FORTELOR DE APÃRAREÎN CADRUL FORTELOR DE APÃRAREÎN CADRUL FORTELOR DE APÃRAREÎN CADRUL FORTELOR DE APÃRARE

OLANDEZE OLANDEZE OLANDEZE OLANDEZE OLANDEZE ~ DOAR O ILUZIE ?~ DOAR O ILUZIE ?~ DOAR O ILUZIE ?~ DOAR O ILUZIE ?~ DOAR O ILUZIE ?

,,

Dr. Myriame T.I.B. BOLLEN,profesor asistent la Academia Regal` Militar` Olandez`,

Departamentul de Organizare, Informa]ii [i Economie

1 Prinsjesdagbrief, Ministerie van Defensie, 16 september 2003 en Najaarsbrief, Ministerie van Defensie,8 november 2002.

1. Spre un nou echilibru|n septembrie 2003, guvernul olandez a declan[at

o \ntreag` gam` de schimb`ri pentru a putea realizaun echilibru \ntre sarcinile for]elor de ap`rare olandeze[i mijloacele pe care acestea le au la dispozi]ie spre a le putea\ndeplini. Dou` cuvinte-cheie au constituit fundamentulplanurilor de schimbare ale guvernului; primul a fost“reducere”, iar al doilea a fost “inova]ie”. Ambele au conse-cin]e serioase asupra personalului din cadrul Ministeruluiolandez al Ap`r`rii. Anterior, \n noiembrie 2002, Ministerul

Autorul dore[te sq mul]umeascqAutorul dore[te sq mul]umeascqAutorul dore[te sq mul]umeascqAutorul dore[te sq mul]umeascqAutorul dore[te sq mul]umeascqdomnului cqpitan dr. C. Davis,domnului cqpitan dr. C. Davis,domnului cqpitan dr. C. Davis,domnului cqpitan dr. C. Davis,domnului cqpitan dr. C. Davis,Biroul Audit al MinisteruluiBiroul Audit al MinisteruluiBiroul Audit al MinisteruluiBiroul Audit al MinisteruluiBiroul Audit al MinisteruluiApqrqrii, Apqrqrii, Apqrqrii, Apqrqrii, Apqrqrii, pentru \mppentru \mppentru \mppentru \mppentru \mpqqqqq rtrtrtrtrtqqqqq[irea[irea[irea[irea[ireaexpe r i en ] e l o r sa l e d e c e r c e ta rexpe r i en ] e l o r sa l e d e c e r c e ta rexpe r i en ] e l o r sa l e d e c e r c e ta rexpe r i en ] e l o r sa l e d e c e r c e ta rexpe r i en ] e l o r sa l e d e c e r c e ta r eeeee\n domeniul intermezzo-ului militar,\n domeniul intermezzo-ului militar,\n domeniul intermezzo-ului militar,\n domeniul intermezzo-ului militar,\n domeniul intermezzo-ului militar,precum [i civililor [i militarilorprecum [i civililor [i militarilorprecum [i civililor [i militarilorprecum [i civililor [i militarilorprecum [i civililor [i militarilorcare au participat la Cursul bianualcare au participat la Cursul bianualcare au participat la Cursul bianualcare au participat la Cursul bianualcare au participat la Cursul bianualpentru Conducqtorii din domeniulpentru Conducqtorii din domeniulpentru Conducqtorii din domeniulpentru Conducqtorii din domeniulpentru Conducqtorii din domeniulApqrqrii (2002-2004) pentruApqrqrii (2002-2004) pentruApqrqrii (2002-2004) pentruApqrqrii (2002-2004) pentruApqrqrii (2002-2004) pentrucomentariile lor constructive \n legq-comentariile lor constructive \n legq-comentariile lor constructive \n legq-comentariile lor constructive \n legq-comentariile lor constructive \n legq-turq cu aceastq lucrare.turq cu aceastq lucrare.turq cu aceastq lucrare.turq cu aceastq lucrare.turq cu aceastq lucrare.

Ap`r`rii a anun]at o posibil` reducere de 4 800 de func]ii, ca demers ce viza cre[tereaeficient` a sistemului de ap`rare. Pân` \n acel moment, cuvintele-cheie cu care au gestionatprocesul de transformare erau “mai pu]in` birocra]ie” [i “mai pu]in personal”. Schimb`riledin prezent au ca scop consolidarea sarcinilor [i a bugetelor, \mbun`t`]irea calit`]ii, cre[tereafor]elor dislocate \n opera]iile de criz`, pentru a putea \ndeplini aceste obiective, fiind prev`zut`o dizolvare de 3 800 de func]ii1.

Dar, pe fondul recalcul`rii bugetului din 2003 [i al procesului continuu de reorganizare,cu orizont pân` \n 2007, Ministerul olandez al Ap`r`rii va renun]a la un total de 11 700 de func]ii.

Schimb`rile inten]ionate vizau trei noi direc]ii:• restructurarea [i reducerea personalului din Statul Major General [i din unit`]ile

de sprijin;• eficientizarea m`surilor de reorganizare;• angajarea de interven]ii majore \n capabilit`]ile opera]ionale.


40

2 National Survey held by SMK/NIPO (2001) in: Moelker R. en J. Soeters (Eds.), Krijgsmacht en Samenleving,Boom, Amsterdam, 2003, p. 72.

Primele dou` trebuie s` genereze \mbun`t`]irea [i consolidarea conducerii administra]iei[i, legat de asta, s-a propus renun]area la 2 000 din totalul de 6 000 de func]ii, pân` \n 2006.Mai mult, departamentele din cadrul Ministerului Ap`r`rii, birourile comandan]ilor[i departamentele de personal, logistic` [i financiar vor fi restructurate. Mult râvnitele câ[tigurieficiente vor fi continuate prin divizarea diferitelor departamente de control \n centrede servicii [i evitarea paralelismelor \n rândul serviciilor militare [i \n Organiza]ia Central`.Un astfel de exemplu de divizare este \nfiin]area Biroului Central de Plat`. O dat` dat\n folosin]` acest birou, toate procesele legate de ciclul de plat` vor fi centralizate. Un altexemplu este introducerea comenzii func]ionale care trebuie s` previn` viitoarele posibileparalelisme, relevant \n aceast` privin]` fiind cel referitor la comisia b`rba]ilor [i femeilorcare fac parte din for]ele armate.

Aceast` lucrare este concentrat` pe schimbarea organiza]ional`, mai exactpe restructurare, reducere [i m`suri eficiente \n Armata Regal` Olandez` din cauza faptuluic` aceasta se confrunt` cu reduceri extrem de severe de buget. Pe tot parcursul articolului,exemplele legate de practica militar` sunt descrise \ntr-un scurt intermezzo pentru a puteailustra consecin]ele proceselor de schimbare pe care le avem la \ndemân`. Prezenta strategiede schimbare (reorganizarea) este discutat` din dou` perspective ale managementuluischimb`rii. Prima perspectiv` o voi numi “managementul schimb`rii birocratice”, iar a doua“schimbarea prin cooperare”. |n urm`toarele trei sec]iuni sunt puse trei \ntreb`ri pentrua putea ar`ta rela]iile dintre cele dou` perspective, de la managementul schimb`rii la practicamilitar`. Prima \ntrebare cu care se confrunt` este De ce organizarea ap`r`rii trebuies` se schimbe ? A doua, Ce se urm`re[te prin schimbarea organiza]ional`, este discutat`din perspectiva celor dou` aspecte ale managementului schimb`rii, enun]ate mai sus.|n al treilea rând, va fi analizat` \ntrebarea Cine se presupune c` va face ca aceste schimb`ris` se produc` [i epilogul face referire, din nou, la titlul acestui articol: Este aceastadoar o iluzie ?

2. De ce trebuie ca Apãrarea Olandezã sã fie schimbatã ?Schimbarea organiza]ional` este considerat` atât un eveniment necesar, c#t [i unul logic,

\n situa]ia \n care mediul relevant \n care opereaz` organiza]ia decide c` aceasta ori nu faceceea ce trebuie (probleme legate de eficacitate), ori nu face corect ceea ce trebuie s` fac`(probleme legate de eficien]`). Cu alte cuvinte, conducerea, clien]ii [i utilizatorii organiza]ieisunt de p`rere c` exist` o problem`. |n cazul Ministerului olandez al Ap`r`rii, dou` problemeimportante din mediul aferent reprezint` punctul de plecare al proceselor de schimbare.Prima problem` este de natur` socio-politic`. De[i olandezii nu-[i consider` for]ele de ap`rareca fiind neimportante, ei acord , totu[i, mai mult importan] altor servicii publice, cum ar fi s`n tatea,\nv`]`mântul [i lupta \mpotriva crimelor de pe str`zi2. A doua problem` este de natur`(macro) financiar-economic` [i ne-am referit la ea \n prima parte a acestui articol. Ambeleprobleme sunt strâns legate una de cealalt` [i sunt considerate o prioritate de c`tre olandezi,

41

o prioritate legat` de serviciile publice, iar \ntr-o er` a declinului economic, Ministerul Ap`r`riinu are nici o [ans` s` scape de reducerile de buget propuse.

Intermezzo: De ce sunt organiza]iile de control financiar subiect al schimb`rilor ?Consecin]ele problemelor externe, definite a[a cum am men]ionat, au fost parc` transferate

organiza]iei. De exemplu, \nainte de a schimba organiza]iile de control financiar, cea de comand`func]ional` sau centrele de servicii, trebuie puse \ntreb`ri ca cele ce urmeaz`:

• Organiza]ia de control financiar \nc` face ceea ce trebuie s` fac` ?• Organiza]ia de control financiar \nc` merge corespunz`tor ?• Desemn`rile de la cel mai \nalt nivel de conducere sunt adecvate [i moderne ?• Personalul este foarte bine preg`tit \ncât s` \ndeplineasc` toate sarcinile ?• Este adecvat sprijinul ICT ?• Performan]a din sfera controlului financiar a prosperat sau a suferit din cauza

descentraliz`rii din anii ‘90 ?• Ce poate fi \nv`]at din cele mai bune practici ale altor departamente de servicii

publice, ale organiza]iilor nonprofit sau chiar ale organiza]iilor cu profit ?

Ridicarea acestor \ntreb`ri poate fi considerat` un pas important \n direc]ia dorin]eiMinisterului Ap`r`rii de a realiza o “implementare rapid` pentru a reduce cât mai multposibil incertitudinea \n rândul angaja]ilor”. Pentru a putea face ca aceast` implementarerapid` s` fie posibil` a fost introdus` o organizare-proiect (SAMSON), care ajut` guvernul[i [eful statelor majore \ntrunite \n supravegherea, coordonarea [i controlul asupra imple-ment`rii schimb`rii.

3. Capcanele managementului in procesul schimbãriiEste de datoria SAMSON-ului s` coordoneze toate procesele schimb`rii, procese

angajate de sus \n jos pe scara ierarhic`, put#nd ap`rea numeroase capcane. Prima capcan`poate ap`rea dac` [i când managementul (de proiect) neag` sau ignor` problemele.Consecin]ele sunt cât de cât evidente: pentru o lung` perioad`, pu]in sau nimic nu se poate\ntâmpla conform celor ilustrate de urm`toarele intermezzo-uri militare:

Intermezzo|n momentul \n care planurile pentru \nfiin]area unui Oficiu Central de Plat`

sunt cunoscute, angaja]ii implica]i \n procesele de plat` au fost interesa]i de aceste mediide lucru. Nu sunt interesa]i de num`rul [i experien]a personalului necesar, de func]ialor exact` ori de modul \n care urmeaz` s` comunice cu unit`]ile descentralizate. Acum câtevaluni, managementul-proiect i-a “invitat” pe cei interesa]i la o \ntâlnire de informare, dar,din nefericire, liderii de proiect nu au fost \n m`sur` s` r`spund` acestor \ntreb`risau unora similare. |n afar` de asta, ei au \ncercat s`-i l`mureasc`, precizând c`, pe termenscurt, nu trebuie s` se a[tepte r`spunsuri clare. Angaja]ii invita]i au fost foarte dezam`gi]i,iar acest lucru este foarte dureros, din moment ce ace[tia erau cei care trebuiau s` fac`preg`tiri [i s` inspire entuziasm \n leg`tur` cu noua organizare.

A doua capcan` a ap`rut \n momentul \n care managerii [i personalul au \ncercats` rezolve singuri problemele. Cu alte cuvinte, conducerea [i personalul vor g`si o solu]ie[i vor decide asupra unei p`r]i negative a structurii, strategiei, sistemelor [i culturii noii



42

organiza]ii. L`sate f`r` aceste procese creative [i de luare a deciziei, schimb`rile vor fiacelea care ne vor ar`ta c` subordona]ii nu vor \n]elege sau c` nu vor fi de acord cu p`r]ilenegative [i cu solu]iile de for]`. Ca urmare, ei nu se vor implica deosebit \n proclamatanecesitate de schimbare. La urma urmei, personalul care nu intuie[te motivele procesuluide schimbare se va \ntreba, \n definitiv, de ce trebuie schimbat. De regul`, manageriilor vor afi[a o atitudine de “rezisten]` la schimbare …”.

IntermezzoConform angaja]ilor din unit`]ile descentralizate ale Armatei Olandeze, managerii

de proiect nu s-au folosit prea mult de ideile [i de planurile lor pentru a ameliora neconcordan]adintre costurile prezente [i investi]ii. Angaja]ii nu vor \n]elege acest lucru, deoarece, anterior,a[a-numitele Echipe Eficiente care [i-au unit, primele, ideile, [i-au etichetat sugestiileca fiind “idei excelente pentru \mbun`t`]irea procedurilor standard de folosire a timpului”.|n aceste circumstan]e, ar fi necesar un mic miracol pentru ca ace[ti angaja]i s`-[i mai dedicevreodat` timpul \mbog`]irii eficien]ei.

De câte ori standardele externe de organizare lipsesc, sunt [anse ca managerii[i personalul s` pice \n a treia capcan`. Cu toate acestea, cineva se poate gândi la o \ntreag`sum` nesfâr[it` de posibile gre[eli [i s-a dovedit a fi aproape imposibil de prezis problemelecare ar putea ap`rea dup` ce una sau o alt` gre[eal` ar fi f`cut`. Astfel c`, orice problemecare apar ulterior pot fi puse pe seama interven]iilor “incorecte” rezultate din alegereagre[elii “nepotrivite”. |n consecin]`, organizarea intr` \ntr-un cerc vicios, care o poate plasa\n mijlocul urm`toarei reorganiz`ri, cu o alt` list` de gre[eli de care trebuie s` ]in` seamapentru a putea rezolva problemele celei anterioare.

Faptul c` lipsesc standardele externe poate fi ilustrat, de asemenea, [i prin comparareamaximelor conducerii prezente cu cele din anii ‘90. De-a lungul anilor ‘90, schimbareaorganiza]ional` a fost concentrat` asupra descentraliz`rii, iar unit`]ile descentralizateresponsabile de consecin]e, de rezultate au fost desemnate a fi categoriile organiza]ionaleideale. |n prezent, \n timpul declinului economic, maximele manageriale par s`-[i fi schimbatdirec]ia. Centralizarea pare a fi motivul principal al schimb`rii organiza]ionale \n multe situa]ii.La fel ca \n anii ‘90, pare a fi din nou vorba despre lipsa standardelor externe pentru evaluareaeficien]ei solu]iilor.

IntermezzoDin cauza \nmul]irii serviciilor de sprijin din firmele private la nivelul anilor ‘90,

firme specializate \n servicii, cum ar fi sprijinul administrativ, au prosperat. Aceste firmeprivesc ICT-ul ca pe o posibilitate. Cu ajutorul ICT, aceste firme le ofer` clien]ilor lor informa]iila orice or` [i \n orice format. |n formarea Oficiului Central de Plat`, standardele [i practicabun` a acestor firme private pot fi de ajutor. Oricum, pân` nu demult, a fost pu]in`sau nu a existat deloc comunicare \ntre angaja]ii civili [i cei militari \n afacerile private.Acela[i lucru poate fi observat [i \n cazul dezvolt`rilor sistemelor de planificare a resurselor\ntreprinderii (ERP). Prin neglijarea consult`rii “lumii de dinafar`”, managementulde proiect risc` s` planifice Oficiul Central de Plat` pe direc]ii diferite decât cele necesarepentru implementarea eficient` a sistemelor ERP. Din aceast` cauz`, aceast` neglijen]`poate foarte u[or genera urm`toarea reorganizare.

43

4. Ferestrele schimbãriiA[a cum am afirmat \n introducere, \ntrebarea ca: Ce vrea s` se \n]eleag` prin “schimbarea

organiza]ional`” ? va fi luat` \n considerare prin trecerea \n revist` a dou` perspectiveale managementului schimb`rii, [i anume: managementul schimb`rii birocratice [i schimbareaprin cooperare. Pentru a explica diferen]ele dintre aceste dou` perspective, \n aceast` partea articolului, le voi dezbate pe fiecare dintre acestea, luând \n considerare patru aspecte:

• \ncrederi organiza]ionale;• managementul;• perspectiva asupra schimb`rii organiza]ionale;• scopurile schimb`rii organiza]ionale.

4.1. Fereastra managementului schimbãrii birocratice|ncrederi organiza]ionaleDin aceast` perspectiv`, o organiza]ie este v`zut` ca fiind suma total` a propriilor

structuri, culturi, strategii [i sisteme. Tradi]ional, conceptul de organiza]ie este strâns legatde ierarhie, control [i regulamente, iar structura organiza]ional` este v`zut` ca un corpierarhic de reguli [i regulamente legate de comportamentul organiza]ional. Diferen]eledintre organiza]iile formale [i informale sunt recunoscute. De obicei, organiza]ia informal`este similar` culturii organiza]ionale prin: \ncredere, valori [i norme pe care le au în comunmembrii organiza]iei. Structura [i cultura dirijeaz` comportamentul intern, pe când strategiaorganiza]ional` define[te comportamentul organiza]iei în lumea din afara ei. Ar trebui,deci, a[a cum spunea Chandler în “Strategie [i structur`” (1962), s` fie o leg`tur` între structur`[i cultur`, \n sensul c` “Structura urmeaz` strategiei”.

Din 1982, când Peters [i Waterman au scris cea mai bun` oper` a lor – “În c`utareaperfec]iunii”, sistemele sunt recunoscute ca fiind un anumit fel de structur`. Sistemelese refer` la regulamente [i proceduri în func]ie de care procesele organiza]ionale ar trebuiconduse. Structura, cultura, strategia [i sistemele definesc comportamentul organiza]ional.Schimbarea organiza]ional` se concentreaz` [i începe cu schimbarea structurii, a strategiei,a sistemelor [i culturii, care sunt deseori percepute ca fiind sisteme cibernetice.

ManagementulDin aceast` perspectiv`, managerilor le sunt atribuite patru roluri importante. În primul

rând, managerul decide cine trebuie s` fac` lucrul respectiv [i, în al doilea rând, deciziilemanageriale sunt delegate în ierarhie; managerul prescrie felul în care sarcinile delegatuluitrebuie s` fie îndeplinite. În al treilea rând, angaja]ilor nu le este spus doar ce s` fac`,ci [i cum s` fac` [i, în final, toate acestea se realizeaz` în timp ce conducerea dirijeaz`procesul de lucru, în func]ie de strategia de management.

Perspectiva schimb`rii organiza]ionaleSchimbarea organiza]iei \ncepe prin schimbarea structurii func]ionale, a strategiei,

a culturii [i a sistemelor. Uneori, schimbarea organiza]ional` este similar` schimb`riistructurii puterii, dar, mai presus de orice, supozi]ia birocratic` este acea schimbarede comportament care apare dup` schimbarea organiza]iei (reorganizarea). Aceast` supozi]iegenereaz` dou` probleme. Prima problem` apare ca urmare a faptului c` mul]i manageri



44

experimenta]i au observat, cu am`r`ciune, c` schimbarea de comportament nu se manifest`automat ca rezultat al reorganiz`rii. A doua problem` este aceea c` procesele de reorganizaresunt rareori considerate de c`tre membrii organiza]iei ca fiind favorabile, în cel mai bun caz,ace[tia considerându-le afaceri consumatoare de timp [i energie care trebuie construiteîntr-un parcurs lejer de timp, munca desf`[urându-se normal în timpul acestui proces.Angajamentul pentru reorganizare este adesea slab, iar toate acestea vor avea un efect slabasupra schimb`rii de comportament.

O alt` supozi]ie birocratic` asem`n`toare este aceea c`, în cadrul procesului de schimbareorganiza]ional`, în primul rând schimbi modelul organiza]ional (noua structur` organiza-]ional`), iar în al doilea rând, mergi mai departe [i pui în aplicare noul model. În acest fel,cele dou` procese, cel de reorganizare [i cel de înv`]are organiza]ional`, se desf`[oar`separat. În consecin]`, personalul poate adopta “vechiul” comportament mult timppe parcursul procesului de reorganizare, acesta fiind unul dintre motivele pentru carereorganizarea, adesea, poate provoca noi birocra]ii. Mai mult, este evident faptul c` procesulde reorganizare se dovede[te adesea a fi foarte dependent de puterea voin]ei [i de abilit`]ilede negociere ale agen]ilor schimb`rii. Acestea sunt procese consumatoare de energie,iar \n timpul acestora agen]ii schimb`rii sunt încorda]i pân` la limite.

IntermezzoÎn timpul anilor ‘90, personalul din toat` organizarea ap`r`rii olandeze a fost implicat

în procese de descentralizare. A fost depus mult efort pentru a crea organiza]ia administrativ`corespunz`toare, pentru a dezvolta procedurile [i instrumentele de luare a deciziilor \n moddescentralizat [i pentru delegarea responsabilit`]ilor la cele mai joase niveluri ale organiza]iei.Ca urmare a procesului curent de restructurare, organizarea administrativ` trebuie din nouremodelat`. De aceast` dat`, accentul va fi pus pe îndeplinirea misiunii în func]ie de cerin]elee[aloanelor superioare [i nu pe independen]` [i autonomie. În mare m`sur`, schimb`rileinten]ionate implic` acela[i personal care a fost implicat [i în reorganiz`rile din anii ‘90.

Scopurile schimb`rii organiza]ionaleBirocraticele procese de schimbare încep prin a prezenta lista cu defectele noii structuri

organiza]ionale. În acest fel, con[tientizarea acestora genereaz` scopul final al schimb`rii.În mare parte, discu]iile sunt legate de noua structur`, de strategie [i cultur`, de noile sistemela care conducerea [i personalul s-au gândit. Principala întrebare care plute[te în aer în leg`tur`cu schimb`rile inten]ionate pare a fi : “Ce trebuie s` facem ?”.

4.2. Fereastra schimbãrii prin cooperareCredin]e organiza]ionaleDin aceast` perspectiv`, o organiza]ie este v`zut` ca o re]ea de rela]ii, procese [i în]elegeri

de care avem nevoie pentru a putea coopera. Pentru a rezolva problemele organiza]iei,se consider` c` a gândi, a ac]iona [i a decide sunt necesare la toate nivelurile. Comportamentulorganiza]ional este suma tuturor comportamentelor asupra c`rora s-a consim]it reciproc.Cel pu]in, acesta necesit` existen]a unor în]elegeri unanime. Rolul acestor în]elegeri esteacela de a-i face pe membrii organiza]iei con[tien]i de “cum” trebuie s` se comporte. În]elegerilesunt încastrate în intui]ii, iar cu ajutorul membrilor organiza]iei pot s` în]eleag` conven]iile

45

care sunt în uz. Aceste intui]ii pot a[terne lumin` asupra întreb`rii “de ce” au fost f`cuteaceste în]elegeri precise. Ultima etap` a comportamentului organiza]ional este axat`pe principii, ca determinare a faptului c` membrii organiza]iei sunt nevoi]i s` în]eleag`aceste intui]ii, intui]ii care se refer` la ideologia organiza]iei, altfel spus, la tipul de organiza]ieicare “vrem s` fim”3 . O organiza]ie este v`zut` ca fiind suma total` a propriilor în]elegeri,intui]ii [i principii care definesc în]elegerea colectiv` a comportamentului. Schimbareaorganiza]ional` se concentreaz` [i începe cu schimbarea comportamentului organiza]ional.

ManagementulDin aceast` perspectiv`, managerilor de la toate nivelurile le este cerut s` men]in`

[i s` dezvolte în]elegerile, intui]iile [i principiile adecvate. Sunt apreciate a fi trei rolurimanageriale importante. Primul este rolul \ntreprinz`tor. Pentru îndeplinirea acestui rol,managerul este atent în permanen]` pentru a putea face fa]` amenin]`rilor [i oportunit`]ilorcare apar în cadrul organiza]iei. Contrar omologilor s`i din mediul birocratic, nu estede a[teptat ca aceast` conducere – împreun` cu câ]iva angaja]i inteligen]i – s` rezolvesinguri problemele4. Din contr`, prin compararea amenin]`rilor [i a oportunit`]ilor externecu for]ele [i sl biciunile interne, este a[teptat ca aceasta s selecteze problemele (sau provoc`rile)relevante cu care se confrunt`. Toate aceste probleme selectate compun agenda strategic`.Prin delegarea problemelor selectate a[a-numi]ilor proprietari de probleme, conducereaî[i îndepline[te al doilea rol. Proprietarii de probleme sunt responsabili cu rezolvareaacestora, putând proveni din sec]ii sau departamente deja existente sau, altfel, sunt formatenoi echipe potrivite pentru a putea îndeplini acest rol. În momentul în care problemaeste transferat` c`tre proprietarii de probleme, managerii trebuie s` aib` grij` s-o defineasc`în termenii clien]ilor sau ai utilizatorilor organiza]iei. Ultimul, cel de-al treilea rol managerial,se refer` la rezolvarea interferen]elor dintre diferi]i proprietari de probleme. Pentru a puteaîndeplini acest rol, managerii trebuie s` fie con[tien]i de interdependen]ele din proceselede luare a deciziilor \ntre diferite p`r]i. Dac` este necesar, conducerea furnizeaz` structuri[i sisteme specifice pentru a putea face posibil` comunicarea între interfe]e. Prin esen]a sa,conducerea este de a[teptat s` ofere condi]ii pentru procesele de luare a deciziilor în favoareap`r]ilor implicate în rezolvarea problemei.

Perspectiv` asupra schimb`rii organiza]ionaleSchimbarea organiza]ional` este similar` schimb`rii comportamentului organiza]ional

[i, deci, efectele schimb`rii ar trebui s` fie acelea c` membrii organiza]iei, într-adev`r,lucreaz` diferit, având un comportament nou sau având alt` munc`. În acest fel, schimbareaorganiza]ional` este similar` înv`]`rii organiza]ionale5 ! Structura, strategia, sistemele[i cultura sunt privite ca fiind forme de regulament, din moment ce se refer` la stabilitate,continuitate [i permanen]`. De aceea, nu pot fi folosite drept unelte pentru a conducecomportamentul organiza]ional, nici ca mecanism pentru a impune schimbarea organiza]ional .

3 Schein E.H., Organisational Culture and Leadership: a dynamic view, San Francisco, 1985.4 Bass B.M., Transformational Leadership: Industrial, Military and Educational Impact, Lwrence Erlbaum

Associates, publishers Mahwah, New Jersey, 1998.5 Argyris C., Strategy, change and defensive routines, Ritman, 1985.



46

Pentru a schimba organiza]ia, cel pu]in, cel care proiecteaz` noile în]elegeri asupra orga-niza]iei (vezi partea despre credin]ele organiza]ionale) va trebui s` se schimbe. Proceseleschimb`rii organiza]ionale care se limiteaz` la acesta sunt definite ca fiind cele careîmbun`t`]esc calitatea [i serviciile organiza]iei. |n esen]`, viziunile despre felul în careorganiza]ia trebuie s` func]ioneze [i rela]iile acesteia cu mediul extern r`mân neschimbate.La nivelul viziunilor, de asemenea, schimbarea este necesar`, iar în acest caz proceselede schimbare [i înv`]area organiza]ional` iau forma proceselor de inova]ie, schimbând rela]iileinterdepartamentale, introducând noi concepte de distribu]ie, finan]ând între]inerea etc.Pentru a face efectiv o schimbare, organiza]iei trebuie s`-i fie clar de ce aceasta este necesar`\n dezvoltarea ei. În ultimul rând, misiunea [i identitatea colectiv` a organiza]iei sau pozi]iasa pe pia]` sau în societate pot fi în pericol. În acest caz, schimbarea organiza]ional` afecteaz`principiile. Procesele de schimbare la acest nivel de intensitate pot genera o alt` organiza]ie[i sunt numite dezvolt`ri organiza]ionale. Un exemplu de dezvoltare organiza]ional` ar fitransformarea ma[in`riei-birocra]iei lui Mintzberg în func]ie de cerere, o organiza]ie flexibil`,orientat` c`tre sarcini6. În timp ce diferite p`r]i ale comportamentului organiza]ional vor fischimbate, strategia organiza]iei, structura, sistemele [i cultura se vor adapta noii situa]ii.Modific`rile în cadrul regulamentelor acestor elemente sunt v`zute mai degrab` ca rezultatedecât ca puncte de plecare ale procesului de schimbare.

IntermezzoSimultan cu implementarea unit`]ilor responsabile de rezultate (URR), în Armata

Regal` Olandez` s-a înfiin]at [i Biroul de Evaluare [i Revizie. Acest birou trebuia s` ajutecomandan]ii URR la monitorizarea responsabilit`]ilor lor delegate [i la raportarea rezulatelorc`tre cele mai înalte niveluri de comand`. La început, biroul era perceput a fi un alt instrumentde control. Datorit` atitudinii de sprijin a personalului de evaluare [i revizie, comandan]ii[i-au schimbat punctele de vedere [i au apreciat serviciile biroului ca fiind valoroase uneltede management. Bazându-se pe informa]iile furnizate de c`tre Biroul de Evaluare [i Revizie,comandan]ii [i-au îmbun`t`]it capabilit`]ile legate de conducerea [i performan]a sarcinilorfundamentale. De asemenea, informa]ia le-a permis comandan]ilor s` le explice mult mai clarsubordona]ilor importan]a controlului material, de personal [i financiar în cadrul arieide responsabilitate a URR. Ca rezultat, membrii URR au fost capabili s`-[i adapteze la timpactivit`]ile opera]ionale, dac` acest lucru era necesar, iar comandan]ii au fost în m`sur`s` informeze adecvat nivelurile înalte despre performan]a URR.

Scopul schimb`rii organiza]ionaleSchimbarea organiza]ional` începe prin a ac]iona diferit7. Dac` [i când este posibil,

structurile, strategiile, sistemele [i culturile existente ar trebui l`sate pe cont propriu.Utilizatorii prezen]i [i viitori, patronii [i clien]ii decid ceea ce trebuie schimbat [i dac` lucrurileau fost schimbate corect. Din aceast` perspectiv`, managementul schimb`rii se concentreaz`asupra c`ii pe care organiza]ia vrea s-o urmeze, iar pentru a [ti ce cale s` aleag`, trebuie adresatetrei întreb`ri8. În primul rând, organiza]ia trebuie s` [tie sigur ceea ce poate s` fac`.

6 Mintzberg H., The structuring of Organizations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1979.7 Senge P. M. et al., The dance of change. The challenges sustaining momentum in learning organizations,

Doubleday, New York, 1999.8 Bass B.M., Transformational Leadership: Industrial, Military and Educational Impact, Lwrence Erlbaum

Associates, publishers Mahwah, New Jersey, 1998.

47

Aceast` întrebare se refer` la competen]a principal`; de asemenea, se refer` la îndemânarea[i cuno[tin]ele angaja]ilor, la tehnologiile pe care le folosesc [i la reputa]ia [i imagineaorganiza]iei în mediile relevante. În al doilea rând, r`spunsul la întrebarea Ce “riscuri”\[i va asuma organiza]ia ? este decisiv pentru tipul de strategie în care organiza]ia se angajeaz`[i, în final, organiza]ia trebuie s` spun` clar pentru cine va utiliza competen]a principal`.R`spunsurile la aceste întreb`ri indic` direc]ia organiza]iei. În schimb, direc]ia organiza]ieiexplic` [i comportamentul organiza]ional. Organiza]ia trebuie s` se ab]in` s` ofere r`spunsla o singur` întrebare; aceea este: “Ce trebuie s` facem ?”, numai dup` ce se va decidecare sunt cei mai importan]i utilizatori, patroni [i clien]i, aceste p`r]i trebuie s` se impliceprin a r`spunde la aceast` întrebare precis`. În acest fel, ei vor deveni p`rta[i la organizare.

IntermezzoArmata Olandez` este gazda centrelor de antrenament [i educa]ie. Împreun` cu utilizatori

importan]i cum ar fi Prima Divizie, aceste centre stabilesc standardele [i ]intele antrena-mentului [i înv`]`mântului miliar. Reac]ia Primei Divizii furnizeaz` centrelor informa]iidespre experien]ele pe care le-a avut cu personalul abia înv`]at. Cu ajutorul acestei reac]ii,centrele sunt în m`sur` s`-[i adapteze programele educa]ionale conform cerin]elor utilizatorilorlor. În acest fel, utilizatorii în[i[i au devenit parteneri în procesul educa]ional.

5. Cine sunt cei care trebuie sã facã posibilã schimbarea organizationalã ?Schimbarea organiza]ional` este necesar` dac` [i când patronii din mediile relevante

sunt de p`rere c` organiza]ia se confrunt` cu probleme. Ori de câte ori exist` o problem`este [i un proprietar al problemei. Defini]ia problemei este condi]ionat` de percep]iaproprietarului de probleme implicat, din moment ce diferi]i proprietari de probleme privescaceea[i problem` din diferite puncte de vedere [i, în plus, ei pot s` aib` diferite perspectiveasupra viitoarei condi]ii a organiza]iei. De aceea, o întrebare-cheie în procesul schimb`riiorganiza]ionale este “Cine sunt cei care au probleme ?”. În ambele perspective legatede schimbare, a[a cum am discutat anterior, sunt exprimate diferite puncte de vedereasupra rezolv`rii problemei managementului schimb`rii.

5.1. Managementul schimbãrii birocraticeDin aceast` perspectiv`, o organiza]ie este alc`tuit` din trei grupuri separate. Primul

face parte din disciplinele lor specifice (finan]e, personal, logistic`), numi]i gânditorii,[i sunt cei care definesc problema. Apoi, sunt sugerate noi seturi de reguli, regulamente[i criterii necesare rezolv`rii problemei. Între timp, executan]ii se confrunt` cu o problem`care poate fi caracterizat` de aspecte financiare, de personal sau logistice, toate cerând s` fierezolvate în acela[i timp. Executan]ii se ocup` în special cu fezabilitatea. Adesea, în opinialor, este prea pu]in probabil ca toate aspectele diferite ale problemei s` fie rezolvate într-un modsatisf`c`tor. Al treilea grup, deciden]ii, trebuie s` construiasc` un pod între teorie (gânditori)[i practic` (executan]i). Ei îi conduc atât pe gânditori, cât [i pe executan]i [i, de asemenea,ei sunt cei care decid asupra a ce, cum [i de cine va fi f`cut un lucru. Deciden]ii din topul

,



48

9 Pfeffer J., Avantajul competitiv dintre oameni, Boston, Harvard Business School Press, 1994.

organiza]iei pot ac]iona atât de sus în jos, folosind ierarhia, cât [i comisionând personaluls` vegheze atent asupra activit`]ilor opera]ionale. Ori de câte ori o posibilitate e[ueaz`,deciden]ii o adopt` pe cealalt`.

IntermezzoÎn cadrul Armatei Olandeze, controlul material a fost întotdeauna subiect de revizie.

La început, necesarele îmbun`t`]iri erau discutate în cadrul personalului comandantului,iar ulterior, acestea erau implementate cu ajutorul rela]iilor func]ionale. Oricum,din momentul în care Biroul Expertului General s-a implicat în controlul material al armatei,aceste îmbun`t`]iri au fost discutate în lan]ul de comand`. În prezent, îmbun`t`]irilesunt implementate de sus în jos.

O divizare strict` între a gândi, a face [i a lua decizii va duce la apartenen]a par]ial`la o problem` [i la sentimente de responsabilitate par]ial` pentru rezolvarea acesteia.De asemenea, fiecare parte este dependent` de cealalt` în rezolvarea problemei.În permanen]`, gânditorii [i deciden]ii vor trebui s` se conving` atât pe ei, cât [i pe executan]ic` au dreptate. Ca rezultat al apartenen]ei par]iale la problem`, nici o parte nu este capabil`s` o rezolve. Ori de câte ori î]i lipsesc mijloacele pentru a rezolva adecvat o problem`,bineîn]eles c` po]i s` predai [tafeta altcuiva. Din aceast` cauz`, accentul va fi pus pe discutareasarcinilor, a drepturilor [i responsabilit`]ilor fiec`ruia [i nu pe rezolvarea problemei.

IntermezzoComandantul URR este responsabil de procesele de control financiar din cadrul

acestui birou. Pentru a putea face fa]` sarcinilor controlului financiar, personalul specializata fost repartizat în cadrul personalului comandantului. Cineva se poate a[tepta ca acest“control financiar” s` fie un subiect important de conversa]ie în cadrul lan]ului de comand`.Oricum, în practic`, acest control financiar este discutat în special la nivelul rela]iilorfunc]ionale. Pe când coordonarea la niveluri func]ionale pentru sprijinirea proceselor financiarede luare a deciziei ale comandan]ilor este folositoare, p`strarea informa]iilor financiareîn afara lan]ului de comand` nu este deloc folositoare. Ac]ionând în acest fel, gânditoriicomunic` doar în linii func]ionale, iar deciden]ii nu sunt informa]i corespunz`tor.Ca urmare a acestui fapt, deciden]ii vor avea impresia c` acest control financiar nu estedeloc treaba comandan]ilor. Între timp, personalul, cum ar fi administratorii de afacerila URR (executan]ii), sunt prin[i între gânditori [i deciden]i, exemplificând faptul c` teorianu este totuna cu practica !

5.2. Schimbarea prin cooperareDin aceast` perspectiv`, asupra schimb`rii organiza]ionale, proprietarii de probleme

joac` un rol crucial în definirea [i rezolvarea problemei. Ace[tia sunt echipe care gândesc,decid [i ac]ioneaz` asupra diferitelor p`r]i ale problemei9. Membrii echipei sunt selecta]ipe bazele a trei criterii, [i anume competen]`, angajament [i pozi]ia lor în cadrulorganiza]iei. Competen]a se refer` la cuno[tin]ele, aptitudinile sau atitutinile precise necesarepentru a putea ataca problema. Competen]a determin` calitatea procesului de rezolvare

49

a problemei, iar angajamentul se refer` la motiva]ia [i la îndemânarea de a rezolva problema.Astfel, angajamentul se va referi la cantitatea de energie pe care membrii o vor alocapentru rezolvarea problemei. În final, pozi]ia organiza]ional` a fiec`rui membru indic`autoritatea [i responsabilitatea pe care o reprezint` echipa.

Este de datoria managerului s` creeze echipe de proprietari de probleme care s` cuprind`reunirea adecvat` de competen]`, angajament [i pozi]ie organiza]ional` pentru a putearezolva corect problema. Procesele de rezolvare corect` a problemei iau în consideraretoate aspectele relevante, cum ar fi calitatea, practicabilitatea, urgen]a, interdependen]a[i acceptarea solu]iilor sugerate. În mod ierarhic, rela]iile dintre proprietarii de probleme[i e[aloanele organiza]ionale superioare pot fi v`zute ca rela]ii de factor principal, din momentce ambele p`r]i trebuie s` fie de acord asupra definirii problemei. Definirea problemeieste o responsabilitate comun` care, uneori, poate evoca a reorientare a strategiei organiza-]ionale. Dup` ce ambele p`r]i au c`zut de acord, s-a întocmit un contract ce se refer`la contabilitate, la condi]ii [i mijloacele disponibile. Elementele-cheie sunt responsabilitateaproprietarilor de probleme, gradul de autonomie al echipei [i rezultatele cerute. Datorit`primului element cheie, scopurile sunt fixate. Responsabilitatea se refer` la misiuneaproprietarilor de probleme. Scopul [i autoritatea acestora nu sunt deschise discu]iei.Pân` la urm`, echipa este aleas` s` fac` tot ce este necesar s` rezolve problema, cu excep]iaacelor lucruri care sunt nelegitime. Acestea se refer` la al doilea element cheie, limitareaautonomiei proprietarilor de probleme. Periodic, ace[tia raporteaz` managerului dateprivind rezultatele, iar rezultatele ob]inute, reprezentând al treilea element cheie, sunt la felca responsabilit`]ile echipei.

IntermezzoPentru a implementa un nou sistem al controlului material (MBNS), conducerea

formeaz` o echip`-proiect cu responsabilit`]i, scopuri [i limite clar definite. Comandan]iiURR sunt cei care raporteaz` echipei-proiect progresele înregistrate în cadrul biroului.În momentul în care comandan]ii [i-au atins scopurile, echipa-proiect dirijeaz` revizia.Pe perioada implement`rii, echipa-proiect înfiin]eaz` un birou de ajutor pentru a sprijiniefectiv URR-ul atunci când acest lucru este necesar. Lucrând în acest fel, problemelesunt rezolvate mult mai repede [i corespunz`tor decât s-a a[teptat, chiar [i cele care au p`rutextrem de dificile la început.

6. Este schimbarea organizationalã doar o iluzie ?Într-o anumit` m`sur`, procesul actual de schimbare din cadrul Armatei Olandeze

vizeaz` reducerea de personal, dar se refer` [i la inova]ie. Capabilit`]ile opera]ionale trebuies` fie consolidate, iar cele pentru desf`[urarea for]elor trebuie îmbun`t`]ite. În cele din urm`,ambi]ia este ca Armata Olandez` s` ac]ioneze efectiv [i decisiv.

Apar importante întreb`ri legate de natura “comportamentului organiza]ional”.De exemplu: Cum va putea organiza]ia s`-[i ating` scopurile ?, Cum vom motivapersonalul s` se comporte în noul fel ?, Cum vom fi siguri c` lucrurile vor fi f`cutealtfel de acum încolo ?

Pentru a putea eviden]ia scopul acestei lucr`ri, am ales câteva experien]e militare practicerecente ce reprezint` dou` perspective ale schimb`rii organiza]ionale. Pentru a-mi sublinia


,


50

scopul, am eviden]iat diferen]ele dintre aceste perspective. În practic`, ambele viziuniasupra schimb`rii se pot combina mai u[or.

Oricum, cei care accept` “ultima încercare de acceptare” a proceselor de schimbarepot, adesea, prefera concep]ia cooperativ`. Prin ducerea proceselor de schimbare în acest fel,gradul de rezisten]` la schimbare poate sc`dea. De asemenea, schimbarea prin cooperarepoate fi legat` efectiv de implicarea [i identificarea angaja]ilor cu scopurile pe carele au de îndeplinit. Pe lâng` acestea, a[a cum unul dintre intermezzo a clarificat, schimb`rileconstau, esen]ial, \n acelea c`, de fapt, noul comportament organiza]ional se va manifestaautonom, a[a cum, de exemplu, centrele de preg`tire [i educare î[i adapteaz` [i î[i îmbun`-t`]esc programele educa]ionale în strâns` leg`tur` cu “utilizatorii” lor din Prima Divizie.Acela[i lucru poate fi spus [i despre personalul angajat la Evaluare [i Revizie care, în locs` se transforme într-un obstacol al controlului, a dezvoltat mijloace foarte apreciate de sprijinal conducerii. În ambele cazuri, schimbarea organiza]ional` a \nceput prin schimbareade comportament [i s-a dovedit a fi o iluzie !

Voi parafraza doi autori olandezi, Swieringa [i Elbers, care au scris despre schimbareamanagementului: “În cazul schimb`rii organiza]ionale, într-o mare m`sur`, modul în carevrei s`-]i schimbi organiza]ia determin` natura noii organiza]ii pe care o vei realiza”10.

Maxima este adev`rat`, deoarece simultan cu strategia de schimbare se vor transforma[i principiile [i viziunile care stau la baza ei. În cazul schimb`rii prin cooperare, împreun` cu ceimai importan]i patroni, clien]i sau utilizatori, organiza]ia va încerca s` g`seasc` r`spunsurila întreb`ri ca “Ce ar trebui schimbat ?” [i “Cine trebuie s` fac` aceast` schimbare ?”.Aceast` abordare a schimb`rii organiza]ionale se concentreaz` asupra comportamentelororganiza]ionale dorite [i colective, în care sunt implica]i atât angaja]ii, cât [i conduc`toriiexterni.

Pe de alt` parte, strategia de reorganizare provine din principiile birocratice [i, ca urmare,folosirea acestei strategii va determina o alt` organiza]ie, care se va subscrie acelora[i principii[i viziuni. Deci, Armata Olandez` va trebui s` planifice o nou` organizare, care va trebuis` fie atât efectiv`, cât [i decisiv`, iar pentru aceasta, ea trebuie s` se schimbe într-un felcare se supune acestui ideal.

11 Swieringa J. en Elmers B., In plaats van reorganiseren, Wolters Noordhoff, Groningen, 1996.

Traducere [i adaptare Eugenia-Mihaela CALOT~�

51

rmatei României, \n contextul principalelor riscuri [i amenin]`ri la adresasecurit`]ii României [i a alia]ilor sì [i luând în calcul principalele provoc`rice pot afecta at#t interesele na]ionale, cât [i pe cele ale alia]ilor [i partenerilor

STATUL MAJORSTATUL MAJORSTATUL MAJORSTATUL MAJORSTATUL MAJORÎNTR-UN COMANDAMENTÎNTR-UN COMANDAMENTÎNTR-UN COMANDAMENTÎNTR-UN COMANDAMENTÎNTR-UN COMANDAMENT

ÎNTRUNIT NA}IONALÎNTRUNIT NA}IONALÎNTRUNIT NA}IONALÎNTRUNIT NA}IONALÎNTRUNIT NA}IONAL ~ considera]ii preliminare considera]ii preliminare considera]ii preliminare considera]ii preliminare considera]ii preliminare ~

General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN

no[tri, \i vor reveni responsabilit`]i în acord cu realit`]ile [i evolu]iile din mediul de securitate.|n condi]iile actuale, interesele de securitate na]ional` dep`[esc grani]ele fizice ale statului

român, fapt ce impune ca misiunile de baz` ale Armatei României s` fie circumscrise imperativat#t Articolului 5 al Cartei NATO, c#t [i, complementar, inciden]ei non-Articol 5.Aceasta presupune, în principal, respingerea unei agresiuni împotriva României sau a alia]ilorsì, în cadrul ap`r`rii colective NATO, [i promovarea stabilit`]ii regionale [i globale,care incumb` participarea la opera]ii de r`spuns la crize sub comanda NATO, UE, OSCEsau a ONU [i participarea la opera]ii militare în cadrul unor coali]ii ad-hoc1.

|n temeiul acestui considerent, una dintre direc]iile prioritare ale procesului de transfor-mare a institu]iei militare na]ionale const` \n finalizarea restructur`rii organismului militarpentru crearea unei structuri de for]e diminuate cantitativ, performante, eficiente, flexibile[i interoperabile cu armatele statelor aliate, capabile s` asigure îndeplinirea integralà misiunilor de baz` ale Armatei României, precum [i cre[terea capacit`]ii combativea acesteia, prin dezvoltarea capacit`]ii de lupt` [i de reac]ie a for]elor [i eficientizareaîntregului sistem militar, astfel încât s` asigure capacitatea de conducere a comandamentelor[i pe cea de lupt` a unit`]ilor necesare particip`rii la gama de misiuni a Alian]ei2.Aceast` reform`, tip ramur` sau fabian`3, începe deja s` produc`. Actualul statut al României,de membr` a Alian]ei Nord-Atlantice, favorizeaz` desf`[urarea acestui proces prin posibi-litatea [i chiar obligativitatea asimil`rii sau adapt`rii tendin]elor de evolu]ie ale acesteia,cunoscându-se c` Alian]a Nord-Atlantic` [i, o dat` cu ea, majoritatea armatelor statelormembre parcurg un amplu proces de transformare. De altfel, nou`, tuturor membrilor

A

1 Statul Major General, Strategia militar` a României, Bucure[ti, 2004, pp. 4, 5, 10, 11.2 Ibidem, p. 10.3 Samuel P. Huntington , Ordinea politic` a societ`]ilor în schimbare, Ia[i, Editura Polirom, 1999, p. 299.


52

institu]iei militare na]ionale, ne revine responsabilitatea de a gândi [i a proiecta solu]ii specificede promovare eficient` a intereselor României, care s` sprijine Alian]a în îndeplinireaangajamentelor de ap`rare colectiv` atât în spa]iul geostrategic înglobant, cât [i în cel proximacestuia4. Acest proces de transformare implic`, printre altele, [i crearea unei structuride comand` nou`, mai simpl` [i eficient`.

Contextul, apreciem c` impune proiectarea [i opera]ionalizarea unei structuri de comand`[i control întrunite, suple [i flexibile, la nivel na]ional, apt` s` planifice [i s` conduc` ac]iunimilitare independente sau întrunite, interoperabil` [i compatibil` cu structurile Alian]eiNord-Atlantice. Aceast` structur` ar putea fi numit` Comandament Întrunit Na]ional,subordonat` nemijlocit Statului Major General.

Comandamentul Întrunit Na]ional este, de fapt ar trebui s` fie, un comandamentopera]ional de nivel operativ în m`sur` s` preg`teasc` din timp de pace, s` planifice[i s` conduc` opera]iile întrunite pentru respingerea unei agresiuni militare cu for]eledislocabile neangajate [i for]ele în teritoriu opera]ionalizate ale tuturor categoriilor de for]eluate în subordine prin transfer de responsabilitate [i s` planifice [i s` conduc`, ulterior,opera]iile întrunite pentru respingerea unei agresiuni militare pe teritoriul na]ional împreun`cu for]ele aliate. |n acela[i timp, trebuie s` fie \n m`sur` s` exercite comanda [i controlulopera]ional asupra tuturor for]elor participante la opera]ii multina]ionale în afara teritoriuluina]ional în toate situa]iile. Chiar [i numai pentru acest rol care, în actualele condi]ii[i în perspectiv`, va cre[te în amploare [i frecven]`, acest comandament î[i justific`necesitatea. El este solicitat [i de problematica elimin`rii unor neajunsuri ce s-ar puteamanifesta în conducerea trupelor, cum ar fi: formarea unor comandamente ad-hocla declan[area unei situa]ii de criz`, de cele mai multe ori insuficient preg`tite pentru misiunilepe care le au de îndeplinit; reac]ia întârziat` a conducerii, deoarece s-ar forma dup` apari]iacrizei [i dereglarea activit`]ii altor comandamente din care ar proveni for]ele. Preluarea creativ`a experien]ei proprii, a tradi]iei noastre militare, dar [i a altor state în rezolvarea acestui aspectapreciem c` este benefic`, fapt pentru care ne permitem s` uz`m de câteva dintre informa]iilepe care le de]inem, în unele situa]ii interpretate, referitoare la comandamentele similareexistente deja în unele armate membre ale Alian]ei Nord-Atlantice. Prezent`m, a[adar,succint, comandamentele opera]ionale \ntrunite din unele ]`ri membre ale NATO.

4 General dr. Eugen B`d`lan, Dezvoltarea durabil`, în revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 1,2005, p. 15.

FRAN}A Centrul de Planificare [i Conducere a Opera]iilor pentru Fran]a [i Europa (CPCO)

Subordonare {efului Statului Major al Armatelor, prin loc]iitorul pentru opera]ii al acestuia Rol • instrument unic de planificare [i conducere în domeniul opera]ional;

• poate fi pus [i la dispozi]ia Uniunii Europene pentru opera]iile în care Fran]a va juca rol de na]iune conduc`toare; • are competen]e [i interarme speciale: transport strategic, aerian, maritim [i terestru; identificarea ]intelor; protec]ia mediului; • competen]e geostrategice (cu rol de coordonare, anticipare [i sintez`): la nivel na]ional; la nivel european; pentru Africa; pentru celelalte zone; • competen]e exterioare: informa]ii militare; rela]ii interaliate; opera]ii speciale; comunica]ii opera]ionale; jandarmerie; serviciu medical; serviciul carburan]i. Competen]ele interarme speciale [i competen]ele geostrategice se materializeaz` cu personal deta[at din structuri similare existente la nivelul Statului Major al Armatelor [i al structurilor subordonate acestuia.

53


Obiective • pune la dispozi]ia For]elor Armate un comandament capabil s` planifice [i s` conduc` orice tip de opera]ie militar`; • pune în stare opera]ional` un stat major de nivel operativ pentru un teatru de opera]ii; • propulseaz` Fran]a în pozi]ia de na]iune-conduc`toare pentru viitoare opera]ii militare la nivel continental; • integreaz` cele mai moderne sisteme de informa]ii, comand` [i control.

Misiuni • supraveghere strategic`; • alarmare; • planificare predecizional`; • planificare opera]ional` la nivel strategic; • conducere la nivel strategic [i conducerea permanent` a for]elor desf`[urate.

Structur` • [eful CPCO î[i exercit` conducerea prin intermediul a 2 adjunc]i, unul pentru planificare [i unul pentru conducerea opera]iilor; • pe module tip NATO, de la J1 la J9: cele cunoscute pân` la J6; J7 – RETEX (valorificarea experien]ei); J8 – Finan]e, iar J9 – CIMIC; • permite planificarea [i conducerea simultan` a mai multor opera]ii de gestionare a crizelor, în care scop înfiin]eaz` “celule de coordonare, anticipare [i sintez`”; • \n func]ie de amploarea crizei/opera]iei, aceste celule sunt înt`rite cu personal apar]i-nând Direc]iei Informa]ii Militare, structurilor de rela]ii interna]ionale, opera]iilor speciale, comunica]iilor operative, jandarmeriei, serviciului medical [i serviciului carburan]i.

Efective - Observa]ii • a fost infiin]at începând cu 01.09.2002, prin fuzionarea Centrului Opera]ional Interarme

cu Statul Major Interarme.

GERMANIA Comandamentul Opera]ional al Bundeswehrului (COB)

Subordonare Pe linie opera]ional`, se subordoneaz` ministrului federal al ap`r`rii, prin intermediul inspectorului general al Bundeswehrului, iar pe linie administrativ`, comandantului Bazelor For]elor Armate.

Rol • conducerea contingentelor germane ce ac]ioneaz` \n diferite teatre de opera]ii \n afara grani]elor Germaniei, fiind singurul comandament al Bundeswehrului (Ministerul Federal al Ap`r`rii) care poate transmite ordine acestora.

Obiective • coordonarea particip`rii contingentelor germane la aplica]ii de nivel operativ în cadrul Alian]ei sau UE; • realizarea premiselor înfiin]`rii unui comandament al UE.

Misiuni • planificarea [i conducerea misiunilor contingentelor germane atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional; • exercitarea conducerii contingentelor na]ionale în cadrul misiunilor în teatre de opera]ii în afarea grani]elor Germaniei; • informarea Bundeswehrului privind desf`[urarea misiunilor interna]ionale; • elaborarea planurilor [i a recomand`rilor de nivel operativ pentru ap`rarea în cadrul na]ional sau al Alian]ei.

Structur` • structur` modular`, pe J-uri: de la J1 la J6 responsabilit`]ile sunt cele cunoscute; J7 are atribu]ii în domeniul instruc]iei; J8 în domeniul administra]iei; J9 este serviciul sanitar; • birou opera]ii speciale; • compartiment consiliere juridic`; • compartiment asisten]` religioas`; • compartiment rela]ii publice.

Efective • aproximativ 300 de militari; •1 B. Trs. – aproximativ 300 de militari.

Observa]ii • a fost \nfiin]at la 09.07.2001.

MAREA BRITANIE Comandamentul Permanent |ntrunit (Permanent Joint Headquarters – PJHQB)

Subordonare {efului Statului Major al Ap`r`rii Rol • singurul comandament opera]ional al armatei britanice care conduce toate ac]iunile

militare ce se desf`[oar` \n exteriorul Marii Britanii. Obiective • planific` [i conduce opera]ii întrunite în care sunt implicate trupe britanice, în cadrul

ac]iunilor militare multina]ionale sub comand` britanic`; • exercitarea comenzii opera]ionale asupra contingentelor engleze participante în opera]ii multina]ionale, \n diferite teatre de opera]ii, sub comanda altei ]`ri.


54

Misiuni • coordonarea preg`tirii, desf`[ur`rii [i recuper`rii trupelor britanice destinate misiunilor multina]ionale; • reprezentarea p`r]ii britanice în rela]iile cu autorit`]ile militare NATO [i structurile echivalente; • elaborarea planurilor de rezerv`; • monitorizarea zonelor de interes operativ; • consilierea ministrului Ap`r`rii în elaborarea deciziilor; • exercitarea comenzii opera]ionale asupra Comandamentelor britanice din Cipru, Gibraltar [i Falkland; • organizarea [i conducerea exerci]iilor întrunite; • planificarea [i preg`tirea For]ei Întrunite de Reac]ie Rapid`; • consilierea [i evaluarea capacit`]ilor [i a standardelor aplicabile for]elor întrunite; • întocmirea unor planuri alternative pentru situa]ii de criz` sau pentru a fi utilizate în desf`[urarea unor posibile opera]ii în func]ie de amploarea probabil` a crizei, probabilitatea de apari]ie a crizei [i timpul de avertizare avut la dispozi]ie, gradul de detaliere al planului [i orient`rile primite din partea conducerii Ministerului Ap`r`rii.

Structur` • modular`, pe J-uri, de la 1 la 9: J2, 3, 5 [i 6 sunt cu responsabilit`]i comune celorlalte comandamente NATO; J1/4 are atribu]ii pe linie logistic` [i administrativ; J7, pe linie de preg`tire [i standarde; J8, financiar; J9, personal.

Efective • aproximativ 500 de persoane, din care 86% militari [i 14% civili; • militarii reprezint` 33% din cadrul trupelor terestre, 28% din avia]ie, 22% din marina militar`, iar 3% din cadrul infanteriei marine. |n afara personalului propriu mai exist` un num`r de ofi]eri de leg`tur` ce asigur` rela]ia cu exteriorul comandamentului, [i anume: ofi]eri la schimb de experien]` \n SUA, ofi]eri de leg`tur` \n Fran]a, Germania, Olanda [i SUA, precum [i ofi]eri cu atribu]ii \n situa]ii de criz` \n Italia, Australia [i pe l#ng` NATO. Acestora li se adaug` ofi]eri str`ini, la schimb de experien]` din SUA [i Noua Zeeland`, ofi]eri de leg`tur` din Fran]a, Germania, Olanda [i Canada [i ofi]eri cu atribu]ii \n situa]ii de criz` \n Turcia, Norvegia, Finlanda, Italia [i Australia. For]ele necesare desf`[ur`rii opera]iilor sunt puse la dispozi]ia sa, complet \ncadrate, echipate [i instruite conform cerin]elor.

Observa]ii • a luat fiin]` la 04.1996 datorit` necesit`]ii elimin`rii form`rii unor comandamente ad-hoc, insuficient preg`tite, la declan[area unei situa]ii de criz`, cu reac]ii \nt#rziate din cauza constituirii dup` declan[area crizei [i cu dereglarea activit`]ii comandamentelor de arm` din compunerea c`rora proveneau for]ele.

ITALIA Comandamentul Operativ Interfor]e

Subordonare {efului Statului Major al Ap`r`rii Rol • planific` [i conduce opera]iile na]ionale întrunite [i pe cele multina]ionale în care Italia

are rol de na]iune leader; • poate constitui nucleul pentru Comandamentul Opera]ional al UE.

Obiective • îndeplinirea func]iei de: 1. comandament opera]ional al [efului Statului Major al Ap`r`rii când acesta îndepline[te func]ia de comandant în exerci]iu pentru o opera]ie na]ional` major` executând planificarea, organizarea, comanda [i controlul opera]iei; 2. comandament întrunit pentru o opera]ie na]ional` întrunit`, executând controlul opera]ional al for]elor; 3. de nucleu al unui comandament multina]ional într-o opera]ie multina]ional` în care Italia este na]iune, exercitându-[i controlul opera]ional asupra for]elor multina]ionale.

Misiuni Misiunile sale principale sunt: a) \n func]ia de comandament opera]ional al [efului Statului Major al Ap`r`rii pentru o opera]ie na]ional` major`: particip` la procesul de planificare general` a ap`r`rii; ini]iaz` planificarea la nivel operativ \n baza Directivei ini]iale de planificare; acord` asisten]` tehnico-operativ` Centrului Militar pentru Ap`rare Civil`, autoriz#nd contribu]iile cate-goriilor de for]e [i execut#nd monitorizarea activit`]ilor;

55


La rolul pe care deja l-am enun]at, s-ar ad`uga locul acestuia în cadrul structuriide comand` opera]ional` la criz` major` [i r`zboi, care, apreciem, poate fi conformcelui prezentat \n figura 1.

Misiuni b) \n func]ia de comandament \ntrunit pentru o opera]ie na]ional` \ntrunit`: exercit` control operativ asupra for]elor, elabor#nd planul opera]iei \n baza directivei strategice; c) \n func]ia de nucleu al unui comandament multina]ional \ntr-o opera]ie multina]ional`: particip` la exercitarea controlului opera]ional asupra for]elor multina]ionale ce compun gruparea de for]e pentru executarea opera]iei; exercit` \n toate situa]iile comanda opera]ional` asupra contingentelor italiene participante la opera]ii multina]ionale \n afara grani]elor ]`rii.

Structur` • modular`, similar` comandamentelor NATO, pe J-uri, de la J1 la J9: J1 la J6 au atribu]ii similare celorlalte comandamente NATO; J7 se ocup` de doctrine [i instruc]ie; J8 de pro-blemele financiare; J9 de CIMIC; • statul major cuprinde dou` direc]ii comandate de asistentul [efului de stat major pentru planificare; • asistentul [efului de stat major pentru opera]ii subordoneaz` J1, 2, 4, 9 [i celula de coordonare a mi[c`rii, iar asistentului [efului de stat major pentru planificare i se subordoneaz` J5, 6, 7, 8 [i sec]ia simulare.

Efective • aproximativ 300, la care se adaug` un num`r de ofi]eri de leg`tur` din cadrul Alian]ei. Observa]ii -

ROM@NIA Comandamentul 2 Opera]ional |ntrunit “Mare[al Alexandru Averescu”

Subordonare {efului Statului Major General Rol • conduce opera]iile \ntrunite la nivel operativ;

• exercit` comanda [i controlul opera]ional asupra for]elor participante la opera]ii multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n.

Obiective • \ndepline[te func]ia de: 1. comandament opera]ional \ntrunit de nivel operativ subordonat comandantului Comandamentului Opera]ional Strategic care preg`te[te din timp de pace, planific` [i conduce opera]iile \ntrunite pentru respingerea unei agresiuni militare cu for]ele dislocabile neangajate [i for]ele \n teritoriu opera]ionalizate; ulterior planific` [i conduce opera]iile \ntrunite, \mpreun` cu for]ele NATO, pentru respingerea agresiunii \n cadrul ap`r`rii colective; 2. comandament opera]ional \ntrunit ce exercit` comanda [i controlul opera]ional asupra for]elor participante la opera]ii multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n \n toate situa]iile.

Misiuni • ia \n subordine prin transfer de responsabilitate for]ele dislocabile [i pe cele \n teritoriu opera]ionalizate de la categoriile de for]e, constituind Gruparea de for]e \ntrunite de nivel operativ; • planific` [i conduce opera]ia pe baza Directivei Strategice emise de c`tre Comandamentul Militar Strategic; • exercit` \n toate situa]iile comanda opera]ional` asupra contingentelor rom#ne[ti participante la opera]ii multina]ionale \n afara teritoriului statului rom#n, execut#nd evaluarea, transferul de autoritate, introducerea \n teatru, comanda opera]ional` na]ional`, extragerea din teatru.

Structur` • modular`, similar` comandamentelor NATO, pe J-uri, de la J1 la J6 cu atribu]ii similare celorlalte comandamente NATO; • statul major cuprinde dou` module coordonate de doi loc]iitori ai [efului de stat major pentru opera]ii, respectiv, pentru sprijin opera]ii.

Efective • aproximativ 190 de persoane [i este deservit de 1 R.Trs. [i 1 B. Dsv.; • 60% din personal provine din for]ele terestre, 20% din for]ele aeriene [i 20% din cele navale.

Observa]ii • 01.05.2003


56

GU

VE

RN

MIN

ISTE

RU

L

AP

~R

~R

II

NA

}IO

NA

LE

STA

TU

LM

AJO

RSTA

TU

LM

AJO

R

GE

NE

RA

L

CO

NSIL

IUL

SU

PR

EM

CO

NSIL

IUL

SU

PR

EM

DE

AP

~R

AR

EA

}~

RII

DE

AP

~R

AR

EA

}~

RII

PR

{E

DIN

}IE

PR

{E

DIN

}IE

CO

MA

ND

AM

EN

T

|NTR

UN

ITN

A}IO

NA

L

PA

RLA

ME

NTU

LR

OM

ÂN

IEI

xxx

x TR

SLO

G |

CO

MP

ON

EN

T~

TE

RE

STR

~C

OM

PO

NE

NT

~A

ER

IAN

~C

OM

PO

NE

NT

~N

AV

AL~

Fig

ura

1:

Conducerea

lacriz

`m

ajo

r`

[ila

r`zboi

Rel

a]io

nare

cuA

lian]

a

Stru

ctur

iope

ra]io

nale

Con

duce

reop

era]

iona

l`

Con

duce

read

min

istr

ativ

`

Stru

ctur

iadm

inis

trat

ive

Rel

a]ii

deco

labo

rare

[isu

bord

onar

ete

mpo

rar`

CD

MC

DM

STA

TU

LM

AJO

RA

LF

OR

}E

LOR

NA

VA

LE*

STA

TU

LM

AJO

RA

LF

OR

}E

LOR

AE

RIE

NE

*

STA

TU

LM

AJO

RA

LF

OR

}E

LOR

TE

RE

STR

E*

CJTFNAPOLI

OPERATIVSTRATEGIC TACTIC

NA

C

Com

itete

mili

tare

AC

E

}{E

FU

LST

AT

ULU

IM

AJO

RG

EN

ER

AL

{EF

UL

STA

TU

LUI

MA

JOR

GE

NE

RA

L

STR

UC

TU

R~

MIL

ITA

R-S

TR

AT

EG

IC~

Stru

ctur

icar

ese

vor

stab

ilide

c`tr

eC

onsi

liulS

upre

mde

Ap`

rare

a}

`rii

57

Statul major în Comandamentul |ntrunit Na]ionalÎn accep]iune curent`, comandamentul este elementul de structur` al unit`]ii militare,

organizat corespunz`tor pentru exercitarea actului de comand` [i \nvestit, prin acte normative,cu competen]e specifice în domeniul ac]iunilor militare. Acesta exercit` actul de comand`asupra tuturor elementelor structurii unit`]ii5. El asigur` conducerea tuturor activit`]ilor[i opera]iilor militare ce se preg`tesc [i se desf`[oar` de c`tre for]ele din compunereasau subordinea sa printr-o riguroas` activitate de stat major desf`[urat` în mod unitar[i cu participarea întregului comandament. În scopul facilit`rii exercit`rii actului de conducerede c`tre comandant, comandamentul este organizat pe compartimente. Compartimentulde baz` al comandamentului prin care comandantul realizeaz` conducerea for]elorsubordonate este statul major6. F`r` a minimaliza rolul celorlalte compartimente din cadrulcomandamentului, putem afirma c` statul major, prin activitatea sa specific`, faciliteaz`în cea mai mare parte exercitarea func]iilor actului de conducere de c`tre comandant: previziune[i prognoz`, planificare, organizare, comand`, coordonare [i control desf`[urate succesiv,intercondi]ionate [i integrate într-un proces unitar. Acesta este cel care pune în oper` deciziacomandantului.

Statul major î[i desf`[oar` activitatea sub conducerea direct` a [efului de stat major,având la baz` ordinele [i preciz`rile comandantului, rezultate din cele ale e[alonului superior.Îndatoririle principale ale statului major au fost, sunt [i continu` s` fie: urm`rirea [i asigurareaîndeplinirii deciziilor luate de comandant; asigurarea informa]iilor necesare comanda-mentului [i unit`]ilor subordonate pentru preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militareîn timp util; evaluarea situa]iilor [i anticiparea evolu]iei acestora; stabilirea cursurilor ac]iunilormilitare [i propunerea pentru comandant a cursului optim de îndeplinire a misiunii; întocmireadocumentelor pentru preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare7. În scopul cunoa[teriipermanente a situa]iei, a ordinelor primite [i a m`surilor stabilite de c`tre comandant,al în]elegerii clare a misiunii primite, procur`rii, centraliz`rii, analizei [i exploat`rii oportunea datelor [i informa]iilor despre inamic, trupele proprii, teren [i al]i factori, al transmi-terii la timp a misiunilor c`tre subordona]i [i urm`ririi îndeplinirii acestora, al select`riicelor mai importante [i urgente sarcini asupra c`rora trebuie s`-[i concentreze eforturile,al efectu`rii în timp scurt a calculelor [i întocmirii documentelor de conducere [i informare,iar atunci când timpul nu permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor primite,mai pe scurt, pentru îndeplinirea atribu]iilor sale, statul major trebuie s` fie structuratpe compartimente func]ionale, tip J-uri.

Necesit`]i [i perspective ale unui stat major întrunitPentru a facilita îndeplinirea rolului Comandamentului Întrunit Na]ional, statul s`u major

trebuie s` asigure cu predilec]ie urm`toarele func]ionalit`]i: realizarea capacit`]ii de conducerela nivel operativ a tuturor for]elor opera]ionale în sistem “joint”; exercitarea comenzii[i a controlului opera]ional, gestionarea [i monitorizarea ac]iunilor militare [i a efectivelorromâne[ti participante la opera]ii militare în afara statului român8; rela]ionarea cu structura

5 Statul Major General, Regulamentul general pentru conducerea ac]iunilor militare, Bucure[ti, 1998, p. 9.6 Ibidem, p. 11.7 Ibidem, p. 11, Art. 158 Legea nr. 42/2004 privind participarea for]elor armate la misiuni în afara teritoriului statului român.



58

de stat major a Statului Major General, pe timp de pace, [i a structurii militar-strategiceîn situa]ii de criz` [i pe timp de r`zboi; asigurarea interoperabilit`]ii cu statele majoreale Alian]ei Nord-Atlantice [i ale comandamentelor opera]ionale ale armatelor statelormembre ale NATO; aplicarea conceptelor opera]ionale privind planificarea, organizarea,comanda [i controlul for]elor dislocabile [i a celor în teritoriu opera]ionalizate pentru ap`rareana]ional`, ap`rarea colectiv`, potrivit Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic pentru opera]iide impunere a p`cii sau de men]inere a p`cii, precum [i de stabilitate. În cadrul ap`r`riina]ionale, acesta trebuie s` asigure suportul de stat major al Comandamentului ÎntrunitNa]ional pentru o opera]ie na]ional` întrunit`, realizând controlul opera]ional al for]elorluate în subordine opera]ional` prin transfer de responsabilitate, la ordinul decidentuluistrategic. În varianta ap`r`rii colective desf`[urate pentru respingerea unei agresiuniasupra teritoriului na]ional, acesta trebuie s` fie în m`sur` s` asigure sprijinul de stat majoral Comandamentului Întrunit Na]ional, care poate deveni nucleu al unui comandamentmultina]ional întrunit pentru o opera]ie multina]ional` în care României i se poate atribuirolul de na]iune leader, exercitând controlul opera]ional asupra for]elor multina]ionale.De asemenea, acesta trebuie s` asigure culegerea, monitorizarea [i analiza datelor, inclusivde la celelalte elemente ale sistemului na]ional de ap`rare; încadrarea în reperele de baz`ce vizeaz` realizarea “For]ei Obiectiv” [i, nu în ultimul rând, reducerea structurii de for]epentru a se realiza concordan]a între resursele la dispozi]ie prin bugetul de stat al României,angajamentele fa]` de Alian]` [i misiunile stabilite pentru Armata României.

A[a cum afirma, într-un articol, amiralul N.J. Cebrowski, de[i lumea afacerilor este diferit`de domeniul militar, lec]iile înv`]ate din lumea afacerilor pot fi aplicate în domeniul militar9.Prin urmare, statul major, ca subsistem al Comandamentului Întrunit Na]ional, trebuie s` aib`o structur` flexibil`, s` fie o organiza]ie pulsatil`, o administra]ie–umbr`10. Cu alte cuvinte,flexibilitatea trebuie s p`trund pân în îns`[i structura sa. Trebuie s se dilate [i s se contracteîn ritm regulat, în func]ie de nevoile concrete. El trebuie s` fie organizat pe compartimentefunc]ionale, dar acesta nu trebuie s` fie rigid, flexibilitatea sa s` se manifeste în momentelede criz` sau r`zboi, când se poate dezvolta, combina sau separa, în func]ie de necesit`]ilemisiunii. Flexibilitatea trebuie s` se manifeste pregnant în posibilitatea diviz`rii func]ionaleîn structurile temporare adoptate în punctele de comand`, pe diferite grupe sau centre.Am afirmat c` trebuie s` fie o administra]ie–umbr`, care a[teapt`, în rezerv`, preg`tit`s`-[i asume puterea în timpul crizei. Capacitatea sa de a proceda astfel depinde în maxim`m`sur` de accesul la informa]ii [i controlul comunica]iilor. Prin urmare, el trebuie s` aib`un sistem de informa]ii puternic, bazat pe unul de comunica]ii [i informatic` dezvoltat,capabil s` culeag`, s` prelucreze, s` stocheze, s` disemineze selectiv [i s` valorificeeficient toate informa]iile, care s` foloseasc` percep]ia la distan]`, leg`turile vocale[i video pentru a stabili contactul permanent [i sigur cu toate comandamentele subordonatesau cu cele care, prin specificul misiunii, are leg`turi de coordonare, precum [i cu for]eleluate în subordine.

Pentru a-[i putea îndeplini misiunile, cu voca]ie predilect` c`tre competen]ele interarme,este necesar s` fie structurat modular, tip NATO. Aceast` structurare permite [i exerci-tarea competen]elor interarme speciale: transport strategic aerian, maritim [i terestru,

9 Apud amiral N.J. Cebrowski, Obiectivul bazat pe re]ea – o abordare militar` diferit`, \n revistaGândirea Militar` Româneasc`, nr. 6/2003, p. 103.

10 Apud Alvin Toffler, Puterea în mi[care, Filipe[tii de P`dure, Editura ANTET, 1995, pp. 186-196.

59

Figura 2: Structura statului major al Comandamentului |ntrunit ~ variant`o

COMANDAMENT

|NTRUNIT NA}IONAL|NTRUNIT NA}IONAL

COMANDANT

STAT MAJOR

{EF DE STAT MAJOR

CENTRUSITUA}IONAL

OFI}ERIDE LEG~TUR~

LOC}IITOR AL {EFULUI

DE STAT MAJOR

PENTRU OPERA}II

LOC}IITOR AL {EFULUI

DE STAT MAJOR

PENTRU SPRIJIN OPERA}II

J.2 INFORMA}II J.1 PERSONAL

J.6 COMUNICA}II

J.8 RESURSE

BUGETARE

J.4 LOGISTIC~

J.9 CIMIC

J.3 OPERA}II

J.5 PLANIFICAREJ.7 DOCTRIN~,

INSTRUC}IE

{I LEC}II

|NV~}ATE

- planificare informa]ii;- conducere informa]ii;- securitate informa]ii;- analiz` [i sintez`.

- gestiune personal;- poli]ie militar`.

- planificare CIS;- sprijin operativ CIS;- C4 [i cererioperative.

- sprijin exerci]ii;- sprijin opera]ii;- analiza costurilor.

- planificare logistic`;- coordonare logistic`;- sprijinul na]iuniigazd`;

- s`n`tate [i protec]iamediului.

- planificare

- opera]ii terestre;- opera]ii navale;- opera]ii aeriene;- opera]ii speciale;- opera]ii informa]ionale.

•- planificare opera]ii;- gestiune crize;- colabor`ri [i misiunispecifice;

•- scenarii compunerefor]e;

- cerin]e operative.

planuri

scenarii

•- opera]ii \ntrunite;- protec]ia for]elor;- confrunt`ri \n re]ea[i opera]ii informa-]ionale;

•- programareaexerci]iilor;

- exerci]ii na]ionale[i multina]ionale;

- exerci]ii NATO;••

doctrine

exerci]ii

lec]ii \nv`]ate;

standardizare.

COORDONAREA

MI{C~RII

- transporturi;- planuri

PREG~TIRE

PRIN SIMULARE

identificarea ]intelor [i protec]ia mediului, precum [i supraveghere, alarmare timpurie[i reac]ie prompt`. Apreciem c` statul major trebuie s` fie structurat pe J-uri, de la J.1 la J.9.Aceast` variant` ar crea compatibilitatea cu celelalte comandamente ale armatelor statelormembre ale NATO ce au astfel de structuri, a[a cum se prezint` în figura 2.


Mai mult, aceast` structur` ar corespunde necesit`]ilor enumerate [i ar r`spundecu prisosin]` reducerii numerice a structurii de for]e [i a scurt`rii “lan]ului de comand`”


60

pentru realizarea concordan]ei între resursele la dispozi]ie prin bugetul de stat al României,angajamentele fa]` de Alian]` [i misiunile stabilite pentru Armata României prin conto-pirea într-un Comandament Întrunit Na]ional a tuturor structurilor opera]ionaleactuale. Prin urmare, dac`, în momentul actual, conducerea opera]ional` se prezint`ca în figura 3, în varianta supus` aten]iei, lan]ul de comand` are vitez` de reac]ie

COMANDAMENTUL 2COMANDAMENTUL 2

OPERA}IONAL |NTRUNITOPERA}IONAL |NTRUNIT

“Mare[al Alexandru Averescu”“Mare[al Alexandru Averescu”

COMANDAMENTUL

|NTRUNIT NA}IONAL|NTRUNIT NA}IONAL

COMPONENTATERESTR~

COMPONENTAAERIAN~

COMPONENTANAVAL~

Figura 4: Implica]iile transform`rii

CFT

COAP CON

numai printr-un comandament JOINT, apt pentru a-[i îndeplini misiunile, grafic, implica]iiletransform`rii fiind reprezentate \n figura 4.

*|ntr-un vechi dicton latin se spune c` “Si vis pacem, para bellum”. Acesta ne determin`,

de[i spectrul r`zboiului, în imaginea sa complet` [i complex`, nu amenin]` teritoriulsau fiin]a noastr` na]ional`, cel pu]in pe termen scurt, s` aducem pe talerul zeului Martecâteva ofrande ideatice care s` sprijine efortul de clarificare teoretico-militar` cu tent`pragmatic` al momentului pe care îl tr`im. Toate cele prezentate se circumscriu provoc`riloractuale [i reprezint` doar un punct de vedere, dar [i de plecare pentru o abordare complex`[i, de ce nu, mai am`nun]it` a acestui subiect pe cât de incitant, pe atât de actual.

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Figura 3: Conducerea opera]ional` actual` \n situa]ii de criz` major` [i r`zboi

STATUL MAJOR GENERAL

COMANDAMENTUL

MILITAR STRATEGIC

COMANDAMENTUL 2COMANDAMENTUL 2

OPERA}IONAL |NTRUNITOPERA}IONAL |NTRUNIT

“Mare[al Alexandru Averescu”“Mare[al Alexandru Averescu”

COMANDAMENTUL

FOR}ELOR TERESTRE

COMANDAMENTUL

OPERA}IONAL

AERIAN PRINCIPAL

COMANDAMENTUL

OPERA}IONAL

NAVAL

COMPONENTATERESTR~

COMPONENTAAERIAN~

COMPONENTANAVAL~

61

entru a desf`[ura o opera]ie militar` multina]ional`, fie ea \ntrunit` (joint)sau condus` de o singur` component`, sub egida NATO, ONU sau a OSCE,este necesar, \n primul r#nd, s` deplasezi \n teatrul de opera]ii for]a adecvat`

CONDUCEREA PROCESULUI DE GENERAREA FORTELOR DESEMNATE SÃ PARTICIPE

LA OPERATII DE STABILITATE SI ÎN SPRIJINUL PÃCII,

, ,General-maior Ioan CIUPEI

desf`[ur`rii acelei opera]ii, construit` pe specificul misiunii.Pentru a crea o astfel de for]`, planificatorii NATO se implic` pe deplin, \mpreun`

cu planificatorii na]iunilor contributoare, \n procesul de generare a for]elor (Force GenerationProcess), respect#nd urm`toarele faze: identificare for]elor; generarea for]elor; activareafor]elor [i proiectarea (deplasarea) acestora \n teatru.

Din c#te [tim, p#n` \n prezent, nu exist` o defini]ie oficial` a conceptului de “generarea for]elor”. Tocmai de aceea, apreciem drept bine venit` \ncercarea teoreticienilor militarienglezi de a sintetiza principalele elemente ale conceptului. Astfel, \n concep]ie britanic`,“generarea for]elor … este procesul prin care se asigur` trupele necesare, antrenate [i echipatecorespunz`tor, precum [i mijloacele aferente pentru transportul lor \n teatru, recuperare[i sus]inere, astfel \nc#t s` se asigure \ndeplinirea tuturor misiunilor \ncredin]ate sau posibile,]in#nd cont de nivelul de preg`tire pentru lupt` cerut [i de timpul avut la dispozi]ie”1.

For]ele puse la dispozi]ie de c`tre NATO pentru opera]iile multina]ionale sunt pozi]ionategeografic, \n scopul asigur`rii interven]iei oportune pe orice direc]ie [i \n orice zon`,acolo unde situa]ia de criz` sau organismele de securitate abilitate solicit` acest lucru.

Dup` summitul de la Praga, noul concept al For]ei de R`spuns a NATO – NRF se bazeaz`pe men]inerea unor for]e \ntrunite dotate tehnic, flexibile, deplasabile, interoperabile,care pot fi sus]inute logistic, gata s` se deplaseze rapid oriunde este necesar, asigur#nd,astfel, o For]` gata de lupt` permanent – VHRF, \n m`sur` s` intervin` \n prim` urgen]`(p#n` la cinci zile).

Pe l#ng` acestea, exist` for]ele puse la dispozi]ia NATO numai \n anumite situa]iisau la declan[area unei anumite m`suri de rezolvare a unei crize. Acestea sunt for]ecu un \nalt grad de preg`tire – HRF, gata s` intervin` \n 30 de zile, fiind transferatesub comanda nemijlocit` a unui comandament NATO.

Ultima categorie o reprezint` acele for]e care vor fi puse la dispozi]ia unui comandamentNATO dup` opera]ionalizarea lor. Acestea sunt for]e cu un nivel sc`zut de preg`tire – LRF[i pot interveni abia dup` 90 de zile. Asta \nseamn` c`, \n luarea deciziei pentru ini]ierea

P

1 UK Glossary of Joint and Multinational Terms and Definitions, 2001.


62

planific`rii unei opera]ii multina]ionale, comandan]ii NATO vor avea pu]ine for]e la dispozi]iepentru a fi angajate [i, deci, procesul de identificare [i generare a necesarului de for]er`m#ne de cea mai mare \nsemn`tate \n primele etape ale lu`rii deciziei.

Tocmai de aceea, consider`m c` procesul de generare a for]elor este component`a procesului de luare a deciziei – OPP, utilizat de c`tre planificatorii Alian]ei. Fazele procesuluide generare a for]ei sunt corelate cu cele ale procesului de luare a deciziei (figura 1).

1

Identificarea for]ei Generarea for]ei Activarea for]ei Proiectarea for]ei

Nivel politicNa]iuni/NAC/MC

ID

ID

Dezvoltarea conceptuluide ac]iune



Dezvoltarea planului

Dezvoltarea planului

Dezvoltareaplanului

MAB DB

CONOPS

COA CONOPS

Aprobare Aprobare

SORSOR

ADLAFI

FPCMNDDP

MPC 1 MPCst 2 MPCnd

Deplas`ri

Ini]iere

Ini]iere

Ini]iere

Orientare(An.Mis.)

Orientare(An.Mis.)

Orientare(An.Mis.)

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

Coo

rdon

area

CPCG

CPCG

3

Cerin]ele for]ei:- terestr`- aerian`- naval`- joint

Planuride sprijin

Dup` revista , nr. 2/2004, p. 58.Impact strategic

Niv

elta

ctic

Niv

elop

erat

ivN

ivel

stra

tegi

c

Figura 1: Corelarea procesului de generare a for]ei (FGP) cu etapele lu`rii deciziei (OPP)

Procesul de generare a for]ei \ncepe simultan cu primirea directivei de ini]iere – IDde la e[aloanele politico-strategice, deci, o dat` cu prima etap` a procesului de luarea deciziei – ini]ierea.

S-a dovedit de un real folos ca, o dat` cu trecerea la cea de-a doua etap` a lu`rii deciziei– orientarea, s` se revad` informa]iile referitoare la for]ele puse la dispozi]ie [i s` se desf`[oareo analiz` ini]ial` a structurii acestora. De fapt, se \ncepe, astfel, prima faz` a gener`riifor]ei – identificarea.

Pe timpul analizei misiunii, planificatorii identific` for]ele puse la dispozi]ie, rev`d criteriilede preg`tire sau restric]iile de care trebuie s` se ]in` cont [i informeaz` e[aloanele superioaredespre necesitatea asigur`rii unor echipamente specializate.

63

|n cadrul dezvolt`rii concep]iei de ac]iune – CONOPS, se realizeaz` lista cu cerin]elefor]ei – SOR, care se trimite spre aprobare na]iunilor participante la opera]ie, o dat cu CONOPS.Aceast` list` cuprinde for]ele necesare s` \ndeplineasc` fiecare misiune, locul unde urmeaz`s` fie dislocate pentru misiune [i data c#nd aceste for]e trebuie s` fie prezente \n teatrulde opera]ii.

Simultan cu trimiterea listei cu cerin]ele for]ei spre aprobare e[aloanelor superioare,\ncepe cea de-a doua faz` – generarea propriu-zis` a for]ei, care se desf`[oar` pe parcursulunei serii de patru conferin]e de planificare, \n cadrul c`rora se atest` oficial \n]elegeriledintre na]iunile participante.

Prima conferin]`, denumit` ini]ial` – IPC, are drept scop discutarea [i aprobarea,de c`tre na]iunile participante, a concep]iei de ac]iune [i a listei cu cerin]ele for]ei provizorii.

Urm`toarea conferin]`, denumit` prima conferin]` principal`/de generare a for]elor(1st

MPC), are ca unic scop discutarea [i aprobarea, de c`tre na]iuni, a listei cu cerin]ele

for]ei, forma final`. La sf#r[itul acestei conferin]e, SOR este transformat` \n lista cu for]elealiate – AFL, care con]ine unit`]ile puse la dispozi]ie [i na]iunile contributoare.

Dup` analizare [i completarea cu datele privind durata, loca]ia [i termenul de dislocare\n teatru a unit`]ilor, documentul cap`t` aspectul unei liste cu disponibilizarea for]eloraliate – ADL, care se supune spre aprobare na]iunilor contributoare, la cea de a doua conferin]principal` de planificare/de sus]inere a for]ei (2nd MPC).

Dup` aprobarea ADL, se trece la cea de-a treia faz`, denumit` activarea for]ei. Aceast`faz` este descris` pe larg \n “Sistemul NATO de planificare opera]ional` (MC 133/3)”[i \ncepe prin emiterea unei “Directive de activare a for]ei (ActivDir)”, ce permite declan[areaprocedurilor de activare cu na]iunile contributoare prin emiterea unui “ordin de aten]ionarepentru activare (ActivWrn)”. Scopul acestui ordin este de a solicita tuturor na]iunilorparticipante cu trupe la opera]ie “s` treac` la preg`tirea acestora pentru misiune”2.

Cu toate c` deplasarea trupelor \n teatrul de opera]ii este o responsabilitate na]ional`,coordonarea deplas`rii unei mase uria[e de trupe [i echipamente \ntr-un spa]iu [i pe o durat`bine configurat` necesit`, totu[i, cooperare deplin` \ntre planificatorii alia]i ai opera]iei[i cei ai na]iunilor participante.

Pentru aceasta, la ultima conferin]` de planificare, denumit` final`/a deplas`rii – FPC,se analizeaz`, \n detaliu, punctele principale ale coordon`rii deplas`rii tuturor for]elor \n teatru.

Concluziile acestei conferin]e sunt preluate de c`tre na]iunile contributoare,pentru a produce a[a-numitele planuri detaliate de deplasare a for]elor – MNDDP,document care devine plan de sprijin – SUPPLAN pentru planul de opera]ii – OPLAN.

Ultima faz` a procesului de generare a for]ei, denumit` proiectarea/deplasarea for]ei,\ncepe o dat cu aprobarea OPLAN [i a MNDDP, prin emiterea, de c`tre Consiliul Nord-Atlantic,a “directivei executive (ExDir)” [i trimiterea, la na]iunile contributoare, a “ordinului de activare(ActOrd)”, care cuprinde elementele esen]iale cu privire la deplasarea trupelor participantela opera]ie.

Sintetiz#nd, putem aprecia c` procesul de generare a for]ei – ca [i cel de luare a deciziei –este complex [i esen]ial pentru succesul misiunii. El necesit` acordul na]iunilor contributoare[i aprobarea tuturor nivelurilor de comand` ale Alian]ei.

|n Rom#nia, dup` primirea “ordinului de activare”, se declan[eaz` constituirea grup`riide for]e, \n func]ie de specificul misiunii [i de obiectivele stabilite, urm`rindu-se realizarea

2 NATO’s Operational Planning System (MC 133/3), Annex C, March 2000.



64

unei reparti]ii echilibrate \ntre for]ele de lupt`, sprijin [i logistice, precum [i asigurareacompatibilit`]ii ac]ionale cu celelalte elemente din cadrul for]ei multina]ionale.

Trimiterea for]elor armate \n afara teritoriului na]ional \n misiuni de stabilitate [i \n sprijinulp`cii “se aprob`, la propunerea primului-ministru, de c`tre pre[edintele Rom#niei,dup` consultarea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii”3.

Num`rul de militari din statul de organizare a for]ei de stabilitate [i de sprijin depindede concep]ia opera]iei, de coresponden]ele de ordin financiar [i de op]iunea na]ional`.

Pentru \ndeplinirea standardelor [i atingerea performan]ei planificate este necesarca “\ncadrarea deta[amentelor na]ionale participante la misiunile interna]ionale de paces` se fac` cu militari din aceea[i unitate”4, cu respectarea strict` a cerin]elor de personalspecifice misiunii, pe baza criteriilor de selec]ie stabilite.

|n situa]ii excep]ionale, c#nd num`rul militarilor selec]iona]i dintr-o unitate este mai micdec#t num`rul de func]ii din statul de organizare prev`zut pentru deta[amentul na]ional,selec]ia se va extinde la nivelul marii unit`]i care genereaz` pachetul de for]e.

|n opinia noastr`, criteriile de selec]ie a militarilor care particip` la misiunile de stabilitate[i \n sprijinul p`cii trebuie s` vizeze:

• respectarea strict` a nivelurilor gradelor [i func]iilor prev`zute \n statele de organizare;• capacit`]ile fizice [i intelectuale solicitate de c`tre fiecare func]ie, \n parte;• concordan]a dintre func]ia \ndeplinit` \n cadrul unit`]ii de origine [i cea prev`zut`

\n statul de organizare;• num`rul particip`rilor anterioare la misiuni interna]ionale de pace s` fie de maxi-

mum dou`, iar intervalul dintre acestea s` nu fie mai mic de un an de zile;• nivelul de disciplin` s` fie foarte bun, certificat de comandantul/[eful care \ntocme[te

aprecierea de serviciu.Extrac]ia for]elor din teatrul de opera]ii se poate executa sub presiunea elementelor

ostile sau \n absen]a acesteia, atunci c#nd au fost \ndeplinite obiectivele care au determinatprezen]a lor. Extrac]ia for]elor trebuie s` fie flexibil` [i \n acord cu progresele politicerealizate. |n func]ie de situa]ia concret`, extrac]ia poate fi rapid`, gradual` sau par]ial`.

|n scopul protej`rii for]elor care desf`[oar` opera]ii de stabilitate, se constituie rezervedin unit`]i cu posibilit`]i de reac]ie rapid`, care sunt dislocate at#t \n teatru, c#t [i \n afaraacestuia, pentru a interveni oportun, \n caz de necesitate. Planificarea \ntrebuin]`rii rezervelorse execut` de comun acord cu partenerii de opera]ie.

|n situa]ia \n care este periclitat` integritatea for]elor, la ordinul e[alonului superior[i cu acordul autorit`]ilor constitu]ionale abilitate – \n cazul opera]iilor multina]ionale –, for]elese regrupeaz` [i, \n func]ie de situa]ie, organizeaz` ap`rarea circular`, ie[irea din \ncercuire[i jonc]iunea cu for]ele de rezerv`, dup` regulile generale pentru astfel de situa]ii.

Pentru retrocedarea responsabilit ]ilor de orice natur c tre autorit ]ile civile legal constituite,\n raport cu situa]ia concret`, comandan]ii for]elor folosesc condi]iile favorabile existente.

Procesul de generare a for]elor destinate s` participe la opera]iile de stabilitate [i de sprijinconstituie prima etap`, extrem de important`, \n preg`tirea misiunii, de care depinde succesulacesteia. For]ele participante la astfel de misiuni trebuie s` fie disciplinate [i agile, apte s` treac`,\n timp oportun, inclusiv la lupta armat`, dac` situa]ia o impune.

3 Legea nr. 42/15.03.2004, Art. 5 (1), Monitorul oficial nr. 242 din 18.03.2004.4 Dispozi]ia [efului Statului Major General, nr. SMG 19/18.03.2003, Art. 1.

65

ediul geopolitic interna]ional de la sfâr[itul secolului XX [i începutulsecolului XXI este caracterizat de o cre[tere [i o diversificare semnificativ`ale tipurilor de amenin]`ri la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii atât la nivel

OPERA}IILE DE R~SPUNSLA CRIZE ALTELE

DECÂT AP~RAREA COLECTIV~General-maior Florian PIN}A

regional, cât [i planetar, iar asimetrismul riscurilor cap`t` o pondere din ce în ce mai însemnat`.De[i posibilitatea declan[`rii unor confrunt`ri militare majore, între coali]ii de state, devinetot mai pu]in probabil`, mai ales în spa]iul euroatlantic, securitatea interna]ional` r`mâne,totu[i, instabil` [i complex`.

Din aceste considerente, atât la nivelul Alian]ei Nord-Atlantice, c#t [i al celorlalte structuride securitate interna]ional`, s-a declan[at un amplu proces de reevaluare, transformare[i adaptare a conceptelor, strategiilor [i capabilit`]ilor de reac]ie astfel încât s` poat` fiîn m`sur` s` r`spund` eficient [i oportun întregului spectru de crize aferente noilor tipuride riscuri.

Summitul de la Washington, din 1999, a reprezentat un moment de maxim` importan]`pentru NATO, prin adoptarea noului concept strategic, care, de fapt, a însemnat recunoa[tereaacestei necesit`]i de remodelare a întregii structuri de comand` [i de for]e, precum [i de dez-voltare a unei noi strategii de securitate care s` dep`[easc` limitele conceptului de “ap`rarecolectiv`”. Prin adoptarea noului concept strategic s-a afirmat inten]ia ferm` a NATOde a se implica activ în prevenirea conflictelor [i \n gestionarea crizelor în spa]iul euroatlantic,dar [i în afara acestuia, în acest mod accentuând rolul Alian]ei de promotor [i garant al p`cii[i securit`]ii interna]ionale.

În acest context, opera]iile de r`spuns la crize, altele decât ap`rarea colectiv`(non-Art. 5 din Tratatul de la Washington) – ORC-NA5 (Non Article 5 Crisis ResponseOperations ~ NA5CROs), pot fi definite ca opera]ii multifunc]ionale, care cuprind ansamblulac]iunilor politice, economice, militare [i civile ini]iate [i executate în concordan]` cu legileinterna]ionale, inclusiv cu cele de drept umanitar interna]ional, care contribuie la prevenireaconflictelor [i gestionarea crizelor, în scopul atingerii obiectivelor Alian]ei. Spectrul ORC-NA5se întinde de la misiuni de sprijin, care, de regul`, sunt asociate urgen]elor civile, trecândprin opera]ii în sprijinul p`cii [i terminând cu misiuni de lupt`.

Principiile care stau la baza planific`rii [i desf`[ur`rii opera]iilor multina]ionale întruniter`mân valabile [i pentru ORC-NA5. Dat` fiind gama extins` de posibile misiuni circumscriseORC-NA5, aceste principii cap`t` noi valen]e, determinate de particularit`]ile noilor tipuride opera]ii.

M


66

Pe lâng` principiile general valabile unor opera]ii militare – unitatea de comand`, unitateade efort, libertatea de ac]iune, protec]ia for]ei [i flexibilitatea, se remarc` o serie de principiicare, prin înc`rc`tura lor, individualizeaz` ORC-NA5 de opera]iile de ap`rare colectiv`,[i anume: credibilitatea, impar]ialitatea, transparen]a, respectul mutual. Acestea suntesen]iale pentru atingerea unui nivel de în]elegere comun` a obiectivelor opera]iei, evitareaapari]iei suspiciunilor, câ[tigarea încrederii [i a sprijinului popula]iei locale.

Din punct de vedere opera]ional, caracteristicile fiec`rei ORC-NA5 vor determinam`rimea for]ei, structura [i componen]a acesteia, precum [i cerin]ele referitoare la capabili-t`]ile necesare [i sustenabilitatea acestora în teatru. În acest sens, este necesar s` se ]in`cont de urm`toarele considerente de ordin opera]ional:

ParticipareaNivelul de participare al ]`rilor nu va mai fi determinat de parametrii opera]iilor de ap`rare

colectiv`, ci vor diferi în func]ie de interesul strategic na]ional [i de resursele la dispozi]ie,fapt care va afecta procesul de generare a for]ei. Chiar dac` principiul consensului este valabil,fiecare ]ar` î[i rezerv` dreptul de a decide, de la caz la caz, dac` va angaja sau nu for]e.De aceea, în planificarea opera]iei, ini]ial, vor fi luate în considerare pentru generarea for]einumai for]ele aflate sub comanda NATO, urmând ca, în func]ie de oferta statelor, s` se dezvoltestructura de for]e.

Comanda [i controlulImportan]a pe care NATO o acord` ORC-NA5 este confirmat` de faptul c` întreaga

structura de comand` a Alian]ei, a[a cum este prezentat` \n figura 1, a fost restructurat`pentru a se adapta la cerin]ele impuse de astfel de opera]ii – suprema]ia decizional`,rapiditatea actului decizional [i scurtarea timpilor de reac]ie.

Figura 1: Structura de comand` a Alian]ei Nord-Atlantice

Consiliul Nord-AtlanticConsiliul Nord-Atlantic

Comandamentul Aliat pentru Opera]ii – ACO Comandamentul Aliat pentru Transformare – ACT

Comandamentul |ntrunit– JFC NAPOLI

Comandamentul |ntrunit– JFQ LISABONA

Comandamentul |ntrunit– JFC BRUNSSUM

Componentadislocabil` (CJTF HQ)

Componentadislocabil` (CJTF HQ)

Componentadislocabil` \mbarcat`

Comandamentelecategoriilor de for]e

– JFCC (uscat, naval, aerian)

Comandamentelecategoriilor de for]e

– JFCC (uscat, naval, aerian)

CRIZANA}IUNILEFOR}E {I MIJLOACE

FOR}A DE R~SPUNSA NATO

67

Restructurarea a urm`rit flexibilizarea conducerii la nivel opera]ional, astfel încâtcele dou` comandamente întrunite s` nu mai aib` o zon` de responsabilitate strict geografic`– nord [i sud. De asemenea, cele trei comandamente întrunite mobile (dislocabile) – CJTFHQ, dou` terestre [i unul naval, pot asigura Alian]ei capacitatea necesar` pentru conducereasimultan` a dou` opera]ii de r`spuns la crize, practic, în orice zon` a globului.

Informa]iileFenomenul criz` [i conceptele de prevenire [i gestionare a crizelor sunt strict

dependente de existen]a informa]iilor, iar cea mai solicitant` misiune a serviciilor specializateeste de a asigura identificarea [i avertizarea oportun` asupra indicilor de apari]ie a unor riscuri[i amenin]`ri de securitate, de natur` s` provoace unele crize. Ulterior, rolul informa]iilorr`mâne la fel de important pentru sprijinul procesului de luare a deciziei la nivel înaltpolitico-militar aliat [i pentru implementarea m`surilor de r`spuns la crize în func]iede evolu]ia/posibila evolu]ie a crizei.

Planificarea opera]ional`Caracteristicile [i etapele de planificare opera]ional` r`mân valabile [i în cazul ORC-NA5.

Elementul de noutate este reprezentat de faptul c`, în afara situa]iei în care opera]iase planific` pentru un mediu ostil, practic, nu exist` un adversar în accep]iune clasic`,iar a cataloga un poten]ial oponent ca “inamic” poate afecta serios desf`[urarea ac]iunilormilitare. În timp ce, într-o campanie militar` exist` un adversar nominalizat [i, de regul`,un centru de gravitate asupra c`ruia trebuie s` se ac]ioneze, într-o ORC-NA5, experien]aa demonstrat c` este indicat s` se identifice mai multe centre de gravitate la nivel opera]ional,iar o parte dintre acestea trebuie s` fie mai degrab` protejate decât neutralizate.

Un alt aspect este dat de faptul c`, de regul`, statusul final al unei ORC-NA5 nu esteneutralizarea/distrugerea adversarului, ci crearea condi]iilor necesare pentru revenireala o stare de normalitate/stabilitate.

PersuasiuneaAcest domeniu face referire nu doar la opera]iile informa]ionale, manifestate prin ac]iuni

psihologice [i de r`zboi electronic, ci [i la opera]iile de informare public` (mass-media),deoarece, cu toate c` publicul ]int` [i mijloacele folosite sunt diferite, ceea ce este importantsunt scopul [i efectul cumulat al acestora – influen]area p`r]ilor aflate în conflict, a popula]ieilocale [i a opiniei publice interna]ionale în sensul dorit de Alian]`.

Natura ORC-NA5 eviden]iaz` puternic importan]a vital`/critic` a acestor tipuri de opera]ii,de succesul c`rora depinde minimizarea sau chiar evitarea desf`[ur`rii altor ac]iuni militare.Este necesar ca opera]iile informa]ionale s` se declan[eze cât mai curând posibil de la luareadeciziei de implicare a Alian]ei în gestionarea crizei [i trebuie s` se desf`[oare în strâns`coordonare cu ac]iunile de informare public` [i cooperare civil-militar`. În societatea modern`este recunoscut` deja for]a imaginilor [i a vorbelor – efectul CNN, care pot avea consecin]eprofunde asupra politicii decizionale la nivel înalt, ca rezultat al presiunii reprezentatede opinia public`. Nu de pu]ine ori, ac]iuni individuale sau de mic` importan]` la nivel tacticpot atrage un interes foarte mare din partea media [i pot influen]a hot`râtor atitudinea[i comportamentul popula]iei locale.

Realitatea NATO


68

Cooperarea civil-militar`Interac]iunea dintre for]a multina]ional` [i mediul civil în care se desf`[oar`, de regul`,

ac]iunile militare este esen]ial` pentru succesul unei ORC-NA5 [i reprezint`, de fapt,una dintre provoc`rile cele mai mari c`rora comandan]ii trebuie s` le fac` fa]`. În condi]iileîn care, în zona de opera]ii, activeaz`, în general, o multitudine de organiza]ii [i agen]iiguvernamentale, nonguvernamentale [i private, ale c`ror obiective nu converg întotdeaunacu cele militare, este esen]ial s` se stabileasc` leg`turi strânse cu acestea pentru a se asiguracoordonarea ac]iunilor în scopul evit`rii apari]iei unor situa]ii conflictuale de natur`s` pericliteze îndeplinirea misiunii. Pe de alt` parte, implementarea unui plan de refacere[i reconstruc]ie, coordonat, în principal, de actori interna]ionali civili este strict dependent`de asigurarea, de c`tre for]ele militare, a unui climat adecvat de securitate [i stabilitate.

Întrebuin]area for]ei [i regulile de angajareÎntrebuin]area for]ei într-o ORC-NA5 depinde de un complex de drepturi [i obliga]ii

reglementate de legisla]ia na]ional`, interna]ional` sau Carta ONU. În contextul ORC-NA5îns`, evantaiul regulilor de angajare este mai complex decât într-o opera]ie militar` clasic`,dat fiind faptul c`, de regul`, mediul în care se ac]ioneaz` este esen]ial diferit.

Din acest motiv, este necesar ca setul de reguli de angajare pentru întrebuin]areafor]ei pus la dispozi]ia comandan]ilor s` fie cât mai clar definit, astfel încât, în conformitatecu MC362/1 – Regulile de angajare NATO, pe timpul ac]iunilor militare s` se întrebuin]ezenumai for]a necesar`, propor]ional`, strict limitat` [i doar atât timp cât este necesarpentru atingerea obiectivului. Totu[i, regulile de angajare nu exclud sub nici o form` dreptulinerent al for]elor militare de a întrebuin]a for]a, inclusiv pe cea letal`, pentru autoap`rare.

InteroperabilitateaEficacitatea for]elor aliate pe timp de pace, criz` sau conflict depinde de abilitatea

for]elor puse la dispozi]ie de c`tre na]iuni de a ac]iona împreun` eficient [i oportun.Aceast` problem` este cu atât mai acut` într-o ORC-NA5, cu cât num`rul ]`rilor membreale Alian]ei sau partenere care pun la dispozi]ie for]e este mai mare.

De aceea este foarte important ca, în momentul ofertei de for]e [i mijloace, statelecontributoare s` ]in` cont de nivelul minim de standarde NATO pe care aceste for]e trebuies` le îndeplineasc` pentru a fi în m`sur` s` ac]ioneze în comun cu for]ele Alian]eiatât în ceea ce prive[te compatibilitatea procedurilor [i a echipamentelor, îndeosebi sistemelede comunica]ii, cât [i cunoa[terea limbii engleze.

Tipologia ORC-NA5Spectrul opera]iilor de r`spuns la crize, altele dec#t ap`rarea colectiv`, este divers

[i complex. Acestea se pot împ`r]i în patru mari categorii: Opera]ii în sprijinul p`cii – Peace Support Operations (PSO), care, de regul`,

se bazeaz` pe un mandat acordat de una dintre organiza]iile de securitate interna-]ionale. Specificul acestor opera]ii este acela c` toate ac]iunile militare se execut`cu un anumit grad de restric]ie privind întrebuin]area for]ei, men]inerea impar]iali-t`]ii fa]` de p`r]ile aflate în conflict [i au ca scop crearea unui climat de securitatecorespunz`tor pentru ca institu]iile/organiza]iile civile interne/interna]ionale s` poat` ac]iona

69

• Opera]ii de men]inere a p`cii ~ PeacekeepingOperations, destinate pentru monitorizarea [i faci-litatea implement`rii unui acord de pace. Pierdereaîncrederii p`r]ilor aflate în conflict sau neacceptareade c`tre acestea a termenilor acordului poate limitalibertatea de ac]iune a for]ei multina]ionale [i poateamenin]a continuarea misiunii. De aceea sunt foarteimportante men]inerea strict` a impar]ialit`]ii,limitarea întrebuin]`rii for]ei numai pentru auto-ap`rare [i promovarea unui spirit de încrederereciproc`.

• Opera]ii de impunere a p`cii ~ PeaceEnforcement Operations. Acestea sunt coercitiveprin natura lor [i au ca scop men]inerea sau resta-bilirea p`cii sau impunerea termenilor specifica]iprin mandat, în situa]ia în care p`r]ile aflate în conflictnu au ajuns la un acord de pace.

• Opera]ii de pacificare ~ Peacemaking,chiar dac` acoper`, în principiu, ansamblul activi-t`]ilor diplomatice desf`[urate dup` începereaunui conflict, în scopul ob]inerii unui acord de încetarea focului [i pentru rezolvarea tensiunilor pe cale

pa[nic`, spijinul militar poate fi necesar în mod

direct sau indirect, prin participarea la impunerea

de sanc]iuni (de exemplu, embargo) sau demostra]ii

de for]` (de exemplu, exerci]ii militare în apropierea

zonei de criz`).

• Opera]ii de construc]ie a p`cii ~ Peacebuilding,

care acoper` ac]iunile desf`[urate în sprijinul

m`surilor politice, economice, sociale [i militare

destinate rezolv`rii politice a conflictului [i includ

mecanismele de identificare [i sprijinire a structurilor

care pot contribui la consolidarea p`cii, înt`rirea

încrederii [i reconstruc]ia economic` [i social`.

• Ac]iuni de prevenire a conflictelor ~ Conflict

Prevention, care cuprind ac]iuni politico-diplomatice,

economice, sociale [i militare desf`[urate în stadiile

incipiente de dezvoltare a unei crize, în scopul

detension`rii acesteia [i al evit`rii degener`rii

într-un conflict militar. M`surile de ordin militar,

inclusiv dislocarea de for]e în zona de criz`, trebuie

s` fie credibile, de natur` s` descurajeze [i s` for]eze

p`r]ile de a se ab]ine de la declan[area ostilit`]ilor.

Opera]ii umanitareFor]ele militare pot fi angajate în opera]ii umanitare, de regul`, ca urmare a unei decizii

la nivel na]ional, în contextul unor acorduri bilaterale sau multina]ionale, dar [i ca urmarea unei decizii la nivel aliat. Acest tip de opera]ii nu reprezint` o misiune principal` a for]elorarmate, acestea având îndeosebi rol de sprijin, de facilitare a activit`]ilor celorlalte organiza]ii[i institu]ii cu responsabilit`]i în domeniu, indiferent dac` este vorba de ac]iuni destinatelimit`rii sau elimin`rii efectelor unor dezastre naturale sau provocate de om sau ca urmarea unor conflicte armate. Aceste opera]ii cuprind:

• Opera]ii umanitare în contextul sau pentrusuportul unei opera]ii în sprijinul p`cii. Acesteasunt îndreptate în scopul diminu`rii efectelor crizeiasupra popula]iei civile din zona de conflict, în con-di]iile în care autorit`]ile statale sunt în incapacitatede a controla situa]ia. În acest caz, for]elor multina-]ionale le pot fi destinate misiuni specifice în sprijinulunor organiza]ii umanitare interna]ionale.

• Opera]ii umanitare independente. Acesteopera]ii se manifest` sub dou` forme: opera]iiumanitare pure [i asisten]` pentru persoaneledislocate [i refugia]i. În primul caz, for]ele militarepot fi destinate pentru asigurarea de ajutor de urgen]`sau acordarea de asisten]` pentru reconstruc]ie

pe termen lung pentru autorit`]ile locale [i organi-

za]iile interna]ionale, acestea fiind organismele

responsabile pentru acest gen de ac]iuni. Important

de re]inut este faptul c`, pân` c#nd aceste structuri

sunt capabile de ac]iune, for]ele militare sunt singurele

în m`sur` s` acorde asisten]` umanitar` popula]iei

din zona de conflict. În cel de al doilea caz, misiunile

se refer` la sprijin pentru organizarea taberelor

pentru persoanele dislocate sau refugia]i [i asigurarea

mijloacelor primare de supravie]uire. De re]inut

este faptul c` astfel de opera]ii sunt desf`[urate,

de regul`, de c`tre organiza]iile umanitare

interna]ionale.

pentru reconstruc]ia infrastructurii statale care s` fie capabil` s` sus]in` o pace durabil`.În aceast` categorie se reg`sesc:

Realitatea NATO


70

• Sprijin pentru limitarea urm`rilor unor dezastre

– în strâns` corela]ie cu opera]iile umanitare.

În principal, acest tip de ac]iuni sunt desf`[urate

de c`tre na]iuni, dar, în condi]iile în care viteza

de reac]ie în acordarea ajutorului de urgen]` este

esen]ial`, for]ele Alian]ei aflate în stare de operativitate

permanent` (de exemplu, Standing Naval Forces)

sau cele cu nivel ridicat de operativitate (high

readiness forces) pot fi destinate pentru acest scop.

Cel mai probabil, aceste ac]iuni se vor desf`[ura

ca o component` a altor ORC-NA5 [i mai pu]in

ca opera]ii de sine st`t`toare.

Opera]ii de salvare-evacuareÎn cadrul acestora se individualizeaz`:• Misiunile de cùtare-salvare (SAR-Search

and Rescue). În conformitate cu acordurileinterna]ionale pentru acest tip de opera]ii, reprezintò responsabilitate na]ional` care asigur` mijloacelenecesare [i execut` ac]iunile specifice. Acesteacorduri acoper` inclusiv ac]iunile SAR pe timpulconflictelor armate, îns` comandan]ii NATOsunt responsabili pentru planificarea [i desf`[urareade misiuni de cùtare-salvare pentru for]ele din sub-ordinea acestora.

•Sprijin pentru opera]iile de evacuarea noncombatan]ilor. Opera]iile de evacuarea noncombatan]ilor se desf`[oar` în scopul disloc`rii,în zone sigure, a persoanelor necombatante a c`rorvia]` este în pericol într-o zon` de criz`. De re]inuteste faptul c`, de regul`, for]ele NATO au doar rolde sprijin pentru astfel de opera]ii, ceea ce nu include[i ac]iuni de evacuare în sine, acestea reprezentând

o responsabilitate na]ional`. O for]` destinat`sprijinirii acestui tip de opera]ie trebuie s` aib`capabilit`]i specializate pentru asigurarea securit`]iizonei de extrac]ie, controlul mul]imilor, recep]ia,controlul deplas`rii [i acordarea de asisten]`medical`, în condi]iile în care nu este exclusca evacuarea s` se desf`[oare într-un mediu ostil.

• Opera]ii de extrac]ie. Acestea pot fi definiteca misiuni în care for]ele militare asigur` acoperireasau sprijin` retragerea personalului militarsau a unor organiza]ii interna]ionale dintr-o zon`de criz`. For]ele destinate trebuie s` aib` capabilit`]iasem`n`toare celor pentru opera]iile de evacuarea noncombatan]ilor, dar trebuie s` includ` [i mijloacede transport al persoanelor extrase. Un elementdeosebit de important este faptul c`, probabil,de cele mai multe ori, acest gen de opera]iise vor desf`[ura într-un mediu nesigur sau ostil.

Alte opera]ii• Sprijinul militar pentru autorit`]ile civile

cuprinde toate acele activit`]i militare care asigur`sprijin temporar pentru implementarea unor planurica urmare a unor situa]ii de criz`. Acestea se referàtât la asigurarea climatului de securitate [i stabilitatenecesar perioadei de tranzi]ie spre o nou` stabilitate– pentru desf`[urarea de alegeri democratice,antrenarea for]elor locale de securitate [i ale poli]iei,protec]ia împotriva dispozitivelor explozive,prevenirea tensiunilor interetnice, precum [iasisten]` în reconstruc]ia infrastructurii serviciilorde baz`.

În circumstan]e excep]ionale, în cadrulunor opera]ii de amploare, for]ele NATO pot fi man-datate s` execute misiuni conexe cu siguran]apublic`, care, de regul`, este atributul autorit`]ilor

sau al organiza]iilor civile. Acestea pot includemisiuni de impunere/men]inere a legii [i ordiniipe timpul fazei ini]iale a unei opera]ii, pân` cândautorit`]ile civile î[i pot asuma aceast responsabilitate.

• Opera]ii de impunere de sanc]iuni [i embargo.În termeni generali, acest tip de opera]ii sunt destinates` for]eze o na]iune s` se supun` legilor interna-]ionale sau unor rezolu]ii [i se refer` la limitateasau interzicerea accesului la resurse, privilegiipolitice, economice sau de alt` natur` [i a libert`]iide mi[care. În func]ie de geografia zonei, opera]iilede impunere de sanc]iuni [i embargo pot implicaac]iuni combinate [i simultane ale for]elor navale,aeriene [i terestre. Acest tip de opera]ii includemisiuni de embargo, interdic]ie naval`, impunereade restric]ii aeriene (no-fly zone).

*Ca ]ar` membr` a NATO, România trebuie s`-[i remodeleze [i s`-[i adapteze conceptele

[i procedurile opera]ionale astfel încât s` fie în m`sur` s` participe, cu for]e [i mijloace,la gama complet` de opera]ii în care poate fi angajat` Alian]a, a[a cum au fost conceptualizate

71

în documentul “Viziunea Strategic`: Provoc`ri militare” – “Strategic Vision: The MilitaryChallenge”, care ofer` o viziune pe termen lung (15-20 de ani) asupra modului în carevor fi duse opera]iile Alian]ei.

În acest sens, gama de obiective [i procese subsecvente procesului de transformarea sistemului militar na]ional trebuie s` fie l`rgit`, astfel încât s` includ` structurarea [i preg`-tirea for]elor pentru participarea la opera]ii de ap`rare colectiv`, îmbun`t`]irea capacit`]ilorpentru gama întreag` de opera]ii de r`spuns la crize, inclusiv pentru opera]iile multina]ionalede combatere a terorismului.

Esen]a strategiei transform`rii este de a asigura abordarea poten]ial` a noilor modalit`]ide ducere a r`zboiului, dar [i pe cea de participare la opera]ii altele decât r`zboiul,iar aceasta presupune elaborarea [i implementarea unor strategii sectoriale în urm`toareledomenii: îndeplinirea obliga]iilor asumate fa]` de NATO; preg`tirea [i participarea la misiuniale UE; remodelarea structurilor de comand` [i control; realizarea sistemelor C4I2SR[i informatizarea Armatei României; modernizarea managementului resurselor umane;cre[terea calit`]ii vie]ii personalului; remodelarea înv`]`mântului militar; optimizareasistemului de planificare, programare, bugetare [i evaluare; modernizarea coordonat`a echipamentelor militare.

Putem conchide, astfel, c`, în contextul noului mediu interna]ional de securitate,în care asimetrismul amenin]`rilor [i al riscurilor de]ine o pondere important`, noile structuride comand` [i de for]e ale Armatei României trebuie s` corespund`, în egal` m`sur`,cerin]elor opera]ionale solicitate de participarea la opera]ii de ap`rare colectiv` [i la celereclamate de opera]ii de genul celor de r`spuns la crize.

Realitatea NATO


72

rmata Român`, aflat` într-un consistent [i ireversibil proces de transformare[i modernizare, abordeaz` provoc`rile începutului de mileniu cu competen]a[i responsabilitatea specifice unei institu]ii moderne, situate pe un loc onorant

LEC}II ~NV|}ATEDIN OPERA}IILEMULTINA}IONALE

General de brigad` dr. Visarion NEAGOE

în încrederea public` [i în aprecierea ]`rilor membre ale NATO, ca efect al îndepliniriiresponsabilit`]ilor angajate pe teatrele de opera]ii din Irak, Afganistan [i Balcani. Experien]aacumulat` pe teatrele de opera]ii – experien]` de r`zboi – [i calitatea îndeplinirii misiunilorsunt de natur` s` situeze Armata Român` printre armatele moderne ale timpului.

În fluxul logic de la doctrin` la instruire [i, apoi, la opera]ii, domeniul lec]iilor înv`]atecompleteaz` acest proces [i furnizeaz` feedback-ul necesar asigur`rii unei înv`]`ri corecte[i constante, elimin`rii gre[elilor [i permanentiz`rii creatoare, transformatoare a ceea cea fost bine f`cut. Acest proces cuprinde, trebuie s` cuprind`, toate domeniile care au impactasupra modului de planificare [i de executare a ac]iunilor militare: cel al conceptelor,al doctrinelor, al preg`tirii/antren`rii trupelor, al echipamentelor [i al structurilor militare.E[ecul în implementarea unui sistem viguros, flexibil, deschis de lec]ii înv`]ate nu ar facealtceva decât s` genereze repetarea gre[elilor.

Pe fondul acestor determin`ri, Comandamentul 2 Opera]ional Întrunit“Mare[al Alexandru Averescu” a organizat [i a desf`[urat Seminarul “Lec]iile înv`]aterezultate din desf`[urarea opera]iilor multina]ionale”, manifestare la care au participatexper]i din domeniul lec]iilor înv`]ate din direc]iile centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale[i ale Statului Major General, de la categoriile de for]e ale Armatei [i de la comandamenteleopera]ionale, de la Universitatea Na]ional` de Ap`rare [i de la academiile categoriilorde for]e. Au fost invita]i, fire[te, comandan]ii structurilor care au executat sau urmeaz`s` participe la opera]ii multina]ionale. Demersurile aplicate în cadrul Comandamentuluis-au integrat într-un concept modern de conducere, în care complexitatea r`zboiuluimultina]ional [i întrunit a fost laborios exersat` pe timp de pace.

Din perspectiva acestor considerente, angajamentul organic al Seminarului a consistatîndeplinirea urm`toarelor obiective: optimizarea exercit`rii comenzii [i a controluluiopera]ional al contingentelor na]ionale participante la opera]iile în sprijinul p`cii în structurilemultina]ionale; dezvoltarea complementar`, dar [i intrinsec` a lec]iilor înv`]ate [i aplicarea

A

Expe

rien

]`

Altitud

ine

~ Per

form

an]`

73

acestora în procesul de instruire a for]elor; optimizarea sistemului de comand`-control[i cre[terea operativit`]ii [i a coeziunii în planificarea [i conducerea ac]iunilor militareîntrunite, la nivelul fiec`rui compartiment [i structur` subordonat`; ini]ierea unei expertizede tip “JOINT” în cadrul For]elor Armate, prin care inten]ion`m s` provoc`m dezvoltareadeprinderilor necesare în conducerea opera]iilor multina]ionale.

De asemenea, Seminarul [i-a propus [i a realizat: relevarea detaliat` a etapei de reform`pe care o parcurgem, cu eviden]ierea implica]iilor manifeste în redimensionarea structurilor[i desf`[urarea sistemului de instruire a for]elor; proiectarea unei rela]ion`ri directeîntre militarii care au fost în teatrele de opera]ii [i cei propozabili s` execute asemeneamisiuni; familiarizarea celor care vor urma s` intre în teatrele de opera]ii cu cerin]eleopera]ionale specifice fiec`rui teatru; angajarea unei comunic`ri active între structurileparticipante la misiuni [i cei care coordoneaz` activitatea; aplicarea înv`]`mintelor desprinsedin procesul de constituire [i de instruire a structurilor militare care urmeaz` s` pleceîn teatrele de opera]ii.

Dar, mai mult decât importante sunt, dup` încheierea Seminarului [i analizarea temelor,a tezelor [i a ideilor dezb`tute, concluziile desprinse. Esen]ial, pe domenii de aplicabilitateopera]ional`, acestea au vizat:

În domeniul opera]iilor [i informa]iilor:• perfec]ionarea cadrului normativ specific prin elaborarea, de c`tre Direc]ia Doctrin`

[i Instruc]ie din Statul Major General, a unei instruc]iuni (metodologii) privindgestionarea [i valorificarea lec]iilor înv`]ate în Armata României [i stabilirea,pe baza acesteia, a stucturilor [i responsabilit`]ilor în acest domeniu atât la categoriilede for]e ale Armatei, cât [i la comandamente opera]ionale [i alte structuri;

• optimizarea normativ` a monitoriz`rii [i gestion`rii evenimentelor grave/deosebiteproduse în teatrele de opera]ii; alinierea la perioadele de rotire a efectivelorcu partenerii din for]a multina]ional` [i reducerea num`rului de recunoa[teri[i de rotiri de la 3/an la 2/an;

• procurarea [i instalarea pe ma[inile de lupt` a mijloacelor de detectare [i de bruiaja dispozitivelor explozive (ECM) [i completarea planurilor [i a ordinelor cu m`surisuplimentare privind protec]ia for]elor;

• schimbarea periodic` a dispozitivului de mar[, a vitezei, a itinerarului de deplasare[i a ordinii în cadrul coloanelor [i interzicerea opririlor pe timpul deplas`rilor;

• placarea podelelor mijloacelor de transport cu saci de nisip, procurarea [i transmi-terea la structurile din teatrele de opera]ii a unor date de identificare [i a caracteristicilorunor noi tipuri de mine [i dispozitive explozive folosite;

• constituirea subunit`]ilor pentru misiuni s` se realizeze conform cerin]elor misiuniinumai din personalul structurii nominalizate [i nu din mai multe unit`]i;

• colectarea [i valorificarea lec]iilor înv`]ate de la ofi]erii de stat major cu func]iicheie în comandamente multina]ionale.

În domeniul comunica]iilor [i informa]iilor, analizele efectuate au subliniat necesitateareconsider`rii documentelor de conducere [i informare, în special în sensul reducerii

Realitatea NATO


74

redundan]ei specifice; certificarea specific` a acordurilor tehnice; optimizarea eviden]eitraficului radio [i automatizarea integral` a controlului radio; performarea tehnic` a posibilit`]iide comunicare radio atât în US, cât [i în UUS [i secretizarea integral` a re]elelor de comunica]ii;necesitatea interoperabilit`]ii integrale a sistemelor C2 aflate în dotarea opera]ional`a Armatei.

În domeniul logistic, principalele concluzii ale Seminarului relev`: necesitateareconsider`rii tehnicilor de realizare a sprijinului logistic al contingentelor destinate teatrelorde opera]ii [i a detalierii problematicii recunoa[terilor cu determinare [i obiective logistice;asigurarea logistic` integral` a contingentelor, înc` de la intrarea în teatrele de opera]ii;nevoia optimiz`rii continue a echipamentelor de vestimenta]ie, tehnice [i de lupt` [i a consi-tuirii unei baze cu stocuri tampon în zona de tranzit; achizi]ionarea [i dotarea trupelorcare se deplaseaz` [i execut` misiuni în teatrul de opera]ii cu mijloace de evacuaremedical` blindat`.

În domeniul rela]iilor publice, principalele constat`ri au pus în eviden]` reconsider`riorganizatorice [i func]ionale cu privire la: actualizarea documenta]iei specifice misiuniipotrivit schimb`rilor intervenite în teatrul de opera]ii; selec]ia, calificarea, încadrarea,preg`tirea [i evaluarea personalului specializat de c`tre autoritatea profesional` în domeniu;asigurarea decent` a materialelor de reprezentare a ]`rii pentru activit`]ile cu caracterinterna]ional (stegule]e, insigne, albume etc.) [i a fondurilor pentru realizarea mate-rialelor personalizate cu însemnele unit`]ii (pliante, plachete etc.); asigurarea tehnic`specific` a personalului PR; necesitatea autonomiei informa]ionale prin cump`rareaunui domeniu propriu pentru g`zduirea site-lui Internet al fiec`rei unit`]i care va plecaîn teatrul de opera]ii.

În domeniul juridic am apreciat c`, în principal, se impun, preg`tirea consilieruluijuridic la începutul perioadei de preg`tire centralizat a deta[amentului [i regândirea sistematic`a cadrului normativ specific.

În domeniul ofi]erului de leg`tur` s-a apreciat ca fiind oportun` încadrarea func]iei,pe cât posibil, cu ofi]eri care au absolvit cursul de ofi]eri de stat major de nivel Bg. sau a unuicurs avansat sau de stat major de nivel B. într-una din ]`rile membre ale NATO. De asemenea,este important` cunoa[terea în detaliu a capacit`]ii, a performan]elor [i a limitelor impusede specificul [i dotarea batalionului, în vederea identific`rii, de c`tre e[alonul superior(Bg., Div.), a misiunilor adecvate ce vor fi atribuite acestuia. Angajamentul multina]ionalimpune cunoa[terea atât a prevederilor regulamentelor militare na]ionale, cât [i pe celeale armatei sub comanda c`reia unitatea ac]ioneaz`, în scopul identific`rii oportunea bazei comune de ac]iune [i a diferen]elor pe linie de proceduri, ]inându-se cont de specificulunit`]ii.

În sfâr[it, în domeniul cooper`rii civili-militari, în urma analizelor [i a dezbaterilor,am considerat c` se impun: cunoa[terea, de c`tre întreg personalul, îndeosebi de c`treofi]erii CIMIC, a specificului OI [i ONG care desf`[oar` activit`]i în zona de responsabilitate[i a modalit`]ii prin care componenta militar`, în baza mandatului, poate s` le sprijine;cunoa[terea, în baza recunoa[terilor/contactelor proprii [i a documentarelor existente,

75

a problemelor cu care se confrunt` comunitatea local`; redactarea, de c`tre personalulce desf`[oar` activit`]i pe linie CIMIC, a unui ghid al zonei cu principalele date [i informa]iiprivind cultura, obiceiurile [i istoria zonei, precum [i a unor documentare privind facilit`]ileexistente pe plan local; preg`tirea ofi]erilor CIMIC ca buni negociatori, selec]ionareacelor cu abilit`]i în comunicare.

*Pe fondul acestei întreprinderi benefice, am constatat c` diversitatea [i complexitatea

teatrelor de opera]ii, în care structuri din Armata României ac]ioneaz` pentru îndeplinireamisiunilor în mediul interna]ional, impun ini]ierea procesului de revedere [i implementarea unui sistem de norme, proceduri, reguli [i standarde derivate din experien]a acumulat`în ac]iunile militare desf`[urate în afara grani]elor statului român.

Ca baz` de plecare pentru managementul experien]ei acumulate în domeniul comenzii[i al controlului opera]ional al contingentelor na]ionale participante la opera]ii multina]ionale,pentru armonizarea, coordonarea procesului de adaptare, modificare [i completarea reglement`rilor actuale, Comandamentul 2 Opera]ional Întrunit va gestiona cu maxim`rigurozitate sintetizarea elementelor fundamentale privind elaborarea unei noi concep]iiprivind programul [i dezvoltarea lec]iilor înv`]ate, acestea constituindu-se într-o baz` teoretic`eficient`, real` [i pragmatic` de elaborare a doctrinelor, a manualelor [i a regulamentelormilitare. {i, nu \n ultimul r#nd, de valorificare a acestei experien]e de r`zboi \n eficientizareaparticip`rii noastre la acest tip de opera]ii, a ac]iunilor duse de militarii rom#ni \n cadrulopera]iilor \n sprijinul p`cii.

Realitatea NATO


76

rticolele [i publica]iile de specialitate ale Alian]ei Nord-Atlantice opereaz`cu dou` categorii de termeni care, la prima vedere, par s` defineasc` acela[ilucru: maritim [i naval. Am încercat s` ne explic`m de ce unii dintre autori

MISIUNILE FOR}ELOR NAVALEMISIUNILE FOR}ELOR NAVALEMISIUNILE FOR}ELOR NAVALEMISIUNILE FOR}ELOR NAVALEMISIUNILE FOR}ELOR NAVALEALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICEALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICEALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICEALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICEALE ALIAN}EI NORD-ATLANTICEÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVEÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVEÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVEÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVEÎN CADRUL AP~R~RII COLECTIVE

C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIRC`pitan-comandor Ion CHIORCEA

folosesc ace[ti doi termeni [i care este asem`narea sau diferen]a dintre ei.În primul rând, am f`cut apel la Dic]ionarul explicativ al limbii engleze, unde am g`sit

urm`toarele defini]ii: maritim1: “incluzând nave sau activitatea de transport a pasagerilorsau a m`rfurilor cu nave maritime (de exemplu, companie maritim`/dezastru maritim)”;“\n apropierea m`rii (de exemplu, provinciile maritime ale Canadei)”; naval (numaiînaintea substantivului)”2 – având leg`tur` sau provenind din For]ele Navale (Navy )3.

Nemul]umi]i, oarecum, de rezultat, am apelat la AAP-6 (2004) – “Glosarul NATOde termeni [i defini]ii”, unde opera]ia maritim` “este o ac]iune dus` de for]epe, sub sau deasupra m`rii pentru a ob]ine sau a exploata controlul asupra m`riisau a împiedica folosirea acesteia de c`tre inamic”4, iar campania naval` “este o opera]iesau o serie de ac]iuni combinate ale For]elor Navale incluzând toate for]ele de suprafa]`,submarine, aeriene sau amfibii, în scopul de a ob]ine, extinde [i/sau men]ine controlulasupra m`rii”5.

Conform JP-3.16 – “Doctrina Opera]iilor Întrunite Multina]ionale”, “for]ele maritimesunt, în primul rând, for]e navale (Navy – n.a.) [i infanterie marin` (Marine – n.a.)6

sau infanterie naval` ...”7.

A

1 Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, International Student Edition (paperbackedition + CDRom), p. 873, “involving ships or the business of moving people and goods in ships (a maritimecompany or maritime disaster); close to the sea (Canada’s maritime provinces)” – traducerea autorului.

2 Idem, p. 944.3 Navy – the part of a country’s armed forces that can fight at sea (a navy base/ship/helicopter).4 Maritime Operation: an action performed by forces on, under, or over the sea to gain or exploit

control of the sea or to deny its use to the enemy, AAP-6(2004), p.122.5 Naval campaign – an operation or a connected series of naval forces including all surface, subsurface,

air and amphibious troops, for the purpose of gaining, extending, or maintaining control of the sea.6 În unele for]e armate (ca, de exemplu, for]ele armate ale SUA), Infanteria marin` (Marine)

este categorie de for]e armate separat`, la fel ca [i For]ele Aeriene (Air Force), For]ele Navale (Navy)[i For]ele Terestre (Army) – n.a.

7 Joint Publication 3-16, Joint Doctrine for Multinational Operations, 5 April 2000, Chapter IV, SectionC. Maritime Operations, p. 67: “Maritime forces are primarily Navy and Marine or naval infantry; however,

77

Analizând aceste informa]ii, am dedus c` naval face referire la ceea ce apar]ine[i se desf`[oar` în spa]iul maritim, numai sub conducerea For]elor Navale (Marinei Militare),iar termenul maritim face referire la ceea ce apar]ine [i se desf`[oar` tot în spa]iul maritim,dar sunt implicate dou` sau mai multe categorii de for]e, aflate sub comanda unui coman-dament întrunit.

Putem vorbi, a[adar, în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, despre opera]ii navale [i opera]iimaritime, dar [i despre misiuni ale For]elor Navale în cadrul opera]iilor maritime.

Scopul fundamental al cre`rii Alian]ei Nord-Atlantice (reflectat în Articolul 5 al TratatuluiAtlanticului de Nord)8 a fost ap`rarea membrilor s`i împotriva unei poten]iale amenin]`ri,iar participarea for]elor navale în cadrul NATO a devenit manifest` \n perioada imediaturm`toare semn`rii Tratatului.

Dup` finalizarea Tratatului [i ratificarea acestuia de c`tre statele semnatare, s-a trecutla definirea [i statuarea conceptului strategic de ap`rare al Alian]ei. Cunoscut ini]ialsub denumirea de “Conceptul strategic pentru ap`rarea zonei nord-atlantice”, acestaa fost dezvoltat în perioada octombrie 1949 – aprilie 1950 [i prevedea opera]iuni la scar`larg` în ap`rarea teritorial`.

La mijlocul anilor cincizeci a fost dezvoltat` strategia “represaliilor masive”, prin care“NATO va r`spunde oric`rui act de agresiune împotriva ]`rilor membre, prin orice mijlocaflat la dispozi]ia sa, inclusiv armele nucleare”9.

În 1967, în urma unor dezbateri intense în cadrul Alian]ei, dezbateri care duraude mai bine de zece ani, conceptul de “represalii masive” a fost înlocuit cu cel de “ripost`flexibil`”. Aceasta se concentra în oferirea, de c`tre NATO, a avantajelor flexibilit`]ii[i inducerii sentimentului de nesiguran]` oric`rui poten]ial agresor în leg`tur` cu ripostaAlian]ei în cazul unei amenin]`ri a suveranit`]ii [i independen]ei, chiar [i a unei singure ]`rimembre. Conceptul a fost astfel gândit, încât s` ofere garan]ii c` orice fel de act de agresiuneva fi perceput ca implicând riscuri inacceptabile.

O dat` cu încheierea “r`zboiului rece”, situa]ia politic` din Europa [i situa]ia militar`general` au suferit transform`ri majore, care f`ceau inoperant conceptul “ripostei flexibile”.Ca urmare, a fost elaborat un nou concept strategic, total diferit de cele anterioare,care sublinia cooperarea cu fo[tii adversari, în locul confrunt`rii cu ace[tia [i extinderea[i înt`rirea securit`]ii în toat` Europa.

Dac`, în perioada “r`zboiului rece”, strategiile au fost închise în documente secrete,care cuprindeau instruc]iuni pentru guvernele na]ionale [i puncte de referin]` pentru activit`]ilede planificare militar`, conceptul strategic elaborat dup` “c`derea Zidului Berlinului”

they may also include maritime-focused air elements, expeditionary forces, or other government agenciescharged with sovereignty, security, or constabulary functions at sea”.

8 “P`r]ile convin asupra faptului c` un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, petrecutîn Europa sau \n America de Nord, va fi considerat drept un atac îndreptat împotriva tuturor p`r]ilorsemnatare [i, în consecin]`, convin asupra faptului c`, dac` se petrece un asemenea atac, fiecare dintre ele,în exercitarea dreptului de legitim` ap`rare individual` sau colectiv` recunoscut` de Articolul 51din Organiza]ia Na]iunilor Unite, va acorda ajutor p`r]ii sau p`r]ilor astfel atacate, întreprinzând imediat,individual sau în acord cu celelalte p`r]i, orice ac]iune pe care o va crede de cuviin]`, inclusiv folosireafor]ei armate pentru a restabili [i asigura securitatea în regiunea Atlanticului de Nord”.

9 Manualul NATO, 2001, Office of Information and Press NATO – 1110 Bruxelles, Belgium, p. 43.

Realitatea NATO


78

s-a reg`sit într-un document politic, deschis discu]iilor [i comentariilor parlamentarilor,speciali[tilor în securitate, jurnali[tilor [i publicului larg.

Evolu]ia ulterioar` de pe scena politic` european` a impus modificarea [i a acestuiconcept, dar tradi]ionalul rol de ap`rare colectiv` a r`mas o prioritate major` a Alian]ei,iar rolul structurii armate integrate este de a oferi cadrul organiza]ional pentru ap`rarea]`rilor membre împotriva amenin]`rii la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii lor (potrivit Articolului 5din Tratat)10, care vizeaz`, în principal, descurajarea folosirii for]ei împotriva membrilorAlian]ei [i este expresia principiului c` un atac împotriva oric`rui membru al Alian]eieste considerat un atac împotriva tuturor.

De la constituirea NATO, for]ele armate aliate [i, în special, For]ele Navale ale NATOau reprezentat baza pentru intimidarea eficient` [i ap`rarea împotriva amenin]`rii r`zboiului,care a r`mas principala problem` de securitate a alia]ilor timp de peste 40 de ani. Rolul lorprincipal r`mâne acela de a garanta securitatea [i integritatea teritorial` a statelor membre.Sarcina de a oferi securitate prin intimidare [i ap`rare colectiv` r`mâne neschimbat`.

Intimidarea poten]ialului adversar depinde de distan]a la care se afl` [i, mai ales,de timpul de reac]ie al acestor for]e. La o prim` vedere, am fi tenta]i s` credem c` cea mai bun`for]` care poate îndeplini aceste cerin]e – putere de lovire, raz` mare de ac]iune [i timp micde reac]ie – este o for]` aerian`. Spunem “la prima vedere”, deoarece, la o analiz` mai atent`,vom constata c` for]ele aeriene au nevoie de baze la sol, au autonomie relativ mic` [i, ceea ceeste mai important, au nevoie de autorizarea de survol a statelor ale c`ror spa]ii aerienese afl` între baza aerian` [i zona de opera]ii, autorizare care, în unele situa]ii, nu se poateob]ine. În schimb, o for]` naval`, pentru a ajunge la o distan]` de câteva mile marinede marea teritorial` a poten]ialului adversar (adic` la mai pu]in de 30 km de litoralul unui statriveran), nu are nevoie de nici o autorizare, are o autonomie ridicat` [i poate servica platform` [i pentru avia]ie [i for]ele terestre, dac` zona de opera]ii este în interiorul uscatului.

Opera]iile maritime în cadrul ap`r`rii colectivePentru a în]elege misiunile for]elor maritime ale NATO în cadrul ap`r`rii colective,

voi trece în revist` conceptele Alian]ei relativ la controlul m`rii. Din perspectiva scopuriloropera]iei, sunt afirmate urm`toarele concepte: suprema]ia maritim`; controlul m`rii;interdic]ia maritim` [i puterea maritim` suficient`.

Realizarea suprema]iei maritime ofer` posibilitatea libert`]ii de ac]iune pe mareîn interesul propriu [i interzice folosirea acesteia de c`tre orice adversar. Suprema]ia total`asupra m`rii înseamn` c` for]ele maritime ale unui stat sau ale unei alian]e sunt de necomb`tutoriunde pe întinsul oceanului planetar [i c` orice adversar se afl` în imposibilitateade a executa vreo opera]ie maritim` f`r` s` fie distrus sau eliminat de c`tre aceast` for]`maritim`. Acest lucru, practic, este foarte greu de realizat, pe termen lung, dar poate fi,\n fapt, limitat în timp [i \n spa]iu. Suprema]ia maritim` limitat` în timp [i \n spa]iu înseamn`controlul m`rii.

Controlul m`rii permite, pentru o perioad` limitat` [i într-un spa]iu limitat, realizareasuprema]iei maritime. Asigurarea [i condi]ionarea nivelului de control al m`rii sunt datede tot spectrul opera]iilor militare ce pot fi desf`[urate, controlul m`rii fiind o component`

10 Idem, p. 255.

79

a opera]iei sau a campaniei aliate întrunite. Nivelul necesar de control al m`rii este, \n principiu,media între dorin]a de libertate de ac]iune [i gradul (procentul) de risc acceptat. Controlulm`rii înseamn` controlul spa]iului submarin, al suprafe]ei m`rii, precum [i al spa]iului aerianal suprafe]ei de mare, unde controlul este necesar. Pentru controlul spa]iului aerianeste necesar s` se asigure [i s` se men]in` o situa]ie aerian` favorabil`, suprema]ia aerian`fiind necesar` atunci când atacul executat de adversar, din aer, este posibil.

Controlul m`rii include, de asemenea, controlul transporturilor navale (Naval Transportof Shipping – NCS), protec]ia liniilor de comunica]ie maritime (Sea Lines of Communications– SLOCs), blocade, embargo sau interzicerea unei suprafe]e de mare pentru opera]iunilemilitare ale adversarului.

Interdic]ia maritim` se exercit` atunci când una dintre p`r]i împiedic` adversaruls` execute controlul asupra unui raion maritim, f`r` a fi în m`sur` îns` s`-l exercite el însu[i.De altfel, conceptul este materializat atunci când nu se opteaz` pentru controlul totalal m`rii sau acesta nu este necesar. La nivel opera]ional, o zon` de interdic]ie maritim`poate fi folosit` ca parte a ap`r`rii unei for]e sau zone sau ca parte a opunerii unei for]e.La nivel strategic, interdic]ia maritim` poate fi folosit` împotriva adversarului, prin atacuriasupra navelor sale de lupt` [i transport, pentru a împiedica înt`rirea for]elor sale [i logisticacelor aflate în teatru, precum [i pentru a demoraliza popula]ia civil` a adversaruluiîn sus]inerea r`zboiului.

Puterea maritim` suficient` se refer` la folosirea sau încercarea de a folosi for]elemaritime pentru a influen]a direct o situa]ie terestr`. Prin aceasta se execut` controlulasupra m`rii pentru a ob]ine [i a asigura accesul la litoral [i proiec]ia for]ei dinspre mareasupra uscatului, sub form` de for]e speciale, for]` amfibie, avia]ie ambarcat` sau folosireaarmamentului de pe nave împotriva obiectivelor de pe uscat. Puterea maritim` suficient`este un concept care are o larg` r`spândire atât în managementul crizelor, cât [i în r`zboi.

Misiunile For]elor Navale în cadrul ap`r`rii colectiveConflictul pe mare rareori se desf`[oar` izolat de o campanie pe uscat sau de ocuparea

unor obiective terestre. Chiar [i când componenta maritim` este dominant`, rezultatul finalal ac]iunilor pe mare se manifest` pe uscat. O component` important` a for]elor navalecare duce opera]ii la uscat este infanteria marin`11, pe departe cea mai preg`tit`, instruit`[i echipat` for]` militar` expedi]ionar`. Opera]iile maritime cuprind toat` gama de misiuni,necesitând aplicarea atât a normelor specifice for]elor navale [i aeriene, cât [i a celor specificeopera]iilor terestre, în special pe timpul desf`[ur`rii [i sprijinului opera]iilor amfibii.Ele sunt împ`r]ite în misiuni pe tipuri de folosire a armamentului, astfel:

• Lupta antiaerian` (Anti-Air Warfare – AAW) este termenul folosit pentru a defini ap`rarea for]elorproprii sau aliate împotriva amenin]`rii avioanelor sau a armamentului aeropurtat lansat din aer, de pe maresau de sub ap`. Pentru lupta antiaerian`, controlul informa]iilor [i adoptarea formelor adecvate de prevenire[i atac sunt cruciale. Lupta antiaerian` se bazeaz` pe principiul autoap`r`rii, respingerea atacurilor aerienefolosind avia]ia ambarcat` (proprie) [i cea de pe uscat, sisteme de rachete antiaeriene cu b`taie medie[i lung` (SAM)12, sisteme de rachete antiaeriene cu b`taie mic`, tunuri (ap`rarea apropiat`), capcane termice[i electronice [i bruiaj. Aceste m`suri sunt necesare pentru a ob]ine avertizarea timpurie a for]elor proprii[i pentru a întreprinde m`suri ferme împotriva supravegherii adversarului, dirijarea efortului pentru a distruge

11 Vezi trimiterea de la punctul 5.12 Surface to Air Missile.

Realitatea NATO


80

avioanele de atac înainte ca acestea s`-[i foloseasc` armamentul, iar, în final, pentru a distruge sau a deviarachetele înainte ca acestea s` loveasc` for]ele de ap`rat.

• Lupta antisubmarin (Anti-submarine Warfare – ASW) cuprinde ac]iunile întreprinse cu scopulde a-i interzice adversarului s`-[i foloseasc` submarinele. Ap`rarea antisubmarin a for]elor depindede adâncimea ap`r`rii [i cooperarea apropiat` între nave, elicoptere, avia]ia maritim` de patrulare, facilit`]ilede la uscat [i submarinele proprii. Complexitatea cooper`rii între for]e [i specificul mediului marin[i subacvatic fac din submarin una dintre for]ele cel mai dificil de comb`tut.

• Lupta împotriva navelor de suprafa]` (Anti-Surface Warfare – ASUW) cuprinde ac]iunileîmpotriva for]elor navale de suprafa]` sau a navelor comerciale, dus` pentru a ob]ine controlul asupra m`riisau interdic]ia maritim`, pentru a dezorganiza liniile sale de comunica]ie maritim` ori pentru a ne ap`raîmpotriva atacului de la suprafa]a m`rii. De regul`, aceast` lupt` este condus` de un grup de ac]iunede suprafa]` (Surface Action Group – SAG), compus din nave [i aeronave, care poate fi sprijinit de submarine.Este de preferat ca SAG s` fie desf`[urat din timp, dar poate fi format [i într-un interval scurt, din navele[i aeronavele disponibile, pentru a respinge un atac iminent. Îndat` ce o for]` inamic` este descoperit`,stabilirea [i constituirea for]ei de r`spuns trebuie s` se execute înainte ca orice contraac]iune sau atacinamic s` poat` fi executat. În zona de litoral, aeronavele de atac, care se afl` în dotarea multor statemembre, pot sprijini ac]iunile for]elor maritime. În aceste zone, din cauza pericolelor de naviga]ie, navelemari nu pot manevra în libertate deplin`, dar vedetele rapide de patrulare (Fast Patrol Boat – FPB),ac]ionând împreun` cu navele mijlocii [i cu elicoptere, sunt cea mai bun` solu]ie.

• Lupta submarin` (Submarine Warfare) – gama tipurilor de submarine aflate în serviciu oferò varietate de posibilit`]i în desf`[urarea ac]iunilor la nivel tactic [i operativ. Submarinele pot opera în zonefoarte periculoase, care pot fi inaccesibile altor for]e navale [i sunt capabile s` duc` ac]iuni de luptìndependent în raioanele maritime interzise sau pot face parte din gruparea naval` care execut` controlulm`rii. Submarinele de atac cu propulsie nuclear` (SSN)13 [i submarinele cu propulsie clasic` (SSK)14

pot fi folosite pentru a înt`ri grup`rile mixte aero-navale în lupta antisubmarin [i ca grupare înaintat`de cùtare-lovire submarin` în cadrul luptei împotriva navelor de suprafa]`. Submarinele sunt frecventfolosite pentru a furniza informa]ii, pentru avertizare [i pentru recunoa[teri înaintea ostilit`]ilor. Episodic,ele pot fi folosite pentru interzicerea liniilor de comunica]ie maritime sau pentru a înt`ri controlul m`riiatunci când ac]ioneaz` în cadrul grup`rilor mari. De asemenea, pot fi folosite pentru lovituri rapidesau ca sprijin al for]elor speciale.

• Lupta cu [i contra minelor (Mine Warfare – MW) cuprinde dou` p`r]i distincte: minarea [i ac]iunileduse împotriva min`rilor [i a minelor adversarului (cunoscute [i ca m`suri contra minelor – MCM15).Min`rile pot fi de protec]ie, de ap`rare sau ofensive. Min`rile de protec]ie se execut` în apele teritorialecu scopul de a proteja for]ele proprii sau litoralul propriu. Min`rile de ap`rare se execut` în apeleinterna]ionale sub controlul NATO [i au ca principal scop restric]ionarea sau canalizarea deplas`riiadversarului pe o anumit` rut`. Min`rile ofensive se execut` în apele controlate de inamic, pentru a-l for]ape adversar s` desf`[oare ac]iuni în apropierea porturilor proprii, s`-[i schimbe rutele navelor, s`-i dezorga-nizeze aprovizionarea for]elor sau a economiei, ca [i desf`[urarea for]elor navale. M`surile contra minelorpot cuprinde ac]iuni întreprinse pentru a preveni min`rile adversarului prin atacarea navelor puitoarelorde mine, min`rii propriilor raioane, distrugerii facilit`]ilor necesare asigur`rii min`rilor adversarului,deplas`rii navelor pe rute diferite sau pe pase în propriile baraje de mine [i activit`]i de reducere a câmpurilormagnetice, acustice [i presiunii asupra apei a navelor proprii.

• Lupta amfibie (Amphibious Warfare) necesit` ap`rarea navelor de transport [i debarcare antisubmarinîmpotriva navelor de suprafa]`, antiaerian [i împotriva minelor. De asemenea, necesit` controlul deplas`riide la nave la uscat.

• Ap`rarea litoralului (Costal Defence) este parte a sistemului regional de ap`rare. For]ele sunt specialdestinate ap`r`rii litoralului [i trebuie s` coopereze cu toate celelalte for]e militare [i/sau civile care potcontribui la ap`rarea litoralului. Aceste for]e se compun din unit`]i fixe de ap`rare a litoralului, unit`]imobile de ap`rare a litoralului, unit`]i logistice [i for]ele g`rzii de coast`.

13 Submarin cu propulsie nuclear`.14 Submarin cu propulsie clasic`.15 Mine Countermeasures.

81

• R`zboiul informa]ional (Command and Control Warfare – C2W). For]ele Navale, în special for]elede lovire, au capacitatea de a îndeplini misiunea ordonat` sub contraac]iunea tuturor elementelor specificeC2W (r`zboi electronic, opera]ii psihologice – PSYOPS, dezinformare etc.).

• Loviturile (Strike Warfare) sunt contribu]ia For]elor Navale la o opera]ie terestr`, prin loviturileexecutate dinspre mare cu avia]ia de lovire de pe portavioane, rachetele de croazier` de pe nave [i submarine,artileria naval` [i for]ele speciale. În opera]iile maritime, în special în cele din zona de litoral, for]eleaeriene lupt` într-o strâns` cooperare cu for]ele navale, pentru a asigura eficien]` maxim` atacului.

• Opera]ia de interdic]ie maritim` (Maritime Interdiction Operation – MIO) presupune înt`riream`surilor pe mare pentru a interzice transportul unor categorii de m`rfuri spre sau dinspre unele statesau zone. M`surile mai cuprind aplicarea sanc]iunilor economice prin instituirea embargouluiasupra comer]ului exterior al unei ]`ri [i/sau a blocadei navale. Embargoul are unele avantaje în compara]iecu alte m`suri care presupun [i ac]iuni ostile, ducând la rezolvarea conflictului doar prin folosirea sporadic`a armamentului [i cu for]e [i mijloace reduse.

• Interceptarea maritim` [i aplicarea sanc]iunilor cuprind m`suri de interzicere a transporturilorunor categorii de materiale în interiorul sau exteriorul unor state sau zone. Aceste opera]ii sunt exclusivmilitare, dar servesc atât scopurilor militare, cât [i celor politice. Un exemplu în acest sens \l constituieparticiparea NATO la embargoul traficului cu armament, monitorizarea [i controlul aplic`rii sanc]iuniloreconomice împotriva fostei Republici Federative a Iugoslaviei în Marea Adriatic` (opera]iunea “SHARPGUARD”).

• Instituirea zonelor de excludere – for]ele militare ale NATO pot fi folosite în stabilirea de zonede excludere, pentru interzicerea unor activit`]i în unele zone geografice. Aceste zone pot fi stabilitepentru spa]iul aerian (zona de interdic]ie aerian` din Bosnia-Her]egovina – opera]iunea “DENY FLIGHT”),spa]iul maritim sau terestru.

• Asigurarea libert`]ii de naviga]ie [i survol se realizeaz` de c`tre For]ele Navale prin escort`, men-]inerea deschis` a unor coridoare maritime [i aeriene (cu ajutorul avia]iei ambarcate), precum [i prin inter-ceptarea for]elor ostile.

• Sprijinul opera]iilor terestre (Sustaining Operations Afloat and Ashore) – când opera]iile întrunitealiate se desf`[oar` pe uscat, for]ele navale vor continua s` asigure sprijin direct [i/sau indirect for]elorcombatante de la uscat, men]inând deschise c`ile de comunica]ii maritime pentru logistica trupelor.

Misiunile for]elor în cadrul ap`r`rii colective se dau prin directive ale Comitetului Militar,sunt documente NATO clasificate [i sunt interzise public`rii.

Datorit` faptului c` for]ele navale desf`[oar` opera]ii în afara teritoriului na]ionalpropriu, asigur#nd lovirea obiectivelor militare [i strategice ale inamicului de la distan]emari, se pot autosus]ine în teatrul de ac]iune o perioad` \ndelungat`, asigur` surprinderea,nu încalc` teritorii [i pot fi retrase rapid, l`sând loc negocierilor diplomatice, prin simplalor prezen]` constituind un puternic factor de descurajare, consider`m c` rolul for]elornavale va cre[te, permi]ând îndeplinirea scopurilor strategice ale Alian]ei, cu mult mai pu]inepierderi umane, materiale [i culturale.

For]ele maritime asigur` prezen]a militar` f`r` a ocupa teritorii [i descurajareaadversarului f`r` s` se implice direct, sunt în m`sur` s` monitorizeze situa]iile în mod pasiv,r`mânând pentru mai mult timp [i la acela[i nivel de asigurare în pozi]ii de unde pot r`spunderapid [i ferm la o situa]ie de criz` ap`rut`.

Mobilitatea le d` posibilitatea de a ac]iona de dincolo de orizont, de a fi pu]in vizibile[i de a fi amenin]`toare pentru adversari, dac` este necesar, iar posibilitatea de a patrulaîn apele interna]ionale duce la evitarea complica]iilor politice [i diplomatice.

Participarea cât mai consistent` a For]elor Navale ale României la misiunile Alian]eieste benefic` atât pentru imaginea ]`rii, cât [i ca un factor de stabilitate în zon` [i o cre[terea securit`]ii na]ionale. De asemenea, prezen]a naval` activ` a României al`turi de marileputeri aliate, în afara apelor teritoriale, poate descuraja desf`[urarea de ac]iuni împotrivaintereselor noastre na]ionale.

Realitatea NATO


82

etermin`rile revolu]iei informa]ionale – complexe, adesea imprevizibile, largp`trunz`toare, preocup` tot mai insistent comunitatea [tiin]ific`, comunitateameditativ`, orientat` spre aflarea r`spunsurilor la \ntreb`rile capitale

REVOLU}IA INFORMA}IONAL~REVOLU}IA INFORMA}IONAL~REVOLU}IA INFORMA}IONAL~REVOLU}IA INFORMA}IONAL~REVOLU}IA INFORMA}IONAL~~ determin`ri [i r`spunsuri determin`ri [i r`spunsuri determin`ri [i r`spunsuri determin`ri [i r`spunsuri determin`ri [i r`spunsuri ~

Colonel Dumitru LUNGU

ale acestui \nceput de mileniu. Nu este nici pe departe un truism dac` afirm`m c` revolu]iainforma]ional` configureaz` amenin]`ri, provoc`ri [i vulnerabilit`]i inclusiv, dac` nu cumvamai ales, \n domeniul [i la adresa securit`]ii globale, implicit, bun`oar`, la adresa securit`]iina]ionale. |n func]ie de capacitatea unei ]`ri de a se racorda la exigen]ele neiert`toareale revolu]iei informa]ionale, starea de dependen]` fa]` de aceasta se situeaz`, dup` caz,\n parametri care pot sau nu pot fi gestiona]i. Problematica a constituit, printre altele, centrulde greutate al reflec]iilor exprimate \n cadrul Conferin]ei sponsorizate de c`tre Institutulde Studii Strategice al Colegiului de R`zboi al Armatei SUA [i de Centrul “MatthewB. Ridgway” pentru Studii de Securitate Interna]ional` din Universitatea Pittsburg.Temele care au vertebralizat arhitectura dezbaterilor, dar [i a tezelor supuse aten]ieiau relevat: necesitatea existen]ei unei strategii na]ionale de securitate informa]ional`; rolulinforma]iei \n desf`[urarea opera]iilor militare; rela]iile dintre revolu]ia informa]ional`[i securitatea na]ional`; implica]iile globale ale revolu]iei informa]ionale; influen]a revolu]ieiinforma]ionale asupra deciziilor politice \n domeniul ap`r`rii. Importan]a actual a evenimentului,consisten]a ideilor care au problematizat expozeurile [i, nu \n ultimul r#nd, judec`]ileexprimate ne-au determinat s` comitem o prezentare reflexiv` a acestora, \n \ncercareade a dezvolta [i de a consolida [i \n ceea ce ne prive[te \n]elegerea determin`rilor revolu]ieiinforma]ionale asupra st`rii [i condi]iei securit`]ii, na]ionale [i globale.

Consensul asupra scopului Conferin]ei – reunirea eforturilor comunit`]ilor corporativ`,academic` [i guvernamental` pentru a \mp`rt`[i experien]ele acumulate \n conceptualizarea[i confruntarea cu noile amenin]`ri [i oportunit`]i determinate de revolu]ia informa]ional`– a coagulat spiritul discu]iilor [i a f`cut posibil` identificarea implica]iilor, dar [i a principalelorei consecin]e. Caracterizat` fiind, s-a apreciat c` revolu]ia informa]ional` este un fenomencare sfideaz` simpla ei reprezentare. Proclamat` drept cea mai mare tranzi]ie de la revolu]iaindustrial`, revolu]ia informa]ional` a produs metamorfoze semnificative [i profunde\n devenirea societ`]ii umane, transform#nd cele mai avansate na]iuni din lume din societ`]iindustriale \n societ`]i bazate pe informa]ie. Societ`]ile informa]ionale sunt o realitate.Informa]iile de \nalt` calitate asigur` vitalitatea [i performan]a opera]iilor zilnice, devenind[i adev`ra]i st#lpi de sus]inere pentru multiplele feluri de interac]iune [i activitate uman`.

D

83

Efectele sale sunt mai mult dec#t evidente: viteza [i volumul puterii computerilorau crescut exponen]ial, \n timp ce costurile acestora s-au redus dramatic; a creat Internetul,care, de la originile sale de sistem securizat de comunica]ii pe teme nucleare, a devenitun veritabil sistem de informare global`; f`r` a fi un paradox, au fost dep`[ite chiar propriilere]ele computerizate. Pe de alt` parte, oportunit`]ile revolu]iei informa]ionale consist`,esen]ial, \n: garan]ia cre[terii [i a dezvolt`rii economice; accentuarea progreselortehnologice; optimizarea comunic`rii interpersonale [i a \n]elegerii reciproce subsumate“satului universal”; revolu]ionarea tuturor zonelor specifice interac]iunii umane, precum politica[i medicina, cu dezvolt`ri fundamentale în educa]ie, divertisment, c`l`torii [i comer].Tratamentul oponen]ial al revolu]iei informa]ionale a permis [i eviden]ierea “pericolelor”pe care le genereaz`, preocuparea noastr` proactiv` fiind, esen]ial, determinat` de: cre[tereabre[ei dintre avantajele [i servitu]ile informa]ionale, admi]ându-se c` aproximativ 20%din lume beneficiaz` nemijlocit de avantajele revolu]iei informa]ionale; accentuareadependen]ei de sistemele informa]ionale, dependen]` care creeaz` vulnerabilit`]i majoreîn planul naturii [i al afirm`rii sociale; oportunit`]ile pe care uluitoarele progrese informa]ionalele ofer` organiza]iilor [i sistemelor suprana]ionale teroriste, acestea având posibilitateas` creeze sau s` dezvolte tipuri de activit`]i ostile la adresa statelor na]ionale. Pe fondulacestor determin`ri s-a apreciat c` amenin]`rile tehnologice trebuie estimate[i gestionate cu o aten]ie special`. Atacurile cibernetice teroriste n-au c`p`tat amploare,tacticile folosite fiind simple [i, în consecin]`, facil de înfruntat [i de anihilat. S-a apreciatîns` c` revolu]ia informa]ional` nu a adus înc` noi tipuri de amenin]`ri teroriste, dar a crescutdisponibilitatea grup`rilor teroriste de a se racorda opera]ional la oportunit`]ile acesteia,motiv pentru care trebuie procedat astfel încât terori[tii s` înfrunte provoc`ri serioaseîn procurarea instrumentelor tehnologice, a expertizei [i a accesului aferent atacurilorsistemelor vitale de informa]ii. Pe fondul aceleia[i analize, a fost relevat` abunden]aoportunit`]ilor tehnologice, sens în care solu]iile tehnologice sunt astfel proiectate,încât s` duc` la exploatarea oportunit`]ilor create de revolu]ia informa]ional`. Accesulla sursele deschise prin intermediul noilor tehnologii informa]ionale situeaz` colectareade intelligence pe scena confrunt`rii dintre entit`]ile publice [i cele private, consumatorulde intelligence având la dispozi]ie tot mai multe alternative specifice.

Toate aceste realit`]i impun grabnic adaptarea organiza]ional`, de fapt, a unui procesde adaptare organiza]ional` specific` la provoc`rile alerte ale revolu]iei informa]ionale.S-a ajuns la concluzia c` institu]ia militar` este, în general, slab preg`tit` pentru a înfruntanoile provoc`ri organiza]ionale aplicate de c`tre adversarii nonierarhici, amorfi, din re]ea.Mai mult, la nivel interna]ional se manifest` dezacorduri semnificative între state cu privirela modul în care acestea trebuie s` î[i rezolve problemele func]ionale curente determinatede revolu]ia informa]ional`, aceste neîn]elegeri manifestându-se [i la niveluri mai joase,evident, în formele specifice opera]iunilor desf`[urate. Este evident c` economia informa-]ional` reprezint` o provocare categoric` pentru regimurile tradi]ionale care î[i pierddin capacitatea de a controla ceea ce oamenii fac cu tehnologiile informa]ionale la scar`global`. Gestionarea abunden]ei de informa]ii, selectarea celor esen]iale, debarasareade inutilit`]i [i redundan]e au avut [i au impacte diferite asupra utilizatorilor. Ce înseamn`acest fapt ? O perspectiv` gre[it` în sectorul privat are ca efect pierderea de bani sau de slujbe;la nivel guvernamental, o erodare a puterii sau schimbarea ei; la nivelul organismului militar,

Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective


84

sunt afectate interesele na]ionale [i mor oameni. Or, adaptarea organiza]iilor militarela presiunile în permanent` mi[care ale revolu]iei informa]ionale nu s-a f`cut uniform[i, mai ales, nu s-a f`cut pe întreaga plaj` de manifestare a acesteia. Dar, la nivel conceptual,revolu]ia informa]ional` a for]at armata s` gândeasc` anticipativ. Comandamentul Militar[i Laboratorul de R`zboi al Marinei Americane planific` [i conduc experimente, jocuri militare,seminare [i conferin]e care studiaz` impactul acestei revolu]ii asupra r`zboiului. Necesit`]ileactului de conducere denot` imperativ c` viitorul câmp de lupt` presupune o mare vitez`de ac]iune, adaptabilitate [i agilitate, bazate pe informa]ii corecte, oportune [i actuale.Din aceast` perspectiv`, trebuie s`-[i adapteze structurile asfel încât s` ob]in` [i s` de]in`superioritatea informa]ional`, pe cele trei planuri beligerante specifice: r`zboiul informa]ionalgeneral, cel informa]ional ofensiv [i r`zboiul informa]ional defensiv. Dar, complexitateainforma]iei creeaz` noi vulnerabilit`]i, impunând m`suri speciale pentru protec]ia sa.Proliferarea informa]iei, atât în spa]iul teritorial, cât [i în spa]iul cibernetic, a impus, tenden]ial,evolu]ia spre formele de organizare de tip “re]ea”. Exerci]iul “Urban Warrior” al MarineiAmericane ar fi p`rut acum dou` decenii un scenariu SF: o unitate a sa, cuprinzândtoate gradele, de la generali la solda]i, a lansat o “invazie” a coastei californiene, to]i participan]iila desant fiind dota]i cu computere portabile care le asigurau leg`turile între ei [i îi informauîn fiecare moment asupra stadiului “luptei”. În fapt, combatan]ii au ac]ionat ca o re]ea,în care gradul [i ierarhia deveniser` nerelevante, metod` care se afl` în proces de generalizare.Re]elele constituie noua morfologie social` a societ`]ii, iar r`spândirea logicii re]elelormodific` în mod substan]ial consecin]ele proceselor ce produc experien]`, putere [i cultur`.Cu trei-patru decenii în urm`, se aprecia c` tehnologia a schimbat tehnica de lupt`într-o asemenea m`sur`, încât coordonarea, cooperarea [i lucrul în echip` sunt mai importantepentru succesul opera]ional decât conducerea [i structura autoritar`. Institu]ia militar`a împins procesul de luare a deciziei din ce în ce mai jos pe lan]ul de comand` [i experimenteaz`noi tehnologii [i procedee care “leag`” solda]ii [i comandan]ii în timp real, chiar dac` exist`anumite constrângeri determinate de iner]ia institu]ional` [i gândirea conservatoare.În aceste circumstan]e este de remarcat faptul c` ierarhiile sunt extinse [i nu înlocuitede re]ele. Aceasta, întrucât va fi mereu nevoie de ierarhie, iar rezolvarea conflictelor decizionalenecesit` existen]a unei autorit`]i care s` adopte politici unde consensul este irealizabil.Exemplificând pe seama ultimelor conflicte militare, capacit`]ile militare au depinsde tehnologiile informa]ionale avansate, problemele ap`rând atunci când ostilit`]ileau “coborât” în modelul r`zboiului clasic.

Dezvoltarea tehnologiilor informa]ionale a dezintegrat timpul, deteritorializând spa]iul[i aruncând în desuetudine limit`rile tradi]ionale. Interconectarea va deveni caracteristicadefinitorie a secolului XXI, procesul anun]ându-se a fi extrem de complicat [i de contradictoriu.În conflictul dintre profunzimea analizei [i timp, primul factor ar trebui s` prevaleze. Paradoxal,revolu]ia informa]iilor a f`cut mai dificil managementul situa]iilor. Scopul fiind dezvoltareaunei strategii de temperare, înainte s` fie nevoie de interven]ie, for]a militar` este o alegere[i, nicidecum, o necesitate. Este motivul pentru care opin`m c` trebuie s` translat`m organic,spre capabilit`]ile complexe ale spectrului opera]ional militar, rigorile, instrumentele[i filozofia revolu]iei informa]ionale.

85

fera complex` a securit`]ii unei unit`]i militare/institu]ii, reglementat` la nivelna]ional [i reflectat` corespunz`tor \n actele normative specifice, pune un accentdeosebit pe latura tehnic` a securit`]ii informa]iilor procesate, stocate

STRATEGIA “TEMPEST”STRATEGIA “TEMPEST”STRATEGIA “TEMPEST”STRATEGIA “TEMPEST”STRATEGIA “TEMPEST”Maior ing. Florin-Marius DUMITRU

[i vehiculate prin sistemele de comunica]ii [i informatic` – SIC, cunoscut` [i sub denumirea,intrat` deja \n vocabularul curent, de INFOSEC. Dup` cum se [tie, INFOSEC se ocup`cu securitatea comunica]iilor (COMSEC), precum [i cu securitatea re]elelor de calcula-

SSECURITATEA UNEI UNIT~}I MILITARE/INSTITU}II

Securitateafizic`

Securitateadocumentelor

Securitateaindustrial`

Securitateajuridic`

Securitateapersonalului

Securitateaprocedural`

INFOSEC

COMSEC COMPUSEC

TRANSEC CRYPTO HW SW

EMSEC(TEMPEST)

FirmwareDomeniul

toare (COMPUSEC). |n figura 1sunt prezentate, generic, compo-nentele securit`]ii, precum [i rela]iileexistente \ntre subdomeniile compo-nente ale INFOSEC, v`zute din perspec-tiva integrat` a securit`]ii.

|n cele ce urmeaz` voi aborda,succint, subdomeniul COMSEC,care are \n aten]ie securitatea cripto-grafic` (CRYPTO), securitatea transmi-siilor (TRANSEC) [i securitatea emisiilor(EMSEC), detaliind, \ntr-o anumit`m`sur`, problematica “TEMPEST”.

Astfel, CRYPTO reprezint compo-nenta COMSEC care are \n vedereprotec]ia comunica]iilor prin folosireacriptografiei. TRANSEC constituiecomponenta referitoare la protec]ia comunica]iilor \mpotriva intercept`rii [i exploat`riiinforma]iilor clasificate, prin alte mijloace dec#t criptanaliza.

EMSEC este componenta COMSEC care se ocup` cu adoptarea m`surilorpentru interzicerea accesului la informa]ii ce pot fi ob]inute din interceptarea [i analizaradia]iilor electromagnetice compromi]`toare sau induse de la echipamentele care proce-seaz` informa]ii clasificate. |n cadrul EMSEC, \n NATO [i \n ]`rile membre ale Alian]ei,s-a adoptat strategia “TEMPEST”, care reprezint`, totodat`, denumirea dat` investiga]iilor[i studiilor efectuate asupra radia]iilor electromagnetice compromi]`toare, neinten]ionate,ale echipamentelor [i sistemelor (display, CPUs – unit`]i centrale de procesare, imprimante,VTC – videoteleconferin]`, faxuri, telefoane, teleimprimatoare, copiatoare etc.).

Se vorbe[te ast`zi chiar de o teorie “TEMPEST”, f`c#ndu-se referire la cerin]e “TEMPEST”,zonare “TEMPEST”, echipamente “TEMPEST”, teste “TEMPEST”, m`suri “TEMPEST” [.a.m.d.

Figura 1: Domeniul INFOSEC \n cadrul securit`]ii generale a unei unit`]i militare/institu]ii


86

M`surile “TEMPEST”, precum [i alte m`suri INFOSEC se iau pentru stabilireavulnerabilit`]ilor, reducerea riscurilor [i amenin]`rilor de compromitere a informa]iilorcare se proceseaz`, memoreaz` sau se transmit prin SIC. Din perspectiva EMSEC,riscul este reprezentat, \n esen]`, de combina]ia dintre amenin]are [i vulnerabilitate.Amenin]area (factor extern) este combina]ia dintre resursele atacatorului [i prioritatea]intei, \n viziunea acestuia, iar vulnerabilitatea (factor intern) reprezint` combina]iadintre complexitatea semnalului din SIC [i localizarea ]intei (a SIC \n cauz`).

Zonarea “TEMPEST” este un proces tehnic, specializat, prin care se aloc` echipa-mentelor [i loca]iilor/perimetrelor, pe baza unor criterii specifice, un num`r “TEMPEST”.Exist` dou` tipuri de zonare: zonarea perimetral` (Facility Zoning) [i zonarea echipamentelor(Equipment Zoning). Dup` ob]inerea celor doi indicatori se realizeaz` maparea, corelareaacestora.

Zonarea perimetral` se bazeaz` pe calculul atenu`rii frecven]elor \ntr-o band` cuprins`\n gama 10MHz-1GHz. Aceast` activitate se poate realiza automat sau manual.

Pentru zonarea perimetral` automat` se folose[te un complex de zonare care cuprinde,de regul`, un emi]`tor, un receptor, un set de antene, un laptop cu software specific.Diagrama de zonare se ob]ine automat [i, prin compara]ie cu valorile limit` standard,se aloc` un num`r “TEMPEST” corespunz`tor.

Pentru zonarea perimetral` manual` se execut` calcule ale atenu`rii frecven]elor,]in#nd cont de: distan]a dintre punctul m`surat [i limita spa]iului inspectabil (acesta este,de regul`, gardul unit`]ii); natura materialului din care sunt realiza]i pere]ii cl`dirii(dac` exist`); existen]a unor detalii de planimetrie [i a unor lucr`ri suplimentare de izolareelectromagnetic`.

Valorile ob]inute din calcule manuale se compar` cu valorile standard din tabelelecare se g`sesc \n ghidul de instalare AMSG 719 (AMSG – Allied Military SecurityGeneral – Guide).

Echipamentele “TEMPEST” sunt acele echipamente care \ndeplinesc cerin]ele impuseprin instruc]iunile AMSG 720, AMSG 788 [i AMSG 784 [i care au fost certificate de c`treSECAN1 sau de o autoritate na]ional` acreditat` “TEMPEST” (AMSG 720 impunecele mai restrictive condi]ii).

Zonarea echipamentelor se execut` \n laboratoare “TEMPEST”, special dotate[i acreditate. Instalarea echipamentelor se face respect#ndu-se cerin]ele ghiduluide instalare AMSG 719. Numerele “TEMPEST” care se aloc` celor dou` tipuri de zon`risunt prezentate\n tabelul al`turat.

C o r e l a r e aacestor indicatorise reflect`, practic,pr in ut i l izarea

Num`r

(zon`)Nr. AMSG

Zonare

perimetral`Zonare echipament

0 AMSG 7201 AMSG 78823

AMSG 784

Atenuare minim`

Atenuare maxim`

Echipament ecranat

Echipament comercial (COTS)

unor echipamente cu acela[i num`r “TEMPEST” cu cel ob]inut \n urma zon`rii perimetrale\n care se va instala echipamentul. Deci, \ntr-o cl`dire care a ob]inut, \n urma m`sur`torilor,

1 Communications and Information System Security and Evaluation Agency – organism NATOsubordonat NATO C3 Board.

87

un scor “TEMPEST”, s` spunem “1”, se vor instala echipamente care au certificat faptulc` respect` criteriile “TEMPEST” pentru zona 1.

|n plus, trebuie consultate \ntotdeauna documentele men]ionate, pentru a se stabilicu exactitate ce tipuri de zone “TEMPEST” sunt permise relativ la nivelul de clasificarea informa]iilor procesate, stocate, vehiculate \n SIC din loca]ia \n cauz`. De exemplu,pentru NATO TS (SSID) nu este permis` utilizarea echipamentelor COTS chiar dac`prin zonarea perimetral` s-a ob]inut un scor “TEMPEST” egal cu “3” pentru cl`dire.

Pentru realizarea activit`]ilor de zonare pot fi luate \n calcul mai multe variante,[i anume:

\ndeplinirea acestor activit`]i \n cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale – exist`\n componen]a Ministerului structuri care au experien]` relevant` \n domeniulm`sur`torilor electromagnetice [i care se pot adapta rapid noilor cerin]e;pentru dezvoltarea de software se pot realiza colabor`ri cu firme private sau se poateapela la o universitate tehnic`; concretizarea acestui serviciu prin structuri specializate din cadrul ORNISSsau ale altor componente ale sistemului na]ional de ap`rare; externalizarea acestui serviciu prin apelarea la o firm` privat`, acreditat` de autoritateacompetent` NATO (astfel de firme exist` \n SUA [i \n Marea Britanie).

|n concluzie, oricare dintre aceste variante ar fi adoptat`, trebuie identificate [i asigurateresursele financiare pentru achizi]ia complexelor de testare, instruirea personaluluide testare, executarea testelor propriu-zise, achizi]ia SIC care au implementate m`suri“TEMPEST” (care sunt mai scumpe dec#t cele comerciale) [i executarea, dac` este necesar,a unor lucr`ri specifice \n cl`dirile \n care se instaleaz` astfel de SIC (ecrane, materialeabsorbante etc.).



88

CULTURI {I SUBCULTURIÎN SPA}IUL ORGANIZA}IONAL

MILITAR ROMÂNESCLector univ. Cristina-Rodica POPONETE

(II)

tuden]ii militari, în general – [i nu e o surpriz` acest fapt –, au un nivel ridicatal distan]ei fa]` de putere (PDI). Acest rezultat este în concordan]` cu ideeac`, pe timp de pace, într-un mediu “rece”, organiza]iile militare sunt mai degrab`

26 58 63 75 84 92 92 95 95 96 114 116 131

Mar

eaB

rita

nie

Fra

n]a

Ital

ia

Ola

nda

Bel

gia

Span

ia

Dan

emar

ca

SUA

Rom

#nia

Can

ada

Ger

man

ia

Ung

aria

Nor

vegi

a

Tabelul 1: Distan]a fa]` de putere în academiile militare PDI3

considerabil` a subordona]ilor

fa]` de [efi. […] Este de a[teptat

ca subordona]ilor s` li se spun`ce s` fac`”2. Aceast` dependen]`

nu este preferat` de studen]ii

români, care solicit stiluri de con-ducere consultativ-participative.Astfel de stiluri sunt cele care construiesc sentimentul implic`rii individului în organiza]ie,contribu]iile reale la succesul unit`]ii (organiza]iei) reprezentând o valoare cu aceea[iimportan]` maxim` pentru 81,3% dintre studen]ii chestiona]i. De remarcat c` cei care apar]inmediului rural evalueaz` ceva mai consultativ stilurile de conducere ale comandantului directdecât cei din mediul urban, probabil ca efect al educa]iei mai conservatoare, tradi]ionaledin familie.

birocra]ii “par excellence”, care includ ierarhia extins`, cu o elaborat` structur` de comand`[i o anume insisten]` fa]` de obedien]`1.

Distan]a fa]` de putereÎn cazul celorlalte ]`ri în care exist` baza de compara]ie cu sectorul civil al investig`rii

hofstediene, compara]ia pune mult mai pregnant în eviden]` acest lucru. Aceasta înseamn`c` subordona]ii î[i percep superiorii, cel mai adesea, comportându-se într-o manier`autocratic` sau paternalist`, fiindu-le fric` s`-[i exprime dezacordul fa]` de ace[tia .

{i în academiile investigate s-a reg`sit un grad ridicat al centraliz`rii [i formaliz`riiexprimat prin valoarea indicelui PDI calculat (tabelul 1). Astfel, studen]ii militari apreciaz`c` stilul de conducere al superiorului este preponderent autocratic, comandantul luânddeciziile prompt [i comunicându-le subordona]ilor clar [i cu fermitate, a[teptând de la ace[tiaexecutarea deciziilor. “În ]`rile cu PDI mare, sublinia Hofstede, exist` o dependen]`

S

* Autoarea este lector universitar la Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`”.

89

În afara itemilor lega]i de stilul de conducere existent [i de cel dorit, PDI se construie[te[i din r`spunsul la întrebarea c#t de frecvente sunt situa]iile în care subordona]ilorle-a fost fric` s`-[i exprime ideile. Analiza r`spunsurilor la acest item – frecvent = 23%,câteodat` = 25%, foarte frecvent = 3% – indic` existen]a unui mediu relativ închis în institu]iilemilitare de înv`]`mânt. O stare, totu[i, nefireasc` pentru un mediu academic, în carese formeaz` viitorii lideri ai organiza]iei militare. Corela]ia cu anul de studiu s-a doveditsemnificativ`, ceea ce înseamn` c`, pe m`sur` ce trec anii de studiu, intensitatea friciiîn exprimarea ideilor tinde s` scad`.

Evitarea incertitudinii

Valoarea mare a indicelui calculat UAI indic` o puternic` formalizare sau orientarespre reguli în cadrul organiza]iei. Primul item în construc]ia indicelui viza (dez)acordulcu afirma]ia potrivit c`reia “Regulile organiza]iei nu ar trebui înc`lcate nici m`caratunci când angajatul crede c` ar fi în interesul organiza]iei”, 43,6% fiind de acordcu aceast` afirma]ie. Aceast` pondere este contrabalansat` de 39% dintre cei chestiona]i,care resping afirma]ia, la care se adaug` ponderea indeci[ilor, de 19%. Balansarear`spunsurilor între acord [i dezacord, cu înc`lcarea regulilor organiza]ionale, indic`un comportament ambiguu al cade]ilor, care va trebui s` fie analizat \n detaliu, pentrua se vedea situa]iile în care se face o alegere sau alta [i care sunt criteriile ce stau la bazadeciziilor de a înc`lca sau nu regulile organiza]ionale.

Acolo unde stresul este perceput, membrii tind s` evite situa]iile generatoarede incertitudine. Amenin]area este exprimat` prin stres – un procent de 60,7% experimen-teaz` aceast` stare în organiza]iile noastre – [i printr-o nevoie de predictibil: cât mai multereguli scrise [i nescrise. Acestea toate au dus la o valoare mare a indicelui de fa]` (tabelul 2).

3 22 22 44 44 49 71 72 74 75 86 88 89

Span

ia

Mar

eaB

rita

nie

Rom

#nia

Ital

ia

Ger

man

ia

SUA

Fra

n]a

Ola

nda

Bel

gia

Dan

emar

ca

Nor

vegi

a

Ung

aria

Can

ada

În aceste cazuri îns`, a[a cumarat` Hofstede, nevoia de regulieste doar emo]ional`, pentru c`regulile nu vor ac]iona niciodat`.Fiind vorba de o nevoie emo-]ional`, se ajunge, adesea,la situa]ia în care apar normelipsite de sens, inconsistente sau disfunc]ionale. De asemenea, organiza]iile cu valori marila acest indicator nu încurajeaz` inova]ia de baz`, efortul necesar unei persoane cu calit`]iinovative pentru a reu[i fiind net mai mare decât în cele cu evitare mic` a incertitudinii.Concluzia studiului în academiile militare se afl` în congruen]` cu rezultatele celui dezvoltatpe organiza]ii civile – FOCUS 1998. Construc]ii verbale, destul de banale aparent,precum “Regulile sunt f`cute ca s` fie înc`lcate”, “Legea este ca o barier`: incapabiliise opresc [i nu o pot s`ri” sau, atunci când se introduc reguli noi în organiza]ii,“Orice minune ]ine trei zile”, sunt actuale [i frecvent utilizate în cultura noastr` social`,deci [i militar`, sus]in#nd, iat`, modelul teoretic prezent [i rezultatele ob]inute.

Analiza r`spunsurilor la întrebarea privind timpul pe care studen]ii cred c` \l vor petreceîn organiza]ia militar` indic` o adaptare la noile politici de personal, legate de carierelede scurt` durat`, [i pot atrage aten]ia asupra unui stres suplimentar, generat de nevoiade preg`tire suplimentar` a studen]ilor pentru momentul în care vor p`r`si organiza]ia

Tabelul 2: Evitarea incertitudinii în academiile militare UAI4



90

militar`. Pe parcursul anilor de studii se observ` o tendin]` semnificativ` de sc`derea ponderii celor care cred c` vor munci în organiza]ia militar` pân` la pensionare,de la 44,6%, în anul I, la 26,02%, în anul IV. Corela]ia cu ocupa]ia tat`lui este negativ`,ceea ce înseamn` c` studen]ii ai c`ror ta]i sunt cadre militare tind s` valorizezeceva mai mult organiza]ia militar`, având un poten]ial de loialitate mai ridicat, demonstr#ndimpactul endorecrut`rii în via]a organiza]iilor cu uniform`.

Individualism/colectivism|n culturile individualiste – care au afi[at valori calculate mari ale indicatorului IDV

– se a[teapt` ca individul s` ac]ioneze \n conformitate cu interesul propriu, de aceea muncatrebuie organizat` în a[a fel încât interesul personal [i cel al celor care conduc s` coincid`.

O importan]` mai mare acordat` timpului liber, pentru via]a personal`, pentru ceade familie [i mediului de via]` construie[te orientarea spre individ [i în cazul academiilornoastre. Aceste rezultate contureaz` concluzia conform c`reia efectul culturii de tip socialistîn cazul societ`]ii noastre a fost unul opus, ducând la dezvoltarea individualismului. Implica]iileacestui fapt pentru via]a organiza]iei militare este acela c`, în acest tip de culturi, în careinteresul individual predomin` celui de grup, organiza]iile trebuie s` fac` eforturi de cre[terea coeziunii prin metode de antrenare specifice, de care organiza]ia militar` dispune [i din cares-au inspirat [i organiza]iile civile (antrenamentele de tip “out-door”, mediu obi[nuit

25 37 40 41 44 52 53 54 54 63 65 66 75

Nor

vegi

a

Mar

eaB

rita

nie

Fra

n]a

Span

ia

SUA

Dan

emar

ca

Can

ada

Ola

nda

Rom

#nia

Bel

gia

Ung

aria

Ger

man

ia

Ital

ia

pentru instruc]ia pentru lupt`,care se desf`[oar` în condi]iicât mai apropiate de realitate,cu probe dificile, ce pungrupul la încercare). Trebuies` remarc`m corela]ianegativ` a timpului liber

pentru familie cu ocupa]ia tat`lui, ceea ce înseamn` c` studen]ii militari ai c`ror ta]isunt militari de carier` tind s` valorizeze mai pu]in via]a de familie, ca urmare, probabil,[i a socializ`rii familiale, care a ar`tat, pesemne, c` profesia militar` cere sacrificii. Adaug[i corela]ia negativ` în ceea ce prive[te importan]a condi]iilor fizice de munc`: pe m`sur`ce trec anii de studiu, condi]iile de munc` devin tot mai importante pentru studen]ii militari.

Masculinitate/feminitateSociet`]ile masculine se caracterizeaz` printr-o separare, o delimitare a rolurilor

b`rba]ilor [i femeilor. Valorile dominante în societ`]ile masculine sunt succesul material[i prosperitatea, importan]` deosebit` acordându-se banilor [i lucrurilor. Valoarea indexuluimasculinit`]ii MAS (tabelul 4), prin analiza r`spunsurilor, pune în echilibru importan]aacestor aspecte în cazul studen]ilor români. Remarc`m o tendin]` u[oar` de cre[terea importan]ei siguran]ei locului de munc` pe m`sura trecerii anilor de studiu, mai ales

Tabelul 3: Individualismul în academiile militare IDV5

c` în societ`]ile de tranzi]ie,în momente de schimbaresocial`, siguran]a unui locde munc` devine un aspectputernic valorizat.

Scorul indexului indivi-dualismului combinat cu cel

-42 -35 -32 -28 -11 -10 -7 3 9 18 27 29 46

Ung

aria

Fra

n]a

Can

ada

Rom

#nia

SUA

Mar

eaB

rita

nie

Nor

vegi

a

Ger

man

ia

Dan

emar

ca

Ital

ia

Span

ia

Bel

gia

Ola

nda

Tabelul 4: Masculinitatea în academiile militare MAS6

91

al masculinit`]ii duce la concluzia c` avem de-a face cu o orientare mai degrab` u[orocupa]ional` a studen]ilor no[tri, care valorizeaz` veniturile [i oportunit`]ile de promovare,cariera, pentru care familia trebuie s` se sacrifice. Dac` introducem în interpretare dorin]astuden]ilor de a p`r`si cât mai curând organiza]ia (40% vor s` r`mân` pân` la expirarea

contractului, 28% în urm`torii 5 ani), observ`m o ruptur` de modelul clasic, exclusivinstitu]ional, de valorile centrale – “sacrificiul, dragostea de ]ar`, patriotismul, onoarea”,cu un accent “mai” ocupa]ional, la care noile politici de personal sunt chemate s` r`spund`pentru a p`stra motiva]ia de a r`mâne [i a munci în armat`. Afirma]ia este în consens

cu ideea potrivit c`reia organiza]iile militare se afl` pe un continuum, la polii extremiaflându-se cele dou` dimensiuni – ocupa]ionalismul, respectiv institu]ionalismul.

Orientare pe termen scurt/lung

În cazul academiilor militare, aceast` dimensiune rezult` prin agregarea celor patruvariabile: constan]` personal` [i stabilitate, cump`tare, perseveren]`, respect, tradi]ii

cu o valoare de LTO = 56. Un punctaj mediu, ceea ce ne îndeamn` s` subliniem înclinareaincert` a cade]ilor no[tri între trecut [i viitor. S` nu uit`m c` cercetarea s-a desf`[urat în plinproces de reform` organiza]ional`, care poate explica incertitudinea orient`rii.

Disciplina

Într-un studiu interna]ional asupra academiilor militare7, studen]ii ]`rilor vest-europene,precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca [i Norvegia, ata[eaz` sub medieimportan]a celor mai multe aspecte ale disciplinei militare. Numai în câteva cazuriexcep]ionale studen]ii acestor ]`ri consider` c` anumite aspecte legate de disciplin`sunt importante pentru calitatea organiza]iei [i acestea nereferindu-se la disciplina formal`[i ceremonial`. Spre exemplu, studen]ii (cade]ii) olandezi consider` uniforma, saluturile,cur`]atul bocancilor etc. mai pu]in importante decât le consider` studen]ii din celelalte ]`ri8.Clasa “latin`” (cu excep]ia Belgiei) – Fran]a, Italia, Spania, Argentina [i Brazilia – au afi[atscoruri specifice birocra]iilor [i academiilor institu]ionale, majoritatea aspectelor legatede disciplin` având o importan]` peste medie. Interesant, de asemenea, este faptulc` studen]ii britanici consider` toate aspectele disciplinei peste media importan]ei, lucruce se coreleaz` cu distan]a mare fa]` de putere. {i studen]ii români pot fi inclu[i în aceast`clas` latin` prin importan]a deosebit` acordat` aspectelor formale ale disciplinei: purtareacorect` a uniformei, prezen]a la timp la ore, salutul corect, cur`]area bocancilor [i relativmai pu]in` importan]` acordat` aspectelor func]ionale de comportament în acord cu inten]iilecomandantului , raportului, în cazul în care un superior d` un ordin ilegal, sau cu normelegrupului. În studiul men]ionat s-a observat c` acolo unde valorile la disciplina func]ional`erau ridicate, cele ale disciplinei formale erau mai sc`zute, [i invers. În urma rezultatelorob]inute s-a putut presupune c` autoconducerea, prin influen]a normelor informaleale grupului, este o alternativ` la disciplina militar` formal`9. O dat` cu trecerea timpului,aspectele legate de importan]a acoperirii capului [i a comportamentului în acord cu normeleinformale ale grupului tind s` capete o semnifica]ie aparte. Fa]` de impactul majorit`]iiaspectelor disciplinei asupra calit`]ii organiza]iei, importan]` mult mai mic` este acordat`



92

invoc`rii unui anumit pretext pentru a ob]ine o permisie, ceea ce, consider, atrage aten]iaasupra reactualiz`rii unor reguli organiza]ionale, pentru a preveni asemenea “efecte perverse”.

Analize comparative între academiile militareFolosind metode statistice de analiz` a varian]ei am putut compara simultan academiile

militare, încercând s` v`d care sunt reprezent`rile comune [i cele diferen]iate ale cade]ilor,în func]ie de variabila nominal` independent` a apartenen]ei la una dintre academii.

Orient`ri axiologice comune despre via]a [i munca în organiza]ieÎn alegerea unui loc de munc` ideal, studen]ii academiilor militare prezint` urm`toarele

orient`ri valorice comune, în ordinea importan]ei: locuin]a dorit` de tine [i de familia ta –

50,6% importan]` capital`, 40,9% foarte important;

munca al`turi de oameni care coopereaz`

bine unii cu al]ii – 38% importan]` capital`, 53% foarte

important;

oportunitatea de a promova în carier`

la niveluri mai înalte – 32% importan]` capital`,

58% foarte important;

siguran]a angaj`rii în func]ie – 30% impor-

tan]` capital`, 47,1% foarte important, 18% importan]`

moderat`;

timp pentru via]a personal` [i de familie

– 29,2% importan]` capital`, 52,5% foarte important;

rela]ii bune cu superiorul – 25% importan]`

capital`, 54% foarte important;

contribu]ie real` la succesul unit`]ii

– 24% importan]` capital`, 58% foarte important;

munca pe un post cu a[tept`ri clar exprimate– 22% importan]` capital`, 49% foarte important,23% importan]` moderat`;

a servi patria – 21% importan]` capital`,42% foarte important;

munca într-o organiza]ie de succes – 49% foarteimportant, 31% importan]` moderat`;

posibilitatea de a avea un element de varietateîn munc` – 48% foarte important, 29% importan]`moderat`;

consultare direct` de c`tre [eful superiorîn luarea deciziilor – 45% foarte important,36% importan]` moderat`;

importan]a sarcinilor solicitante care le dausentimentul de realizare – 35% foarte important, 31%importan]` moderat`;

pu]in` tensiune [i stres la locul de munc`– 28% foarte important, 24% importan]` moderat`,21% nu prea important`.

Pentru 1 cadet din 2 (50,2%), rela]iile personale la locul de munc` sunt mai importantedecât venitul, iar 22% valorizeaz` clar veniturile \n acest raport. Compromisul r`mâneo bun` solu]ie de rezolvare a conflictelor organiza]ionale pentru majoritate (86,7%), în cazulîn care oponen]ii apar. Competi]ia între angaja]i face bine organiza]iei (65,8%), iar angajatulcare î[i face treaba în lini[te nu e chiar bunul cel mai de pre] al organiza]iei (53%).

Pentru 2 din 3 cade]i investiga]i, o structur` în care anumi]i subordona]i au doi [efiar trebui evitat` prin orice mijloace posibile (66%). Studen]ii militari tind s` nu contesteaceast` practic` legat` de subordonare, ca urmare a “principiului unicit`]ii comenzii”din birocra]iile militare. P`rerile sunt împ`r]ite atunci când se pune problema contest`riiautorit`]ii manageriale – indeci[i (32,3%) [i dezacord clar (37,4%) cu ideea de a fi de doritîn a pune la îndoial` autoritatea managerial`. Dac` e[ueaz` în via]`, este, de cele mai multe ori,vina propriilor gre[eli – 1 din 2 cade]i (58,3%), ceea ce arat` c` o mare parte a studen]ilormilitari au locus interior de control. Argumentele prin care explic` ceea ce li se întâmpl`(succes ori e[ec) se orienteaz` preponderent c`tre propria persoan` [i mai pu]in spre mediu.Contribu]ia cea mai important` pentru societate o au cei care urmeaz` un interes colectiv(67,7%) [i nu unul individual, premis` valoric` bun` pentru munca în grup. Familia trebuie

93

s` înve]e s` fac` sacrificii atunci când cariera individului o cere (62%), ceea ce concord`cu concluziile legate de orientarea u[or ocupa]ionalist` .

Din perspectiva caracteristicilor disciplinei, cultura academiilor militare s-a doveditomogen` la importan]a acordat`:

raportului, în cazul în care primesc un ordin

ilegal de la un superior – 22% importan]` capital`,

46% foarte important;

supunerii necondi]ionate superiorilor – 21%

importan]` capital`, 50% foarte important, 21% impor-

tan]` moderat`;

salutului corect al superiorilor – 19% importan]`

capital`, 58% foarte important; purt`rii corecte a uniformei – 18% importan]`

capital`, 53% foarte important;

comportamentului în acord cu inten]iilecomandantului – 15% importan]` capital`, 51% foarteimportant, 24% importan]` moderat`;

cur`]`rii bocancilor – 16% importan]`capital`, 54% foarte important;

prezen]ei în clas` la timp – 21,8% importan]`capital`, 51,4% foarte important, 19,8% importan]`medie;

invoc`rii unui motiv, pentru a ob]ineo permisie – 4% importan]` capital`, 19% foarteimportant, 39% importan]` moderat`.

Diferen]e ale culturii organiza]ionaleA[a cum men]ionam, dincolo de caracteristici na]ionale [i reprezent`ri comune

despre munca în organiza]ie, a[teptam s` g`sesc [i caracteristici ale culturilor organi-za]ionale diferite.

Prin analize statistice specifice am încercat s` compar culturile academiilor românepe itemii chestionarului hofstedian [i s` re]in reprezent`rile care s-au dovedit a fi semnificativepentru constituirea de subgrupe culturale omogene ale academiilor militare. Iat` c#tevadintre aceste concluzii:

• Importan]a condi]iilor fizice de munc` opune clar Academia Tehnic` Militar` (ATM)celorlalte academii ale categoriilor de for]e. Cade]ii ATM acord` o importan]` mult mai maredecât restul colegilor condi]iilor de munc` fizice.

• Libertatea considerabil` în adoptarea unui stil de munc` propriu pune în prim-plan cade]iiAcademiei For]elor Navale (AFN), pentru care libertatea este mult mai pu]in important` decâtpentru cei de la Academia For]elor Aeriene (AFA), Academia For]elor Terestre (AFT) [i ATM.

• Ocaziile de a câ[tiga foarte mult. În alegerea unui loc de munc` ideal, importan]a ocaziilorde a câ[tiga foarte mult este mai mic` pentru studen]ii academiilor din subgrupul omogen formatdin (1)AFA, AFT [i AFN decât pentru subgrupul studen]ilor ATM. Nivelurile cele mai maride dorin]` clar exprimat` de a r`mâne în organiza]ia militar` pân` la pensionare se reg`sesc,într-un model comun, la cade]ii For]elor Aeriene, ai For]elor Terestre [i ai celor Navale. Cade]ii ATMnu cred c` vor mai munci decât pân` la expirarea contractului (43,4%) [i între 2 [i 5 ani (22,69%).

• Eliminarea a conflictului din via]a organiza]ional`, ca modalitate de sporire a eficien]ei.Analiza indic` o polarizare pe subgrupe omogene, astfel: AFA–AFT [i AFN–ATM. Deoareceacest item se leag` de evitarea incertitudinii UAI prin aceea c` procentele mari de acord indic`o oroare pentru ambiguitate [i o nevoie acut` de precizie [i formalizare în ]`rile în care evitareaincertitudinii este puternic`10, putem concluziona c` studen]ii ATM [i AFN suport` incertitudineamult mai greu decât cei din AFA [i AFT. Pentru calitatea organiza]iei militare, cade]ii ATM consider`

În via]a privat` a studen]ilor, valorilor men]ionate le corespund treptele importan]ei: cons tan]` personal` [ i s tab i l i ta te

– 30% importan]` capital`, 54% foarte important,15% importan]` medie;

st`ruin]` [i perseveren]` – 25% importan]`capital`, 58% foarte important, 15% importan]`medie;

economie [i cump`tare – 13% importan]`capital`, 51% foarte important, 32% importan]`medie;

respectul pentru tradi]ii – 7% importan]`capital`, 19% foarte important, 53% importan]`medie, 19% nu prea important, 3% deloc important.



94

c` are o importan]` mult mai mare faptul c` militarii î[i acoper` capul, în concordan]` cu regulileorganiza]ionale, decât în celelalte academii.

• Comportamentul în raport cu normele informale ale grupului. Subgrupele care se formeaz`(pentru un nivel de semnifica]ie de p<.05) sunt AFA, AFN, ATM [i AFT, care acord` importan]acea mai mic` între academii acestui aspect al vie]ii organiza]ionale. Surprinz`tor este pentru AFT,unde munca de echip` [i coeziunea ar trebui s` fie cel pu]in la fel de importante ca [i în for]elenavale. Ele sunt construite prin închegarea grupurilor [i era de a[teptat ca importan]a comporta-mentului în acord cu normele informale ale grupului s` fie mai mare decât în cel`lalt grup omogendin punct de vedere cultural.

• Importan]a prezent`rii la apelul de sear`. Cade]ii care valorizeaz` cel mai mult din grupurileomogene cultural importan]a prezent`rii militarilor la apelul de sear` sunt cei ai AFN, spre deosebirede AFA, AFT, ATM (diferen]ele fiind semnificative la nivelul F =.007 pentru p<.05).

Cultura academiilor militare[i cea a ofi]erilor de carier`Beneficiind de baza de date a cercet`torului J. Page [i cu acordul acestuia am introdus

în acest studiu posibilitatea de analiz` între dou` niveluri, între manageri de nivel superior,ofi]erii de carier` din studiul 2002, [i nonmanageri, studen]ii academiilor categoriilorde for]e, care se afl` la baza ierarhiei.

În urma analiz`rii datelor pentru toate cele 20 de direc]ii axiologice, urm`toareledimensiuni se distan]eaz` semnificativ, desp`r]ind, tran[ant, de cele mai multe ori, culturacade]ilor de cea a ofi]erilor de carier`: ofi]erii de carier` acord` o importan]` mai moderat`condi]iilor fizice de munc`, spre deosebire de studen]ii militari; cade]ii academiilorvalorizeaz` mult mai mult cooperarea [i, implicit, pe oamenii care lucreaz` mai bine unulcu cel`lalt; fiind la început de carier`, cade]ii acord` importan]` mai mare oportunit`]ilorde promovare decât superiorii lor; cade]ii acord` o importan]` mult mai mic` decât ofi]eriide carier` constan]ei personale [i stabilit`]ii – nu excludem aici efectul vârstei [i faptulc` acesteia i se asociaz` un anumit status marital, care lipse[te în cea mai mare partecade]ilor [i care ar putea schimba perspectiva; importan]a mai mic` pe care cade]ii o dauîn via]a privat` tradi]iilor fa]` de ofi]erii de carier` se transfer`, cu siguran]`, [i în via]aorganiza]iei militare. Acest rezultat pune în eviden]` o nevoie de schimbare a discursurilororganiza]ionale care, de prea multe ori, fac referire la trecutul glorios de lupt` al românilor[i la tradi]iile militare [i mai pu]in la valori specifice tinerilor membri ai organiza]iei.

*Analizând valorile celor dou` indexuri, PDI [i UAI, din perspectiv` militar`, România

se înscrie în clasa “latin`” a birocra]iilor coercitive, al`turi de Belgia, Fran]a, Italia, Spania[i Brazilia, cu o logic` de tipul ma[inii birocratice (în sens mintzbergian), cu o disciplin`formal` [i cu accent pe aspectele exterioare ale apari]iei. În aceste tipuri de birocra]ii“pline”, rela]iile dintre [i între oameni [i procesele muncii tind s` fie rigid prescriseatât în reguli formale, cât [i în legi [i \n tradi]ii. În acestea subordona]ii vor fi mai dependen]ide superiori, ceea ce duce la o centralizare mai mare a puterii. Dac`, din perspectiva ierarhiei,România se înscria pe linia clasei latine, a birocra]iei coercitive, observ`m c`, în ceea ceprive[te caracterul comunal al vie]ii, se apropie de stilul occidental, cu influen]e ocupa]ionale.

95

Operarea într-o manier` rigid` pe timp de pace (PDI ridicat) trebuie s` atrag` aten]iaasupra felului de operare în cadrul misiunilor multina]ionale, când culturile trebuie s` devin`flexibile, coezive [i cu posibilitatea de manifestare a creativit`]ii în condi]ii de incertitudinesporit`. România militar`, chiar dac` are UAI mare, este o cultur` special` prin poten]ialuls`u creativ ridicat dovedit în continuare prin premiile ob]inute de c`tre români la saloaneleinterna]ionale de inventic`. Dac` în spa]iul organiza]ional manifestarea creativit`]ii are multmai multe opreli[ti, din cauza interpret`rilor rigide date regulilor organiza]ionale, care nu se potadapta unor situa]ii permanent neprev`zute, cum sunt situa]iile de inova]ie [i de creativitateîn condi]iile social-istorice dificile, românii au dat dovad` de calit`]i adaptative prin creativitatepentru a supravie]ui. Deloc de neglijat este experien]a anilor de comunism, în care percep]iiledespre “persoanele cu idei” nu era tocmai pozitiv`, de cele mai multe ori interpretateca o posibil subminare a competen]ei [efului, care constituie o piedic în dezvoltarea organiza]iei.

Academiile militare sunt institu]ii cu un grad foarte ridicat de omogenitate cultural`.Rezultatele ar ar`ta c`, în cazul opera]iunilor întrunite, categoriile de for]e ar putea interac]iona;se impune \ns` o investigare aprofundat` a valorilor specifice fiec`rei categorii de for]e(studii de cultur` ocupa]ional` [i organiza]ional`) pentru a determina în ce m`sur` acesteasunt adecvate tipurilor de misiuni pe care fiecare categorie de for]e trebuie s` le îndeplineasc`.

Compara]ia matricei culturale a ofi]erilor de carier` [i a cade]ilor a pus în eviden]`diferen]e importante pe dimensiuni definitorii în alegerea unui loc de munc` (oportunit`]ide promovare, tradi]ii, cooperare, condi]ii de munc`, încredere în semeni). Dintre cele20 de valori comparate, opt au dovedit diferen]e semnificative [i se refer` la lucruri importantepentru via]a organiza]ional` (oportunit`]ile de promovare, cooperarea, condi]iile de munc`,încrederea în semeni, respectul pentru tradi]ii, atitudinea fa]` de competi]ie [i de dublasubordonare), astfel c` putem sesiza o distan]are cultural-axiologic` între genera]ii. Politicileorganiza]ionale de atragere, men]inere [i evolu]ie în carier` a resursei umane sunt chemates` ]in` seama de aceste schimb`ri axiologice pentru a ob]ine o resurs` uman` de calitate.

Pentru ra]iuni de eficien]`, uniformitate [i standardizare, se pare c` organiza]iile militarevor r`mâne pentru totdeauna birocra]ii, îns` caracterul acestor birocra]ii tinde s` se schimbegradual, de la coercitiv spre facilitant11. În birocra]iile facilitante, procedurile de operarestandard [i regulile organiza]ionale ofer` cadrele de referin]` destinate a-i ajuta pe oamenis`-[i exercite munca într-un mod corespunz`tor. În birocra]iile coercitive, cadrul nu estepropice dezvolt`rii autonomiei, responsabilit`]ii [i autoconducerii. În filozofia actual`,promovat` de ]`rile vestice (Olanda, Germania), regulile coercitive sunt consideratedep`[ite, f`cându-i nepreg`ti]i pe studen]i pentru noua filozofie de conducere a luptei– Mission Oriented Command Philosophy/MOC, impus` de noile tipuri de misiunipostmoderne. Ea implic` dou` teme centrale: libertatea de ac]iune, de ini]iativ` [i încredereareciproc`, pentru folosirea la maximum a capacit`]ilor comandan]ilor de la toate nivelurile12.Dorin]a studen]ilor de a fi condu[i dup` stiluri consultative ne poate apropia de filozofiaacestor armate. Lipsa încrederii, consecin]`, iat`, destul de persistent`, a perioadei trecute,care se resimte [i ast`zi (68,9% dintre studen]i nu au încredere în semenii lor), combinat`cu caracteristicile unui mediu relativ închis, în care opiniile nu se pot exprima de team`,precum [i perioada de nesiguran]`, stresul, ce caracterizeaz` orice organiza]ie aflat`



96

în reform`, fac ca acestui tip modern de filozofie s`-i lipseasc`, deocamdat`, fundamentulde construc]ie în organiza]ia militar` româneasc`.

Scorul individualist arat` c` militarii no[tri ar lucra foarte bine mai degrab` individualdecât în grup. Acest rezultat atrage aten]ia asupra nevoii de concepere a unor programede cre[tere a coeziunii, de formare a abilit`]ilor legate de munca în echip` (team-building),mai ales la nivelurile superioare de conducere, care au ar`tat, prin compara]ie, r`spunsurimult mai individualiste la itemii chestionarului. Coeziunea are la baz` [i procese de interac]iuneformate pe încredere [i competen]` profesional`, pe cultivarea sentimentului de apartenen]`la grup [i organiza]ie, iar rezultatele pun în eviden]` lipsa încrederii în semeni. În organiza]iilecu asemenea scoruri, politicile organiza]ionale trebuie s` construiasc` un cadru s`n`tospentru a men]ine oamenilor loialitatea, prin politici adecvate, stimulatoare.

În condi]iile ader`rii la NATO, din cauza diferen]elor de cultur` na]ional` [i militar`,consider benefic` generalizarea introducerii cursurilor de educa]ie intercultural`în curriculum-ul de preg`tire al studen]ilor, în care modulul teoretic de preg`tirepsiho-sociologic` s` fie dublat de posibilitatea de antrenare prin jocuri culturale. De asemenea,de foarte mare folos ar fi ca militarilor profesioni[ti care particip` la misiuni interna]ionales` le fie antrenate competen]ele de munc` într-un mediu militar multina]ional prin sesiunide antrenare speciale, ca parte a programului de preg`tire [i informare cultural` general`,înainte de plecarea în misiune, cu aspecte care ]in inclusiv de diferen]e de cultur` na]ionalàle colegilor militari strìni cu care urmeaz` s` lucreze, pentru con[tientizarea diferen]elorculturale între armatele care aleg s` participe la misiune.

Referin]e bibliografice

1 J. Wilson apud Soeters, Cultures in uniformed organizations in N.M. Ashkanasy, C.P.M. Wilderom[i M.F. Peterson, Handbook of organizational culture and climate, California: Sage Publication, 2000, pp. 468.

2 |n Cultures and organizations. Software of the mind, London: McGraw-Hill, traducere 1996, pp. 44-52.3 Pentru valorile academiilor strìne, J. Soeters, Values in military academies. A thirteen country study,

Armed Forces and Society, 1997, cu permisiunea autorului.4 Idem.5 Idem.6 Idem.7 J. Soeters, Values in military academies. A thirteen country study, Armed Forces and Society, 1997;

J. Soeters [i R. Recht, Convergence or divergence in the multinational classroom ? Experience from the military,International Journal of inter-cultural relations, 1998, pp. 423-440.

8 J. Soeters, Values in military academies, lucr. cit.9 J. Soeters, Cultures in uniformed organizations, lucr. cit.10 Hofstede, Cultures and organizations, lucr. cit.11 Wilson apud Soeters, Cultures in uniformed organizations, lucr. cit., p. 471.12 Vogelaar, A.L.W., Kramer, F.J., Mission-orriented command in ambigous situation in Soeters

[i Rovers (eds.), Netherlands Annual Review of Military Studies, 1997, pp. 75-77.

97

ontextul noilor riscuri de natur` CBRN impune o reconsiderare a abord`riicapabilit`]ilor Armatei României în ceea ce prive[te desf`[urarea ac]iunilormilitare în condi]iile existen]ei materialelor toxice industriale în mediile urbane.

INFLUENTINFLUENTINFLUENTINFLUENTINFLUENTA MAA MAA MAA MAA MATERIALELORTERIALELORTERIALELORTERIALELORTERIALELORTOXICE INDUSTRIALETOXICE INDUSTRIALETOXICE INDUSTRIALETOXICE INDUSTRIALETOXICE INDUSTRIALE

ASUPRA ACTIUNILOR MILITASUPRA ACTIUNILOR MILITASUPRA ACTIUNILOR MILITASUPRA ACTIUNILOR MILITASUPRA ACTIUNILOR MILITAREAREAREAREAREGeneral de brigad` dr. Nicolae POPESCU

Asist`m, astfel, la o cre[tere semnificativ` a opera]iilor militare care se desf`[oar`în localit`]i. Ac]iunile for]elor coali]iei în Irak au loc preponderent în zone urbane. Concomitentcu cre[terea num`rului popula]iei din ora[e, cre[te [i num`rul materialelor toxice industrialecare reprezint` riscuri majore pentru for]ele angajate în conflict.

Popula]ia globului continu` s` migreze din ce în ce mai mult în marile aglomer`riurbane. La sfâr[itul mileniului al II-lea, pentru prima dat` în istoria omenirii, erau mai mul]ilocuitori în zonele urbane decât în afara acestora. Noul termen pentru denumireaaglomer`rilor urbane cu peste un milion de locuitori este “megaora[ul” (megapolisul).În anul 2000, 20% din popula]ia globului locuia în megaora[e. Pân` în 2020, procentulse va ridica pân` la 30%. Megaora[ele sunt specifice na]iunilor în plin` dezvoltare.Din p`cate, foarte mul]i s`raci sunt atra[i de mirajul aglomer`rilor urbane. Majoritateanoilor locuitori ai ora[elor tr`iesc în suburbii, de cele mai multe ori în condi]ii mai reledecât cele pe care le-au avut înainte.

În aceste mari ora[e sunt foarte mul]i factori de risc pentru mediu. Infrastructuraora[ului nu se poate dezvolta o dat` cu m`rirea num`rului locuitorilor acestuia. Excesuldemografic genereaz` factori de risc [i poluare.

Pe m`sur` ce procesul de supraaglomerare se dezvolt`, complexele urbane se vor diviza,de regul`, pe considerente etnice, religioase, economice.

Din ce în ce mai mult` lume se mut` în ora[e mai mari, generându-se, astfel, [i fenomenede tip infrac]ional [i insurgent1. For]ele insurgente, fiind obi[nuite s`-[i recruteze adep]iidin zonele rurale, au urmat popula]ia rural` la ora[.

Condi]iile de via]`, determinate de neajunsuri [i s`r`cie, fac ca b`rba]i [i chiar femeis` recurg` la solu]ii violente pentru a face fa]` nevoilor de supravie]uire. For]ele insurgente

,

,

C

1 În Somalia, ca urmare a secetei din anul 1993 [i a r`zboiului civil, o mare parte din popula]ia de p`storia migrat în zonele urbane. Refugia]ii somalezi au fost for]a]i s` se integreze în principalele clanuri din marileora[e, precum Mogadiscio. Acest fenomen se manifest` [i în Irak.


98

din metropole promit un nivel de trai mai bun decât via]a de zi cu zi oferit` de administra]iaguvernamental`.

Participarea for]elor române la misiuni în diferite teatre de opera]ii impune stabilireasolu]iilor adecvate pentru provoc`rile specifice ac]iunilor militare în mediile urbane.

Riscurile urbane si impactul acestora asupra actiunilor militareO a[ezare urban` prezint` multe provoc`ri, specifice, pentru ac]iunile militare.

Multe pericole sunt imprevizibile. De aceea, consider`m imperios necesar` elaborareaunei metodologii privind identificarea, evaluarea [i gestionarea efectelor riscurilor mediuluiurban asupra ac]iunilor militare.

Nu trebuie s ne limit`m la parcurile industriale, la combinatele dezafectate [i la materialeletoxice industriale care sunt r`spândite în toat` aria complexelor urbane. Efectele materialelortoxice industriale (MTI) asupra unei popula]ii neprotejate pot fi asem`n`toare celor în cazulîntrebuin]`rii agen]ilor chimici de lupt`. În 1983, ca urmare a difuziei în atmosfer`a 40 de tone de metil izocianat, în Bophal, India, 8 000 de oameni au murit în primele zile,peste 20 000 au murit în lunile urm`toare [i aproape 500 000 au r`mas cu urm`ripentru toat` via]a.

Metilizocianatul este un precursor pentru fabricarea multor insecticide folosite în lumeaîntreag`. Aceast` substan]` afecteaz` ochii, sistemul nervos [i aparatul respirator.În multe cazuri, mortalitatea provocat` de materialele toxice industriale poate fi mai maredecât cea provocat` de agen]ii chimici de lupt` cunoscu]i.

Fa]` de armele conven]ionale, poten]ialii adversari vor avea acces la materialele toxiceindustriale, ca [i la ADM.

Particularit`]ile mediului urban, insuficien]a echipamentelor de protec]ie împotrivamaterialelor toxice industriale încurajeaz` adversarii s` recurg` la utilizarea unor substan]echimice pentru influen]area ac]iunilor for]elor Alian]ei în diferite teatre de opera]ii.

Chiar [i eliberarea întâmpl`toare a unor substan]e chimice într-un ora[ presupunem`suri complexe pentru protec]ia for]elor care ac]ioneaz` în arealul afectat.

Toate na]iunile posed` anumite capacit`]i industriale care folosesc materiale toxicechimice, biologice, radiologice; astfel de materiale, prezente în instala]ii de produc]ie,depozitate corect [i transportate în condi]ii de siguran]`, nu constituie un pericol semnificativ.Emisiile acestor materiale, ca urmare a ac]iunilor deliberate sau accidentelor într-o zon`de opera]ii, pot afecta ac]iunile militare.

Materialele toxice industrialeMaterialele toxice industriale reprezint` substan]ele chimice toxice, biologice

sau radioactive sub form` solid`, lichid`, gazoas`/aerosoli care sunt folosite sau depozitatepentru utilizare în scopuri industriale, comerciale, medicale, militare [i sunt categorisiteîn substan]e chimice toxice industriale (SCTI), substan]e biologice toxice industriale (SBTI),materiale radioactive toxice industriale (MRTI).

Prin specificul, particularit`]ile [i amploarea efectelor nocive pe care le au asupra oamenilor,MTI pot fi împ`r]ite în dou` mari categorii:

• materiale toxice industriale cu ac]iune imediat`, trec`toare;• materiale toxice industriale cu consecin]e pe termen lung asupra s`n`t`]ii.

, ,

99

Substan]ele chimice toxice industrialePotrivit datelor cuprinse în diferite studii, din peste [ase milioane de compu[i chimici

cunoscu]i, peste un milion sunt considera]i agen]i chimici periculo[i. Dintre ace[tia, aproxi-mativ 183 000 au denumiri diferite, ceea ce genereaz` multe dificult`]i în procesele de imple-mentare a m`surilor de protec]ie [i a gradelor de risc diferit ale acestora2.

Agen]iile/structurile cu responsabilit`]i în domeniul protec]iei mediului din unele statemembre ale NATO au liste cu substan]ele chimice considerate cele mai periculoasepe timpul transportului comercial – aproximativ 2 700. De asemenea, sunt luate în eviden]`387 de substan]e chimice letale, cu ac]iune pe cale respiratorie, care pot produce moarteaîn mai pu]in de 30 de minute3.

Concomitent cu modernizarea [i dezvoltarea ora[elor, prezen]a materialelor chimicetoxice industriale în complexele urbane cre[te în mod exponen]ial.

Nelimitându-se la parcurile industriale, acestea reprezint` pretutindeni un risc. În ora[elemai pu]in dezvoltate, riscurile sunt mai mari. F`r` resursele necesare, în condi]iile unei infra-structuri neadecvate, nu este posibil` aplicarea unui program de monitorizare a materialelorpericuloase.

Chiar [i statele dezvoltate au dificult`]i în exercitarea controlului asupra materialelorpericuloase.

Substan]ele biologice toxice industrialeAcestea reprezint`, în general, unii agen]i patogeni [i toxinele acestora. În urma

unor ac]iuni deliberate sau a unor accidente/distrugeri colaterale la obiective de producere,de cercetare sau de depozitare a agen]ilor biologici se produce contaminarea/îmboln`vireaoamenilor, animalelor, distrugerea vegeta]iei. Astfel de obiective pot fi: spitale, laboratoaremedicale, institute de cercetare [i produc]ie din industria farmaceutic`, agricultur`.

Materialele radioactive toxice industrialeCentralele/reactoarele nucleare, institutele de cercetare nuclear`, depozitele de de[euri

radioactive constituie principalele surse posibile de materiale radioactive toxice industriale.În mediul urban se g`sesc materiale radiologice [i la unit`]ile medicale (spitale, labora-

toare), la unit`]i economice (industriale), în universit`]i.Alte surse posibile de materiale radioactive pot fi armele nucleare furate sau de contra-

band`, comer]ul transfrontalier clandestin cu dispozitive care produc radia]ii.Mi[carea transfrontalier` a materialelor radioactive periculoase, neînregistrate,

clandestine genereaz` adev`rate crize globale.Statele lumii a treia, ca urmare a mirajului unor avantaje economice, financiare accept`

aceste materiale, cu toate c` nu au capacit`]ile necesare s` le gestioneze.

Riscuri pe termen lungPe plan mondial, sunt cunoscute peste 400 de substan]e chimice care produc efecte

pe termen lung ca urmare a expunerii oamenilor la ac]iunile acestora. Ace[ti compu[i chimici

2 Office of Emergency and Remedial, HAZMAT Team Planning Guidance (Washington, D.C.: EnvironmentalProtection Agency,Sep.90), p. 7, U.S. Department of Transportation, 2000 Emercency Response Guige,http://hazmat.dot.gov./gydebook.htm.

3 National Institute for Occupation Safety and Health, Documentation for Immediately Dangerous to lifeor Health Concentrations (IDLHs) http://www.cdc.gov/niosh/illh-l.html: Centers for Disease Control.

Ap`rarea NBC


100

provoac` cre[terea gradului de îmboln`viri de cancer, apari]ia malforma]iilor la nou-n`scu]isau alte afec]iuni ale s`n`t`]ii persoanelor expuse.

Agen]ii cancerigeni, mutageni genetici [i cromozomiali, toxinele reproductive [i cronicereprezint` principala grup` a substan]elor chimice cu un sporit poten]ial de risc, cu efectepe termen lung asupra s`n`t`]ii oamenilor.

Monitorizarea necesar` pentru aceste substan]e chimice presupune o m`sur`/valoarede nivel sc`zut stabilit` pentru o perioad` de opt ore. Nivelul de expunere permispentru majoritatea substan]elor chimice industriale este foarte mic în raport cu standardelemilitare de detectare a agen]ilor chimici de lupt`.

În multe cazuri, este posibil` expunerea la o concentra]ie periculoas`, de afectarea st`rii de s`n`tate a individului, pân` s` ajung` la pragul de detectare.

A fost amplu mediatizat sindromul “Furtunii în de[ert”. Unul dintre primii factori investiga]ipentru explicarea acestui sindrom l-a reprezentat eventuala expunere a militarilor la o con-centra]ie sc`zut` a unui agent chimic de lupt`.

For]ele coali]iei au folosit explozivi conven]ionali pentru distrugerea muni]ieichimice capturate de la irakieni. Cercet`rile ulterioare au condus la presupunerea existen]eiunor arme chimice sau biologice cauzatoare ale sindromului “Furtunii în de[ert”. O principal`tem` a investiga]iei au constituit-o limitele performan]elor tehnico-tactice ale echipamentelorde detec]ie din dotarea for]elor coali]iei.

Ca urmare a numeroaselor alarme false, detectoarele nu au mai avut credibilitateanecesar`. De asemenea, acestea au fost proiectate pentru a detecta agen]ii chimici în con-centra]ii relativ mari. Unele detectoare sesizeaz` prezen]a agen]ilor chimici neuroparaliticila nivelul unei concentra]ii care produce efectul miotic. Sarinul (GB) este detectat la con-centra]ia de 0,2 mg/m3. Concentra]iile mai mici nu sunt detectate/semnalate. Nivelul maximpermis de expunere într-un mediu contaminat cu sarin pentru a nu afecta starea de s`n`tateeste de 0,00003 mg/m3 [i reprezint` o valoare de 10 000 de ori mai mic` decât cea a “pragului”de semnalizare al detectorului4.

Poluarea produs` ca urmare a incendierii, de c`tre irakieni, a sondelor de petroldin Kuwait a fost o posibil` cauz` a sindromului “Furtunii în de[ert”.

Incendiile de la sonde au împr`[tiat în atmosfer` un veritabil “coctail” de substan]epoluante. Acestea nu erau detectate de nici un echipament de monitorizare a spa]iuluiac]iunilor militare. În Kosovo, for]ele de men]inere a p`cii s-au confruntat cu un astfelde pericol. O instala]ie industrial`, localizat` în Trepca, emitea în atmosfer` cantit`]isemnificative de plumb.

Plumbul este un toxic cu efect cumulativ. Instala]ia producea emisii într-o concentra]iede 200 de ori mai mare decât limita admis`, având efecte evidente asupra s`n`t`]ii popula]iei[i a for]elor de men]inere a p`cii.

În mediul urban pot avea impact opera]ional înc` doi factori: deficitul de oxigen[i atmosfera inflamabil`. Unele substan]e chimice industriale pot reduce oxigenul din aerulpe care îl respir`m. O masc` de protec]ie cu cartu[ filtrant nu are nici o valoare într-o atmosfer`

4 U.S.Army, Departament of the Armmy Pamphlet 50-6, Chemical Accident or Incident Responseand Assistance (CAIRA) Operations.

101

f`r` oxigen. Într-un mediu industrial, acest tip de accident este foarte des întâlnit. {i în cazulincendiilor devastatoare, de mari propor]ii, pe arii extinse, atmosfera are deficit de oxigen.

Mediile inflamabile reprezint` un risc major pentru ac]iunile militare în complexeleurbane. Unele gaze pot deveni inflamabile [i chiar explozive când concentra]ia acestoraajunge la o anumit` stare critic`. Exploziile combustibililor din conducte sau din recipien]i/rezervoare au efecte specifice armelor de distrugere în mas`.

Principalele tipuri de riscPrincipalele tipuri de risc generatoare de situa]ii de urgen]` în România sunt grupate

astfel:• riscuri naturale;• riscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii, incendii – în industrie, transporturi

[i depozitare produse periculoase; transporturi terestre, aeriene, navale, metrou,obiective nucleare);

• riscuri biologice (îmboln`viri în mas` – epidemii, epizootii/zoonoze). Managementultipurilor de risc generatoare de situa]ii de urgen]` sunt repartizate pe ministere[i institu]ii publice centrale de specialitate5.

În temeiul Art. 108 din Constitu]ie [i în baza Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernuluinr. 21/2004 s-a constituit Sistemul na]ional de management al situa]iilor de urgen]` (SNMSU),iar prin Hot`rârea Guvernului nr. 1489/2004 s-a înfiin]at Consiliul Na]ional pentru Situa]iide Urgen]`.

Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]` (IGSU) este component` a SNMSU[i face parte din for]ele de protec]ie ale Sistemului de securitate [i ap`rare na]ional`.În cadrul Inspectoratului General pentru Situa]ii de Urgen]` func]ioneaz` Centrul Opera]ionalNa]ional, care îndepline[te permanent func]iile de monitorizare, evaluare, în[tiin]are, avertizare,prealarmare, alarmare, alertare, coordonare [i conducere opera]ional`, la nivel na]ional,a situa]iilor de urgen]`.

La nivelul fiec`rui jude] func]ioneaz` Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]`,destinat s` execute misiuni de prevenire, monitorizare [i gestionare a situa]iilor de urgen]`.

Din Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]` fac parte, ca structuri speciali-zate, Centrul Opera]ional Jude]ean, care îndepline[te permanent func]iile de monitorizare,evaluare, în[tiin]are, avertizare, prealarmare, alertare [i coordonare tehnico-opera]ional`a interven]iilor pentru gestionarea situa]iilor de urgen]` [i Inspec]ia de Prevenire, care, printrealte atribu]ii, îndepline[te [i func]iile de informare public`, îndrumare [i control privindprevenirea situa]iilor de urgen]`, precum [i preg`tirea popula]iei pentru comportareaîn situa]ii de urgen]`.

Un obiectiv prioritar al acestor institu]ii/organe trebuie s`-l reprezinte abordareaîntr-o nou` viziune, integratoare, a riscurilor pe care le prezint` materialele toxice industriale.

În acest sens, consider`m ca fiind necesar` colaborarea IGSU cu Agen]ia Na]ional`de Mediu, Societatea Na]ional` de Cruce Ro[ie [i cu alte institu]ii specializate, organiza]ii

5 Monitorul oficial al României nr. 9/2005, Hot`rârea Guvernului nr. 2.228/2004 pentru aprobarearepartiz`rii principalelor func]ii de sprijin pe care le asigur` ministerele, celelalte organe centrale[i organiza]iile neguvernamentale privind prevenirea [i gestionarea situa]iilor de urgen]`.

Ap`rarea NBC


102

neguvernamentale, \n vederea elabor`rii actelor normative care s` reglementeze principaleleaspecte pentru gestionarea situa]iilor de urgen]` de natura riscurilor materialelor toxiceindustriale.

Managementul situa]iilor de urgen]` are la baz` un proces complex [i coerent,în cadrul c`ruia se deruleaz` activit`]i semnificative pentru: identificarea [i evaluarea tipurilorde risc specifice zonelor de competen]`, precum [i pentru stabilirea m`surilor de r`spuns(prevenire/interven]ie); elaborarea “Schemei cu riscurile teritoriale din zona de competen]`”[i a “Planului de analiz` [i acoperire a riscurilor” la nivelul unit`]ilor administrativ-teritoriale;elaborarea concep]iei privind planificarea, preg`tirea, organizarea [i desf`[urarea ac]iunilorde r`spuns, precum [i a concep]iei de ac]iune în situa]ii de urgen]`; organizarea, actualizarea[i gestionarea bazei de date referitoare la pericolele materialelor toxice industrialeposibil prezente în zonele monitorizate; elaborarea [i aplicarea planurilor pentru preg`tireaautorit`]ilor, a serviciilor de urgen]` voluntare [i private, precum [i a cet`]enilor; primirea[i acordarea asisten]ei interna]ionale etc.

Metodologii, norme, tehnici [i proceduri concrete de desf`[urare a acestor activit`]i,de aplicare a m`surilor specifice sunt stipulate [i în Regulamentul privind gestionareasitua]iilor de urgen]` [i în planurile de interven]ie/cooperare pentru diferite tipuri de riscuri.Întrucât riscurile generate de materialele toxice industriale reprezint` un domeniu insuficientdezvoltat în cadrul situa]iilor de urgen]`, consider c` se impun urm`toarele demersuriprioritare: preg`tirea muncitorilor/salaria]ilor care lucreaz` în medii cu materiale periculoase,pentru cunoa[terea atât a caracteristicilor acestora, c#t [i a m`surilor de prevenire a accidentelor;formarea abilit`]ilor de operare pentru limitarea efectelor în cazul producerii acestora.

Prin urmare, putem defini un nivel de preg`tire pentru con[tientizare, de recunoa[terea naturii incidentului produs [i de identificare a emisiilor de substan]e toxice, care s` alarmezeîn privin]a pericolului [i s` cear` interven]ia pentru r`spuns de urgen]`. Al doilea nivelpresupune o preg`tire suplimentar` pentru a face posibil` limitarea emisiilor de substan]etoxice [i prevenirea expunerii personalului.

Nivelul de con[tientizare [i nivelul opera]ional de preg`tire nu sunt suficiente ca ac]iuni.|n opera]iuni de r`spuns pentru intrarea în zona de pericol în vederea stop`rii emisiilorsunt necesare structuri (echipe/echipaje) specializate [i autorizate pe tipuri de interven]ii[i competen]e adecvate.

Formarea, calificarea, specializarea personalului serviciilor de urgen]`, a personaluluide specialitate, preg`tirea personalului cu func]ii de conducere cu atribu]ii pe linia protec]ieicivile se realizeaz` în Centrul Na]ional de Preg`tire pentru Managementul Situa]iilorde Urgen]` sau în institu]ii de înv`]`mânt de profil ale Ministerului Administra]iei [i Internelor,ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i în alte unit`]i abilitate din ]ar` [i din str`in`tate6.

Conducerea activit`]ilor de monitorizare [i a interven]iilor se realizeaz` de c`tre CentrulOpera]ional Na]ional, centrele opera]ionale jude]ene [i centrele operative. Centrele opera-]ionale elaboreaz` concep]ia privind planificarea, preg`tirea, organizarea [i desf`[urareaac]iunilor de r`spuns, precum [i concep]ia de ac]iune în situa]ii de urgen]`, potrivit regle-ment`rilor interne, emise în baza r`spunderilor privind tipurile de risc gestionate [i func]iilede sprijin îndeplinite.

6 Monitorul oficial al României nr. 1094/2004, Legea nr. 481/2004 privind protec]ia civil`.

103

Dintre principalele atribu]ii ale unui asemenea centru men]ion`m: face propunericomitetului pentru situa]ii de urgen]` (Comitetului Na]ional privind activitatea preventiv`[i de interven]ie în situa]ii de urgen]`); asigur` transmiterea operativ` a deciziilor, dispozi]iilor,ordinelor [i urm`re[te men]inerea leg`turilor de comunica]ii cu Centrul Opera]ionalNa]ional, centrele operative, cu alte structuri abilitate în gestionarea situa]iilor de urgen]`,precum [i cu for]ele (deta[amente/sec]ii/sta]ii/pichete/echipe) aflate în îndeplinireamisiunilor; centralizeaz` solicit`rile privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea func]iilorde sprijin [i le prezint` e[aloanelor abilitate pentru solu]ionare; asigur` transmiterea mesajelorde în[tiin]are7.

Ac]iunile de interven]ie sunt autorizate în baza prevederilor legislative referitoarela îndeplinirea unor condi]ii specifice înainte de începerea eforturilor pentru r`spunsla situa]iile de urgen]`.

Printre altele, se precizeaz` modalit`]ile concrete de cooperare ale structurilor de sprijin,ale medicinei de urgen]` la dezastre, ale echipelor de decontaminare.

Un rol foarte important îl constituie valorificarea “lec]iilor înv`]ate”. Principalele func]iide sprijin pe care le asigur` Ministerul Ap`r`rii Na]ionale privind prevenirea [i gestionareasitua]iilor de urgen]` sunt urm`toarele: monitorizarea riscurilor specifice, precum [i a efectelornegative ale acestora; c`utarea, descarcerarea, salvarea persoanelor; evacuarea persoanelor[i a bunurilor periclitate; acordarea asisten]ei medicale de urgen]`; localizarea [i stingereaincendiilor; neutralizarea efectelor materialelor periculoase; efectuarea depolu`rii [i a deconta-min`rii; reabilitarea zonei afectate.

Modalitãti de abordare a riscurilormaterialelor toxice industriale în actiunile militareStudierea impactului materialelor toxice industriale asupra ac]iunilor militare este o prioritate

care trebuie luat` în considerare de c`tre speciali[tii NBC. Materialele toxice industrialereprezint` sursa unor pericole semnificative din punct de vedere opera]ional în spa]iulde lupt`. De aceea, aceste materiale se analizeaz` în cadrul procesului de preg`tire informativ`a câmpului de lupt` (PICL).

Preg`tirea informativ` a câmpului de lupt`, din perspectiva riscurilor materialelor toxiceindustriale, reprezint` o secven]` important` în procesul planific`rii opera]iilor.

Preg`tirea informativ` a câmpului de lupt` cuprinde: evaluarea amenin]`rii; evaluareazonei de opera]ii [i analiza condi]iilor meteorologice.

Pentru evaluarea amenin]`rii determinate de existen]a materialelor toxice industrialeîn zona de opera]ii se au în vedere: identificarea [i eviden]a obiectivelor care au surse radio-active; identificarea [i eviden]a combinatelor chimice [i a depozitelor cu substan]e chimiceindustriale.

La evaluarea zonei de opera]ii trebuie s` se ]in` cont de luarea în eviden]` a bolilorspecifice; existen]a obiectivelor industriale chimice sau nucleare care pot constitui ]intepentru adversar; capabilit`]ile de r`spuns ale civililor (spitale, clinici, facilit`]i pentru tratament

,,

7 Monitorul oficial al României nr. 885/2004, Hot`rârea Guvernului României nr. 1492 privind principiilede organizare, func]ionare [i atribu]iile serviciilor de urgen]` profesioniste.

Ap`rarea NBC


104

medical), care ar putea prelua contamina]ii ca urmare a evenimentelor de tipul emisiiloraltele decât atacul (materiale toxice industriale).

Doctrina ap`r`rii NBC în Armata României (proiect) con]ine referiri la materialeletoxice industriale, la influen]ele acestora asupra ac]iunilor militare.

Ap`rarea NBC cuprinde ansamblul activit`]ilor, m`surilor [i ac]iunilor planificate,organizate, coordonate [i controlate la nivelul comandamentelor (comenzilor pentru protejarea,men]inerea/refacerea capacit`]ii opera]ionale, amplificarea capabilit`]ii [i asigurarea libert`]iide ac]iune a for]ei în scopul îndeplinirii misiunilor în condi]ii/medii NBC, ale producerii eveni-mentelor EADA [i teroriste).

Structurile de ap`rare NBC de la toate e[aloanele au responsabilitatea s` consiliezecomandan]ii cu privire la posibilele influen]e ale materialelor toxice industriale asupra ac]iunilorfor]elor.

Ansamblul de m`suri [i ac]iuni destinat asigur`rii protec]iei for]elor împotriva mate-rialelor toxice industriale angajeaz` participarea a trei entit`]i distincte de speciali[ti: echipemedicale, de geni[ti [i speciali[ti NBC.

Serviciul medical pune accentul pe prevenirea îmboln`virilor. Cerin]ele descriseîn anexa H a SMO 50007/1999 eviden]iaz` importan]a deosebit` a preg`tirii medicale NBC,care întotdeauna trebuie luat` în considerare în baza criteriilor fundamentale de eficien]`a ap`r`rii NBC la nivelul celor trei categorii de for]e. Când m`surile de prevenire/evitareau e[uat, for]ele specializate trebuie s` fie capabile s` refac` s`n`tatea personaluluicare a fost expus.

Sintagma “este mai u[or s` prevenim decât s` trat`m” are o semnifica]ie important`[i în cazul materialelor toxice industriale. Structurile medicale trebuie s` realizeze [i s` actuali-zeze baza de date cu riscurile medicale generate de materialele toxice industriale [i s` promo-veze aplicarea m`surilor profilactice. Structurile medicale monitorizeaz` gestionarea de[eurilor[i consiliaz comandantul în ceea ce prive[te aplicarea programului de prevenire a îmboln`virilorpentru conservarea capacit`]ii de lupt` a for]elor.

Sprijinul medical pentru for]e, cât [i pentru popula]ia civil` presupune un consumfoarte mare de resurse. Personalul medical trebuie s` consilieze comandantul pentru identi-ficarea [i evaluarea riscurilor de s`n`tate asociate contamin`rii generate de materialeletoxice industriale [i privitor la aplicarea tratamentelor profilactice, la modalit`]ile de asigurarea hr`nirii [i a apei potabile.

Apari]ia unor boli sau a unui vector necunoscut, pe cale natural`, în teatrul de opera]iiconstituie un indiciu de manifestare/prezen]` a unor agen]i biologici, drept pentru carese impune aplicarea imediat` a m`surilor generale de medicin` preventiv`.

M`surile de protec]ie vizeaz` toate activit`]ile de transport [i depozitare a alimentelor,precum [i de preparare [i servire a hranei. Este absolut necesar` colectarea [i analizaprobelor de ap`, aer [i diferite materiale. Cea mai sigur` m`sur` de igienizare a apei const`în purificarea [i igienizarea acesteia; în cazul contamin`rii apei cu agen]i biologici,aceste opera]iuni nu sunt eficiente totdeauna.

Structurile de geniu construiesc diferite utilit`]i, inclusiv depozitele speciale pentruad`postirea în siguran]` a materialelor periculoase. Ac]iunile unit`]ilor de geniu, care s-au desf -[urat [i se desf`[oar` în teatrele de opera]ii din Balcani [i din zona Golfului Persic, confirm`

105

responsabilitatea acestora în protejarea mediului [i prevenirea riscurilor generate de mate-rialele toxice industriale.

Structurile de ap`rare NBC dispun de abilit`]ile necesare pentru evaluarea, din punctde vedere opera]ional, a impactului materialelor toxice industriale. Speciali[tii NBC au preg`-tirea corespunz`toare pentru consilierea comandantului for]ei în leg`tur` cu acest spectrude riscuri similare celor CBRN. Dispersarea for]ei [i gradul de protec]ie trebuie evaluateîn mod constant, corespunz`tor nivelului amenin]`rii NBC [i riscului EADA.

Speciali[tii NBC trebuie s` completeze catalogul cu materiale toxice industrialepentru o reprezentare veridic` a diversit`]ii riscurilor prezente în mediul urban. Aceast` list`trebuie s` includ` cele aproximativ 400 de substan]e toxice aflate în eviden]a MinisteruluiMediului în categoria substan]elor extrem de periculoase. Profesionalismul speciali[tilorNBC le confer` legitimitatea de exper]i pentru asigurarea protec]iei for]elor în condi]iileriscurilor generate de existen]a materialelor toxice industriale în zona ac]iunilor militare.

Sistemul de Supraveghere [i Avertizare NBC (SSANBC) are un rol deosebit în culegereaoperativ` a informa]iilor în domeniu [i în avertizarea oportun` despre un eventual incidentprivitor la emisiile de substan]e chimice toxice industriale.

Centrul de Cercetare {tiin]ific` pentru Ap`rare NBC [i Ecologie dispune de echipemobile de interven]ie, care ac]ioneaz` la ordin pentru: detec]ia [i identificarea preliminar`sau complet` a naturii contamin`rii; aprecierea dimensiunilor suprafe]elor contaminate;prelevarea de probe, ambalarea, conservarea [i transportul acestora pentru analiz`; transmi-terea informa]iilor cu semnifica]ie CBRN/EADA. Aceste echipe sunt înzestrate cu auto-speciale pentru interven]ii [i laboratoare fixe sau mobile acreditate pentru analize.

Planificarea operatiilorEstimarea informa]iilor semnificative cu privire la riscurile generate de materialele

toxice industriale pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor militare constituie un punct de plecarepentru planificarea opera]iilor.

La planificarea ac]iunilor militare în mediile urbane, în care sunt posibile riscuri ca urmarea existen]ei materialelor toxice industriale (substan]e biologice toxice industriale), sprijinulmedical NBC vizeaz`, între altele, activit`]i ca: m`suri de control antiepidemic; diagnosticarerapid` [i corect`; m`suri sanitaro-igienice [i profilactice speciale (vaccin`ri, imuniz`ri,tratamente preventive etc.); tratamentul personalului afectat (ca urmare a EADA).

Dintre principalele m`suri de ap`rare, incluse în cadrul planific`rii, specifice sprijinuluimedical într-un mediu cu materiale toxice industriale, men]ion`m: colectarea, procesarea,analiza [i valorificarea informa]iilor; monitorizarea punctelor decisive care pot fi contaminateEADA; protec]ia personalului împotriva contamin`rilor [i a intoxica]iilor; detec]ia oportun`a surselor EADA.

Contaminarea, ca urmare a existen]ei materialelor toxice industriale în zonele ac]iunilormilitare, poate afecta un num`r mare de persoane cu boli infec]ioase [i persoane expusela substan]e chimice toxice industriale/materiale radiologice.

Într-un eveniment reprezentând o contaminare biologic`, pentru un managementmedical eficient este necesar` identificarea rapid` [i cu acurate]e a agentului biologicîntrebuin]at [i o preg`tire adecvat` a speciali[tilor în acest domeniu.

Ap`rarea NBC

,


106

Compartimentul informa]ii evalueaz` nivelul riscurilor pe care le genereaz` existen]amaterialelor toxice industriale din teatrul de opera]ii [i, în mod deosebit, cele de natur biologic .

Caracteristicile medicamentelor, serului, antibioticelor administrate popula]ieiîntr-o anumit` zon` a ac]iunilor militare pot conduce la concluzii par]iale privind întrebuin-]area unor agen]i biologici.

Pentru evacuarea militarilor contamina]i se prev`d personalul specializat [i mijloacelede transport necesare.

În cazul contamin`rii radioactive se aplic` prevederile ghidului de expunere opera]ional.Trierea [i decontaminarea militarilor afecta]i se efectueaz` în raport cu situa]ia tactic`[i natura contamin`rii. Pentru aceasta, unit`]ile medicale au planuri care se pun în aplicareîn func]ie de situa]ia concret`. Prin executarea decontamin`rii se reduce contaminareasuplimentar`, se protejeaz` personalul medical [i se limiteaz` transferul contamin`rii.

Sunt necesare facilit`]i cu sisteme cu protec]ie colectiv` [i o rezerv` de speciali[ti(medici, asisten]i).

Ca o concluzie, putem spune c` existen]a materialelor toxice industriale în teatrelede opera]ii constituie un risc major care trebuie luat în considerare la planificarea opera]iilor.

În mod prioritar este necesar` completarea bazei de date privind existen]a surselorde materiale toxice industriale în teatrele de opera]ii în care ac]ioneaz unit ]i ale Armatei Române.

În cadrul doctrinar nu este pe deplin conturat un r`spuns adecvat pentru riscuriledeterminate de materiale toxice industriale, \n acest sens, impun#ndu-se optimizarea rela]ieidintre protec]ia for]elor [i gradul de mobilitate al acestora. Trebuie s` se cunoasc` ce amploareva avea realizarea protec]iei, ce cantitate de echipamente [i materiale de protec]ie [i de deconta-minare trebuie transportat` în teatrul de opera]ii, precum [i în ce m`sur` aceasta afecteaz`mobilitatea [i capabilit`]ile ac]ionale ale for]elor.

Materialele toxice industriale influen]eaz` activit`]ile din domeniul logistic: transpor-turile de materiale, porturile, aeroporturile, facilit`]ile medicale, elementele de infrastructur`.

La nivel tactic, for]ele nu sunt în m`sur` s` fac` fa]` unor situa]ii generate de EADA.Decontaminarea presupune proceduri adecvate, decontaminan]i specifici. Aeronavele,de exemplu, se decontamineaz` cu echipamente [i materiale specifice.

Materialele toxice industriale constituie un risc nu numai pentru for]ele angajateîn diferite teatre de opera]ii, dar [i pentru popula]ia civil` de pe teritoriul na]ional. Risculeste cu atât mai mare, cu cât pe teritoriul României se poate întâlni o varietate de materialetoxice industriale, r`spândite în foarte multe loca]ii, concomitent cu derularea activit`]ilorindustriale în apropierea marilor centre urbane.

Responsabilitatea principal` a structurilor de conducere din cadrul Sistemului na]ionalde management al situa]iilor de urgen]` const` în monitorizarea [i gestionarea în modeficient a riscurilor generatoare de situa]ii de urgen]`.

Prima reac]ie trebuie asigurat` de personalul serviciilor de urgen]`, din serviciilemedicale, de organele de poli]ie pentru men]inerea/restabilirea ordinii legale. De asemenea,este necesar` interven]ia speciali[tilor pentru mânuirea materialelor periculoase [i a spe-ciali[tilor EOD8.

8 EOD – Controlul mecanismelor explozive.

107

Trebuie analizate [i evaluate toate capacit`]ile existente pe care se conteaz` în ac]iunilede r`spuns în situa]ii de urgen]`.

Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situa]ii de urgen]`[i a principalelor func]ii de sprijin pe ministere [i institu]ii publice centrale de specialitateeste o m`sur` necesar`, dar nu [i suficient` pentru a considera situa]ia rezolvat`.

Se impun evalu`ri riguroase ale capabilit`]ilor opera]ionale de r`spuns ale acestorministere [i institu]ii, elaborarea planurilor de cooperare pentru interven]ii \n situa]iide urgen]` [i verificarea viabilit`]ii m`surilor stabilite etc.

Atât eforturile militare, cât [i cele civile de preg`tire în vederea ac]iunilor de r`spunsîn situa]ii de urgen]` trebuie coordonate adecvat. Speciali[tii NBC din armat` sunt profe-sioni[ti de înalt` clas`, au experien]a necesar` pentru prevenirea contamin`rii CBRNsau limitarea efectelor acesteia. Personalul din serviciile de urgen]`, în mod logic, are o expe-rien]` semnificativ` în ceea ce prive[te monitorizarea riscurilor generate de materialeletoxice industriale. De aceea, se impune dezvoltarea colabor`rii pe baza unor proceduri[i activit`]i standard pentru ca acest domeniu reprezentat de materialele toxice industriales` fie permanent monitorizat [i ]inut sub control.

Riscurile generate de materialele toxice industriale, atât pentru for]ele care ac]ioneaz`în diferite teatre de opera]ii, cât [i pentru cele dislocate pe teritoriul na]ional, trebuie s` fieclarificate [i prev`zute cu m`suri corespunz`toare.

Procesul de planificare pentru opera]iile militare [i pentru ac]iunile de r`spuns la situa]iide urgen]` presupune o abordare realist` [i de acceptare f`r` echivoc a costurilor asociatediferitelor op]iuni menite s` contracareze riscurile generate de materialele toxice industriale.


• Doctrina ap`r`rii NBC în Armata României (proiect).• Doctrina pentru opera]iile întrunite multina]ionale, Bucure[ti, 2001.• Doctrina ac]iunilor întrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001.• U.S. Army, Army Regulation 385-61, The Army Chemical Agent Safety Program, Washington,

D.C. Headquarters, Departament of the Army, 28 Feb.1997.• U.S. Army, Departament of the Army Pamphlet 50-6, Chemical Accident or Incident Response

and Assistance (CAIRA) Operations, Washington, D.C., Headquarters, Departament of the Army,17 May 1991.

• U.S. Army Field Manual 3-100, Chemical Operations Principles and Fundamentals, Washington,D.C., Headquarters, Departament of the Army.

• U.S. Army Medical Command, Military Occupational Specialty (MOS) 91S Preventive MedicineSpecialist, http://www.cs.amedd.army.mil/appd/Enl-pg/mpgS/91S.mpg.

• National Institute for Occupational Safety and Health, Documentation for Immediately Dangerousto Life or Health Concentrations (IDLHS), http://www.cdc.gov/niosh/idlh/idih/idlh-1html; Centersfor Disease Control.

Ap`rarea NBC


108

umea contemporan` este din ce în ce mai mult confruntat` cu amenin]`ri[i riscuri de natur` chimic`, biologic`, radiologic` [i nuclear` (CBRN),precum: proliferarea [i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor [i materialelor

CONSIDERACONSIDERACONSIDERACONSIDERACONSIDERATII PRIVIND CONTROLULTII PRIVIND CONTROLULTII PRIVIND CONTROLULTII PRIVIND CONTROLULTII PRIVIND CONTROLULMECANISMELOR EXPLOZIVE NBCMECANISMELOR EXPLOZIVE NBCMECANISMELOR EXPLOZIVE NBCMECANISMELOR EXPLOZIVE NBCMECANISMELOR EXPLOZIVE NBC

,

Colonel Gra]ian IONESCU

CBRN, a mijloacelor de distrugere în mas`, a armamentelor [i a altor mijloace letale neconven-]ionale; expansiunea re]elelor [i a activit`]ilor teroriste, a crimei organizate transna]ionale(criminalitate economico-financiar`, trafic transfrontalier ilegal de persoane, droguri, materialeradioactive [i strategice, de armament [i muni]ie etc.); degradarea mediului ambiant,prin nerespectarea normelor ecologice, precum [i existen]a, în proximitatea frontierelorna]ionale, a unor obiective cu grad ridicat de risc; pericolul declan[`rii unor conflicte militarelocale ca m`sur` punitiv` extrem` împotriva unor regimuri dictatoriale din state care încalc`prevederile conven]iilor [i tratatelor interna]ionale în domeniul armelor de distrugereîn mas` chimice, biologice, radiologice [i nucleare (ADMCBRN), dezvoltând, în ascuns,programe militare nucleare, biologice [i chimice, care acord` sprijin unor organiza]ii teroriste[i a c`ror politic` de sfidare [i [antaj reprezint`, prin consecin]ele posibile, o amenin]areîn cre[tere la adresa lini[tii [i a vie]ii popoarelor.

Poten]ialul crescut al materialelor explozibile rezultat în urma prolifer`rii armelor,muni]iilor [i explozibililor la nivel mondial [i num`rul mare de atacuri teroriste reprezint`o amenin]are a capacit`]ii de mobilitate [i supravie]uire a întregii for]e în condi]ii/mediiCBRN. Disponibilitatea armelor, a componentelor [i a materialelor CBRN permite terori[tilorfolosirea acestora sau a mijloacelor explozive improvizate conven]ionale în atacuri împotrivapopula]iei civile sau asupra unit`]ilor [i facilit`]ilor militare. Aceste amenin]`ri exist` indiferentde locul de dislocare a for]elor. Mijloacele explozive [i periculoase într-un teatru de opera]iivor amenin]a, cu siguran]`, opera]iile [i for]ele militare. Amenin]area cu mijloace exploziveeste mult mai grav` pentru for]ele necombatante, care nu sunt familiarizate cu tehnicamilitar`. Tacticile de r`zboi neconven]ionale sau atacurile teroriste pot include materialeCBRN sau mecanisme explozive CBRN improvizate. Aceste arme reprezint` o amenin]areserioas` pentru toate opera]iile. De obicei, muni]iile/mecanismele prev`d o reac]ie imediat`din partea serviciului de control al mecanismelor explozive [i a altor elemente de sprijin.

Misiunea structurilor mecanismelor explozive (EOD-NBC) este de a sprijini strategiade securitate [i de a proteja for]ele, prin asigurarea capabilit`]ii de a neutraliza pericolul repre-zentat de muni]ia conven]ional NBC neexplodat [i de mijloacele explozive CBRN improvizate,care constituie o amenin]are pentru opera]ii, instala]ii, personal sau materiale. Aceste structuricu echipamentul din dotare trebuie s` aib` posibilitatea de a identifica, a evalua în teren,a recupera, a înl`tura [i a neutraliza muni]iile neexplodate sau dispozitivele improvizate CBRN.

L

109

For]ele armate angajate în lupta modern` se pot confrunta cu o varietate de armede distrugere în mas`. Când sunt utilizate în câmpul de lupt`, aceste arme vor avea nevoiede o mânuire special` din partea personalului. Sc`pate de sub control, acestea constituieun pericol extrem de grav asupra zonelor de opera]ii, precum [i asupra zonelor locuitede popula]ia civil`.

Opera]iile întrunite trebuie s` fie planificate [i conduse împotriva unei game largide riscuri de angajare a ADMCBRN. În plus, traversând tot spectrul de conflicte, inclusivcel referitor la opera]iile de r`spuns la crize, poate exista un risc de emisie de substan]enocive de la facilit`]ile industriale sau instala]iile nucleare deteriorate; de aceea, for]ele întrunitetrebuie s` fie capabile nu numai s` se apere împotriva atacurilor conven]ionale, dar [i s` fieeficiente în conducerea opera]iilor pe perioade prelungite într-un mediu CBRN; acesteultime condi]ii pot rezulta din întrebuin]area agen]ilor CBRN [i din evenimentele EADAsau din ambele situa]ii.

În fa]a superiorit`]ii for]elor armate în capabilit`]i militare conven]ionale, adversarii1

pot c`uta strategii [i tactici neconven]ionale, pentru a reduce acest avantaj folosind agen]iiCBRN [i MTI, concentrându-se, probabil, asupra punctelor slabe [i a vulnerabilit`]ilorpercepute, cum ar fi: sensibilitatea opiniei publice la pierderi [i la constrângerile culturale,legale [i etice; amenin]area cu folosirea agen]ilor CBRN, în vederea limit`rii regulilorde angajare ale for]elor armate; reticen]a adversarilor cu privire la dreptul interna]ional[i standardele etice, permi]ându-le s` angajeze ca ]int` deliberat` chiar popula]ia civil`.

Amenintarea nuclearãPe timpul ostilit`]ilor, este posibil ca for]ele s` foloseasc` sau s` de]in` arme nucleare.

Unele dintre aceste arme pot s` nu func]ioneze a[a cum au fost proiectate sau este posibilca acestea s` fi fost capturate de la inamic în diferite st`ri, de la neavariate la extremde avariate. Exist`, de asemenea, riscul unui accident de transport al armelor nucleare.Indiferent de motiv, verificarea unei arme nucleare necesit` implicarea serviciuluipentru controlul mecanismelor explozive [i al elementelor de sprijin. Dac` arma constituieun sistem de amenin]are, atunci serviciul pentru controlul mecanismelor exploziveeste responsabil pentru prevenirea deton`rilor. Acest aspect implic` detec]ia, identificarea,aplicarea procedurilor de siguran]`, colaborarea în strângerea informa]iilor prin mijloacetehnice [i preg`tirea armelor complete sau a componentelor pentru sosirea personaluluiîn vederea controlului mecanismelor explozive al altor e[aloane sau categorii de for]eimplicate în solu]ionarea unor astfel de evenimente. Procesul de preluare a armamentuluinuclear poate dura foarte mult, fiind nevoie de ajutorul unui num`r mare de speciali[ti.Elementele de sprijin necesare în opera]iile EOD-NBC trebuie s` includ`: controlul[i decontaminarea radiologic`, transportul, serviciul de securitate [i pe cel medical.

Amenintarea chimicã si biologicãResponsabilit`]ile serviciului pentru controlul mecanismelor explozive în incidente

chimice/biologice constau în prevenirea exploziei, a r`spândirii contamin`rii, detectarea,identificarea [i eliminarea riscurilor toxice [i explozive.

1 Termenul de “adversar” se folose[te pentru a defini inamicul, p`r]ile beligerante, opozan]ii, ter]ep`r]i [i terori[tii. Exist` posibilitatea ca, în anumite opera]ii de r`spuns la crize, s` nu existe un adversarpentru for]a întrunit`.

Ap`rarea NBC

,

, ,


110

Pân` la sosirea în zon`, serviciul pentru controlul mecanismelor explozive instaleaz`un punct de comand` care coordoneaz` opera]iile unit`]ii de sprijin [i ale serviciului respectiv.Personalul punctului de comand` colaboreaz` cu comandantul zonei [i cu specialistul NBCîn vederea actualiz`rii datelor [i a cerin]elor misiunii. Punctul de comand` pentru controlulmecanismelor explozive furnizeaz` informa]ii asupra timpului prev`zut [i asupra propor]iilorcontamin`rii. În caz de urgen]`, se pot decontamina numai personalul [i echipamentelecu care se opereaz`. La nevoie, se poate suplimenta personalul NBC pentru controlulmecanismelor explozive, în vederea încheierii misiunii cât mai repede posibil. Comandantulzonei trebuie s` asigure necesarul pentru decontaminare, serviciul medical [i de securitate.Comandantul sau specialistul NBC al unit`]ii de sprijin se ocup` de planul de m`suri pentrumuni]iile CBRN care se bazeaz` pe datele furnizate de serviciul pentru controlul mecanismelorexplozive [i pe situa]ia operativ`.

Utilizarea datelor cercetãrii tehniceMuni]iile capturate sau g`site pe câmpul de lupt` pot avea valoare informativ`.

Comandan]ii trebuie s` coordoneze activitatea de evaluare a muni]iilor modificate sau neidenti-ficate. Dac` misiunea prevede ca zona s` fie securizat`, trebuie luate în considera]ie o seriede m`suri. Înainte de a neutraliza muni]ia descoperit`, pentru a împiedica for]ele inamices` o recaptureze, personalul pentru controlul mecanismelor explozive trebuie s` realizezeo identificare a tipului [i a înc`rc`turii acesteia. Distrugerea muni]iei f`r` a cunoa[te con]inutulpoate avea drept consecin]` emisia de agen]i biologici, chimici sau nucleari. Personalulpentru controlul mecanismelor explozive trebuie s` fac` identificarea, deoarece tipurilede explozive CBRN nu pot fi nominalizate întotdeauna prin codurile de culori sau marcajeexterioare. Majoritatea ]`rilor folosesc diferite marcaje, în func]ie de muni]ia implicat`.Anumite ]`ri nu folosesc marcajele standard pentru nici un fel de muni]ie [i, cu atât mai mult,pe mijloacele improvizate. Rapoartele informative anterioare pot fi de mare ajutor. Acesterapoarte pot con]ine descrierea tipului de muni]ie [i chiar pot oferi date privind marcajelemuni]iei inamicului. A[adar, cu cât de]inem mai multe date despre muni]ia necunoscut`,cu atât vom fi mai informa]i în luarea deciziilor.

Instalarea punctului de control si responsabilitãtiLa descoperirea sau sesizarea privind existen]a mecanismelor explozive NBC, echipa

EOD merge la locul incidentului cât mai repede posibil. O dat` sosit`, instaleaz` un punctde control. Speciali[tii EOD-NBC din componen]a echipei trebuie s` ia în consideraretrei factori foarte importan]i: mijlocul cel mai rapid de transport care va fi folositpentru deplasarea la locul incidentului; zona de dispunere a punctului de control, care trebuies` fie necontaminat` [i, dac` e posibil, s` aib` caracteristici avantajoase ale terenului (dispunere,observare, mobilitate etc.); dac` dispozitivul exploziv este necunoscut, trebuie stabilit`o zon` de protec]ie adecvat`.

Punctul de control trebuie instalat în zona din care bate vântul fa]` de locul incidentuluisau zona contaminat`. Trebuie, de asemenea, s` existe aproape, dar separat, elementelede sprijin ale interven]iei. Nici un alt element nu trebuie s` fie stabilit mai aproape de loculincidentului decât punctul de control EOD-NBC.

Dac` este nevoie, locul propus pentru punctul de control va fi verificat pentru detectareaunei posibile contamin`ri. Trebuie s` fie f`cute suficiente determin`ri, astfel încât [eful

, ,

111

echipei EOD s` fie sigur c` întreaga zon` de dispunere nu este contaminat`. Dac` toaterezultatele sunt negative (nu este prezent` contaminarea), el poate trece la un nivel optimde protec]ie individual` NBC (NOPINBC) redus. De re]inut c`, atât timp cât determin`rileobi[nuite, în teren, nu pot detecta agen]ii biologici, o zon` nu poate fi considerat`necontaminat` biologic pân` când informa]iile primite (de la compartimentul J2-Cercetare)sau eviden]ele fizice nu confirm` aceasta. Dac` este suspectat` contaminarea cu agen]ibiologici, se preleveaz` probe [i se trimit la laborator pentru determinare (identificare).Trebuie, de asemenea, s` se stabileasc` zona de excludere chiar [i pentru dispozitiveleexplozive conven]ionale, cu dou` excep]ii: când nu exist` componente explozive se poatereduce zona de excludere la un cerc cu raza de 50 m; când echipa nu a determinatînc` ce tip sau num`r de componente explozive sunt prezente, zona de excludere minim`trebuie s` aib` o raz` de 450 m.

De asemenea, trebuie stabilit` zona de risc pe direc]ia vântului. Dac` tipul sau cantitateade agent CBRN/MTI sunt necunoscute, zona de risc trebuie extins` la minimum 2 000 mpe direc]ia vântului de la locul incidentului. {eful echipei EOD stabile[te proceduri detaliatepentru a determina zona de risc pe direc]ia vântului. Evacueaz` tot personalul neprotejatdin zona de risc sau îi va cere s` îmbrace mijloacele individuale de protec]ie. Comandantultrebuie s` se asigure c` personalul care conduce evacuarea poart`, de asemenea, echipa-mentele de protec]ie. Locul de dispunere al punctului de control nu trebuie s` fie pe direc]ievântului fa]` de locul de producere a incidentului sau zona suspectat` a fi contaminat`[i trebuie s` fie aproape, dar separat de elementele de sprijin ale interven]iei.

În cadrul punctului de control, operatorul de serviciu organizeaz` [i men]ine contactulcu comandantul, care are control opera]ional. El este responsabil în domeniul NBC pentruurm`toarele: informarea în permanen]` a comandantului cu privire la stadiul activit`]ilorde rezolvare a incidentului; inspectarea echipei de lucru pentru a asigura echipamenteleNBC potrivite [i instalarea celor adecvate; asigurarea c` dozimetrele sunt purtate corect(în buzunarele de la piept ale ]inutei sau în partea de sus a bra]ului, pentru ]inutelecare nu au buzunare); m`rirea/mic[orarea zonei de excludere, pe m`sur` ce se primescnoi informa]ii, [i informarea comandantului despre acest lucru; cererea instruc]iunilorde dispunere pentru articolele contaminate; protejarea informa]iei clasificate în punctulde control; preg`tirea rapoartelor cerute [i strângerea punctului de control când i se cere;supravegherea permanent` a echipamentelor de lucru.

Informa]iile CBRN trebuie s` releve urm`toarele aspecte: riscurile posibile; echipamentulde protec]ie utilizat; cererile de echipament special; numele persoanelor care lucreaz`în zon`; numerele de serie ale dozimetrelor personalului; timpul de intrare în zon`; timpulde ie[ire din zon`; citirile ini]iale ale dozimetrelor; citirile finale ale dozimetrelor; cererilede protec]ie, evacuare, asisten]` medical`, de contaminare [i securitate.

Deoarece armele nucleare pot cauza distrugeri în mas`, personalul EOD trebuies` pun` pe primul loc siguran]a. Este interzis accesul la o arm` nuclear` a unui singur individ.Dou` persoane autorizate, din care una de specialitate NBC, vor fi considerate prezentecând ele sunt în pozi]ia fizic` din care pot detecta corect dispunerea, tipul [i destina]iaechipamentului2.

2 F.M. 4-30.16, EOD Multiservice Procedures for Explosive Ordnance Disposal in a Joint Environment,p. 14.

Ap`rarea NBC


112

R`spunsul la incident implic` opera]ii de planificare. Acestea includ strângereade informa]ii, stabilirea itinerarului de deplasare [i selectarea personalului, a echipamentelor[i a procedurilor pentru opera]ii. Echipa EOD trebuie s` aib` un minimum de echipamentede detec]ie, materiale de prim ajutor, mijloace de comunicare [i truse de scule/accesoriiEOD. Cererile de echipamente [i îmbr`c`minte de protec]ie trebuie planificate înainteca echipa s` ajung` în zon`.

Personalul [i echipamentele care intr` sau ies din zona incidentului EOD-NBC trebuies` urmeze o rut` cât mai scurt`, astfel încât expunerea s` fie minim` [i s` nu extind`o eventual` contaminare. Ulterior, întreg personalul [i echipamentele care au ac]ionatîntr-o zon` contaminat` trebuie s` treac` printr-un punct de decontaminare [i s` parcurg`pa[ii prezenta]i în tabelul 1.

Tabelul 1: Fluxul într-un punct de lucru pentru controlul contamin`rii

ZONA

CONTAMINAT~ZONA DE REDUCERE A CONTAMIN~RII

ZONA

DE REGRUPARE

Direc]ia de deplasare

Îndrumãtori

Direc]ia vântuluiPunct

de control

PCÎndrum`tor

Depunere materialeContainer pentru]inut` [i bocanci

Container pentrulenjerie de corp

Punct sp`lare[i cl`tire

Container pentru m.c.g.

Spre punctul de control

Pasul 4Pasul 3Pasul 2Pasul 1 Pasul 5

Lini

i de

cont

rol

aar

mam

entu

lui

Lini

ecr

itic`

Pasul 1

Depunerea materialelorDotarea punctului

Activit`]i

Orice material, cum ar fi saci de plastic sau containere de plastic care pot preveni contami-narea echipamentului prin contact cu terenul.

• depunerea materialelor din dotare;• scoaterea documentelor, etichetelor [i dozimetrelor; citirea dozimetrelor/hârtiilor indica-

toare etc.; p`[irea peste linia critic`.

Pasul 2

Dezbr`carea ]inutei[i monitorizarea

Pasul 3

Dezbr`carea lenjeriei[i scoaterea m`[tii

Pasul 4

Punct sp`lare [i cl`tire

Dotarea punctului

• containere, cum ar fi sacii de plastic pentru bocanci [i ]inut`;• radiometre/detectoare pentru controlul contamin`rii.

• depunerea ]inutei [i a bocancilor în container;• depunerea echipamentului de specialitate, având grij` s` nu se ating` p`r]ile

necontaminate;• p`[e[te \nainte;• personalul de specialitate m`soar` nivelul/tipul contamin`rii;• dac` nu e determinat` nici o contaminare, personalul îndep`rteaz` masca \mpotriva

gazelor se spal` [i se deplaseaz` spre zona de recuperare;• dac` e determinat` o contaminare peste nivelurile permise, se trece la pasul 3.

Activit`]i

Dotarea punctului

• containere, bidoane de plastic pentru s`pun lichid [i ap` pentru cl`tit;• prosoape, radiometre/detectoare, pudr` [i s`pun pudr`.

• se spal` corpul cu s`pun lichid, acord#nd o aten]ie deosebit` unghiilor [i por]iuniloracoperite cu p`r ale corpului; se cl`te[te corpul cu ap` curat`, [e [terge [i se m`soar`gradul/nivelul/tipul de contaminare al corpului;

Activit`]i

Dotarea punctului

• containere, cum ar fi sacii de plastic pentru lenjerie [i masc` \mpotriva gazelor.

• scoaterea lenjeriei [i a m`[tii contra gazelor [i depunerea acestora \n containere.Activit`]i

113

Pentru sprijinirea interven]iei EOD-NBC, se vor include [i urm`toarele elemente: echipa-mente de comunicare (civile [i militare); echipe NBC (de control NBC [i decontaminare RBC);mijloace de transport (inclusiv aerian); echipe [i echipamente medicale; for]e de securitatemilitare [i civile; poli]ie militar`.

Echipa de interven]ie EOD-NBC ac]ioneaz` în func]ie de resursele disponibile, de situa]iaoperativ` la momentul respectiv, de dispozi]ia/ordinul e[alonului superior, de cantitatea[i tipul armamentului, de felul agen]ilor. Aceasta poate fi în m`sur` s` rezolve incidentulf`r` sprijin suplimentar, în func]ie [i de r`spunsul la urm`toarele întreb`ri: Pe ce suprafa]`este extins` contaminarea [i cât reprezint` contaminarea primar` ?; Câte dispozitive explozivesunt implicate [i care sunt condi]iile ca ele s` interac]ioneze chimic, biologic sau radioactiv ?;Ce proceduri vor fi utilizate pentru neutralizarea dispozitivelor ?; Este nevoie de personalsau de echipamente suplimentare ?

Accesul în zonele posibil contaminate se face din direc]ia din care bate vântul, iar membriiechipei trebuie s` îmbrace echipamentele de protec]ie în zona necontaminat`. Zona trebuieverificat` cu echipamente de detec]ie (hârtie indicatoare sau kit-uri, aparate dozimetrice).Supravegherea trebuie s` înceap` de la cel pu]in 1 km de locul propus pentru dispunereapunctului de control. Echipa trebuie s` ia probe de materiale suspectate a fi contaminatepe timpul p`trunderii (accesului), pentru a avea siguran]a c` zona de dispunere a punctuluide control nu este contaminat`. În cazul în care contaminarea este determinat` în loculde dispunere propus, personalul trebuie s` execute decontaminarea individual` imediat[i s` aleag` un alt loc de dispunere.

Pentru ac]iune, echipele EOD-NBC vor fi dotate cu echipamente NBC, conformtabelului 2.

Multe ADMCBRN [i pericole EADA pot diminua capabilitatea opera]ional` prin efectulprodus asupra personalului, dac` protec]ia NBC [i contram`surile nu sunt adoptate cores-punz`tor; consecin]ele strategice, operative sau tactice ale evenimentelor CBRN vor depindede tipul de conflict, de perioada de desf`[urare [i de scala efectelor.

Întrebuin]area ADMCBRN se poate realiza cu o varietate de mijloace, cum suntrachetele dirijate, avioanele [i avioanele f`r` pilot, artileria, generatoarele portabile de aerosolisau mijloace secrete(ascunse)/neconven]ionale.

Producerea armelor nucleare necesit` o infrastructur` industrial` dezvoltat`, o baz`tehnologic` avansat` [i leg`turi cu un program nuclear civil; pe de alt` parte, armele biologice[i chimice sunt relativ simplu de produs [i pot fi realizate în facilit`]ile civile existente,presupunând existen]a unei industrii biologice [i chimice, farmaceutice [i de producere

Pasul 4

Punct sp`lare [i cl`tire

Pasul 5

Zona de regrupare

• dac` este detectat` o contaminare peste nivelul acceptat, se repet` procesul de sp`lare,cl`tire [i uscare, apoi se face o nou` verificare a contamin`rii;

• daca a 2-a sp`lare [i cl`tire nu d` rezultate, se prepar` un amestec de 50% s`pun pudr`[i 50% pudr` \n combina]ie cu ap` [i se maseaz` p`r]ile contaminate pentru 5 minute,se cl`te[te corpul [i se m`soar` din nou nivelul de contaminare;

• dac` nivelul acceptat este \n continuare dep`[it, se solicit` asisten]` medical`;• dac` nu este nici o contaminare sau contaminarea este sub nivelul permis, persoana trece

linia de control a contamin`rii [i se echipeaz` dup` sp`larea fe]ei [i a m#inilor.

Dotarea punctului

• ]inut`, echipament curat pentru personal;

Activit`]i

• echipament de prim ajutor;• saci etan[i.

• echiparea [i primirea primului ajutor (dac` este necesar).

Ap`rarea NBC


114

a pesticidelor (de aceea, poten]ialii adversari pot s` posede capabilitatea de a începeproducerea relativ rapid a armelor/agen]ilor biologice/i [i chimice/i).

Eforturile de prevenire a prolifer`rii armelor CBRN nu exclud amenin]area direct`la adresa popula]iilor ]`rilor Alian]ei, a teritoriilor acestora [i a for]elor militare. TerorismulCBRN [i posibilitatea expunerii for]elor NATO [i a popula]iei la efectele materialelorde risc toxic industrial (TIH – toxic industrial hazard), determinate de eliber`rile accidentalesau de ac]iunile deliberate ale adversarului, constituie un risc permanent pe timp de pace,criz`, r`zboi sau pe timpul ac]iunilor de men]inere/impunere a p`cii.

Misiunea echipelor de specialitate la înl`turarea mecanismelor exploziveEOD-NBC r`mâne dificil`, pentru c` ea trebuie s` r`spund` unei singure cerin]e,aceea de minimizare a riscului eliber`rii oric`ror materiale toxice sau agen]ilor CBRN.


• Doctrina instruirii for]elor armate, SMG/IFA – 3.4/2003.• Doctrina pentru opera]ii \ntrunite multina]ionale, 2001.• Doctrina aliat` \ntrunit` pentru ap`rare NBC – ATP – 59 B (AJP 3.8), 2002.• Doctrina cp`r`rii nucleare, biologice [i chimice în opera]iile \ntrunite – proiect, 2005.• Manualul EOD, F.T. /EOD, 1/2005.• F.M. 4 – 30.16, EOD – Multiservice Procedures for Explosive Ordnance Disposal in a Joint Environment,

februarie 2001.

Tabelul 2: Echipamente de protec]ie NBCrecomandate pentru utilizare la interven]iile EOD-NBC

Echipamente NBC

Agen]i neroparalitici

Tip “G”

Agen]i bio lichizi vezican]i

neroparalitici Tip “V”

necunoscu]i

Agen]i bio usca]i,

incapacitan]i, antidezordine, toxici generali

sufocan]i

Fumuri toxice

(concentra-]ii reduse)

Combustibili [i oxidan]i

Îmbr`c`minte impregnat`, m`nu[i [i ciorapi de protec]ie

X X X

Complet individual de protec]ie

X X

Pelerin` de protec]ie

X

Aparat de respirat autonom

X

Masc` \mpotriva gazelor cu cartu[ filtrant adecvat

X X X X

NOPINBC adecvat X X X X

115

rofilul moral-civic al omului modern implic` o nou` dimensiune, cea ecologic`,exprimat` prin sentimentul responsabilit`]ii fa]` de protec]ia [i dezvoltareamediului, prin con[tiin]a datoriei civice de a se comporta [i de a ac]iona cu grij`

PROTECTIA MEDIULUIPROTECTIA MEDIULUIPROTECTIA MEDIULUIPROTECTIA MEDIULUIPROTECTIA MEDIULUI~ cerintã pentru o armatã modernã ~~ cerintã pentru o armatã modernã ~~ cerintã pentru o armatã modernã ~~ cerintã pentru o armatã modernã ~~ cerintã pentru o armatã modernã ~

,,

Prof. Alexandrina POPA

[i în]elegere în raport cu elementele naturii.Numai a[a se pot crea premisele fundamentale ale unei noi rela]ii a societ`]ii umane

cu mediul ambiant. Ca urmare, [i contextul actual este unul de cre[tere a exigen]elorsociet`]ii civile privind calitatea mediului, dar [i calitatea produselor/serviciilor, exigen]econcretizate în reglement`ri din ce în ce mai severe.

Astfel, armata, f`r` a putea fi exclus` din categoria factorilor cu impact asupra mediuluiînconjur`tor, este tot mai mult obligat`, prin legisla]ie [i reglement`ri, s` protejeze/s` conserve resursele naturale [i s` ac]ioneze \ntr-o manier` responsabil` în toate domeniilesale de activitate [i cu un impact ecologic c#t mai redus posibil.

Efectele procesului de instruc]ie asupra mediului [i insuficien]a resurselor financiarealocate pentru ac]iuni [i programe de mediu, chiar [i pe timp de pace, determin`: degradareamediului prin poluarea aerului, contaminarea solului, a apelor de suprafa]` sau a apei freatice;consumarea resurselor materiale [i energetice; afectarea st`rii de s`n`tate, a lini[tii sau a st`riide confort a oamenilor.

De aceea, pe timpul îndeplinirii misiunii lor, organiza]iile militare sunt obligate s` ia toatem`surile necesare pentru realizarea protec]iei eficiente a mediului, urm`rind: protec]ia s`n`t`]iiumane; prevenirea polu`rii prin reducerea la maximum a emisiilor poluante [i a de[eurilor;protec]ia resurselor prin reducerea consumurilor de materii prime, energie [i eliminareaoric`rei utiliz`ri ira]ionale a acestora; protec]ia speciilor de flor` [i faun` din zonele de dislocareale armatei, pe timpul desf`[ur`rii exerci]iilor [i aplica]iilor militare; refacerea/de-contaminarea mediului afectat de ac]iunile militare.

Presiunile mereu crescânde ale legisla]iei de mediu [i ale comunit`]ilor din proximitateaobiectivelor militare, în special a poligoanelor de instruc]ie, influen]eaz` misiunile armatei,chiar [i pe aceea de a-[i instrui for]ele în condi]ii cât mai apropiate de realitatea spa]iului de lupt`.

Impactul riscurilor de mediu asupra misiunii, specificat într-o mic m`sur în regulamentelemilitare, devine din ce în ce mai important. Reconsiderarea sistemului de evaluare a influen]eiactivit`]ilor militare asupra mediului este impus` de cerin]ele standardelor NATO. Aceastaface ca activitatea de mediu s` treac` de pe o pozi]ie reactiv` pe o pozi]ie proactiv` în scopulrezolv`rii impactului cerin]elor de mediu asupra îndeplinirii misiunii armatei.

P


116

Devine, astfel, stringent` necesitatea implement`rii unui sistem/model de managementde mediu standardizat. Acesta va ajuta la standardizarea practicilor de management[i la îmbun`t`]irea activit`]ilor legate de mediu, permi]and structurilor armatei s`-[i îndepli-neasc` misiunile în condi]iile unui impact minim asupra mediului.

Un sistem de management de mediu (SMM) luat separat nu va oferi solu]ia la toateproblemele de mediu ale armatei, dar va u[ura practicile opera]ionale care conduc la un procesbine informat al lu`rii deciziilor.

Sistemele de management de mediu~ solutie a procesului de adaptareStrategia de mediu a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale cuprinde, printre obiectivele

sale, [i implementarea în Armat` a sistemelor de management de mediu, conformSR.EN.ISO 14001/1997, implementare ce se constituie într-o component` a procesuluide aderare a României la UE.

Implementarea unui sistem de management de mediu formal într-o structur` militar`poate m`ri angajamentul [i implicarea liderilor, sensibilitatea (con[tiin]a) de mediu,precum [i participarea personalului la realizarea obiectivelor de mediu ale armatei. Abordareastructurat` a unui SMM determin` [i prevederile legate de implicarea tuturor angaja]ilor,transparen]a m`rit` a procesului managerial, precum [i o îmbun`t`]ire continu`.

Sistemul de management de mediu este o parte a sistemului global de management,care include structuri organiza]ionale, planificarea activit`]ilor, responsabilit`]i, practici,proceduri, procese [i alocarea resurselor pentru dezvoltarea, implementarea, revizuirea[i men]inerea responsabilit`]ilor asumate prin politica de mediu.

Un SMM este destinat, în primul rând, s` dirijeze, s` reduc` [i s` elimine riscurilepentru mediu [i pentru organiza]ie. Organiza]ia este cea care stabile[te riscurile importanteasupra mediului [i dezvolt` strategii pentru evaluarea, sistematizarea [i minimizarea/elimi-narea acestor riscuri.

Urmând cele patru etape ale standardului ISO-14001, organiza]ia: identific` modulîn care ac]iunile sale pot dùna mediului, evalueaz` consecin]ele acestor impacturiasupra mediului asupra organiza]iei [i stabile[te obiective de performan]` adecvate;implementeaz` programe sistematice pentru a minimiza riscurile de mediu; evalueazèficien]a programelor pentru minimizarea riscului [i îndeplinirea obiectivelor programului;întreprinde ac]iuni pentru ajustarea sistemului [i pentru a promova o îmbun`t`]ire continu`;rezultatele indic` dac` sunt necesare ac]iuni de ajustare ale programelor existente [i ale proce-durilor sau strategii cu totul noi pentru a atinge obiectivele dorite.

Feedback-ul specific sistemului, atribut fundamental al SMM-ului, asigur` o îmbun`t`]irecontinu` a acestuia, reglând cu fine]e managementul ac]iunilor care dùneaz` mediului.

Concentrare pe poligoanele de instructieAvând în vedere c activit`]ile din poligoane/terenuri de instruc]ie sunt cele care determin`

un impact major asupra mediului, procesul de implementare a SMM-lor trebuie s` se realizeze,în primul rând, în cadrul acestora [i în special în cele care prezint` riscuri majore/multiplepentru mediul ambiant [i comunit`]ile umane.

,

,

117

Identificarea tuturor riscurilor [i ierarhizarea acestora în scopul determin`rii aspectelorde mediu semnificative fac obiectul programelor de management de mediu, reprezentândo provocare pentru echipa de implementare a SMM.

Aspecte [i impacturi de mediuIdentificarea aspectelor1 [i a impactului2 de mediu este una dintre componentele

esen]iale ale unui SMM, conformându-se standardului ISO-14001. Identificarea aspectelorsemnificative de mediu3 asigur` baza pentru stabilirea obiectivelor [i a ]intelor [i pentru struc-turarea programelor de management de mediu, a sistemelor de control opera]ionale[i a altor componente ale sistemului, sunt necesare pentru managementul sistematic, complet[i stabil, al problemelor de mediu ale organiza]iei. Prin identificarea corect` a aspectelorsemnificative, conducerea va fi capabil` s` concentreze resursele asupra managementuluiacelor aspecte care pot, cel mai probabil, s` conduc` la un impact minim asupra procesuluide instruc]ie.

Analiza pentru identificarea aspectelor [i a impactului este cea mai dificil` etapà implement`rii unui SMM. Aceste dificult`]i se datoreaz`, în principal, faptului c` nu existò metodologie standardizat`, experien]a în acest domeniu este limitat`, activit`]ile din poli-goanele de instruc]ie sunt variate [i diferite prin complexitate [i/sau tipologie.

Identificarea aspectelor semnificativePa[ii importan]i pentru identificarea aspectelor semnificative ale mediului, privit`

ca fundament pentru o dezvoltare pe scar` mai larg` a SMM-ului, sunt: identificarea activit`]ilordin poligon [i a interac]iunilor acestora cu mediul; reorganizarea listelor de activit`]i în func]iede aspectul de mediu; definirea modului în care fiecare aspect de mediu are impactasupra mediului; determinarea aspectelor de mediu semnificative; extragerea aspectelorsemnificative de mediu [i impactul asociat acestora.

Exemple de aspecte de mediu asociate unor activit`]i din poligon pot fi: alterareaecologic` (afectarea vegeta]iei, a faunei, alterarea hidrologic`); deteriorarea solului; emisiide gaze (gaze de e[apament/fum, emisii din arme/muni]ii); generarea de de[euri nepericu-loase (reziduuri din poligon); scurgeri de hidrocarburi (POL: combustibili, lubrifian]i); emisiinecontrolate (componen]i ai muni]iei, muni]ie neexplodat` în ap` [i sol); generarea de apereziduale contaminate etc.

Evaluarea aspectelor [i a impacturilor de mediuPentru evaluarea aspectelor de mediu asociate cu exploatarea poligoanelor [i cu opera-

]iunile de sprijin, organiza]ia î[i recapituleaz` mai întâi activit`]ile, pentru a determina modulîn care ele interac]ioneaz` cu mediul. Aceast` interac]iune reprezint` aspectul de mediu.Interac]iunea dintre opera]iune [i mediu poate produce un impact ce poate fi benefic (pozitiv)sau dùn`tor (negativ). Evaluarea poten]ialului negativ al impactului determin` importan]aaspectului de mediu. Impactul poten]ial negativ este examinat [i evaluat ]inând cont

1 “Aspect de mediu” este definit ca totalitatea elementelor activit`]ilor, produselor sau serviciilorunei organiza]ii care pot interac]iona cu mediul.

2 Un “impact de mediu” este definit ca fiind orice schimbare în mediu, chiar dac` este bun` sau rea,rezultând integral sau par]ial din activit`]ile, produsele sau serviciile unei organiza]ii.

3 “Un aspect semnificativ de mediu” este definit ca fiind un aspect de mediu care are sau poate aveaun impact semnificativ asupra mediului sau asupra procesului de instruire.

Ap`rarea NBC


118

de urm`torii factori: poten]ialul de a fi d`un`tor mediului, poten]ialul de a avea impactnegativ asupra instruc]iei, declan[area unor cerin]e legale sau cerin]e de reglementare[i suscitarea interesului comunitar.

Doi dintre factori – mediul [i instruc]ia – primesc o importan]` deosebit` în cadrulanalizei, considerând o contribu]ia mai mare a acestora la scorul (punctajul) general acordatunui anumit aspect. Ob]inerea scorului general de importan]` se face prin înmul]irea valoriiimpactului pentru fiecare dintre ace[ti doi factori cu probabilitatea ca impactul s` se produc`.Probabilitatea se refer` la cât de des se a[teapt` s` se produc` un impact de mediu [i includefrecven]a activit`]ii, frecven]a aspectului de mediu [i probabilitatea ca un impact s` se produc`cu fiecare repetare a aspectului.

Determinarea modului în care opera]iunile din poligon au impact asupramediului

Determinarea impactului de mediu al opera]iunilor din poligon poate urma trei pa[i.Pasul 1: identificarea [i enumerarea activit`]ilor organiza]iei [i a aspectelor lor de mediu

asociate. Acest pas const` în identificarea modului în care organiza]ia interac]ioneaz` cu mediul.În limbajul SMM, aceasta este cunoscut` ca identificarea aspectelor de mediu ale activit`]ilor,produselor [i serviciilor unei organiza]ii. Aceasta ar trebui s` acopere toate posibilit`]ileunei organiza]ii de a influen]a mediul, atât în bine, cât [i în r`u. Cu toate c` ISO-14001 folose[tetermenii activit`]i, produse [i servicii, termenul activitate le poate acoperi pe toate trei.Este adev`rat c` activit`]ile determin` cele mai multe posibilit`]i pentru ca opera]iunile[i tehnica din poligon s` influen]eze mediul înconjur`tor. Activit`]ile pot include manevre,construc]ii în poligon, trageri sau orice alt` opera]iune care are loc în poligoanele de instruc]ieale armatei, precum [i considera]ii legate de folosirea în trecut a acestora.

Pasul 2: Selectarea activit`]ilor în func]ie de aspectul de mediu. Aceasta face ca aspectelede mediu s` fie punctul de referin]` pentru pa[ii ulteriori de implementare. Astfel, fiecareaspect este listat o singur` dat`, cu toate activit`]ile asociate care îl pot face s` se produc`.

Pasul 3: Identificarea modului în care fiecare aspect de mediu poate s` aib` impactasupra mediului. Acest pas implic` identificarea impacturilor poten]iale ale unui aspectde mediu, dac` acesta ar fi s` se produc`. În limbajul SMM, acestea sunt cunoscuteca impacturile de mediu poten]iale ale unui aspect de mediu. Un impact de mediu poten]ialal unui aspect este evaluat dup` probabilitatea ca el s` se produc` [i dup` consecin]elesale probabile. Dup` ce au fost identificate impacturile de mediu poten]iale, descrierealor ar trebui s` fie înregistrat` laolalt` cu activitatea [i aspectul cu care ele sunt asociate.

Standardele din seria ISO-14000 definesc un impact de mediu ca fiind orice schimbareprodus` în mediu, fie ea pozitiv` sau negativ`, total` sau par]ial`, rezultând din activit`]ile,produsele sau serviciile unei organiza]ii4. Cu toate c` analiza de aspect [i impact este în modinerent direc]ionat spre identificarea riscurilor (în primul rând, gravitatea impacturilor negative),ea ar trebui, de asemenea, s` urm`reasc` identificarea acelor impacturi pozitiveasupra mediului, care reprezint` un rezultat al programelor [i activit`]ilor de mediu existente.Atunci când caracteriz`m unele impacturi ca fiind pozitive, este important ca acesteas` îmbun`t`]easc` efectiv mediul înconjur`tor [i nu doar s` mic[oreze aspectul negativ.

4 ISO 14001: 1996, Sisteme de management de mediu – specifica]ii [i ghid de utilizare.

119

De exemplu, cur`]area unei zone unde obiectivul militar a contaminat solul nu reprezint`un impact pozitiv, ci este, pur [i simplu, remedierea unuia negativ (contaminarea).

Dac` un anumit impact de mediu s-ar produce, care ar fi r`spunsul probabilal comunit`]ii ? Aceasta este întrebarea pentru echipa de management a unui obiectivmilitar/poligon de instruc]ie.

Managementul obiectivelor militare [i al procesului de instruc]ie necesit` în]elegerea[i abordarea acelor aspecte care afecteaz` negativ [i vecinii obiectivului sau întreagacomunitate. F`r` respectul acesteia, exist` riscul de a înv`]a prin intermediul unor lec]iidure determinate de penalit`]i, de o imagine negativ` creat` prin mass-media [i de reac]iiadverse ale publicului.

Fie c` problema de mediu este zgomotul produs în poligon sau stocarea unor de[euripericuloase, scopul ultim trebuie s` fie îndeplinirea misiunii, protejarea mediului [i acelade a fi un bun vecin al comunit`]ilor.

Pentru o organiza]ie militar` care implementeaz` un SMM, opinia publicului reprezint`“partea interesat`” [i poate avea un impact puternic asupra capacit`]ii organiza]iei respectivede a-[i îndeplini o misiune dat`. Aceste p`r]i interesate sunt, de obicei, cei care locuiescîn apropierea obiectivului, precum [i grupuri de interes special.

*În conformitate cu prevederile “Declara]iei – angajament de politic` de mediu”

a ministrului Ap`r`rii Na]ionale, din anul 2001, în Armata României a început implementareastandardelor de mediu din grupa ISO 14000 – “Sisteme de management de mediu”.Aplicarea acestor standarde reprezint` unul dintre obiectivele pe termen scurt (2000-2005)ale “Strategiei de protec]ie a mediului în Armata României”.

Dac`, într-o prim` etap`, a început implementarea SMM prin dou` proiecte-pilot(Spitalul Clinic de Urgen]` Militar Central [i Baza 57 Aerian` “Mihail Kog`lniceanu”),în prezent, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a aprobat continuarea implement`rii sistemelorde management de mediu [i în alte structuri militare. Astfel, prin ordinul inspectoruluigeneral IG-1912/05.11.2004 s-a aprobat implementarea SMM în Poligonul de instruc]ieal {colii de Aplica]ie pentru Ap`rare Nuclear`, Biologic` [i Chimic` – Valea Poienii.Startul implement`rii SMM este sprijinit de Grupul de exper]i de mediu din InspectoratulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale prin elaborarea programului de implementare [i prin consul-tan]` tehnic`. Activitatea va fi monitorizat`, iar rezultatele vor fi transmise la ComitetulTehnic al NATO/CCMS. Echipa de proiect constituit` în cadrul {colii pentru acest scopa demarat procesul de implementare, elaborând Planul de proiectare, implementare [i certificarepentru SMM, propria Politic` – Angajament, Identificarea aspectelor de mediu [i Definireaobiectivelor care vor face obiectul programelor de management, iar continuarea procesuluicu planuri de ac]iune, asigurarea resurselor, monitorizarea [i certificarea vor asigura succesulproiectului – component` a procesului de asigurare a compatibilit`]ii cu structurile similaredin NATO.

Ap`rarea NBC


120

tacul de la 11 septembrie 2001 [i evenimentele ulterioare au adus în prim-plannoi abord`ri ale amenin]`rii teroriste, inclusiv a terorismului nuclear.

Institutul pentru Controlul Activit`]ilor Nucleare (NCI)1 a demarat,

TERORISMUL NUCLEARTERORISMUL NUCLEARTERORISMUL NUCLEARTERORISMUL NUCLEARTERORISMUL NUCLEAR~ r~ r~ r~ r~ realitatea amenintãrii ~ealitatea amenintãrii ~ealitatea amenintãrii ~ealitatea amenintãrii ~ealitatea amenintãrii ~,

Maior Corneliu PUNG~

înc` din 1981, o analiz` privind riscul terorismului nuclear [i a pus în aten]ia guvernelor[i a opiniei publice pericolul care planeaz` asupra umanit`]ii. Acest` teorie avea o baz`informa]ional` cu mult timp înainte de atentatele din New York.

Multe state care manifest` o ostilitate deschis` fa]` de politica occidental`, \n specialfa]` de cea american` au reactoare nucleare, unele chiar experien]` în domeniu.Cele mai periculoase sunt considerate a fi Iranul [i Coreea de Nord, state suspectatede a fi capabile s` furnizeze unor grup`ri teroriste material nuclear utilizabil în bombe.

Osama bin Laden [i gruparea terorist` Al Qaeda se antreneaz` pentru r`zboiul urban,iar atacul asupra instala]iilor inamice, inclusiv cel nuclear, se num`r` printre priorit`]i.

Dup` atacurile de la 11 septembrie 2001, toate serviciile secrete de informa]ii consider`c` solda]ii lui bin Laden [i-au f`cut serios temele, c` sunt capabili de a ataca oriunde în lume[i c` deja exist` un program nuclear a c`rui dezvoltare ar avea un impact devastator.

Terorismul nuclear este în]eles ca implic#nd utilizarea materialelor radioactivesau a explozivilor nucleari de c`tre indivizi sau grupuri în scopul inducerii megafriciisau megaterorii, ca o amenin]are, sut` la sut` credibil`2.

Unele agen]ii de informa]ii guvernamentale sus]in c` anumite organiza]ii teroriste,inclusiv Al Qaeda, au achizi]ionat material nuclear periculos (plutoniu sau uraniu îmbog`]it)[i sunt pe cale s` construiasc` bomba atomic` sau a[a-zisele “bombe murdare”, formatedin explozivi conven]ionali [i materiale radioactive destinate s` provoace contamin`ripericuloase.

În 1986, Institutul de Control Nuclear, în cooperare cu Institutul Interna]ional pentruStudierea Terorismului al Universit`]ii de Stat din New York au constituit Centrul Interna]ionalde Supraveghere [i Prevenire a Terorismului Nuclear, alc`tuit din 26 de oameni de [tiin]`,fo[ti oficiali guvernamentali specializa]i [i exper]i în combaterea terorismului din nou` ]`ri.

A

1 NCI – Institutul pentru Control Nuclear (Nuclear Control Institute – 1000 Coneccticut Avenue, NW,Ste 804,Washington, D.C.), organiza]ie nonprofit [i apolitic`, fondat` în anul 1981 sub forma unui centrude cercet`ri [i consultan]` pentru prevenirea prolifer`rii nucleare [i terorismului nuclear.

2 Dr. Stan Petrescu, “Terorismul nuclear” (I), revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 6/2004,p. 136.

121

Aceast` organiza]ie a efectuat mai multe studii [i a concluzionat asupra faptuluic` probabilitatea unor atacuri teroriste cu materiale nucleare este în cre[tere ca urmarea urm`toarelor aspecte: gravitatea [i ferocitatea accentuat` a atacurilor teroriste; complexitateametodelor de atac terorist; mortalitatea ridicat` a atentatelor teroriste; controlul insuficiental materialelor [i activit`]ilor nucleare; vulnerabilitatea instala]iilor nucleare.

Organiza]ia a atras aten]ia asupra caracterului complex [i periculos al fenomenuluiterorist, pentru care utilizarea materialelor radioactive devine o tenta]ie tot mai mare.Centralele/reactoarele nucleare, institutele de cercetare nuclear`, depozitele de de[euriradioactive constituie principalele surse posibile de materiale radioactive toxice industriale.În mediul urban se g`sesc materiale radiologice [i la unit`]ile medicale (spitale, laboratoare),la unit`]i economice (industriale), în universit`]i; alte surse posibile de materiale radioactivepot fi armele nucleare furate sau de contraband`, comer]ul transfrontalier clandestincu dispozitive care produc radia]ii. Mi[carea transfrontalier` a materialelor radioactivepericuloase, neînregistrate, clandestine genereaz` adev`rate crize globale3.

La ora actual`, în aten]ia agen]iilor na]ionale [i interna]ionale pentru combatereaterorismului, riscul nuclear este de mare actualitate. Posibilitatea ca grup`ri teroristeprecum Al Qaeda s` achizi]ioneze materiale nucleare, personal calificat [i documenta]ieîn domeniu necesit` studierea a urm`toarelor scenarii catastrofale: atacuri asupra instala-]iilor nucleare militare sau civile; utilizarea de bombe murdare; utilizarea de bombe nucleareartizanale.

Atacuri asupra instalatiilor nucleare militare sau civile4

Institutul de Control Nuclear a alertat guvernele [i publicul despre riscul tot mai mareal atacurilor asupra instala]iilor nucleare, cerând elaborarea unor planuri urgentepentru a reduce vulnerabilitatea acestora.

Guvernele [i agen]iile na]ionale pentru controlul activit`]ilor nucleare au obliga]iade a monitoriza instala]iile nucleare, de a lua m`suri urgente pentru securizarea acestora,de a permite organismelor interna]ionale s` supervizeze securitatea instala]iilor [i s` solicitesprijinul interna]ional pentru reducerea gradului de risc în fa]a unor atacuri teroriste.

A[a cum s-a observat în cazul accidentului de la centrala nuclear` de la Cernobâl,un eveniment nuclear nu este doar o problem` na]ional`, ci un incident cu ample propor]iimondiale. Extinderea contamin`rii radioactive afecteaz` multe ]`ri cu consecin]e pe termenlung, de aceea securizarea instala]iilor nucleare nu este numai o problem` intern`.

NCI a solicitat ca, acolo unde se întâmpin` o problem` referitoare la o instala]ie nuclear`,guvernul ]`rii respective s` fie ajutat pentru a o dep`[i, indiferent de costurile implicatepentru a se preveni o catastrof`.

În ultimii 20 de ani, NCI în colaborare cu Comisia pentru Reglement`ri Nuclearea SUA (NRC5) a elaborat [i a implementat noi planuri pentru ridicarea nivelului de securitateal centralelor nucleare din SUA.

3 General de brigad` dr. Nicolae Popescu, “Influen]a materialelor toxice industriale asupra ac]iunilormilitare”, revista Ap`rarea NBC, nr. 1 (9)/2005, p. 7.

4 U.S. NRC, “Unautorized Forced Entry into Protected Area at Three Mile Island Unit 1 on February 7,1993”, NUREG-1485/April 1993, pp. 3-7.

5 U.S.NRC, United States Nuclear Regulatory Commission (Comisia Pentru Reglement`ri Nuclearea Statelor Unite ale Americii – autoritate de stat în domeniul activit`]ilor nucleare militare [i civile).

,

Ap`rarea NBC


122

În 1994, în California au fost executate câteva exerci]ii pentru verificarea planurilor[i a dispozitivelor de protec]ie a instala]iilor nucleare împotriva atacurilor teroriste în cadrulprogramului OSRE (Operational Safeguard Respons Evaluation – evaluarea opera]ional`a siguran]ei [i contram`surilor) [i s-a constatat c` actualele sisteme de protec]ie nu suntîn totalitate sigure în fa]a complexit`]ii fenomenului terorist.

Reglement`rile actuale impuse de NRC nu r`spund la gravitatea fenomenului teroristmodern.

Exerci]iile de verificare a securit`]ii reactoarelor au scos la iveal` multiple sl`biciuniale sistemelor de siguran]` [i o vulnerabilitate crescut` în fa]a unor atacuri directe.

Tipurile de atac presupuse a fi posibile (scenarii probabile) asupra reactoarelor nuclearesunt: atacul terestru; atacul din aer; atacul de la distan]`; sabotajul; atacul combinat.

Atacul terestru are multe posibilit`]i, iar un scenariu probabil poate consta \n infiltrareamai multor echipe teroriste în incinta instala]iei nucleare [i \n utilizarea de ma[ini-capcan`.

Infiltrarea echipelor teroriste în incinta instala]iilor nucleare reprezint` scenariulîn care terori[tii p`trund în interior individual sau în grupuri mici pân` în punctele de undetrebuie s`-[i înceap` activitatea.

Un scenariu cu urm`ri catastrofale analizat de c`tre Agen]ia Na]ional` de Securitatea Statelor Unite ale Americii ar putea avea urm`toarea configura]ie: organiza]ia terorist`hot`r`[te atacul asupra unui obiectiv nuclear; se organizeaz` analize, recunoa[teri, studii,recrut`ri de personal, antrenamente; se alege obiectivul, data atacului [i se stabile[tescenariul; terori[tii p`trund individual sau în grupuri mici în incinta obiectivului; se provoac`incidente în exterior [i în interior pentru crearea diversiunii; grupurile principale de ac]iunedistrug instala]iile critice.

Este cunoscut faptul c` reactoarele nucleare sunt dispuse în incinte greu de distrus,dar instala]iile auxiliare care asigur` buna func]ionare a acestora sunt vulnerabile la astfelde atacuri.

Utilizarea ma[inilor-capcan` este o metod` des folosit` de organiza]iile teroriste[i poate fi abordat` prin dou` metode principale: infiltrarea autovehiculului pân` în zonelevulnerabile; p`trunderea frontal`, sinuciga[`, pân` la instala]iile critice.

Atacul din aer presupune un scenariu asem`n`tor cu atacurile teroriste de la WorldTrade Center. Dr. Edwin Lyman (director [tiin]ific al NCI) a calculat c` un atac directcu un avion “jumbo jet” asupra unui reactor poate produce deteriorarea grav` a acestuia,urmat` de scurgeri radioactive catastrofale.

Sabotajul constituie una dintre marile probleme ale securit`]ii instala]iilor nucleare.Infiltrarea terori[tilor, recrutarea de personal din interior etc. sunt numai câteva dintremetodele care fac posibil acest scenariu. Limitarea strict` a accesului personalului în incintainstala]iilor nucleare reduce acest risc, dar nu îl elimin`.

Infiltrarea terori[tilor în cadrul personalului care deserve[te instala]iile nucleare esteo metod` foarte grea, dar nu imposibil`. Recrutarea pesonalului din interiorul instala]iilornucleare se poate face prin utilizarea a diferite metode, precum: inducerea în eroare a unorpersoane prin prezentarea deformat` a unor informa]ii; stimulente financiare; [antaj (inclusivprin r`pirea [i amenin]area unor membri de familie).

Atacul de la distan]` este mai pu]in probabil, dar este, totu[i, o posibilitate. Capturareasau achizi]ionarea de c`tre grup`rile teroriste a unor sisteme de armament cu posibilitatede lovire eficient` la distan]` constituie un mare pericol pentru instala]iile nucleare.

123

Atacul combinat presupune folosirea mai multor metode dintre cele enumerate[i reprezint` ac]iunea cu cele mai mari [anse de reu[it`.

În 1998, NRC a sistat activit`]ile de inspectare [i testare a securit`]ii instala]iilor nucleare,deoarece rezultatele alarmante ale acestora au impus trecerea la elaborarea rapid` a unui pro-gram amplu pentru cre[terea siguran]ei în acest domeniu.

Instala]iile nucleare militare6 sunt mai bine protejate în fa]a pericolului terorist,dar nu sunt în totalitate sigure. În 1986, NCI a elaborat un studiu care eviden]iaz` vulnerabi-litatea armelor nucleare din toate statele lumii.

Dup` colapsul URSS din 1991, SUA [i Rusia au demarat un program de reducerea armamentului nuclear tactic [i s-au concentrat asupra eviden]ei stricte [i a securiz`riiinstala]iilor [i materialelor nucleare; totu[i, continu` specula]iile despre un anumit num`rde “serviete nucleare” (bombe nucleare portabile) care au disp`rut7.

NCI consider` c` armele nucleare din toate statele de]in`toare, inclusiv cele din SUA,sunt vulnerabile la ac]iuni teroriste, iar fisurile sistemului PAL (codificare [i chei electronicepentru permisiunea de utilizare) constituie ]inte principale a acestora.

“Bombele murdare”8 sunt dispozitive de dispersie a radia]iilor nucleare (RDD – radiationdispersal devices) prin utilizarea unui mecanism exploziv conven]ional.

În aceste situa]ii, organiza]ia terorist` urm`re[te extinderea efectului explozieiconven]ionale. Capacitatea acestor RDD de a provoca o contaminare radioactiv` depindede: tipul [i cantitatea de material radioactiv utilizat; metoda folosit` pentru dispersie; loca]iaatacului (tipul terenului); condi]iile meteorologice.

Materialele radioactive care pot fi folosite în RDD pot proveni din surse multiple,mai ales din domenii în care protec]ia materialelor radioactive este deseori ignorat`.

Cele mai vulnerabile sisteme la furtul de materiale radioactive sunt sistemul sanitar[i cel de înv`]`mânt [i cercetare.

Sursele folosite în aparatele de radioterapie con]in cesiu 137 sau cobalt 60 în cantit`]isuficiente pentru o bomb` murdar` de dimensiuni mici, a c`rei contaminare radioactiv`,chiar dac` are efecte reduse, se poate extinde pân` la câteva sute de metri.

Consecin]ele contamin`rii radioactive în aceste cazuri sunt mai mici decât celeale exploziei conven]ionale, îns` efectul psihologic este devastator, deoarece implic`pe termen lung inclusiv persoane care se aflau la o distan]` relativ mare fa]` de loculatentatului, iar ac]iunile de salvare a victimelor [i de lichidare a efectelor presupun m`suride protec]ie suplimentare.

Materialele care pot produce contaminare radioactiv` mare sunt cele utilizate în centraleleatomoelectrice, dar se consider` c` aceste surse sunt inaccesibile. Construc]ia unei bombemurdare care s` provoace contaminare radioactiv` puternic` necesit` instala]ii specialede asamblare [i transport, de aceea capacitatea organiza]iilor teroriste de a le utilizaeste mai redus`; chiar [i o cantitate infim` de combustibil nuclear ambalat standardare câteva tone.

6 “U.S. Nuclear Weapons Complex: Security at Risk”, Report by Program on Gouvernment Oversight,Octomber 15, 2001.

7 “Anual Report to Congres on the Safety and Security of Russian Nuclear Facilities and Military Forces”,National Inteligence Council, February 2002.

Ap`rarea NBC


124

O alt` form` a bombelor murdare o constituie atacul asupra transporturilor de materialradioactiv, în special în apropierea zonelor locuite. Acest tip de ac]iune poate provocao contaminare radioactiv` de mari propor]ii, cu efecte pe termen lung.

Utilizarea de bombe nucleare artizanaleUn studiu efectuat de NRC asupra a cinci tipuri de arme nucleare ale armatei SUA

[i luând în considerare continua perfec]ionare a sistemului terorist interna]ional a dusla concluzia c` organiza]iile teroriste au capacitatea de a fabrica bombe nucleare cu plutoniusau uraniu îmbog`]it cu puterea de câteva kilotone.

Pentru construc]ia acestor dispozitive, organiza]iile teroriste trebuie s` dispun`de: resurse financiare; material nuclear; documenta]ie specific`; personal calificat (speciali[ti)în domeniu.

Dup` cum se cunoa[te, sunt organiza]ii teroriste care dispun de resurse financiareimense [i despre care se presupune c` au demarat un program nuclear propriu9.

Documenta]ia specific` [i personalul calificat în domeniu pot proveni din surse multiple,cum ar fi: institu]ii specializate din fosta URSS; state ostile politicii occidentale; re]ele clandestinede informa]ii.

Se cunoa[te c`, de[i, în mod oficial, unele ]`ri sunt de acord cu politica occidental`[i a SUA, neoficial acestea pot sprijini terorismul.

Materialul radioactiv necesar construirii unei bombe nucleare poate fi procuratpe diferite c`i [i nu constituie o problem` major` pentru complexitatea actual` a sistemuluiterorist; sunt necesare 8,1kg (18 pounds) de plutoniu sau 24,75kg (55 pounds) de uraniuîmbog`]it pentru construc]ia unei bombe nucleare.

Dezafectarea unor arme nucleare, comer]ul civil cu material fisionabil, evitareacontrolului instala]iilor nucleare de c`tre unele state, slaba gestionare [i controlul ineficient,pia]a neagr` etc. sunt numai câteva surse disponibile pentru procurarea componentelornecesare bombei atomice artizanale.

NCI a criticat Agen]ia Interna]ional` pentru Energie Nuclear` (IAEA) pentru ineficien]am`surilor de control [i securitate în stoparea fenomenului de “dispari]ie” a unor maricantit`]i de plutoniu [i uraniu îmbog`]it10.

O solu]ie considerat` urgent` în acest caz este interzicerea comer]ului civil cu materialradioactiv ce poate fi utilizat la construc]ia de arme nucleare, aceast` activitate urmând a fipermis` doar guvernelor. Controlul produc]iei [i distribuirii materialelor fisionabile constituieînc` o problem` pentru întreaga lume.

Unele state refuz` par]ial sau total s` raporteze cantit`]ile de material radioactiv produse,distribuite [i folosite.

O parte dintre organiza]iile neguvernamentale [i din presa mondial` au acuzatguvernul rus11 “c` nu raporteaz` aceast` situa]ie pentru c` nu o cunoa[te”, de asemenea,

8 Jeffrey Richelson, “Defusing Nuclear Terror”, Bulletin of Atomic Scientists, March/April 2002.9 David Albright, Kathryn Buehler, Holly Higgins, “Bin Laden and the Bomb”, Bulletin of the Atomic

Scientists, January/February, 2002.10 Paul Leventhal, “Safeguards Shortcomings: A Critique”, NCI report, September 12, 1994.11 “Nuclear Power in Rusia”, World Nuclear Association publication, September 2001.

125

]`ri ca Iranul, India, Coreea de Nord refuz` s` comunice informa]ii clare despre capabilit`]ilenucleare proprii.

*Amenin]area terorismului nuclear este recunoscut` în întrega lume ca o realitate

a secolului XXI. Prin dimensiunile [i formele sale de manifestare, terorismul nuclear a devenituna dintre ac]iunile violente catastrofice, paroxistice, inimaginabile pentru mintea uman`,din ce în ce mai active [i mai amenin]`toare la adresa comunit`]ii umane12.

Institu]iile na]ionale [i interna]ionale de combatere a terorismului nu mai pun problemadac` va exista un atac nuclear terorist, ci când se va produce acesta.

Se presupune c , în momentul de fa] , liderii organiza]iilor teroriste încearc s dep`[easc`pragul implica]iilor morale privind un atac nuclear, dar nimeni nu se bazeaz` pe stabilitateamoral` a acestor grup`ri.

Organiza]iile interna]ionale [i agen]iile guvernamentale implicate în gestionareaacestui fenomen sus]in c` STRIKWARN13 trebuie lansat urgent.


• Paul Leventhal, Yonah Alexander, “Nuclear Terrorism: Defining the Threat”, NCI book, August 2002.• Edwin S. Lyman, Paul Leventhal, “Radiological Sabotage at Nuclear Power Plants: a Moving Target

Set”, Memorandum to U.S. Nuclear Regulatory Commission, 2001.• Jenifer Newson “Nuclear Terrorism: A New Kind of War”, U.Texas-Austin publication,

December 2001.• U.S. NRC, “Staff Re-Evaluation of Power Reactor Physical Protection Regulations on a Definition

of Radiological Sabotage” SECY-00-0063, March 9, 2000.• Sharon Tanzer, Steven Dolley, “Publications & Documents an Prevention of Nuclear Terrorism

1984-2001” NCI book, December 2001.

12 Dr. Stan Petrescu, lucr. cit., p. 131.13 STRIKWARN – mesaj NBC folosit în domeniul militar pentru avertizarea în cazul iminen]ei unui atac

nuclear.

Ap`rarea NBC


126

Principele Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN

ste un privilegiu s` m` adresez ast`zi, dumneavoastr`, aici, într-un locîn care valoarea ideilor este nepre]uit`, într-un loc ce reune[te oamenicare, prin intermediul ideilor, ne schi]eaz` lumea de mâine, oameni ale c`ror

PERSPECTIVELETRANSATLANTICE ALE ROMÂNIEI

Conferin]` rostit` la Washington D.C.,Universitatea Na]ional` de Ap`rare a SUA

~ 1 iunie 2005 ~

articole sau c`r]i le-am citit [i admirat. În “lumea ideilor”, în aceast` ]ar`, în urm` cu câtevadecenii, profesorul Einstein i-a propus asistentului s`u un set de probleme pentru examinareaperiodic` a studen]ilor. Uitându-se peste ele, asistentul a exclamat: “Dar, maestre, acesteprobleme le-a]i dat [i luna trecut`”. Iar Einstein a replicat: “{tiu, numai c` am schimbatr`spunsurile …”.

Dinamica evenimentelor politicii interna]ionale este, într-un anume fel, similar`cu pulsa]iile lumii academice a [tiin]elor exacte. La fel ca în fizic`, exist` anumite constantede la care analizele politice pot pleca, exist` formule ideologice, doctrinare sau economiceexperimentate, dar exist` [i variabile. {i tot ca [i în fizic`, [i în politica mondial`, în anumitemomente, apar mituri. La aceast` mas` rotund`, v` propun s` dialog`m despre dou`dintre ele: “mitul fracturii transatlantice” [i “mitul Noii Europe”.

{i cum “spargerea miturilor” a devenit o “specialitate” est-european`, ca membrual Familiei Regale a României, sunt ast`zi, aici, într-o pozi]ie surprinz`toare [i neobi[nuit`,aceea de a reprezenta regele [i guvernul unei ]`ri care nu este monarhie. Dar, aceastaeste numai aparent un paradox. În fapt, este un semn de maturitate a democra]iei române[ti,un semn de curaj, clarviziune [i creativitate a liderilor politici români [i a societ`]ii române[ti,în general.

Înainte de a avea pl`cerea dialogului cu dumneavoastr`, voi încerca s` v` vorbescdespre unitatea ansamblului transatlantic, completarea reciproc` a puterii soft [i hardîn acest ansamblu [i evolu]ia ]`rii mele [i a oamenilor ie[i]i din comunism, în ultimiidou`zeci de ani.

Dorin]a de putere, nevoia de a influen]a, nevoia de vizibilitate [i de localizare precis`în cadrul marelui tablou al evolu]iei umane, acestea sunt câteva “ingrediente” ale sistemuluiinterna]ional, care nu se schimb`. La fel ca în fizic`, nimic nu se pierde, totul se transform`.Subiectul numit “Putere”, în rela]iile interna]ionale, a metamorfozat, în ultimii ani, o preocupareîntr-un mit. Dialogul asupra diferen]elor de abordare a anumitor subiecte de c`tre americani

E

127

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`[i europeni a fost transformat de studiul lui Robert Kagan – “Of Paradise and Power”1

\ntr-un mit. Kagan pune \n discu]ie disputa SUA-Europa, ar`t\nd c`, \n chestiunile legatede eficacitatea, moralitatea [i dorin]a puterii, SUA [i Europa se exprim` divergent.De la aceast studiu, mitul, deja existent \n teoria rela]iilor interna]ionale, conform c`ruiaar exista o ruptur` \n rela]iile transatlantice s-a amplificat. “Devise”, “gap”, “canyon”, numit`\n nenum`rate feluri, accentuata [i exagerata diferen]` dintre SUA [i Europa mi se pare o iluzie.

Mai mult ca oric#nd \n istoria societ`]ii umane, cred c` putere \nseamn` capacitateade a-l determina pe cel`lalt s` se comporte \n modul \n care tu \]i dore[ti, acest comportamentput#nd fi situat mai aproape sau mai departe de op]iunea lui originar`, dar, oricum, nefiindsuprapus. Acest gen de expresie a puterii combin` atribute soft [i hard [i este prezent\n rela]iile interna]ionale \ntr-o manier` subtil`, manifestat` \ntr-o disput` care \i justific`[i \i mascheaz` existen]a. Peste 70 la sut` dintre cet`]enii SUA sunt proveni]i din Europa,peste 70 la sut` dintre ]`rile lumii au \mbr`]i[at un sistem democratic, fie el doar incipient.|n materie de cultur`, SUA sunt un produs distilat european, iar \n materie de civiliza]ieglobal`, Europa [i lumea \ntreag` sunt sub influen]a SUA.

Opinia mea este c` atitudinile diferite de pe cele dou` p`r]i ale Atlanticului, \ncadrate\ntr-o ipotetic` “ram` a democra]iei”, nu fac dec#t s` deseneze un tablou geopolitic similarcu disputele politice interne ale oric`rei democra]ii liberale, luate ca exemplu. Mai simpluspus, nu exist` nici o pr`pastie \ntre abordarea european` [i american` a puterii, este vorbadespre o disput` gen “putere-opozi]ie”, exportat` la nivelul sistemului interna]ional, \n principal,prin mijloace media, linia de demarca]ie fiind cam aceea[i ca \ntre cei care guverneaz` (SUA)[i cei care cenzureaz` excesele guvernan]ilor (Europa). Alternan]a la puterea global`nu se produce \n istorie o dat` la patru ani, dar ea exist` de secole [i le creeaz` frustr`ri celor caretrec \n “opozi]ie”. |mp`r]irea Noua Europ` – Vechea Europ` este o modalitate a puteriide a diviza opozi]ia. Mai ales c` Noua Europ` nu a cunoscut niciodat` gustul puterii globale.

|n secolul al XVII-lea, c#nd statul-na]iune devenea principalul actor [i subiect al rela]iilorinterna]ionale, nimeni nu i-a consultat pe europeni dac` \[i doresc s` tr`iasc` \n cadrulacestui tip de entitate. Au urmat cele mai cumplite r`zboaie din istoria omenirii [i sistemuluii-au trebuit peste 300 de ani ca s` se stabilizeze \n forma pe care o cunoa[tem acum, la scar`global`. Europa a exportat sistemul statului-na]iune \ntregii lumi. Uniunea European`este proiectul postmodern, suprastatal, avansat institu]ional, pe care Europa \l ofer` lumiiacum. Mul]i europeni nu \l \n]eleg, unii nu \l agreeaz`, important este c` acum nu mai moarenimeni, opun#ndu-i-se. A[adar, liderii \ncearc` s` clarifice acum “visul european”, iar popula]iile\i vor da consisten]` p#n` la finalul secolului acestuia. Explica]iile asupra acestui procesle vor da istorici care nu s-au n`scut \nc . Existen]a acestui proiect [i noile lui tehnici de persuasiunepentru accedere la puterea global` l-au f`cut pe Kagan s` \ncadreze continentul nostru\n zona soft a puterii [i s` a[eze o barier` peste Atlantic.

Mitul Noii Europe este, pe de o parte, justificat de lipsa accesului la puterea global`,iar pe de alta, de eliberarea recent` de comunism.

Documentele care vorbesc despre politica intern` sau extern`, lu`rile de pozi]ie din ultimiiani ‘90 au cerut, adesea, ad#ncirea procesului democratic \n partea noastr` de lume, protec]iadrepturilor omului, consolidarea rolului femeii, intensificarea dezvolt`rii economice

1 New York, Editura Alfred A. Knopf, 2003.


128

sau reducerea s`r`ciei. Nimeni nu cred c` a putut oferi, \ns`, solu]ia pentru aceste chestiuni.Nimeni nu a [tiut cum se poate rea[eza o societate dup` 50 de ani de comunism [i de paraliziea responsabilit`]ilor sociale reale.

Jean-François Revel spunea c` “organizarea de alegeri democratice este primul pasuria[ c`tre democra]ie”. Legitimitatea institu]iilor este certamente esen]ial`, dar nici o institu]ienu s-a bucurat de total` \ncredere [i de eficien]` din chiar momentul funda]iei ei. Mai \nt#i,institu]iile fac pa[i erona]i, se str`duiesc, fac gre[eli, dar, cu timpul, dac` reflecteaz` nevoiareal` a na]iunii, ele devin din ce \n ce mai bune [i, imperceptibil, cu timpul, ele devin dintr-o datàt#t de relevante [i at#t de profund ancorate \n realitate, \nc#t ele sunt legitimate de oameni.|n acel “moment”, \n care institu]iile \nsumeaz` [i \ncorporeaz` legitimitate, se \nt#mpl`“revolu]iile calme”, \n societate [i \n spiritul unei na]ii.

Acum 15 ani, un [ir de revolu]ii sonore au zguduit estul comunist [i, implicit, [i ]ara mea.Dar, în România, dup` “un moment” care a durat 10 ani, în ultimii ani, o “revolu]ie calm`”a adus, poate, mai multe schimb`ri dec#t evenimentele de acum 15 ani. Rom#nia a semnat,acum cinci s`pt`m#ni, Tratatul de Aderare la Uniunea European`, dar nu acest act a concretizat“revolu]ia calm`”. Schimb`rile soft din via]a politic` intern`, alternan]a, schimbul de genera]ii,exersarea mai hot`r#t` a democra]iei interne a partidelor politice au adus neb`nuite schimb`ribenefice. Spa]iul politic [i public rom#nesc a trìt, \n ultimii ani, un “moment civilizator”.

Venind dintr-o societate care a trìt o jum`tate de secol de comunism, pot s` v` spunc` am sim]it adesea c` realitatea politic` [i cea a mentalului colectiv, din aceea[i epoc`,pot fi decalate.

Revolu]iile sf#r[itului deceniului al nou`lea al secolului trecut, \nainte de a fi expresiadorin]ei ]`rilor din estul Europei de a \mp`rt`[i valorile vestului european, au fost expresianevoii de “aer proasp`t” a acestor popoare, a lep`d`rii “tuburilor de oxigen” [i a re\nv`]`riirespira]iei naturale. Nici atunci “momentul” politic [i cel geopolitic nu au cunoscut o suprapunerecu “momentul” mentalului colectiv. Dac` la nivelul sistemului interna]ional se destram`realitatea bipolar`, \n ]`rile noastre, pu]ini oameni vedeau lucrurile \n acest sens [i, unora,pu]in le p`sa. C#[tigarea libert`]ii de expresie, \nl`turarea temerilor [i primele contactecu spa]iul european din imediata apropiere, primele dorin]e \mplinite ale unei lumi desc`tu[atecontau mai mult pentru popoarele noastre, \ntr-un prim moment, decât valorile comunepe care, \n mod natural, ne-am angajat s` le \mp`rt`[im, de atunci \ncoace.

Ie[irea din comunism a reprezentat descoperirea unei lumi noi. Aici, SUA [i parteanoastr` de Europ` se \nt#lnesc din nou [i tot aici g`sim explica]ia solidarit`]ii directe dintrenoi [i americani, care a dus la pronun]area dihotomiei Vechea Europ` – Noua Europ`.

R`spunz#nd stimulilor sistemului interna]ional, este Rom#nia conectat` la fluxurileinterna]ionale de putere sau este doar un exponent al Noii Europe care subliniaz`, o dat`\n plus, distan]a dintre SUA [i Europa sau dintre partea noastr` de lume [i Vechea Europ` ?

Atentatele din 11 septembrie 2001 nu numai ca au dus terorismul, ca manifestare violent ,la un nivel inimaginabil, dar au condus la trasarea de c`tre SUA – principala putere \n sistemulinterna]ional [i principalul responsabil de starea de securitate sau dezechilibru a sistemului –a unei direc]ii dup` care s-au pliat, p#n` \n ultimele consecin]e, to]i ceilal]i actori statali[i suprastatali, fie c` ei recunosc acest lucru sau nu. Epoca riscurilor asimetrice, mediul actualde securitate sau insecuritate subliniaz` conexiunea organic` SUA-NATO-UE [i, \n consecin]`,a dictat [i liniile directoare ale strategiei na]ionale de ap`rare a ]`rii noastre.

129

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ionalÀstfel, circumscrierea eforturilor Rom#niei paradigmei trasate de noile riscuri

[i amenin]`ri la adresa stabilit`]ii sistemului interna]ional nu a servit doar interese NATO,UE sau ONU, ci s-a suprapus perfect matricei na]ionale de securitate, antren#nd chiarefecte pe care strategii [i anali[tii rom#ni nu le-au prev`zut \n anul 2000 [i nici nu le-au pututretu[a pe deplin \n 2004. {i dac` “atac preventiv”, “opera]iune out of area”, “cultur` strategicèuropean`” sau “inel de securitate” nu p`reau a face parte din vocabularul politico-strategicrom#nesc, combina]ia soft power – hard power reunit` transatlantic [i planurile strategicepentru zona M`rii Negre, a M`rii Caspice [i a Caucazului de Sud au plasat Rom#nia\ntr-o pozi]ie privilegiat`, poate, pentru 20 de ani de acum \nainte.

|n afara particip`rii institu]ionalizate [i teoretizate \n diferite combina]ii geostrategiceinterna]ionale, Rom#nia va trebui s` mizeze \n mileniul al treilea, cred, [i pe aportulunor personalit`]i autohtone [i pe cel al unor simboluri care ne leag` organic de lumeacivilizat`, \n afara leg`turilor circumstan]iale [i a calculelor geopolitice.

Glasul european al României în anul 2005 mai are o not` unic` printre na]iunile europene.Regele Mihai I, ultimul [ef de stat în via]` care a participat la cel de-Al Doilea R`zboi Mondial,b`rbatul de stat care a tratat de la egal la egal cu Mussolini, Hitler, Churchill, Truman, Stalin,Vasinski [i al]ii, cel care a primit Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii, \n gradde {ef Comandor, cel care a v`zut “cortina de fier” c`zând [i peste neamul lui [i strivindsperan]a na]iunii lui, este omul care ast`zi militeaz pentru NATO [i pentru Uniunea European ,adic` vede aceea[i cortin` ridicându-se sau topindu-se. Este cu totul remarcabil` constanta[i abnega]ia cu care destinul Regelui d` lec]ii de eternitate. Nu numai cei ce l-au gonitcu tancurile au disp`rut fizic, ci [i copiii lor.

R`sfoind o carte scris` de mine despre Familia Regal` Rom#n`, pentru a vedeadac` urm`toarea carte a[ putea s` o realizez mai bine, m-am oprit asupra unei imaginiextraordinare imortalizat` \n anii ‘20. Regele Mihai, la v#rsta de 6 ani, \n 1927, la o zidup` moartea bunicului sù, Regele Ferdinand, saluta legislativul rom#n. |n preajma lui se aflauRegina-mam` Elena, patriarhul Miron Cristea, \nal]i ofi]eri ai Armatei Rom#ne [i to]i membriiParlamentului rom#n. Simbolurile unei ]`ri europene, Rom#nia \nceputului de secol XX,sunt concentrate \n acest tablou – Familia (Familia Regal`), Biserica, Armata, Politica.

A trecut aproape un secol [i nimic nu s-a schimbat, în afar` de “r`spunsurile la problemele”,nu ale lui Einstein, ci ale lumii, pur [i simplu. Când l-am v`zut, zilele trecute, într-un ziaramerican, pe sergentul-major Steven J. Lair prezent#nd drapelul american împ`turit copiluluide trei ani, Erik Shepherd, în timpul unei ceremonii de comemorare pentru tat`l lui Erik,ucis \n Irak, am v`zut imaginea Statelor Unite, unit` \n jurul simbolurilor ei, în marginileunei poze. |nc` o dat`, am g`sit acelea[i componente ca esen]` a unei na]iuni: Familia,Biserica, Armata, Drapelul [i, deci, Politica.

Dac` a[ [ti mai mult` geografie, v-a[ putea vorbi despre momentele c#nd marginilecanioanelor care br`zdeaz` ]ara voastr` au fost unite. Pentru c`, odat`, ele au fost unite,nu-i a[a ?


130

SECURITATEA ECONOMICq~ element al securit`]ii na]ionale ~

Locotenent-colonel Nelu LIVADARIU

ntegrarea în structurile europene poate fi privit` ca o dorin]` de asigurarea securit`]ii economice, manifestat` pe plan extern prin integrarea într-un spa]iueconomic multidimensional, reprezentat, \n cauz`, de Uniunea European`.

Practic, securitatea economic` trebuie privit` în strâns` corela]ie cu interesul na]ional,care deriv` din obiectivele pe termen mediu [i lung ale politicii economice în care trebuies` se reg`seasc` modalit`]ile de rezolvare a vulnerabilit`]ii economiei, ca raportîntre avantajele [i dezavantajele integr`rii.

România, ca ]ar` membr` a NATO [i, în perspectiva anului 2007, a UE, racordat`la trendul favorabil dezvolt`rii multisectoriale, a elaborat Strategia na]ional` de dezvoltareeconomic`, al c`rei obiectiv fundamental îl constituie crearea unei economii de pia]`func]ionale [i, în acela[i timp, compatibile cu principiile, normele, institu]iile [i politicileUniunii Europene.

Op]iunile acestei Strategii urm`resc, în principal, crearea condi]iilor pentru asigurareacre[terii economice prin sporirea semnificativ` a investi]iilor din partea capitalului na]ional,precum [i prin atragerea resurselor externe prin investi]ii directe, prin continuarea m`surilorde stabilizare macroeconomic`, reprezentate de gestionarea corespunz`toare a datorieipublice [i a deficitului contului curent, asigurându-se reducerea treptat` a infla]iei,precum [i prin crearea unui mediu de afaceri prielnic [i a unui cadru legal, corespunz`tordezvolt`rii competi]iei de pia]`. Nu în ultimul rând, trebuie promovate politici coerente[i compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, în special în domeniul moderniz`riiinfrastructurii, al revitaliz`rii industriilor care pot deveni competitive pe plan interna]ional[i sprijinirea activit`]ilor bazate pe tehnologia informa]iei, respectiv a activit`]ilor specificedomeniului agriculturii [i turismului.

Realizarea acestor obiective poate duce la relansarea economiei na]ionale, la cre[tereaveniturilor popula]iei [i a nivelului de trai, cu implica]ii asupra reducerii [omajului[i a combaterii s`r`ciei, care reprezint` unul dintre obiectivele politicii de securitate na]ional`.Al`turi de acesta din urm`, mai sunt definite [i alte obiective, care, împreun`, conduc,în situa]ia îndeplinirii lor, la realizarea intereselor fundamentale ale ]`rii [i la asigurareasecurit`]ii na]ionale. Nu o s` fac o referire in extenso la celelalte domenii ale securit`]iina]ionale. O s` le men]ionez pe cele referitoare la perfec]ionarea mecanismelor economieide pia]` [i a disciplinei financiare, la asigurarea stabilit`]ii sistemului financiar-bancar[i a echilibrului social, cu impact direct asupra moderniz`rii institu]iilor cu responsabilit`]i

I

131

în domeniul ap`r`rii, siguran]ei [i ordinii publice. Acestea vizeaz`, în principal, atât garantareaordinii constitu]ionale în condi]iile statului de drept, cât [i optimizarea capacit`]ii de ap`rarena]ional` în conformitate cu standardele NATO, asigur#nd cre[terea bun`st`rii materiale[i spirituale a popula]iei, condi]ii esen]iale accederii în UE.

Îndeplinirea obiectivelor men]ionate este direct influen]at` [i de transform`rile profundeale mediului de securitate, caracterizat printr-o globalizare accentuat` [i prin afirmareanoilor actori, între care NATO, UE, al`turi de SUA [i Federa]ia Rus` de]in roluri prioritareîn înt`rirea securit`]ii [i stabilit`]ii euroatlantice [i europene.

În acest context, se poate aprecia c` summitul de la Istanbul, din perioada 28-29 iunie 2004,prin deciziile [i abord`rile avute, a reprezentat o etap` decisiv` în procesul de transformarea Alian]ei Nord-Atlantice [i \n racordarea acesteia la noile realit`]i din mediul de securitate.Noua dimensiune a Alian]ei ~ 26 de state membre ~ reprezint` imaginea concludent`a importan]ei acestui organism în stabilitatea [i securitatea regional` [i global`. Oficializareaprimirii a \nc` [apte state, care se adaug` celor trei, primite cu [ase ani în urm` la Madrid,a consfin]it nu numai sfâr[itul consecin]elor “r`zboiului rece” [i conectarea acestor ]`rila realit`]ile lumii de azi, ci [i schimbarea fizionomiei [i reconfigurarea strategic` a NATO.Cu excep]ia Sloveniei, care f`cea parte din fostul stat iugoslav, toate celelalte ]`ri sunt fostemembre ale Tratatului de la Var[ovia, ceea ce denot` transform`rile profunde care s-au produsîn via]a politic` european`, [i nu numai. Cooperarea, dialogul politic [i parteneriatul au devenitelemente de referin]` în rela]iile dintre actorii statali sau nonstatali de pe scena interna]ional`,determinând muta]ii majore, inclusiv în filozofia organismelor cu voca]ie \n spa]iul securit`]ii.Summitul a definit liniile directoare ale politicii Alian]ei pentru urm`torii ani, reconfirmândcontinuitatea procesului de adaptare [i transformare a NATO într-o structur` capabil`s` se implice, împreun` cu celelalte organisme interna]ionale de securitate colectiv`regionale [i globale, în combaterea riscurilor [i a amenin]`rilor actuale [i de perspectiv`.

Au fost abordate o multitudine de probleme legate de situa]ia de securitate în plan regional[i global, cu implica]ii asupra evolu]iei fenomenului politico-militar interna]ional: sporireaimplic`rii NATO în Afganistan în cadrul misiunii ISAF; amplificarea sprijinului oferit guvernuluiirakian pentru normalizarea situa]iei de securitate [i continuarea procesului de reconstruc]iedemocratic` a ]`rii; parteneriatul NATO-UE; evolu]ii în cadrul cooper`rii NATO-UE în Balcani;perspectivele parteneriatelor NATO-Rusia [i NATO-Ucraina; continuarea, de c`tre Alian]`,a politicii “u[ilor deschise” fa]` de unele state aspirante; înt`rirea Parteneriatului Euro-Atlanticcu partenerii Alian]ei din regiuni de importan]` strategic`, precum Marea Neagr`, Caucazul[i Asia Central`; Dialogul Mediteranean consolidat [i cooperarea cu Orientul Mijlociu Extins(Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul); continuarea transform`rii capacit`]ilor militareale Alian]ei pentru a fi apt` s` execute întregul spectru de misiuni impuse de luptapentru combaterea actualelor riscuri [i amenin]`ri, îndeosebi împotriva terorismului.

În acela[i context, al transform`rilor [i adapt`rilor conceptuale [i ac]ionale, se poateremarca [i cre[terea contribu]iei pe care ONU [i OSCE [i-o asum` \n înt`rirea securit`]ii[i stabilit`]ii euroatlantice. La acestea, se adaug` rolul tot mai important al UE, care, cu o nou`fizionomie, devine un actor principal în ecua]ia de securitate [i stabilitate european`.

La nivel mondial, se poate observa manifestarea altei forme de solidaritate, ca o contra-m`sur` la noile riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii na]iunilor, reprezentate de tensiunileetnice, traficul de droguri, substan]ele radioactive [i fiin]e umane, instabilitatea politic`

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`


132

a unor zone, reîmp`r]irea unor zone de influen]` [i de terorism, ca unul dintre celemai periculoase fenomene, generate de s`r`cie, frustrare [i, pe acest fond, de virulen]acurentelor fundamentaliste.

La nivel na]ional, principalele probleme de securitate sunt cele de natur` economic`,generate de tranzi]ia economic` prelungit`, cu dificult`]ile specifice acesteia, cre[tereanum`rului celor care tr`iesc sub pragul s`r`ciei [i sc`derea calit`]ii vie]ii, care constituiefactori a c`ror neglijare poate s` conduc` la transformarea lor în riscuri la adresa securit`]ii.

Accentuarea fenomenelor de corup]ie, cu implica]ii directe asupra societ`]ii [i economieisubterane, nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale, emigrarea speciali[tilor din domeniilede vârf ale societ`]ii sunt câteva dintre elementele ce afecteaz` dezvoltarea societ`]ii,în ansamblul ei, [i care reprezint` o parte dintre vulnerabilit`]ile interne cu impactasupra securit`]ii na]ionale.

Pe plan extern, afirmarea terorismului, a crimei organizate [i proliferarea armelorde distrugere în mas`, ca principale amenin]`ri la adresa siguran]ei cet`]enilor, a securit`]iistatale, continentale [i globale, au impus o nou` abordare a pericolelor [i provoc`rilor,gener#nd o reevaluare a vulnerabilit`]ilor fa]` de acestea, precum [i o regândire a modali-t`]ilor de ac]iune a organismelor abilitate. Aceste condi]ii au determinat, pe lâng` elaborareaunor strategii adecvate, dezvoltarea unor capacit`]i de prevenire [i contracarare specifice.

Asist`m la m`suri f`r` precedent în domeniul construc]iei capacit`]ilor militare[i a conceptelor de întrebuin]are a acestora. Se observ` c` armata conven]ional`, în carecantitatea de]inea primul rol, pierde teren în fa]a concep]iei noi care se pune în aplicare,conform c`reia structurile sunt de mici dimensiuni, modulare [i flexibile, lupt`toruleste profesionist, încadrat în structuri profesioniste [i capabil s` utilizeze o gam` sofisticat`de echipamente [i armamente, pentru îndeplinirea celor mai diverse misiuni, în orice teatrude opera]ii.

Ac]iunile militare din Afganistan [i Irak au demonstrat [i demonstreaz` c` structurilearmate dotate [i preg`tite conform standardelor clasice nu reprezint` solu]iile de succesîn condi]iile confrunt`rii cu un inamic imprevizibil [i disimulat printre popula]ia civil`.

În plus, for]ele multina]ionale angajate, lupt`torii acestora, trebuie s` cunoasc`în ce m`sur` exist` sau nu sprijinul popula]iei locale; trebuie s` cunoasc` obiceiurilecomunit`]ii locale, limba localnicilor, istoria, cultura [i civiliza]ia, precum [i modalit`]ileîn care pot fi utilizate cu succes aceste elemente în îndeplinirea misiunilor încredin]ate.

Constituirea unor structuri de for]e multina]ionale [i desf`[urarea unor ac]iuni militarede amploare în timp [i \n spa]iu, care s` identifice, s` blocheze, s` anihileze [i s` distrug` pre-supuse baze ale terorismului, precum [i identificarea unor noi metode [i mijloace mai eficiente[i mai adecvate, care s` vizeze esen]a fenomenului, motiva]ia, sponsorii [i logistica din ce în cemai sofisticat` pus` la dispozi]ia terori[tilor reprezint` o parte dintre preocup`rile actualecare urm`resc g`sirea celor mai eficiente forme de lupt` împotriva terorismului.

Evenimentele din Irak [i Afganistan, în care rezultatele ac]iunilor militare, de[i notabile,sunt departe de a fi mul]umitoare pentru procesul de stabilizare [i normalizare a situa]ieiinterne din cele dou` ]`ri, condi]ii esen]iale pentru diminuarea pericolului reprezentatde terorism, au scos în eviden] faptul c numai for]a militar de coali]ie sau aliat , omniprezent ,capabil` s` intervin` energic pentru calmarea unor situa]ii tensionate, nu reprezint` o garan]ie

133

suficient` pentru siguran]a popula]iei, a oficialilor [i a militarilor interna]ionali [i pentru stopareaatacurilor teroriste.

Organismele interna]ionale cu voca]ie politic`, economic` [i de securitate, principalelestate dezvoltate, precum [i agen]iile neguvernamentale cu implicare în domeniu au realizatfaptul c` trebuie s` î[i concentreze eforturile pentru solu]ionarea, în primul rând, a proble-melor de natur` civil`, precum administra]ie, hran`, s`n`tate, educa]ie, infrastructur`,în acest mod urm`rindu-se remodelarea percep]iei popula]iei fa]` de inten]iile [i proiecteleinterna]ionale din regiune.

Contribu]ia NATO la pacea [i stabilitatea din Afganistan reprezint` una dintre priorit`]i.Prin consultare cu autorit`]ile afgane, Alian]a a trecut la constituirea unor echipe provincialede reconstruc]ie – PRT. Alian]a Nord-Atlantic` va sprijini guvernul afgan, obiectiv la caremai concur` ONU [i UE, pentru realizarea obiectivelor propuse la summitul de la Istanbul.

Decizia ONU [i a Alian]ei Nord-Atlantice, sus]inut` de principalele ]`ri dezvoltate– SUA, Marea Britanie, Germania etc. – de a constitui în Afganistan echipe mixte alc`tuitedin militari [i civili, cu scopul de a înt`ri influen]a, credibilitatea [i abilitatea autorit`]ilorna]ionale în exercitarea atribu]iilor la nivel local, de a asigura înl`turarea cauzelor regionalede instabilitate, prin promovarea dezvolt`rii unui mediu care s` faciliteze activit`]ilede reconstruc]ie a provinciilor, reprezint` una dintre ini]iativele care, o dat` aplicat`[i evaluat`, va constitui un model ce va putea fi materializat [i în alte zone.

Reconstruc]ia [i reabilitarea unor elemente principale de infrastructur`, cum ar fiaeroporturi, autostr`zi, porturi [i alte obiective cu impact major asupra dezvolt`rii economiceulterioare, au rolul de a reda popula]iei încrederea în bunele inten]ii ale comunit`]iiinterna]ionale.

În acela[i timp, aceste ac]iuni determin` reluarea activit`]ilor economice, iar experien]adobândit` prin aplicarea unor proiecte de reconstruc]ie [i reabilitare poate fi utilizat`[i în alte zone în care instabilitatea, nesiguran]a [i terorismul sunt înc` prezente.

Materializarea acestor proiecte, având ca scop principal stabilitatea [i securitatea local`[i regional`, dar cu impact direct asupra cre[terii bun`st`rii sociale [i a gradului de civiliza]iea popula]iei, presupune, pe lâng` mari eforturi financiare, [i o perioad` corespunz`toarepentru realizarea lor.

România [i-a reconfirmat disponibilitatea de a continua participarea, împreun` cu for]elecomunit`]ii interna]ionale, la lupta împotriva terorismului interna]ional, ca o m`sur` preventiv`cu impact direct asupra securit`]ii na]ionale.

Ca o concluzie, apreciez c` reconstruc]ia zonelor care, în prezent, sunt caracterizateprin conflictele mai mult sau mai pu]in intense, nu poate avea alt rezultat decât relansareaeconomic` a acestor zone, cre[terea securit`]ii economice, care reprezint` una dintre prin-cipalele componente ale securit`]ii na]ionale, iar înl`turarea amenin]`rilor, care se manifest`sub forme diferite, trebuie s` reprezinte o constant` în îndeplinirea obiectivelor na]ionale,respectiv a interesului na]ional.

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`


134

FLEXIBILITATE:N

PERENITATEGeneral de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

South

Atlanti

c

Atlanti

c Ocean

Ocean

South

Pacifi

c Ocean

Ocean

North

Pacifi

c

Pacifi

c Ocean

North

Atlanti

c

Atlanti

c Ocean

India

n

India

n Ocean

Arctic

Ocean

Ocean

Arctic

Arctic

Ocean

Ocean

Arctic

Arctic

Ocean

Ocean

North

North

Pacifi

c

Pacifi

c Ocean

United

States

ofAmeri

ca

U.S.A.

Canad

a

Mex

ico Brazil

U. S. A

.

French

Polyne

sia(F

r.)

Argen

tina

Urugu

ayParagu

ay

Chile

Bolivia

PeruEcuad

or

Colombia

Venez

uela

French

Guiana

(Fr.)

Surina

me

Guyan

aThe

Baham

as

Cuba

Domini

can Rep

ublic

Panam

a

Costa

Rica

Nicarag

ua

Hondu

ras

Guatem

ala

El Salv

ador

Trinida

d and Tob

ago

Jam. Hait

i Puerto

Rico(U

S)

Greenla

nd(D

en.)

Icelan

d

Mad

agas

car

South

AfricaLes

othoSwaz

iland

Moz

ambiq

ue

Tanza

nia

Botswan

a

Namibi

a

Zimba

bwe

Angola

Zaire

Zambia

Mala

wi

Burun

diKenya

Rwanda

Ugand

a

Congo

Gabon

Somali

a

Ethiop

ia

Sudan

Djibou

ti

Belize

Egypt

Libya

Chad

Niger

Algeria

Mali

Tunisi

a

Nigeria

Camero

on

C. A. R

.

Benin

Togo

Ghana

Burkin

a Faso

Barbad

osDom

inica

CôteD’Iv

oire

Liberia

Sierra

Leone

Guinea

Guinea

-Biss

auSen

egal

TheGam

bia

Mau

ritan

iaW

ester

nSah

ara(M

or.)

Mor

occo

Finlan

d

Norway

Sweden

Estonia

Latvia

Lithua

nia

Poland

Roman

ia

Bulgari

a

Turke

y

GreeceCze

ch.

Hung.

Italy

Albania

Portug

al

France

Spain

Aus.

Switz.Unit

edKing

dom

Irelan

d

Den.

German

y

Neth.

Bel.Cyp

.

Yemen

Oman

Saudi

Arabia

U. A. E

.

Qatar

Iran

Iraq

Syria

Jord

an

Israe

lLeb.

China

Mon

golia

Russia

Afgha

nistan

Pakist

an India

SriLan

ka

Mald

ives

Nepal

Bhu.

Mya

nmar

(Bur

ma)

Bang.

Andam

anIsl

ands

(India

)Tha

iland

Indo

nesiaM

alays

iaBru

nei

Philipp

inesTaiw

an

Cambo

diaViet

nam

Laos

Austra

lia

Papua

NewGuin

ea

NewZea

land

Fiji

NewCale

donia

Solomon

Islan

ds

Kiriba

tiM

arsha

ll Isla

nds

Federa

tedStat

esof

Micr

ones

ia

Guam

(USA)

Japa

n

N. Kor

ea

S. Kor

ea

Kuril I

sland

sWran

gel I

sland

Aleutia

n Islan

ds(U

SA)

NewSibe

rian Isl

ands

Severn

aya Zem

lya

Novay

a Zemlya

Franz Jo

sef Lan

d

Svalba

rd(N

or.)

Jan M

ayen

(Nor.

)

Banks

Islan

d Victor

iaIsl

and

Baffin

Islan

d

Ellesm

ereIsl

and

Islan

d ofNew

foun

dland

Antarct

ica

Îles Cro

zet (

France

)

Tasman

ia

South

Georg

ia(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Falklan

d Islan

ds(Is

lasM

alvina

s)(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Kuwait

Canary

Islan

ds(S

p.)

SaoTom

e&

Princip

e

Singap

ore

Eq.Guin

ea

Faroe Is.

(Den

.)

Kazak

hstan

Belaru

s

Ukrain

e

Mold

ova Geo

rgia

Armen

iaAze

rbaij

an Turkm

enist

anUzbek

istan

Kyrgy

zstan

Yugo.

Mac

.Slov

.

Cro.Bos

.

Slovak

.

Eritrea

Tajikis

tan

Hawaii

anIsl

ands Gala

pago

s Islan

ds(E

cuad

or)

Mau

ritius

Seych

elles

120°

120°

60°

60°

0°

60°

120°

180°

180°

60°

60°

30°

0°

30°

60°

180°

180°

150°

150°

120°

90°

90°

30°

0°

30°

60°

60°

90°

90°

120°

150°

60°

30°

0°

30°

60°

60°

60°

refle

c]ii

strat

egice

rta, în general, înseamn` crea]ie. Iar acest spa]iu al îmbin`rii [i combin`riiiscusite a cuno[tin]elor, deprinderilor [i abilit`]ilor se înnobileaz`, mai multdecât oricare altul, cu for]a gândului, ce genereaz` [i regenereaz` capacitatea

omului de a proiecta [i a construi, de a generaliza, abstractiza [i concretiza, de a modela[i remodela atât lumea real`, lumea cea de fiecare zi, cât [i o nou` lume, specific` numaigândului, lumea virtual`.

Arta strategic` nu este altceva decât o expresie a capacit`]ii omului de a genera strategie.Ea are la baz` teoria strategiei [i practica strategic`, se nutre[te din acestea [i, la rândulei, se materializeaz` în spa]iul acestora. Arta strategic` nu opereaz` îns` numai [i numaicu concepte, teorii [i experien]a r`mase definitive sau considerate a fi definitive, deci imuabilesau obligatorii. Ea este o construc]ie virtual` într-un spa]iu real, ideal, dar [i imaginativ,cu concepte, teorii [i experien]e care admit o anumit` flexibilitate, adic` o anumit` organizarea acestora pe criterii de creativitate, adaptabilitate [i eficien]`. Arta strategic` nu se înva]`,nu are algoritmi, re]ete sau puncte obligatorii de trecere, nu se dobânde[te prin exerci]iu[i antrenamente, chiar dac` exerci]iul [i antrenamentul fac parte din arta strategic`, întrucâtpermit crearea [i dezvoltarea unor abilit`]i [i mecanisme ce asigur` o mare capacitatede concentrare creativ` în momentele-cheie. Singurele ei principii viabile sunt: creativitatea,organizarea superioar` [i dinamismul complex.

Arta strategic` nu este numai o expresie a dialecticii voin]elor care se confrunt`,a[a cum este strategia, în ansamblul ei. Ea este cea care creeaz`, între]ine [i dezvolt`aceast` dialectic`. F`r` art` strategic`, strategia ar fi ca un copac f`r` frunze, f`r` via]`.Cu alte cuvinte, arta strategic` este via]a strategiei, clorofila strategiei, sursa de vitalitate[i de energie creativ` a strategiei, a oric`rei strategii. De altfel, cum bine se [tie, nimicdin ceea ce apar]ine oamenilor [i omenirii nu exist` [i nu poate exista pe lumea aceastaf`r` izvorul crea]iei. Natura îns`[i este creativ`, [i nu doar reproductiv`.

Crea]ia, în general, are foarte multe niveluri [i foarte multe modalit`]i de manifestare.Ea nu poate fi pus` în [abloane sau în scheme valabile pentru toate tipurile de crea]ie[i pentru toate epocile. Fiecare act creativ este unic [i irepetabil. Dar, nu exist` acte creativesut` la sut`, a[a cum nu exist` repetabilitate sau reproducere sut` la sut`, f`r` o component`creativ` remarcabil`. Procesul de crea]ie nu înseamn` simpl` reproducere, ci reproducere

A

135

creativ`, întrucât creativitatea nu vine pe un loc gol, nu este crea]ie din nimic. Din nimic,nimic nu se face. Totdeauna exist` un suport al crea]iei. În procesul crea]iei, indiferentîn ce domeniu s-ar desf`[ura acesta, vom întâlni cel pu]in trei dimensiuni ale flexibilit`]ii[i perenit`]ii, care, în mod paradoxal, sunt, în acela[i timp, contradictorii [i complementare,reproductive [i creative, restrictive [i permisive: propor]ionalitatea, dispropor]ionalitatea[i dinamismul complex.

Propor]ionalitatea este dat`, de regul`, de legea simetriei. Aceasta const` în repro-ducerea aproape continu` a structurilor de baz`, adic` a formelor [i condi]iilor ini]iale.Aceasta este dimensiunea matematic` sau haotic` a crea]iei. Ea modeleaz` un procesce se aseam`n` foarte mult cu cel al reproducerii continue a ADN, în care a[ezareacelor patru elemente – adenina, guanina, timina [i citozina – transmit, reproduc, creeaz`sau recreeaz` noi caractere.

Natura este propor]ional`. Ea genereaz` în permanen]` simetrii. Acestea se reg`sescîn orice proces de crea]ie, întrucât orice proces de crea]ie face parte din natur` [i nu poateie[i sub nici o form` din natur`. Strategia – inclusiv strategia militar` – este, deopotriv`,o modalitate de punere în oper` a unei decizii politice, o dialectic` a voin]elor care se confrunt`(Poincaré), dar [i un sistem de norme, reguli, principii, legi [i experien]e care-i confer`identitate, perenitate [i independen]`. Arta strategic` este o art` a strategiei, nu a politicii.Exist`, desigur, de[i pare greu de acceptat, [i o art` a politicii, în m`sura în care politicamai este [i altceva ([i este !) decât o expresie a interesului. Numai politica este în m`sur`s` genereze obiective [i proiec]ii de anvergur`, s` fixeze scopuri [i s` proiecteze sistemede ac]iuni. Din aceast` perspectiv`, politica trebuie privit` ca sistem de sisteme dinamicecomplexe, care împinge lumea. F`r` politic` n-ar exista nici progres social, nici confruntaresocial`. F`r` politic`, societatea omeneasc` ar muri. Iar politica f`r` art` politic` ar fio repeti]ie tern` [i neproductiv`. O astfel de art` – arta politicii – se exprim` îns` în domeniulstrategiei politice – de regul`, prin diploma]ie sau prin doctrin` –, nu [i în cel al strategieimilitare. Strategia militar`, ca oricare alt tip de strategie, î[i are arta ei strategic` militar`.

Aproape toate strategiile sau conceptele strategice cunoscute [i aplicate de-a lungultimpurilor sunt nu doar modalit`]i de materializare a unor decizii politice bune sau rele,inteligente, diabolice sau chiar perverse, ci [i un produs al artei strategice, în sensul în careaceasta a furnizat solu]ii ingenioase bazate pe o dialectic` a propor]iilor (simetriilor)corespondente în spa]iul strategic. Spre exemplu, strategia de descurajare nuclear`,care pune în oper` o politic` de dominare în spa]iul strategic sau de echilibrare a raporturilorde for]e în acest spa]iu, are, în componen]a ei, dimensiuni simetrice, deci, propor]ionale,disimetrice [i asimetrice.

În momentul în care SUA erau singura putere care dispunea de arma nuclear`([i probase acest lucru prin exploziile atomice de la Hiroshima [i Nagasaki), în plan strategicse crease o dispropor]ie (disimetrie1) remarcabil`, deci un mare dezechilibru strategic,

1 În plan strategic, simetria (propor]ionalitatea) înseamn` o coresponden]` (deci, compatibilitate)substan]ial`, ca structuri de for]e, tehnologii, doctrine [i strategii, între entit`]i care, de regul`, se opununele celorlalte; disimetria (nonsimetria) presupune decalaje mari, chiar falii strategice neacoperite în niciun fel; asimetria presupune compensarea dispropor]ionalit`]ilor prin folosirea vulnerabilit`]ilor celuilalt.

Triptic strategic


136

inutil (întrucât r`zboiul abia se încheiase) [i extrem de periculos (întrucât sentimentulde beligeran]` înc` nu se stinsese). De altfel, scopul acestui dezechilibru nu era creareacondi]iilor necesare pentru declan[area unui nou r`zboi frontalier, de dominare, ci realizareaunei domin`ri prin descurajare. Aici, în acest punct, intervine arta strategic`. Ea reintroduceprincipiul dispersiei, pe cel al ac]iunii rapide [i pe cel al contactului strâns. Dac` nu dispuide bomba atomic`, nu ai altceva de f`cut decât fie s` ie[i din joc, fie s` m`re[ti num`rulde blindate, îndeosebi la contact, s` realizezi un raport cople[itor de for]e clasice în teatru,s` amenin]i cu o ac]iune fulger`toare [i, în acest timp, s` intensifici spionajul [i cercetareapentru a realiza în cel mai scurt timp arma nuclear`. Din acest moment, dispropor]iona-litatea începe s` cedeze din teritoriul ei propor]ionalit`]ii. A fost cazul Uniunii Sovietice.Dac` ai aceast` arm`, continui s` o perfec]ionezi atât în ceea ce prive[te performan]eleei, cât [i vectorii de transport la ]int`, concepi [i pui în aplicare o manevr` strategic`de amploare pentru pozi]ionarea corespunz`toare, la nivel planetar [i chiar cosmic, a for]elor[i vectorilor de lovire, astfel încât s` realizezi, în cel mai scurt timp posibil, scopurile [i obiectiveleunei strategii de îndiguire. O astfel de strategie de amploare presupune o arhitectur`complex`, dinamic`, ferm` [i, în acela[i timp, flexibil`, care s` asigure combinarea oportun`a tuturor poten]ialurilor. Numai o singur` ]ar`, în lume, imediat dup` r`zboi, dar [i în deceniilecare au urmat, putea fi capabil` de a[a ceva: Statele Unite ale Americii. Unii, mai alesdintre cei care-i cunosc bine pe americani, vor spune, poate, c` este vorba de o strategiecolosal`, chiar diabolic` în mecanismele, implica]iile [i complica]iile ei. Al]ii vor continuas` mediteze profund asupra acestor realit`]i, întrucât lumea nu este f`cut` doar din limpezimi,ci, mai ales, din încurc`turi [i paradoxuri. Iar americanii, asumându-[i responsabilitateade a proteja [i a promova valorile democra]iei, au încercat, în tot acest timp, s` taie nodulgordian [i s` creeze, înc` de atunci, acea re]ea de for]e [i mijloace care s` asigure,pe de o parte, o capacitate de ac]iune [i de reac]ie strategic` imediat` [i, pe de alt` parte,un sistem care s` permit`, în viitor, gestionarea crizelor [i a conflictelor.

Strategia îndiguirii a fost, în esen]a ei, deopotriv` o strategie direct` [i una indirect`.O strategie a dispropor]ionalit`]ii, dar [i o strategie a propor]ionalit`]ii compensatoare.Arta strategic`, în acest caz, const` în combinarea iscusit` a celor dou` tipuri de strategii,în realizarea unui dispozitiv strategic unic în lume [i, pe lâng` toate acestea, în implicareaei [i în alte domenii, inclusiv în cel economic [i în cel politic. Strategia de îndiguire, conceput`[i aplicat` cu succes de c`tre americani, este, concomitent, o strategie politic`, o strategieeconomic` [i o strategie militar`. Ea a izvorât, într-un fel, din geopolitica lui Nicolas Spykmancu privire la rolul rimland-ului [i a r`spuns (r`spunde [i acum) unei necesit`]i impuseStatelor Unite de istorie [i de situa]ia de dup` r`zboi. Ea înseamn`, de fapt, asumareaunei responsabilit`]i, care nu mai existase pân` atunci, aceea de a sprijini [i a asigurareconstruc]ia, consolidarea, ap`rarea [i protec]ia lumii democratice. Un astfel de orizontstrategic de amploare presupunea cel pu]in trei obiective strategice absolut necesare,deci obligatorii: refacerea [i reconstruc]ia ]`rilor Europei Occidentale distruse de r`zboi(în cazul în care nu era posibil` recuperarea tuturor ]`rilor democratice de pe întregulcontinent european, inclusiv al celor din Europa de Est, aflate, prin efectele în]elegerilorde la încheierea r`zboiului, în sfera de influen]` a Uniunii Sovietice); recuperarea, pentru lumeademocratic`, a Japoniei, Germaniei [i Italiei, ]`ri care se aflaser`, în timpul r`zboiului,

137

în tab`ra hitlerist`; îngr`direa Uniunii Sovietice, oprirea expansiunii comunismului[i distrugerea acestuia.

Toate acestea ]in de arta strategic` [i se definesc pe dou` coordonate fundamen-tale: disimetria (dispropor]ionalitatea) economic` [i nuclear` [i asimetria strategic`.SUA au exploatat la maximum, în cei câ]iva ani pân` când sovieticii s-au dotat cu armanuclear` (dar [i dup` aceea), vulnerabilit`]ile economice [i tehnologice ale URSS [i au lovit,prin mijloace extrem de diversificate, exact în acele puncte sau centre vitale ale construc]ieide tip comunist. Pentru aceasta, americanii au apelat la o strategie economic`, informa]ional`[i psihologic` direct`, sus]inut` de un efort militar disuasiv considerabil, care dep`[eacu mult poten]ialul Uniunii Sovietice [i al tuturor ]`rilor europene – comuniste [i necomuniste– la un loc. Aceast` strategie viza, pe de o parte, îngr`direa strategic` a puterii sovietice[i, pe de alt` parte, distrugerea poten]ialului economic [i financiar al Uniunii Sovietice,prin antrenarea într-o curs` a înarm`rilor insuportabil` pentru sovietici. Aceast` curs`era absolut inutil` din punct de vedere militar, epuizant` din punct de vedere economic[i foarte periculoas` din punct de vedere politic. SUA î[i asumaser` un risc imens,dar, într-o astfel de competi]ie, nu câ[tig` doar cel excesiv de prudent, ci, adesea,cel curajos [i întreprinz`tor, care se bazeaz` pe un sistem indiscutabil de valori. De remarcatc`, în permanen]` (chiar [i dup` ce Uniunea Sovietic` a devenit o putere nuclear` [i cosmic`redutabil`, în multe privin]e, la paritate cu Statele Unite), americanii au men]inut ini]iativastrategic` [i, de[i ei n-o afirm` niciodat`, au folosit [i au dezvoltat la maximum, între ac]iuneaindirect` [i manevra dominant`, arta strategic`.

Imediat dup` r`zboi, Uniunea Sovietic`, precum întreaga Europ`, se aflau într-o situa]iedezastruoas` din toate punctele de vedere. În ceea ce prive[te strategia general`, consider`mc` ru[ii au urm`rit cel pu]in trei obiective mari: refacerea economiei, îndeosebi a economieide poten]ial militar, consolidarea puterii sale politice [i militare de dominare, în primul rândîn sfera sa de influen]`, [i realizarea parit`]ii strategice cu americanii. În tot acest timp,Uniunea Sovietic` a apelat la o strategie propor]ional` (simetric`) [i propor]ionat`.Aceast` strategie nu se baza pe un comportament în oglind`, adic` simetric, nu se exprimaprin copierea americanilor (nici nu se viza a[a ceva, de[i ru[ii i-au copiat mult pe americani),ci, pentru acele vremuri, se limita la un comportament adecvat. La numai câ]iva anidup` r`zboi, ru[ii realizeaz` [i ei arma atomic`, î[i modernizeaz` în continuare, de-a lungulurm`toarelor decenii, produc]ia de armament, concentreaz` for]e imense în Europa, la liniade contact cu Vestul, bazate pe artilerie [i blindate, realizeaz` rapid vectori nucleari strategici– rachete balistice în silozuri [i platforme terestre mobile, submarine nucleare, avia]iede bombardament strategic [i alte mijloace de performan]` –, devine rapid o putere cosmic`,lansând, în 1957, primul satelit artificial al p`mântului. Astfel, cel pu]in principial, UniuneaSovietic` reu[e[te s` ias` din încercuirea strategic` american`, fiind în m`sur` s` loveasc`atât Statele Unite, cât [i oricare alt punct de pe planet`. Efectele strategice ale îndiguiriise mic[oreaz`, dar nu dispar, întrucât aceast` strategie nu este doar una militar`, ci unade anvergur`, global`, diversificat`, flexibil` [i complex`.

Din acest moment (al echilibrului strategic relativ), cele dou` superputeri apeleaz`la strategii simetrice de descurajare reciproc`. Acestea sunt strategiile predominantepe toat` durata “r`zboiului rece”. Ele sunt, în esen]`, strategii active (ofensive-disuasive)directe. Nu lipsesc îns` nici strategiile indirecte (îndeosebi cele politice).

Triptic strategic


138

Strategiei americane de îndiguire sovieticii îi r`spund, dup` realizarea armei nucleare,printr-o strategie a ripostei nucleare [i, la contactul european, printr-o strategie a amenin]`riimasive, în superioritate cantitativ`. La aceast` strategie, Uniunea Sovietic` nu va renun]aniciodat`.

Strategiei occidentale de alian]` (crearea NATO), care materializeaz`, bineîn]eles,o politic` de alian]`, bazat` pe interese comune, dar [i pe un sistem de valori comune,sovieticii îi r`spund tot printr-o strategie de alian]` (crearea Tratatului de la Var[ovia),strategiei de ripost` nuclear` masiv` american`, sovieticii îi opun tot o strategie de ripost`,bazat` pe vectori nucleari strategici, pe submarine nucleare, pe armate de tancuri [i for]especiale. Americanii au luat totdeauna în serios aceste amenin]`ri. Aproape în fiecare baz`militar` important` se aflau structuri de analiz` a strategiei [i doctrinei sovietice.

Arta strategic` a acelor timpuri, care s-au prelungit pe toat` durata “r`zboiului rece”,se profileaz`, f`r` îndoial`, ca o art` a arhitecturilor militare [i a dinamicilor simetrice.Dispropor]ionalitatea este relativ`, dar ea exist` mereu, propor]ionalitatea este un felde construc]ie din dispropor]ionalit`]i succesive, temporare, amenin]`toare [i, de aceea,cu valori intempestive [i îngrijor`toare.

Dispropor]ionalitatea (disimetria sau nonsimetria) este specific` perioadei post-“r`zboirece” [i, al`turi de asimetrie, poate fi modelat` de teoria haosului. Disimetria este, în esen]aei, dispropor]ionalitate, dar [i efect de falie, în sensul adâncirii uria[elor decalaje economice,financiare, tehnologice, informa]ionale [i militare. În arta strategic` a existat [i va existamereu, al`turi de o dominant` simetric`, definit` pe o filozofie a propor]ionalit`]ii,[i o component` disimetric`, dispropor]ional`. Ea este un produs sau un efect al conflictualit`]iilumii atât în dimensiunile ei profunde, permanente, cât [i în cele relative. Dar [i simetria,la rândul ei, produce [i între]ine dispropor]ionalitatea strategic`.

Dup` spargerea bipolarit`]ii, se pare îns` c` dominanta artei strategice o constituiedispropor]ionalitatea, adic` disimetria. Ea a devenit permanent`, s-a accentuat foarte mult,iar ie[irea din ea nu se mai realizeaz` doar prin tendin]a unei propor]ionalit`]i de for]e,mijloace [i strategii simetrice – de[i încerc`rile nu lipsesc, ci, mai ales, prin asimetrie.Construc]ia strategic` într-un spa]iu dominat de disimetrii este deficitar`, anevoioas`[i riscant`. Ea genereaz` incompatibilit`]i [i, de aici, incertitudini, dileme [i numeroaseîncurc`turi, adic` labirint. Ie[irea dintr-un astfel de labirint este complicat` [i de durat`,dar nu [i imposibil`. În acest sens, exist` cel pu]in trei solu]ii strategice remarcabile: parte-neriatele strategice; dispersarea bazelor militare, în cadrul unei arhitecturi specificede alian]` [i coali]ie, potrivit unui nou concept de descurajare a crizelor [i a conflictelor,prin interven]ie imediat`; asimetria strategic`.

Parteneriatele strategice reprezint` modalit`]i de estompare [i gestionare a asperit`]ilor,a dispropor]ionalit`]ii [i conflictualit`]ii, îndeosebi dintre marile puteri, dar nu numai,precum [i de armonizare a intereselor. Armele sunt mult prea puternice, iar riscurilemult prea mari, pentru a se mai practica, în rela]iile interna]ionale dintre marile puteri,politica de for]`. Întrucât aceste tipuri de entit`]i – mari puteri – sunt deja realizate (sau pe calede a se realiza), în ceea ce prive[te politicile [i strategiile folosite de ele în prezent [i în viitor,se vor dezvolta, în continuare, dup` toate probabilit`]ile, aceste parteneriate, care reprezint`un fel de revenire la strategiile din vremea lui Sun Tzî, potrivit c`rora nu r`zboiul era lucrulcel mai important, ci evitarea acestuia. Parteneriatele strategice reprezint` o expresie

139

a propor]ionalit`]ii strategice relative, iar folosirea lor ]ine, f`r` îndoial`, de arta strategic`a fix`rii obiectivelor [i negocierii acestora. La ora actual`, mai toate marile puteri [i toateentit`]ile interna]ionale importante au realizat parteneriate strategice. De aici nu rezult`c` s-a instaurat pe planet` o mare prietenie universal` sau o coalizare a tuturor for]elor[i energiilor pozitive ale p`mântului împotriva r`ului. Unele dintre aceste mari entit`]i aflateîn parteneriat cu altele nu prezint` suficient` încredere, altele î[i urm`resc nestingheriteinteresele, iar lumea se teme c`, în toat` aceast` filozofie, ar predomina interesul ascuns[i nu interesul general al gestion`rii crizelor [i al conflictelor, al vie]uirii [i al supravie]uiriipe o planet` care devine din ce în ce mai neînc`p`toare [i mai ostil`. Aceste judec`]i negative,\n opinia noastr`, nu sunt pe deplin întemeiate. Pericolele [i amenin]`rile sunt multprea mari pentru oricare entitate a planetei. Nici o ]ar` din lume, nici m`car Statele Uniteale Americii, nu-[i poate asigura securitatea de una singur`. În aceste condi]ii, parteneriatelestrategice se pare c` reprezint` o solu]ie posibil` nu doar de dominare sau de estomparea dispropor]ionalit`]ilor, ci [i una de necesar` gestionare a asimetriilor strategice. R`mâneîns` de v`zut dac` dinamica parteneriatelor va fi mai tare ca dinamica b`t`liilor dintre procesulde globalizare [i cel de accentuare [i chiar de amplificare [i complicare a fragment`rii.

Noile arhitecturi de alian]` [i de coali]ie, concretizate, între altele, prin transform`riale for]elor [i structurilor [i, în cadrul acestora, prin reamplasarea unor baze militare,mai suple [i mai flexibile, par a fi o bun` solu]ie pentru optimizarea procesului de gestionarea crizelor [i conflictelor. Aici se înfrunt` dou` tendin]e contradictorii [i dou` filozofii irecon-ciliante, sus]inute de cele dou` mari procese, cel de globalizare [i cel de fragmentare: realizareaunei structuri de for]e [i mijloace care s` sus]in` [i s` impun` un proces real de gestionarea crizelor [i conflictelor, de prevenire a r`zboaielor locale, respectiv renun]area la o astfelde politic`, în favoarea unei construc]ii bazate pe entit`]i de tot felul – na]ionale, etnice,religioase etc. –, dintre care nu lipsesc cele fundamentalist-extremiste. Noile arhitecturide alian]` [i coali]ie sunt complementare sau adiacente parteneriatelor strategice [i suntmenite s` realizeze sau s` faciliteze noi tipuri de simetrii [i propor]ionalit`]i. Lumeaeste îns` mult prea diferit`, prea fragmentat` [i prea dispropor]ionat` pentru ca astfelde arhitecturi s` aib`, în timp scurt, efectele benefice. Dar, dup` toate posibilit`]ile,ele au [anse reale de reu[it`, întrucât sunt interactive [i asigur` o interven]ie imediat`.

Asimetria strategic` reprezint` o realitate rezultat` din tendin]a de autoreglarea sistemelor conflictuale. Ea se înscrie în procesul activ de “echilibrare” a dispropor]iona-lit`]ilor, în sensul compens`rii dezechilibrelor [i al cre`rii unui dinamism în care p`r]ileinterac]ioneaz` prin amenin]`ri [i vulnerabilit`]i, nu prin construc]ii [i întrajutorare. Asimetriastrategic` este conflictual` [i generatoare de conflicte. Ea nu duce, de fapt, la un echilibrucare creeaz` propor]ionalitate, a[a cum s-au petrecut lucrurile în timpul “r`zboiului rece”,ci la “interac]ionarea dezechilibrelor”, de unde rezult` c`, f`r` a avea acelea[i performan]e,acelea[i strategii [i acelea[i tehnologii, p`r]ile î[i caut` reciproc punctele vulnerabile,pe cât posibil, în zonele vitale, lovind acolo cu mijloacele de care dispun. Este cazul tero-rismului, dar [i al insurgen]ei [i al gherilei.

Dinamismul complex reune[te toate cele trei dimensiuni – parteneriatul strategic,arhitecturile de alian]` [i coali]ie [i asimetria strategic` – în acela[i concept. El înseamn`,deopotriv` propor]ionalitate, dispropor]ionalitate, distrugere [i construc]ie, dar, mai ales,interac]iune. Dinamismul complex nu este conjunctural, nu este categoric, exclusivist

Triptic strategic


140

sau sectar. El une[te [i separ`, delimiteaz` [i reune[te [i, f`r` s` distrug`, transform`[i construie[te. Etapa dinamismului complex corespunde societ`]ii epistemologice,dar el î[i face apari]ia înc` de pe acum. Dinamismul complex este un fel de arhitectur`între certitudine [i incertitudine. El construie[te [i neag`, întemeiaz` [i pune la îndoial`.Nimic nu este definitiv, dar mi[carea, devenirea [i transformarea sistemelor [i a proceselorsunt eterne. În arta strategic`, dinamismul complex se manifest` sub formele complexe[i complicate ale cùt`rii unor consonan]e, divergen]e, compatibilit`]i [i incompatibilit`]i,ale transform`rii unora în altele. El se îndreapt` asimptotic spre certitudine, dar neagòrice certitudine. Teoria haosului [i, în arhitectur`, cea a fractalelor modeleaz` cel mai binedinamismul complex. Sistemele dinamice complexe sunt cele care se transform`. Gândireastrategic` este, prin excelen]`, dinamic` [i complex`. Marii strategi ai lumii au avut o astfelde gândire, iar strategiile moderne, care apeleaz` masiv la informa]ie [i capacitate de analiz`[i sintez`, aduc în prim-plan, dar cu mijloace foarte moderne, care amplific` de mii de oriviteza de construc]ie [i de transformare, aceea[i filozofie, dintotdeauna. Inteligen]a creeaz`[i construie[te. Ea se deta[eaz` de automatisme, de [abloane [i abace, dar nu le neag`,ci continu` s` le foloseasc` pentru a-[i asigura o [i mai mare libertate de ac]iune în spa]iulconstruc]iei dinamice. Principiul re]elei nu neag` în totalitatea autoritatea [i ierarhia,dar trece în prim-plan echipa eficient`, în care fiecare are un rol bine stabilit. Sistemultrebuie s` func]ioneze perfect, s` aib` capacitatea de autoreglare [i autoadaptabilitate,altfel va fi sufocat de informa]ie. În r`zboiul din Golf, din martie-aprilie 2004, armata americanà beneficiat de un astfel de sistem, iar rezultatele s-au v`zut. Imediat ce r`zboiul dispropor-]ionat a încetat [i a intrat pe rol cel asimetric, principiul re]elei nu a mai fost atât de eficient.Aplicarea lui va trebui s` se fac`, în viitor, pentru a fi eficient [i în cadrul conflictului de joasìntensitate, [i în cazul combaterii gherilei, a insurgen]ei sau a terorismului, în mod creator[i dinamic.

141

Triptic strategic

pulsul

strategic

South

Atlanti

c Ocean

Atlanti

c Ocean

South

Pacifi

c Ocean

South

Pacifi

c Ocean

North

Pacifi

c Ocean

North

Pacifi

c Ocean

North

Atlanti

c Ocean

Atlanti

c Ocean

India

n Ocean

India

n Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

North

Pacifi

c Ocean

North

Pacifi

c Ocean

United

States

ofAmeri

ca

U.S.A

.Can

ada

Mex

ico Brazil

U. S. A

.

French

Polyne

sia(F

r.)

Argen

tina

Urugu

ayParagu

ay

Chile

Bolivia

PeruEcuad

or

Colombia

Venez

uela

French

Guiana

(Fr.)

Surina

me

Guyan

aThe

Baham

as

Cuba

Domini

can Rep

ublic

Panam

a

Costa

Rica

Nicarag

ua

Hondu

ras

Guatem

ala

El Salv

ador

Trinida

d and Tob

ago

Jam. Hait

i Puerto

Rico(U

S)

Greenla

nd(D

en.)

Icelan

d

Mad

agas

car

South

AfricaLes

othoSwaz

iland

Moz

ambiq

ue

Tanza

nia

Botswan

a

Namibi

a

Zimba

bwe

Angola

Zaire

Zambia

Mala

wi

Burun

diKenya

Rwanda

Ugand

a

Congo

Gabon

Somali

a

Ethiop

ia

Sudan

Djibou

ti

Belize

Egypt

Libya

Chad

Niger

Algeria

Mali

Tunisi

a

Nigeria

Camero

on

C. A. R

.

Benin

Togo

Ghana

Burkin

a Faso

Barbad

osDom

inica

CôteD’Iv

oire

Liberia

Sierra

Leone

Guinea

Guinea

-Biss

auSen

egal

TheGam

bia

Mau

ritan

iaW

ester

nSah

ara(M

or.)

Mor

occo

Finlan

d

Norway

Sweden

Estonia

Latvia

Lithua

nia

Poland

Roman

ia

Bulgari

a

Turke

y

GreeceCze

ch.

Hung.

Italy

Albania

Portug

al

France

Spain

Aus.

Switz.Unit

edKing

dom

Irelan

d

Den.

German

y

Neth.

Bel.Cyp

.

Yemen

Oman

Saudi

Arabia

U. A. E

.

Qatar

Iran

Iraq

Syria

Jord

an

Israe

lLeb.

China

Mon

golia

Russia

Afgha

nistan

Pakist

an India

SriLan

ka

Mald

ives

Nepal

Bhu.

Mya

nmar

(Bur

ma)

Bang.

Andam

anIsl

ands

(India

)Tha

iland

Indo

nesiaM

alays

iaBru

nei

Philipp

inesTaiw

an

Cambo

diaViet

nam

Laos

Austra

lia

Papua

NewGuin

ea

NewZea

land

Fiji

NewCale

donia

Solomon

Islan

ds

Kiriba

tiM

arsha

llIsl

ands

Federa

tedStat

esof

Micr

ones

ia

Guam

(USA)

Japa

n

N. Kor

ea

S. Kor

ea

Kuril

Islan

dsWran

gel I

sland

Aleutia

n Islan

ds(U

SA)

NewSibe

rian Isl

ands

Severn

aya Zem

lya

Novay

a Zemlya

Franz Jo

sef Lan

d

Svalba

rd(N

or.)

Jan M

ayen

(Nor.

)

Banks

Islan

d Victor

iaIsl

and

Baffin

Islan

d

Ellesm

ereIsl

and

Islan

d ofNew

foun

dland

Antarct

ica

Îles Cro

zet (

France

)

Tasman

ia

South

Georg

ia(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Falklan

d Islan

ds(Is

lasM

alvina

s)(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Kuwait

Canary

Islan

ds(S

p.)

SaoTom

e&

Princip

e

Singap

ore

Eq.Guin

ea

Faroe Is.

(Den

.)

Kazak

hstan

Belaru

s

Ukrain

e

Mold

ova Geo

rgia

Armen

iaAze

rbaij

an Turkm

enist

anUzbek

istan

Kyrgy

zstan

Yugo.

Mac

.Slov

.

Cro.Bos

.

Slovak

.

Eritrea

Tajikis

tan

Hawaii

anIsl

ands Gala

pago

s Islan

ds(E

cuad

or)

Mau

ritius

Seych

elles

120°

60°

60°

0°

60°

60°

120°

120°

180°

60°

30°

0°

30°

60°

180°

180°

150°

150°

120°

90°

30°

0°

30°

60°

60°

90°

120°

120°

150°

150°

60°

60°

30°

0°

30°

60°

60°

Alexandra SARCINSCHI

epublica Islamic` Iran reprezint`, actualmente, atât o surs` de amenin]`ripentru întreaga lume, cât [i un stat supus unor transform`ri complexe.Principala problem` cu care se confrunt` comunitatea interna]ional` const`

în dezacordul Iranului vizavi de stoparea programului de îmbog`]ire a uraniului, în condi]iileîn care Uniunea European` negociaz` prelungirea, pe termen nelimitat, a acordului temporarcu oficialii iranieni. Speciali[tii afirm` c` una dintre cauzele acestei situa]ii ar putea fi refuzuladministra]iei Bush de a participa la dezbaterile privind posibilele ini]iative economicepropuse de negociatorii europeni. Pozi]ia american` este clar`: orice solu]ie trebuie s` includ`stoparea permanent` a eforturilor iraniene de îmbog`]ire [i reprocesare a uraniului,precum [i distrugerea facilit`]ilor destinate acestor activit`]i1. Washingtonul se teme c` Iranular putea urma modelul Coreei de Nord, care, în urm` cu doi ani, s-a retras din Tratatulde neproliferare [i a evacuat de pe teritoriul s`u inspectorii Agen]iei Interna]ionalepentru Energie Atomic` (AIEA).

Politic, economic [i socialîn Iranul contemporanIranul a devenit republic` islamic` în anul 1979, dup` ce monarhia conduc`toare a fost

detronat` [i trimis` în exil. Anterior acestui moment, din 1941, Iranul a fost ocupat, în nord,de armata sovietic` [i, în sud, de cea britanic`. La patru ani dup` data instal`rii ocupa]iei,Uniunea Sovietic` a ini]iat în aceast` zon` dou` republici sovietofile – Republica Kurd`[i Republica Azerbaijdanul de Sud, care, îns`, au fost destr`mate cu sprijin occidental2.

Al`turarea, în 1955, a Pactului de la Bagdad a înt`rit rela]iile dintre Iran [i SUA, ceea ce,al`turi de veniturile ob]inute din exploatarea petrolului, a ajutat la ini]ierea unui proces

R

1 Sanger, E. David [i Warren Hoge, Teheran to Resume Nuclear Program, în “International HeraldTribune”, 04.05.2005.

2 Chauprade, Aymeric [i Francois Thual, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Grupul Editorial Corint,2003, p. 165.

REPUBLICA

ISLAMIC| IRAN


142

de modernizare a ]`rii. Totu[i, nu to]i iranienii au avut o atitudine favorabil` acestei transfor-m`ri, opozi]ia religioas`, republican` [i comunist` învingând regimul [i proclamând Republica.Puterea a fost concentrat` în mâna înaltului cler [iit, care a promovat o politic` antioccidental`[i proislamic` [iit`. Radicalizarea pozi]iei iraniene a fost adâncit` de declan[area, de c`treIrak, la începutul anilor ‘80, a unei agresiuni militare, ale c`rei principale scopuri au fostanexarea regiunii petrolifere Khuzistan [i stoparea sprijinului tradi]ional dat de c`tre Irankurzilor din Irak. R`zboiul a demonstrat unitatea intern` a Iranului, dar [i for]a armatei,echipat` [i antrenat` de c`tre americani, în perioada monarhiei, astfel c` a fost posibil`p`strarea integrit`]ii teritoriale. Urm`torii zece ani au fost marca]i de redesf`[urareaobiectivelor geopolitice regionale ale Iranului, iar destr`marea blocului sovietic a deschisdrumul Iranului c`tre Caucaz [i Asia Central`.

Din punct de vedere politic, Iranul se afl` într-o perioad` de nelini[te, cauzat` de apropiereadatei alegerilor preziden]iale (17 iunie 2005). Actualul pre[edinte, Ali Mohammad Khatami,are un principal contracandidat în persoana Ayatollah-ului Ali-Akbar Hashemi-Rafsanjani,c`ruia, dup` cum reiese din sondajele de opinie preelectorale, majoritatea popula]iei iranieneîi acord` votul. Rafsanjani a declarat recent, într-un interviu în “USA Today”, c` dore[tes` refac` rela]iile americano-iraniene, chiar dac`, în media din Iran, [i-a exprimat opiniicritice la adresa SUA. De asemenea, el este în favoarea utiliz`rii pa[nice a energiei nucleare,promoveaz` sprijinul iranian pentru Hezbollah-ul libanez [i alte organiza]ii similare, este ostilIsraelului [i ocup`rii teritoriilor palestiniene de c`tre acesta. Rafsanjani este doar unuldintre cei peste 1 000 de candida]i înscri[i pentru cursa electoral`. 89 dintre ace[tiasunt femei, îns` Consiliul Gardienilor Constitu]iei, o institu]ie conservatoare care suprave-gheaz` alegerile, a anun]at c` va invalida candidatura acestora, urmând s` analizeze fidelitateafa]` de islam [i revolu]ie [i a celorlal]i candida]i.

Un alt domeniu al vie]ii sociale iraniene, în care se manifest` tendin]e de transformare,este cel economic. Mohammed Khatami a continuat planurile de reformare ale fostuluipre[edinte [i ale poten]ialului s`u contracandidat, Rafsanjani, îns` nu a înregistrat progreseremarcabile3. Principalul atu economic al Iranului este constituit din resursele energetice,fapt demonstrat de acumul`rile masive de capital (aproximativ 22 de miliarde USD), rezultatedin cre[terea pre]ului petrolului din ultimii ani. Totu[i, aceste acumul`ri nu au crescut[i calitatea vie]ii poporului iranian: 40% dintre ace[tia se afl` sub limita de subzisten]`,rata infla]iei este de 16,4%, iar cea a [omajului de 15,7%4.

A[adar, resursele naturale fac ca Iranul s` nu fie un simplu stat cu preten]ii nuclearece amenin]` pacea [i securitatea lumii. El ocup` o pozi]ie strategic` în nordul Golfului Persic,având acces direct la câmpurile petrolifere din Arabia Saudit`, Kuweit, Irak [i EmirateleArabe Unite, unde, în ansamblu, se afl` peste jum`tate din rezerva mondial` de petrolcunoscut`. Iranul se afl` vizavi de Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în fiecare zi, trec40% din exporturile de petrol ale lumii. Mai mult, Iranul devine un furnizor importantde petrol [i de gaze naturale c`tre China, India [i Japonia. Astfel, în ceea ce prive[te propriile

3 CIA – The World Factbook, 2005, http://www.cia.gov.4 Ibidem.

143

rezerve, pe acest teritoriu se afl` a doua, ca m`rime, rezerv` de petrol din lume, estimat`la 125,8 miliarde barili5 [i aproximativ 16% din rezerva total` de gaze naturale a lumii(940 trilioane m3).

În acest context, de[i genul de ini]iative este puternic sprijinit de SUA, o eventual`postur` beligerant` a acestora ar putea pune în pericol dorin]a Indiei [i a Pakistanuluide a dep`[i problemele de pân` acum, construind împreun` o conduct` pentru transportulgazelor naturale din Iran spre aceste dou` ]`ri. Planul prevede ca punct de pornire al conducteipartea sudic` a zonei Pars din Iran, urmând s` traverseze sud-vestul Pakistanului, c`tre grani]acu India, de unde aceasta din urm` va prelua construc]ia pentru a furniza gaze vestului s`racal ]`rii. Conducta pare a constitui cea mai ieftin` modalitate de transport a gazelor naturaledin Golf c`tre India, f`r` a fi nevoie de finan]are american`.

Este evident faptul c`, în viitor, Iranul va juca un rol deosebit de important în “ecua]iaenergetic`” a lumii. Principalul argument const` în faptul c` cererea global` de gaze naturalecre[te mult mai rapid decât pentru orice alt` surs` de energie, inclusiv petrol6. Speciali[tiiprev`d c`, pân` în anul 2010, rezervele de petrol vor sc`dea dramatic, întrucât, în prezent,cererea este foarte mare. În acela[i timp, produc]ia de gaze naturale va lua avânt, acesteafiind considerate a fi un combustibil mult mai convenabil decât benzina, deoarece elimin`mai pu]in dioxid de carbon, reducând, astfel, “efectul de ser`” – una dintre principalelepreocup`ri ale ecologi[tilor.

Iranul reprezint` un actor important pe scena interna]ional` nu numai datorit` resurselorsale deosebite, ci [i datorit` extraordinarului melanj etnic, ce ilustreaz` \ntocmai trecutuls`u de mare imperiu: majoritate pers` (51%) [i minorit`]i variate (azeri – 24%, gilaki[i mazandarani – 8%, kurzi – 7%, arabi – 3%, turkmeni – 2% etc.). Popula]ia total` se ridic`la cifra de 69 018 924 de locuitori7, cu o rat` de cre[tere anual` de 1,07%. Din punct de vederereligios, îns`, se observ` o mai mare omogenitate: 89% musulmani [ii]i, 9% musulmanisuni]i, iar zoroastrieni, evrei, cre[tini etc. – 2%8.

Acest profil socio-cultural este reflectat [i în rela]iile interna]ionale ale Iranului,care, pe lâng` economie, sunt guvernate de al]i trei factori: religie, na]ionalism [i etnie.Astfel, Irakul r`mâne principala amenin]are la adresa Republicii Islamice, iranienii considerândc` oficialii irakieni doresc s` controleze p`r]ile populate de arabi ale ]`rii lor. Mai mult,în anul 2002, Iranul sprijinea opozi]ia [iit` din Irak, iar Irakul – Organiza]ia Mujahedin-eKhalq, o mi[care marxist` din Iran.

În ceea ce prive[te rela]iile cu Rusia, acestea au devenit mult mai strânse, în ciudadorin]ei Moscovei, din trecut, de a anexa teritorii iraniene, a r`zboiului împotriva musulmanilordin Afganistan [i a celorlalte dou` împotriva cecenilor musulmani. Totu[i, rela]iile bunenu se bazeaz` pe interese umanitare comune ale celor dou` guverne, ci, mai degrab`,

5 Pe primul loc, în topul rezervelor de petrol, se afl` Arabia Saudit`, cu peste 260 de miliarde barili,iar pe locul trei, Irakul, cu aproximativ 115 miliarde barili.

6 Conform Klare, Michael T., Oil, Geopolitics, and the Coming War with Iran, în “TomDispatch.com”,aprilie 2005.

7 Estimare pentru anul 2004, conform CIA – The World Factbook 2005 .8 Ibidem.

Triptic strategic


144

pe interese de afaceri. Transferul de tehnologie [i informa]ii pe care Rusia îl face c`tre Iraneste întemeiat doar pe posibilitatea acestuia din urm` de a pl`ti. Mai mult, în lumina ultimelorevenimente, oficialii ru[i par a trece cu vederea ambi]iile nucleare ale Iranului, afirmândc` programul de asisten]` nuclear` nu are nici o leg`tur` cu proliferarea nuclear`.

Iranul are rela]ii deosebite, în special în domeniul militar, cu China. Beijingul a vândutTeheranului mii de tancuri [i vehicule blindate, zeci de nave de lupt` de capacitate mic`,sisteme de rachete [i tehnologie de fabricare a acestora, dar a furnizat [i asisten]` în pro-gramele iraniene de dezvoltare a armelor de distrugere în mas`.

De asemenea, Iranul are rela]ii externe bune cu: Turcia, îns` doar în privin]a problemeiirakiene, în alte domenii acestea deteriorându-se în ultimii ani; Pakistanul, dar tendin]a de evolu]ieo urmeaz` pe aceea a rela]iilor cu Turcia; fostele republici sovietice; Siria [i Libanul.

Iranul are în regiune [i du[mani, nu numai prieteni, o serie de ]`ri fiind consideratedrept amenin]`ri la adresa securit`]ii sale: Afganistanul, statele din zona Golfului,Israelul [i, implicit, SUA.

Domeniul militar [i problemaarmelor de distrugere în mas\În Iran, armata joac` un rol important, chiar dac` Republica încearc` s` reduc` influen]a

acesteia în societate. Pre[edintele Khatami a lansat un proces de reform` a acestei institu]ii,în prezent, Armata Iranian` num`r#nd 520 000 de militari activi [i 350 000 de rezervi[ti,cu un buget de circa 4,9 miliarde USD9.

Problema armamentului iranian este cea mai sensibil`. Statisticile arat` c` Iranul de]ine1 565 de tancuri, 3 fregate, 3 submarine, 186 de aeronave de lupt` la sol [i 74 de aeronavede lupt`10, îns` nu acestea constituie amenin]area la adresa securit`]ii zonale [i interna]ionale,ci rachetele, armele chimice, biologice [i nucleare cu care aceste mijloace de lupt pot fi echipate.

În prezent, eviden]a rachetelor iraniene este incomplet`. Se [tie c` mare parte a industrieide producere a rachetelor este concentrat` în Karaj [i c` Iranul de]ine între 50 [i 300 de racheteScud-B [i între 50 [i 450 – tip Scud-C (figura 1). De asemenea, Iranul dorea s` achizi]ioneze

Figura 1: Tipurile de rachete de]inute de Iran11

de la China rachete M-9 (raz` de ac]iune600 km) [i M-11 (raz` de ac]iune300 km), îns` presiunile americaneau împiedicat acest transfer. Totu[i,China asist` Iranul în dezvoltareaprogramelor de construc]ie a rachetelorTondar-68 (raz` de ac]iune 1 000 km)[i Iran – 700 (raz` de ac]iune 700 km),a rachetelor de croazier` HY-1 (raz`de ac]iune 85 km) [i HY-2 (raz de ac]iune110 km).

9 Conform The Military Balance. 2003-2004, International Institute for Strategic Studies, OxfordUniversity Press, UK, 2004.

10 Ibidem.11 Sursa: http://www.globalsecurity.org/wmd/world/iran.

Denumire Raz` de ac]iune

(km) Mushak – 120 (Iran – 130, Nazeat 10) 130 Mushak – 160 (Fateh – 110, NP – 110) 160 Mushak – 200 (Zelzal – 2) 200 Shahab – 1 (Scud – B) 300 Shahab – 2 (Scud – C) 500 Shahab – 3 (Zelzal – 3) 1 300 Shahab – 4 2 000 X – 55 LACM 3 000 Shahab – 5 5 500 Shahab – 6 10 000

145

În ceea ce prive[te armele biologice, se pare c` Iranul a început s` le dezvolte în perioadar`zboiului cu Irakul. De[i a ratificat Conven]ia referitoare la armele biologice, Republica Islamic`de]ine programe avansate de cercetare [i dezvoltare a armamentului de acest tip, fiind b`nuit`c` studiaz` problema atât a toxinelor, cât [i a organismelor vii ce pot fi folosite drept armebiologice. Chiar dac , în prezent, exist mici cantit`]i de agen]i biologici, speciali[tii prognozeaz`c`, peste zece ani, For]ele Armate Iraniene vor putea folosi efectiv agen]ii biologici.

La fel de dezvoltat` este [i tehnologia de producere a armelor chimice. Iranul a ratificat[i Conven]ia referitoare la armele chimice, prin care este obligat s` stopeze pentru ani buniprogramele de acest tip. Totu[i, continu` s` î[i îmbun`t`]easc` [i s` î[i extind` infrastructuranecesar` produc]iei de arme chimice, indicând faptul c` dore[te s` men]in` o capacitaterobust` de ducere a unui poten]ial r`zboi chimic.

Cea mai delicat` problem` a Iranului în ceea ce prive[te armele de distrugere în mas`este constituit` de armele nucleare. Eforturile iraniene sunt concentrate asupra procesuluide îmbog`]ire a uraniului [i, de[i oficialii afirm` c` acesta este destinat programului energeticcivil, este evident faptul c` acela[i proces ar putea fi aplicat [i unui program de dezvoltarea armelor nucleare. Se pare c` Iranul [i-a împr`[tiat pe tot teritoriul s`u loca]iile în caredesf`[oar` activit`]i nucleare, reducând astfel riscul detec]iei (figura 2).

Figura 2: Loca]ii relevante pentru implementarea regulilor AIEA, noiembrie 200312

12 Sursa: http://www.globalsecurity.org/wmd/world/iran.

Loca]ie Tip Statut declarat în anul 2003

Reactor pentru cercetare Opera]ional Laborator pentru producerea izotopilor radioactivi de molibden, iod [i xenon

Construit, dar nu în stare de func]ionare

Laboratoarele multifunc]ionale Jabr Ibn Hayan Opera]ionale

Centrul pentru Cercetare în Domeniul Nuclear, Teheran

Facilitate pentru gestionarea de[eurilor Opera]ional`

Teheran Compania electric` Kalaye Facilitate pentru îmbog`]irea uraniului dezafectat

Bushehr Uzina de energie nuclear` În construc]ie Reactor surs` de neutroni Opera]ional Reactor pentru ap` u[oar` Opera]ional Reactor pentru ap` grea Opera]ional Laborator pentru fabricare de combustibili Opera]ional Laborator chimic pentru uraniu Închis Facilitate pentru conversia uraniului În construc]ie Reactor de grafit Închis

Centrul pentru Tehnologie Nuclear` Esfahan

Uzin` pentru fabricarea de combustibili În construc]ie Uzin`-pilot pentru îmbog`]irea combustibililor

Opera]ional` Natanz

Uzin` pentru îmbog`]irea combustibililor În construc]ie Karaj Depozit pentru de[eurile radioactive În construc]ie Lashkar Ab’Ad Uzin`-pilot pentru îmbog`]irea uraniului Dezafectat`

Reactor nuclear pentru cercetare În faza final` de proiectare Facilitate pentru producerea izotopilor radioactivi

În faza preliminar` de proiectare

Arak

Uzin` pentru producerea de ap` grea În construc]ie

Anarak Zon` pentru depozitarea de[eurilor

Transfer c`tre Laboratoarele multifunc]ionale Jabr Ibn Hayan

Triptic strategic


146

Oficialii Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic` afirm` c` Iranul nu de]inearme nucleare, îns`, se pare c`, în maximum doi ani, va reu[i s` le fabrice. Aceasta va însemnacrearea unei enorme presiuni asupra statelor din regiune. Probabil c` state precum Egipt[i Siria, aflate între dou` puteri nucleare – Iranul [i Israelul, î[i vor accelera programelenucleare, de aici rezultând o curs` a înarm`rii nucleare a Orientului Mijlociu.

Toate aceste previziuni par a fi adânc ancorate în realitate, cu atât mai mult,cu cât ultimele ac]iuni ale Iranului sunt îndreptate împotriva controalelor interna]ionale.De[i, în ianuarie 2005, inspectorilor AIEA li s-a permis s` viziteze zona militar` Parchin,chiar dac` doar într-o singur` facilitate din cele cinci, în martie, Iranul a refuzat cerereaNa]iunilor Unite de a efectua o a doua vizit` în acea loca]ie.

În plus, Iranul nu a r`spuns pozitiv la negocierile cu cele trei state membre ale UniuniiEuropene – Fran]a, Germania [i Marea Britanie, care doresc stoparea programului de îmbo-g`]ire a uraniului. Oficialii iranieni au declarat c`, a[a cum au convenit la negocierile din 2004,programul este oprit, îns` doar pentru o scurt` perioad`, deoarece au drept de acces la tehno-logia nuclear` atâta vreme cât o folosesc în scopuri pa[nice. Totu[i, UE nu este sigur`c` Iranul nu va trece linia sub]ire ce desparte programul nuclear civil de cel militar.

Fran]a, Germania [i Marea Britanie, ca reprezentante ale UE, dezbat aprins cu SUAposibilitatea ca acestea din urm` s` ofere concesii mai consistente Iranului, în ciuda atitudiniisfid`toare pe care acesta o afi[eaz`. Este posibil ca, în acest context, cele dou` pozi]ii divergente,a Iranului [i a Europei, s` se apropie, ambele fiind interesate în eliminarea tensiunilor[i \n evitarea aplic`rii unor sanc]iuni economice drastice.

A[adar, începutul secolului XXI aduce dou` viziuni asupra situa]iei geopolitice [i geostra-tegice a Iranului: americanii [i alia]ii lor în zon`, Turcia [i Arabia Saudit`, v`d în Iran o ]ar`pe punctul de a dobândi arma nuclear`, care, cu sprijinul Chinei [i al Coreei de Nord, dezvolt`capacit`]i balistice foarte importante [i care poate deveni un important factor perturbatorîn Orientul Apropiat, implicându-se în numeroase conflicte locale susceptibile de a destabilizalumea occidental`; Fran]a, Germania [i Marea Britanie, ca purt`toare de cuvânt ale Europei,dar [i Rusia se raporteaz` la Iran ca la o ]ar` care, dincolo de un discurs vehement al regimului,duce o politic` prudent` de stabilizare regional`, iar actualele negocieri reprezint` o modalitatepa[nic` de a o înt`ri. În aceast` viziune, accesul la energia nuclear` [i capacit`]ile balisticereprezint` expresia unei anumite sanctuariz`ri, considerându-se c` regimul de la Teheranar fi un fel de gaulle-ism în versiune na]ional-[iit` [i iranian`13.

13 Chauprade, Aymeric [i Francois Thual, op. cit., 2003, p. 168.

147

FR|M+NT|RI{I PROIECTE

CAUCAZUL DE SUDCAUCAZUL DE SUD

Cristian B~HN~REANU

nceputul secolului XXI g`se[te regiunea Caucazului de Sud într-un complex procesde refacere economic` [i de racordare la comunitatea interna]ional`. Moscovanu a renun]at la ideea men]inerii regiunii în sfera sa de influen]`, mai ales

c`, înc` din secolele XVIII-XIX, atunci când ]arii [i-au extins autoritatea asupra Georgiei,Armeniei [i Azerbaidjanului, Caucazul de Sud reprezenta un spa]iu al intereselor sale directe.Între anii 1990 [i 1991, statele caucaziene [i-au proclamat independen]a, dar au r`masîn Comunitatea Statelor Independente. Dup` încheierea “r`zboiului rece”, islamismul radical[i terorismul [i-au f`cut sim]it` prezen]a în regiune, iar tensiunile istorice, etnice, politice[i religioase au reap`rut în prim-planul actualit`]ii1. Concomitent, prezen]a occidental`în regiune a favorizat deta[area relativ` [i în diferite grade a Azerbaidjanului, Armeniei[i Georgiei de Federa]ia Rus`. Acest proces este în logica noului mileniu, ancorarea regiuniila structurile europene [i euroatlantice fiind deja în derulare – ]`rile respective fac partedin OSCE [i Consiliul Europei [i sunt membre active ale Parteneriatului pentru Pace.

Caracterizare general\Caracterizare general\Caracterizare general\Caracterizare general\Caracterizare general\În Caucazul de Sud \[i consolideaz` independen]a un grup important de state. Armenia,

unul dintre acestea, care totalizeaz` circa 3 milioane de locuitori, din care 93% armeni,1% azeri, 2% ru[i, 4% al]ii. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite, 94% sunt armeniapostolici, 4% cre[tini, 2% alte religii2. Resursele de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiusunt neînsemnate cantitativ – PIB de 13,7 mld. USD (2004). Nu are ie[ire la mare,de]ine o industrie relativ modern` (cu centrale atomo-electrice la Metsamor), dar depindede importurile de resurse energetice, materii prime [i alimente. Se afl` în disput`cu Azerbaidjanul asupra enclavei Nagorno-Karabah (cu popula]ie majoritar armean`).Guvernul de la Erevan a lansat, cu sprijinul FMI, un ambi]ios program de reforme economice,ce a avut ca rezultat cre[teri economice în perioada 1995-2004, reducerea infla]iei, stabi-lizarea monedei na]ionale [i privatizarea întreprinderilor mici [i mijlocii. În februarie 2003,

|

1 Pe larg, în Z. Brzezinski, Marea tabl` de [ah, Bucure[ti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, pp. 139-165.2 CIA, The World Factbook 2005, http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html.

South

Atlanti

c Ocean

Ocean

South

Pacifi

c

Pacifi

c Ocean

North

Pacifi

c

Pacifi

c Ocean

North

Atlanti

c Ocean

India

n Ocean

Arctic

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

Arctic

Ocean

North

North

Pacifi

c Ocean

United

States

ofAmeri

ca

U.S.A.

Canad

a

Mex

ico Brazil

U. S. A

.

French

Polyne

sia(F

r.)

Argen

tina

Urugu

ayParagu

ay

Chile

Bolivia

PeruEcuad

or

Colombia

Venez

uela

French

Guiana

(Fr.)

Surina

me

Guyan

aThe

Baham

as

Cuba

Domini

can Rep

ublic

Panam

a

Costa

Rica

Nicarag

ua

Hondu

ras

Guatem

ala

El Salv

ador

Trinida

d and Tob

ago

Jam. Hait

i Puerto

Rico(U

S)

Greenla

nd(D

en.)

Icelan

d

Mad

agas

car

South

AfricaLes

othoSwaz

iland

Moz

ambiq

ue

Tanza

nia

Botswan

a

Namibi

a

Zimba

bwe

Angola

Zaire

Zambia

Mala

wi

Burun

diKenya

Rwanda

Ugand

a

Congo

Gabon

Somali

a

Ethiop

ia

Sudan

Djibou

ti

Belize

Egypt

Libya

Chad

Niger

Algeria

Mali

Tunisi

a

Nigeria

Camero

on

C. A. R

.

Benin

Togo

Ghana

Burkin

a Faso

Barbad

osDom

inica

CôteD’Iv

oire

Liberia

Sierra

Leone

Guinea

Guinea

-Biss

auSen

egal

TheGam

bia

Mau

ritan

iaW

ester

nSah

ara(M

or.)

Mor

occo

Finlan

d

Norway

Sweden

Estonia

Latvia

Lithua

nia

Poland

Roman

ia

Bulgari

a

Turke

y

GreeceCze

ch.

Hung.

Italy

Albania

Portug

al

France

Spain

Aus.

Switz.Unit

edKing

dom

Irelan

d

Den.

German

y

Neth.

Bel.Cyp

.

Yemen

Oman

Saudi

Arabia

U. A. E

.

Qatar

Iran

Iraq

Syria

Jord

an

Israe

lLeb.

China

Mon

golia

Russia

Afgha

nistan

Pakist

an India

SriLan

ka

Mald

ives

Nepal

Bhu.

Mya

nmar

(Bur

ma)

Bang.

Andam

anIsl

ands

(India

)Tha

iland

Indo

nesiaM

alays

iaBru

nei

Philipp

inesTaiw

an

Cambo

diaViet

nam

Laos

Austra

lia

Papua

NewGuin

ea

NewZea

land

Fiji

NewCale

donia

Solomon

Islan

ds

Kiriba

tiM

arsha

ll Isla

nds

Federa

tedStat

esof

Micr

ones

ia

Guam

(USA)

Japa

n

N. Kor

ea

S. Kor

ea

Kuril I

sland

sWran

gel I

sland

Aleutia

n Islan

ds(U

SA)

NewSibe

rian Isl

ands

Severn

aya Zem

lya

Novay

a Zemlya

Franz Jo

sef Lan

d

Svalba

rd(N

or.)

Jan M

ayen

(Nor.

)

Banks

Islan

d Victor

iaIsl

and

Baffin

Islan

d

Ellesm

ereIsl

and

Islan

d ofNew

foun

dland

Antarct

ica

Îles Cro

zet (

France

)

Tasman

ia

South

Georg

ia(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Falklan

d Islan

ds(Is

lasM

alvina

s)(ad

m. by UK, c

laimed

byArg

entin

a)

Kuwait

Canary

Islan

ds(S

p.)

SaoTom

e&

Princip

e

Singap

ore

Eq.Guin

ea

Faroe Is.

(Den

.)

Kazak

hstan

Belaru

s

Ukrain

e

Mold

ova Geo

rgia

Armen

iaAze

rbaij

an Turkm

enist

anUzbek

istan

Kyrgy

zstan

Yugo.

Mac

.Slov

.

Cro.Bos

.

Slovak

.

Eritrea

Tajikis

tan

Hawaii

anIsl

ands Gala

pago

s Islan

ds(E

cuad

or)

Mau

ritius

Seych

elles

120°

60°

0°

60°

120°

180°

60°

30°

0°

30°

60°

180°

150°

120°

90°

30°

0°

30°

60°

90°

120°

120°

150°

60°

30°

0°

30°

60°

60°

��

��


148

republica s-a al`turat Organiza]iei Mondiale a Comer]ului3. Puterea dominat` de republicania realizat o relativ` deschidere spre UE [i SUA.

Azerbaidjanul are o popula]ie de circa 7,9 milioane de locuitori, din care 90% azeri,3,2% daghestani, 2,5% ru[i, 2% armeni, 2,3% al]ii. Din punctul de vedere al religiei împ`rt`[ite,93,4% sunt musulmani [ii]i, 2,5% ortodoc[i ru[i, 2,3% armeni ortodoc[i, 1,8% alte religii4.Dispune de resurse energetice importante de petrol [i gaze naturale, dar [i de aluminiu,metale neferoase etc. – PIB de 30 mld. USD (2004). A încheiat 19 acorduri cu marile companiipetroliere interna]ionale, ce s-au angajat s` investeasc` pe termen lung circa 60 mld. USDpentru dezvoltarea câmpurilor petrolifere. Are ie[ire la Marea Caspic`. Este în disput`cu Armenia asupra enclavei Nagorno-Karabah. În ultima perioad`, rela]iile comercialese dezvolt` mai ales cu Turcia [i cu statele europene. În toamna anului 2003, familia Aliyev[i-a perpetuat de]inerea func]iei supreme în stat, cu asentimentul Moscovei [i al Washingtonului.Presiunea islamist` r`mâne, totu[i, important`.

Georgia num`r` circa 4,7 milioane de locuitori, din care 70,1% georgieni, 8,1% armeni,6,3% ru[i, 5,7% azeri, 3% osetieni, 1,8% abhazi, 5% al]ii. Din punctul de vedere al religieiîmp`rt`[ite, 65% sunt georgieni ortodoc[i, 11% musulmani, 10% ortodoc[i ru[i, 8% armeniapostolici, 6% alte religii5. Dispune de resurse importante de magneziu, fier [i cupru[i reduse de c`rbune [i petrol – PIB de 14,5 mld. USD (2004). Are ie[ire la Marea Neagr`(zona litoralului permite un turism eficient), controleaz` o bun` parte din Mun]ii Caucaz[i rutele respective. Sectorul industrial este slab dezvoltat, agricultura de]inând o pondereimportant`. Este dependent` de importurile de resurse energetice. Din 1995, beneficiaz`de asisten]a FMI [i a B`ncii Mondiale, cu rezultate în cre[terea PIB-ului [i sc`dereapresiunilor infla]ioniste. Se confrunt` cu probleme în colectarea impozitelor [i a taxelor,

Figura 1: Proiectele energetice ale Caucazului de Sud7

3 Stratfor, Country Profiles – Armenia, www.stratfor.com/products/premium/coprofiles.php?showCountry=1&show Profile=1&countryId=6&cName=Armenia&regionId=1.

4 CIA, The World Factbook 2005, http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html.5 Ibidem.6 Stratfor, Country Profiles – Georgia, www.stratfor.com/products/premium/coprofiles.php?showCountry

=1&show Profile=1&countryId=47&cName=Georgia&regionId=1.7 Sursa: Alexander G. Tvalchrelidze, International Economic Projects in the Southern Caucasus and Trends

of Sustainable Economic Development, The International Research Workshop, May 28-June 1, 2003.

\n corup]ie. Dup` 1991, în Abhazia[i Osetia de Sud (zone ie[ite de subautoritatea guvernului de la Tbilisi)au r`mas trupe ruse, cu misiuneade men]inere a p`cii. În ciuda conflic-telor etnice, ]ara continu` drumulc`tre o economie de pia]` real`[i integrare în institu]iile occidentale,sub conducerea proamericanuluiMihail Saakashvili – din iunie 2000este membr` a Organiza]iei Mondialea Comer]ului6.

149

Provincia este locuit`, în propor]ie de 80%, de armenicre[tini, restul locuitorilor fiind azeri musulmani.

Pân` în 1990, Nagorno-Karabah f`cea parte din Azerbaidjan, cu statut de autonomie local`.În 1988, s-a declan[at mi[carea pentru independen]a provinciei, prin manifesta]ii de strad`la Erevan. În 1991, Armenia [i-a proclamat independen]a, iar între anii 1992 [i 1993s-au desf`[urat ciocniri armate între mili]iile armene [i azere din Nagorno-Karabah[i Armenia. Federa]ia Rus` a acordat asisten]` militar` armenilor, Azerbaidjanului, Turciei[i grup`rilor fundamentaliste islamice. Din 1994, Moscova asigur` protec]ia militar` externà Armeniei [i paza frontierelor sale. La interven]ia OSCE, s-a ajuns la Acordul secret,din iulie 1997, dintre Armenia [i Azerbaidjan. În prezent, armenii controleaz` de factoenclava, concomitent desf`[urându-se negocieri de pace, cu medierea Grupului de la Minsk(SUA, Rusia, Fran]a), care opereaz` sub mandatul OSCE. Moscova încearc` o mediereproprie între Erevan [i Baku. SUA, OSCE, UE au în vedere o reglementare interna]ional`garantat` de Occident cu participarea Federa]iei Ruse [i a ONU. O astfel de solu]ie ar asigurastabilitatea politic` regional` [i ar stimula cooperarea economic`, cu accent pe dezvoltareacelei petroliere.

Guvernul din Tbilisi, care nu se afl` în rela]ii tocmaicordiale cu Federa]ia Rus`, este pus în mare dificultateatât de problemele minorit`]ilor, cât [i de vecin`tatea

8 S. E. Cornell, Caucasian Conflicts in Theoretical Perspective, în World Politics, ianuarie 2002, pp. 245-276.

Toate cele trei foste republici sovietice se confrunt` cu acelea[i dificult`]i [i probleme(corup]ie, niveluri ridicate ale crimei organizate [i ale insecurit`]ii, func]ionarea defectuoasà institu]iilor statului etc.) în procesul de trecere de la o economie centralizat` la una de pia]`,în care cererea [i oferta s` constituie motorul cre[terii economice. Ele depind, în continuare,de investi]iile strìne [i, ca urmare a faptului c` se afl` pe coridorul strategic al hidrocarburilorAsia Central` – Marea Caspic` – Caucaz, încearc` s` aib` o pozi]ie cât mai avantajoas`în proiectele de tranzit al resurselor energetice spre vest – cele trei coridoare aflate în diferitefaze de realizare sunt: Baku-Tbilisi-Supsa, Baku-Tbilisi-Ceyhan [i Baku-Tbilisi-Erzurum.

Starea de securitate în Caucazul de SudStarea de securitate în Caucazul de SudStarea de securitate în Caucazul de SudStarea de securitate în Caucazul de SudStarea de securitate în Caucazul de SudDin punct de vedere geostrategic, zona Caucazului de Sud se caracterizeaz`

prin numeroase tensiuni, crize [i conflicte (Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Abhazia etc.),pentru solu]ionarea c`rora organiza]iile interna]ionale de securitate depun eforturiimportante. Aceste fr`mânt`ri, ce au la baz` mai ales cauze etnice [i religioase, constituieo real` surs` de insecuritate, la frontiera sudic` a Federa]iei Ruse [i la confluen]aEuropei de Est cu Asia Central` [i Orientul Apropiat [i Mijlociu. De altfel, Caucazuleste un spa]iu tradi]ional de ciocnire frontal` între cre[tinism [i islamism8. În cele ce urmeaz`,credem c` se impune o scurt` caracterizare a celor mai importante dintre acestea,precum [i o prezentare a ultimelor evolu]ii.

Nagorno-Karabah

Conflictele internedin Georgia

cu Osetia de Nord, Ingushetia, Cecenia [i Daghestanul. Zonele de instabilitate etnico-religioas`

Triptic strategic


150

sunt Abhazia [i Osetia de Sud9, regiunea separatist` Adjaria revenind, la 6 mai 2004,sub controlul autorit`]ilor georgiene. Abhazia este situat` în estul Georgiei [i controleaz`accesul la Marea Neagr`. În 1992, Abhazia [i-a proclamat independen]a [i, prin urmare,mili]iile musulmane au început s` atace trupele georgiene. În august 1993, s-a creato misiune ONU de observatori (UNOMIG) – în prezent, în provincie se afl circa 117 observatorimilitari10. Reglementarea pa[nic` a conflictului urma s` se realizeze de c`tre Georgia,Abhazia, Federa]ia Rus` [i ONU. Presat de Federa]ia Rus`, regimul din Tbilisi a acceptatprelungirea prezen]ei militare ruse în Georgia. Consilierii SUA ofer` asisten]` de “instruc]ieantiterorist`” guvernului georgian, amenin]at de înfiltr`rile grupurilor islamiste cecene[i de lupt`torii pentru independen]` din Osetia de Sud.

În decembrie 2001, luptele au luat amploare în Abhazia, cu prilejul atacurilor executatede grupuri de “mili]ii” georgiene [i de gherile cecene. Manifesta]ii populare s-au desf`[uratla Tbilisi [i Zugdidi, solicitând guvernului georgian s` trimit` armata împotriva autorit`]ilor“separatiste” din Abhazia. Parlamentul din Tbilisi a votat o hot`râre de retragere a trupelorruse din Abhazia [i a amenin]at cu ie[irea Georgiei din CSI.

În principiu, Moscova condi]ioneaz` o mediere între Georgia [i Abhazia de încetarea toler`rii gherilelor cecene în Georgia de Nord. Pe de alt` parte, Abhazia controleaz`un posibil terminal petrolier la Marea Neagr`. În februarie 2005, pre[edintele georgian,Mihail Saakasvili, s-a declarat dispus s` reia negocierile cu regiunea separatist` Abhazia[i s` solu]ioneze problema refugia]ilor din aceasta zon`11. În prezent, domne[te un calmrelativ în Abhazia.

Osetia de Sud. Separati[tii osetieni au început lupta armat` între anii 1990 [i 1991.Zeci de mii de georgieni au fost uci[i sau au p`r`sit provincia. În iunie 1992, Boris El]îna mediat încetarea focului [i a deplasat o for]` de pace de 1 700 de oameni, tratativeleîncheindu-se cu Acordul de la Soci. S-a constituit [i un grup de negociere a viitorului provinciei(OSCE, Federa]ia Rus`, Georgia [i Osetia de Nord). În ultima perioad` s-a implicat [i UE.În august, OSCE a decis s` trimit` mai mul]i observatori în zon`, ca o etap` a realiz`riiunei mai mari stabilit`]i [i a unei mai rapide solu]ion`ri a tensiunilor. Schimb`rile recentede la Tbilisi [i atitudinea activ` a SUA vor deschide, probabil, noi perspective de negociere.Oricum, Georgia nu accept` secesiunile din Abhazia [i Osetia de Sud, astfel încât se sus]ineo solu]ie de integritate teritorial`, cu larg` autonomie local` [i retragerea for]elor ruse de pace.

Este îns` foarte posibil ca unele focare de instabilitate s` fie provocate [i între]inutechiar de Rusia sau de anumite cercuri din Rusia12, în condi]iile intensific`rii competi]ieienergetice din regiune. De remarcat faptul c` pre[edintele american George W. Bush,cu prilejul vizitei sale în Georgia, din 10 mai 2005, declara c` SUA vor acorda tot sprijinulîn efortul acestuia de a prelua controlul asupra celor dou` regiuni separatiste promoscovite,

9 Z. Baran, The Caucasus, Ten Years after Independence, în The Washington Quarterly, 2002.10 http://www.un.org/Depts/dpko/missions/unomig/index.html.11 http://www.gardianul.ro/index.php?a=externe2005020108.xml.12 Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, Mediul de securitate 2004, p. 26, în Hominis 2004

(CD) sau http://cssas.unap.ro.

151

atât timp cât ac]iunile se realizeaz` prin metode pa[nice, prin intermediul organiza]iilorinterna]ionale (ONU, OSCE). Prin urmare, efortul conjugat al organiza]iilor interna]ionalede securitate, cu sprijinul SUA, ar putea fi cheia solu]ion`rii tensiunilor din Georgia[i a dezvolt`rii unui climat de stabilitate [i securitate în zona Caucazului de Sud.

Jocul marilor actori în Caucazul de SudJocul marilor actori în Caucazul de SudJocul marilor actori în Caucazul de SudJocul marilor actori în Caucazul de SudJocul marilor actori în Caucazul de SudÎn acord cu politica sa de înt`rire a democra]iei, independen]ei, cooper`rii [i dezvolt`rii

economice a noilor state caucaziene, Statele Unite ale Americii încurajeaz` UniuneaEuropean`, companiile transna]ionale, organismele financiare interna]ionale s` se angajezeactiv în regiune, s` favorizeze modernizarea [i stabilizarea Caucazului, s` promovezedemocra]ia [i drepturile omului, s` încurajeze transform`ri de structur` pentru a reducedecalajele economico-sociale [i pentru a contracara sursele de alimentare a conflicteloretnico-religioase [i a fundamentalismelor de orice natur`.

Din punct de vedere economic, eforturile Washingtonului s-au concentratasupra ob]inerii accesului la resursele din Bazinul Caspic (rezerve de 16 mld. barilide petrol [i 7% din rezervele mondiale de gaze naturale) [i a construirii unor conductedin Azerbaidjan, în Georgia [i de aici pe ]`rmul turcesc al M`rii Negre (Ceyhan), cu inten]iade a eluda monopolul Federa]iei Ruse asupra transporturilor de petrol [i gaze spre Occident.Unii anali[ti consider` c` expansiunea economico-politic` în Caucazul de Sud are [i menireade a face Moscova mai “rezonabil`” în rela]iile cu Vestul, de a stimula deschiderea accesuluiliber la resursele sale energetice [i deplina integrare în economia mondial`.

Pe plan politico-militar, SUA au încurajat crearea GUUAM-ului [i au acordat asisten]`militar` Azerbaidjanului [i Georgiei. De asemenea, Washingtonul continu` politicade îndiguire a Federa]iei Ruse, desf`[urând for]e militare reduse în Georgia [i Azerbaidjan,în contextul luptei împotriva terorismului interna]ional. De altfel, pre[edintele Aliyevse teme c` prezen]a trupelor americane pe teritoriul Azerbaidjanului ar putea provocao revolu]ie de dup` modelul celei din Georgia.

NATO, prin PfP (cele trei ]`ri sunt membre din 1994), are o prezen]` în curs de consolidareîn regiune, declara]ia summitului de la Istanbul insistând pe o cooperare mai strâns`cu ]`rile Caucazului de Sud [i pe crearea unei zone l`rgite de securitate [i stabilitateeuroatlantic` de la Marea Neagr` la Marea Caspic`13. România, Bulgaria, Ucraina,Turcia [i Federa]ia Rus` sunt vizate ca participante, al`turi de UE [i SUA, ale dezvolt`riicooper`rii energetice [i de securitate în Caucaz [i Marea Neagr`, pentru 2010-2015.Moscova are tot interesul s` sus]in` stabilizarea statelor la frontierele sale, prezen]a NATO(argument de stabilitate) [i cooperarea economico-politic` regional`.

Activarea fundamentalismului islamic [i a terorismului interna]ional în Caucaz,precum [i marile interese economice scot în eviden]`, totu[i, posibilitatea unor convergen]eobiective ale SUA [i ale Federa]iei Ruse în problemele majore ale regiunii, cooperareadevenind un instrument de stabilizare a regiunii.

13 The Istanbul Declaration: Our security in a new era, http://www.nato.int/docu/comm/2004/06-istanbul/home.htm.

Triptic strategic


152

Uniunea European` caut` s`-[i diversifice sursele de aprovizionare cu petrol [i gazenaturale, cunoscut` fiind dependen]a crescut` fa]` de Federa]ia Rus`. Astfel, în ultimultimp, UE s-a implicat din ce în ce mai mult în problemele Caucazului de Sud, atât în scopuldemocratiz`rii [i securiz`rii regiunii, cât [i pentru ob]inerea accesului la resursele energeticeale Bazinului Caspic, unde marile companii occidentale (BP, Shell, Elf etc.) au investit sumeconsiderabile. Trei programe ale UE vizeaz` Asia Central` [i Caucazul: TACIS (asisten]`tehnic`); TRACECA (se refer` la coridoarele de transport [i conductele de petrol [i gaze);INOGATE (re]eaua interstatal` de petrol [i gaze). Aceast` apropiere se remarc` [i prin faptulc` statele din Caucaz fac parte din Consiliul Europei (Georgia, în 1999, Armenia [i Azerbaidjan,în 2000). De altfel, Comisia European` a recomandat includerea Georgiei, Azerbaidjanului[i Armeniei în a[a-numita “politic` de vecin`tate european`”, iar Strategia European`de Securitate a individualizat Caucazul de Sud ca o regiune în care Uniunea trebuies` se implice mai mult14.

Din punct de vedere economic [i militar, regiunea Caucazului de Sud este dominat`de Federa]ia Rus`, ale c`rei resurse energetice sunt necesare pentru majoritatea statelorcaucaziene – cu excep]ia Azerbaidjanului. Datorit` zonelor petrolifere cu importan]`strategic`, Federa]ia Rus` a încercat men]inerea în sfera sa de influen]` a Azerbaidjanului,a Daghestanului [i a Ceceniei. De asemenea, Moscova a depus eforturi, pe de o parte,pentru consolidarea pozi]iilor din Armenia, Abhazia, Osetia de Sud, Daghestan [i Cecenia,iar pe de alt` parte, pentru contracararea tendin]elor autonomiste din Cecenia [i Daghestan,reducerea tendin]elor de deta[are a Georgiei [i combaterea mi[c`rilor islamiste religioasedin Caucazul de Nord. Destabilizarea Caucazului de Nord ar putea duce la activareaunei zone largi de r`zboi [i insecuritate la frontierele sudice ale Federa]iei Ruse.În aceste condi]ii, Moscova [i-a restructurat “alian]ele”: cu Iranul pentru a “balansa”ascensiunea unui Azerbaidjan musulman [i extinderea influen]ei sale în Caucazul de Nord;cu Armenia, în “spatele” Georgiei [i în “flancul” Azerbaidjanului; cu Armenia, Iranul, Siria[i Grecia, în vederea destabiliz`rii GUUAM-ului.

În ultima perioad`, Moscova agreeaz` o anumit` cooperare cu SUA în Caucaz,în scopul elimin`rii fundamentalismului islamic [i a terorismului interna]ional, dar [i pentru“temperarea” unor ini]iative regionale angajate de Turcia [i Azerbaidjan. Pe plan regional,stabilitatea Caucazului depinde, într-o m`sur` major`, de controlul asupra Georgiei– în acest sens, este de neîn]eles jocul Rusiei care s-a angajat s`-[i retrag`, pân` la sfâr[itulanului 2008, bazele militare de la Batumi [i Ahalkalaki. Din punct de vedere energetic,Federa]ia Rus`, pe de o parte, SUA [i UE, pe de alta, caut` s` controleze resursele energeticeregionale.

Turcia, aliat de baz` al SUA în zon`, s-a implicat activ în sprijinirea noilor stateindependente, a sus]inut formarea [i dezvoltarea GUUAM-ului [i a favorizat demersurileGeorgiei [i Azerbaidjanului pentru constituirea unui pact de stabilitate în Caucaz,cu participarea statelor din regiune [i a altor importan]i actori interna]ionali (2002-2003).

14 Politica UE fa]` de vecinii s`i, www.europeana.ro/stiri.

153

De asemenea, imediat dup` destr`marea URSS, Turcia s-a preocupat de sus]inereacomunit`]ilor musulmane [i a promovat chiar un fel de orientare “pan-turcic`” în Caucaz[i Asia Central`. O dat` cu preluarea puterii de c`tre pre[edintele H. Aliev (1993) [i revenireala un regim mai laicizat, a urmat o r`cire a rela]iilor dintre Ankara [i Baku, pentru ca, în prezent,cele dou` capitale s` ac]ioneze în cadrul unui cuprinz`tor “parteneriat energetic”. Pe planmai larg, Turcia sprijin` economic [i prin asisten]` militar` Azerbaidjanul [i Georgia,iar rela]iile cu Armenia par a se îmbun`t`]i.

În ultimii ani, se remarc` o apropiere în rela]iile dintre Iran [i Rusia în scopul contracar`riipermanentiz`rii prezen]ei politico-militare [i economice occidentale în Asia Central`.Dup` 1990-1991, Teheranul [i-a dezvoltat leg`turile cu popula]iile musulmane din fostaURSS [i s-a ar`tat interesat` de câmpurilor petroliere de la Marea Caspic`, spa]iu în carese manifest` o serioas` rivalitate între Iran, Azerbaidjan, Federa]ia Rus`, Kazahstan[i Turkmenistan. Este în disput` cu Azerbaidjanul datorit` importantei minorit`]i azereîn nord-vestul Iranului, cu certe veleit`]i autonomiste. Rela]iile cu Armenia s-au ampli-ficat [i se inten]ioneaz` construirea în comun a unei conducte petroliere, prin Georgia,cu punctul-terminal în Marea Neagr`, ce va reduce, probabil, dependen]a acestorade Federa]ia Rus`. În acest sens, Iranul va investi circa 20 de milioane de euro în promovareaunor proiecte economice în Georgia. Unii anali[ti apreciaz` c` o “ax`” Teheran-Erevan-Moscova ar echilibra raporturile de putere în Caucazul de Sud, echilibru ce depinde,în mare m`sur`, de pozi]ia Georgiei, ]ara în care se înregistreaz` [i o “m`surare de for]e”între interesele regionale ale Moscovei [i SUA.

Pozi]ia geostrategic` a Caucazului de Sud, de punte între Europa [i Asia, este important`atât din punctul de vedere al tranzitului resurselor energetice dinspre Est spre Vest,cât [i ca viitoare ramp` de lansare [i promovare a democra]iei [i a valorilor occidentalespre Asia Central` [i Orientul Mijlociu. Regiunea r`mâne pe mai departe un spa]iual unor profunde tensiuni istorice, cu fundamente etnico-religioase, ce macin` procesulde deta[are de Federa]ia Rus` [i de integrare în structurile europene [i euroatlantice.

Triptic strategic


154

Alte]`, sunte]i reprezentantul specialal Guvernului României pentru Integrare,Cooperare [i Dezvoltare Durabil`.V` rog, din perspectiva acestei respon-sabilit`]i, s` releva]i direc]iile strategicede ac]iune pentru afirmarea interesuluina]ional.

Principala direc]ie strategic` este însu[i faptulc` aceast` func]iune exist`. Instrumentul numit “reprezen-tantul special al unui guvern” dintr-o republic`, reprezentatde un membru al unei familii regale, este unic în lume.Nici un guvern din nici o ]ar` de pe nici un continentnu are acest instrument. Este, dup` p`rerea mea, o inves-ti]ie strategic`, pentru c`, în acest moment, al sistemuluiinterna]ional, în care totul se scrie din nou (am în vederechiar [i no]iunea de stat-na]iune, din moment ce UEse preg`te[te s` ne propun` o nou` paradigm` pentrusecolul XXI), instrumentele pentru sprijinirea intereselorna]ionale vor fi [i ele diversificate. În aceast` direc]iev`d confluen]a pe care a stabilit-o Casa Regal`, ca institu]ieromâneasc`, [i Guvernul României din anii 2000-2004,care nu era un guvern al unei monarhii, ci al unei republici,iar ca orientare politic` era de esen]` social-democrat`,

“Am pledat“Am pledat“Am pledat“Am pledat“Am pledat

cu argumentecu argumentecu argumentecu argumentecu argumente

consistente pentru voca]iaconsistente pentru voca]iaconsistente pentru voca]iaconsistente pentru voca]iaconsistente pentru voca]ia

euroatlantic\ a Rom=nieieuroatlantic\ a Rom=nieieuroatlantic\ a Rom=nieieuroatlantic\ a Rom=nieieuroatlantic\ a Rom=niei

[i a poporului rom=n”[i a poporului rom=n”[i a poporului rom=n”[i a poporului rom=n”[i a poporului rom=n”

Interviu cu Principele Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN,reprezentantul special al Guvernului Rom#niei,

|nalt Reprezentant al Ap`r`rii pentru Cooperare Euroatlantic`

S-a n`scut la Ia[i, la 7 iunie 1960,într-o familie de medici.

A absolvit Liceul Internat“Costache Negruzzi” din Ia[i (1979),Universitatea de Art` Teatral`[i Cinematografic` (1984), ColegiulNa]ional de Ap`rare (2002), ColegiulGeorge C. Marshall, Garmisch,Germania (2003) [i John F. KennedySchool of Government, Universi-tatea Harvard, “Program for SeniorExecutives in National and InternationalSecurity” (2004).

În perioada 1974-1999, a sus]inuto bogat` carier` artistic` în teatru, film[i televiziune atât în ]ar , cât [i în str in -tate. A fost asistent universitar, între anii1990 [i 1994, la Universitatea de Art`Teatral` [i Cinematografic`, realizând,în anul 1993, primul proiect de terapieprin art` – “Artécole”, pentru orfaniidin România.

De la 1 ianuarie 1999 a devenitPrincipe de Hohenzollern-Veringen,prin c`s`toria cu Principesa Margaretaa României, în anul 1996. În diverseocazii publice, reprezint`, în companiaso]iei sale, Familia Regal`.

155

adic`, teoretic cel pu]in, nemonarhist`. Numai c` aicinu este vorba despre monarhie [i republic`, este vorbadespre regalitate [i România, ceea ce este o diferen]`;între monarhie [i regalitate e o diferen]` mare, a[a cum[i între România, ca destin, [i forma ei de guvern`mânte, iar`[i, o distan]` mare.

Alt` direc]ie de importan]` strategic` a acestei func-]iuni o reg`sim în faptul c` ea acoper` toate elementeleesen]iale ale interesului românesc. Este insuficients` se spun` c` func]iunea mea, c` responsabilitateape care o îndeplinesc e o func]iune de lobby, pentru c`lobby are leg`tur` cu imaginea, cu promovarea imaginiiRomâniei. Eu fac promovarea interesului românesc,nu a “fotografiei” române[ti în str`in`tate. Pe de alt` parte,eu sunt prezent, în cea mai mare parte a timpului,în`untrul României, nu în afara ei. Vizitele mele în jude]ese ridic` la mai mult de 40 pe an, ceea ce dep`[e[teprezen]a oric`rui demnitar român în ]ar`. Prezen]a meaîn Bucure[ti ocup` cel pu]in 1/3 din angajamente.Deci, aceast` confluen]` între dorin]a româneasc`,între identitatea ei, între seva ei, între ceea ce are [i poateea s` ofere lumii în care este “obligat`” s` intre, [i lumea,care, la rândul ei, trebuie s în]eleag ce reprezint Româniaca instrument statal de sine st`t`tor, este al doilea punctstrategic.

Al treilea argument [i direc]ie de ac]iune, în acela[itimp, este acela c` se acoper` toate domeniile importante;am vorbit despre faptul c` aceast` func]iune are o pronun-]at` voca]ie extern`, dar [i intern`, c` are un caractercentral, în Capital`, dar n-am vorbit înc` despre ceea ceo face unic`, adic` despre faptul punerii împreun`

A jucat un rol important în conce-perea, planificarea [i organizareavizitelor oficiale ale Majest`]ii SaleRegele Mihai I, în perioada 1997-2002,având ca obiectiv integrarea Românieiîn NATO. A creat, de asemenea, con-ceptul Turneului Mileniului, pe careMajestatea Sa l-a întreprins în Româniaîn anul 2000.

Este consilier al Majest`]ii SaleRegele Mihai I, membru fondator[i membru al Consiliului Directoral Asocia]iei “Casa NATO”, membrude onoare al Senatului Universit`]ii“Aurel Vlaicu” din Arad [i al Univer-sit`]ii din Oradea.

Este autorul c`r]ilor: “Dincolode masc`” (1997), “L’ame du masque”(Belgia, 1998), “Ana a României– un r`zboi, un exil, o via]`” (2000),“Michael of Romania – A Tribute”(Suedia-SUA, 2001), “Mihai al Româ-niei” (2001), “Anne of Romania – A War,An Exil, A Life” (2002), “The RoyalFamily of Romania” (2004). A traduscartea de pove[ti a Reginei Mariaa României – “Kildine” (2003).

Î[i preg`te[te teza de doctoratîn {tiin]e Militare la UniversitateaNa]ional` de Ap`rare. Este colonel.

În 2002 a fost numit reprezentantulspecial al Guvernului României pentruIntegrare, Cooperare [i DezvoltareDurabil`, iar din acest an este membrual Consiliului Editorial al revisteiGândirea Militar` Româneasc`.

De la 15 iunie este |nalt Repre-zentant al Ap`r`rii pentru CooperareEuroatlantic`.

a tuturor direc]iilor esen]iale ale vie]ii române[ti, aflat` fie într-o profund` transformare,fie în consolidare. De exemplu: elementul militar ~ o bun` parte din angajamentele meleau caracter militar, elementul politic, elementul economic, cultural, educa]ional [i chiarelementul de mediu sau de dezvoltare durabil`. Ca s` concentrezi sau s` armonizeziîntr-o singur` voce, care pleac` s` vorbeasc` despre aceste lucruri lumii, [i invers, s` aduciîntr-o singur` voce toate aceste impulsuri din diverse domenii de activitate, dintr-o alt`parte a lumii, e ceva ce nu exist` într-un alt instrument din cele pe care le avem noi în acestmoment.

{i, în fine, al patrulea lucru – nu cred c` putem g`si în societatea româneasc` o institu]iecare s` concentreze în ea atât de mult simbol. Pentru c` puterea politic` e limitat` de îns`[idirec]ia pe care o urmeaz`, societatea civil` e limitat` de faptul c`, prin defini]ia ei,

Dialoguri “GMR”


156

prin numele ei, se opune la ceva, completeaz` ceva, domeniul economic este limitatde faptul c` este concentrat s` “produc` prosperitate”. Regalitatea îns`, ca o no]iunecare înglobeaz` sensul na]iunii, le poate reprezenta pe toate, f`r` s` se amestece în ele,dar reprezentându-le.

|n plus de toate acestea este [i faptul c` ea e o familie, adic` este elementul, ingredientulpe care nici o alt` institu]ie public` nu-l are, nici o alt` institu]ie din România nu are cuvântul“familie” inclus în defini]ia ei. Or, pentru român, ca [i pentru sud-est european, familia emai important` decât societatea. În decursul ultimelor sute de ani, comuniunea dintre oamenis-a f`cut în cadru familial, nu în cadru social. Românul este mult mai sensibil la ce i se întâmpl`familiei lui, între patru pere]i, decât ce i se întâmpl` str`zii lui sau urbei lui. A[a a fost modelat`România \n ultimii patru-cinci sute de ani. Giorgios Prevelakis are chiar [i explica]ii [tiin]ificepentru aceasta: de ce familia este unitatea de baz` \n Balcani [i \n sud-estul Europei.

Cam acestea ar fi, în principal, motivele pentru care g`sesc c` este o alegere inspirat`ceea ce s-a f`cut în România [i c` guvernul actual, care este un guvern condus de un liberal[i este, în principiu vorbind, de esen]` liberal`, chiar dac` e o coali]ie, a f`cut un gest salutar,a[ spune patriotic, dac` nu ar p`rea ast`zi un pic desuet acest cuvânt. Dar el a f`cut un gestpatriotic, fiindc` e un gest de consolidare, o reînnoire, o reconfirmare a unui mandat acordatde unii care, teoretic, lor, le sunt rivali. Înseamn` altruism, înseamn` viziune sau clarviziune.Înseamn` perspectiv`. Dac` îmi permite]i o ultim` subliniere, sensul strategic al acesteimisiuni este [i durata în timp. Dac` totul merge bine, nu ]ine decât de s`n`tate s` putems` ducem aceste lucruri în ani de zile. Dac` nu se întâmpl` vreo alt` fantezie geopolitic`,noi s-ar putea s` putem s` ne aducem serviciul în slujba na]iunii în acest fel sau în alt fel,poate mai extins. Dar o putem face pentru 30 de ani de acum încolo. Iar aceasta este mai multdecât orice carier`, profesie, institu]ie, pentru c` nu e un plan, e, pur [i simplu, o chestiunede inspira]ie, de viziune [i face bine unei societ`]i din mileniul trei s` combine insti-tu]ia cu personalitatea. Pentru c` acesta este, desigur, un alt subiect pe care putems`-l abord`m: cât de mult, în vremurile noastre superdemocratice [i libere, cât de mult aportare institu]ia [i cât de mult aport are persoana ? Dac` lua]i un exemplu recent, nu s-ar fi vorbitîn ultimii 26 de ani atât de mult despre Vatican dac` nu era persoana Papei. Institu]ia era perfectconsolidat`, era chiar multisecular` [i cu o influen]` enorm` în lume, dar nu s-ar fi vorbitatât de mult despre ea dac` nu era el. Acolo, raportul dintre personalitatea din frunte[i institu]ia, ca structur`, a fost mult în balan]` în favoarea personalit`]ii, pentru ace[ti26 de ani în care el a p`storit un miliard de oameni.

Considera]i, Alte]`, c` este cea mai important` mutare, politic`pân` la urm`, în zona continuit`]ii ?

Dac` ar fi fost o mi[care politic`, ar fi fost s`rac, pentru c` ar fi însemnat înc` o pic`tur`de ciment la consolidarea unui partid politic. Nu a fost asta. Cred c` au avut un momentde inspira]ie, de responsabilitate, de patriotism, care s-a transferat [i urm`torilor guvernan]i[i care, în mod sigur, au în]eles-o [i au consolidat-o. |n ultimele patru-cinci luni, am avuto intensitate [i un num`r al întâlnirilor mai mare decât înainte.

Continuitatea e singurul lucru care conteaz`. Pentru c` noi locuim într-o ]ar`al c`rei destin a fost fragmentat din punctul de vedere al economiei [i din cel al geografiei,

157

al istoriei. Singurele domenii în care Rom#nia n-a fost fragmentat` au fost cel cultural,lingvistic [i tradi]ional, al identit`]ii, al spiritului ei [i chiar mentalitar. |n rest, fragmentareaa fost puternic`. Întotdeauna am fost invada]i de ceva, de calamit`]i naturale sau de for]edin afar`. Continuitatea la români are un sens mai mare, mai profund, mai relevant decât la altena]iuni. Ultima fragmentare puternic` a fost cea de 50 de ani, urmat` de 15 ani de c`ut`ri,dintre care o parte a lor au fost ambigue.

Am re]inut c`, esen]ial, centrul de greutate al “misiunii” Alte]ei Voastrea fost [i este concentrat asupra accederii în Alian]a Nord-Atlantic`[i a admiterii [i integr`rii în Uniunea European`. V` rog s` detaliemdemersurile întreprinse în aceste direc]ii. A[adar, cum a]i sus]inut,cum a]i promovat interesul României relativ la admiterea în NATO ?

Noi am avut dou` interven]ii consistente în privin]a integr`rii în structurileeuroatlantice prin cele dou` rânduri de c`l`torii, din ‘97 [i din 2002, în care l-am acompaniatpe Majestatea Sa, înainte de a fi reprezentant special al Guvernului, sub dou` guvern`ridiferite, una cre[tin-democrat`, în ‘97, [i una social-democrat`, în 2002. Prima s-a soldatcu e[ec, dup` cum [tim, România n-a fost invitat` la Madrid, [i a doua, cu succes. S` ne amintimc` România a fost atunci, la unison, în efortul de integrare. Oameni politici, anali[ti, militari,toat` lumea s-a pus împreun` cu societatea civil`, dezvoltând un considerabil efort de sus]inere.Dar, în afar` de acest efort, a mai existat [i vocea Regelui, care a avut o conota]ie special`,din multe motive, care nu se potrivesc cu nici o alt` ]ar` a lumii. În primul rând, c` este un omcare e mai b`trân decât NATO. Deci, el poate s`-i spun` lui NATO, în orice împrejurare,ceea ce crede c` nu este bine. În anul 2000, de pild`, într-o vizit` pe care a f`cut-ola San Francisco, a ]inut o prelegere la World Affairs Council, unde a spus unele lucruripe care, probabil c` nici un pre[edinte sau un om politic învestit cu rangul de [ef de statnu le-ar fi spus. Este mai în vârst` [i decât Uniunea European`, deci [i Uniunii Europenei-ar putea spune unele lucruri. Pe de alt` parte, este singurul om care a condus ]ara [i s-a opusdin r`sputeri instal`rii “cortinei de fier”. Adic`, cea care a provocat pe urm` crearea Alian]eiNord-Atlantice. El este singurul om în via]` care s-a opus blocurilor, declan[`rii “r`zboiuluirece”, a încercat s`-l previn` prin ceea ce a f`cut. Or, asta d` o legitimitate care n-are leg`tur`cu candidatura unei ]`ri. Are leg`tur` cu un fel de r`spundere moral` pe care lumea o arefa]` de România, pentru c` el exist`. Pentru c` el este încarnarea efortului românescde a r`mâne european`. Nu e vorba numai de destinul lui, nu e vorba numai de un omcare a pierdut o coroan` sau un tron. În el se adun` toat` energia româneasc` de a r`mâneeuropean`, care n-a putut s` se împlineasc`, pentru c` el a fost obligat s` plece. Or, acesteasunt argumente emo]ionale, carteziene [i cerebrale [i ele se încarneaz` printr-un om,nu printr-un cântec, printr-un volum pe care noi îl trimitem acolo. Trimitem un om în carne[i oase, care are pe fa]` întip`rit` aceast` poveste. Cum s` nu mi[te acest lucru, cum s` nu-i deaidentitate României ? Când misiunea lui a avut loc, oamenii n-au mai uitat c` România e o ]ar`a c`rei capital` se nume[te Bucure[ti, n-au mai f`cut confuzii dup` aceea. Las la o partefaptul c` nu se ducea ca om politic, deci nu putea fi nici b`nuit, nici acuzat de nimenic` se duce în numele unei dorin]e de a câ[tiga alegeri sau de a-[i consolida o pozi]iepolitic` deja ob]inut`.

Dialoguri “GMR”


158

Tot a[a, niciodat` n-a[ fi fost reprezentant special al Guvernului dac` nu eram partedin Casa Regal`. Nu ar fi avut relevan]`, oricât de mult talent sau chemare a[ fi avut eu.{i eu am continuat exact pe linia aceasta, din 2002, din septembrie, dup` numire. De altfel,dac` ve]i observa cu aten]ie, titulatura este de reprezentant special pentru integrare,nu pentru integrare european` sau atlantic`, integrare, pur [i simplu. Pentru c` România,dup` 50 de ani de izolare, are nevoie s` se integreze în multe direc]ii [i pe multe meridiane[i paralele. Nu e vorba numai de aceast` integrare, care este prioritar`, categoric. Astfel încâtam încercat s` armonizez pe cât s-a putut eforturile acestea [i cu alte eforturi. De exemplu,atât UE, cât [i NATO doresc un orizont mai larg de prezen]`, de democratizare a lumii,de punere a ei în contextele valorilor în care ei cred. Astfel, s-a n`scut Dialogul Mediteranean,Procesul “Barcelona”, Greater [i Wider Middle East, care sunt concepte, care merg multpeste grani]a european` [i peste mediul transatlantic. Or, în acestea trebuie, de asemenea,s` fii prezent [i eu o fac într-un mod care vine în completare, în armonie cu ceea ce facGuvernul, Pre[edin]ia sau Parlamentul.

Niciodat` n-am f`cut vreun gest care s` se suprapun` peste atribu]iile vreunui membrual Executivului sau peste ale oric`rui alt înalt demnitar din România. M-am întâlnit cu mini[triai ap`r`rii, des, dar niciodat` nu m-am pus în postura ministrului Ap`r`rii Na]ionale al României.M-am întâlnit cu mini[tri de externe, dar eu nu m` duceam la o întâlnire cu “omologii mei”,fiindc` România avea ministru de externe care [tia foarte bine s`-[i fac` treaba, ministrulculturii, pre[edin]i de parlament, am fost primit de prim-mini[tri, de pre[edin]i sau de regi.Niciodat` eu nu m-am suprapus sau nu m-am identificat cu cel cu care el ar fi fost, de fapt,omologul lui, fiindc` nu avea rost. România putea s-o fac` foarte bine prin ei. Ideea erade trimitere a unui mesaj, a unei solii, care s` fie în prelungirea acestor domenii [i nu suprapusepe ele. {i care e aceast` prelungire ? Este exact partea din societate, din via]a româneasc`care nu este acoperit`, pentru c` simbolul pe care îl reprezint eu, prin trecutul [i prezentullui, n-a fost acoperit de nimeni. Am continuat s` merg în ]`rile NATO, chiar dup` invitareanoastr` la Praga, în 2002, în noiembrie, [i o fac [i ast`zi, de altfel, de exemplu, în marileinstitu]ii de înv`]`mânt militar. Am fost la NATO, în toate comandamentele, în Canada,în Danemarca, în Norvegia, în Marea Britanie, în Fran]a, în Spania, dar am mers [i în ]`rilecare nu sunt în NATO, de pild`, Austria [i Suedia. Sau în mediul asiatic, în India, în Thailanda,în Japonia. Inten]ia mea era s` aduc cât mai mult în aten]ia lor mediul de înv`]`mânt românesc[i s` insist pentru primirea studen]ilor-ofi]eri români, a cade]ilor români acolo pentrupreg`tire, [i invers, de trimitere a lor la noi. Schimbul acesta de în]elesuri face mai puternic`[i mai relevant` integrarea româneasc`. Am avut ocazii s` ]in prelegeri cu teme militare,care au avut o anumit` rezonan]`. Pentru c` eu nu eram numai un ofi]er ( la vremea aceeaîn rezerv`), dar veneam [i dintr-o insitu]ie care avea legitimitate dat` prin ap`rare,pentru c`, în vremea când România era condus` de voievozi, asta însemna: capul O[tiriiera cel care îi ducea cu adev`rat la lupt`. Or, asta are o anumit` relevan]`, pentru c` oameniinu uit` niciodat` cine sunt [i de unde vin.

Alt` idee a fost aceea a particip`rii la unele manifest`ri care s` fie de natur` militar`,care s` vorbeasc` fie de echipamente, fie de transformare, fie de înv`]`mânt, fie de integrare,fie de participarea noastr` la misiunile interna]ionale. Am f`cut acela[i lucru în România.Eu sunt mândru de faptul c m-am dus, în nenum`rate rânduri, la [colile noastre, la UniversitateaNa]ional` de Ap`rare, la [colile de aplica]ie, la academiile militare ale categoriilor de for]e,

159

la {coala de la Bra[ov, la Colegiul Na]ional de Ap`rare. Eu g`sesc c` tot o misiunenord-atlantic` este [i aceasta, pentru c` faptul c` eu sunt în fiecare lun` în unit`]i sau în mariunit`]i în ]ar` e tot o solie nord-atlantic`, pentru c`, vorbindu-le oamenilor exact ce spun acum,eu îi fac s` în]eleag` c` sunt conecta]i la acea lume. Exist` o component` a diploma]iei militare,care exist` [i f`r` efortul meu. Toat` lumea care este implicat` în acest proces de restructurare[i de punere pe hart` a elementului militar românesc este un diplomat militar. Chiar [i sergentulcare merge în Irak face diploma]ie militar` [i o face, dup` cum se vede, destul de bine,pentru c` avem o reputa]ie foarte bun` în rândul partenerilor no[tri.

În UE este acela[i lucru. Niciodat` nu m-am dus la Bruxelles s` m` amestec în chestiunilegate de integrare, de negociere, de aspecte tehnice. Ar fi fost [i ridicol. Nu am aceast`preg`tire, nici nu am acest scop. Îns`, am f`cut de foarte multe ori c`l`torii atât la Bruxelles,cât [i în ]`rile candidate, în ]`rile membre ale UE, în care am pledat, în felul meu, în felulpozi]iei mele, pentru candidatura României [i voca]ia ei euroatlantic`.

Uniunea European` are un num`r de criterii care acoper` o arie mai mare de preocup`riromâne[ti, de la juridic la administra]ie local`, la domeniul legislativ, la domeniul cultural,economic [i atunci, evident, c` aria întâlnirilor este mai larg`, mediul înconjur`tor, geografiaeste \ntins` [i num`rul de angajamente este pe mare întindere dedicat problemelor interioare.Pentru c` jude]ele în care am fost pân` acum [i le-am vizitat, pân` în acest moment,aproape pe toate, iar pe cea mai mare parte le-am vizitat de 6-7 ori, au în prim-planul dezvolt`riilor toate aceste aspecte: [coala, biserica, armata, economia, administra]ia local`, elementuljuridic, societatea civil`, mass-media. Cu toate am leg`turi, tuturor le spun aceste lucruri[i încerc repunerea României pe harta Europei [i a lumii [i aducerea lumii înapoi, în România.

Nu a]i g`sit zone în care a]i întâlnit o anume ostilitate fa]` de demersurileîntreprinse ?

Nu. Pentru c` na]iunile, societ`]ile nu manifest` ostilitate una fa]` de cealalt`. Acesteasunt devieri de imagine, cum se spune, distorsiuni sau exager`ri, care se produc pentruc`, de multe ori, societ`]ile \[i transmit mesajele prin intermediul mass-media sau prin inter-mediul mijloacelor politice. Na]iunile, ca atare, nu se ur`sc una pe alta, ele nu nutresc dispre]una fa]` de alta, sunt organisme prea mari [i variate [i prea puternice, prea instinctive. For]avital` a unei na]iuni \ntregi este prea profund` ca s` po]i s` vorbe[ti despre ea ca despreo singur` tendin]`. Dar, de obicei, ea se manifest` prin elementul politic [i prin elementulmediatic sau combinat, pentru c` asist`m, ast`zi, la o vreme a “actorilor” în via]a politic`.Culmea este c` o [i numim a[a. {i în sistemul interna]ional, ba chiar în domeniul militarfolosim cuvântul “actor” [i “teatru”. Spunem “teatru de r`zboi”, spunem “actor politic”sau “actori-institu]ii”. Elementul reprezentativ a început s` fie primordial. Îi vezi pe oameniipolitici la televiziune, în cabin`, machiindu-se, dându-se cu pudr`, ca s` “intre în scen`”. {i lumea[tie c` e a[a, iar ei sunt nemaipomenit de ferici]i c` o fac. |n multe pozi]ii de putere, de for]`,au ajuns oameni care au avut studii de art` dramatic`, cum ar fi Papa Ioan Paul al II-lea,Václav Havel, Ronald Reagan, Shirley Temple, Prin]esa Grace de Monaco [i al]i asemenea.Ca atare, nu exist` ostilitate la nivelul unor na]iuni. Ce se poate întâmpla este s` nu se [tie\ndeajuns sau pu]inul care se [tie s nu fie adus la zi. Sau exist o dinamic a intereselor, care faces` mearg` lucrurile înainte, dar care, în unele situa]ii, face ca percep]ia pe care o au fa]` de noi

Dialoguri “GMR”


160

s` fie una fals` sau r`mas` în urm`. S` lu`m, de exemplu, Fran]a. Imaginea româneasc`în Fran]a, mai ales la nivelul mass-media, continu` s` fie revolt`tor de proast`. Dar nu înseamn`c` na]iunea francez` sau opinia public` francez` are ceva a priori cu România. Nici nu are cums` aib`, chiar dac` la nivelul excep]ionalei noastre aplec`ri c`tre francofonie s-au mai produsdilu`ri. Rela]ia dintre România [i Fran]a este o rela]ie complex`, rela]iile dintre ]`rile aspirantela pozi]ia de membr` a UE [i ]`rile fondatoare e complex`. Rela]ia dintre Europa [i StateleUnite e complex`, dintre UE [i Rusia e una complex` [i, ca atare, aceast` varietate de s`ge]icare trag în diverse direc]ii face ca, la un moment dat, reflexul în media, în percep]ie,s` fie altfel decât ar trebui. Nu exist` sentimente ostile fa]` de noi sau resentimente,pentru c` nu cred c` poate func]iona la nivelul colectiv a[a ceva. Nici când se merge la r`zboinu po]i s` spui c` cele dou` na]iuni se urau; era o stare de violen]` indus`, pe care sentimentulpatriotic o cerea fiec`reia dintre p`r]i, dar, dup` ce acest lucru se termina, unele dintre na]iunis-au întors la prietenie [i sunt partenere indestructibile.

S` ne oprim asupra unui concept care amprenteaz` politicaromâneasc` în acest început de secol – “dezvoltarea durabil`”.Ce înseamn` dezvoltarea durabil` a României, care sunt perspectiveleacestei strategii [i care sunt resursele avute în aten]ie pentru a sus]ineprocesul ?

Dezvoltarea durabil`, deocamdat`, nu înseamn` ceva limpede. Un conceptcare s-a dezvoltat în lume într-o perioad` relativ recent` nu reprezint` un substantivcare s` aib` o defini]ie precis`. Dac` dezvoltarea durabil` ar fi o formul` politic` bine deghizat`ca s` ne opunem globaliz`rii, atunci ar fi pu]in, ar fi ieftin, n-ar fi suficient. Se pot g`si [i alteforme spre a te opune unui trend, unui drum, unei înclina]ii a omenirii, în care nu crezi.Eu cred c` ideea este splendid`, numai c` ea se limiteaz`, în acest moment, la a utilizaresursele, la a te folosi de mediul în care tr`ie[ti [i la a-]i duce destinul astfel încât genera]iileurm`toare s` nu fie periclitate de ceea ce faci tu. Dar dezvoltarea durabil` nu se poate reducela chestiuni de mediu, de alimenta]ie sau de s`n`tate. Dac` n-a[ fi român, poate c` n-a[ gândia[a. |n Evul Mediu, în perioada r`zboinic` a noastr`, de foarte multe ori ]`ranul românera obligat s` dea foc – unii spun c` a fost o nebunie, c` nici nu e motiv de mândrie – tuturorbunurilor, pu]ine, pe care le avea, pentru a face fa]` în mod asimetric atacurilor simetricela care era supus [i c`rora nu le putea face fa]` din cauza diferen]ei de for]`. Dar dac` este a[a,atunci înseamn` c` rom#nul nu dezvolta durabil, el distrugea. {i distrugea cu bun` [tiin]`.De ce o f`cea ? Ca s` p`streze, totu[i, ceva. Pu]inul pe care el îl distrugea nu valora prea mult.Îns`, ceea ce reu[ea el s` fac` prin distrugerea pe care o f`cea, era, întâi, s`-[i p`strezelocul, acolo unde era, ceea ce se dovede[te c` a f`cut-o, c` suntem azi, aici, în 2005,[i în al doilea rând, s` salvgardeze limba, care, iat`, e tot aici, [i tradi]ia, identitatea lui.Asta ducea el, în desag`, în mun]i, c` altceva n-avea cum s` duc`. Pentru români, a dezvoltadurabil înseamn` a cl`di, fiindc` noi n-am avut darul acesta. Noi am început s` cl`dimdoar în secolul al XIX-lea, în momentul în care sistemul interna]ional a permis-o,când au început s` se consolideze, s` apar` state în partea aceasta de lume, când au ap`rutdinastii moderne [i tinere care, de regul`, veneau din Germania, care, dup` aceea,prin sistemul lor de rela]ii [i, în cazul nostru, printr-o minte str`lucit`, cum a fost Carol I,

161

au reu[it s` ob]in` independen]`, s` se consolideze. Atunci a început construc]ia durabil`a României, au început s` apar` primii muguri ai moderniz`rii ei, care a fost întrerupt` brutalîn ‘38. De atunci încoace a mai venit înc` o distrugere, care s-a terminat în ‘89 [i Româniaa experimentat, abia dup` 1989, reconstruc]ia la modul propriu. A[a c`, pentru mine, ca român,dezvoltarea durabil` mai înseamn` un lucru: construc]ia durabil`. Noi nu avem cartiereîn Bucure[ti ca la Paris, cu cl`diri dat#nd din anii 1300; francezului, dac` îi spui despre aceasta,el nu-i va g`si dezvolt`rii durabile o dimensiune arhitectonic` sau una de cl`dire, una construc-tiv`, la modul propriu, pentru c` nu are nevoie. Nu s-au întâmplat acolo distrugeri ca la noi.Eu, de exemplu, dezvoltarea durabil` o v`d [i a[a: prin construc]ie, prin durare, prin instalareana]iunii în locul ei, în care n-a avut posibilitatea s` se instaleze durabil, [i a trebuit s` recurg`la tertipuri, s` g`seasc` modalit`]i asimetrice de ap`rare la atacuri simetrice.

Un alt lucru este cel legat de mentalitate – dac` noi avem în ultimii 15 ani fisuriîn consolidarea noastr este pentru c nu ne “înv`]`m minte”, pe scurt. Înv`]atul minte înseamn`renun]area la mentalit`]ile învechite. Nu se poate dezvolta durabil dac` ele sunt acolo.Abia acum, dup` 15 ani, se poate spune c` se produce un fel de “revolu]ie calm`”, în carenu se mai produc tulbur`ri, dar în care totul se duce în direc]ia bun`, pur [i simplu, în modpa[nic, pentru c` România trebuie s` fie stabil`, liber`, democratic` [i prosper`. Încep s` apar`muguri de prosperitate, ceea ce \i d`, Rom#niei mai mult` flexibilitate. Deci, iat` ce a[ aduceeu în plus la conceptul de dezvoltare durabil în urm`torii ani: construc]ia durabil [i mentalitateadurabil`. Dou` lucruri despre care, poate, la Johannesburg, nu s-a vorbit, sau la Rio.A[a o g`sesc ca viitor. {i nu are decât s` continue s`-[i fac` destinul ei de no]iune în formare,pentru c`, la urma urmei, fiecare parte din aceast` lume, când va fi atins` de nevoia dezvolt`riidurabile, fiecare din ele va aduce un plus de participare. Gândi]i-v` o clip` la chestiunealegat` de agricultura ecologic`, în englez` – organic farming – la noi nu are nici un în]eles,pentru c`, în afar` de câteva locuri, unde am stropit cu motorin` [i cu chimicale, cea mai mareparte a României e curat`, pentru c` n-a avut când s` se strice, pentru c` noi eram s`raci.În Thailanda, de pild`, primele manifest`ri de agricultur` ecologic` dureaz` din anii ‘60,dar Anglia le-a descoperit prin anii ‘80. De[i suntem în epoca comunica]iei [i a informa]iei,se întâmpl` ca tezaure de experien]`, puncte de vedere s` nu se cunoasc` înc` între ele.Când dezvoltarea durabil` va deveni o component` a societ`]ii democratice(care, iat`,se extinde, v`d, în lume, aproape 70% din suprafa]a globului e democratic`), atunciea va c`p`ta valen]e de la fiecare dintre participan]i [i se va consolida ca defini]ie.

Pute]i releva, prin câteva exemple, eventualele reu[ite ale demersurilorAlte]ei Voastre ?

În primul rând, a[ începe cu cele economice, pentru c` este un lucru la care Româniaeste limpede c` trebuie s` se gândeasc` întâi [i întâi. Dac` va cre[te prosperitatea[i cooperarea economic`, va cre[te totul. Exist` chiar un excep]ional analist politic,Fareed Zakaria, care spune c`, dac` ]`rile ajung la 6 000 de euro PIB pe cap de locuitor,atunci ele sunt stabile. Acolo nu se mai pot întâmpla revolu]ii. Dac` sunt la 3 000, atuncis-ar putea s` se întâmple. Dac` sunt sub 3 000, atunci po]i s` te a[tep]i în orice clip` la orice.Poate este exagerat. Am primit cu pl`cere propunerea de a da înaltul patronaj Camereide Comer] Româno-Britanice. Ca atare, de cel pu]in câteva ori pe an, atât în România,

Dialoguri “GMR”


162

cât [i în Marea Britanie, conduc o serie întreag` de activit`]i, misiuni, întâlniri economicecare duc direct la semnare de contracte, la investi]ii române[ti, la investi]ii britanice în Româniasau la cooper`ri, la export, la import, la banking. Sunt într-o leg`tur` direct` cu companii,cum este Forum Invest, care organizeaz` forumuri economice în lume [i seminariieconomice în România. Particip la activit`]i de punere împreun` a investitorilor români[i str`ini, pentru dezvoltarea economic` româneasc`. Sunt în ]ar`, cam o dat` pe s`pt`mân`,în câte un jude], în care, prin toate mijloacele, prin întâlniri cu elementul economic, cu oameniide afaceri, cu întreprinderile mici [i mijlocii, cu patronatele, cu camerele de comer], cu lideriilocali politici, cu administra]ia local`, încerc`m s` facem cât mai multe întâlniri comune,pentru a duce mesajul regiunii respective, al locului, al jude]ului direct la surs`. C` acestaeste un or`[el din Marea Britanie sau c` e o agen]ie din Canada, din Bulgaria, din Azerbaidjan,din Ungaria, încerc s`-i pun pe oameni împreun` direct, f`r` s` mai treac` prin guvernelelor [i prin decizia politic`. Dup` aceea, am creat un Institut Regal de Management al Ospitalit`]ii,o minunat` ini]iativ` între România [i Elve]ia, care are cea mai veche [i mai reputat` universitatepentru manageri de hoteluri [i restaurante, Ecole Hôtelière de Lausanne. Aceast` institu]ie,în cei aproape dou` sute de ani de existen]`, niciodat` n-a construit o ramur` a ei în afaraElve]iei, [i acum o face în România ! Va construi o universitate care va forma pe cei mai buni[i mai specializa]i manageri în industria hotelier` [i turism; or, serviciile în România, turismulsunt o surs` excep]ional`, care trebuie s` ajung`, s` fie la în`l]imea resurselor, a frumuse]iinaturale pe care România o are.

În domeniul economic, de asemenea, organizez, de cel pu]in 3-4 ori pe an, la PalatulElisabeta, ceea ce se nume[te “Serile regionale” – “Seara doljean`”, “Seara prahovean`”,“Seara g`l`]ean`” …, în care invit 50-60 de delega]i din jude], care cuprind elevi de liceu,profesori, militari, lideri ai bisericii, oameni de afaceri, oameni politici locali, cu to]ii,împreun`, spre a sus]ine cauza lor în inima Bucure[tilor. De partea cealalt`, invit 30-40de amabasadori acredita]i în România, care niciodat` n-ar putea s` mearg` în num`ratât de mare, într-o singur` dup`-amiaz`, la Ploie[ti sau la Craiova. De asemenea, invitoameni importan]i din mediul economic, institu]ii economice care catalizeaz` dezvoltarearomâneasc`, cum ar fi, de exemplu, companii de consultan]` sau mari corpora]ii sau camerede comer] interna]ionale pentru a forma o sear` a dezbaterilor, în care idealul este ca fiecares` plece cu cartea de vizit` a celuilalt. {i, pentru o dup`-amiaz`, Capitala s` vibreze la unisonde grija Craiovei sau de grija Buz`ului, a Gala]iului [.a.m.d. Suntem deja, pe data de 9 iunie,la a doua edi]ie, dup` “Seara prahovean`”, care a fost în aprilie, pe urm`, în septembrie,“Seara g`l`]ean`”. În afar` de aceasta, avem un eveniment – “România – o c`l`torie regal`”,care are loc în fiecare an, în luna iunie, de fiecare dat` cu concursul Guvernului [i al MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale [i care reune[te, pentru trei zile, în România, între 20 [i 30 dintre celemai ilustre personalit`]i din lume din domenii militare, economice, politice [i mediatice.Ace[ti oameni, de pe trei-patru continente, se reunesc sub egida Casei Regale [i primesc,timp de trei zile, o primire ideal`. Ei pleac` de aici în]elegând c` România nu e o ]ar`,nu e o destina]ie, e o lume. O zi jum`tate stau la Palatul Elisabeta, unde li se organizeaz`contacte cu cei mai proeminen]i oameni din România, de afaceri, politici, militari, ziari[ti,dup` care, o zi jum`tate merg la o destina]ie în ]ar`, unde v`d poten]ialul românesc,dar nu atât natural sau de resurse sau frumuse]e natural`, ci [i poten]ialul uman. V`d la fa]alocului cum arat` o a[ezare româneasc`, ce vrea ea, unde tinde ea, cu ce seam`n`. Subliniez

163

aceasta pentru a în]elege c` nu îmi place deloc ideea de imagine, ideea de lobby. Nu poatecineva din Casa Regal` s` fac` lobby, c` nu e “fotograf”. Aici este vorba despre vibra]ia,inspira]ia cu care sus]ii interesele majore române[ti, cu care prezin]i cum arat` acest loc,de ce are el nevoie, s` ar`]i ce are el important pe lume, de ce are nevoie lumea ca Românias` fie pe hart`. Or, aceasta este ceva care seam`n` foarte bine cu felul nostru de a fi \n serviciulRom#niei.

Care sunt principalele ini]iative personale afirmate în spa]iul îndepliniriiresponsabilit`]ilor cu care sunte]i învestit ?

Sunt asocia]ii de art` pe care le încuraj`m, [coli, universit`]i, funda]ii, ini]iative civicepe care atât Principesa Margareta, cât [i eu le încuraj`m. P`mântul, natura, n-au nevoienumai de ploaie, au nevoie [i de soare, [i de p`s`ri, [i de animale, [i de iarn`, [i de var`.Tot a[a este [i cu societatea româneasc`. Vede]i, ideea aceasta a îmbin`rii diverselor instru-mente de dezvoltare româneasc` este o idee valoroas`, pentru c` România, ca democra]ieliberal` ce este ea ast`zi, are esen]ial` nevoie de institu]iile statului [i de partea, de elementulpolitic. Faptul c` vorbe[ti în numele interesului românesc, nu în numele specialistului romândin domeniu face ca perceperea acestei solii s` fie mult mai sensibil`, mult mai personal`,oamenii îi consolideaz` pe hart` locul datorit` acestui lucru.

{i credibilitatea, în acela[i timp.

Credibilitatea, legitimitatea plus continuitatea.

A]i avut, f`r` îndoial`, un num`r important de întâlniri cu personalit`]ide prestigiu din sfera politic`, economic`, spiritual`, academic`,cultural`. Care sunt cele care, în opinia Alte]ei Voastre, au marcatsemnificativ reu[ita demersurilor pe care le-a]i întreprins ?

Încep cu un militar: generalul Joseph Ralston. El a fost, sunt convins c` a r`masun prieten necondi]ionat al României. Acum nu mai este comandantul suprem al For]elorNATO pentru Europa, i s-a încheiat misiunea în decembrie 2003. Dar a fost acolo la momentuldeterminant [i a fost prietenos cu România, în]eleg`tor. Exist` oameni din domeniuleconomic, din domeniul politic \n Statele Unite, aceast` ]ar` fundamental` pentru noi,în acest moment [i pentru mult` vreme de acum încolo. Oameni care au în]eles, care au sprijinitRomânia. Pe urm`, sunt personalit`]i importante, de valoare, care sprijineau elementulromânesc chiar dac` n-o f`ceau într-un sens care s` ne privilegieze, dar, care aveau o în]elegerepentru România. De exemplu, Paavo Lipponen, actualul pre[edinte al Parlamentuluifinlandez, un om politic de profunzime [i de valoare, care a fost opt ani prim-ministrul Finlandei.|n întrevederile cu ei, am încercat s` insuflu, în aceea[i manier` în care vorbesc[i cu dumneavoastr`, cum, de altfel, o fac [i cu studen]ii teologi de la Timi[oara sau cu ceide la arte de la Ia[i, încercând s` explic toate aceste lucruri. Dac` a fost ceva în puterea lors` fac` pentru noi, sunt convins c` au f`cut-o. Nu mai spun despre al]i oameni, din imediatanoastr` apropiere, ca parteneri, din Marea Britanie, sau Fran]a, sau Germania, pentruc` nu vreau s` comit o ierarhizare, dar sunt mul]i. În primul rând, a fost foarte marcant`

Dialoguri “GMR”


164

întâlnirea pe care Principesa Margareta [i cu mine am avut-o cu Papa Ioan Paul al II-leaacum doi ani, în luna aprilie. Cât a f`cut omul acesta pentru sud-estul Europei ! Cât a f`cutpentru România ! El este un simbol al credin]ei, nu al armatei, dar el a f`cut mult pentruarmat`. În ‘99, când a venit el s` se întâlneasc` la Bucure[ti cu Patriarhul Teoctist, în luna mai,la Belgrad c`deau bombe. Ce importan]` avea România în acel moment simbolic ca stabilitate,ca element de confluen]` [i de continuitate, când în vecin`tatea absolut` a României,de la Timi[oara pân la Belgrad, numeri cu sutele de km – acolo c`deau bombe, într-un carnagiucare r`mâne de neîn]eles. Cât de mult îi dator`m acestui om, care n-a avut epole]i, n-a fostmilitar, dar el a f`cut relevant` stabilitatea româneasc`, deci [i O[tirea Român`. Pe urm`,exist` – [i trebuie dat Cezarului ce-i al Cezarului – o mul]ime de oameni de afaceri de marecalitate, care sunt, poate, necunoscu]i României, opiniei publice din Olanda, din Canada,Elve]ia, Fran]a, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite, pe care i-am cunoscut [i care, prin aportullor, prin venirea lor la Bucure[ti, au dat un plus de noble]e destinului românesc european.

A]i sus]inut un num`r impresionant de conferin]e în mediile politice[i academice occidentale. Care sunt temele de referin]` pe care confe-ren]ia]i [i care este percep]ia fa]` de mesajele transmise ?

{i în privin]a temelor conferin]elor se aplic` acela[i adev`r pe care l-am enun]atmai devreme pentru celelalte întreb`ri. Varietatea temelor a ilustrat varietatea soliilor.La Chatham-House, la Londra, care este, poate, cea mai înalt` tribun` a ideilor din Europaanglo-saxon`, tema a fost minoritatea rrom în România [i în sud-estul Europei. Pu]ini politicienirom#ni s-ar fi apucat s` spun` un astfel de lucru acolo, pentru c` nu era comod s` vorbe[tidespre asta în acel moment. Am f`cut-o cu mare pl`cere, am f`cut-o [i la InstitutulFrancez de Rela]ii Interna]ionale, alt` extraordinar` tribun` a ideilor, care este, poate,cea mai reputat` tribun` a ideilor de limb` francez` din lume. {i am mai citit aceast`conferin]` [i la Helsinki, la Parlamentul Finlandei. De aici, trecem la conferin]a legat`de destinul [i voca]ia transatlantic` a României, pe care am sus]inut-o, de exemplu,la Academia Militar` din Tokio, la Colegiul Na]ional de Ap`rare de la New Delhi sau la UnitedService Institution de la New Delhi, care este un “think tank”, tot militar, ca esen]`; am vorbitla Colegiul Regal de Ap`rare de la Haga, la Colegiul Regal de Ap`rare de la Kingston,din Canada, dar [i la Universitatea Na]ional` de Ap`rare de la Bucure[ti, [i un alt num`rdestul de mare de teme militare pe care nu vreau acum s` le mai enum`r.

Pe urm`, lucruri legate de spiritualitate. Am sus]inut la Paris, la Bruxelles, la Roma,la Geneva,în mai multe rânduri, teme legate de contribu]ia cultural` româneasc`la marea simfonie a culturilor lumii. {i, în al patrulea, dar nu în ultimul rând, lucruri legatede voca]ia european`, strict de chestiuni de rela]ii interna]ionale, de politica extern`,de diploma]ia multilateral`, de diploma]ia bilateral`. De exemplu, am fost singurul repre-zentant al sud-estului Europei la o foarte prestigioas` manifestare din Elve]ia, se nume[te“Serile europene de la Coppet”, unde, de 200 de ani, în acela[i castel, de la Coppet,se desf`[oar` întâlnire între marii europeni[ti, sunt dezb`tute marile idei europene.Ini]iativa invit`rii mele apar]ine lui Philippe Braillard, directorul Institutului de Studii Europeneal Universit`]ii din Geneva, [i, împreun` cu al]i doi invita]i, unul francez [i unul elve]ian,am vorbit despre provoc`rile libert`]ii de ast`zi în Europa.

165

Apoi, am deschis în fiecare an, la Geneva, activitatea Institutului de Înalte StudiiDiplomatice, sus]inând o prelegere legat` de aportul românesc la Europa. La Washington,la aceast` reputat` institu]ie care se nume[te National Defence University Washington, amconferen]iat despre voca]ia transatlantic` a României; acea conferin]`, am s` o ofer cu pl`cererevistei. Oricum, sintetiz#nd, afirm c` am pledat cu argumente consistente pentru voca]iaeuroatlantic` a Rom#niei [i a poporului rom#n.

Una dintre preocup`rile Alte]ei Voastre, dezvoltat` în realizarea tezeide doctorat, consist` în analiza geopolitic` [i geostrategic` a mediuluide securitate proxim României. Cum caracteriza]i, pe de o parte, mediulgeopolitic [i geostrategic în care România trebuie s` se dezvoltedurabil [i, pe de alt` parte, cum crede]i c` trebuie s` ac]ioneze

România pentru dezvoltarea [i consolidarea rolului sù, a statutuluisù regional ?

Prin flexibilitate [i inteligen]`, pentru c` ceea ce se întâmpl` în jur este cât se poatede delicat, de imperceptibil, uneori, de foarte mare complexitate. Eu, de pild`, sunt foartesedus de p`rerea lui Vladimir Socor, care apreciaz` c`, într-un anume fel, Caucazul nu estedecât o materie care leag` Marea Neagr` de Marea Caspic`. Mi-a pl`cut mult ca figur` de stil[i cred în acest lucru. Toat zona ar trebui luat ca o entitate, Caucazul – care nu este decât o [irà spin`rii între cele dou` m`ri. Pe de alt` parte, tot ceea ce a fost Uniunea Sovietic`, ]`ri care,de sus, de la baltici, pân` jos, la basarabeni, [i pe urm` la ceilal]i, de care tocmai am vorbit,sunt ]`ri care r`mân în continuare cu o mul]ime de obsesii comune, de sensibilit`]i comune,de vulnerabilit`]i comune. Vecin`tatea este foarte complex` [i colorat`, ca s` spun a[a,prin ceea ce se întâmpl` în Orientul Mijlociu, prin faptul c` nordul Africii este, ca voca]ie,aproape de noi, noi suntem vecinii lor proximi. Dac` v` duce]i în Maroc sau \n Iordania,\n Israel, v` sim]i]i ca acas`. {i aceasta nu e întâmpl`tor. Nu e numai pentru c` marocaniiseam`n` cu noi la temperament sau ei simpatizeaz` România c` au avut studen]i la noi.Spa]iile acelea ne apar]in ca tradi]ie, ca identitate, nu putem s` st`m cu spatele la aceast`realitate. Nu sunt multe locuri din lume unde te duci 3 000 de kilometri [i parc` e[ti acas`.Iat` de ce, Dialogul Mediteranean, dincolo de a fi o formul` politic` sau militar`, apare destulde natural. Cum pute]i altfel explica c` în Iordania, de pild`, ca român, aproape te sim]ica acas`, f`r` ca noi s` avem leg`tur` cu lumea musulman`. Suntem ortodoc[i, predominantortodoc[i, nici m`car nu este echivoc. Dar, noi avem 11 000 de iordanieni care au studiatîn România, dac` num`r`m [i so]iile lor. E o comunitate consistent`. În acela[i timp,avem [i o jum`tate de milion în Israel, care s-au n`scut aici sau au urma[i. Rolul Românieiîn regiune nu trebuie v`zut neap`rat ca ini]iator de politici pe care le inventez ea, ci ca instrumentspecific, unic, de a se pune în slujba binelui sau a dezideratelor întregii familii de na]iunidin comunitatea democratic` mondial`. Sunt absolut convins c` avem un destin în regiune,pentru c` am v`zut, în vizita pe care am f`cut-o în Azerbaidjan, cu cât` încredere [i inspira]iene privesc, de exemplu, azerii; am avut acest sentiment [i în Iordania, [i în Maroc, ba chiar[i în Emiratele Arabe Unite.

Dialoguri “GMR”


166

Cum reg`sim în actul guvernamental, dar [i în cel al altor institu]iide reprezentare na]ional` rezultatele demersurilor pe carele întreprinde]i ?

În dou` feluri. Unul este cel direct, în care, prin contactele [i prin ini]iativele pe carele am, ele pot da rezultate. Pe scurt, dou` dintre ini]iativele mele pe care le-am avut în dou`din ]`ri au adus 1,5 milioane de dolari, în urm`torul an, unor companii. Nu e vorbadespre faptul c` am ajutat Guvernul. Eu sunt pus în slujba României. M` numesc repre-zentant special al Guvernului pentru c` sunt împuternicit de Guvern s` reprezint intereseromâne[ti, adic` pozi]ia pe care sunt, acel soclu oficial, pe care sunt pus, este f`cutcu împuternicire guvernamental`. Dar, rostul este de a sus]ine interesele române[ti.Dac` sectorul privat, societatea civil`, mass-media româneasc`, familia româneasc`are de câ[tigat din existen]a noastr`, atunci misiunea noastr` e îndeplinit`. Iar al doilealucru, cel care nu se poate m`sura a[a, este plusul de consisten]` pe care România îl arepe termen mediu [i de lung` durat` în prezen]a ei în lume, [i invers, consisten]a cu careceea ce este mai bun [i mai adev`rat, universal valabil în lume p`trunde în România, poate,cu o clip` mai devreme prin prezen]a [i misiunea noastr`.

Ce proiecte, Alte]`, v` definesc, în mod fundamental, a[tept`rile ?

Principalul este dac`, pe timpul vie]ii mele, voi ajunge s` dovedesc societ`]ii române[ticât de relevant` este Casa Regal`, ca institu]ie, atât cât cred eu c` este relevant`. Când spunrelevant`, m` gândesc la binele pe care poate s`-l fac` ea României în secolul XXI.Nu m` gândesc la faptul c` na]iunea român` datoreaz` acestei institu]ii multe dintre momenteleei din perioada modern`. Nu m` gândesc la trecut, nici m`car la prezent. Dac` m-a[ gândila prezent, a[ fi foarte fericit pentru felul în care se consolideaz` [i cre[te acest proiect,care este reprezentantul special. În al doilea rând, nu cred c` am s` am vreodat` o bucuriemai mare ca român decât ziua de 15 iunie 2005, \n care am devenit ofi]er activ al Armatei[i |nalt Reprezentant al Ap`r`rii pentru Cooperare Euroatlantic`. Dac` n-a[ fi fost membrual Familiei Regale, n-ar fi avut relevan]`. Dar, fiind membru al unei familii care, la fiecaregenera]ie, a avut aceast` calitate, este o bucurie nespus` s` vezi c`, dup` 70 de ani de ruptur`,acest lucru se poate întâmpla din nou [i c` am o rela]ie atât de profund` cu elementul militarromânesc, în forma în care e el azi, fiindc` el nu mai e nici m`car ca în ‘89, dar`mite ca în 1877sau ca în anul ‘44. Dar el e acolo, orice s-ar întâmpla, el e acolo [i noi, aici, [i împreun`reînnod`m un fir care nici m`car nu ne apar]ine nou`. Acesta este un alt proiectcare m` define[te. Dar dac` m` întreba]i pentru durata unei vie]i, ceea ce m-ar defini ar fiacest lucru: s` aplic capacitatea de a revalorifica un bun na]ional care are 139 de ani[i de a-i da relevan]` pentru înc` 30. E mai mult decât pentru o via]` de om.

Ce sentimente v` insufl` apartenen]a la condi]ia militar` na]ional` ?

Este cel mai frumos dar pe care puteam s`-l primesc de la ]ara mea. Primuldar a fost acela pe care mi l-a dat Regele prin faptul c` mi-a permis s` m` c`s`toresc cu fiicalui, în al doilea rând, a fost darul c` intrarea în Familie m-a redefinit ca persoan`, ca r`spundere,

167

ca responsabilitate [i am început s` tr`iesc un alt fel de via]`, care nu mai avea leg`tur`neap`rat cu orizontul meu biologic, ci, pur [i simplu, cu orizontul meu na]ional. Dar, acesteasunt, totu[i, lucruri de familie. Dar, dac` este la nivelul ]`rii, probabil c` nu pot primi cevamai m`re] [i mai vibrant. Eu sunt un om care nu are atrac]ie c`tre prosperitate, e un elemental puterii care nu-mi spune nimic. {i atunci, cum sunt [i un om c`ruia îi place s` aib` idealuri,s` construiasc`, aceasta este una dintre cele mai frumoase construc]ii pe care le puteam avea.Poate c` mult` lume n-o s` în]eleag` de ce am ales s` fac asta. La urma urmei, transform`rileprin care Armata a trecut au nelini[tit, cred, pe unii dintre ofi]eri. Adic`, cei 15 ani au însemnato rescriere a Armatei din temelii, încât a trezit frustr`ri, triste]e, dezam`gire, durere, bucurie,dar [i capacitatea de a trece peste ele. {i în acest moment, dup` toate aceste transform`ri,Armata Rom#n` iese înt`rit`.

Alte]`, recent a]i fost primit \n r#ndurile active ale Armatei [i avansatla gradul de colonel, fiindu-v` conferit` calitatea de |nalt Reprezentantal Ap`r`rii. Cum ne comenta]i semnifica]ia acestei responsabilit`]i ?

Calitatea de |nalt Reprezentant al Ap`r`rii continu` tradi]ia secular` dintre dou` institu]iiistoric legate de ap`rarea na]ional`, de independen]a [i de suveranitatea noastr`. Aceast` pozi]ieîmi va oferi prilejul de a reprezenta, în mod explicit [i personalizat, eforturile rom#ne[tide participare la stabilitatea [i securitatea transatlantic`. Voi avea ca misiune de onoaresublinierea angajamentelor rom#ne[ti pentru cooperare militar` \n domeniile transform`rii,perfec]ion`rii [i conect`rii sistemului ap`r`rii na]ionale at#t în cadrul NATO, cât [i \n alteangajamente interna]ionale. De asemenea, voi promova, în plan intern [i extern, eforturilede optimizare a structurii de for]e, respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alian]eiNord-Atlantice, dezvoltarea Politicii Comune Europene de Securitate [i Ap`rare, stabilitatea

M`rii Negre [i a Balcanilor [i r`zboiul împotriva terorismului.

O întrebare, cel mai adesea banal`: Ce gânduri transmite]i cititorilorrevistei Gândirea Militar` Româneasc`, publica]ie din al c`rei ConsiliuEditorial face]i de curând parte ?

Este lucrul pe care îl transmit tuturor o[tenilor, nu numai cititorilor revistei: pentrumine, onoarea de a fi acceptat în rândul lor este atât de mare, încât singurul lucru la carem` gândesc este acela s` fac tot ce pot omene[te, cu puterile pe care le am ast`zi, ca ceea ceprimesc s` pot s` dau înapoi.

A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE 16 iunie 2005

Dialoguri “GMR”


168

S-a n`scut la Ia[i, la 13 august 1966.A absolvit {coala Militar de Mai[tri

Militari [i Subofi]eri “Basarab I”din Pite[ti, arma tancuri (1986),[i Facultatea de Inginerie Manage-rial` [i Tehnologic` din cadrul Univer-sit`]ii Tehnice “Gheorghe Asachi”din Ia[i (1999).

A \ndeplinit func]ii la diferiteniveluri ierarhice (batalion, regiment,comandament de corp de armat`,comandament opera]ional), mecanicconductor, comandant de grup`,comandant de tanc, subofi]er de statmajor – personal, mobilizare, opera]ii[i instruc]ie, consilier al comandantuluiComandamentului 10 Opera]ional.A activat ca instructor la Cursulde subofi]eri-consilieri ai comandan-tului, organizat \n cadrul {colii Militarede Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre (Pite[ti, 2004).

A urmat Cursul de perfec]ionarepentru subofi]eri din arma tancuri(Gala]i) [i Cursul de analiz` matema-tic`, Universitatea Popular` Constan]a

Domnule plutonier-adjutant, v` propuns` discut`m cu “realitatea” pe … fa]`despre starea [i condi]ia subofi]e-rului-consilier \n Armata Rom#niei.

De acord [i \ng`dui]i-mi s` mul]umesc redac]ieipentru oportunitatea pe care mi-o ofer`.

Cum justifica]i nevoia organismuluimilitar rom#nesc de ceea ce institu]iona-lizat numim subofi]erul-consilier ?

Nu eu trebuie s` justific nevoia de subofi]er\n rolul de consilier al comandantului, la toate nivelurileorganiz`rii militare; aceast` necesitate este justificat`de \ns`[i evolu]ia ca atare a institu]iei militare, de accen-tuarea diviziunii responsabilit`]ilor opera]ionale \n organi-za]iile militare [i, nu \n ultimul r#nd, de evolu]ia ac]iuniimilitare at#t \n timp de r`zboi, c#t [i \n timp de pacesau \n situa]ii de criz`. Dar, pe fond, determin`rile realesunt generate de nevoia de a \ntre]ine permanentcapacitatea de a r`spunde eficient [i adecvat la riscurileprovocate de muta]iile petrecute \n mediul de securitate,de nevoia, indispensabil` unor organiza]ii militare

“Dac\ subofi]erulnu este con[tient de noul

statut institu]ional,de noua sa menire,

simpla clamare a faptuluic\ acesta reprezint\coloana vertebral\

a Armatei nu este suficient\ !”

Interviu cu plutonierul-adjutant Tiberiu NICOLAU~ subofi]erul-consilier al [efului Statului Major General ~

169

(1989), Cursul de limba englez`\n cadrul Centrului Principal de |nv`-]are a Limbii Engleze al For]elorTerestre, Sibiu (2003), Cursul de con-silieri – plutonieri-adjutan]i principali(SUA, 2003-2004), Cursul de comand`[i ducere a luptei [i Cursul de consilieriai comandantului pentru problemelemai[trilor militari [i subofi]erilor(Pite[ti, 2004).

De la 1 ianuarie 2005 este consilierul[efului Statului Major General pentruproblemele subofi]erilor [i mai[trilormilitari.

Vorbe[te limba englez`.Este c`s`torit [i are un copil.

performante, de militari competen]i, adaptabili [i capabilis` \ndeplineasc` cu succes orice tip de misiune, \n oricefel de teren, utiliz#nd tehnologii [i tehnici de lupt`moderne. Apoi, dar nu în ultimul rând, pe fondul deter-min`rilor enun]ate, dar [i din nevoia de a învinge prejudec`]imanifeste, se impunea ca, la nivelul unei structuri militare,în care subofi]erii “joac`” responsabilit`]i opera]ionaleimportante, s` existe un lider al acestora, care, în fapt,s` fie, pe de o parte, interfa]a dintre [eful structurii[i ace[tia [i, pe de alt` parte, s` fie în m`sur` s` consiliezecomandantul în problemele destul de complexe ale statu-tului general al subofi]erului. Iat` de ce, ca lider al acestora,subofi]erului-consilier îi revin îndatoriri extrem de clare,care sunt raportate la pozi]ia [i sarcinile pe care le are

în cadrul structurii militare; responsabilit`]i func]ionale pentru calitatea, oportunitatea[i eficien]a activit`]ii tuturor subofi]erilor din cadrul organiza]iei militare, considerentepentru care este \nvestit cu autoritatea de a conduce, de a organiza, a controla [i a evaluaactivitatea subofi]erilor pe care îi reprezint`, toate acestea nu pentru propriul s`u confort,ci, nu sunt cuvinte mari, spre a servi cât mai bine cu putin]` subordona]ilor, institu]iei [i ]`rii.

Care sunt temeiurile de la care sunt proiectate rostul [i condi]iainstitu]ionale ale subofi]erului-consilier ?

Trebuie s` extind unul dintre r`spunsurile anterioare. Oricum, un r`spuns abruptpoate fi configurat de un singur cuvânt: realitatea. O realitate care, dac` nu-i lu`m în seam`particularit`]ile, tendin]ele [i determin`rile, ne poate surprinde nepreg`ti]i, poate proiectaîn comportamentul [i în atitudinile noastre o anume rezisten]` fa]` de schimb`ri, chiar o opozi]iefa]` de acestea, dup` cum poate inocula un foarte periculos sentiment al neadapt`rii.Or, consider c` evitarea unor asemenea situa]ii, mai mult decât nedorite, este posibil`numai prin consensualizarea procesului de instruire [i dezvoltare a liderilor cu realitatea[i prin optimizarea procesului de transformare structural` a condi]iei subofi]erului. Instruirea,dezvoltarea [i educarea liderilor este un proces complex, neîncetat, a[adar, se desf`[oar`pe parcursul întregii cariere militare, [i vizeaz`, în principal, trei domenii: domeniul institu-]ional, unde obiectivul fundamental al procesului de perfec]ionare a preg`tirii profesionalea subofi]erului îl reprezint` instruirea; domeniul opera]ional, context în care este inclus`instruirea în unit`]i, în centre de instruire pentru lupt`, în cadrul exerci]iilor [i al aplica]iilor,precum [i în misiunile operative executate în diverse teatre de opera]ii, domeniul opera]ionalconstituind cea mai important` resurs` pentru practica [i experien]a nu numai a liderilor,ci [i a întregului corp de militari pe care ace[tia îi reprezint` [i domeniul autoinstruirii, focalizatpe ac]iunile necesare reducerii sau, dac` este cazul, a elimin`rii deficitului dintre experien]aopera]ional` [i cea institu]ional`. În perspectiv` structural`, am în vedere, dar nu cu titluexclusiv, preg`tirea temeinic` [i instruirea detaliat` a subofi]erului pe care o îndepline[te,avându-se îns` în vedere [i posibilele complementarit`]i profesionale, care ar putea intraîn rol în cazul unui alt job.

Dialoguri “GMR”


170

S` revenim la subofi]erul-consilier, la cel pe care îl reprezenta]idumneavoastr`, [i s` încerc`m o localizare a responsabilit`]ilor sale,a rostului sù institu]ional, a condi]iei sale organiza]ionale. V` rog !

Decizia instituirii func]iei de subofi]er-consilier al comandantului a fost determinat`,esen]ial, de necesitatea reprezent`rii [i promov`rii intereselor subofi]erilor, mai[trilor militari[i ale grada]ilor profesioni[ti în rela]ia cu comandan]ii [i a optimiz`rii rela]iilor dintre coman-dan]i [i aceste categorii de personal, al c`ror lider este. Pe fond, condi]ia subofi]erului-consilier,ca subordonat nemijlocit al comandantului, este vertebralizat` de urm`toarele responsa-bilit`]i: este autoritatea \nvestit` legal s` reprezinte interesele categoriilor de personalpe care le desemneaz`; promoveaz` [i sus]ine politica dus` de c`tre comandant în rela]iacu subofi]erii [i mai[trii militari; asigur` consilierea comandantului în toate problemelecare privesc militarii pe care îi reprezint`; furnizeaz` informa]ii [i propune solu]ii comandantuluipe probleme vizând instruirea [i starea de preg`tire, perfec]ionarea profesional`, dezvoltarea[i promo-varea în cariera militar`, optimizarea st`rii lor morale [i a condi]iilor de via]`;sus]ine [i încurajeaz` obiceiurile [i tradi]iile militare; aplic` politicile [i directivele referitoarela ridicarea st`rii profesionale a corpurilor de cadre pe care le reprezint`. Toate aceste respon-sabilit`]i cu caracter director pot fi îndeplinite doar respectând lan]ul ierarhic de comand`[i men]inând deschise [i dezvolt`nd cìle de comunicare, scris` [i verbal`, atât pe vertical`,cât [i pe orizontal`. Pe vertical`, cu subofi]erii-consilieri din structurile subordonate,dar [i cu comandantul sau comandan]ii acestora; pe orizontal`, pentru a realiza fluidizareaactivit`]ii de coordonare [i colaborare. În ceea ce îl prive[te, subofi]erul-consilier este,trebuie s` fie un lider capabil s` conduc` prin exemplu personal, s` instruiasc` accentuândpropria sa experien]`, s` impun` [i s` men]in` standarde de preg`tire [i de comportareproprii performan]ei autentice, recunoscut` atât specific, cât [i în plan social.

Reforma organismului militar rom#nesc a consacrat, conceptual[i func]ional, subofi]erul drept coloana vertebral` a institu]iei militare.Unde ne afl`m \n \ndeplinirea acestui deziderat [i ce aprecia]ic` mai trebuie f`cut pentru a \mplini a[tept`rile vizavi de acestobiectiv ?

R`spunz#nd acestei \ntreb`ri, nu doresc s` v`d doar jum`tatea plin` a paharului,dup` cum nu doresc s` o v`d numai pe cea goal`. Nu evit r`spunsul \n forma lui tran[ant`,\ns` un lucru este cert: institu]ia subofi]erului-consilier exist`, func]ioneaz` [i arerezultate. Acesta este lucrul cel mai important ! Suntem o institu]ie nou`, \nc` ne afl`m \n fazaconstruc]iei, a \nv`]`rii acestui rol institu]ional, a \ncheg`rii [i \nsu[irii unei filozofiicare, nu pe pu]ini, i-a pus \n situa]ii dilematice. Nu a[ vrea s` r`spund pe “pa[i” la ceea cemai avem de f`cut; subliniez, \ns`, nevoia unei metamorfoze urgente a mentalit`]iidespre locul [i rolul subofi]erului \n cadrul institu]iei militare, aceast` schimbarede mentalitate viz#nd, \n principal, pe subofi]eri, dar, de ce s` nu recunoa[tem ?, [i pe uniidintre ofi]eri. Dar, dincolo de orice, dac` subofi]erul nu este con[tient de noul sù statutinstitu]ional, de noua sa menire, simpla clamare a faptului c` acesta reprezint` coloanavertebral` a Armatei nu este suficient`. Dimpotriv`, m`re[te distan]a dintre subofi]erul real[i obiectivul pe care ni l-am propus. {i, pentru a da, totu[i, un r`spuns centrat pe solu]ii,

171

consider c` este necesar` generalizarea utiliz`rii subofi]erilor conform necesit`]ilor curentedin cadrul Alian]ei [i dezvoltarea \ncrederii \n corpul subofi]erilor, mai cu seam` atunci c#ndfaptele acestora, c#nd realiz`rile lor, nu de pu]ine ori exemplare, reclam` acest lucru.

Recent, a]i participat la Seminarul pe probleme ale subofi]erilorconsilieri, organizat de c`tre Centrul George C. Marshall. Care au fostproblematica manifest`rii, scopul acesteia [i ideile relevante re]inute\n portofoliul opera]ional al proiectelor posibile \n acest domeniu ?

Mai \nt#i vreau s` subliniez c` la Seminar au participat 27 de subofi]eri-consilieridin 14 ]`ri, ceea ce ne-a \ng`duit ca, dincolo de problematica ordinar` a manifest`rii,s` realiz`m un foarte consistent schimb de opinii, de idei, de experien]`. Seminarula abordat trei chestiuni: problematica subofi]erului-consilier, a institu]iei ca atare, \n armatelemoderne; realitatea Dialogului Mediteranean [i aspecte referitoare la amenin]`rile asimetriceale secolului XXI [i unele probleme referitoare la transformarea curent` a Alian]ei. Scopulactivit`]ii, formulat explicit de c`tre organizatori, a constat \n: dezvoltarea sistemuluide consiliere; optimizarea posibilit`]ilor de colaborare \ntre consilierii pentru problemelesubofi]erilor \ncadra]i la e[aloane de nivel strategic; prezentarea stadiului [i a perspectivelorinstitu]iei subofi]erului \n Armata Rom#niei; relevarea cadrului geopolitic [i geostrategicaflat \n gestiunea Alian]ei Nord-Atlantice; identificarea principalelor amenin]`ri cu caracterasimetric. De asemenea, am reu[it s` prezint unele probleme referitoare la stadiul[i perspectiva procesului de transformare \n Armata Rom#niei, la ac]iunile \ntreprinsepentru integrarea \n NATO, precum [i la locul [i rolul subofi]erilor \n cadrul acestor procese.Ideile care au r`zb`tut pe fondul dezbaterilor, \n fapt concluziile esen]iale ale Seminarului,au fost, pot fi subsumate dezvolt`rii [i consolid`rii statutului social al subofi]erului, relevantefiind: necesitatea cre[terii implic`rii subofi]erilor \n activit`]i pe plan interna]ional, rela]ionareaconcep]iei cu privire la utilizarea subofi]erilor \n armatele moderne cu schimb`rile alertecare se petrec \n cadrul Alian]ei [i nevoia ca subofi]erii s` \n]eleag` [i s` sus]in` doctrinele[i conceptele care se elaboreaz` la nivel strategic, pentru a putea fi angaja]i cu profesionalism[i la standarde maxime \n realizarea obiectivelor opera]ionale ale structurilor din care fac parte.

Ce proiecte v` definesc a[tept`rile ?

S` dezvolt aria de func]ionalitate, de productivitate specific` [i de eficien]` a institu]ieisubofi]erului-consilier, deziderat care, sunt con[tient de acest lucru, nu poate fi \mplinitdec#t cu sprijinul colegilor mei, subofi]erii. Oricum, mul]umesc lui Dumnezeu, p#n` acumm` bucur c` am sprijinul necesar \n realizarea tuturor activit`]ilor pe care le-am \ntreprins,fapt ce mi-a permis s` \mi \nf`ptuiesc proiectele. Profit de oportunitatea pe care mi-a]i creat-o[i, sper#nd s` nu fiu \n]eles gre[it, mul]umesc pe aceast` cale domnului general Eugen B`d`lan,care mi-a oferit sprijinul [i instrumentele necesare pentru a cre[te statutul institu]ionalal corpului de militari pe care \l reprezint.

A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE 23 mai 2005

Dialoguri “GMR”


172

Dezbateri

GMR

STAREA {I CONDI}IASTAREA {I CONDI}IASTAREA {I CONDI}IASTAREA {I CONDI}IASTAREA {I CONDI}IA

ÎNV|}|MÂNTULUI ÎNV|}|MÂNTULUI ÎNV|}|MÂNTULUI ÎNV|}|MÂNTULUI ÎNV|}|MÂNTULUI DIN UNIVERSITATEA DIN UNIVERSITATEA DIN UNIVERSITATEA DIN UNIVERSITATEA DIN UNIVERSITATEA

NA}IONAL| DE AP|RARENA}IONAL| DE AP|RARENA}IONAL| DE AP|RARENA}IONAL| DE AP|RARENA}IONAL| DE AP|RARE

Invita]ii redac]iei: generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN, comandantul (rectorul)Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A, loc]iitorulcomandantului Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, [i comandorul prof. univ. dr. Florian R@PAN,prorectorul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare

Colonelul Costinel PETRACHE: În ultimii 15 ani, institu]iaa cunoscut, sunt convins c` nu numai la nivelul autentific`rii einominale, o metamorfoz` “gestionat`” de un anumit nivel de alert`transformatoare. V` rog s` releva]i, din aceast` perspectiv` diacronic`– Academia Militar`, Academia de Înalte Studii Militare, UniversitateaNa]ional` de Ap`rare, con]inuturile [i semnifica]ia schimb`rilorefectuate [i, dac` este cazul, a celor care urmeaz`.

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Academiade Înalte Studii Militare a definit o etap` care a avut ca principal`caracteristic` reforma înv`]`mântului militar superior. În aceast`etap` [i prin acest proces s-a f`cut trecerea de la un sistemal înv`]`mântului militar superior românesc, desf`[urat sub efigia[i autoritatea Academiei Militare, la un nou sistem, cel desf`[uratîn prezent în Universitatea Na]ional` de Ap`rare. Altfel spus,am pus la arhiv` un sistem de înv`]`mânt relativ închis, bazatîntr-o anumit` m`sur` pe o doctrin` na]ional` de ap`rare,dar, s` o spunem deschis, înc` tributar doctrinei Tratatuluide la Var[ovia. A fost un proces de reform`, deloc simplu

[i u[or, proces care a f`cut din înv`]`mântul militar superior românesc un sistem deschis,în primul rând în mediul na]ional, dar, într-o anumit` m`sur`, [i în mediul specific european[i euroatlantic, g`sindu-ne, în prezent, într-un proces dinamic [i complex de transformare,în]eles în mod deosebit ca dezvoltare-modernizare. Actualul proces are, în esen]`, trei coordo-nate majore: na]ional`, european` [i transeuropean` [i euroatlantic`, toate la fel de importante,abordate într-o strategie unic`.

173

Generalul de brigad prof. univ. dr. Viorel BU}A: Detaliindproblema, trebuie s` reamintim c`, în perioada de dinainteaanilor ‘90, înv`]`mântul din institu]ie s-a desf`[urat, relativsecven]ial, pe arme [i specialit`]i militare, informativ, fiind studiateunele aspecte ale ac]iunilor desf`[urate de c`tre celelalte arme,în cooperare.

De la acest tip de înv`]`mânt, dup` anul 1990 s-a trecut,treptat, dar neechivoc, la un nou sistem: înv`]`mântul integratinterarme [i intercategorii de for]e ale Armatei, iar mai recent,la sistemul “JOINT”, cu prec`dere la activit`]ile didacticepractic-aplicative.

Ca urmare, de la preg`tirea într-un num`r mare de arme [i specializ`ri militare,care a însemnat o preg`tire relativ îngust` a ofi]erilor, s-a ajuns la formarea în cele cincispecializ`ri, care sunt acreditate s` func]ioneze [i în prezent în cadrul Universit`]ii.Acestea corespund categoriilor de for]e ale Armatei [i sistemului logistic al acesteia.

Este, dac` vre]i, motivul pentru care putem afirma c`, în prezent, înv`]`mântuldin Universitate ofer` o deschidere sensibil mai larg` asupra orizontului de cunoa[tereal ofi]erilor [i, implicit, posibilit`]i crescute de promovare în cariera militar`, corespunz`toarenivelului de cuno[tin]e [i deprinderi acumulate pe timpul studiilor universitare.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Într-adev`r, procesul de multiplicarea activit`]ilor didactice în cadrul institu]iei noastre, în perioada de dup` 1990 [i, mai ales,în anii recen]i, a fost extrem de accelerat. Denumirea acesteia a reflectat cerin]ele vremurilor[i tipologia normativelor respective. Îns`, fundamental este faptul c` înv`]`mântul nostrumilitar superior, indiferent sub ce denumire s-a reg`sit, a format cadre didactice, speciali[tiîn cele mai diverse domenii, practic, a format elitele militare ale Armatei noastre, de aceeaimportan]a sa a fost determinant`.

Întrucât principalele atuuri ale institu]iei sunt cunoscute, rezumându-se, în general,la tradi]ie, la seriozitatea cadrelor didactice, la rezultatele deosebite ob]inute de-a lungultimpului, mai ales în domeniul educa]iei, dar [i în cel al cercet`rii [tiin]ifice, consider`mc`, pentru viitor, sunt deosebit de importante stabilirea unei strategii coerente de dezvoltarepe termen scurt [i mediu, identificarea provoc`rilor majore cu care se confrunt` UniversitateaNa]ional` de Ap`rare în sfera organizatorico-func]ional` [i a dimensiunii didactice.

A[adar, dincolo de denumirea ca atare a institu]iei, în ceea ce prive[te contextul în carene afl`m, sigur, avem de împ`cat dou` exigen]e, dou` provoc`ri: tradi]ia înv`]`mântuluinostru universitar, eviden]iat` de rezultatele meritorii ale profesorilor [i studen]ilor în toatedomeniile, [i modernitatea. Acestora trebuie s` le g`sim [i le vom g`si r`spunsurilecele mai bune.

Colonelul Costinel PETRACHE: Riscând o exprimare nu neap`ratcazon`, ci, mai degrab`, tributar` forma]iei noastre profesionale,v` rog, plecând de la misiunea educa]ional` a Universit`]ii Na]ionale

Dezbateri GMR


174

de Ap`rare, s` afirma]i, în detalieri pe care le considera]i conving`toare,strategia educa]ional` pe care o ave]i în aten]ie.

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: În termeni de maxim` generalitate,misiunea educa]ional` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare este de a forma speciali[ti[i exper]i militari [i civili în domeniul fundamental “{tiin]e Militare [i Informa]ii”, domeniuastfel definit prin standardele na]ionale de evaluare [i acreditare academic`. Reamintesc,în acest context, c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare este acreditat` de Ministerul Educa]iei[i Cercet`rii, la ultima vizit` de evaluare [i reacreditare, din decembrie 2004, primindacest statut pentru urm`torii cinci ani.

Desigur, avem o strategie educa]ional` proprie, materializat` într-un document insti-tu]ional foarte important, respectiv “Planul strategic al Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare”.Doresc îns` s` subliniez un aspect foarte important, [i anume, faptul c` strategia educa]ionalà Universit`]ii se integreaz` pe deplin strategiei na]ionale, strategiei europene [i, specificinstitu]iei, strategiei euroatlantice în domeniu. În acest context, preocup`rile noastre vizeazàplicarea, în înv`]`mântul militar superior, a cerin]elor legii privind organizarea studiiloruniversitare (Legea nr. 288/2004), în vigoare începând cu anul universitar 2005/2006,a cerin]elor “Procesului de la Bologna”, proces ce vizeaz` înv`]`mântul universitar în spa]iuleuropean, precum [i cerin]ele specifice înv`]`mântului militar superior, în mod deosebit,în spa]iul euroatlantic. Acestea pot fi definite ca direc]ii strategice educa]ionale de baz`.Obiectivele strategice se realizeaz atât prin procese de continuitate, în domeniul înv`]`mântuluiuniversitar de licen]`, al înv`]`mântului universitar doctoral [i postuniversitar, cât [i prin pro-cese ce vor fi ini]iate începând cu anul universitar 2005/2006, în principal, în domeniul înv`]`-mântului universitar de masterat [i, într-o etap` ulterioar`, al înv`]`mântului postdoctoral.

Din punct de vedere strategic, foarte important este faptul c`, începând din aceast`toamn`, trecem la sistemul educa]ional 3-2-3, corespunz`tor înv`]`mântului de licen]`,înv`]`mântului masteral, înv`]`mântului doctoral, iar în procesul educa]ional de formarecontinu` vom dezvolta înv`]`mântul postuniversitar.

În condi]iile în care men]inem cele cinci specializ`ri acreditate, în anul universitar2005/2006 promov`m, pentru prima dat` în domeniul militar, înv`]`mântul masteral, ini]iatîn cinci domenii – securitate [i ap`rare na]ional`, managementul resurselor de ap`rare,managementul educa]ional, managementul crizelor [i opera]ii multina]ionale, comunicare[i rela]ii publice. În continuarea specializ`rilor acreditate sau prin noi acredit`ri universitare,în etapa imediat urm`toare, vom promova noi domenii de masterat, precum: conducere inter-arme for]e terestre, respectiv for]e aeriene [i for]e navale, management economico-financiar,conducere logistic`, managementul achizi]iilor, dreptul conflictelor armate, alte domeniipe care le avem în studiu.

Foarte important este c`, în momentul acesta, suntem în pline tratative cu parteneristrìni (Italia, Grecia, urmând [i al]ii) pentru a organiza masterate comune, cu recunoa[tereuniversitar` reciproc`, organizate [i desf`[urate în sistem modular.

Semnificativ`, mai cu seam` din punct de vedere strategic, este dezvoltarea colabor`riiinteruniversitare cu parteneri strìni, îndeosebi parteneri ai NATO, incluzând aici schimburide profesori, studen]i, particip`ri la activit`]i de înv`]`mânt [i cercetare pe proiecte comune,recunoa[terea reciproc` a studiilor pe baza diplomelor de licen]`, masterat, doctorat[i a suplimentelor de diplom`, recunoa[teri acordate reciproc în baza sistemului european

175

de credite transferabile. Pe fondul acestor realiz`ri, vom continua s` dezvolt`m ofertaeduca]ional` atât pentru parteneri militari str`ini, cât [i pentru mediul civil din ]ar`, ofert`care presupune [i ne oblig` la o continu` actualizare [i modernizare a planurilor[i a programelor de înv`]`mânt, având la baz` o arie curricular` [i un sistem de creditarecât mai atractiv [i competitiv, precum [i o orientare adecvat` cerin]elor actule, dar [i celorviitoare în domeniu.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Comple-mentar la cele specificate de c`tre domnul general Mure[an,precizez c` dezvoltarea înv`]`mântului în Universitatea Na]ional`de Ap`rare o consider`m a se confrunta cu trei tipuri de cerin]e[i de performan]e a[teptate: calitate, competitivitate [i compe-ten]`. Calitate, întrucât înv`]`mântul nostru superior trebuies` dispun` de capacitatea de a se autoanaliza prin raportarela standardele sistemului militar în plan na]ional, dar [i aliat,s` fie eficient [i s` r`spund` a[tept`rilor [i cerin]elor studen]ilor[i cursan]ilor. Competitivitatea [i competen]a deriv` din necesi-tatea de a facilita înv`]area [i “calificarea” studen]ilor no[tri,adic` pentru a-i ajuta s` asimileze acele competen]e care le asigur` realizarea profesional`în cadrul comandamentelor na]ionale sau multina]ionale de tip joint sau combinate. Aceast`centrare a înv`]`mântului nostru superior pe studen]i [i pe formarea lor, din perspectivacelor mai bune competen]e [tiin]ifice, profesionale [i culturale, o consider`m ca fiindop]iunea esen]ial` a transform`rilor propuse în continuare în cadrul strategiei educa]ionaledin Universitate.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Este important s` se cunoasc`[i faptul c`, pentru realizarea strategiei educa]ionale stabilite prin “Planul strategical Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare”, Senatul universitar a stabilit strategii sectoriale,detaliate în planurile opera]ionale anuale de dezvoltare ale institu]iei. Acestea au în vedere,spre exemplu, perfec]ionarea cadrului organizatoric de func]ionare, prin adaptareapermanent` a organigramei [i a statului de func]ii la cerin]ele procesului instructiv-educativdesf`[urat cu ofi]erii-studen]i. Anual, catedrele care func]ioneaz` în cadrul Universit`]iisunt reorganizate [i redimensionate, în raport cu prevederile planurilor de preg`tire,aprobate de c`tre ministrul Ap`r`rii Na]ionale, [i cu planurile de înv`]`mânt [i programeleanalitice.

Procesul este extins [i asupra altor structuri din organigrama Universit`]ii. În prezent,analiz`m posibilit`]ile de constituire a unui “serviciu de specialitate (compartiment)”,care s` “asiste” activitatea “Comisiei pentru evaluarea [i asigurarea calit`]ii” în cadrulUniversit`]ii, precum [i a unor structuri opera]ionale de monitorizare [i evaluare periodic`a calit`]ii programelor sau activit`]ilor, la nivelul unit`]ilor func]ionale de înv`]`mânt(facultate/departament).

De asemenea, strategii sectoriale de dezvoltare a Universit`]ii ne-am stabilit[i în domeniile perfec]ion`rii continue a preg`tirii profesionale a personalului didactic,

Dezbateri GMR


176

a cercet`rii [tiin]ifice universitare, a planurilor de înv`]`mânt [i a programelor analitice,precum [i a bazei tehnico-materiale didactice a înv`]`mântului.

Colonelul Costinel PETRACHE: Cu certitudine, în proiec-tarea strategiei care guverneaz` demersul educa]ional întreprinsîn Universitatea Na]ional` de Ap`rare s-a plecat de la analiza,sunt convins, “crud`” [i f`r` de menajamente, a realit`]ii la momentul“zero”. V` rog s` men]iona]i care au fost – cel pu]in din perspectivaresponsabilit`]ilor detaliate, a subsistemului de conducere [i a orga-niz`rii, concluziile acestei analize.

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Momentul “zero” al analizei“crude” [i f`r` menajamente a trecut. Elementele definitorii ale acelei realit`]i nu mai pot fiidentificate în ceea ce este acum Universitatea Na]ional` de Ap`rare. Atât managementuleduca]ional, cât [i procesul educa]ional în sine, logistica didactic` [i condi]iile socialedin Universitate sunt cu totul altele. V` aminteam de procesul de reform`, parcurscând institu]ia se numea Academia de Înalte Studii Militare. A fost unul lung, dificil [i radical,dar, în esen]a sa, eficient. E drept, argumente sunt suficiente, foarte importan]i au fostultimii doi ani, în fapt, primii doi ani de existen]` ai Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare.

Pentru aceast` perioad`, relativ scurt` ca durat`, dar ampl` [i complex` în con]inut,transform`rile din institu]ie au însemnat, esen]ial, transformare [i dezvoltare, nu reform`,timp \n care, \ns`, am valorificat cât am putut mai bine atât realiz`rile, cât [i concluziile[i înv`]`mintele rezultate din procesul de reform`.

Totu[i, pentru a v` r`spunde concret la întrebare, v` voi enumera câteva dintre realit`]ilecu care ne-am confruntat, dup` procesul de reform`, realit`]i nu neap`rat “crude”, dar careîngreunau procesul didactic [i care au fost abandonate în ultimii doi ani: o arie curricular`foarte înc`rcat`, aproximativ 300 de discipline, reduse, într-o prim` etap`, la aproxi-mativ 120, proces care a continuat ulterior – de exemplu, în înv`]`mântul universitarde licen]`, la 13 discipline; o supraînc`rcare didactic`, de pân` la trei sau chiar patru normedidactice/profesor, redus` sim]itor la aproximativ dou` norme didactice/profesor,prin îmbun`t`]irea planurilor [i a programelor de înv`]`mânt; un num`r mare de catedre,distribuite la mai multe structuri func]ionale de înv`]`mânt (facultate, colegii, departamente),reduse, în prezent, la opt, toate în cadrul Facult`]ii de Comand` [i Stat Major; o excesiv`delimitare a personalului didactic pe specializ`ri acreditate [i cursuri postuniversitare,în prezent cadrele didactice, indiferent de catedr`, acoper` aria curricular` a tuturor formelorde înv`]`mânt din institu]ie (de licen]`, masterat, doctorat [i postuniversitar); un înv`]`mântprea mult centrat pe profesor, în prezent; începând cu anul universitar 2005/2006,va fi centrat pe student/cursant; o insuficient` claritate în actul de comand` [i \n manage-mentul educa]ional, respectiv administrativ, clar delimitate în prezent prin Carta Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Analiza – “crud`”, cum spune]idumneavoastr`, a afirmat concluzia consistent` referitoare la necesitatea adapt`riipermanente a con]inutului înv`]`mântului desf`[urat de ofi]erii-studen]i la cerin]ele actualeale beneficiarilor preg`tirii acestora. Doresc s` precizez, în acest context, permanenta

177

cooperare a Universit`]ii cu Statul Major General, cu Direc]ia Management Resurse Umane,cu statele majore ale categoriilor de for]e ale Armatei [i cu alte structuri centraleale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în elaborarea planurilor de înv`]`mânt [i a programeloranalitice, dar [i în alte domenii ale activit`]ii noastre comune [i, în special, în domeniuleficien]ei activit`]ii didactice pe care o desf`[ur`m cu ofi]erii-studen]i.

Aceasta s-a materializat în încorporarea, în activit`]ile didactice, a experien]ei rezultatedin participarea contingentelor române[ti la ac]iunile desf`[urate în teatrele de opera]ii,sub forma “lec]iilor înv`]ate”.

De asemenea, pentru o mai bun` integrare a înv`]`mântului [i a cercet`rii [tiin]ificeuniversitare cu practica instruirii [i a educ`rii for]elor, în ultima perioada o fost statuat`practica particip`rii unor cadre didactice din Universitate la diferite activit`]i desf`[urateîn teatrele de opera]ii, în care ac]ioneaz` contingentele române[ti. Aceasta a dus la per-fec]ionarea activit`]ilor didactice care au ca obiect studiul opera]iilor multina]ionale,altele decât r`zboiul, precum [i la o mai concret` abordare a problematicii referitoarela managementul crizelor, la organizarea [i desf`[urarea ac]iunilor antiteroriste, în cooperarecu for]ele Alian]ei Nord-Atlantice sau cu for]e de coali]ie.

{i, fiindc` am abordat acest aspect, iar anterior am discutat despre perfec]ionareacontinu` a structurilor din Universitate, doresc s` informez pe cititorii dumneavoastr`c`, în prezent, analiz`m posibilitatea înfiin]`rii unor unit`]i func]ionale de înv`]`mânt, contextîn care am în vedere “Colegiul de Management al Crizelor [i Opera]iilor Multina]ionale”[i “Departamentul pentru Înv`]`mânt Distribuit Avansat la Distan]`”.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Dincolo de acest moment “zero”– cum îl numi]i dumneavoastr` [i care, practic, înseamn` un sfâr[it [i, implicit, un începutde etap` în dezvoltarea altitudinal` a Universit`]ii, trebuie spus c` am f`cut [i facem periodicastfel de analize, plecând de la nivelul catedrelor la cel al facult`]ii [i al colegiilor [i în Senatuluniversitar. Au loc discu]ii deschise, obiective, prin care se eviden]iaz` starea actualaa înv`]`mântului nostru. Nu exagerez dac` afirm c` nu toat` lumea are o percep]ie pe deplinmul]umit`, c` s-a încercat [i s-a realizat tot ce se putea realiza. În cadrul acestor introspec]iine-am invitat [i la ... autoreflec]ie cu privire la, s` zicem, aplicarea programului specific“Procesului Bologna”, la eficien]a cercet`rii universitare, la managementul calit`]ii[i la eficien]a func]ion`rii structurilor noastre de înv`]`mânt. Cât de mult a realizat fiecaredintre noi în aceste domenii ? Se putea face mai mult ? Am formulat astfel de întreb`ri,întrucât inventarul realiz`rilor nu trebuie s` ne îndemne la pasivitate sau la o atitudinecomtemplativ`. Întrebarea fundamental` îns` este: Ce trebuie s` facem în viitorul imediat[i în cel pe termen mediu ? A r`spunde la o asemenea întrebare înseamn` a ne asumar`spunderea proiect`rii [i aplic`rii de transform`ri conforme cu noua dimensiune a misiunilorArmatei României, de adaptare la realit`]ile generate de apartenen]a ]`rii noastre la Alian]aNord-Atlantic`.

Colonelul Costinel PETRACHE: Ce se \nt#mpl` cu institu]iaprofesorului ? |i este “amenin]at” rolul s`u tradi]ional ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: F`r` doar [i poate, da ! Revolu]iainforma]ional` nu iart` pe cei care-i \ntorc spatele sau pe cei care, cuprin[i incurabil de iner]ie,

Dezbateri GMR


178

stau pe loc sau refuz` deschiderea spre provoc`rile esen]iale ale educa]iei, a[a cum pot fiacestea prefigurate acum, la \nceputul secolului. Iat` de ce, \ncep#nd cu anul universitar2005-2006, unul dintre indicatorii esen]iali ai procesului educa]ional universitar \l constituiecentrarea \nv`]`m#ntului pe student, sens \n care dou` aspecte sunt determinante: institu]iatutorelui [i programul individualizat de educare. Or, \n acest context, \n raport cu afirmareasa tradi]ional`, rolul profesorului se schimb`, a[ zice chiar fundamental. F`r` a substitui[i a se substitui activit`]ilor specifice cu grupul de studen]i ~ conferin]e, prelegeri, colocvii,rolul profesorului consist` preponderent \n responsabilitatea de “facilitator” al procesuluieduca]ional.

Mai mult, \n \nv`]`m#ntul universitar centrat pe student, \mbinarea armonioas`,productiv` a \nv`]`m#ntului cu cercetarea se realizeaz` prin orientarea [i coordonareaactivit`]ii studen]ilor de c`tre profesori [i nicidecum prin efortul profesorului de a oferistuden]ilor \ntregul volum de cuno[tin]e al ariei curriculare. Vede]i ?, este lesne de \n]elesc` aceast` abordare a procesului educa]ional conduce, de fapt, la apropierea profesoruluide student, la eficientizarea actului \nv`]`rii, la dezvoltarea [i afirmarea aptitudinilorde cercetare, precum [i la cre[terea considerabil` a rolului acestuia, al studentului la propriasa educare.

Colonelul Costinel PETRACHE: Una dintre problemele majoreale institu]iei, c`reia trebuia s` îi r`spunde]i deopotriv` productiv,creativ [i eficient, const` în dubla [i larga, dar riguroasa sa nevoiede compatibilizare cu sistemele de înv`]`mânt ale universit`]ilorsau academiilor de profil din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice,pe o parte, [i cu sistemul universitar civil românesc [i european,pe de alt` parte. Cum r`spunde]i, din perspectiva enun]at`, integr`riiUniversit`]ii în sistemul na]ional [i european de înv`]`mânt [i cercetare[tiin]ific`, dar [i în cel al sistemului academic propriu Alian]ei, p`strândidentitatea [i caracteristicile sistemului nostru militar ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Am f`cutdeja scurte referiri la acest aspect. Întrebarea m` oblig` îns`,lucru bun, de altfel, s` detaliez. Universitatea Na]ional` de Ap`rarenu se g`se[te acum în fa]a acestor procese complexe. Dimpotriv`,s-au f`cut pa[i importan]i, dar, fiind un proces dinamic [i, în opinianoastr`, continuu, avem [i vom avea în continuare, ca institu]iede înv`]`mânt, permanent ceva de f`cut. {i nu numai noi,orice institu]ie de înv`]`mânt.

În primul rând, compatibilizarea cu sistemul na]ional de înv`-]`mânt superior, pe cerin]ele de baz` ale legisla]iei în vigoare,este realizat`. Universitatea Na]ional` de Ap`rare este institu]iede înv`]`mânt militar superior acreditat` de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, atât pentruînv`]`mânt de licen]`, de doctorat, postuniversitar, cât [i pentru cel de masterat, începândcu anul universitar 2005/2006. Planurile de înv`]`mânt, documente de baz` ale procesuluieduca]ional, sunt avizate de c`tre ministrul Educa]iei [i Cercet`rii. Corpul didactic, în marea

179

lui majoritate, este format din cadre didactice atestate universitar de c`tre MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii. Desigur, specificul nostru nu ne permite s` fim pe deplin compatibili.Cùt`m s` devenim cât mai compatibili, în special pe domenii apropiate, identificândarii curriculare [i sisteme de creditare relativ comune, domeniile unde putem fi compatibilifiind: managementul economico-financiar, comunicare [i rela]ii publice, drept umanitar,management educa]ional. Vom cùta s` identific`m [i alte domenii. De altfel, rela]iile noastrecu Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, cu numeroase institu]ii de înv`]`mânt universitar civilsunt foarte bune [i în plin` dezvoltare. Am desf`[urat [i vom desf`[ura activit`]i comuneatât în domeniul educa]ional, cât [i în cel al cercet`rii.

Suntem membri, cu participare permanent` [i activ`, la Consiliul Na]ional al Rectorilor,avem reprezentan]i în Consiliul Na]ional de Evaluare [i Acreditare Academic`, în ComisiaNa]ional` de Evaluare [i Atestare a Titlurilor [i Diplomelor.

Un num`r important de cadre didactice din institu]ia noastr` sunt invitate s` conferen]iezeîn universit`]i civile, fiind foarte bine apreciate, precum [i cadre didactice din institu]ii civilesunt invitate s` conferen]ieze în institu]ia noastr`.

În ceea ce prive[te sistemul înv`]`mântului universitar european, institu]ia noastr`,ca parte organic` a sistemului na]ional de înv`]`mânt superior, aplic` [i va aplica strategiaMinisterului Educa]iei [i Cercet`rii în acest domeniu. Primii pa[i i-am f`cut: am optimizatdomeniile de studii [i specializ`rile acreditate, am optimizat aria curricular`, aplic`m de doi anisistemul european de credite transferabile, începând cu anul universitar 2005/2006 suntempreg`ti]i s` punem în aplicare acordarea suplimentului de diplom`, introducerea fi[eispecializ`rii [i a fi[ei disciplinei, toate în noul sistem european, dezvoltat prin “Procesulde la Bologna”.

În ceea ce prive[te ac]iunile specifice, din perspectiva compatibiliz`rii înv`]`mântuluimilitar superior românesc cu cel european similar [i euroatlantic, putem vorbi de un procesînceput cu mul]i ani în urm`. Acest proces a vizat aspecte de natur` doctrinar`, conceptual-ope-ra]ional`, metodico-aplicative etc., compatibilizarea fiind definit` în termeni de interopera-bilitate [i comunitate. Atât din punct de vedere teoretico-opera]ional, cât [i practic-aplicativ,înv`]`mântul din institu]ia noastr` r`spunde cerin]elor [i standardelor NATO. Argumenteîn acest sens: aprecierile delega]iilor strìne care ne viziteaz` permanent, aprecierile ofi]erilorstuden]i [i cursan]i strìni care studiaz` sau au studiat la noi, rezultatele absolven]ilor no[triîn structurile la care sunt repartiza]i, în teatrele de opera]ii multina]ionale [i în diverselestructuri NATO, în care \[i desf`[oar` activitatea. Dup` cum aminteam, avem schimburide profesori, studen]i [i cursan]i cu multe state membre ale NATO, la activit`]ile complexe– aplica]ii, exerci]ii tactice – particip` reprezentan]i ai institu]iilor similare de înv`]`mântdin cadrul Alian]ei.

În prezent, cùt`m s` identific`m modalit`]i de desf`[urare în comun a anumitor cursuripostuniversitare [i masterate, cu module în ambele institu]ii organizatoare [i acte de studiirecunoscute reciproc. Totodat`, dorim s` identific`m modalit`]i de editare în comuna unor reviste/buletine, cu apari]ii bilingve în institu]iile noastre, s` intensific`m schimbulde profesori [i studen]i, s` g`sim [i s` desf`[ur`m proiecte comune de cercetare, inclusivcu finan]are european`, s` facem schimb de tehnici [i metode de predare-înv`]are etc.

Dezbateri GMR


180

Aceste demersuri sunt, cu un num`r de universit`]i similare, deja promovate, urmânds` încheiem, în cel mai scurt timp, acorduri/protocoale opera]ionale.

De asemenea, suntem parte activ` a Consor]iului Universitar din Înv`]`mântul MilitarSuperior din Europa, unde am avut ini]iative apreciate.

În etapa imediat`, preocup`rile noastre importante vizeaz` identificarea unei ariicurriculare [i a unui sistem de creditare cât mai apropiate, care s` ne permit` recunoa[tereareciproc` a studiilor. Totodat`, dorim s` l`rgim oferta de studii pentru ofi]erii str`ini, îndeosebila masterat [i doctorat, precum [i pe proiecte de cercetare comun`.

Toate aceste aspecte trebuie în]elese ca un proces de compatibilizare [i nu de globalizare,p`strând caracteristicile [i identitatea înv`]`mântului militar superior românesc, n`scut,cu mai bine de un secol în urm` ~ \n 1889 ~, printre primele în Europa.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: De asemenea,\n planurile de înv`]`mânt [i în programele analitice au fostadoptate cursuri [i teme distincte de preg`tire dup` standardeNATO, pe domenii [i arii specifice; în al doilea rând, promovareadimensiunii nord-atlantice a înv`]`mântului din cadrul Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare este determinat` de continuarea transfor-m`rilor în Armata României, pentru a realiza un organismmodern, care s` îndeplineasc` toate standardele impusede apartenen]a la NATO, cu structuri foarte mobile, interope-rabile cu cele din ]`rile aliate, compatibile cu acestea, în m`sur`s` îndeplineasc` orice gen de misiuni, oriunde va fi nevoie

s` participe în cadrul Alian]ei, pentru a asigura securitatea României. |n tot acest demers,nu putem s` nu ]inem seama de faptul c` NATO este ea îns`[i o institu]ie în transformare,preocupat` s`-[i modeleze “procesele” [i “produsele”, s` le perfec]ioneze [i s` le dezvolteîn conformitate cu noile evolu]ii globale.

De aceea, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, ca institu]ie de înv`]`mânt superior,parte integrant` a sistemului na]ional de înv`]`mânt [i educa]ie, continu` procesul de reorga-nizare [i de adaptare la realit`]ile generate. Dup` cum s-a mai afirmat, sintetic, acest efortse focalizeaz` pe urm`toarele probleme: calitate, compatibilitate, adecvare la realit`]i[i, mai ales, omogenizare structural` [i de con]inut.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: |ncerc#nd s` nu fiu redundant,adaug c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare a fost preocupat` permanent s` fie integrat`în sistemul înv`]`mântului superior na]ional, în special prin implementarea întocmaia legisla]iei na]ionale [i prin îndeplinirea criteriilor [i a standardelor generale [i specifice.

Iat` de ce recentul Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet`rii privind asigurarea calit`]iiserviciilor educa]ionale în institu]iile de înv`]`mânt superior nu ne-a “prins” nepreg`ti]i.Universitatea Na]ional` de Ap`rare are conturat [i a aplicat propriul sistem de evaluarea calit`]ii înv`]`mântului [i cercet`rii [tiin]ifice din Universitate. Acesta a fost elaborat

pe baza prevederilor Programului CALISRO –“Sistem de evaluare a calit`]ii înv`]`mântului

181

din România” [i, în etapa urm`toare, ne vom preocupa de îmbun`t`]irea lui, respect#ndprevederile \n schimbare ale legisla]iei specifice acestui domeniu.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care este structura educa]ional`specific` domeniului “{tiin]e Militare” [i care sunt obiectivele în careconsist` procesul de înv`]`mânt ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Universitatea noastr` are toatecomponentele structurale educa]ionale, de nivel universitar: studii universitare de licen]`,studii universitare de masterat, începând cu acest an, studii universitare de doctorat,iar pentru formarea continu`, studii postuniversitare. Probabil, în aproximativ 3-5 ani,vom promova [i studiile postdoctorale. Pe lâng` acestea desf`[ur`m [i unele cursuride carier`, în func]ie de nevoile [i cerin]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Am amintit despre specializ`rile de licen]` [i masterat, precum [i de domeniulde acreditare la doctorat. Nu numai c` le vom men]ine, dar vom dezvolta înv`]`mântuluniversitar din institu]ia noastr` prin noi specializ`ri, fie în continuarea sau apropiatecelor existente, fie prin noi acredit`ri academice.

În principiu, \n acest fel r`spund p`r]ii a doua a \ntreb`rii, obiectivele în care consist`[i va consista procesul de înv`]`mânt sunt: formarea de speciali[ti militari în domeniulconducerii interarme, al conducerii logistice [i al managementului economico-financiar (ofi]eride comand` [i stat major) – în înv`]`mântul de licen]` prin completare de studii, obiectivcare se va realiza, repet, din acest an, [i prin studii masterale, urmând ca, în câ]iva ani,s` se realizeze numai prin înv`]`mântul masteral, înv`]`mântul de licen]` urmând a fi specificexclusiv actualelor academii de categorii de for]e; formarea exper]ilor militari [i civiliîn domeniul securit`]ii [i ap`r`rii, dar [i în alte domenii, comune cu înv`]`mântul universitarcivil, care se realizeaz` [i se va amplifica în viitor pe ciclurile masteral, doctoral, al cursurilorpostuniversitare [i, ceva mai târziu (3-5 ani), al studiilor postdoctorale.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Doresc s` adaug c`, \ncepândcu anul universitar 2005/2006, în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare se organizeaz`studii universitare pe cicluri de înv`]`mânt (licen]`, masterat, doctorat) în domeniulfundamental “{tiin]e Militare”, care includ specializ`rile deja acreditate, altele, în continuareacelor acreditate, având ca direc]ii de aprofundare de la nivelul tactic-operativ (al categoriilorde for]e) pân` la nivelul politico-militar (cum ar fi masteratul în domeniul securit`]ii [i ap`r`riina]ionale).

În eforturile de compatibilizare a sistemului nostru de înv`]`mânt cu cele euroatlantices-a elaborat nomenclatorul cursurilor postuniversitare [i al specializ`rilor de referin]`prin care s-a m`rit aria de competen]` a absolven]ilor, s-a asigurat o mai bun` inser]iea Universit`]ii în domeniul militar [i social. Trebuie s` spun c` ne ajut` consistent \n acestdemers cele cinci puncte de for]` (obiective) pe care le presupune “Procesul Bologna”[i c`rora noi, acum, dar [i în perioada imediat urm`toare trebuie s` le d`m r`spunsuriconcrete [i s` le g`sim finalitatea în domeniul “{tiin]elor Militare”: convergen]`, compatibilizare[i comparabilitate a structurii programelor de studii, colaborarea la emiterea diplomelor

Dezbateri GMR


182

din sistemul joint degrees (diplome comune), evaluarea calit`]ii prin extinderea [i perfec]ionareasistemului de credite transferabile.

Generalul de brigad prof. univ. dr. Viorel BU}A: La celeafirmate, completez prin a preciza c` unul dintre obiectiveleînv`]`mântului desf`[urat în Universitate este acela de a preg`tistuden]ii no[tri pentru lucrul în structurile militare interna]ionale,inclusiv prin dezvoltarea competen]elor lingvistice, potrivitnevoilor de interoperabilitate ale Armatei României cu armatelestatelor membre ale NATO.

Desigur, acest obiectiv major este sus]inut prin disciplinelede înv`]`mânt specifice, al c`ror con]inut, inserat în programeleanalitice pe care le parcurg studen]ii, duce la însu[irea cuno[tin-]elor [i la formarea deprinderilor necesare îndeplinirii sale.

Practic, în acest sens, în Universitate se desf`[oar` cursuri de sine st`t`toare, pe carele parcurg majoritatea studen]ilor, [i cursuri destinate numai pentru anumite categoriide studen]i, prin care se realizeaz` preg`tirea pentru una sau un grup de misiuni specifice.

Toate acestea, într-o anumit` perioad`, duc la compatibilizarea deplin` a ofi]erilorArmatei României cu cei din armatele statelor membre ale NATO.

Colonelul Costinel PETRACHE: S` îndr`znim, v` rog, un “joc”al compara]iilor. Ce ne pute]i spune despre realitatea universitar`militar` româneasc`, raportat` la realit`]i similare din ]`ri care potemite preten]ia de elaboratori de sisteme ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Exist`, în prezent, cadrul de colabo-rare în domeniul înv`]`mântului militar superior cu institu]ii similare din strìn`tate.La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt semnate protocoale de colaborare în acestsens, protocoale care sunt în aplicare cu rezultate foarte bune. Probabil, dac` nu sigur,acestea trebuie dezvoltate în con]inut [i, foarte important în opinia noastr`, perfec]ionatepe viitor sistemele/mecanismele de aplicare/colaborare. Rezultatele concrete ale colabor`riinoastre cu institu]ii similare, cele mai importante, sunt absolven]ii strìni certifica]i de institu]ianoastr` [i valoarea competen]elor dobândite de ace[tia în anii de studii, apreciate elogiosde parteneri, fiind, totodat`, [i cele mai bune argumente ale competitivit`]ii institu]iei noastreîn sistemul institu]iilor similare din strìn`tate. Din multe puncte de vedere suntem înaintealor, înva]` de la noi cum [i ce trebuie f`cut, pentru a urma procese pe care noi le-am parcurs[i pentru a ob]ine recunoa[teri pe care noi le-am dobândit. Un exemplu în acest senseste acreditarea academic` [i recunoa[terea în sistemul na]ional al înv`]`mântuluisuperior. Universit`]i sau alte institu]ii similare din Italia, Germania, Elve]ia, Grecia, Turciasunt la nivelul cùt`rii solu]iilor sau chiar al inten]iilor, al dorin]elor în acest sens.

Din acest punct de vedere, al competitivit`]ii, în sistemul de colaborare dintre institu]iilede înv`]`mânt superior militar, suntem în fa]` pe grila de start, ]inând cont de faptulc` procesul în sine este înc` la început în spa]iul european [i euroatlantic.

183

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Revin la un document des invocat\n dezbaterea noastr` ~ Declara]ia de la Bologna, semnat` de mini[trii educa]iei din 40 de ]`rieuropene, inclusiv de România, în 1999. Aceasta vizeaz` crearea, pân` în 2010, a spa]iuluieuropean al înv`]`mântului superior [i este un mesaj clar de omogenizare [i de cre[terea calit`]ii, care s` contribuie concret [i substan]ial la crearea unei universit`]i europenecompetitive. În urma contactelor directe prilejuite de diverse reuniuni [i conferin]e pe temaînv`]`mântului militar superior european, am ajuns la concluzia c` aproape în totalitateuniversit`]ile, colegiile [i academiile de ap`rare europene au acelea[i preocup`ri [i obiectiveca ale noastre. Exist` multe similitudini în g`sirea [i afirmarea unor metodologii [i standardecomune, pentru o proiec]ie comun` a ariei curriculare a înv`]`mântului.

A[ îndr`zni s` afirm c` Universitatea Na]ional` de Ap`rare se afl` în primele rânduriale institu]iilor care au abordat frontal implementarea noilor programe de tip euroatlantic,a noii concep]ii privind misiunea înv`]`mântului militar superior, inclusiv asupra modalit`]ilorde realizare a acesteia.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: A[a cum a afirmat rectorulUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rare, institu]ia desf`[oar` preg`tirea studen]ilor în toatecele trei cicluri ale înv`]`mântului universitar, precum [i perfec]ionarea preg`tirii prin cursuripostuniversitare. Subliniez, în acest context, faptul c` ultimul ciclu de preg`tire universitar`,studiile universitare de doctorat, nu este practicat în unele din armatele statelor membreale NATO.

Este de subliniat în acest sens faptul c`, practic, prin acest sistem de înv`]`mânt,ofi]erii Armatei noastre sunt în contact cu cele mai noi cuno[tin]e, pe aproape întreagadurat` a carierei militare.

Iat` deci o alt` particularitate a Universit`]ii noastre, prin care se define[te ca “institu]iefanion” a înv`]`mântului militar românesc, dar [i ca universitate din experien]a c`reiase poate prelua, de c`tre unele institu]ii similare din state membre ale NATO [i partenere.

Colonelul Costinel PETRACHE: În strategia afirm`rii educa]ionale,acorda]i o aten]ie special` activit`]ii de cercetare [tiin]ific`. Relevândmodul de organizare [i resursele de care dispune]i, v` rog s` ne oprimaten]ia asupra a dou` chestiuni: cea dintâi – cum se reg`sesc rezultatelecercet`rii [tiin]ifice în con]inutul procesului de transformare a institu]ieimilitare na]ionale [i, a doua, care sunt principalele teme conceptualepromovate în spa]iul dezvolt`rii gândirii [i al [tiin]ei militare ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Noi am con[tientizat la timp,poate înaintea altora, faptul c` înv`]`mântul universitar [i cercetarea universitar` sunt dou`componente inseparabile ale procesului educa]ional universitar. Mai mult, în Universitatevorbim, în primul rând, de cercetare aplicat`. Spun asta, pentru c` domeniile [i temelede cercetare sunt generate de realitatea, procesele [i fenomenele concrete, iar pe de alt`parte, sunt subordonate cerin]elor [i nevoilor concrete [i actuale din domeniul militar.În activitatea noastr`, cunoa[terea ~ prin documentare [i studiu, cercetarea ~ prin c`utareade idei, solu]ii, variante, c`i moderne de rezolvare a complexelor probleme specifice,

Dezbateri GMR


184

experimentarea ~ necesar` certific`rii calit`]ii [i eficien]ei[i validarea ~ necesar` unei concep]ii unice [i unitare de aplicaresunt esen]iale pentru un înv`]`mânt modern, aflat \n continuàutoperfec]ionare. Structurile [i sistemele intime ale procesuluide înv`]`mânt, ale managementului educa]ional, ale managemen-tului [i procesului de cercetare [tiin]ific au evoluat la starea actualprintr-o laborioas` munc` de documentare, studiu, elaborarede variante posibile, analiz` [i comparare, evaluare [i experimen-tare, validare [i aplicare. Or, ce altceva este toat` aceast` munc`,toat` aceast` activitate, dac` nu “cùtare“, adic` cercetare ?Structura func]ional`, structura opera]ional`, sistemul de rela]ii,

în complexitatea sa, planurile de înv`]`mânt, programele analitice, metodologia didacticètc. specifice institu]iei sunt rezultatul cercet`rii [tiin]ifice.

Importan]a cercet`rii [tiin]ifice universitare poate fi reliefat` [i de structurilecare func]ioneaz` în Universitatea Na]ional` de Ap`rare: Centrul de Studii Strategicede Ap`rare [i Securitate, Centrul de Studii [i Cercetare For]e Terestre, Centrul de Studii[i Cercetare Managerial` [i Educa]ional`, ultimul în curs de acreditare, toate coordonatede c`tre Consiliul Cercet`rii, al c`rui pre[edinte este prodecanul pentru cercetare [tiin]ific`.

Publica]iile sub egida Editurii Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare – Buletinul Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare, Impact strategic, alte publica]ii ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,pun în eviden]` preocup`rile [i rezultatele cercet`rii desf`[urate de cadrele didactice[i studen]ii/cursan]ii din Universitatea Na]ional` de Ap`rare.

Pentru prima dat` în activitatea institu]iei, am câ[tigat, prin competi]ie na]ional`,dou` granturi de cercetare [i avem oferte care sper`m s` creasc` num`rul acestora.

Principalele teme conceptuale promovate în spa]iul dezvolt`rii gândirii [i al [tiin]ei militaresunt greu de definit. În modul concret sunt abordate toate domeniile [tiin]ei militare. V` dauun exemplu: înv`]`mântul universitar de doctorat, fiind, în esen]a sa, un înv`]`mânt bazatpe cercetare, se dezvolt` pe aproximativ 200 de teme de cercetare din toate domeniile[tiin]ei militare. Apoi, temele lucr`rilor de licen]`, ale lucr`rilor de absolvire, temele proiectelorde cercetare [i ale referatelor din cadrul colocviilor sunt, în totalitate, teme incluse în direc]iide cercetare specifice domeniului militar. Totu[i, pentru un r`spuns mai pragmatic,voi enumera câteva direc]ii importante: securitatea [i ap`rarea na]ional`; politici de securitateregional` [i zonal`; muta]ii geostrategice în spa]iul de securitate mondial`, continental`,regional`, zonal`; factori de risc la adresa securit`]ii na]ionale, europene [i mondiale[i evolu]ia acestora; globalizarea în toate domeniile vie]ii interna]ionale: problemele p`cii[i ale r`zboiului în secolul XXI etc., ajungând pân` la teme din domeniul opera]iilor grup`rilorde for]e operative [i tactice, al proceselor decizionale în ac]iunile militare, al logisticii ac]iunilormilitare [.a.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Trebuie subliniat [i faptulc`, în Universitatea Na]ional` de Ap`rare, cercetarea [tiin]ific` este un domeniucare înso]e[te procesul de înv`]`mânt, aceast` activitate axându-se, în special, pe laturacercet`rii [tiin]ifice fundamentale [i mai pu]in pe cea aplicativ`, datorit` specificului nostru.

185

Cercetarea [tiin]ific` fundamental` din Universitatea Na]ional` de Ap`rare este corelat`cu cea care se desf`[oar` în Armata României [i vizeaz`, esen]ial, urm`toarele patrudirec]ii: securitate [i ap`rare na]ional`; strategie militar` [i art` operativ`; tactic`;management militar [i educa]ional. Pentru fiecare dintre aceste direc]ii avem centrede cercetare constituite din cercet`tori [tiin]ifici sau din cadre didactice. Metodologic,prin activitatea de cercetare ne-am propus acumularea de cuno[tin]e, studierea continu`a realit`]ilor teoretice profunde, punerea acestor informa]ii în balan]`, compararealor [i elaborarea unor concluzii [i înv`]`minte cu caracter aplicat. Pentru viitor viz`masigurarea progresului [tiin]elor fundamentale [i aplicative prin activitatea de cercetare[tiin]ific`, de crea]ie [i în alte domenii [i valorificarea pragmatic` [i eficient` a rezultatelordob#ndite.

Generalul de brigad prof. univ. dr. Viorel BU}A: Vreaus` subliniez [i un alt aspect: consider c` rezultatele cercet`rii[tiin]ifice desf`[urate în Universitatea Na]ional` de Ap`rareau contribuit [i contribuie în mod decisiv la procesul de transfor-mare a Armatei României.

În primul rând, cercetarea [tiin]ific` din Universitate rezolv`probleme cu care se confrunt` organismul militar, pe bazatemelor propuse de Statul Major General, statele majoreale categoriilor de for]e ale Armatei, organele centraleale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, precum [i marile unit`]i[i unit`]ile militare. Aceste structuri sunt marile beneficiareale cercet`rii [tiin]ifice universitare. În al doilea rând, temele de cercetare [tiin]ific`universitar`, rezolvate de personalul didactic [i de cercetare [tiin]ific` din Universitate,solu]iile oferite în cadrul acestora pentru rezolvarea unor probleme complexe ale organismuluimilitar [i-au g`sit “locul” în con]inutul noii genera]ii de doctrine, regulamente, manuale[i cursuri, pe baza c`rora se desf`[oar` procesul de instruire [i de educare a for]elor.

Colonelul Costinel PETRACHE: Au fost aduse inova]ii sistemuluide înv`]`mânt din Universitate ? M` gândesc, esen]ial, la ceea ceînseamn` organizare, concepte, finalitate.

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Desigur, dac` toate m`surilede reform`, de adaptare [i de dezvoltare pot fi numite inova]ii. În ceea ce prive[teorganizarea, întregul proces educa]ional are la baz`, pe lâng` legisla]ia [i normele na]ionale,importante documente institu]ionale: Carta Universit`]ii, planul strategic multianual, planulopera]ional anual, regulamente de func]ionare ale structurilor de înv`]`mânt, metodologiipentru procesele de baz` (admitere, absolvire, evaluare, acreditare), planuri de m`surisectoriale etc. Începând cu anul universitar 2005/2006, planurile de înv`]`mânt[i programele analitice vor fi elaborate pentru trei ani (180 de credite) la înv`]`mântulde licen]`, pentru un an [i jum`tate (90 de credite) la înv`]`mântul masteral, iar progra-mele de preg`tire prin doctorat vor avea o durat` de trei ani. Tot începând cu noul an

Dezbateri GMR


186

universitar, admiterea la înv`]`mântul de licen]` se va desf`[ura în luna august, pe domenii,[i nu pe arme/categorii de for]e, ca pân` acum.

Am promovat în acest an universitar cursurile op]ionale deschise, foarte apreciateîn structurile Armatei, acestea putând fi considerate inova]ie, pe care o vom dezvoltaîn continuare.

Inova]ii în sistemul înv`]`mântului militar, în general, o constituie înv`]`mântuldistribuit la distan]` [i biblioteca virtual`, ambele urmând a fi promovate în noul anuniversitar. Tot în noul an universitar avem în inten]ie s` promov`m cursurile universitarede var`, deschise atât mediului militar, cât [i celui civil, în mod deosebit.

De curând am arborat drapelul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, peste foarte pu]intimp vom acorda primul titlul de “doctor honoris causa”, am acordat primul premiu instituitpentru cea mai bun` lucrare publicat` de cadrele didactice ale Universit`]ii, iar la deschidereanoului an universitar se va intona, pentru prima dat`, Imnul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare,care, foarte probabil, se va numi Universitatea Na]ional` de Ap`rare “Carol I”.

Au fost promovate concepte noi [i se vor promova în continuare. M` voi referi, pe scurt,la câteva dintre cele care vor fi promovate în noul an universitar. Probabil, cel mai importanteste conceptul “înv`]`mântului centrat pe student”, care va genera implica]ii importanteîn structura planurilor de înv`]`mânt [i, în mod deosebit, a programelor analitice. Acest nouconcept ne va permite s` dezvolt`m mai mult [i conceptul de cercetare universitar`, în moddeosebit în înv`]`mântul de licen]` [i \n cel de masterat.

Începând cu noul an universitar vom pune în aplicare conceptul care se define[temai concret prin “institu]ia tutorelui”, concept care va schimba radical rela]ia profesor-student,eficien]a actului didactic [i calit`]ile profesionale ale viitorilor absolven]i. În aceast` var`vom organiza propriul sistem [i propriile metodologii de asigurare [i autoevaluare a calit`]iiprocesului educa]ional, care vor func]iona începând cu noul an universitar.

Privind finalitatea tuturor acestor m`suri [i a altora, neeviden]iate, r`spunsul este unulfoarte clar: un înv`]`mânt modern, pe coordonatele definite [i direc]iile de evolu]iece se vor dezvolta atât în înv`]`mântul superior românesc, cât [i în cel din spa]iul european[i, desigur, al celui militar, în primul rând din spa]iul euroatlantic.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: F`r`s` afectez \n vreun fel construc]ia domnului general Mure[anla aceast` problematic`, \n opinia mea, nu putem vorbi neap`ratdespre inova]ii, ci despre orientarea eforturilor spre anumite direc]ii[i priorit`]i, stringente, dintre care a[ vrea s` men]ionez: struc-turarea înv`]`mântului superior pe cicluri, finalizate prin licen]`(bachelor), diserta]ie (master) [i tez` de doctorat; multiplicareaeforturilor în direc]ia promov`rii asigur`rii calit`]ii la nivelulstructurilor de înv`]`mânt, în contextul evolu]iilor europene;opera]ionalizarea total`, la nivelul cursurilor de lung` [i scurt`durat`, a sistemelor de credite transferabile; sus]inerea mobilit`]ii(pe orizontal` [i vertical`) a studen]ilor [i a cadrelor didactice prin participarea efectiv`,în viitor, la diverse programe cu institu]ii din ]ar` sau din str`in`tate; participarea Universit`]ii

187

Na]ionale de Ap`rare la programele [i ac]iunile de interna]ionalizare a înv`]`mântului militarsuperior; definirea programelor de lung` [i scurt` durat` – paralel s-a f`cut distinc]ia clar`între facultate [i colegii, acestea din urm` func]ionând integrat în Universitatea Na]ional`de Ap`rare; flexibilizarea programelor de studii, prin oferirea de traiectorii op]ionale, la alegere,prin cre[terea treptat` a timpului de studiu individual.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Nu doar de dragul interven]iei,doresc s` subliniez c` au fost [i vor continua s` fie operate muta]ii în desf`[urarea înv`]`-mântului cu studen]ii, în sensul c` va cre[te participarea lor la propria formare [i perfec]ionare,prin promovarea unor forme [i metode moderne de organizare a înv`]`mântului.Una dintre acestea se refer` la promovarea mai larg` a prelegerilor-dezbatere, pe timpulc`rora personalul didactic s` se transforme în moderator, s` clarifice unele aspecte cu caracterde direc]ionare, iar studen]ii s` contribuie decisiv la dezbaterea problematicii discutate.În acela[i timp, personalul didactic va interveni, prin interoga]ie [tiin]ific` abil formulat`,în scopul verific`rii în]elegerii celor mai importante aspecte ale tematicii dezb`tute.

De asemenea, în desf`[urarea înv`]`mântului vom continua practica statuat` în ultimiidoi ani: participarea personalului didactic [i a studen]ilor la aplica]iile desf`[urate de unele struc-turi de comandament din Armata noastr`. Aceasta consider c` este una dintre cele mai eficienteforme de preg`tire, prin care verific`m modul în care sunt transpuse în practic` cuno[tin]eleteoretice însu[ite în procesul de înv`]`mânt.

Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt, în determinareaorizonturilor de a[teptare, “fr`mânt`rile”, preocup`rile esen]ialeprin care încerca]i s` proiecta]i r`spunsuri strategice adecvate ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: Esteun r`spuns greu de formulat în acest moment. Sunt mul]i factoride luat în calcul, externi Universit`]ii Na]ionale de Ap`rareîn acest moment, dar care pot viza Universitatea cât de curând.Ace[ti factori ]in de r`spunsurile care se vor g`si la multeleprobleme aflate în prezent în analiza e[aloanelor superioare,probleme ce ]in de a[a-numita “concep]ie de reformare a înv`]`-mântului militar românesc”. Vor fi implica]ii de natur` doctrinar`,conceptual , structural , managerial , organizatoric [i func]ional ,pe care nu le putem anticipa. Le a[tept`m, apoi vom fi preocupa]ide noi strategii, solu]ii [i m`suri de aplicare.

O parte dintre muta]ii le cunoa[tem [i am anticipat multe din m`surile necesare.Începând cu noul an universitar vom integra în structura institu]iei noastre Centrul Regionalde Management al Resurselor Ap`r`rii de la Bra[ov, în prezent în subordinea Universit`]ii,precum [i Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`. Sunt posibile [i altemuta]ii, chiar mai importante, care pot aduce, în consecin]`, muta]ii majore în strategiaeduca]ional` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare. Suntem preg`ti]i pentru orice noi muta]ii[i cerin]e, de[i va fi un proces complex, dinamic [i, s` recunoa[tem, dificil. Ca institu]ie,prin loc]iitorul comandantului, indirect prin unele structuri proprii, suntem implica]i în procesul

Dezbateri GMR


188

de reformare a înv`]`mântului militar, proces care se desf`[oar` în cadrul “Programul 9– Reformarea Înv`]`mântului Militar”, coordonat de c`tre directorul general al SecretariatuluiGeneral al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, doamna Georgeta Gavril`.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Într-adev`r, la aceast`întrebare este dificil s` formulezi un r`spuns. Sunt multe ipoteze de lucru, care trebuies` fie luate în calcul, mai ales în domeniul proiect`rii structurilor organismului militar.

De asemenea, Universitatea va trebui s` ia în calcul [i noile reglement`ri care urmeaz`s` fie aprobate în domeniul înv`]`mântului superior na]ional [i s` le aplice în spiritul[i litera lor.

Suntem optimi[ti. Universitatea Na]ional` de Ap`rare dispune de experien]a necesar`[i de personal foarte bine preg`tit profesional spre a rezolva problemele complexe, generatede proiectata reformare a înv`]`mântului militar, în general, [i a celui superior, în special.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Desigur, noul context, legatde aspira]iile României privind integrarea european`, presupune performan]e superioareîn toate domeniile de activitate. În opinia mea, dat` fiind contribu]ia sa deosebit`, ca investi]iepe termen lung, ameliorarea calit`]ii educa]iei în Universitatea Na]ional` de Ap`rareva avea repercusiuni certe asupra calit`]ii ofi]erilor pe care îi preg`tim. Calitatea educa]ieieste o condi]ie indispensabil` pentru ameliorarea ocupa]iei profesionale, a coeziunii militare[i a competitivit`]ii. Toate acestea se vor traduce \n obiective care vizeaz`: instituireaunui sistem de evaluare intern`; extinderea evalu`rii produselor (absolven]i, cercetare[tiin]ific` etc.), ameliorarea standardelor de înv`]are, reelaborarea criteriilor [i a standardelorde performan]` institu]ional`, evaluarea specializ`rilor universitare [i a programelor de studii[i ierarhizarea lor, punerea accentului pe rezultatele pe termen lung [i nu pe performan]eutilizabile exclusiv în mediul academic; generalizarea înv`]`mântului pe discipline modulare.

Colonelul Costinel PETRACHE: Cum se “vede”, din perspectivadetermin`rilor complexe c`rora trebuie s` le r`spunde]i cât mai eficientcu putin]`, produsul educa]ional al Universit`]ii ?

Generalul prof. univ. dr. Mircea MURE{AN: În etapa urm`toare, în înv`]`mântulmilitar superior, ca, de altfel, în întreg înv`]`mântul românesc [i european, accentulse va pune nu atât pe procesul educa]ional în sine, cât, mai ales, pe produsul procesuluieduca]ional. Aceasta presupune o ofert` educa]ional` mai larg`, o arie curricular` [i un sistemde credite competitive, condi]ii care s` faciliteze “mobilitatea” studentului în sistemuleduca]ional, formare de baz` (licen]`) [i specializare (masterat) cu recunoa[tere,prin echivalare [i transferabilitatea creditelor, în sistemul educa]ional militar european[i euroatlantic, dar [i în înv`]`mântul civil românesc. Produsul final, absolventul licen]iat,master sau doctor în “{tiin]e Militare [i Informa]ii”, nu va mai fi “dic]ionar enciclopedic”de teorii, concepte, no]iuni, principii etc., ci posesorul unui sistem de gândire multi- [i inter-disciplinar, creativ [i novator, original [i cu ini]iativ`, vizionar [i, foarte important, participantactiv în procesul educa]ional. În esen]`, viitorul produs educa]ional va fi rezultatul unui proceseduca]ional na]ional, validat [i de validat educa]ional european. Evident, am în vedere,

189

în primul rând, sistemul educa]ional [i profesional militar, dar, într-o anumit` m`sur`,[i pe cel civil.

Generalul de brigad` prof. univ. dr. Viorel BU}A: Am amintit despre desf`-[urarea înv`]`mântului în sistemul “JOINT”, în special [i preponderent la activit`]ile didacticepractic-aplicative. Prin aplicarea acestui sistem, precum [i prin studierea procedurilorde comandament [i de stat major, specifice NATO, avem în vedere ca absolven]ii diferitelorcursuri din Universitate s` primeasc` cele mai noi cuno[tin]e, precum [i deprinderilenecesare organiz`rii [i conducerii ac]iunilor e[aloanelor pentru care sunt preg`ti]i,astfel încât s` poat` fi integra]i [i s` lucreze în orice comandament opera]ional, na]ionalsau multina]ional, de tip CJTF sau în comandamente NATO.

Universitatea Na]ional` de Ap`rare are experien]a necesar` în acest scop. Personaluldidactic a practicat un asemenea sistem, cu prec`dere în ultimii 3-4 ani, ob]inând rezultatedeosebite, confirmate de solicit`rile unor state europene sau de pe alte continentede a preg`ti studen]i în cadrul Universit`]ii noastre, precum [i de activitatea personaluluididactic [i a unor ofi]eri-studen]i, care au participat la diferite aplica]ii, în statele occidentalemembre ale NATO.

Afirm`m cu deplin` convingere c`, începând chiar din acest an universitar, studen]iicare frecventeaz` amfiteatrele [i laboratoarele Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare vor fimai bine preg`ti]i, mai aproape de standardele NATO.

Comandorul prof. univ. dr. Florian RÂPAN: Marea deosebire dintre institu]ianoastr` [i celelalte din sistemul na]ional de înv`]`mânt este c` ceilal]i nu au un beneficiarcert cum avem noi. Preg`tirea studen]ilor no[tri în domeniile în care urmeaz` s` lucrezedup` absolvire este asigurat`. Pentru aceasta, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, împreun`cu factorii de decizie din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a început demersurile pentru o proiectarera]ional` [i eficient` a noilor cicluri de studii care definesc: profilul competen]elor preliminare(“studentul normal”) la începutul studiilor; profilul competen]elor la sfâr[itul studiilor(“studentul normal” la absolvire); traseele de preg`tire pe fiecare domeniu, ca succesiunede discipline [i contribu]ii specifice ale acestora la profilul absolventului; alocarea de creditede studii pe aceste trasee [i verificarea c` num`rul acestora este necesar [i suficient; elaborareaprogramelor analitice ale disciplinelor pornind de la contribu]ia acestora la profilul absolventului,în limitele bugetului de credite (timp) alocat. Organizarea pe noile cicluri, cu impact[i asupra strategiei înv`]`mântului din Universitatea Na]ional` de Ap`rare, contribuiela elaborarea unei politici na]ionale [i europene a form`rii ini]iale [i continue, corelat`cu strategii sectoriale [i cu dinamica profesional` la nivel na]ional, european [i interna]ional.

Colonelul Costinel PETRACHE: Petre }u]ea – ]`ranul nostrudin Elita Lumii, afirma, \ntr-un prea t#rziu al istoriei, c` “Elitanu se na[te \n loc viran !”. Cel mai frumos compliment [i, deopotriv`,omagiu adus universului statornic al poporului s`u ! De peste un veac,elitele militare na]ionale – parte a corpului social incompatibil cu dezr`d`-cinarea, \ngenuncherea [i uitarea de sine, sunt certificate truditor

Dezbateri GMR


190

de {coala Superioar` de R`zboi, mai apoi Academia Militar` [i Academiade |nalte Studii Militare, ast`zi Universitatea Na]ional` de Ap`rare.|n tot acest timp, un timp \n care Rom#nia a cunoscut cam tot ceea ce

i se poate \nt#mpla unei ]`ri aflate la confluen]a, cu geometrie variabil`,a marilor “proiecte” geopolitice [i geostrategice europene, [i nu numai,Universitatea Na]ional` de Ap`rare – altitudine obligatorie de trecerepentru elita militar` na]ional`, a tr`it avatarurile, dar [i \mpliniriledestinului nostru na]ional.

De[i, nicic#nd, misiunea nu i-a fost u[oar`, ast`zi, c#nd Rom#nia

afirm` irevocabil op]iunea pentru dezvoltarea durabil` [i integrareamorfologic` \n spa]iul european [i euroatlantic, misiunea Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare pare, dac` nu mai grea, oricum, mai complex`,mai grav` ca oric#nd. Miza, \nfruntarea provoc`rilor centripeteale dezvolt`rii [i integr`rii, are o valoare incalculabil`: UniversitateaNa]ional` de Ap`rare este principalul vector al condi]iei noastre

militare, de proiectare, promovare [i afirmare a integr`rii prin educa]ie,component` capilar` a integr`rii pe vertical`. Iat` de ce, f`r` complezen]eaccelerate de interese unilaterale, \nt#mpin`m cu certitudine str`daniacelei dint#i {COLI a devenirii noastre militare de a r`spunde durabilorizonturilor de sens [i a[teptare ale Armatei Rom#niei.

191

- Restituiri -

“ROM@NIA MILITAR~”FONDATOR ISTORIC

AL

“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”

R~ZBOIUL R~ZBOIUL R~ZBOIUL R~ZBOIUL R~ZBOIUL ~ UN FENOMEN UN FENOMEN UN FENOMEN UN FENOMEN UN FENOMEN|N VIA}A NA}IUNILOR ?|N VIA}A NA}IUNILOR ?|N VIA}A NA}IUNILOR ?|N VIA}A NA}IUNILOR ?|N VIA}A NA}IUNILOR ?

“Istoria poporului nostru st` martor` c` noi, rom#nii, am fost [i suntem lupt`tori,nu pentru c` ne-a pl`cut r`zboiul sau c` am urm`rit cuceriri, ci pentru c`, iubind neamul

[i p`m#ntul pe care ne-am n`scut, am luptat ca s` ni le ap`r`m.

|n toate r`zboiale noastre, din vechime p#n` ast`zi, g`sim acest spirit r`zboinicde ap`rare, nu de atac; de conservare a ceea ce este al nostru, nu de cucerire,

nici de domina]iune.

Din timpurile vechi, c#nd barbaria necivilizat` pornise curentul n`v`litor din nord-estulEuropei c`tre sud-vestul ei [i p#n` \n zilele noastre, c#nd civiliza]ia barbar` a voit s` schimbe

direc]ia circula]iei mondiale pe linia jalonat` de Berlin, Bucure[ti, Bagdad, p`m#ntul

rom#nesc a fost punctul de coinciden]` al acestor mari direc]iuni.Rom#nul, lupt#nd ca s`-[i apere neamul [i p`m#ntul, s’a trezit, din aceste cauze,

cu o ]ar` \mp`r]it` \n buc`]i [i st`p#nit` una de unguri, alta de austriaci, una de ru[i,

alta de turci. Dar, \n loc s` se descurajeze, el [i-a luat ca ideal \ntregirea unit`]ei na]ionale,\n jurul s\mburelui autonom p`strat de el la \nceput mai mic [i, apoi, treptat, m`rindu-l.

Dac` se zice c` suntem popor cu noroc, apoi, desigur, aceasta vine de acoloc` ne-am c`utat norocul \n puterea [i \n dreptul nostru; ar fi s` apuc`m pe un drum

gre[it din punctul de vedere al sociologiei r`zboiului. Pe de alt` parte ar fi s` risc`ma ne pierde eroismul at#t de ad#nc s`pat \n psihologia poporului nostru.

Iat` pentru ce cred c` sunt necesare discu]iunile despre “sociologia r`zboiului”\n cultura noastr` rom#n`. (…) |n cadrul putin]ei, ar`t [i eu aici urm`toarele dou` aspecte

ale acestei chestiuni:a) sociologia [i r`zboiul – cuv#ntul sociologie dateaz` de la Auguste Comte, \ns`,

cum spune el \nsu[i, ideea a existat \nc` din vechime, mai \nt#i sub denumirea de “politic`”,la greci, [i de “filozofia istoriei”, \n timpurile mai noi. Sociologia, ca [tiin]` a sociabilit`]ii

omene[ti, cerceteaz` cauzele care determin` via]a social`, fenomenele ce decurg

(I)(I)(I)(I)(I)


192

Istoria, nume cu nume,a g#ndirii militarerom#ne[ti (XVII)*

* Continu`m prezentarea celor care, \n aproapeun secol [i jum tate de trud cùt toare, au dat identitate[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginilerevistei “Rom#nia Militar`”.

Restitu

iri

din aceast` via]` [i evolu]iunea lor. Cunosc#nd ce estesociologia, ne r`m#ne s` explic`m: care este rostulr`zboiului \n aceste fenomene de sociologie. Dl. Gusti,\n prefa]a c`r]ii sale, “Sociologia r`zboiului”, r`spundeastfel la aceast` \ntrebare: “R`zboiul este ast`zicea mai real` realitate, care fr`m#nt` toate min]ile[i \nfioar` toate inimile contemporanilor, care a pusst`p#nire complet` pe \ntreaga noastr` via]`sufleteasc` [i ne intereseaz` pe to]i de aproape,fie ca indivizi, fie ca stat, fie ca neam”.

“R`zboiul, pentru a fi explicat, trebuie[te privitca [i orice alt` \nt#mplare din lumea social`,f`r` nici o prejudecat`, neinfluen]a]i de ideile [i senti-mentele zilei, cu toat` nep`rtinirea [tiin]ific` …Fenomenul r`zboi este extrem de complex [i, sprea fi pe deplin \n]eles, trebuie[te cercetat \n totali-tatea sa”.

A[adar, r`zboiul, fiind o realitate social`,se impune prin el \nsu[i, astfel c` nu depindede indiferen]a noastr` fa]` de aceast` realitateca s` o \nl`tur`m.

Din contr`, numai o serioas` cunoa[terea acestei realit`]i ne poate duce cu sor]i de izb#nd`la \nl`turarea ei”.

“Rom#nia Militar`”, anul LVI, nr. 5, mai 1924,

“Spiritul r`zboinic rom#nesc [i nevoiacunoa[terii lui”, general I. Manolescu,

pp. 64-65.

*“De obicei, r`zboiul este considerat [i studiat

ca un fenomen de sine st`t`tor, ca un fel de accident\n via]a na]iunilor. |n tratatele de istorie general`sau militar`, cauzele unui conflict armat – ca [i urm`rilelui – sunt exprimate totdeauna numai prin anumiteevenimente de ordin politic, f`r` a se aprofunda[i stabili \nsu[i elementul de cauzalitate primordial`.Or, fenomenele ce se produc \n via]a na]iunilor\[i afl` motivul \n veleit`]ile \nn`scute ale fiin]eiomene[ti care, condamnat` a trì \n colectivit`]ina]ionale, ac]ioneaz` sub impulsul unei mentalit`]ianumite [i \ntr-un scop de via]` bine determinat,ambele n`scute din gradul de civiliza]ie al unei epoci.|n consecin]`, marile convulsiuni pe care le \nregistreazìstoria sunt foarte str#ns legate \ntre ele [i, pentrua le \n]elege [i a le plasa \n lumina adev`rului, estenecesar a le judeca \n ansamblul de manifestareal existen]ei popoarelor.

(…) Din timpurile cele mai vechi [i p#n` ast`zi,r`zboaiele nenum`rate n-au fost altceva dec#t expri-marea dorin]ei unei na]iuni de a-[i l`rgi sfera de via]`

1952Colonel I. FOC{ENEANULocotenent-colonel D. ATHANASIUColonel G. P~TRA{CUColonel V. {LICARUColonel D. GRIGORELocotenent-colonel G. SAVALocotenent-colonel T. VLADGeneral-maior M. VASILIULocotenent-colonel D. ARAPULocotenent-colonel I. CUP{ALocotenent-colonel C. R~DULESCULocotenent-colonel M. TRAIANLocotenent-colonel R. CRISTEALocotenent-colonel C. IONESCUMaior V. ATANASIUMaior M. CUCULocotenent-colonel A. H@NCUC`pitan A. VICTORMaior T. MUTA{CU

1953Locotenent-colonel D. PETREColonel G. DANMaior A. {TEF~NESCUColonel P. GHEORGHEColonel Gh. MILCULESCULocotenent-colonel A. B~DESCULocotenent-colonel

C. CONSTANTINESCUMaior L. PANAITColonel H. FLORESCULocotenent-colonel S. LUPUColonel G. NICOLAEColonel Gh. DEMETRESCUMaior T. ALBOTEANUMaior V. BOLDESCULocotenent-colonel I. CUP{ALocotenent-colonel D. ATHANASIUGeneral-maior de avia]ie N. FULGALocotenent-colonel D. ARAPU

1954I. MANDAM. VETUI. DINI

193

Restitu

iri

Documentare [i selec]ie texte Alina UNGHEANU�

sau de a-[i ap`ra avutul; \n definitiv, de a se transforma,a se dezvolta, indiferent de felul \n care ea a \n]eles[i [i-a formulat scopul existen]ei. Chiar revolu]iilen-au fost altceva dec#t voin]a exprimat` a maselorde a sc`pa de o situa]ie nenorocit`, \n care le ]ineao clas`, un m`nunchi de oameni, de demagogi,\n interesul personal, egoist al acestor demagogi.Prin urmare, \n ultim` analiz`, examinarea fapteloristorice ne conduce la concluzia c` r`zboiul – consi-derat ca un efect fatal al mentalit`]ii specificena]ionale – a fost provocat totdeauna de felul \n careo na]iune [i-a formulat scopul vie]ii, \n epoca respectiv`.

(…) S` examin`m un exemplu istoric, tipic,din care s` tragem o concluzie inevitabil`, \n fa]ac`reia s` ne \nclin`m cu to]ii. Acest exemplu esteacel al vie]ii na]iunii germane, de la \nceputurileei [i urm`rit` p#n` ast`zi. Am ales acest exemplupentru c`, la Germani, ideile ce voi exprima s-au mani-festat \n modul cel mai puternic [i pentru c` aceast`na]iune a provocat cel mai \ngrozitor conflict armat,r`zboiul din 1914-1918.

Procedez la analiza faptelor din epoca \n carelumea germanic` \ncepe a fi fr`m#ntat` de rivalitateadintre Austria [i Prusia. Din punct de vedere politic,Germania era \mp`r]it`, \n acel timp, \n mici statest`p#nite de prin]i egoi[ti, vanito[i, ambi]io[i, cu vederistr#mte. Pentru ei, situa]ia de prin] al unui statera sinonim` cu aceea de proprietar absolut, \n folosulc`ruia poporul era condamnat, \n virtutea unei pretinselegi divine, s` munceasc` p#n` la extenuare. Ideeaunei Germanii unitare, puternice [i bine \nchegatenu trìe[te \nc` \n mintea acestor prin]i, ale c`rorpreocup`ri nu se ridic` deasupra vie]ii de zi cu zi.

Starea de aservire a maselor – stare \n care individulera supus unui tratament neomenos, vecin cu sclaviacea mai crud`, \ntr’un regim autocrat – revolt`pe filosoful Leibnitz care, ridic#ndu-se deasuprapasiunilor omene[ti [i privind pe deasupra spirituluitimpului, d` cel dint#i strig`t de alarm`. (...) |n ultimànaliz`, el pare a face acela[i lucru pe care’l faceRousseau \n Fran]a. Filosofia lor este o filosofieumanitarist`, n`scut` din starea de spirit a epociirespective [i se sprijin` pe drepturile individuale”.

“Rom#nia Militar`”, anul LXVIII, nr. 12,decembrie 1931, “R`zboiul [i curentele

filosofice, psihologice [i social-economice”,

maior I. Cernìanu, pp. 72-74.

P. POPESCUGh. V|LCUI. CUP{AM. CUCUV. ATANASIUI. BELCIUGGh. NI}UI. P~UNM. MARIONIUA. MINEIIng. I. PASCARUA. PETRID. PANAITESCUT. MUTA{CU

1955T. MUTA{CUGheorghe IONESCUV. ATANASIUGheorghe NI}UIng. Gheorghe ZAMFIRESCUGheorghe IONI}~L. IOANA. VICTORIng. C. CEAU{ELUM. IORDANM. ANDONIEGh. SCURTUM. CUCUC. MORARUI. DINIP. DUMITRESCUIng. I. CRISTESCUL. PANAITC. IONESCUE. POPESCUD. ATHANASIU

1956General-locotenent C. VERDE{General-maior Gheorghe ZAHARIAGeneral-maior C. BODEAGeneral-maior P. DUMITRESCUColonel I. CUP{ALocotenent-colonel Gheorghe SANDULocotenent-colonel M. POPESCULocotenent-colonel I. R~D~{ANULocotenent-colonel C. MORARULocotenent-colonel C. IONESCULocotenent-colonel L. IONLocotenent-colonel L. P|RVANLocotenent-colonel P. GROSU Locotenent-colonel M. {ERBAN Maior A. IOANOVICI

Fundamente na]ionale


194

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR

Sisteme avansatede orientare [i pozi]io-nare a soldatului • IDEX– Expozi]ia interna]io-nal` de tehnic` de ap`-rare de la Abu Dhabi,din februarie 2005• Armament pentruveh icu le aer ienede mici dimensiunif`r` pilot • Programede importan]` major`în domeniul transmi-s i u n i l o r r a d i o •

Propulsia navelor de dimensiuni medii • Proteus,vehicul aerian de mici dimensiuni f`r` pilot,cu op]iunea de schimbare a configura]iei

Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 298, martie 2005Lupt`tori amfibii ai Direc]iei Generale de SecuritateExtern` • Baz` polar` la altitudine • Aurul albastrual discordiei (Resursele de ap` [i conflictele militare)• Irak: cum au reu[it japonezii ? • C`tre profesio-nalizarea armatei germane ? • Transportul strategic• EUROPOL – Oficiul European de Poli]ie. Fi[`tehnic` • For]ele amfibii de asalt americane • Femei-militari, femei de ast`zi. Dosar • Întreprinderilemici [i mijlocii din domeniul ap`r`rii • AIRBUSA400M – transportul militar european • Organiza]iileneguvernamentale [i armatele – dou` fe]e ale opera-]iunilor umanitare

Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 299, aprilie 2005Asisten]` de urgen]` în mun]i. Jandarmii în alert`• “CARACAL”, batalionul amazoanelor • Regimentul

de cavalerie de gard` • Paludismul, un uciga[ pu]incunoscut • “Vând construc]ii speciale pentru proiecteoriginale …”/Ministerul Ap`r`rii din Fran]a vindeanumite bunuri imobiliare, devenite inutile armatei/• Serviciul Istoric al Ap`r`rii (SHD). Fi[a tehnic`• “Nebunii” machetei – pasiune [i realitateindustrial`. Al 26-lea Salon mondial al machetei.Dosar • Externalizarea: exemplul englez [i limitelesale • Portavionul Charles de Gaulle: specificopera]ional • Între dezarmare [i neproliferare

Army AL&T, SUA, ianuarie-februarie 2005Trupele americane de geniu contribuie la refacereasistemului energetic irakian • Echipa LetterkennyArmy Depot asigur` service-ul [i repararea genera-toarelor mobile de energie electric` pentru trupeledesf`[urate în Irak • Reconstruc]ia resurselorde ap` în Irak • Refacerea infrastructurii petroliereîn Irak • Conceptul [i sistemul de telecomunica]ie[i interven]ie a trupelor de geniu în Irak • Unuldintre cei mai buni prieteni ai comandantului– câinele pentru detectarea minelor pe câmpulde lupt` • Program de distrugere a muni]iei capturatede la inamic [i a muni]iei neexplodate pe câmpulde lupt` • Centrul de cercetare, dezvoltare [i geniupentru robo]i militari destina]i protej`rii unit`]ilorde dezamorsare a muni]iei explozive • Proiectulunei rachete comune pentru opera]iuni întrunite.Interviu cu directorul Agen]iei pentru ManagementulContractelor de Ap`rare pentru For]ele Aerieneale SUA • Dou` sisteme de para[utare ghidat` în Irak

ASMZ (Allgemeine Schweizerische Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 3, martie 2005Despre conceptul de “opera]iuni” • Doctrinamilitar`, teorie [i practic` • Istoria gândirii operative

195

în Elve]ia • Gândirea operativ` v`zut` prin prismaa trei r`zboaie • Comanda operativ` [i interoperabi-litatea. Cerin]ele privite din perspectiva “securit`]iiprin cooperare” • Procesul de transformare a factoriloroperativi • Instruc]ia operativ` – prezent [i perspec-tiv` • Gândirea operativ` în armat` [i în economie

[i prin securitatea energetic`; NATO [i securitateaîn Orientul Apropiat [i Orientul Mijlociu; IntereseleEuropei în materie de securitate în Orientul Apropiat[i Orientul Mijlociu; O lume mai sigur`: viitorul rolal Na]iunilor Unite; Avem nevoie de o ONU mai bun`,nu mai slab`; Propunere pentru o structur` regional`de securitate; Dup vizita pre[edintelui Bush la NATO[i la UE r`mân întreb`ri • Pavilion în aer libersau bunc`r ? Combaterea terorismului în “spa]iuleuropean de securitate” • Instruire de prim` clas`a personalului de comand` la Academia Federal`pentru Politica de Securitate • Ap`rarea antiaerian`.Schimb`ri în noile structuri • Mai este necesar`ap`rarea antiaerian` cu baza de lansare la sol ?Controversele privind proiectul MEADS (sistemulde ap`rare antiaerian` medie extins`) • Herkules– piatra de încercare a reformei din administra]ie• Trupele de geniu în proces de transformare• U212A [i U214. Evolu]ia submarinelor germanepentru secolul 21 • Proiectul avionului de transportA400M • Homeland Security – o formul` pentruconceptul de securitate în re]ea

Europäische Sicherheit, Germania, nr. 4, aprilie 2005Reforma UE – [anse [i riscuri • Cisiordania [i Fâ[iaGaza ar putea deveni dou` state palestinieneseparate ? • România [i securitatea regional`• Noua deschidere a Indiei fa]` de Pakistan ?• Pentru problemele cunoscute din regiuneaBalcanilor sunt necesare solu]ii inteligente • Agen]iaEuropean` de Ap`rare • Trebuie NATO “salvat`”de Europa ? • Modernizarea sistemului logisticcomun al for]elor armate germane • Aspectestrategice [i de politic` de securitate ale ader`riiTurciei la UE • Catastrofele paralizeaz` progresulîn America Latin` • Instruirea, formarea [i educareaofi]erilor germani în opera]iuni • Nout`]i cu privirela vehiculele de transport blindate • Modalit`]i[i limite de sprijinire de c`tre armata german`în situa]ii interne de pericol de iradiere chimic`,biologic` sau nuclear` • Evolu]ia doctrinei for]eloraeriene • For]ele armate în democra]ie • Perspectivede evolu]ie ale bugetului american de ap`rare• Planificarea for]elor armate americane din Europapân` în 2010 • Mijloacele neletale – o necesitatepentru for]ele armate ale viitorului

Foreign Affairs, SUA, vol. 84, nr. 2, martie-aprilie 2005Mitul suprasolicitat. Poate fi statul indispensabilun stat dator ? • Poate dep`[i noua Europ` economiaSUA ? • Rolul trimi[ilor speciali în politica extern`

Conceptele de plani-ficare a opera]iilor,respectiv a proiec-telor în economie• Cursul neconven-]ional de conducereorganizat de Centrulde preg`tire al armateielve]iene de la Lucerna• Noi perspectivede carier` pentrumilitarii profesioni[ti• Puterea, ca instru-

ment al conducerii ac]iunilor

Défense nationale et sécurité collective, Fran]a, nr. 3, martie 2005Strasbourg, Uniunea Franco-German` [i relansareapoliticii europene • Alegerile din Abhazia [i rela]iilediplomatice cu Moscova • Birmania, o miz` major`în cadrul rela]iilor euro-asiatice • Companiile privatede securitate americane în Africa • Limitele externa-liz`rii în cadrul armatei franceze • Performan]a ap`-r`rii: termenul scadent … • Supliment: Geopolitic`[i criminologie

Ejercito, Spania, nr. 767, martie 2005Democra]ia în lumea islamic` • Strategia militar`spaniol`. Un pariu pentru viitor • Efectele ideologiceale dezmembr`rii sociale a Spaniei. Generareatensiunilor [i a schimb`rilor politice din perioada1930-1955 • Analiza strategic` a terorismului.Documentar • Transformarea [i for]ele armate

Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2005Ce r`mâne dup` vizita pre[edintelui Bushîn Europa ? A 41-a Conferin]` pe problemede politic` de securitate de la München. Paceprin dialog. Conferin]a de la München a avut accentenoi • Selec]ie din lu`rile de cuvânt: Pozi]ii diferitecu privire la calea spre mai mult` securitate;Dezvoltarea economic` [i securitatea; Perspectivelepoliticii externe [i de securitate germane; Coordo-natele politicii externe [i de securitate germane;Obiectivele comune ale unor na]iuni în lupta împotrivaextremismului; Promovarea p`cii prin dezvoltare

Univers publicistic militar


196

a SUA • Îngrijorare privind programul nuclearal Teheranului • Revolu]ia portocalie din Ucraina• Prevenirea unui r`zboi împotriva Taiwanului• Etapele globaliz`rii • Calea potrivit` de promovarea reformei în lumea arab` • Lupta pentru transfor-marea armatei SUA • Externalizarea serviciilormilitare

IFDT (Information für die Truppe), Germania, nr. 1, ianuarie-martie 2005Dup` alegeri, în Irak. Conflictul din Irak: ante-cedente, actori, perspective • Tehnocra]ii în loculprincipilor r`zboinici. Un bilan] dup` alegeriledin Irak • Optimism f`r` euforie. Evolu]ii din OrientulApropiat dup` moartea lui Arafat • Scenarii realiste.Dezbateri americane cu privire la conceptulde “Homeland Security” • Drumul spre democra]ie[i libertate. Punctele centrale ale politicii externeale celui de al doilea mandat al pre[edinteluiGeorge W. Bush • Globalizarea. {anse [i riscuri• Armata german` în opera]iuni. Imaginea popula]ieidespre misiunile [i opera]iunile armatei germane• Bilan]ul a zece ani de r`zboi. Cùtarea unei solu]iipolitice pentru Cecenia • Dezastrul Rusiei în OrientulÎndep`rtat. R`zboiul ruso-japonez (1904-1905)

Jane’s International Defense Review, Marea Britanie, vol. 38, martie 2005Sisteme mobile de mortiere • Germania înfruntàmenin]`rile asimetrice • Programul avionuluide atac pentru opera]iuni întrunite JFS • Avioaneruse[ti din familia Flanker pentru India [i dincolode ea: studiu de caz al unui avion modern • For]elearmate din Israel î[i adapteaz` doctrina [i structura,ca r`spuns la priorit`]ile regionale schimb`toare

Military Review, SUA, vol. 85, nr. 1, ianuarie-februarie 2005Instruc]ie postmobilizare a primei armate americanede uscat în mediu de lupt`, aproximativ ca în Irak• R`zboiul urban: punctul de vedere al unui soldat• Managementul politic al armatei în America Latin`• Lupta împotriva terorismului [i a insurgen]ei: mode-larea mediului de informa]ii • Avem nevoie de opera-]iuni de informa]ii ? Crearea unei ramuri a r`zboiuluiinforma]ional • Cum s-a ajuns la situa]ia din închi-soarea Abu Ghraib. Doctrina [i experien]a armateiamericane de uscat privind prizonierii de r`zboi• Extinderea cooper`rii for]elor întrunite la Centrulde instruc]ie pentru preg`tire de lupt` • Necesitateade a valida planificarea ipotezelor ac]iunii în situa]iide criz` • Men]inerea t`riei for]elor: o abordarea managementului riscurilor • Ac]iuni sinuciga[eîn opera]iunea “Iraqi Freedom”

Anul 2005: crucialpentru credibilitateaDepartamentulu iAp`r`rii din SUA• Viitorul for]eloraeriene ale Australiei• “Marine One” – unnou elicopter pentrupre[edintele SUA• Japonia elaboreazò nou` politic` de ap`-rare • Metropola“se treze[te”. Ap`rarea

intern` pentru “statul-cetate” • Securitateaintern`: experien]a New York-ului • Pirateria[i terorismul maritim în Asia de Sud-Est • Luptaîn zona litoralului • Viitoarea structur` a armateibritanice de uscat • Reevaluarea problemelorde supravie]uire ale elicopterelor de lupt` • Sistemulde transmisiuni radio tactice pentru opera]iuniîntrunite din SUA • Viitorul comunica]iilor de înalt`frecven]` • Doctrina securit`]ii Israelului [i capcana“conflictului limitat” • Concentrare pe conflictulde joas` intensitate în 2005

ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie 2005Provoc`rile Europei. Despre strategia form`riicoali]iilor • Procesul de comand` militar` [i coope-rarea civil-militar` în misiunile de pace • Evolu]iafor]elor armate austriece în timpul celei de a douaRepublici • For]ele aeriene ale Austriei • UniuneaEuropean` [i rela]iile transatlantice • R`zboiul ciber-netic [i terorismul cibernetic – noi tipuri de r`zboi• Comunicarea conflictual în era r`zboiului asimetric• Noi modalit`]i de planificare [i realizare a opera]iu-nilor militare în cadrul misiunilor de pace. Deficien]ede planificare [i ac]iune ale e[alonului de comand`în timpul opera]iunilor din Kosovo [i Irak

La revue internationale et stratégique, Fran]a, nr. 56, iarna 2004-2005Declinul Americii neoconservatoare • Opozi]iaevreilor fa]` de sionism • Brazilia: o nou` putereinterna]ional` • Noua politic` extern` italian`• Industriile aeronautice ruse: o consolidare precar`• Comunicarea, miz` strategic`. Dosar

Rivista aeronautica, Italia, nr. 6, noiembrie-decembrie 2004{ii]i [i democra]ie în Irak • Arme noi pentru conflictenoi • Umilire, dezumanizare [i groaz`. R`pirea,

197

ca arm` de r`zboi • Legalitatea uzului de armenucleare, chimice [i biologice • Cursuri de interope-rabilitate NATO-Rusia • Ultimele avioane Tomcat• Exerci]iul VOLCANEX 2004 organizat de EuropeanAir Group • Mitingul aviatic NATO din AnatoliaCentral` • Misiunea umanitar` a medicilor oculi[tidin avia]ia militar` italian` în Gao, Republica Mali• Fenomenele de coroziune [i învechirea floteiaeriene militare

Rivista militare, Italia, nr. 6, noiembrie-decembrie 2004Terorismul în format mediatic • În slujba ]`rii[i a libert`]ii poporului. Interviu cu generalul-locote-nent Peter Leahy, [ef de stat major al armatei austra-liene • Reforma securit`]ii în Irak • Descompunerea[i recompunerea mozaicului bosniac • Redesco-perirea fortifica]iilor pe câmpul de lupt` • Egalitateaîn grad a omologilor este o realitate • Marele R`zboi.O analiz` a scenariilor într-un manuscris inedit• Comemorarea victimelor de la An Nasiryahla un an de la producerea evenimentelor

Rivista militare, Italia, nr. 1, ianuarie-februarie 2004Africa ro[ie. C`l`torie în Sudan, teatrul celui maiîndelungat conflict pe care l-a cunoscut b`trânulcontinent • Perspective africane • Opera]iunilebazate pe efecte • A lupta cu succes. Strategia princare un individ înfrunt` situa]iile critice • Strig`tulde lupt` al mo[tenitorilor fo[tilor “lagunari”, infan-teri[ti moderni specializa]i în opera]iuni de debarcare• Convoiul de asalt terestru • Componenta feminin`– o resurs` pre]ioas` a armatei • Adio serviciuluimilitar obligatoriu în armata italian` • Leg`turastrâns` dintre lumea militar` [i societatea civil`în Germania • Curajosul Rimini în lupta pentrulibertate

Signal, SUA, vol. 59, nr. 7, martie 2005Sistemele de informa]ii pe câmpul de lupt se schimb`de fiecare dat` când se fac test`ri • Cercetareaurm`re[te perfec]ionarea sistemului de informa]iial armatei de uscat • Noi realiz`ri în domeniulartileriei • Realizarea re]elei tactice în Irak de c`tretrupele americane de transmisiuni • Dispozitivemodulare pentru re]ele tactice • Re]eaua Intraneta marinei militare americane faciliteaz` activitatea• Robo]i telecomanda]i salveaz` sute de vie]i• Realiz`ri în domeniul telemedicinei. Dosar• Danemarca adopt` o platform` flexibil` pentrucomand` [i control

Signal, SUA, vol.59, nr. 8, aprilie 2005Laboratorul na]ional din Argonne, Illinois, m`re[teeficien]a cercet`rii • Oamenii de [tiin]` încearc`s` ob]in` rezultate practice din utilizarea nanoteh-nologiei • Sisteme de laseri în stare solid` cu aplica]iimilitare • Cercet`torii î[i fùresc instrumente ultra-performante • Armata de uscat preg`te[te solda]ii[i pentru culegerea informa]iilor • Agen]ia sistemelorde informa]ii deserve[te serviciile armatei • Certificateelectronice pentru securitatea re]elei • Capacit`]ilede comunicare realizeaz` interoperabilitateaîn domeniul transmisiunilor • Convergen]a siste-melor de telefonie genereaz` riscuri la adresasecurit`]ii • Crearea unei culturi a schimbuluide informa]ii pentru securitatea intern` • Problemeleconectivit`]ii [i interoperabilit`]ii sunt priorit`]ileconferin]ei de la Centrul conven]iei, Washington, D.C.

Survival, Marea Britanie, vol. 47, nr. 1, prim`vara 2005Cinci op]iuni “rele” în Irak • Limitele [i tenta]iilesuprema]iei militare conven]ionale a Americii• Un model dubios pentru politica extern` a SUA• Trei cercuri ale amenin]`rii • Obsesia tulbur`toarea Washington-ului privind diploma]ia public`• Europa [i America în era Bush • Tsunami[i securitatea: 11 septembrie al Asiei ? • Mitul“cìi germane”: politica extern` german` [i rela]iiletransatlantice • Op]iuni ale ap`r`rii Germaniei

Terre magazine, Fran]a, nr. 162, martie 2005Regimentul de infanterie marin` din Noua Caledonie(Pacific) • Exerci]iul de men]inere a p`cii“Benin 2004” • Misiunea de cooperare militar`în Benin • For]e terestre pre-pozi]ionate. Dosar• Elevii-ofi]eri ai US Marine Corps

Terre magazine, Fran]a, nr. 163, aprilie 2005Jurnalul televizat “Mag Terre” [i realizatorii sì• For]ele terestre franceze desf`[urate în afarametropolei • Centrul de înv`]`mânt [i studii logisticeal armatei franceze de uscat • Exerci]iul de infanteriemarin` “EKWATA 05” (Gabon) • Condi]ia perso-nalului. Dosar • Program informatic de simularetactic` la [coala de aplica]ie a infanteriei • Demi-brigada Legiunii strìne din Djibouti • Planulde expedi]ii (2005-2009) al Corpului militar de alpi-nism • Portretul primei femei subofi]er din Brigadade pompieri din Paris

Truppendienst, Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 200510 ani de participare a Austriei la Parteneriatulpentru Pace • Industria de ap`rare a Republicii



198

Selec]ie [i traducere:Valeria IONESCU (Observatorul Militar),Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,Delia PETRACHE, Mihai POPESCU, Biblioteca Militar` Na]ional`

Cehe • Personalul civil în misiunile de pace• Variante de configura]ie a elicopterului AB.212• Exerci]iul NATO-PfP “COOPERATIVE BESTEFFORT 2004” • Modificarea pu[tii automatede asalt St G 77 • Protec]ia transporturilor. Realizare[i aspecte de ordin juridic • Harta de manevr`• Echipamente “noi” (Articol în limba englez`)• Filozofia form`rii profesionale în armataaustriac` 2010

Voennaya mysl’, Rusia, nr. 1, ianuarie 2005Probleme geopolitice [i posibilit`]i de solu]ionareîn contextul asigur`rii securit`]ii Rusiei • Bazeleconceptuale ale descuraj`rii strategice • Principaleletendin]e de evolu]ie a formelor de lupt` armat`în sfera aerospa]ial` • Unele probleme de conducerea grup`rilor de for]e pe direc]iile strategice • Organi-zarea activit`]ii antiteroriste • Particularit`]ilecomplet`rii efectivelor for]elor armate ruse cu personalapt de mobilizare în condi]iile socio-economiceactuale • Fundamentarea economic` a profiluluifor]elor armate ale Federa]iei Ruse • Preg`tireamoral-psihologic` a for]elor armate ale Federa]ieiRuse • Evolu]ia artei militare în cea de a doua partea Marelui r`zboi pentru ap`rarea patriei • Creareaunui nou sistem de formare [i completare a for]elorde rezerv` ale Federa]iei Ruse pe baz` de voluntariat• Evaluarea rezultatelor reale ale mobiliz`rii marilorunit`]i aeriene în vederea ac]iunilor de lupt`• Caracteristicile de lupt` [i eficacitatea armamen-tului [i a tehnicii militare • Necesitatea introduceriitehnologiilor informa]ionale în activit`]ile de controlal transportului auto • Asigurarea obligatorie de via] ,

Probleme de securitatena]ional` a Rusieiîn Transcaucaziaîn epoca globaliz`rii• Aspecte [tiin]ifico-metodologice cu pri-vire la asigurareasecurit`]ii militarea Federa]iei Ruse• Aspecte privindasigurarea informa-]ional` a cercet`riioperative • Informatica[i preg tirea cursan]ilorde la institutele militaresuperioare • Sisteme

de mare precizie RViA: perspective [i direc]ii prin-cipale ale lucr`rilor privind constituirea complexelorde cercetare-lovire [i cercetare-foc • Mijloacede ap`rare fortificat` de unic` folosin]` • Problemeprivind organizarea transmisiunilor militare• Principiile realiz`rii unui sistem unic de armamentrachete antiaeriene • Cooperarea organelorde conducere a Flotei de Nord cu organiza]iilereligioase • Probleme actuale ale artei genisticemilitare • Unele probleme de preg`tire militar`• Asigurarea logistic` a trupelor în opera]ia ofensiv`strategic` Visla-Oder (60 de ani de la VictoriaMarelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei) • Ap`rareaantiaerian`. Experien]` na]ional` de reorganizare[i contemporaneitate.

prin institu]iile statului, a militarilor [i cet`]enilorchema]i la concentr`ri

199

Ferdinand FochFerdinand FochFerdinand FochFerdinand FochFerdinand Foch{tefan F`lcoianu{tefan F`lcoianu{tefan F`lcoianu{tefan F`lcoianu{tefan F`lcoianu

ComandantulComandantulComandantulComandantulComandantul~ între datorie [i caracter între datorie [i caracter între datorie [i caracter între datorie [i caracter între datorie [i caracter ~

TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT

F. Foch, Principiile r`zboiului. Conducerear`zboiului, Bucure[ti, Editura Militar`, 1975.

General-adjutant {tefan F`lcoianu, Conferin]àsupra disciplinei, subordina]iunii [i \ndatoririlorierarhice, ]inut` la {coala Superioar` de R`zboi,27 aprilie 1890, Tipografia Carol Göbl, 1890, pp. 16-24.

• “Aminti]i-v` prima proclama]iea lui Bonaparte: “Solda]i, sunte]i dezbr`ca]i,rù hr`ni]i, guvernul v` datore[te mult,nu poate s` v` dea nimic. R`bdarea [i curajulpe care le ar`ta]i în mijlocul acestor stâncisunt admirabile, dar ele nu v` procur`nici o glorie, nici o str`lucire nu v` acoper`.Vreau s` v` conduc în cele mai fertile câmpiiale lumii. Provincii bogate, ora[e marivor putea fi în puterea voastr`, ve]i g`si acoloonoare, glorie [i bog`]ie. Solda]i de Italia,v` vor lipsi curajul sau tenacitatea ?”.

• “La sfâr[itul secolului al XIX-lea,r`zboiul are mai înt`rite tr`s`turile pe carele prezenta la începutul secolului: r`zboiviolent [i rapid. Cu astfel de caracteristici,unde s` cùt`m comportarea dac` nuîn perioada revolu]ionar` care, chiarde la început, a ridicat atât de sus obiectivelecerute r`zboiului, mijloacele (num`r, entu-ziasm, pasiune) consacrate înf`ptuirii sale,dac` nu în faptele lui Napoleon, geniul

• “Voi s` vorbesc de responsabilitateace trebuie s` aib` orice [ef de subordona]iisì. De altminterea, aceasta nu este nimicanou, avem exemple destule în dezbaterileparlamentare, în care mini[trii sunt f`cu]ir`spunz`tori de gre[alele sau abaterilesubalternilor lor; asemenea în codul civilg`sim c` p`rin]ii sunt r`spunz`tori de copiiilor [i [efii me[te[ugari de lucr`torii lor.Acest mijloc a fost aplicat [i în armate foartereputate, considerându-se responsabilitateaatât de sine[i, cât [i de aceia pe care îi co-manda, ca o maxim` de disciplin` [i de dreptmilitar, precum vedem c` este o maxim`de drept civil, o maxim` de drept politic”.

• “Înainte, când se prindeau solda]ii fugi]inoaptea din caz`rmi sau din lag`re [i comi-teau dezordini, comandantul companieiera pus la arest [i [eful regimentului era aspruobservat. Asemenea [i în cantonamente”.


200

f`r` egal care a survenit imediat pentrua exploata aceast` situa]ie militar` formi-dabil`, n`scut` din circumstan]e complexe[i pentru a-[i ar`ta geniul exersându-seîn a pune în mi[care sentimentele umane;manevra masele; imprima opera]iilor vitezacea mai fulger`toare cunoscut` vreodat`”.

• “Orice [ef, inten]ionând s` comande,trebuie s` se gândeasc` mai întâi s` asculte,s` execute; înainte de a dicta ordinele sales` se inspire de la cele pe care le-a primit.În r`zboi, a asculta este lucru foarte greu.C`ci este vorba de a executa ordine primite,în prezen]a [i împotriva inamicului,în mijlocul pericolului, a împrejur`rilorvariate [i neprev`zute, a necunoscutuluiplin de amenin]`ri, cu toat` obosealarezultat` din numeroase cauze”.

• “Cine spune [ef în]elege un omde caracter, aceasta, f`r` îndoial`,de asemenea un om capabil s` în]eleag`[i s` combine pentru a executa”.

• “R`zboiul este ca celelalte activit`]iumane: în prezen]a noilor dificult`]i, a obsta-colelor din ce în ce mai serioase, el se întoarcela originile sale, la natura sa primitiv`,compus` pe de-a întregul din violen]`,el caut` acolo mijlocul de a surprindemai bine, pentru a r`sturna mai bine, pentrua zdrobi mai bine moralul adversarului.În aceast` ordine de idei, Napoleon for]eaz`din ce în ce mai mult simplitatea, brutalitatea,vigoarea atacurilor sale”.

• “Dac` m` g`seam în fa]a unei mariarmate – spune Napoleon –, cu for]e mai mici,grupând cu rapiditate pe a mea, c`deamca un tr`snet asupra unei aripi a inamicului[i o distrugeam. Profitam apoi de dezordineape care aceast` manevr` o provoca totdeaunaîn armata inamic` pentru a o ataca în alt`parte, mereu cu toate for]ele mele. O b`teamastfel, în detaliu, [i victoria care rezultaera mereu, cum vede]i, triumful num`ruluimare asupra celui mic”.

• “Ei bine, sus]in c` [i ast`zi responsabili-tatea ierarhic` ar fi un mijloc tare de a asigurasubordina]iunea [i disciplina, c`ci acelacare [tie c` are s` fie pedepsit sau f`cutr`spunz`tor dac` al]ii vor comite abateri,este foarte tare în comandamentul sù”.

• “Acest sistem ar trebui aplicat nu numaiîn ceea ce prive[te ordinea exterioar`,ci la toate p`r]ile serviciului [i neap`ratse vor vedea progrese considerabile.De exemplu, dac` ni[te solda]i comit dezor-dine sau sunt g`si]i destr`b`la]i pe str`zis` se pedepseasc` atunci comandantulregimentului [i când dânsul va întrebaîn ce este vinovat, s` i se r`spund`: “dacài fi privegheat pe [efii de batalioane, ace[tiape c`pitani, cari ar fi privegheat pe ofi]eri[i ace[tia ar fi urm`rit pe sergen]i, care,la rândul lor, ar fi ]inut de scurt pe caporali,în îndeplinirea îndatoririlor lor, prescrisede regulamente, negre[it c` solda]ii dumitalenu ar fi comis dezordinile ce vi se imput`”.

• “Dar, pentru a comanda astfel, trebuies` ne cunoa[tem îndatoririle [i s` [tim a pre-scrie celorlal]i pe ale lor. Pentru aceastaeste de neap`rat un studiu special al tuturorîndatoririlor [i a cunoa[te practica [i utili-tatea lor, trebuie s` cunoa[tem toate legile[i regulamentele militare, nu numai cele rela-tive la organiza]iunea [i serviciul trupelor,dar [i acelea privitoare la diferite servicii,c`ci nu exist` lege, nu exist` regulamentecare s` nu cuprind` oarecare îndatoriri”.

• “Oamenii, când s’au întrunit în socie-tate, ei au renun]at la o parte din libertatealor [i au declarat supunere magistra]ilor.Când oamenii s’au constituit în trupa armat`,ei au trebuit s` mai renun]e înc` la o partedin libertatea lor [i s` se supun` [i ofi]erilor”.

• “Îndat` ce un cet`]ean devine soldat,el nu mai poate s` se plimbe sau s` se odih-neasc`, s` trìasc` cum vrea, într’un cuvânts` fac` tot ce nu este defins de lege, adic`ceea ce nu face rù la nimeni. Nu, el trebuie

201

• “Voin]a de a învinge este prima condi]iepentru victorie [i, în consecin]`, prima datoriea fiec`rui soldat; dar este în acela[i timphot`rârea suprem` pe care la nevoie coman-damentul trebuie s` o fac` s` treac` în sufletulsoldatului. Deci, pentru o armat` care vreas` înving`, apare necesitatea unui elementde prim ordin – comandamentul – [i la omulcare vrea s` dea o b`t`lie – necesitateaunei realit`]i: aceea a comandamentului”.

• “Pentru a gândi [i a vrea nu sunt sufi-ciente spiritul [i caracterul; îi trebuie înc`“fluidul imperativ” (De Brack), calitateade a face s` treac` energia suprem` careîl anim` în masele de oameni care îi suntsubordonate, c`ci armata este pentru [efceea ce este sabia pentru soldat. Ea nu valo-reaz` decât prin impulsul (direc]ie [i vigoare)pe care i-l imprim`”.

• “În r`zboi, marile rezultate sunt fapteale comandamentului. De aceea este dreptc` istoria înscrie în contul memoriei gene-ralilor victoriile pentru a-i glorifica, înfrân-gerile pentru a-i dezonora. F`r` comanda-ment nu exist` b`t`lie, nu exist` victorieposibil`”.

• “Când vine ora lu`rii hot`rârilor,asum`rii r`spunderilor, a începeriisacrificiilor – [i aceste hot`râri trebuie luateînainte ca ele s` fie impuse – acestor respon-sabilit`]i trebuie s` li se ias` înainte, asigurat`pretutindeni ini]iativa, dezl`n]uit` ofensivaîn orice punct, unde vom g`si constructoriiacestor ac]iuni, întotdeauna riscante [i pericu-loase, dac` nu în naturile superioare, setoasede responsabilit`]i, acelea care, impregnatepân` în adâncuri de voin]a de a învinge,g`sesc în aceast` voin]`, ca [i în viziuneaclar` a singurelor mijloace care duc la victorie,energia de a exercita f`r` ezitare drepturilecele mai redutabile de a aborda cu curajetapa dificult`]ilor [i a sacrificiilor, energiade a risca totul, chiar propria lor onoare,c`ci un general b`tut este un [ef descalificat”.

s` fac`, s` umble, s` tr`iasc` dup` voin]aunui [ef [i dup` aceea[i voin]` s` mearg`chiar pân` la sacrificiul vie]ii sale.Prin urmare, el nu poate s` fac` nimicaf`r` acea voin]`, care [i dânsa este regulat`prin legi [i rezemat` sau modificat`de superiori, de câte ori ea nu este expre-siunea necesit`]ii sau nu deriv` de la coman-damentul superior”.

• “Îndat` ce un soldat a venit sub drapel,i se datoreaz` toate îngrijirile de familie.Comandantul suprem al armatei este [efulacestei familii [i to]i ofi]erii sunt în aceast`privin]` delega]ii regelui. Cu cât cinevase urc` în grad, cu atât îndatoririle sale devinmai active [i mai mari, cu atât el tindea dobândi de la soldat mai mult` aplica]iunela serviciu [i mai voluntar` supunere,dar [i cu atât mai mult el trebuie s` concurela binele existen]ei soldatului”.

• “Ofi]erul trebue s` examineze furniturile,s` caute s` fie hrana s`n`toas` [i îndestu-l`toare, s` îngrijeasc` de cur`]enia [i de s`n`-tatea soldatului, s` scuteasc` de corvoad`pe cei slabi sau convalescen]i, s`’i asigureeduca]iunea [i moravurile, s` previe gre[elile,s` fie tot atât de just, cât [i de sever. Toateacestea sunt adev`rate preambule ale înda-toririlor [i agen]i necesari ai disciplinei.{i apoi, toate acestea nu se vor putea observadecât atunci când ofi]erul va cunoa[te binepe subordona]ii s`i, ceea ce îi va reclamao aplica]iune special` [i st`ruitoare, c`ci disci-plina este slab` [i chiar se pierde între oamenicare nu se cunosc sau care nu se mai cunosc.Se [tie c` Cesar cuno[tea numele fiec`ruisoldat din legiunea sa a 10-a”.

• “Când trupa este în mar[, un ofi]er,sergen]i, caporali [i solda]i sunt trimi[iînainte spre a preg`ti locuin]ele [i hranasoldatului [i s` recunoasc` localitatea.Ofi]erul trebuie s` fie cel din urm` cares` se duc` s` se odihneasc`”.



202

Selec]ie [i construc]ie tematic` Alina UNGHEANU�

• “Sarcina comandamentului const`s` prevad` de la început actele sale [i s` adopteo reparti]ie a for]elor care, pentru a asiguranevoile, tinde: a se p`zi de inamic [i, pentruaceasta, a-i opune, în toate punctele în careapare, for]e capabile s` reziste tot timpulcât dureaz` preg`tirea; a organiza actuldecisiv, rezervând, totu[i, o mas` gata s` fac`fa]` neprev`zutului sau s` intervin` la timpulpotrivit, în lupt`, indiferent dac` trebuies` pareze sau s` riposteze”.

• “S` ne amintim de Bonaparte,angajând la Abukir pân` la ultimul soldat,[i de Napoleon, în 1812, menajând rezervaîn b`t`lia de la Moscova, pentru c`, în locs` fie un tân`r general de viitor care nu arenimic de compromis, el este deja împ`rat,care are de pierdut totul. Este adev`ratc` fa]` de miz`, el însu[i î[i schimb` jocul”.

• “Conducerea trupelor în r`zboi reprezint`din ce în ce mai mult un ansamblu de dispo-zi]iuni vizând b`t`lia [i, în aceast` b`t`lieofensiv`, atacul decisiv – no]iune superioar`care st`pâne[te spiritul [i caracterul nostru,pentru a le ]ine la în`l]imea greut`]ilorcare le a[teapt`, deasupra îndoielilorcare le vor agita. S` ne amintim cuvintelelui Napoleon: “Exist` o idee pu]in exact`despre for]a sufleteasc` necesar` pentru a da,dup` ce s-a reflectat complet la urm`rilesale, una din acele mari b`t`lii de caredepinde istoria unei armate, a unei ]`ri,posesiunea unui tron. Astfel, se g`sescrareori generali care s` dea cu pl`cereb`t`lii”. Totu[i, în aceasta rezid` decizianecesar`”.

• “În timp de r`zboi, disciplina este sever`,pentru c` este [i mai necesar`; atunci trebues` se desf`[oare zelul, vegherea, [tiin]a [i t`riaofi]erilor [i s` caute a dobândi dreptulla ascultarea soldatului. Pentru aceastaei trebuie s` întâmpine toate trebuin]elesale, s`’l ajute, s` nu’l p`r`seasc` niciodat`,s` vegheze pentru siguran]a [i p`strarea lui.S` adune de pe câmpul de b`taie pe solda]iic`zu]i, s`-i mângâie, s`-i îngrijeasc`,s`-i scape, dac` este cu putin]`, s` asigurer`spl`tirea celor ce o merit`. Acestea suntîndatoriri speciale ale ofi]erilor. Ei îns`trebuie înc` s` dea exemplu de r`bdare[i de resemnare, de în]elepciune [i de mode-ra]iune, s` devie amicul [i ap`r`torul solda-tului, ceea ce este nu numai o îndatorire,dar chiar o trebuin]` pentru ofi]er, c`ciîn mare parte gloria sa depinde de dragosteasoldatului”.

• “Îndatoririle reciproce ale militarilorîn campanie se pot grupa în patrucuvinte: a pune în comun binele [i r`ul,for]a [i voin]a, c`ci numai unirea tuturorva face puterea [i apoi între oameni supu[ila acela[i pericol trebuie s` existe o strâns`leg`tur`”.

• “Printre îndatoririle [efilor, voi mai semnalaînc` una, care nu ar trebui nici o dat` uitat`,aceea de a preveni r`ul, de a desemna abu-zurile [i abaterile, de a aminti consecin]ele,prin ordine de zi de circumstan] , c`ci nu trebues` se piard` din vedere c` soldatul este tân`r[i în fa]a distrac]iunilor, petrecerilor [i chiara pornirilor rele – uit` sim]`mântul r`spun-derilor ce-[i atrage [i devine adesea culpabilfiindc` nu a fost prevestit”.

203

� EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALE

S u b s e m n ` t u r a g e n e r a l u l u i d e b r i g a d `dr. Eugen POPESCU, Editura Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare ne re]ine aten]ia cu informa]ii [i puncte de vedereasupra “sprijinului prin foc” în opera]iile grup`rii de for]e– “Pumnul de foc” în ac]iunile militare. Informa]iicoagulate într-o lucrare “logic` [i u[or de abordat”, din carer`zbate modalitatea de coordonare [i sincronizare a ac]iunilorfor]elor participante pe timpul opera]iilor, prin în]elegereaproblematicii sprijinului prin foc, sprijin asigurat de artilerie,avia]ie, artilerie naval`, r`zboi electronic, cu muni]ie letal`sau nonletal`, în perpetuul conflict om contra om.

Pornind de la noua realitate geopolitic` [i geostrategic`,autorul consider` c` ast`zi, mai mult decât ieri, asist`m la un alt fel de provocare: “artileriatrebuie s` fac` pasul spre devenirea ei în sistem integrat [i integrant pe câmpul de lupt`tridimensional, controlat informa]ional”. Context în care problematica în cauz` abordeaz`fundamentele sprijinului prin foc, plecând de la defini]ia puterii de lupt`, componentelesistemului de sprijin prin foc, responsabilit`]ile artileriei terestre, cercetarea [i supraveghereacâmpului de lupt`, resursele de sprijin prin foc, armamentul greu de infanterie – “mijlocde sprijin prin foc permanent la dispozi]ia comandan]ilor”, noua concep]ie privind misiunea,rolul [i sarcinile artileriei ca principal` for]` de sprijin, dezvoltarea capabilit`]ilor artileriei,simularea, ca metod` de instruire aplicat` în artilerie. Altfel spus, “puterea de foc sau “pumnulde foc”, la nivel strategic, operativ [i tactic, însumeaz` loviturile pe care le poate aplica,la un moment dat, o unitate militar` sau un sistem de arme asupra inamicului”.

Lucrarea se adreseaz` deopotriv` speciali[tilor [i ofi]erilor din statele majore ale for]elorlupt`toare, ale for]elor de sprijin de lupt` [i ale for]elor de sprijin logistic, constituind,totodat`, o invita]ie de a contribui la îmbog`]irea teoriei [i practicii relativ la modulde conlucrare în vederea execut`rii unui sprijin prin foc adecvat [i oportun într-o opera]ie.Iar pentru ca artileria român` s` corespund` modelului artileriei statelor membre ale NATO,autorul apreciaz` c` “se impune cu stringen]` reorganizarea unit`]ilor [i a marilor unit`]ide artilerie, astfel încât acestea s` fie în m`sur` s` pun` în aplicare noile principii[i reguli de întrebuin]are în lupt`”.


204

Pagini despre reflec]ii, judec`]i explicative [i apreciative cu privire la sistemulde proiec]ii, pe noi coordonate, a sprijinului prin foc, la resursele de sprijin prin foc, o nou`concep]ie de întrebuin]are, la planificarea [i coordonarea sprijinului prin foc, sprijinulprin foc în principalele forme de lupt`, concep]ia de dezvoltare a artileriei, preg`tireapersonalului. Lucrarea mai are meritul, în opinia generalului-locotenent dr. Sorin Ioan,“de a configura ac]iunile artileriei prin prisma conceptului “b`t`liei aeroterestre” [i de a abordatriunghiul “sistem-structur`-func]ie” ca fenomen integrat”. Poate fi interpretat` [i ca o provocareadresat` comandan]ilor [i ofi]erilor din statele majore de a medita, [i nu numai, asupra elemen-telor ce prefigureaz` “arta sprijinului prin foc”, ca sistem de cuno[tin]e indispensabilelucrului [i adopt`rii deciziilor \n cadrul unui management superior cu privire la normalitatea[i anormalitatea rela]iilor dintre for]ele lupt`toare, for]ele de sprijin de lupt` [i for]elede sprijin logistic.

|n revista “Rom#nia Militar`” din anul 1864, maiorulEusta]iu Pencovici scria: “Instruc]ia [i educa]ia sunt bazeledisciplinei. Disciplina este puterea o[teanului (…). Av#ndcredin]` tare c` nu se cru]` nimic pentru a se adoptatot ce se dovede[te bun, venim s` vorbim ceva despre folosulce ar aduce oastei \nfiin]area bibliotecilor militare”.

P`str#nd, peste timp, ideea devenit` \mplinire, BibliotecaMilitar` Na]ional` s`rb`tore[te 145 de ani de “istorie[i actualitate”, dovedind c` este, a[a cum se proiecta\n Ordinul de zi pe |ntreaga O[tire nr. 93 din 5 mai 1860,“cea mai important` institu]ie central` de cultur` a Armatei,proiectat` pentru a lumina [i a sprijini procesul reformelorcare au marcat Unirea Principatelor Rom#ne”.

O idee, iat`, pus` pe h#rtie, materializat` \n aceast`lucrare, rod al unei munci asidue de c`ut`ri [i documentare. O idee transformat` \n realitate– 1860-2005. Biblioteca Militar` Na]ional` – istorie [i actualitate, ap`rut`la Editura Militar`, sub semn`tura colonelului (r.) dr. ing. Alexandru MIHALCEA(coordonator), Petre FLOREA (\ngrijitor de edi]ie [i note), Mihai POPESCU [i Liviu VI{AN.

Lucrarea se exprim` printr-un grupaj de documente privind istoricul Bibliotecii MilitareNa]ionale [i \nfiin]area primelor biblioteci din armat`, texte ap`rute \n publica]iile de epoc`relativ la activitatea Bibliotecii, precum [i materiale din perioada 1970-2005. S` ne oprim,pentru c#teva clipe, asupra interviului acordat de c`tre directorul Bibilotecii Militare Na]ionale,colonelul (r.) dr. ing. Alexandru Mihalcea, redactorului-[ef al revistei “Biblioteca”, \n num`rul4/2005, cu ocazia \mplinirii a 145 de ani de existen]` ai Bibliotecii, interviu \n care sunt pre-zentate realiz`rile acestei institu]ii de interes na]ional, activitatea desf`[urat` pentru p`strarea[i valorificarea tradi]iilor militare rom#ne[ti din cultura scris`, precum [i faptul c`, \n anul 2004,Bibliotecii i-a fost conferit, prin Decret al pre[edintelui Rom#niei, Ordinul “Meritul Cultural”\n grad de “Comandor”.

205

“La posturi” – publica]ie a {colii de Aplica]iepentru Tancuri [i Auto “Mihai Viteazul”. Num`r dedicatîmplinirii a 88 de ani de la înfiin]area armei auto în ArmataRomâniei, prin Înaltul Decret din 22 martie 1917, “prin gra]ialui Dumnezeu [i voin]a na]ional`”.

|n acest num`r aniversar, s` ne oprim asupra procesuluide preg`tire [i perfec]ionare permanent` a resursei umaneîn cadrul [colilor de aplica]ie ale armelor, asupra misiunilorinterna]ionale la care for]ele armate ale României au participatîn ultimii 14 ani, cu prec`dere asupra particip`rii cadrelormilitare din {coala de Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto“Mihai Viteazul” în misiunile din Irak, Somalia, Angola,Bosnia, Albania [i Kosovo.

Un num`r dedicat r`zboiului bazat pe re]ea, opera]iilor bazate pe efecte, conceptelor

privind standardele [i standardizarea, preg`tirii tactice [i de stat major a automobili[tilor,

modalit`]ilor de realizare a consilierii subrdona]ilor direc]i în mediul militar, logisticii didactice

[i implica]iilor asupra procesului de înv`]`mânt, factorilor de influen]` asupra mobilit`]ii

[i contramobilit`]ii trupelor. Pagini de “iubire evanghelic`”, rela]iile publice – între ce sunt

[i ce vor fi, nu în ultimul rând – “vie]i [i destine de eroi”.

|n Argumentul sù, comandantul {colii de Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto, generalul

de brigad` dr. ing. Ilie G@}~, sublinia c` “s`rb`torirea, la 1 martie, a 88 de ani

de la apari]ia primului regiment al trac]iunii automobile reprezint` pentru {coala noastr`

un moment de bilan], de rememorare a principalelor momente istorice care au marcat

evolu]ia acestei arme, dar [i un prilej de a fixa noi orizonturi realiste [i necesare în vederea

îndeplinirii cu profesionalism a standardelor de performan]` [i competen]elor, întrucât

viitorul merit` s`-l abord`m numai cu mentalitatea de înving`tor”.

Mul]umim Colectivului redac]ional pentru amabilitatea de a ne fi trimis aceast` edi]ie,

cu atât mai mult fiind o edi]ie aniversar` !

V` invit s` r`sfoi]i Istoria Bibliotecii Militare Na]ionale, \ncerc#nd s` dedica]i c#tevamomente acestor pagini memorabile, din care am re]inut [i urm`toarele g#nduri: “Bibliotecaaceasta s` aib` scris \n chip invizibil pe fruntea sa cuvintele marelui Clausewitz: <Cinevrea s` se mi[te \n elementul sù, cum este r`zboiul, nu trebuie s` scoat` din c`r]i

dec#t educa]ia sufletului sù>” (“Ofi]erul [i ocupa]iile sale spirituale”, sublocotenentIoan Kog`lniceanu, “Rom#nia Militar`”, anul 74, nr. 3, martie, 1937) sau: “Importan]abibliotecilor, \n general, ca mijloc de r`sp#ndire a culturii, nu mai are nevoiede demonstra]ie. (…) Armata, care urm`re[te (\n)deaproape toate felurile de manifestare

social`, pentru a le adopta [i folosi, era natural ca [i \n aceast` direc]ie s` se ]in`la acela[i nivel”. (“Bibliotecile militare”, c`pitan Radu Dinulescu, “Rom#nia Militar`”,anul 60, nr. 10, octombrie 1928).

Evenimente editoriale


206

A[a cum ne-a obi[nuit, bucurându-ne de fiecare dat`,apari]ia Revistei {colii de Aplica]ie pentru Ap`rare NBC– Ap`rarea NBC, \ntr-o trecere prim`var -var , cu o dedica]iede “cuvinte potrivite” coborâte dintr-un Psalm de tain`arghezian. De-acolo, din Câmpulungul lui Neagoe Basarab,ne sunt trimise aceste rânduri-pagini la f`urirea c`rora slova,cuvântul [i ideea s-au întrupat. De[i o revist` de specialitate,pute]i reg`si pagini dedicate domeniului psihologicsau memorialisticii. M` voi opri îns` asupra aspectelordin arma ap`rare nuclear`, biologic` [i chimic`, pornindde la o apreciere a comandantului {colii, generalulde brigad` dr. Nicolae POPESCU: “În contextulnoilor riscuri de natur` CBRN, se impune o reconsiderarea abord`rii capabilit`]ilor Armatei României în ceea ce prive[te desf`[urarea ac]iunilormilitare în condi]iile existen]ei materialelor toxice industriale în mediile urbane.Asist`m la o cre[tere semnificativ` a opera]iilor militare care se desf`[oar` în localit`]i”.Articolul Domniei sale trateaz` influen]a materialelor toxice industriale asupra ac]iunilormilitare, cu accent pe descrierea acestora, dar [i modalit`]i de abordare a riscurilor,dintre acestea amintind optimizarea rela]iei dintre protec]ia for]elor [i gradul de mobilitateal acestora. În acest sens, este indispensabil s` se cunoasc` amploarea pe care o va avearealizarea protec]iei, ce cantitate de echipamente [i materiale de protec]ie [i de decontaminaretrebuie transportat` în teatrul de opera]ii, precum [i în ce m`sur` aceasta afecteaz` mobilitatea[i capabilit`]ile ac]ionale ale for]elor.

Mai pute]i reg`si “Considera]ii privind opera]ionalizarea structurilor de ap`rare NBCdestinate NATO prin propunerile de for]e”, “Statutul armelor NBC în dreptul interna]ional”,“Substan]ele incapacitante nu pot fi folosite ca mijloace de r`zboi”, “Terorismul cu armechimice – o grav` amenin]are”, “Considera]ii privind for]area cursurilor de ap` mijlociide c`tre unit`]ile [i marile unit`]i din For]ele Terestre”, “Considera]ii privind asigurareaac]iunilor în conflictele armate moderne”, “Tehnici [i procedee moderne de decontaminarebiologic`”, “Regimul [i legisla]ia în domeniul substan]elor [i preparatelor chimice periculoase– metode de clasificare”, pagini de memorialistic` din istoria armei chimice în Marina Militar`.

Mul]umim Colectivului redac]ional, a[teptând cu acela[i interes urm`toarele numereale revistei !

Selec]ie [i argumente editoriale Alina UNGHEANU�

207

A b s t r a c t sA b s t r a c t sA b s t r a c t sA b s t r a c t sA b s t r a c t sContinuation of Politics“The war is nothing but a continuation of statespolicy with other means”. Between the determinationand the condition, to the war, through Clausewitz’sdefinition, the policy accepts its risks. One of them,seems to be this “game” of the possible, in whichthe trinity war – policy – violent means gets dreadfulconnotations. A “possible”, here it is, of the globalstate, ridden by information, perceived bothas a source, and as a resource of “the power to create,to think, to know, to build, to influence, to lead,to dominate, to win”. And that, because war seems,today, “rather a continuation of the informationwith other means than of the policy itself”. A backgroundon which a dilemma appears: how much are preserved,in the political relation – other politics, from the closedconnection of the war with the policy, as Clausewitzformulated ?! The reality will demand its rights,in order to get out from the dilemma it appealseven to its own mean – the information. This– which weapon?, and, however, the most important.

Romanian Armed Forces~ Communications and Informaticfor the 21st CenturyThe 21st century identifies, generating and influencingthe development of the human society, withthe informational revolution itself. We could eventalk about a culture of the informational revolution,in which the two fundamental component parts– communications and informatic – generates,in their turn, capabilities, moutations, challenges.In this context, in authors opinion, the C4I2SRConception (command-control-communications-computers-intelligence-interoperability-surveillance-reconnoitring) in the Romanian Armed Forcesis founded on four key-concepts which definesits report to the informational revolutions challenges:the combined character of the military actionsat a strategical and operative level; improvingthe relation between the information and decisionat all the levels of the military command; flexibilitywith or in the situations within the areas of strategical

interest and the operational authonomy. In otherwords, C4I2SR is “the substantial understandingof the informational revolution systematicaly appliedto the Romanian military organism”, an organismin which the increasing of the experts numbershould become a sine qua non condition.

The Modern War ~ The Fourth GenerationAt the end of the 80s of the past century was definitedthe concept of “the fourth generation of the modernwar”, from the necessity to characterize the dynamicand the direction through which had ridden,from a strategical point of view, the military doctrine.The evolution of the modern war comprises manystages, such as: the first generation, which culminatedthe French Revolution; the second generation,branded by the First World War; the third, underthe stamp of the Blitzkrieg in the years of the SecondWorld War, and the fourth, the post-wars from Vietnamand Afghanistan. A form of asymmetric war, here,through which the French troops from Vietnamcould been defeated, in the 50s of the past sentury,and the Soviet ones, in the Afghanistan of the 80s.The feature of that fourth generation revealsthe way in which could be modified the systemof thinking the political leadership of the enemy,as a prior objectiv. In this way, should be rememberedthe fact that these organizations which addoptthe proceedinds specific to that kind of war arededicated to a long time political engagement,focusing on the acchievement of certain immediateor on a short time tactical results.

The C4I2SR Conception in RomanianArmed Forces. Projections of PrinciplesThe information has always had an important rolein obtaining the victory. Much more, now, the waris centered round the information technologyin the process of its obtaining, spreading, processingand storing. In this way, should be redefinitedthe way in which the network warfare will allowthe troops to be able to action in the structureswhich they are a part of, or in a force combination.


208

The accomplishing of forces leading requiresthe existence of a C4I2SR system able to assure,in the conditions of the military actions dynamismand dispositions fluidity, the covering of the entireresponsibility space, the accomplishing of the commandand control of the disposed forces and means.Romanian Armed Forces are in a fully developmentaction of their own C4I2SR systems, these aiming:systems interoperability, information and servicestransfer between the component parts and the similarones within other systems, technological-functionalcompatibility of the sub-systems, systems flexibilitythrough standardization and through the utilizationof the hardware and software componentsof the sub-systems, establishing and applyingthe assurance and the electronic and body protectionmeasures.

Just an Illusion ? Organisational Changein the Netherlands Defence ForcesThis paper concentrates on organisational changeregarding the restructuring, reduction and efficiencymeasures in the Royal Netherlands Army. By wayof so-called “intermezzo’s” employees’ perceptionsregarding the ongoing change processesand the change strategy of reorganisationare described.Reorganisation is discussed from two perspectiveson change management namely, “bureaucraticchange management” (1) and “change by co-operation” (2). Bureaucratic change managementaims at creating new balance and stability. It focuseson changing the organisations structure, strategy,systems and culture (often in this exact order !)Bureaucratic change management is a top-downprocess in which blueprints that are thought upby managers and their staff have to be incorporatedin the organisation. It seems to be motivatedby a sense of duty and is governed by the useof power, rules and regulations. Managementby cooperation, on the other hand, aims at continuouschange and dynamics. It focuses on changingthe organisational behaviour and is a problem-drivenprocess in which the organisation’s missiondetermines the course of change processes.Change by cooperation seems motivated by energyand is governed by the organisation’s stake-holders,users and again its mission.The underlying maxim to this paper is that the wayin which organisations are changed determinesthe sort of organisation you will end up with, because

concurrent with the strategy of change the underlyingprinciples and views are transferred intothe organisation. In case of change by co-operation,the strategy of change focuses on the desiredand collective organisational behaviour, to whichboth employees and external stake-holderswill be committed. The strategy of reorganisationon the other hand, springs from bureaucraticprinciples and as a result, using this strategywill bring about an organisation that subscribes

to the same principles and views as it did before.

General Staff in a National CombinedHeadquarter. Explanatory OpinionsIn current sense, the headquarter is the structureelement of the military units which exercisesthe leading act over the entire component partsof the respective organization. In the present internaland international juncture is imposed the projectionand the operationalization of a combined commandand control structure, interoperable and compatiblewith Alliances structure. Such a structure could becalled National Combined Headquarter, directlysubordinated to the General Staff, having as a maintraining mission, in peace time, planning and leadingthe combined operations in order to repel a militaryagression, with the unengaged deployable forcesand the operationalized forces in territory of the entiresubordinated forces categories. In such a headquarter,the General Staff will have the following objectives:the assurance of accomplishing the decissions takenby the commander, the evaluation of the situationsand the anticipation of their evolution, the establishingof the evolution of the military actions, the elaborationof the documents for the preparation and the developmentof the military actions.

Leading the Process of Generatingthe Forces Appointed to Participateto Stability and Peacekeeping OperationsAfter the Prague Summit, the new concept of NATOResponse Force is based on maintaining somecombined forces technicaly endowed, flexible,displaced anywhere is necessary, interoperable,which can be locistically sustained, assuring, in thatway, a force which is permanently ready to fight,able to urgently interfere. Besides those, there areforces putted at Alliances disposal only in certainsituations or at the beginning of a measure of solvinga crise – forces with a high level of training –and forces which could be putted at a NATO

209

Abstractsheadquarter disposal after their operationalization.In this context, it is appreciated that the processof generating the forces is a component part ofthe process of taking the decisions used by Alliancesplanners, the phases of those two processesare closely connected. Forces generation is complexand essential for one missions succes, requestingthe agreement of the contributive nationsand the approval of the entire NATO commandlevels.

Crise Response Operations OthersThan the Collective DefenceThe adoption, in 1999, at the Washington Summit,of NATO strategical concept represented, actually,the recognition of the necessity to reshape the entirecommand and forces structures of the Alliance,as well as of developing a new security strategy,which to overstep the bounds of the “collectivedefence” concept. Context in which the spectrumof crise response operations – others thanthe collective defence comprises peacekeepingoperations, humanitarian operations, salvation-evacuation operations, military support for the civilauthorities and operations of sanctions imposingand embargo. As a NATO member state, Romaniashould adapt the operat ional capacit iesand the operation proceedings so that theywill be capable to participate with forces and meansto the entire range of operations in which the Alliancewill be engaged, sense in which the objectivesof the national military discharge process will includethe organization and the preparation of the joiningforces.

Lessons Learnedfrom Multinational OperationsThe 2nd Combined Operational Headquarter “MarshalAlexandru Averescu” organized and developed,in May this year, the Seminar with the theme“Lessons learned derived from the deploymentof the multinational operations”, to which some expertsfrom the “lessons learned” domain participatedwithin the central Directorates of the Ministryof National Defence and General Staff, from army’sforces categories and operational headquarters,from the University of National Defence and fromforces categories academies. With this occasion,certain aspects of the multinational and combinedwar were approached, such as: exercise the commandand operational control of the national contingents

which have participated to peacekeeping operationsin the multinational structures; developmentof the “lessons learned” and also their appliancein forces training process; improvementof the command-control system and the increasingof the operativity and cohesion in planningand leading the combined military actions.

The Missions of North-Atlantic AlliancesNaval Forces as a Part of the CollectiveDefenceThe main argument of North-Atlantic Alliance’sfoundation, reflected in the Article V of the NorthAtlantic Treaty, was the defence of its own membersagainst a possible treaten. Until the NATOestablishment, the allied armed forces and, especially,Alliances Naval Forces represented the basefor the intimidation and the defence against warsthreatens, in order to ensure the territorial integrityof the member states, of their security. To offersecurity through the intimidation and collectivedefence – a sine qua non condition and an unalterableobjective. In order to understand the missionsof NATO Naval Forces as a part of the collectivedefence, should be known and studied Alliancesconcepts regarding sees control – the navalsupremacy, the naval prohibition, enough navalpower. The naval forces could be self-sustainedin the action theatre for a long period of time, couldassure the surprise, they are not invading territoriesand could be quickly withdrawn. Through theirsimple presence they constitute a strong despondencyfactor.

The Informational Revolution.Determinations and AnswersThe Strategical Studies Institute of USA ArmedForces War College and “Matthew B. Ridgway”Center for International Security Studies fromPittsburgh University organized a conferenceon informational revolution theme, the lectures referedto: the necessity to exist a national informationalsecurity strategy; the role of the informationin the development of the military operations;the relations between the informationalrevolution and the national security; the influenceof the informational revolution over the politicaldecisions in defences domain. The informationalrevolution was sized as the most important tranzitionfrom the industrial revolution, transforming advancednations in societies based on information.


210

On the other hand, were underlined the advisabilitiesof the informational revolution, which are foundagain in the warranty of the economical increasingand development; the accenting of the technologicalprogresses; the improvement of the interpersonalcommunications and of the mutual understanding;the revolutionizing of the entire areas specificto the human interaction.

“TEMPEST” StrategyWithin the security of the exhausts, in NATO membercountries, the TEMPEST strategy representsthe denomination given to the investigationsand studies performed on the disreputable,unintentioned electromagnetic radiation,of the equipments and systems. It is spoken today,even about a TEMPEST theory, with accenton the requests, equipments, tests and measures,the last ones being necessary for the establishmentof the vulnerabilities, reducing the risks and threatensof compromising the processed, memorizedintelligence or the ones transmitted throughcommunicat ion and in format ic systems.For the accomplishing of zoning activities,one of the alternatives consists in the appealingto those s t ruc tures w i th in the Min is t ryof National Defence which have the experiencein the electromagnetic measurement domainand which could quickly addapt to the newrequirements. For that, will be necessary to beidentified and assured the financial resourcesfor the acquisition of the testing complexes, trainingtesting personnel, execution of the proper testsand, if is necessary, the execution of some specificworks in the buildings in which are installedthe communication and informatic systems.

Cultures and Subculturesin the Romanian Military OrganizationalEnvironment (II)Generally speaking, the military students havea high level of distancy compared to power,according to the idea that, in peace time, the militaryorganizations are rather “par excellence” bureaucracy,with an extended hierarchy and tendence towardsthe obedience. Also in the Romanian Academieshas been found a high level of centralizationand formalization expressed through the valueof the distance index compared to power. In thatway, the Romanian military students appreciatethat superiors leading style is preponderantly

autocratic, promptly takes decissions and waits fromthe subordinates decissions execution. Romanianstudents requests however consultativ-participativleading styles, styles which build the feeling of personsinvolvement in organization. A great importancepayed to the spare time, the personal life, the familyand the environment helps the person to orientate.That is why, the work should be organized in sucha way so that the personal interest and the oneof the ones that are leading to be similar. On the otherhand, in a society in transition, in the momentsof social changing, the certainty of a work placebecomes a highly valuated aspect.

The Influence of the Industrial ToxicMaterials Over the Military ActionsAt the end of the second millenium, 20% of the globepopulation lived in megatowns. Until 2020,the percentage will reach 30%. This rhythm,much more alert, brings also a serie of risksfor the environment. An urban settlement confrountswith many challenges. The effects of the industrialtoxic materials over an unprotected population couldbe similar to the ones from the case of using thechemical fight agents. On a global plan, are knownover 400 chemical substances which are producinglong term effects. In the case of the operation“Storm in the desert”, for example, it could be spokenabout a syndrome. One of the investigated factorswas represented by the military men exposedto a low concentration of chemical fight agent.The researches lead to the supposing that thereare some chemical or biological causing weaponsof the “Storm in the desert” syndrome, a main themeof the investigation was constituted by the limitsof the technical-tactical performances of the detectionequipments which are in coalitions forcesendownment.

Considerations Regarding the Controlof the NBC Explosive MechanismsThe increasing potential of the explosive materials,a result of weapons, ammunition and explosivesproliferation at a global level and the large numberof terrorist attacks represents a threaten againstthe mobility and surveillance capacity of the entirearmed forces in chemical, biological, radiologicaland nuclear conditions. The armed forces engagedin the modern fight could be confrounted with a widerange of mass distruction weapons. When theseare used in the battle field, these weapons will need

211

Abstractsa special handling, because, once they get outof control, constitues a danger over the operationsareas, as well as over the areas inhabited by civilians.The chemical, biological, radiological and nuclearterrorism and the posibility of exposing NATOforces and population to the effects of the materialsof industrial toxic risk constitues a continuous riskin peace, crise or war time or during the peacekeepingactions.

Environment Protection ~ Requestfor Modern Amed ForcesThrough the legislation and regulations, the armedforces are much more determined to protectthe natural resources and to action in a responsiblemanner in all their activity domains, with an ecologicalimpact as reduced as possible. In this context,the influence of the environment risks overthe missions becomes essential, and the reassessmentof the evaluation system of the impact of the militaryactivities over the environment is imposedby the requests of NATO standards. This makesthe environment activity to pass from a reactiveposition to a proactive position, with the purposeof solving the impact of the environment requestsover armed forces missions accomplishment. Fromthe year of 2001, within Romanian Armed Forceswere implemented the standards from the groupof environment management systems, their applyingrepresents one of the short term objectives(2000-2005) of the Environment Protection Strategyin the Romanian Armed Forces.

The Nuclear Terrorism.Threatening’s RealityThe nuclear terrorism is known to be a realityof the 21st century. It could not be said that until nowit has not existed, but, through its dimensionsand forms of demonstration, became one of the mostviolent actions, many times it got disastrous aspects,unthinkable for the human understanding. The attackfrom 11th September 2001 and the following eventsbrought in the forefront new approaches of the terroristthreaten, preeminently of the nuclear terrorism,it has been perceived through the use of the radioactivematerials or nuclear explosives by persons or groups,with the purpose of inducing fear or terror. A threaten,of course, a hundred per cent credible. In this way,it is imposed that the governments and the nationalagencies for the control of the nuclear activitiesto observe the nuclear installations, to take urgent

measures for their security, to allow the internationalorganisms to supervise installations securityand to request the international support in orderto reduce the risk level in front of some terroristattacks.

Romania’s transatlantic perspectivesThe key-point of the conference sustainedat USA’s National Defence University fromWashington, at 1st June this year, by PrinceRadu of Hohenzollern-Veringen, was constitutedby the revealing of the “transatlantic ensembleunity” from the angle of “discovering a new world”– the direct solidarity between Europe and America.Beyond the positive part of that relationship,the author presents also the so-called Europe’sdivision – in the Oldest and Newest Europe,regarded as powers way to divide the “opposition”.The getting out of the communism, in Romaniascase, found a solution: the soft power – hard powercombination and the strategical plans for Black Sea,Caspian Sea and Southern Caucasus area has placedit in a privileged position. Much more than a symbol,Romanias voice has a particular note amongthe European nations: King Mihai the first is the manwho is struggling today for NATO and EU, offeringus real “leassons about eternity”. An eternity whichhas been built on the symbols of this Europeancountry: royal family – church – army – flagand politics.

The Economical Security ~ NationalSecurity’s FactorsThe quality of a NATO member state and,from the perspective of the 2007, of EU conferedto Romania and, at the same time, imposed newrules and conditions, in agreement with the collectiveinterest. In this way, our country, connectedto the favourable trend of the multi-areadevelopment, elaborated the National EconomicalDevelopment Strategy, whose foundamentalobjective is represented by the setting upof functional market economy and, in the same time,compatible with European Unions principles,standards, institutions and politics. The accomplishingof that strategy’ objectives can lead to the raisingthe bid of the national economy, to the increasingof brut gross national product and of the livingstandard, with major involvements over reductionof the unenployment and fighting against the poverty.As important as that, it should be promoted coherent


212

and compatible policies with European Unionsmechanisms, especially in the domain of infrastructure’smodernizing, of revitalization of the industries whichcould become competitive in the international planand of the activities based on information technology.

Flexibility in PerennialityAny creation process is a part of the nature.And the nature permanently generates symmetries.The strategy, including the military strategy, is botha way of putting into practice one political decissionand a system of standards, rules, principles, lawsand experiences which conferes its identity,perenniality and independence. In the creationprocess we will find at least three flexibilityand perenniality dimensions: proportionality,disproportionality and complex dynamism.Within the strategical art existed and will alwaysexist, together with a symmetric characteristic,definited through a philosophy of proportionality,and a non-symmetric component part, disproportional.Getting out of this dilemma is very complicate,but not impossible. Sense in which we are usingthree solutions: strategical partnerships,military bases dispersal, within the frameworksof an organization of alliances and coalitions,according to a new concept of crises and conflictsdiscouragement, and the strategic asymmetry.Regarding the complex dynamism, this is a kindof bridge between certainty and uncertainty, it buildsand denies.

Islamic Republic of IranFrom a political point of view, Iran is crossingthrough an unrest period caused by the approachingof the presidential elections. According the resultsof the public opinion polls, the possible future –Rafsanjani has the guarantee of the majority of thepopulation, maybe also because of his statements

Versiunea \n limba englez` Eugenia-Mihaela CALOT~

Alina UNGHEANU�

regarding the rehabilitation of the American-Iranianrelationships, to the peaceful use of the nuclearenergy and to the hostility manifested comparedto Israel. Rafsanjani is one of the over one thousandcandidates enroled for the election ride, 89 beingwomen. On this background, at an economical level,Iran has registered important quotations, its maintrumped is constituted by the energetic resources,namely the increasing of oil price from the last years.From a geostrategical perspective, Iran takesthe key stand in the North of the Persic Gulf, havinga direct access to the oil fields from Saudi Arabia,Kuweit, Irak and United Arabian Emirates,where is over a half of the hnown oil global reserve.

Southern Caucasus.Unrests and ProjectionsSouthern Caucasus area is characterized,from a strategical perspective, by certain tensions,crises and conflicts and for their solvation the internationalsecurity organizations have made important efforts.These unrests, which are based especially on ethnicaland religious causes, represent a real sourceof insecurity, at Southern frontier of the RussianFederation and at the confluence of the EasternEurope with Central Asia and Near and MiddleOrient. In that way, in Nagorno-Karaban province,USA, OSCE and EU are pursuing to assure the regionalpolitic stability encouraging the economicalco-operation, especially in the mineral oil domain.Moscow intends a mediation between Abhasiaand Georgia, in order to remove the Chechenguerillas from Northen Georgia. One of the analistsare considering that the economical-political expansionfrom the Southern Caucasus is ment to makeMoscow much “reasonable” in the relationswith the West, to stimulate the opening of the freeaccess to its energetic resources and the entireintegration in the global economy.

Designed by COL Costinel PETRACHE,Designed by COL Costinel PETRACHE, Ph DPh D

RomanianRomanianMilitaryMilitary

ThinkingThinkingTheory and Military Science Magazine

Published by Romanian Armed Forces General Staff

Theory and Military Science Magazine

Published by Romanian Armed Forces General Staff

It was f ounded in 1864 and was named“Military Romania”

English edition, 1 year~ ~st

It was f ounded in 1864 and was named“Military Romania”

English edition, 1 year~ ~st

Ju l ySep tember

Ju l ySep tember

20051

http://gmr.mapn.ro

Gândirea Militarã Româneascã - smap.mapn.rosmap.mapn.ro/gmr/Arhiva_pdf/2005/revista-3.pdf ·...

Documents

Transcript of Gândirea Militarã Româneascã - smap.mapn.rosmap.mapn.ro/gmr/Arhiva_pdf/2005/revista-3.pdf ·...