Doc2005 04 0616camnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Re...împr‘[tiate [i...

edit

oria

l

Istoriografiamilitar`

rom#neasc`\n vremuri de

tranzi]ie

storiografia militar` rom#neasc` a \nfruntat, dup` decembrie1989, ca \ntreaga societate, de altfel, ciclonul unei tranzi]ii care s-a

dovedit mult prea lung` fa]` de a[tept`rile noastre. Ea a fostafectat` de fenomene [i procese contradictorii, reflex al unei situa]ii

generale, \nt#lnite \n mai toate segmentele vie]ii intelectuale.Pentru a creiona tabloul istoriografiei militare rom#ne[ti la

\nceputul secolului al XXI-lea, dup` aproape dou` decenii dene\ncetate cùt`ri, vom sublinia faptul c` instaurarea regimului

comunist \n Rom#nia, la sf#r[itul celui de Al Doilea R`zboi Mondial,a \nsemnat \ntreruperea brutal` a unei evolu]ii a c`rei sorgintepoate fi urm`rit` p#n` \n prima jum`tate a secolului al XIX-lea.

|n prima etap` a regimului comunist din Rom#nia, ceainterna]ionalist`, s-a atacat cu virulen]` cercetarea istoric`

anterioar`. Inclusiv Nicolae B`lcescu, fondatorul istoriografieimilitare rom#ne[ti, a fost supus unei ample opera]ii de mistificare,

opera sa fiind prezentat` trunchiat [i deformat, \n func]ie dedogmele ideologiei oficiale. C#t prive[te pe cel`lalt reprezentat de

seam`, generalul Radu R. Rosetti, autor al monumentalei lucr`riIstoria artei militare rom#ne[ti p#n` la mijlocul veacului al XVII-lea,

el fost arestat de noile autorit`]i, sf#r[ind \n \nchisoare (1949).|n etapa comunismului na]ional, istoria a devenit surs` de

legitimare pentru regim, cercetarea acesteia, inclusiv acomponentei sale militare, fiind considerabil impulsionat`. |n pofida constr#ngerilor ideologice foarte stricte, care au

\nlesnit derapaje evidente, studierea trecutului militar na]ional a\nregistrat progrese semnificative, dovad` fiind studiile [i lucr`rile

temeinice, serioase, care \[i p`streaz` [i ast`zi valoarea. |n ultimuldeceniu al regimului Ceau[escu s-a \nregistrat, \ns`, un proces de

izolare a istoriografiei militare, concretizat \n restr#ngereasemnificativ` a leg`turilor externe, accesul dificil la cercet`rilespeciali[tilor din strìn`tate, o slab` prezen]` la manifest`rile

[tiin]ifice interna]ionale etc. Prin urmare, la \nceputul anilor �90, istoriografia militar` s-a

aflat \n fa]a a numeroase provoc`ri. Trebuiau p`r`site cli[eele [iconstr#ngerile impuse de regimul comunist [i atacate subiecte

p#n` atunci interzise investiga]iei istorice. Se impunea, deasemenea, reluarea [i multiplicarea contactelor [tiin]ifice

interna]ionale, integrarea \n fluxul dezbaterilor de idei declan[atdup` \ncheierea R`zboiului rece. |n acela[i timp, tranzi]ia

rom#neasc` a ridicat noi probleme [i noi obstacole \n caleacercet`rii istorice: sc`derea considerabil` a interesului pentru istorie

din partea cet`]enilor [i a autorit`]ilor; m`surile de restructurare aarmatei, care au afectat par]ial [i structurile de cercetare

specializate; subfinan]area cronic` a produc]iei de carte cutematic` istoric` militar` etc.

Cum a traversat istoriografia militar` �de[ertul� tranzi]iei, cum ar`spuns ea multiplelor provoc`ri ale acesteia? R`spunsul la

asemenea \ntreb`ri ar putea constitui substan]a unei cercet`ri deamploare. |n cadrul restr#ns al acestui articol vom spune c`

istoriografia militar` a parcurs o perioad` dificil`, marcat` derealiz`ri notabile, dar [i de minusuri evidente, care, permanentizate,

pot \mpiedica drumul spre normalitate. Remarc`m existen]a unuicadru institu]ional acoperitor, \n bun` m`sur`, pentru nevoile de

cercetare. |n prezent, func]ioneaz` Institutul pentru Studii Politicede Ap`rare [i Istorie Militar`, Comisia Rom#n` de Istorie Militar`,

membr` a Comisiei Interna]ionale de specialitate, Serviciul Istoric alArmatei, Muzeul Militar Na]ional, Muzeul Marinei Rom#ne, Sec]ia

Tradi]ii Militare [i Educa]ie Civic`. De asemenea, apar dou`publica]ii specializate � �Revista de istorie militar`� [i �Document�,

editate de Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i IstorieMilitar` [i, respectiv, Serviciul Istoric al Armatei, la care se adaugànuarele celor dou` muzee. La o privire mai atent`, \ns`, situa]ia

nu este dec#t par]ial mul]umitoare.

Colonel (r) dr. Petre OTUPre[edintele Comisiei Rom#ne

de Istorie Militar`

!

I

continuare \n pag. 58 è

a 23 martie 1942, prin adresa nr. 118, Regimentul 85Infanterie este în[tiin]at c` pierde dreptul la drapelul delupt`, pentru c` militarii �au dat dovad` de la[itate [i

lips` de energie�. Ordinul mare[alului Ion Antonescu estetransmis de Marele Stat Major, la 14 martie 1942. La scurttimp, comandantului Regimentului 85 Infanterie, colonelul ErmilParaschivescu, i se comunic`, de Direc]iaPersonal, ordinul nr. 3.492/05.04.1942: �S`v` da]i demisia din armat`, în baza art. 25din Legea Pozi]iei Ofi]erilor [i art. 57,aliniatele 2 [i 3 din L.I.A. (...) |n caz derefuz, se va aplica art. 58 din L.I.A.�1.Ofi]erii, subofi]erii [i trupa Regimentului 85Infanterie ascult` ordinele �cu lacrimi înochi, umili]i, descuraja]i�. Dar ordinele vor firespectate. Comandantul regimentului î[i vaprezenta demisia.

Sanc]iunile fuseser` hot`râte în urmaacuza]iilor Armatei von Kleist la adresaDiviziei 1 Infanterie române, potrivit c`rora, �printr-o retragereprecipitat` [i f`r` presiunea inamicului [aceasta] a determinatretragerea Armatei 1 germane, punând-o într-o situa]ie grav`�.Este perioada stabiliz`rii frontului în zona Izium, înainte deb`t`lia de la Harkov (mai 1942).

Dar despre cum s-au întâmplat cu adev`rat faptele, afl`mdin raportul confiden]ial, din aprilie 1942, adresat Corpului 6Armat` de generalul Ion Mihèscu � cel care l-a înlocuit lacomanda Diviziei 1 Infanterie pe generalul EmanoilBârzotescu, [i el pedepsit pentru retragerea din 20-21februarie 1942 �, dar [i din memoriul înaintat comandantuluiDiviziei 1 Infanterie de colonelul Paraschivescu:

�La 27 ianuarie 1942, regimentul se g`sea îndispozitiv de ap`rare pe un front larg, de aproximativ20 km, reu[ind s` închid` golul ce se produsese înfrontul german, în urma str`pungerii de la Izium.Accentuez c`, între 27 ianuarie � 3 februarie 1942,pân` la sosirea celorlalte regimente ale diviziei,regimentul a închis singur acest gol, prin care, înprimele zile se retr`geau resturi de trupe germane,împr`[tiate [i înfrico[ate, pe care le-am adunat [i dirijatla Pavlograd� 2. Comandantul Regimentului 85Infanterie mai men]ioneaz` �împrejur`rile foarte grele încare a trebuit s` oper`m, situa]ia extrem de critic` încare ne-am g`sit, cople[i]i, amenin]a]i cu încercuireade for]e superioare (numeric), (ceea ce) a impusretragerea care s-a executat pe baz` de ordin superior.Am executat aceast` opera]iune ziua [i în contact cuinamicul. Este cea mai grea opera]iune tactic` ce sepoate întâlni în r`zboi (...). Insist îns` s` ar`t c` nu afost nici un moment în care trupa s` scape din mânacomandan]ilor sau vreo debandad`� 3.

Memoriul celui ce a comandat regimentul în luptele dinianuarie�februarie 1942 trebuie completat cu informa]iilecuprinse \n raportul rezultat din ancheta pe care generalulMihèscu a f`cut-o asupra situa]iei Diviziei 1 Infanterie, înianuarie � februarie 1942, când la comanda ei se aflageneralul Emanoil Bârzotescu:

�... Frigul [i z`pada din cursul lunii februarie, o continuare avremii extrem de rele din ianuarie, au sl`bit puterile fizice aleoamenilor�4. �Atacul de la Kristopovka, din ziua de 7 februarie,s-a dat f`r` artilerie, pe un frig mai mare de � 30 de grade [iz`pad` de 1 m. Frigul [i viscolul erau atât de mari, încâtoamenii înghe]au [i c`deau în nesim]ire, armamentul automat

nu mai func]iona, r`ni]ii c`zu]i pe z`pad`înghe]au imediat sau erau acoperi]i deviscol, iar oamenii singuratici se r`t`ceau [ierau considera]i pierdu]i�5.

Potrivit acestor documente, Divizia 1Infanterie a \nregistrat, pân` la 1 martie1942, 2.828 de oameni degera]i, din care780 au fost evacua]i în retragerea din 20-21februarie 1942, pierderile diviziei fiind de 87de mor]i, 241 de r`ni]i [i 359 de oamenidisp`ru]i.

Observa]iile acestea, generalul I.Mihèscu le men]ioneaz` [i în raportul

confiden]ial adresat comandantului Corpului 6 Armat`,generalul Corneliu Dragalina, raport scris în ap`rarea fostuluicomandant al Diviziei 1 Infanterie. Ca un bun camarad,generalul Mihèscu consemneaz` în raportul sù [i fapteleulterioare retragerii din 20-21 februarie 1942, când, la 22februarie 1942, Divizia 1 Infanterie, condus` de generalulBârzotescu, din proprie ini]iativ`, contraatac` �f`r` sprijin deartilerie, deoarece întreaga artilerie existent` a diviziei a fostdat` în sprijinul unit`]ilor germane de la sud [i nord�.

Prin aceast` ac]iune, s-a reu[it:�� a se restabili situa]ia, recucerindu-se terenul pe o

adâncime de circa 10 km; � a se relua spiritul ofensiv cu toat` situa]ia grea în

care se g`seau unit`]ile;� sc`parea de sub presiunea inamicului, c`ci

acesta, ulterior, a mai atacat înc` câteva zile, fiindrespins, el a c`zut în defensiv`;

� ridicarea moralului unit`]ilor [i redarea elanului pecare-l avuseser` în ac]iunile anterioare.

În plus, acest contraatac a u[urat atacurile � cuartilerie � ale trupelor germane de la sud [i de la nordde sectorul diviziei� 6.

Pentru ac]iunea sa, comandantul Diviziei 1 Infanterie,generalul Bârzotescu, a fost propus telegrafic [i decorat în ziuade 13 martie 1942, personal de c`tre generalul vonKortzfleisch, comandantul Corpului 11 Armat` german, cuOrdinul german �Crucea de Fier�, clasa a II-a.

Prin argumentele sale, noul comandant al Diviziei 1Infanterie solicit` revizuirea m`surii colective de ridicare adrapelelor Regimentelor 85 [i 93 Infanterie.

Impresionant` este [i ardoarea cu care oameniiRegimentului 85 Infanterie ascult` înl`crima]i poezia �Vremdrapelul�. Impresionante sunt cuvintele din raportulcomandantului Batalionului 2 din Regimentul 85 Infanterie:�Promisiunea c` ni se va reda drapelul pe baza actelor viitoarede vitejie, nu o putem primi, în]elegem ca pe baza ac]iunilorviitoare s` ne men]inem drapelul, iar nu s`-l rec`p`t`m�.�Dac` nu primeam categoric ordinul de retragere, noi

studii/documente

2 4 (30) u 2005 u document

Februarie 1942

La[itate sau eroism?Cazul Regimentului 85 Infanterie

Elena C@RSTOIUCentrul pentru Studierea [i P`strarea Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

!

L

� �Ofi]erii, subofi]erii [itrupa Regimentului85 Infanterie ascultòrdinele «cu lacrimi\n ochi, umili]i,descuraja]i». Darordinele vor firespectate.

r`mâneam la Ana Rudovka, oricât de puternic [i superior ar fifost atacul inamic, cu toate c` eram redu[i la 30% din efectivlupt`tori pe front�. �Ac]iunile noastre viteje[ti s-au remarcat prinordin de zi, iar ofi]erii, subofi]erii [i trupa care s-au distins aufost propu[i la decorare. Probabil din cauza stigmatiz`riiac]iunii de retragere întârzie acordarea acestor distinc]ii�7.

Ordinele [i distinc]iile vor veni. Comandantul GrupuluiArmate Sud, feldmare[alul von Bock, mul]ume[te, la 28 mai1942, Diviziei 1 Infanterie: �Lupta de prim`var` de la Harkov [ide pe Done] s-a terminat. (�) Recuno[tin]a mea deplin`�8. La28 iunie 1942, Gruparea Strecker se adreseaz` Corpului 6Armat` astfel: �B`t`lia de la Izium s-a terminat ... Divizia 1Infanterie român` [i Grupul de Cercetare al Corpului, dup`mar[uri grele [i dup` cur`]irea regiunilor p`duroase pe Done],acoperind flancul Diviziei 1 Munte germane, au accelerat multopera]iunile de atac�9.

La 27 octombrie 1943, prin I.D. 2.888, pentru faptele devitejie, se conferea cea mai înalt` distinc]ie militar` român`,Ordinul Militar �Mihai Viteazul�, clasa a III-a, drapeluluiRegimentului 85 Infanterie. Transcriem din nota rezumativ` araportului special nr. 2.478, din 20 august 1942, pentrupropunerea de decorare.

�În ziua de 20.05.1942, atac` pe direc]ia Cota 164 �Proletarski [i ocup`, dup` lupte grele, toate posturileînaintate de la vest de Valea Litovskina.

La 21 mai 1942, atac` Novo Uplatnov, pe care-locup` dup` ce distruge numeroase cazemate.

La 22 mai, continu` atacul de-a lungul cìi feratespre Losovaia, ajungând pân` seara la garaProletarski, u[urând, prin înaintarea sa, ac]iuneaDiviziei 298 germane.

În ziua de 23 mai, ocup` satul Domoca [i ora[ulLosovaia.

La 24 mai, urm`re[te pe inamic pe direc]iaEkaterinovka � Novo � Ivanovka � Krasnopavlovka,reu[ind ca, în ziua de 25 mai 1942, s` ocupeKrasnopavlovka, satul Rasdolje [i colhozul de la nordde gar` ...�. Din acest raport al comandantului Diviziei 1Infanterie, generalul Ioan D. Mihèscu, men]ion`mpreciz`rile potrivit c`rora regimentul a parcurs 700 kmîn etape zilnice de 40-50 km �pe zile cu c`lduricaniculare, în praf arz`tor [i în zone lipsite total sau înparte de ap`�.

De asemenea, s` re]inem caracterizarea de suflet f`cutòamenilor Regimentului 85 Infanterie: �Tributul greu de sângepe care l-au dat pân` în prezent, victoriile câ[tigate [iprizonierii lua]i sunt m`rturia vie a gloriei nepieritoare a acestuiregiment. Neobosi]i, neînfrica]i, cu elanul mereu intact, lovindmai puternic atunci când erau lovi]i, ofi]erii, subofi]erii [i osta[iiacestui regiment de pe Cri[uri vor forma, pentru viitor, cel maifrumos [i nepieritor exemplu de biruin]` româneasc` ...�10.

S` men]ion`m c` fostul comandant al Regimentului 85Infanterie, colonelul Ermil Paraschivescu, a fost reintegrat \narmata român`, la 17 iulie 1942, prin anularea Decretului 2051de trecere în rezerv`. Cu grad de general, el va demonstra, lacomanda Brig`zii 18 Infanterie [i a Diviziei 2 Munte, pe frontulde vest, calit`]ile de excep]ional ofi]er al armatei române.

Documentele ne-au p`strat faptele [i vorbele acestor bravi[i buni camarazi de arme. Retragerea din 20�21 februarie1942 a r`mas �un caz de defec]iune� din care s-au tras imediatînv`]`minte. Fragmente din raportul privind aceast`

defec]iune, înaintat de comandantul Corpului 6 Armat`,generalul Corneliu Dragalina, vor fi citate în ordinul circular nr.305.189, din 8 mai 1942, al Marelui Stat Major, Sec]ia Opera]ii:

�Am ar`tat tuturor comandan]ilor din marea unitatec` este necesar, în primul rând, s` se lucreze cu ceamai mare grij` asupra form`rii fermit`]ii caracterului lacomandan]ii de sub arme [i, în special, la cei mici, dela plutoane sau grupe. Problema aceasta este pentruarmata noastr` � care nu dispune de încadrareaarmatei germane � de o importan]` capital`. O for]ìmplacabil` va trebui s` vegheze f`r` r`gaz asupraexecu]iei ordinelor primite [i s` sanc]ioneze promptorice defec]iune ...�. �Teama de asprimea pedepsei ceva urma în caz de defec]iune � un adev`rat factormoral � trebuie s` lucreze nu numai represiv, dar maiales preventiv, la formarea fermit`]ii caracterului înlupt` ...�. �Pilda comandan]ilor de toate gradele [i maiales a acelora de mare unitate este de o covâr[itoareimportan]` în lupt`� 11.

Fapte, vorbe, oameni. Oameni responsabili, oameni careau respectat jur`mântul militar fa]` de patrie. u

NOTE

1. Arhivele Militare Rom#ne (\n continuare se va cita AMR), fondRegimentul 85 Infanterie, dosar 350, f. 570.

2. Ibidem, ff. 666-670.3. Ibidem.4. AMR, fond Divizia 1 Infanterie, dosar 3916, ff. 159-1962.5. Ibidem.6. AMR, fond Regimentul 85 Infanterie, dosar 350, ff. 700-706.7. Ibidem, ff. 692-698.8. AMR, fond Direc]ia Cadre Înv`]`mânt, dosar decora]ii 534.9. Ibidem.10. Ibidem.11. AMR, fond Divizia 1 Infanterie, dosar 3916, f. 218.

studii/documente

3document u 2005 u 4 (30)

GeneralulEmanoil

B#rzotescu

The author analyses the case of the Infantry Regiment no85, which was punished by the Marshall Antonescu, on 1942,March 23rd, through denying its right to have the battle flag, for"cowardliness and lack of energy", in the period of the frontstabilization in the area of Izium, before the Harkov battle(1942, May). The punishments ordered by the state leaderwere decided, in the context of the Romanian -German com-mandments' disputes, following the von Kleist Army allega-

tions regarding the Romanian 1st Infantry Division. Accordingto these the Romanian unit "through a hurried retreat andwithout the enemy pressure, caused the retreat of the 1st

German Army, putting it in a critical position". However, furtherinvestigation demonstrated the fact that the German allega-tion were groundless, so on 1943, October 27th, the banner ofthe Infantry Regiment no 85 was decorated with the "MihaiViteazul" Order.

1942, February. Cowardice or courage? The Infantry Regiment no 85 case

oment important în economiaparticip`rii României la r`zboiulpurtat de for]ele Axei împotriva

Uniunii Sovietice, Opera]iunea Odessa afost purtat` de Armata 4 Român`, între8 august [i 16 octombrie 1941, într-ozon` care reprezenta o pozi]ie strategic`sovietic` la flancul sudic al frontului,situat` în imediata zon` de securitate aRomâniei, la 150 km de Delta Dun`rii,300 km de podul de la Cernavod` [i 400km de Bucure[ti [i zona petrolifer`.Cucerirea ora[ului s-a concretizat dup`dou` luni de lupte grele, duse împotrivaunui inamic extrem de tenace [i hot`râts` reziste într-un teren puternic fortificat.Avantaje au fost, în primul rând,imobilizarea unor importante for]eterestre, de avia]ie, precum [i amajorit`]ii flotei de r`zboi [i comercialesovietice din Marea Neagr`, fapt care acreat mari posibilit`]i de ac]iune trupelorgermane care au înaintat, în acest timp,circa 450 km spre est. Înfrângerea [ievacuarea trupelor sovietice din zonaOdessei a consolidat siguran]a zoneipetrolifere române [i a eliminatposibilit`]ile de ac]iune în spateleflancului drept al trupelor germane [iromâne care ac]ionau în zona M`riiAzov [i în partea de nord a Crimeii. A

existat îns` [i un revers al medaliei,poate chiar mai consistent. În lupt` aufost angajate 6 corpuri de armat`, 650de avioane, dou` vedete rapide [i unsubmarin, care au executat incursiuni înMarea Neagr` în apropierea portuluiOdessa, precum [i 7 baterii de artileriegrea germane, dou` batalioane de asalt[i o escadril` de bombardament în picaj.

Armata Român` a angajat 340.223militari (12.049 ofi]eri, 9.845 subofi]eri [i318.329 trup`) din care a pierdut 90.020de militari, mor]i, r`ni]i [i disp`ru]i 1.Sl`biciunile armatei au fost evidente,fiind subliniate chiar de mare[alulAntonescu, referindu-se la �gre[elilecomise timp de 20 de ani�. Trebuieremarcat îns` [i spiritul de sacrificiu [ichiar eroismul solda]ilor no[tri, dincolode felul în care a fost purtat` aceast`

b`t`lie. O victorieimportant`, dar lipsit` destr`lucire.

La 5 zile dup`intrarea trupelor româneîn Odessa, în dup`-amiaza zilei de 22octombrie, la orele 17 45,imobilul care ad`posteaComandamentul MilitarOdessa 2 [i statul majoral Diviziei 10 Infanterie afost aruncat în aer deelemente r`masenecunoscute. Atentatul aprovocat pierderea a135 militari (79 uci[i, 43r`ni]i [i 13 disp`ru]i),dintre care 128 români[i 7 germani 3, inclusiv ageneralului IonGlogojanu 4,comandantul Diviziei 10Infanterie [i alComandamentuluiMilitar Odessa.

Sub impactulemo]ional al acesteitragedii, autorit`]ileromâne � în spe]`generalul Iosif Iacobici 5,comandantul Armatei a

4-a � a ordonat represalii împotrivapopula]iei civile, îndeosebi a �evreilorcomuni[ti�, m`suri aprobate demare[alul Ion Antonescu.

|n seara zilei de 22 octombrie 1941,generalul Nicolae Macici 6 � aflat laTiraspol la Comandamentul Corpului 2Armat` � a primit ordin de la generalulIacobici s` se prezinte, chiar în cursulnop]ii, la Baden, la postul de comand` alArmatei a 4-a. Pu]in dup` miezul nop]ii,în primele minute ale zilei de 23octombrie, generalul Iosif Iacobici, careaflase între timp despre atentatul teroristexecutat asupra Comandamentuluiromân din ora[, i-a ordonat s` sedeplaseze la Odessa cu misiunea de ainstala la Comanda Diviziei 10 Infanteriepe generalul Nicolae Ghineraru 7, de ainvestiga cauzele producerii atentatului[i de a reorganiza activitatea militar` înora[. Înso]it de locotenent-colonelulDumitru Panaitescu, Nicolae Macici s-adeplasat spre Odessa, unde a ajuns la23 octombrie, orele 6, p`r`sind ora[ul înzorii zilei de 26 octombrie. A doua zi, ela redactat un raport c`tre generalul IosifIacobici, pe care îl prezent`m cititorilorno[tri. Dup` o analiz` succint` [i laobiect a cauzelor care au stat la bazaacestei tragedii, generalul Macici aalc`tuit un chestionar, compus din 12întreb`ri, la care au r`spuns 9 ofi]eridirect implica]i în evenimente [i caresupravie]uiser` (printre ei generalulConstantin Trestioreanu 8, loc]iitorulComandantului Diviziei 10 Infanterie,locotenent-colonelul Cristofor Mitulescu,[eful de Stat Major al Diviziei 10Infanterie, locotenent-colonelul GheorgheVlad, [eful Biroului 2 al Diviziei 10Infanterie, colonelul Sechelarie de laComandamentul Militar Odessa [i al]ii).Chestionarul, datat 25 octombrie 1941 9,încerca s` contabilizeze toate m`rturiilecare puteau arunca o raz` de lumin` înacest caz, prin întreb`ri la obiect, degenul: cine a ales cl`direa fost` aN.K.V.D. cu destina]ia pentruComandamentul Diviziei 10 Infanterie [ipentru Comandamentul Militar Odessa?S-a [tiut c` acest local a apar]inutN.K.V.D.-ului? S-a v`zut c` localulN.K.V.D. se g`se[te pe o por]iuneimportant` de catacombe? Ce ordines-au dat pentru deminarea cl`dirii [i cui[i cine a prezentat raportul prin careopera]iunea se considera încheiat`?

Cu toat` capacitatea sa de analiz`,�tipic� cazon`, generalul Macicirecunoa[te în raportul mai jos prezentatc` nu se cunosc mici m`car mijloaceletehnice (explozie prin întârziere sau

studii/documente

4 4 (30) u 2005 u document

Noi m`rturii despre cazul OdessaManuel ST~NESCU!

M

� �Odessa: o victorieimportant`,dar lipsit` destr`lucire.

Generalul Nicolae Macici (1886-1950)

comand`) prin care a fost pus la caleatentatul, cu atât mai pu]in autorii lui. Pefondul acestor incertitudini au avut locexecu]ii sumare \n r#ndul popula]ieicivile din Odessa. Cauzele [i, mai ales,urm`rile acestor atrocit`]i sunt complexe� interesant` ar fi o analiz` comparativ`cu evenimente similare petrecute pe alteteatre de opera]ii � dar în nici un caz nupot fi ignorate. Ordinul de represalii afost dat [i pus în aplicare, chiar dac` nuad-literam10.

Primul document pe care îl supunematen]iei cititorilor no[tri este, prin prismacelor deja prezentate, deosebit deinteresant, demonstrând c` marile unit`]i

erau avertizate la nivelul e[aloanelorsuperioare asupra pericolului deatentate în ora[ele recent cucerite detrupele germano-române. Înconformitate cu acest document, existaun plan am`nun]it de expertiz` genisticà cl`dirilor importante din ora[ înainte deintrarea efectiv` a trupelor de ocupa]ie.Din aceast` perspectiv`, responsabilita-tea generalului Glogojanu ne apare cuatât mai evident`, cu at#t mai mult cuc#t exista [i un set de m`suri preciseprivind cantonarea trupelor de ocupa]ieîn ora[ele recent ocupate.

De[i a fost f`cut` o expertiz`genistic`, faptul c` imobilul apar]inuse

N.K.V.D.-ului ar fi trebuit s`-l determinepe generalul Glogojanu s` fie mult maiprecaut, fiind în joc vie]ile a c#torva zecide ofi]eri rom#ni [i germani.

Din perspectiv` juridic`, problemaatentatelor pe timp de r`zboi estedeosebit de complex`, cu impactmajor asupra opiniei publice. Într-oatare situa]ie, o analiz` obiectiv` aîmprejur`rilor în care s-au produsasemenea tragedii pare un dezideratgreu de atins. R`mâne speran]a c`deta[area de implica]iile unor astfelde momente din istoria relativ recentà ]`rii ne va aduce mai aproapede adev`r.

studii/documente


NOTE

1. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata Rom#n` \nAl Doilea R`zboi Mondial (1941-1945), Dic]ionar enciclopedic, Bucure[ti,Editura Enciclopedic`, 1999, pp. 307-308.

2. Comandamentul Militar Odessa: înfiin]at la 16 august 1941, prinordin al comandantului Armatei 4. Similar unui comandament de divizie, cumisiunea de a asigura administrarea [i paza ora[ului, deminarea zonei,eliminarea elementelor teroriste [i evacuarea evreilor din zon`. La 17octombrie 1941, dup` cucerirea ora[ului, generalul Ion Glogojanu a fostnumit comandant militar al Odessei. În atentatul produs în dup`-amiazazilei de 22 octombrie, Comandamentul a pierdut 37% din ofi]eri. Desfiin]atla 20 ianuarie 1943, atribu]iile sale au revenit Diviziei 1 Fortifica]ii, veziAlesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., p. 94.

3. Arhivele Militare Române, rola R.S.E.M. 1804, c. 687.4. Ion Glogojanu, n. 1 iulie 1888, m. 22 octombrie 1941. Comandant

al Diviziei 10 Infanterie (3 iunie � 22 octombrie 1941) [i alComandamentului Militar Odessa (17 � 22 octombrie 1941). Ucisîmpreun` cu al]i 78 de militari români [i germani în explozia din dup`-amiaza zilei de 22 octombrie. Cadavrul sù a fost scos de sub d`râm`turia doua zi, la ora 13.10; victimele atentatului terorist au fost înmormântatela 25 octombrie 1941, în parcul {evcenko din Odessa. Alesandru Du]u,Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., p. 229.

5. Iosif Iacobici, n. 8 decembrie 1884, m. 11 martie 1952, penitenciarulAiud. A absolvit liceul militar superior din Mohrisch � Weisskeschen(Austria) [i {coala Superioar` de R`zboi din Viena. A de]inut func]iiimportante: sub[ef al Marelui Stat Major (1936), director al Înv`]`mântuluiMilitar Superior (1937), comandant al Corpului 2 Armat` (1938), ministrulÎnzestr`rii Armatei (1938-1939), comandantul Armatei 3 (1939-1941),ministrul Ap`r`rii Na]ionale (1941), comandantul Armatei 4 (1941), [ef alMarelui Stat Major (1941-1942). Acutizarea rela]iilor cu mare[alulAntonescu l-au determinat s`-[i înainteze demisia, în ianuarie 1942, fiindapoi trecut în rezerv`. Arestat la 18 mai 1946, g`sit nevinovat, rearestat la12 august 1948 [i condamnat la 8 ani temni]` grea, Iosif Iacobici a decedatla 11 martie 1952 în penitenciarul Aiud, din cauza contract`rii unui T.B.C.pulmonar [i osos. Dr. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Drama generalilorromâni, Bucure[ti, Editura Enciclopedic`, 1997, pp. 140-152.

6. Nicolae Macici, n. 7 noiembrie 1886, m. 15 iunie 1950, penitenciarulAiud. Comandant al Diviziei 9 Infanterie (1937-1939), comandant alCorpului 2 Armat` (1939-1941), comandant al Armatei 1 (1941-1945). La12 februarie 1945, a fost înlocuit la comand`, în plin` campanie a Armatei1, în Mun]ii Javorina. În prim`vara aceluia[i an a fost pus sub acuzare deTribunalul Poporului, fiind b`nuit �de a fi organizat la Odessa executareaordinului de represalii dat de mare[alul Ion Antonescu�. Condamnat ini]ialla moarte, pedeaps` comutat` în munc` silnic` pe via]`. În ap`rarea sa,generalul Macici f`cea apel la legisla]ia interna]ional`, declarând: �În 1941era vorba de represalii militare. Dup` dreptul interna]ional, la provoca]iunidin partea inamicului s-a ripostat prin represalii militare [i se riposteaz` [iast`zi. Generalul Eisenhower a amenin]at popula]ia german`, imediat cea p`truns pe teritoriul lor, c` va trece la represalii militare dac` se va dedala aceste [acte] care ar provoca r`nirea sau moartea osta[ilor etc., aarmatelor aliate�. {i se întreba, punând degetul pe o ran` înc` deschis` încon[tiin]a româneasc`: �Nu sunt acela[i pe care acelea[i gazete, careapar [i azi, îmi aduceau osanale acum câteva luni, sus]inând sus [i tarec` «sunt fiu ales al ]`rii, demn de urmat de to]i românii», c` «am în]eles [im-am înscris pe drumul spiritului vremii celei noi»? Eu sunt cel desprecare toate gazetele vremii de azi scriau nu demult c` «am sp`lat ru[inea]`rii»�. La 15 noiembrie 1948, depus la închisoarea Aiud, generalul îi scriadirectorului penitenciarului: �De 4 nop]i nu pot închide ochii, c`ci nu potdormi pe scânduri goale, cu mari intervale între ele, f`r` saltea, f`r` pern`.

|mi este frig, c`ci o singur` p`tur` cu care m` acop`r nu-mi ]ine de cald.V` rog a dispune s` mi se redea jum`tatea de saltea, care nu-i umplut`cu lân`, ci cu p`r de cal. Rog s` mi se dea p`tura f`cut` din cojoc (peticedin blan` de oaie). (...) La vârsta mea, este imposibil s` mai îndur situa]iaaceasta. Sunt r`cit [i am c`p`tat un lumbago (...) Nu am palton, nicipardesiu. Nu [tiu cum s`-mi explic aceast` vitregie ce mi-a aplicat cel caremi-a f`cut perchezi]ia, c`ci v`d la al]i de]inu]i c` li s-au l`sat cojoace,haine de iarn` [i necesarul de pat. (...) Dac` dumneavoastr`, domnuledirector, aproba]i, eu pot fi condus de paz` în magazia în care s-audepozitat leg`turile noastre, unde u[or recunosc balotul meu, ca din el s`mi se scoat` lucrurile solicitate mai sus, odat` cu medicamentele mele(...). Azi nu are cine-mi da un antinevralgic. Nu-mi pot picura colir în ochiiîn care suf`r din r`zboiul mondial (sunt invalid la un ochi). Cred c` nimeninu are interes s` m` pedepseasc`, c`ci nu-i niciun motiv. A[teptbinevoitoarea dumneavoastr` hot`râre, care, dac` nu vine, voi trece laautopedeaps`, declarând greva foamei�. În aceste condi]ii avea s` moar`,doi ani mai târziu, la 15 iunie 1950. Dr. Alesandru Du]u, Florica Dobre, op.cit., pp. 166-173.

7. Nicolae Ghineraru, n. 14 decembrie 1888, m. 23 februarie 1969. Acomandat Divizia 10 Infanterie [i Comandamentul Militar al Odessei înperioada 23 octombrie � 23 noiembrie 1941. Arestat la 31 octombrie 1944,generalul Ghineraru a fost inclus între cele 65 de persoane nominalizateîn Jurnalul Consiliului de Mini[tri nr. 188 din 29 ianuarie 1945 [i deferitapoi spre cercetare Cabinetului 2 de pe lâng` Tribunalul Poporului, încadrul primului lot al �criminalilor de r`zboi� pentru a[a-zise abuzuris`vâr[ite în calitatea de comandant al Diviziei 10 Infanterie. La 17 august1945 a fost condamnat la munc` silnic` pe via]`, deten]ie riguroas` timpde 20 de ani, degradare civic` pe 10 ani [i confiscarea averii, pedeaps`men]inut` [i dup` judecarea recursului. În baza Decretului nr. 421/1955,pedeapsa i-a fost redus` la 12 ani [i 6 luni. Un an mai târziu (la 12septembrie 1956), dovedind c` s-a �reeducat complet� [i c` a devenit �aptpentru convie]uirea social`�, a fost eliberat. A r`mas îns` cu pedeapsacomplementar` a degrad`rii civice pe 10 ani, care nu i-a fost ridicat`, înpofida numeroaselor recursuri f`cute, [i care atr`gea dup` sine pierdereadrepturilor de pensie. Generalul Ghineraru a trebuit, dup` eliberare, s`presteze diferite munci pentru a se între]ine. A lucrat, în perioadadecembrie 1959 � martie 1964, în cadrul Cooperativei �Munca ladomiciliu�, confec]ionând... pungi! Bolnav, aproape paralizat, s-a retras la15 martie 1964 din cadrul Cooperativei. Solicitând drepturile cuvenite depensie, el f`cea cunoscut, la 22 aprilie 1967: �Nu am ce mânca. Nu am niciun mijloc de existen]`�. În aceast` situa]ie disperat`, în aprilie 1967 i s-astabilit o pensie de 1.632 lei, de care a beneficiat pân` la 23 februarie1969, când a decedat. Alesandru Du]u, Florica Dobre, op. cit., pp. 133-139.

8. Constantin Trestioreanu, n. 18 iulie 1891, m. 26 ianuarie 1983.Comandant secund al Diviziei 10 Infanterie (10 ianuarie � 10 decembrie1941), comandantul artileriei Corpului 2 Armat` [i comandant militar alOdessei (10 decembrie 1941 � 1 august 1942), comandant al Diviziei 7Infanterie (1 august 1942 � 20 martie 1943), a asigurat comanda Corpului2 Armat` în perioada 30 august � 10 septembrie 1944, comandant alDiviziei 10 Infanterie (5 octombrie 1943 � 20 octombrie 1944). Arestat la 20octombrie 1944, acuzat de m`suri cu caracter rasial la Odessa, judecat [icondamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945, pedeaps`comutat`, ulterior, la munc` silnic` pe via]`. A fost eliberat la 25 aprilie1956. Alesandru Du]u, Florica Dobre, Leonida Loghin, op. cit., pp. 383-384.

9. Arhivele Militare Române, rola R.S.E.M. 1804, c. 692.10. Alex Mihai Stoenescu, Armata, Mare[alul [i evreii, Bucure[ti,

Editura RAO, 1998, p. 364.

ARMATA IV 15 octombrie 1941Stat MajorSec]ia 3

REFERAT

1. Maiorul Macher m-a informat c` dup` ocuparea Kievului,trupele germane au suferit pierderi, prin pr`bu[irea diferitelorcl`diri, în urma exploziilor cu întârziere organizate de ru[i.

Chiar dou` Comandamente de M.U. [Mari Unit`]i, n.n.] aupierit cu aceast` ocaziune.

Trupele germane ce vor ac]iona la Odessa, au ordin s` nuintre în ora[, decât dup` ce s-a operat o cur`]ire radical` aora[ului.

2. Este necesar s` se ia din timp m`suri � prin ComandamentulGeniului � pentru a se organiza de pe acuma, tot ceea ce estenecesar (personal [i material), în vederea unei cur`]iri metodice aora[ului [i a se da ordine de urmare a Corpurilor de Armat`,pentru a se cunoa[te [i lua din timp m`surile necesare.

3. Sec]ia 3-a propune (conformordinului Dvs.):

a. Compartimentarea Odessei [irepartizarea compartimentelor pe C.A.[Corp de Armat`, n.n.].

b. P`trunderea în Odessa, în felulurm`tor:

� E[alonul de cur`]ire: este primulcare abordeaz` ora[ul, fiind constituitdin: 2-3 Batalioane Pionieri [i 2-3Batalioane de Asalt de fiecare C.A.,c`rora li se vor repartiza, în adâncime,diferite sectoare din compartimentulfiec`rui C.A.;

Vor fi prev`zute cu: detectoarepentru explozibile, Brandt-uri, tunuriA.C., tunuri 75 mm, arunc`toare defl`c`ri, tancuri (de la Deta[amentul deAsalt).

Vor intra în ora[, c`l`uzi]i deprizonieri [i civili, lua]i în acest scop,pentru orientare, atât în înaintare, cât [ipentru identificarea cl`dirilor publicemai importante.

Înaintarea se va face pe echipe dinBatalioanele de Asalt, precedate de carede lupt`, în m`sur` a fi sus]inute prin focul tunurilor A.C. [itunurilor de 75 mm, cu tragere direct`; dup` aceste echipeurmeaz` echipe de pionieri pentru cur`]ire.

� E[alonul de ocupare: urmeaz` dup` primul e[alon [i ocup`compartimentele pe m`sur` ce primul e[alon progreseaz` îninteriorul ora[ului.

Va fi constituit de 1-2 Regimente de fiecare C.A., care li se vaafecta un sector din compartimentul C.A.

� Restul for]elor de ocupare: în m`sura socotit` necesar` defiecare C.A., dup` al doilea e[alon va urma un al treilea e[alon,compus din alte Batalioane de Infanterie, în scopul de a ocupaîntregul compartiment [i a asigura ordinea [i continuarea cur`]iriiora[ului.

� Restul M.U., aflate în front, se vor regrupa la Vest [i Nord deperimetrul Odessei.

{EFUL SEC}IEI a IV-aLt. col.N. P`dureanu

Sursa: A.M.R., fond Microfilme, rola 1080, c. 609-610.

Corpul 2 Armat`Stat Major

Nr. 3745927 octombrie 1941

Generalul MACICI NICOLAE(Comandantul Corp. 2 Arm.)

c`treDomnul general de C.A. adjut. IACOBICI IOSIF

La ordinele Domniei Voastre nr. 302.832 din 22.X.1941 [i nr.302.858 din 23.X.1941, am onoare a raporta:

Am sosit la Odessa la orele 6, \n diminea]a de 23.X.1941 [i m-amdus direct la locul cl`dirii foste a Diviziei 10 Infanterie [i aComandamentului Militar al Odessei, aruncat` în aer.

Pân` la acea or`, se scoaser` deja de sub d`râm`turi câtevacadavre.

Opera]iunea debloc`rii am g`sit-o bine organizat` [i binecondus`.

Identificarea cadavrelor se f`cea peloc [i se continua la Spitalul nr. 101 dinOdessa, unde se transportau [i r`ni]ii.

Cadavrele se îmb`ls`mau cumijloacele de care dispunea Spitalul.

În zilele de 23, 24 [i 25 octombrie1941 m-am informat continuu la fa]alocului, am interogat diferi]i ofi]eri de laambele Comandamente [i am luat înscris[i 9 declara]iuni, spre a m` convinge câtmai pozitiv:

� dac` ordinele Armatei IV-a nr.302.320 din 16 octombrie [i nr. 78.994 din18.X.1941 s-au primit la Divizia 10Infanterie;

� dac` au fost transmise unit`]ilor;� cum s-a executat controlul

opera]iunilor dictate de acele ordine;� cum s-a procedat la deminarea

ora[ului, în general;� cine a ales ca local de Comanda-

ment fostul local al G.P.U.-ului;� dac` [i cum s-a deminat el;� asupra cui cad r`spunderile [i,

eventual,� vinova]ii de neglijen]` c` nu s-a putut preveni dezastrul produs.Am constatat:� La Divizia 10 Infanterie nu s-a primit decât ordinul Armatei IV

nr. 302.320 din 16.X. 1941 [i anume în ziua de 16 octombrie ora16.30.

Ordinul Armatei IV nr. 78.994 din 18 oct. nu s-a primit la Divizia10.

� Generalul Glogojanu a dat în chiar dup`-amiaza zilei de 16octombrie, instruc]iuni verbale comandan]ilor de unit`]i; apoi,Divizia 10 a dat în scris (în copie) ordinul nr. 302.320/941 al ArmateiIV, cu instruc]iunile sale anexe, la unit`]i cu nr. 23.276 din 17octombrie 1941.

În afar` de aceasta Divizia 10-a a mai dat în scris [i alteinstruc]iuni tehnice (al`turate) cu ord. nr. 23.366 din 18 oct. 1941,referitoare la modul de comportare al trupelor în Odessa [i laopera]iunea de cur`]ire [i deminare.

� În dup` amiaza zilei de 16 octombrie p`trunseser` în Odessaprimele elemente ale Diviziei 10 Infanterie; grosul Diviziei a intrat îndiminea]a 17.X.

studii/documente

6 4 (30) u 2005 u document

Generalul Ion Glogojanu (1888-1941)

� Divizia 10 nu a avut [i nici nu are pân` ast`zi batalionul sùorganic de pionieri; i se pusese la dispozi]ie Compania 3-a (2plutoane) din Batalionul 61 Pionieri.

Opera]iunile dictate de ordinele de mai sus au fost executatede unit`]ile de pionieri regimentare [i de cele dou` plutoane aleBatalionului 61 Pionieri.

� Ini]ial, Divizia 10 Infanterie se instalase în P.C. [punctul decomand`, n.n.], într-o [coal` de ucenici aflat` la bariera Tatarcala vest [i lâng` calea ferat`, iar Comandamentul Odessei l-amg`sit instalat, ini]ial, \n diminea]a de 18 octombrie în localulînchisorii G.P.U. Aceast` închisoare este instalat` în ora[ îns` labun` distan]` de localul fost al G.P.U.

� Localul în care se instalase definitiv P.C. al Diviziei 10Infanterie [i al Comandamentului Militar al Odessei a fost alespersonal de c`tre r`posatul general Glogojeanu, ajutat fiind deprefectul Poli]iei (lt. col. Davilla) [i de colonel Ionescu Mangu,deceda]i [i ei sub d`râm`turi.

R`posatul general Glogojanu s-a interesat personal dedenumirea acestui local.

Prima opera]ie de deminare a cl`dirii G.P.U. a fost executat`de un batalion de pionieri germani, venit în Odessa în dupàmiaza zilei de 17 octombrie, îns` care a plecat imediat dup`deminarea acelui local.

Aceea[i opera]iune, destul de am`nun]it`, a fost executat` a2-a zi (19 octombrie) de c`tre c`pitanul Niculescu cu unitatea sa(Compania 3/Batalionul 61 Pionieri).

De[i deminarea p`rea sigur`, localul acela era înc` suspect,c` se primiser`, la ambele Comandamente, indica]iuni de lainformatori, cum c` localul este minat [i periculos.

Notez c`, de[i r`posatul colonel Ionescu Mangu [i-aexprimat p`rerea fa]` de generalul Glogojanu c` [localul] estesuspect, c`ci ceasornicele din pere]i mai func]ioneaz` înc`, cumo cas` de fier de dimensiuni respectabile nu a fost înl`turat`,localul a fost totu[i ocupat.

De altfel, camerele (birourile) din acel local erau completamenajate, mese de scris [i birouri complete, fotolii de birouriademenitoare, scaune rânduite în jur de mas`, a[teptând numaiinstalarea membrilor unui consiliu, nici tablourile mari din pere]inu fuseser` înl`turate.

Din toate informa]iile [i declara]iile ce am adunat rezult` înmod categoric c` i s-a atras aten]ia generalului Glogojanu, înc`din ajun de a se instala acolo, de c`tre colaboratorii sì direc]i,între al]ii generalul Trestioreanu, comandantul secund alDiviziei 10 Infanterie, lt. colonel Mitulescu, [eful de stat major aldiviziei, lt. colonel Vlad, [eful Biroului 2 Informa]ii, colonelMoldoveanu, comandantul Regimentului 30 Infanterie [i fost [efal Sec]iei II-a din M.St.M. [i chiar de c`tre r`posatul colonelIonescu Mangu.

La Comandamentul Odessei s-a primit de la S.S.I. o schi]` cure]eaua de subterane (catacombe) de sub ora[ul Odessa.

Cred c` nu s-a studiat îndeajuns aceast` schi]`, înainte de ase alege localul, c` s-ar fi v`zut c` sub cl`direa fost` G.P.U. seîntretìau mai multe ramuri de catacombe, catacombe carereclam` înc` de azi înainte o opera]iune special` pentru ocur`]ire quasi radical`.

Dup` deduc]iile mele, explozibilul s-ar fi g`sit introdus încasa de fier (bani) [i în peretele din spate, în afar` de alte puncteminate cu explozibile puternice [i în mare cantitate.

Nu se poate preciza dac` focul a fost dat la comand`, de ladistan]` (prin fir) sau prin dispozitiv cu întârziere (ceasornicspecial). S-a mai g`sit unul într-un dispozitiv de peste600 kg trotil, a[ezat de terori[ti pe calea ferat` la 200 m sudbariera Tatarca.

Tuturor celor care î[i ar`tau teama, le-a r`spuns generalulGlogojanu c` �opera]iunea de deminare a fost f`cut` despeciali[ti germani� sau, altora, c` �ar fi frico[i�.

Localul a fost ocupat în data de 20 octombrie.În aceea[i zi, pe la prânz, când fusesem pentru a doua oar` la

Odessa, am g`sit în fa]a localului pe to]i ofi]erii de la ambelecomandamente, ie[i]i în strad`, în frunte cu generalulGlogojanu, din cauz` c` se primise cu câteva momente înainte oinforma]ie cum c` în curând localul va s`ri în aer.

Cu toate cele ar`tate mai sus, s-a continuat r`mânerea înlocal, pân` în seara de 22 octombrie, când a s`rit în aer.

M`surile de deminare au fost luate în felul ar`tat mai sus,totu[i, alt vinovat nu poate s` fie g`sit, decât fatalitatea, care l-atras de mânec` pe generalul Glogojanu, înc`p`]ânându-l s` sepermanentizeze în localul periculos.

Ordinele [i instruc]iunile autorit`]ilor superioare referitoarela demin`ri, au fost transmise la timp unit`]ilor pentru execu]ie;opera]iunea îns`[i a demin`rilor s-a executat cu mijloacele pecare le-au avut la îndemân` (speciali[ti [i aparate detectoare).

În aceast` privin]`, nimeni nu poate fi acuzat de vreoneglijen]` sau neexecutare a dispozi]iunilor date.

În prezent [i conform instruc]iunilor verbale ce am primit dela DP Comandant al Armatei IV-a, am readus [i s-a instalat atâtP.C. al Comandamentului Diviziei 10 Infanterie cât [i alComandamentului Militar al Odessei în cl`dirile foste ale {coliide ucenici ru[i de la bariera Tatarca. Aceste cl`diri sunt cuînc`peri numai la parter [i se amenajeaz` continuu pentru acorespunde scopului.

Tot astfel, am dat dispozi]iuni ca toate posturile de comand`[i localurile autorit`]ilor noastre din Odessa s` p`r`seasc`cl`dirile cu multe etaje [i mai ales acelea pe care bol[evicii le-aul`sat aproape intacte [i nelocuite (sic!).

Comandantul Corpului 2 Armat`General de divizieNicolae Macici

Sursa: A.M.R., fond Microfilme, rola 1080, cd. 542-547. u

studii/documente


Imagine din Odessa, dup` cucerirea ora[ului de trupele rom#ne

e[irea României din alian]a cuGermania [i \ntoarcerea armelorîmpotriva fostului aliat a avut drept

consecin]`, din punct de vedere militar,conform anali[tilor, istoricilor [ispeciali[tilor, scurtarea celei de-a douaconflagra]ii mondiale. Actul de la 23august 1944, prin care regele Mihai Il-a arestat pe mare[alul Ion Antonescu,Conduc`torul Statului, [i a al`turatRomânia coali]iei Na]iunilor Unite, afost precedat, pe teatrul de conflict, dedeclan[area ofensivei Frontului 2Ucrainean, comandat de mare[alulRodion I. Malinovski, asupra liniei deap`rare româno-germane Ia[i �Chi[in`u, la 20 august 1944. Aceast`linie de ap`rare se afla stabilizat` de lajum`tatea lunii aprilie 1944, în urmaofensivei sovietice pe direc]ia Uman-Boto[ani, declan[at` la 5 martie 1944de Frontul 2 Ucrainean, comandat îns`de mare[alul Ivan S. Konev. Cele patruluni care au precedat atacul sovietic aufost folosite de ambele p`r]i pentru a sepreg`ti pentru o nou` [i inevitabil`confruntare. În cadrul preg`tirilor un rolimportant l-au avut informa]iile ob]inutede serviciile secrete, care aveau rolulde a supraveghea activitatea inamicului[i de a identifica mi[c`rile de trupe caredenot` iminen]a unui atac.

Serviciul Special de Informa]ii (SSI)[i Serviciul de Informa]ii al armateigermane (SIAG sau Abwehr) auînceput s` colaboreze, prin schimburide date, din 1937 [i au ac]ionatîmpreun`, în perioada 1939-1940, cândau reu[it s` anihileze planurile desabotaj anglo-franceze privind zonapetrolifer` [i blocarea Dun`rii. Pentru omai bun` colaborare, în cadrul SSI afost înfiin]at Biroul �G�, cu misiunea dea fi în contact permanent cu parteagerman`. Dup` 22 iunie 1941, cândGermania a atacat URSS, colaborareaa fost intensificat`, iar Biroul �G� a fosttransformat, din 1942, în Sec]ia a III-a�G� Rela]ii Externe, care avea înatribu]ii schimbul de informa]ii cuserviciile similare partenere. Pân` învara anului 1944, între SSI [i SIAGs-au desf`[urat mai multe întâlniri, la

nivel de exper]i, pe problematicaspa]iului sovietic, în care parteagerman` a recunoscut, printre altele,lipsa informa]iilor despre Armata Ro[ie,poten]ialul uman [i industrial real alURSS anterior datei de 22 iunie 1941.

Ultima conferin]` comun` aspeciali[tilor din cele dou` servicii deinforma]ii a avut loc la 16 august 1944[i ea a fost sus]inut`, din parteagerman`, de colonelul Baur, [efulsec]iei SIAG din România. În cadruldiscu]iilor au fost abordate mai multeaspecte ale evolu]iei politico-militare dindiverse teatre de opera]ii. Referitor laRomânia, dou` sunt aspectele extremde interesante pe care colonelul Baurle-a exprimat cu aceast` ocazie.

În primul rând, situa]ia intern` dinRomânia era considerat` �ca fiind fermîn mâna Conduc`torului Statului�,întrucât activitatea partidelor dinopozi]ie �este de ordin ideologic�, f`r` adispune de vreo for]` organizat` înscopul înl`tur`rii regimului. Sprecompara]ie, colonelul Baur a ar`tat c`,în Bulgaria, în cazul unor succesemilitare sovietice pe frontul de est [i înpeninsula Balcanic`, se va produce �înmod sigur o schimbare categoric` înfavoarea Rusiei�.

Pe de alt` parte, România erasingura ]ar` �în care nu s-au semnalatac]iuni de partizani�, fapt care a impusconduc`torilor sovietici o nou` tactic`de lupt`: �atragerea [i înt`rireapartidelor de opozi]ie, indiferent deideologia pe care o împ`rt`[esc, numaiîn scopul de a submina regimul actualal domnului mare[al Antonescu�.Aceast` informa]ie dovede[te, înc` odat`, c` miturile comunismuluiromânesc referitor la actele de sabotaj

în spatele frontului, promovate atât deintens, nu au o acoperire real`. Deasemenea, informa]iile SIAG aupreconizat o intensificare a lans`rii depara[uti[ti în spatele frontului româno-german [i formarea unor bande departizani, unii dintre ace[tia fiind chiarprizonieri de r`zboi români recruta]i deNKVD [i trimi[i în ]ar` cu misiuni despionaj sau subversive. Aceast`informa]ie era, îns`, una tardiv`. La 3august 1944, SSI a înaintat Pre[edin]ieiConsiliului de Mini[tri � CabinetulMilitar un material referitor la lans`rilede para[uti[ti sovietici [i a identificat 69�de prizonieri români, recruta]i de aurma [coala de para[uti[ti dinMoscova, raionul Crasnai Gorschi,lag`rul nr. 27, de sub conducereacomisarului Burlacenko�. Printre ace[tiase num`rau un oarecare Holban,contigent 1935, �profesor universitar,Ia[i, a f`cut studiile la Paris, cunoa[telimba italian` la perfec]ie, iar limba rus`mai pu]in�, Constantin Tab`r`,contigent 1940, �caporal, 4 clasecomer], vânz`tor la un magazin dinPloie[ti�, Petre Petrescu, caporal,contigent 1936, �student la facultateade agronomie� [i Marin Niculescu,sergent, Regimentul 18 Doroban]i,Gorj, �agricultor [i comerciantambulant�. În perioada aprilie-iulie1944, a fost constatat` o afluen]` aechipelor de para[uti[ti lansate înjude]ul L`pu[na, în centrul Basarabiei,tocmai în scopul intensific`rii ac]iunilorsubversive în aceast` zon`. Numai c`,în cea mai mare parte, aceste echipenu au ajuns s`-[i îndeplineasc`misiunile. Cauzele au fost diverse [i,printre acestea, s-au num`rat lansareala mare distan]` a membrilor echipei,care nu s-au mai reg`sit pe teren,anihilarea rapid` de c`tre jandarmi [is`teni, imediat dup` aterizare,dezertarea sau predarea (cazulmilitarilor români recruta]i dintreprizonieri) [i altele.

Evident, cea mai important`problem` analizat` a fost situa]iamilitar` pe frontul de est. Conformdatelor ob]inute de SIAG, direc]iile de

studii/documente

8 4 (30) u 2005 u document

16 august 1944

Ultima conferin]` informativ`rom#no-german`

Alexandru�Alin SP@NU!

I

� �P#n` \n vara anului1944, \ntre SSI [iSIAG s-au desf`[uratmai multe \nt#lnirila nivel de exper]i pe problematicaspa]iului sovietic.

interes [i ac]iune ale armatelorsovietice erau îndreptate c`tre vest(direc]ia Cracovia) [i sud (trec`torileBeschizilor). În schimb, pe frontul dinBasarabia [i Moldova, sec]ia SIAG depe lâng` Comandamentul Grupului deArmate �Sud� �nu a constatat nici unindiciu în ceea ce prive[te executarea,într-un viitor apropiat, a unei ofensivesovietice de mari propor]ii� (subl. n.).Dac` este permis` o glum`, atunciputem s` apreciem c` patru zile aureprezentat... un viitor îndep`rtat pentruserviciile de informa]ii germane. Totu[i,datele colonelului Baur deschid o seriede ipoteze [i de întreb`ri la care, \nviitor, [i, evident, prin intermediul altordocumente din arhive, se va putea oferiun r`spuns complet.

În primul rând, SIAG nu a avut nicio informa]ie despre preg`tirile pentruofensiv` ale sovieticilor. Acest lucrueste confirmat de faptul c` germanii nuau avut niciodat` date extrem deexacte privind Armata Ro[ie, la care seadaug` dec`derea SIAG (din 1943),din cauza luptelor interne din cadrulcomunit`]ii informative germane, careau condus, \n cele din urm`, la desfiin-]area sa. În februarie 1944, Abwehr-ul(SIAG) [i-a pierdut independen]a [i afost inclus în RSHA (Oficiul Central alSiguran]ei Reichului) sub denumirea deAmt Mil. A[adar, este posibil ca, pefondul restructur`rii organizatorice [i lanivel de comand`, puterea depenetrare în dispozitivul sovietic s` fisc`zut, iar informa]iile despre ofensivasovietic` s` fi r`mas necunoscute.

O a dou` ipotez` avansat` esteaceea dac` germanii au avut datedespre mi[c`rile de trupe sovietice, darnu au avut capacitatea de analiz` [isintez` a acestora, privind o eventualìni]iativ` militar`. R`spunsul poate fiaflat, într-o oarecare m`sur`, înarhivele militare germane, unde se potreg`si, eventual, datele privindorganizarea dispozitivului ArmateiRo[ii, mi[c`rile de trupe [i starea despirit a solda]ilor sovietici pe frontulromâno-german.

A treia alternativ` pune în discu]ieposibilitatea ca SIAG s` fi fost victimaunei ac]iuni de intoxicare [idezinformare a serviciilor secretesovietice, care s` mascheze, prinac]iuni specifice, adev`ratele inten]ii înacest sector de front. Consult`rile înarhivele ruse ale cercet`torilor românipot confirma sau infirma, în viitor, acestra]ionament.

Prin evolu]ia lor în perioada celui deAl Doilea R`zboi Mondial, serviciile deinforma]ii germane au înc`lcat normeleelementare ale acestei activit`]i, ale

c`rei baze au fost puse de colonelulWalter Nicolai, [eful serviciului deinforma]ii de la ComandamentulSuprem german în perioada PrimuluiR`zboi Mondial. Colonelul Nicolai [i-aexprimat punctul de vedere fa]` decalit`]ile celor care se aventurau s`-[idesf`[oare activitatea în acest terenminat al domeniului informativ: �Spiritcunosc`tor de oameni, ini]iativ` ager`[i agilitate în mânuirea personalului�.De asemenea, el a considerat c`�serviciul de informa]ii este un serviciunobil�, dar acesta nu va avea rezultatecorespunz`toare �când va fi dat pe altemâni�, adic` ale neprofesioni[tilor îndomeniu. Conduc`torul unei structuriinformative �trebuie s` se poat`men]ine în toate ocaziile deasupranivelului agen]ilor, c`ci altcum nu vaporunci el, ci agen]ii, cu propriet`]ile lorreduse�, ceea ce va schimba caracterul

analizei [i exploat`rii informa]iilorob]inute. În finalul aprecierilor sale,colonelul Nicolai concluziona c`�spionii nu trebuie întotdeaunadispre]ui]i�, mai ales atunci cândac]ioneaz` în folosul na]iunii lor [i suntmâna]i de sentimente patriotice. Defoarte mare actualitate r`mâne [i o altàfirma]ie a colonelului Nicolai ��valoarea unui serviciu de informa]ii seva aprecia dup` rezultate [i nu dupèxtensiunea sa� �, ceea ce denot`profesionalismul [i profunzimea acestuidoctrinar al frontului invizibil.

Prezent`m, în continuare,documentul privind ultima întâlnireîntre reprezentan]ii SSI [i cei ai SIAG,identificat în Arhivele Na]ionale IstoriceCentrale, a[a cum acesta a fostredactat [i prezentat, ulterior,mare[alului Ion Antonescu,Conduc`torul Statului.

studii/documente


Militari germani la un exerci]iu de preg`tire fizic`

În aceast` Conferin]`, Colonelul Baur a expus urm`toarelechestiuni:

I. Situa]ia militar` pe frontul de estÎn sectorul de Sud al Frontului de Est, centrele de gravitate

ale atacurilor sovietice sunt:� c`tre Vest, direc]ia Cracovia;� c`tre Sud, trec`torile Beschizilor.Pe frontul din Basarabia [i Moldova, Comandamentul

Grupului de Armate Sud nu a constatat nici un indiciu în ceea ceprive[te executarea, într-un viitor apropiat, a unei ofensive demari propor]ii.

II. Situa]ia militar` din TurciaArmata I (Turcia European`) [i a II-a (Anatolia de Vest) sunt

complet mobilizate.De asemenea, cele 3 divizii aeriene, cu aproximativ 800

avioane.Dup` datele ob]inute pân` în prezent, atitudinea armatei

turce[ti este pur defensiv`; nu s-a remarcat nici o tendin]òfensiv` contra Bulgariei.

Pân` la ora actual` nu a fost cedat` anglo-americanilor niciobaz` aerian`. S-a semnalat prezen]a, pe unele aerodromuri dinTurcia, a unor avioane anglo-americane, îns` acestea suntdestinate numai serviciului de curier.

Prin Strâmtori nu au trecut vase aliate în Marea Neagr` [inici [nave] sovietice în Marea Mediteran`.

În Ankara a sosit � la începutul lunii August � o delega]ie deofi]eri din arma blindat` britanic` (probabil din Corpul 9 Blindatbritanic), cu misiunea probabil` de a face instruc]ia trupei [iofi]erilor Corpului 3 Blindat turc - aflat în curs de organizare - învederea sosirii materialului blindat din Anglia.

Toate cele de mai sus, la care adùgându-se [i unele m`suriluate de autorit`]ile militare turce[ti � organizarea intensiv` aap`r`rii antiaeriene, complectarea unit`]ilor de avia]ie devân`toare, introducerea camuflajului total, evacuarea popula]ieidin unele regiuni � indic` c` (sic!) Turcia se preg`te[te pentru aintra în r`zboi.

În ceea ce prive[te orientarea politicii turce[ti, este deremarcat c`, cu cât succesele Rusiei Sovietice în Est vor fi mair`sun`toare, cu atât Turcia se va apropia mai mult de anglo-americani.

III. Situa]ia în estul bazinului mediteraneanLa începutul lunii august se semnalase c` sunt în curs de

preg`tire pentru a fi transportate în Italia:� 1 Divizie britanic` [i � 1 Divizie indian` din Orientul Apropiat;� 1 Divizie britanic` din Alexandria.

Aceste trei divizii nu au fost transportate nici pân` în prezent.Faptul c` divizia britanic` din Alexandria a fost transformat` îndivizie de vân`tori de munte, precum [i faptul c` diviziilepoloneze sta]ioneaz` înc` în sudul Italiei, indic` c` (sic!) toateaceste for]e par a fi destinate pentru a ac]iona în Balcani(Dalma]ia sau Albania), în scopul de a determina pe Tito la oac]iune mai viguroas` c`tre Nord-Est.

IV. Situa]ia în IugoslaviaÎntâlnirea dintre Churchill [i Tito se pare c` a urm`rit

montarea unei ac]iuni în Balcani, similar` cu cea executat` însudul Fran]ei.

Este de a[teptat c`, în acela[i timp, se va intensifica [i maimult ac]iunea bandelor de partizani, care activeaz` în prezent înSerbia [i Bulgaria.

V. Situa]ia în BulgariaÎn prezent, politica Bulgariei fa]` de Germania este ferm`. Se

poate îns` afirma c`, în acela[i timp, se observ` totu[i o u[oar`înclinare c`tre Uniunea Sovietic`, f`r` ca acest fapt s` constituieun pericol iminent.

În cazul unor succese sovietice în peninsula Balcanic` se vaproduce, în mod sigur, o schimbare categoric` în favoareaRusiei.

v

Situa]ia intern` din România este considerat` � a[a cums-a ar`tat în raportul precedent � ca fiind ferm în mânaConduc`torului Statului.

Este adev`rat c` partidele din opozi]ie activeaz` continuu,dar aceast` ac]iune este de ordin ideologic, f`r` a fi în stare s`produc` o r`sturnare a regimului actual, opozi]ia nedispunândde nici o for]` organizat`.

Eventualele succese pe Frontul de Est nu vor avea niciodatèfectele prev`zute pentru Bulgaria.

România fiind singura ]ar` în care nu s-au semnalat ac]iunide partizani, conduc`torii sovietici vor cùta, prin orice mijloace,atragerea [i înt`rirea partidelor din opozi]ie, indiferent deideologia pe care o împ`rt`[esc, numai în scopul de a subminaregimul actual al domnului mare[al Antonescu.

Ca urmare, este de a[teptat, în scurt timp, la o intensificare alans`rii de para[uti[ti pentru propagand`, spionaj, sabotaj [ichiar formare de bande de partizani, folosind în specialprizonierii de r`zboi români afla]i în lag`rele din Rusia.

Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Pre[edin]iaConsiliului de Mini[tri � Cabinetul Militar, dosar 65/1944, ff. 230-233. u

studii/documente

10 4 (30) u 2005 u document

S.S.I.

RAPORTasupra

Conferin]ei avut` în ziua de 16 august 1944, cu colonelul Baur, [eful sec]iunii din România a Serviciului de Informa]ii al armatei germane

The last common meeting of the Special IntelligenceService and the German Army Intelligence Service (Abwehr)took place on 1944, August 16th and it was held on behalf ofGerman side, by colonel Baur, the chief of German IntelligenceService in Romania. Among discussion were approachedmany aspects of political military evolution on different combat

zones. The Romania internal situation was considered "asbeing firmly on the hands of state leader", because the oppo-sition party didn't have a organized force to remove the regime.Also, it was appreciated that Romania was the sole country "inwhich no partisans action were been signaled", fact thatimposed the Soviet leader a different war tactics.

1944, August, 16rd. The last Romanian-German informative conference

ine î[i imagineaz` c` istoriar`zboaielor se poate scrie pebaza comunicatelor oficiale

privind opera]iile militare seautoiluzioneaz`. Comunicatele suntredactate nu pentru a informa corect, cipentru a men]ine moralul popula]iei. Elesupradimensioneaz` victoriile [iminimalizeaz` înfrângerile.

Comunicatele Wehrmacht-ului nufac excep]ie de la aceast` regul`. {i,totu[i, ele merit` a fi cunoscute,întrucât arat` modalitatea folosit` deautorit`]ile Reichului pentru a transmitepopula]iei germane desf`[urarea uneiadintre catastrofele Wehrmacht-ului dintimpul celui de Al Doilea R`zboiMondial.

Este u[or vizibil efortul de a reduceconsiderabil propor]iile înfrângeriifor]elor germane, în urma ofensiveiArmatei Ro[ii (�Opera]ia Ia[i �

Chi[in`u�) [i a defec]iunii României.Accentul în texte este pus pe vitejiamilitarilor germani [i pe pierderileinamicului, în blindate.

De precizat c`, la 24 august 1944,orele 17, radiodifuziunea german` acomunicat formarea �guvernuluina]ional român�, condus de HoriaSima 1, astfel c` opinia public` din celde Al Treilea Reich avea un indiciusemnificativ asupra evenimentelor dinRomânia.

Fragmentele referitoare laRomânia din comunicateleWehrmacht-ului 2 vor trebuiconfruntate cu nota]iile din jurnalul deopera]ii al Grupului de armate german�Ucraina de Sud�, de sub comandageneralului Hans Friessner 3, pentru am`sura distan]a dintre realitateacâmpului de lupt` [i imagineatransmis` popula]iei.

O astfel de confruntare (în care vorfi incluse [i alte surse germane cucaracter secret) o vom întreprindeîn viitorul apropiat.

NOTE

1. Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol [iMare[alul Antonescu. Rela]iile germano-rom#ne,1938-1944, Bucure[ti, Editura Humanitas, 1994,p. 268.

2. Die Berichte des Oberkommandos derWehrmacht, 1939-1945. Band 5: 1. Januar 1944bis 9. Mai 1945, München, Verlag fürWehrwissenschaften, 2004, pp. 268-280; comuni-catele din zilele de 26-31 august 1944 sunt repro-duse, cu unele mici omisiuni, în lucrarea lui HansKissel, Die Katastrophe in Rumänien, 1944,Darmstadt, Wehr und Wissen VerlagsgesellschaftMBH, 1964, p. 150 (în perioada regimului comu-nist, s-a f`cut o traducere de uz intern a acesteiexcelente lucr`ri).

3. Vezi general-maior Eugen Bantea,Insurec]ia român` în jurnalul de r`zboi al grupuluide armate german �Ucraina de Sud�, Bucure[ti,Editura militar`, 1974.

studii/documente

11document u 2005 u 4 (30)

23 august 1944\n comunicatele Wehrmacht-ului

Florin CONSTANTINIUMembru al Academiei Rom#ne

!

C

Regele Mihai I,\n inspec]ie pe front,prime[te raportulunui comandantde escadron

Miercuri, 23 august 1944În Basarabia de Sud [i în Moldova, sovietele au continuat s`

atace cu puternice for]e blindate [i motorizate. Unit`]ile ger-mane [i române au oprit vârfurile inamice de atac, dup` adâncibre[e în mai multe locuri.

q

Joi, 24 august 1944În (zona de) sud a frontului de est, inamicul a înaintat cu

unit`]i de infanterie motorizat` [i de tancuri pân` în zonaPrutului inferior, pe ambele laturi. Pe Siretul mijlociu sunt, deasemenea, în curs de desf`[urare lupte violente la Roman.

q

Vineri, 25 august 1944În (zona de) sud a frontului de est, trupele noastre continu`

s` lupte, în retragere, pe Prut [i Siret, dup` ce p`r]i din unit`]ileromâne au încetat lupta împotriva bol[evicilor. Numeroase tan-curi inamice au fost distruse.

q

Sâmb`t`, 26 august 1944În sectorul românesc al frontului de est, diviziile noastre au

continuat s` se replieze în zonele ordonate, respingândnumeroase atacuri ale bol[evicilor. În Moldova, trupele de blin-date germane [i române, fidele alian]ei, au zdrobit, la 24 august,mai multe atacuri inamice. Rezisten]a izolat` a partizanilor cliciiregale române a fost sf`râmat`. În zona Bucure[ti [i în ora[ aufost respinse numeroase atacuri ale tr`d`torilor.

q

Duminic`, 27 august 1944În România, inamicul continu` s` înainteze spre sud cu

unit`]i motorizate [i cu puternice for]e blindate. Grupe de lupt`germane sunt în curs de a str`punge, prin lupte grele, încer-cuirea sovietic` pe ambele laturi ale Prutului inferior.

Pe versantele Carpa]ilor R`s`riteni, trupele noastre aurespins volente atacuri ale sovietelor în mai mlte sectoare, dis-trugând numeroase tancuri inamice.

q

Luni, 28 august 1944În România, trupele noastre continu` s` duc` lupte grele

pentru a ie[i din încercuire, pe ambele laturi alePrutului inferior.Continuând atacul spre sud [i vest, inamicul a trecut Siretul [i, înciuda rezisten]ei înver[unate a trupelor noastre, a ocupatFoc[ani. El a pierdut acolo numeroase tancuri.

Împotriva încerc`rii inamicului de a p`trunde în Ungaria prinCarpa]ii R`s`riteni progreseaz` bine contraatacurile trupelorungare [i germane. La Piatra (Neam]) [i la nord vest (de ora[),atacurile sovietice au e[uat.

q

Mar]i, 29 august 1944În România, unit`]ile noastre continu` s` lupte pe ambele

laturi ale Prutului inferior împotriva inamicului, care atac` dintoate p`r]ile. La sud-vest de Siretul inferior, dup` lupte grele,Buz`u a c`zut în mâinile sovietelor; cu acest prilej, au fost dis-truse 27 de tancuri inamice.

În partea de sud a Carpa]ilor R`s`riteni sunt în curs lupteviolente purtate de trupele germane [i ungare împotrivagrup`rilor de lupt` sovietice, care înainteaz`.

q

Miercuri, 30 august 1944În România, atacurile sovietelor la Buz`u [i peValea Bistri]ei

au e[uat. For]ele inamicului, care înainteaz` prin trec`torile dinregiunea de grani]` ungar` au fost aruncate înapoi. Unit`]iaeriene de lupt` au atacat cu succes, folosind bombe [i arme debord, coloanele sovietice în trec`torile Carpa]ilor.

q

Joi, 31 august 1944În România s-a intensificat presiunea sovietic` în direc]ia

Ploie[ti. În mun]ii Transilvaniei, au fost din nou zdrobite atacuriviolente ale bol[evicilor.

S-a anun]at o completare la comunicatul Wehrmacht-ului.În sectorul sovietic al frontului de est, Corpul 30 Armat`,

sub comanda generalului-locotenent Postel, împreun` cuDivizia 306 Infanterie, Divizia 15 Infanterie [i Divizia 13Blindat` s-au luptat eroic, animate de spirit de sacrificiu,împotriva for]elor inamice superioare. Batalionul 661 Vân`toride Tancuri, de sub comanda c`pitanului Mergen, a distrus, încursul zilei, 52 de tancuri [i a contribuit prin aceasta în chiphot`râtor la succesul defensiv. u

studii/documente

12 4 (30) u 2005 u document

O pauz` binevenit`, \n timpul unei lupte

The statements are drafted not in order to inform in aright way but to maintain the population morale. Theyoutsized the victories and diminished the failures. TheWehrmacht statements didn't make an exception from thisrule. Thou, they deserved to be known, because they

depicted the method used by Reich authorities to conveyto the German population the development of one of theWehrmacht catastrophe during the Second war World.The author presents here the German Army announce-ments following the act from 1944, August 23rd.

1944, August 23rd within the Wehrmacht official statements

nc` din anul 1943, Marina militar` român` a fostreorganizat`, renun]ându-se la tradi]ionala împ`r]ire în Divizia de Mare [i Divizia de Dun`re. For]ele Navale

Maritime au trecut în subordinea Comandamentului MarineiMilitare, sub denumirea Comandamentul For]elor NavaleMaritime (C.F.N.M), care era compus din: ComandamentulFor]elor Maritime (C.F.M.), comandat de contraamiralul HoriaMacellariu (cu toate unit`]ile sale, în total 34 de nave întrecare se aflau 4 distrug`toare, 7 vedete torpiloare, 2 subma-rine, 3 torpiloare, 3 canoniere); Comandamentul For]elorFluviale (C.F.N.Fl.), comandat de contraamiralul AlexandruStoianovici, având în subordine deta[amentele fluvialeDun`rea de Sus, Dun`rea de Mijloc,Dun`rea de Jos (în total 37 de nave întrecare se aflau 7 monitoare, precum [i unnum`r de baterii de artilerie, batalioane deinfanterie marin`, gr`niceri);Comandamentul Litoralului Maritim [iFluvial (C.L.M.Fl.), comandat de coman-dorul Nicolae B`rdescu, cu toate unit`]ilesale din Dobrogea. Sediul Statului Major alMarinei se afla la Bucure[ti, având înfrunte pe viceamiralul Ioan Georgescu. Totalul efectivului erade 9.468 de militari.

Primele preciz`ri privind noua situa]ie politic` [i militar`au fost transmise telefonic de la Statul Major al Marinei,comandamentelor subordonate, îndat` dup` miezul nop]ii,prin noul subsecretar de stat pentru Marin`, viceamiralul Ioan

Georgescu. Misiunile de lupt` încredin]ate Marinei MilitareRomâne, în noile condi]ii create dup` 23 august 1944, prinrealinierea României la Na]iunile Unite, s-au concretizat înordinul [efului Statului Major al Marinei, care preciza: �Oriceîncercare de trecere german` din Dobrogea în Muntenia,peste Dun`re, va fi împiedicat`. Toate mijloacele de trecereromâne [i germane s` fie trase pe malul de vest al Dun`rii [ipuse sub paz` (�). Comandamentul For]elor NavaleMaritime, în leg`tura cu Divizia 9 Infanterie, ComandamentulLitoralului Maritim [i Comandamentul Aeromarin`, va proce-da la dezarmarea unit`]ilor navale germane [i de litoral dinzona Constan]a� 1.

Contrar ac]iunilor ostile [i pozi]iei aro-gante sovietice, comandan]ii marilor unit`]iale Marinei Militare Române au f`cut efor-turi st`ruitoare pentru a se integra,începând cu noaptea de 23 spre 24august în ac]iunile de lupt` al`turi defor]ele Na]iunilor Unite, respectiv al`turi decele sovietice. În porturile maritime [i flu-viale române[ti, la 23 august, se aflaupeste 150 de nave de lupt` germane, pre-

cum [i circa 440 de nave comerciale, auxiliare [i de trans-port. Pe Dun`re, la aceea[i dat`, se g`seau în scopuri desuprave-ghere, de lupt` sau economice, câteva sute de navesub pavilion german, multe din ele armate cu mitraliere [itunuri. Raportul de for]e în porturile Sulina [i Constan]a erade 3/1 în favoarea trupelor germane2.

Flota fluvial`, de la cooperare la arest

Primele opera]iuni armate ale MarineiRegale Române au început la Dun`re, unde,în zilele de 24, 25 [i 26 august,Comandamentul For]elor Fluviale române[ti atrebuit s` treac` dintr-un r`zboi în altul.

Comandamentele sovietice nu au luat înconsidera]ie Declara]ia regelui din seara de23 august, prin care se stipula încetareaostilit`]ilor cu armata sovietic` [i intrarea înr`zboi al`turi de aceasta, împotrivaGermaniei naziste. Trupele sovietice auac]ionat în condi]ii de r`zboi, socotind armataromân` ca fiind inamic`. Avia]ia sovietic` s-amanifestat foarte agresiv, în special în Delt`,iar nave militare sovietice se iviser` în larg deSulina. În zilele de 24 [i 25 august 1944,avia]ia sovietic` [i-a continuat neîntreruptbombardamentele la Sulina [i pe bra]ulChilia. Ordinul de încetare a ostilit`]ilor de

studii/documente

13document u 2005 u 4 (30)

� �Marina Militar` Rom#n` af`cut eforturi st`ruitoarepentru a se integra \nac]iuni de lupt` al`turi defor]ele sovietice.

Marina Regal` Rom#n` dup` 23 august 1944

|ntre umilin]a prizonieratului[i suspiciunile sovietice

Dr. Nicolina URSU, c`pitan Viorel IONDepozitul Intermediar de Arhiv` al Statului Major al For]elor Navale

!

|

c`tre armata român` a fost primit în diminea]a zilei de 24august [i nu a putut fi transmis unit`]ilor marinei de la nordde bra]ul Chilia, angajate în lupt` cu for]ele superioare sovie-tice care le-au încercuit [i capturat. Situa]ia în zonele de con-tact cu for]ele sovietice se men]inea confuz`, acestea dinurm` profitând [i declan[ând drama Marinei Române,desf`[urat` între 24 august [i 10 septembrie 1944. Aceastas-a încheiat, în prima ei faz`, cu pierderea unei vedete flu-viale, a dou` monitoare, a grup`rii de minare Vâlcov [i cuducerea marinarilor care se salvaser`, ajun[i la Chilia Veche,în prizonieratul sovietic.

La 26 august 1944, contraamiralul Al. Stoianovici, coman-dantul For]elor Fluviale s-a deplasat la Ismail [i a luat contactcu contraamiralul Gor[kov, comandantul For]elor FluvialeSovietice, pentru a-i cere ca navele de r`zboi române[ti,aflate în zona Tulcei, s` fie l`sate s` treac` în susul Dun`riipentru a participa la urm`rirea unit`]ilor flotei germane.Contraamiralul sovietic i-a r`spuns c` nu are nici un ordin dinpartea forurilor superioare sovietice pentru încetareaostilit`]ilor cu România, iar flota român`, aflat` la Tulcea, tre-buie s` se predea, deoarece, în caz contar, va fi distrus`3.

A doua zi, la 27 august, potrivit ordinelor primite [idatorit` situa]iei în care se afla, Comandamentul For]elorFluviale a predat Comandamentului sovietic vasele de caredispunea în zona Tulcea: un monitor, o vedet` fluvial`, cinciremorchere armate [i trei pontoane pentru transportul tru-pelor.

La 29 august, ca urmare a unei convorbiri pe care con-traamiralul Stoianovici a avut-o, la Ismail, cu contraamiralulGor[kov, acesta din urm` a acceptat ca flota român` deDun`re s` coopereze cu cea sovietic`, dar s` fie subordo-nat`, din punct de vedere operativ, comandantului FloteiSovietice de Dun`re.

Acceptarea acestei idei a fost nefast`, contraamiralulGor[kov ordonând ca toate navele române[ti aflate peDun`re s` fie concentrate la Reni, apoi la Ismail, iar coman-dantul For]elor Fluviale, împreun` cu statul sù major, s` seprezinte cu toate documentele necesare întocmirii planuluicomun de ac]iune pe Dun`re. În momentul în care contra-amiralul Stoianovici [i statul sù major, cu toate documentele[i navele, au ajuns la Ismail, ofi]erii au fost aresta]i; echipa-jele debarcate au fost duse în mare parte în captivitate,navele române[ti au fost capturate, duse în apele teritoriale

ale U.R.S.S., iar pavilionul românesc a fost înlocuit cu celsovietic4.

Contraamiralul Stoianovici [i ofi]erii superiori au fost ]inu]i\n izolare, pân` la 7 septembrie 1944, când au fost elibera]i[i transporta]i cu o nav` sovietic` la Tulcea.

În noaptea de 23 spre 24 august 1944, dup` ce s-acunoscut noua situa]ie, unit`]ile de marin` fluvial` s-aupreg`tit de lupt` împotriva germanilor, dar acestea se vorface cu for]e mult mai reduse, sub comanda direct` aComandamentului Fluvial Sovietic.

Luptele duse de marina fluvial` împotriva vaselor ger-mane de pe Dun`re au avut un caracter mult mai violentdecât cele de pe mare. Directivele operative ale Marelui StatMajor [i ordinele Statului Major al Marinei stabileau misiuneafor]elor fluviale, în cooperare cu trupele terestre din zona li-mitrof`, pentru eliminarea prezen]ei germane pe fluviu,dezarmarea [i preluarea navelor germane, împiedicareaac]iunilor germane împotriva porturilor, obiectivelor economi-ce [i a localit`]ilor române[ti. Luptele de pe Dun`re au fostangajate, concomitent, în mai multe zone de-a lungul a 1 000km, reu[indu-se degajarea, în numai 41 de ore, a DelteiDun`rii de c`tre trupele germane [i înlesnind, astfel,înaintarea trupelor navale sovietice. Cele mai solicitate unit`]iau fost: Flotila de Monitoare, Flotila de Dragaj, Flotila deSiguran]`, precum [i deta[amentele Dun`rea de Mijloc [iDun`rea de Sus. Dup` cur`]irea Deltei, au fost continuateluptele pentru urm`rirea, capturarea [i nimicirea vestiteiGrup`ri de lupt` �Zieb� � convoi german de peste 222 denave, de toate felurile, cu 100 de guri de foc [i 8 000 deoameni, care a încercat s` se salveze pornind, la 25 august,din Brìla, în amonte, la Bazia[. Lupte grele, soldate cu mul]imor]i [i r`ni]i, s-au purtat la Hâr[ova, Cernavod`, C`l`ra[i,Turnu-Severin [i Or[ova.

În ziua de 28 august, grup`rile de monitoare �Basarabia�� Bucovina� [i �Ardeal� � �Lahovary� au pornit în urm`rireaunor convoaie germane, reu[ind, pân` la Cernavod`, s` cap-tureze 14 remorchere, 2 [alupe [i 60 de [lepuri. În aceea[izi, între Hinova [i Turnu-Severin, au fost capturate 11 [lepuri,3 remorchere, 2 pontoane armate, 17 tancuri fluviale, iar înportul Turnu-Severin, 2 remorchere [i 2 tancuri fluviale.

În zona Olteni]a, nave fluviale române[ti, în cooperare cutrupele de uscat, au silit s` capituleze un convoi german, for-mat din 104 nave � bacuri, [lepuri, remorchere, pontoane

studii/documente

14 4 (30) u 2005 u document

Militari germani trec#nd pebra]ului unui fluviu cu barcapneumatic`.|n pagina 13,submarinul �Delfinul�,iar \n pagina 15,distrug`torul�Regele Ferdinand�\n portul Constan]a.

armate, nave de transport.Astfel, grup`rile de nave germane, dispuse pe Dun`re, de

la Marea Neagr` pân` la Bazia[, au fost lichidate pân` lasfâr[itul lui august 1944. În perioada urm`toare, marinariiromâni de la Dun`re au continuat, cu for]e diminuate,ac]iunea de deminare a Dun`rii, concomitent cu misiuni desiguran]` a naviga]iei [i de transport în folosul frontului. Înportul Giurgiu [i în zona Calafat � Vidin s-a ac]ionat în cadrulgrup`rii de dragaj româno-bulgare. |n luna octombrie, în sec-torul Turnu-Severin � Bazia[, în timpul unei misiuni, s-au scu-fundat dragoarele române[ti �Amurgul� [i �Ghepard�. |n lunanoiembrie 1944, s-a înfiin]at flotila româneasc` de dragaj flu-vial5. Pavilionul Marinei Militare române va fi arborat peDun`re, iar din 18 noiembrie 1944, for]ele fluviale române[tiau asigurat siguran]a \ntreg cursul românesc al Dun`rii. La 2aprilie 1945, naviga]ia pe Dun`re, pe întreaga sa lungime,era asigurat` din punct de vedere al pericolului de mine.

Calvarul flotei maritime

|n portul Constan]a � principala baz` a Kriegsmarine �subordonate Comandamentului �Admiral Schwarzen Meer�,cu sediul la Eforie, comandat de viceamiralul Brikman, seaflau aproximativ 100 de nave militare, între care patru sub-marine, [ase vedete torpiloare, numeroase dragoare,vân`toare de submarine, nave purtatoare de artilerie, dedebarcare armate, de transport, de patrulare, la care seadaugau diferite unit`]i [i subunit`]i de artilerie de coasta cubateria Tirpitz, artileria aerian`, batalioane de interven]ie depioneri, depozite, toate dislocate pe litoralul dobrogean.

La 23 august 1944, Comandamentul For]elor NavaleMaritime func]iona la hotelul �Carlton�, în aceea[i cl`dire cuComandamentul Diviziei a X-a [i Siguran]a German`. |nap`rarea coastelor, F.N.M. î[i p`strau întreaga independen]`fa]` de Comandamentul german, r`mânând subordonatenumai Statului Major al Marinei Regale6. Unit`]ile române[tidin port erau la dispozi]ia comandamentelor locale române[tiale For]ei maritime, al Ap`r`rii Litoralului [i a Diviziei a 9-aInfanterie. Primele m`suri luate, de comun acord de coman-dorul Nicolae B`rdescu [i generalul de divizie Costin Iona[cu� au fost cele privind siguran]a navelor, a bateriilor decoast`, a unit`]ilor de uscat, a serviciilor [i depozitelor mili-tare7.

Din cauza repetatelor atacuri aeriene asupra portului [i aora[ului Constan]a, navele disponibile erau scoase în rad`,într-un spa]iu limitat pe timpul zilei. |n seara zilei de 23august, navele au primit ordin s` intre în port, iar celelalte

studii/documente

15document u 2005 u 4 (30)

Situa]ia for]elor navale rom#ne[ti,la data \ncheierii armisti]iului

� Escadrila Distrug`toare: N.M.S. �Regele Ferdinand�,avariat`, la Constan]a; N.M.S. �M`r`[e[ti�, disponibil`,la Constan]a; N.M.S. �M`r`[ti�, indisponibil`, laConstan]a; N.M.S. �Regina Maria�, disponibil`, laConstan]a;

� Escadrila Submarine: S.M.S. �Delfinul�, indisponibil, laIslaz; S.M.S. �Marsuinul�, indisponibil, la Constan]a;S.M.S. �Rechinul�, indisponibil, la Constan]a;

� Sec]ia Canoniere: N.M.S. �Stihi�, indisponibil, laConstan]a; N.M.S. �Dumitrescu�, disponibil, laConstan]a; N.M.S. �Ghiculescu� disponibil la Constan]a;

� Sec]ia Torpiloare: N.M.S. �N`luca�, scufundat, la 20august, la Constan]a; N.M.S. �Smeul� disponibil laConstan]a; N.M.S. �Sborul� disponibil la Sulina (M-41);

� Sec]ia Nave Minare: N.M.S �Dacia� disponibil laConstan]a, N.M.S. �Murgescu� disponibil la Constan]a;

� Escadrila Vedete Torpiloare: N.M.S. �Viscolul Nr. 3�,disponibil`, la Constan]a; N.M.S. �Vedenia Nr. 4�,disponibil`, la Constan]a; N.M.S. �V#ntul Nr. 5�,indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. �Vijelia Nr. 6�,indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. �Viforul Nr. 7�,disponibil`, la Constan]a; N.M.S. �V#rtejul Nr. 8�,indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. �Vulcanul Nr. 9�,indisponibil`, la Constan]a; N.M.S. �Constan]a Nr. 10�,disponibil`, la Constan]a;

� Sec]ia P.T.A: P.T.A. Nr. 404, disponibil, la Sulina;P.T.A. Nr. 405, disponibil, la Sulina; P.T.A. Nr. 406,indisponibil, la Sulina;

� Nave de Servitute: Remorcherul �Ovidiu�, disponibil, laConstan]a; remorcherul �Arion�, disponibil, laConstan]a; remorcherul �V#rtosul�, disponibil, laConstan]a; remorcherul �Negoiul�, indisponibil`, laConstan]a; remorcherul �M#ntuirea�, disponibil, laSulina; remorcherul �Mure[ul�, disponibil, la Sulina;remorcherul �Basarabia�, disponibil, la Constan]a;

� Navele Flotei de Siguran]`: �Vân`torul de Submarinenr. 1�, �Vân`torul de Submarine nr. 2�, �Vân`torul deSubmarine nr. 3�, remorcherul �Duca�, remorcherul�Tomis�, remorcherul �Istria�, [alupa de salvare�Albatros�, disponibile la Constan]a, cu excep]iaremorcherului �Istria�.

� Nave comerciale: �Ardealul�, disponibil` la Constan]a,�Alba-Iulia� disponibil` la Constan]a; �Oituz�, indisponi-bil`, la Constan]a, �Orel�, indisponibil`, la Constan]a8.

unit`]i din port [i din ora[ au fost alarmate s` ocupe dispozi-tivele de ap`rare apropiate, în port fiind aduse unit`]i deinfanterie.

Ordinele de transpunere operativ` a cerin]elor regale auvenit de la M.St.M. succesiv, începând cu ora 00:30, pân`dup` ora 04:00 (24 august). Pentru Marin`, ordinul specificaîncetarea subordon`rii fa]` de germani, încetarea ac]iunilorîmpotriva unit`]ilor sovietice, precizându-se c` nu se va facenici un fel de opunere fa]` de flota sovietic` dac` aceastadore[te s` intre în portul Constan]a. Se men]iona, de aseme-nea, al`turarea Comandamentului Litoralului Maritim [i Fluvialla Divizia a 9-a Infanterie, p`strând leg`tura strâns` cuComandamentul For]elor Navale Maritime. ComandamentulMarinei ordona s` se men]in` expectativa armat` contrafor]elor germane [i s` se evite orice provocare. Statul MajorC.F.N.M. s-a mutat în punctul de control din cartierul Coiciu,p`r`sind fostul punct de comand` comun cu germanii de laHotelul Carlton, Statul Major Mixt încetându-[i activitatea.

Pentru a se clarifica raporturile în noua situa]ie politic` [imilitar`, în zile de 24 si 25 august au avut loc întrevederiîntre viceamiralul Brickman pe de o parte [i generalul C.Iona[cu, comandantul militar al Dobrogei, contraamiralulHoria Macellariu [i comandorul N. B`rdescu, de cealalt`parte. Scopul urm`rit de ambele p`r]i era eliminarea floteinavale a Kriegsmarinei din Constan]a [i evitarea unui bom-bardament terestru [i naval asupra portului Constan]a9. Celedou` p`r]i, reprezentate de militari de carier`, alia]i pân` laacea dat`, au în]eles situa]ia, admi]ând noua realitate obiec-tiv` militar`. Astfel, s-a realizat, f`r` v`rsare de sânge,desprinderea de fosta alian]` [i s-a dat ultimatum for]elorgermane de a se retrage din zona Constan]a spre Varna. |nacela[i timp, a fost servit` [i cauza noilor alia]i, deoareceflota amiralului Brickman nu putea ie[i din Marea Neagr`,r`mânând o prad` pentru sovietici, dac` porturile bulgare arfi fost ocupate. La 25 august, la ora 17, când s-a primitordinul Statului Major al Marinei Militare de \mpiedicare a tre-cerii trupelor germane din Dobrogea în Muntenia [i dedezarmare a unit`]ilor terestre [i a navelor germane, flotagerman` p`r`sise portul Constan]a înc` de la ora 15:00, iarunit`]ile terestre se apropiau de frontiera cu Bulgaria.

La 26 august, contraamiralul H. Macellariu a fost numitcomandant superior pentru ap`rarea Dobrogei împotriva ger-manilor, urmând s` stabileasc`, prin contraamiralul Al.Stoianovici, leg`tura cu comandamentul sovietic.

|n tot acest timp (24-26 august 1944), avia]ia sovietic` abombardat ora[ul [i portul Constan]a, iar remorcherul�Basarabia� a fost bombardat [i scufundat. Din 26 august,trupele sovietice înceteaz` s` mai fie agresive, iar avioanelesovietice au împr`[tiat manifeste deasupra portului [i aora[ului, adresate marinarilor de pe navele române[ti,instig#ndu-i la arestarea comandan]ilor [i la conducereanavelor române[ti în porturile sovietice10.

Guvernul român a ordonat armatei s` înceap` luptaîmpotriva tuturor forma]iunilor germane. A fost lichidat`Bateria �Tirpitz�, iar în zilele urm`toare for]ele navale [itrupele de uscat ale marinei au contribuit la lichidareacomplet` a trupelor germane din spa]iul dobrogean [i la\mpiedicarea trecerii peste Dun`re, spre zonele vitale alecapitalei [i ale regiunilor petrolifere ale acestor for]e.

La 28 august, primele unit`]i navale u[oare ale floteisovietice din Marea Neagr` au intrat în portul Sulina, în timpce trupele de uscat ajunseser` în port \nc` din 26 august.La Constan]a, Comandantul Superior al Dobrogei,contraamiralul H. Macellariu, a primit instruc]iuni pentruprimirea trupelor sovietice, iar la 29 august 1944 amiralulOktiabriski, comandantul For]elor Maritime Sovietice dinMarea Neagr`, i-a adresat un ultimatum prin care i se cereaca for]ele navale de lupt` [i auxiliare maritime s` fiedeplasate la Sulina [i predate Comandamentului MaritimSovietic11. |n r`spunsul dat, comandantul For]elor NavaleMaritime a ar`tat c`, întrucât pe baza �Declara]iei Molotov�,flota român` a încetat, din seara de 23 august, lupta împotri-va armatei sovietice, iar în ziua de 24 august armata [i flotase g`seau \n stare de r`zboi cu trupele germane, alungate \ncele din urm` de pe litoralul românesc, nu vedea necesitateaultimatumului. |n acest r`spuns, se ar`ta c` for]ele maritimeromâne sunt gata s` primeasc` directive de lupt` de laComandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagr` împotrivagermanilor. Situa]ia for]elor navale române[ti era prezentat`într-o anex`.

studii/documente

16 4 (30) u 2005 u document

Submarinul �Rechinul�.

Suspec]i de �felonie�

La 30 august 1944, o grupare de cinci motonave sovie-tice a sosit în portul Constan]a, având la bord trupe de infan-terie marin`. La Constan]a a fost instalat ComandamentulNaval Sovietic, iar amiralul Azarov a fost primit cu toateonorurile militare de navele române[ti12. La conferin]a care aavut loc cu aceast` ocazie s-au luat m`suri de comun acordf`r` îns` a se stabili un plan de cooperare. Cererile coman-dan]ilor sovietici au fost de la început categorice [i toateîncerc`rile f`cute de comandantul For]elor Navale Maritime [ide comandantul general al Dobrogei de a se ajunge la oîn]elegere nu au dat rezultate, e[uând chiar [i convorbirilepurtate de reprezentantul guvernului cu comandan]ii sovietici.Inten]ia de a realiza contactul operativ dintre cele dou`comandamente a fost respins` de sovietici, pe motiv c` eisunt în Dobrogea în calitate de \nving`tori. De altfel, uncomunicat al presei de r`zboi sovietice anun]a, în moderonat: �Constan]a a fost cucerit` în urma unui dublu atac peuscat [i pe mare�. La 1 septembrie 1944, comandantulfor]elor maritime este convocat de viceamiralul Besiski, careîi înmâneaz` un ordin de opera]ii din partea comandantului

Flotei Sovietice din Marea Neagr` pe baza c`ruia s-aîntocmit proiectul de opera]ii privind trimiterea unui convoi denave la Odessa. |n aceea[i zi, contraamiralul HoriaMacellariu a fost chemat la Bucure[ti, la Statul Major alMarinei, ca înlocuitor al s`u fiind numit contraamiralul AugustRoman, iar Comandamentul For]elor Maritime a fost mutat înlocalul {colii Navale. La 2 septembrie 1944, conform ordinu-lui comandamentului naval sovietic, nava �Murgescu� aescortat patru vedete sovietice s` mearg` în întâmpinareaunui grup de cinci dragoare care veneau în portul Constan]ade la Odessa. Când nava �Murgescu� întorcea, pentru a indi-ca drumul de urmat, un dragor sovietic a s`rit în aer, probabil\n urma unui atac submarin german sau lovirii unei mine.Acest incident a dat na[tere la noi suspiciuni, primele avândloc în ziua precedent`, când un submarin german lovisenava �Oituz�. Aceste evenimente nepl`cute au constituit unpretext pentru Comandamentul Naval sovietic pentru a acuzamarina român` de sabotaj [i de complicitate cu marina ger-man` din Marea Neagr` [i de a rupe contactul cuComandamentul Naval român13.

La 5 septembrie, Comandamentul For]elor NavaleMaritime, Comandamentul Portului [i Zonei Constan]a, pre-cum [i toate navele aflate în portul Constan]a au fost ocu-

studii/documente

17document u 2005 u 4 (30)

Distrug`torul �Regina Maria� (sus) [i

submarinul �Delfinul� (jos),\n misiuni de patrulare.

pate simultan de deta[amente sovietice, conduse deofi]eri, care au dezarmat personalul român [i au capturatnavele. |n nota informativ` special` nr. 36805, din 5 sep-tembrie 1944, a Statului Major al Marinei c`tre Ministerulde R`zboi a fost prezentat` situa]ia tuturor unit`]ilordezarmate [i sechestrate de sovietici. Au fost capturate106 vase ale flotei de r`zboi, dintre care 15 vase de lupt`[i 91 de vase auxiliare, precum [i flota comercial`. Printrevasele de r`zboi, aflate în apele sovietice, se num`raudistrug`toarele �Regele Ferdinand� [i �Regina Maria�,canoniera �Dumitrescu�, nava-baz` �Constan]a�, vasul-[coal` �Mircea�, submarinele �Rechinul� [i �Marsuinul�,cinci monitoare [i multe altele. O parte din echipajeleromâne[ti a fost dus` în captivitate, iar pavilionulrom#nesc a fost înlocuit cu cel sovietic. Navele române[tiaveau s` primeasc` denumiri sovietice [i au fost duse înporturile de pe coastele Ucrainei [i Caucazului. |n afaranavelor, marina sovietic` a preluat [i toate depozitele demateriale, muni]ie [i echipament ale Marinei MilitareRomâne, care, la valoarea din septembrie 1944, totalizau14 miliarde de lei14. Iahtul regal �Luceafarul� [i [alupa-iahtregal` �Taifun� au sc`pat necapturate de sovietici,deoarece, la vremea aceea, guvernul URSS nu dorea s`pun` în discu]ie schimbarea ordinii de stat a României [inici înl`turarea monarhiei � a[a cum se angajase fa]` deromâni [i fa]` de ceilal]i alia]i � [i aprecia rolul lui Mihai Iîn actul de la 23 august 1944.

Prin capturarea navelor de r`zboi de la Marea Neagr`[i Dun`re, marina regal` s-a aflat in imposibilitatea de a\ntreprinde ac]iuni ofensive în colaborare cu for]ele navalesovietice. Nemaiputând fi reconstituite, acestea s-au redusla simple unit`]i de litoral, destinate a ac]iona pe coastamaritim` sau pe litoralul fluvial, în scop defensiv. De[iRomânia se al`turase alia]ilor \nc` de la 24 august 1944,raporturile politico-militare [i economice cu Na]iunileUnite, în general, [i cu U.R.S.S., în special, r`m#neau, dinpunct de vedere juridic, incerte. Rela]iile au fost neclarecu Puterile Aliate, reprezentate, la început, numai dearmata sovietic`, apoi de o Comisie Aliat` de Control, defapt, tot sovietic`. Din 12 septembrie 1944,Comandamentul Litoralului Maritim [i Fluvial, împreun` cuunit`]ile de uscat din subordine, a func]ionat sub controlulsovietic, care a ordonat misiunile de combatere a inamicu-lui de pe mare, supravegherea coastelor de la Vadu laVama Veche [i deminarea litoralului mari-tim, între Midia[i Vama Veche, de geni[tii marinei militare române15. F`r`nave, marina român` nu a mai putut contribui direct, peap`, la r`zboiul antihitlerist. |n aceast` situa]ie, marina nua fost men]ionat` nici în protocolul sovieto-român de la 26octombrie 1944, dar Subsecretariatul de Stat al Marineis-a str`duit s` p`streze, într-o oarecare m`sur`, [i s`

reorganizeze unit`]ile de uscat r`mase marinei. O prim`m`sur` luat` de S.S.M., la începutul toamnei, a fost strân-gerea fostelor echipaje [i a personalului navelor de marela Cocioc-Br`ule[ti (jud. Ilfov), în a[a-zisul deta[ament�Peri[�, care a func]ionat pân` la 16 noiembrie 1944. La19 septembrie 1944, cu prilejul unei reuniuni la Ministerulde R`zboi, contraamiralul Macellariu a f`cut o expunereasupra celor petrecute la Constan]a, dup` 23 august, iarla 1 octombrie, în cadrul unei ceremonii sobre, care a avutloc la Deta[amentul �Peri[�, a predat oficial comandaFor]elor Navale Maritime contraamiralului August Roman.

Guvernul român nu a renun]at la flota sa de r`zboi,comercial` [i tehnic`, deoarece în Conven]ia de Armisti]iunu se prevedea nimic despre capturarea vaselor româ-ne[ti. Dac` U.R.S.S. [i Na]iunile Unite ar fi consideratvasele române[ti captur` de r`zboi nu se mai prevedea înConven]ia de armisti]iu obliga]ia României de a pune ladispozi]ia |naltului Comandament Sovietic aliat mijloacelesale proprii de transport. Astfel, prin Conven]ie, U.R.S.S.recuno[tea României dreptul de proprietate asupra floteisale. De altfel, Comisia Aliat` de Control din Rom#nia, prinnotele din 20 septembrie 1944, 14 ianuarie 1945, 7 sep-tembrie 1945 [i 15 noiembrie 1945, a recunsocut dreptulde proprietate româneasc` asupra vaselor flotei sale16. u

NOTE

1. Arhivele Militare Române (\n continuare se va cita AMR), fondComandamentul For]elor Navale Maritime, dosar 36, f. 14.

2. Ibidem, dosar 64, ff. 174-177.3. AMR, fond Comandamentul Litoralului Maritim [i Fluvial, dosar

4, ff. 144-153.4. Ibidem, dosar 25, ff. 1-12; AMR, fond Comandamentul Fortelor

Navale Maritime, dosar 38, f. 75. Ibidem, dosar 38, ff. 1-66 6. Ibidem, dosar 36, f. 37. Ibidem, ff. 13-148. Ibidem, ff. 5-79. Ibidem, ff. 20-2210. Ibidem, ff. 26, 3311. Ibidem, dosar 63, ff. 1-5512. Ibidem, dosar 38, f. 8613. Ibidem, f. 9714. AMR, fond Comandamentul Portului [i Zonei Constan]a, dosar

nr. 18; Direc]ia Jude]ean` Constan]a a Arhivelor Na]ionale Istorice,fond C`pitania Portului Constan]a, dosar nr. 177, f. 112; AMR, fondSubsecretariatul de Stat al Marinei, dosar 753.

15. AMR, fond Comandamentul Litoralului Maritim si Fluvial, dosarnr. 41.

16. AMR, fond Comandamentul For]elor Navale Maritime, dosarnr. 64, ff. 155-157.

studii/documente

18 4 (30) u 2005 u document

The authors depicted the ordeal of the RomanianRoyal Navy after the event of 1944, August 23rd. Throughcapture of war ships from the Black Sea and Danube bythe soviet troops, the Royal Navy found itself impossibleto launch offensive actions along with the Soviet navalforces. Because the units were dismantled, they hadbeen reduced to simple coast units, destined to action onmaritime coast or fluvial shore, with defensive scope.Although Romania joined the allies from 1944, August24th, the economical and political-military relationshipwith the United Nation, in general, and with Soviet Union,especially, had remained, from juridical point of view,

uncertain. The relationships with the Allied Powers wereindefinite. The Allied Powers were first represented bythe Soviet Army, then by a Control Allied Commission,also Soviet. From 1944, September 12 th, The Maritimeand Fluvial Commandment, along with the subordinatesland units, had acted under the Soviet control, whichcoordinated the mission against the enemy on sea,supervising the coasts from Vadu and Vama Veche andminesweeping between Midia and Vama Veche,executed by Romanian engineers. Without ships, theRomanian Navy couldn't take part directly, on water, inthe war against Germany.

Romanian Royal Navy after 1944, August 23rd. Between the captivity humiliation and the Soviet suspicions

olonelul de cavalerie NicolaeR`dulescu a fost numit ata[at mi-litar, aeronautic [i naval pe lâng`

Lega]ia României în Japonia la 1noiembrie 1938, prin |naltul Decret nr.3367/1938 1. Numirea sa în acest postnu era aleatorie, ofi]erul având o solid`preg`tire general` [i profesional`, cafost ofi]er de stat major *, în Sec]iaOpera]ii din Marele Stat Major (1935-1938), interval când a colaborat la:întocmirea Planului de campanie; lalucr`rile pentru conferin]ele statelormajore ale |n]elegerii Balcanice; studiileîn leg`tur` cu lucr`rile de fortifica]ie lafrontiera de Vest, precum [i la lucr`rileConferin]ei Româno-Polone 2.

La momentul respectiv în ExtremulOrient, conflictul chino-japonez se aflaîn plin` desf`[urare: în octombrie 1938trupele japoneze ocupaser` întreg teri-toriul Chinei de Nord, o parte a Chineicentrale [i o parte a coastei de sud.Comandamentul român era interesat îna urm`ri acest r`zboi, �atât asupraopera]iunilor, cât [i asupra mijloacelorde lupt` folosite de beligeran]i�. Pentruatingerea acestui scop, Marele StatMajor a decis c` persoana potrivit` eracolonelul R`dulescu, fostul ata[at mili-tar, colonelul Gheorghe B`gulescu **primind alt` îns`rcinare. Ofi]erul a ple-cat la post la 5 decembrie 1938,urmând itinerariul: Bucure[ti � Jimbolia� Triest � Canalul de Suez � Bombay �Singapore � Hongkong � Shanghai �Tokyo, unde a ajuns la 3 ianuarie1939 3.Dup` ce, în prealabil, a lucrat aproxi-mativ o lun` de zile împreun` cu prede-cesorul s`u, pentru ini]iere [i efectu-area prezent`rilor de sosire [i plecare,la 8 februarie 1939 a preluat efectivfunc]ia de ata[at militar la Tokyo 4.

Ministrul României în Japonia,Gheorghe Stoicescu, a fost pensionat[i rechemat în ]ar`, \n martie 1939,sarcinile Lega]iei române trecândasupra secretarului Radu Flondor, pân`în iunie 1939, când s-a prezentat lapost Gheorghe Paraschivescu, cu careata[atul militar a conlucrat în bunecondi]ii 5.

Foarte con[tiincios în îndeplinireamisiunii încredin]ate, ofi]erul nu a ezitats` întreprind`, împreun` cu al]i ata[a]imilitari, o c`l`torie pe teatrul de opera]iichino-japonez 6. Vizita a durat o lun` de

zile (iulie 1939) [i a avut loc �de-a lun-gul fluviului Yangtze pân` la regiuneaHancow, cea mai înaintat` baz`japonez` la acea dat`�. Sub diferitepretexte îns`, comandamentul japoneznu a permis grupului de ata[a]i militaris` se apropie prea mult defront. Observa]iile f`cute cuacest prilej au fost inserate deata[atul nostru militar în dareade seam` înaintat` MareluiStat Major, la întoarcerea laTokyo.

În cursul anului 1939,colonelul Nicolae R`dulescuera acreditat ca ata[at militar[i în Manciuko 7.

În decembrie 1940, min-istrul GheorgheParaschivescu a p`r`sitLega]ia de la Tokyo, fiindrechemat în ]ar`, iar prob-lemele lega]iei au fost prelu-ate din nou de secretarulacesteia, Radu Flondor, pân`în aprilie 1941, când ministruplenipoten]iar \n Japonia afost numit ex-ata[atul militar,generalul în rezerv`Gheorghe B`gulescu 8.

Diferitele studii, d`ri de

seam` [i buletine de informa]ii trimiseîn ]ar` în anii 1938-1940 au fost bineîntocmite, fiind de un real folos MareluiStat Major.

În urm`torii doi ani, el a transmisSec]iei a 2-a Informa]ii din Marele StatMajor detalii referitoare la Rusia sovie-tic`, preluate din bro[ura publicat` deBiroul Informa]ii al guvernului japonez,precum [i diferite alte informa]iifurnizate de Marele Stat Major japonez,în leg`tur` cu organizarea [i dislocareaarmatei sovietice, deplas`rile marilorunit`]i sovietice din Extremul Orientspre Europa [i activitatea militar` înChina, în pofida condi]iilor de comuni-care extrem de dificile, cauzate der`zboi. De asemenea, a ]inut la curentMarele Stat Major cu preg`tirile armateijaponeze în vederea r`zboiului 9.În luna martie 1942, când ac]iunile mi-litare erau în plin` desf`[urare înFilipine, Birmania [i insuleleindoneziene, generalului i s-a aprobatde c`tre Marele Stat Major japonez vi-zitarea pe timp de o lun` (9 martie � 8aprilie) a unei p`r]i din teatrul de r`zboi

studii/documente

19document u 2005 u 4 (30)

Ata[at militar \n }ara Soarelui R`sare

Nineta NICOLAECentrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

!

C

* Ofi]erul a mai îndeplinit [i func]ia de [ef de sec]ie în Statul Major al Cursului decomandament (1933-1934) [i profesor la {coala Superioar` de R`zboi (1937).** De]inea aceast` func]ie din 1 ianuarie 1935.

�

�

Memoriul generaluluiR`dulescu prezint`regimul vexator lacare a fost supus deguvernul japonez,cauzele care au dusla \nfr#ngereaJaponiei [i m`rturiiledirecte privindefectelebombardamentuluiatomic.

(...) II. Dup` ruperea rela]iunilor

1. Ruperea rela]iunilor diplomatice cu Japonia.

În una din primele zile ale lunii noiembrie 1944, am fostanun]at, prin telegram`, de Ministerul de Externe, c` pe ziua de1 noiembrie rela]iunile diplomatice cu Japonia au fost rupte.

În aceea[i zi, am adus aceasta la cuno[tin]a Ministerului deExterne japonez [i am cerut, la Bucure[ti, dispozi]iuni în ceea ceprive[te arhiva [i mobilierul Lega]iei, dat fiind c` localul nu eraproprietatea Guvernului Român.

De la Ministerul de Externe japonez mi s-a comunicat a nup`r`si locuin]a Lega]iei pân` la o nou` comunicare.

Dup` câteva zile, am fost din nou chemat [i mi s-a comunicatc` ministrul japonez de la Bucure[ti le-a telegrafiat c` membriiLega]iei japoneze sunt �s`n`to[i [i în siguran]`�.

Mi-a cerut detalii asupra num`rului de na]ionali români înJaponia [i mi-a comunicat c` regimul la care sunt deocamdat`supus este: libertate de mi[care în Tokyo [i interzicereacontactului cu celelalte misiuni str`ine.

C`tre jum`tatea lunii noiembrie, mi s-a comunicat telegrafic,de la Ministerul de Externe din Bucure[ti, c` s-a cerutguvernului suedez protec]ia intereselor române[ti în Japonia.Japonezii mi-au comunicat, în acela[i timp, interzicerea de atelegrafia direct în ]ar`.

M-am prezentat, în aceea[i zi, domnului Bagge, ministrulSuediei în Japonia [i am discutat împreun` diferitele solu]ii cuprivire la asigurarea arhivei [i a mobilierului Lega]iei.

Am sugerat domnului ministru c`, fa]` de:- cantitatea [i starea mobilierului,- marele volum al arhivei,- lips` de local propriu,- cheltuiala la care s-ar da na[tere, prin închirierea altor

mijloace de p`strare [i nesiguran]a p`str`rii, precum [i- amenin]area de distrugere prin bombardamente sau

incendii, o solu]ie potrivit` ar fi reducerea la minimum a arhivei,depunerea în casele de fier ale Lega]iei, p`strarea a ceea ce ar fide prim` importan]` în localul Lega]iei Suediei [i lichidareamobilierului, prin vânzare.

Dup` o vizit` de informare a domnului ministru la fa]alocului, d-sa [i-a însu[it propunerea [i mi-a spus c` va cere, înacest sens, aprobarea Ministerului de Externe român.

2. Predarea Lega]iei

Pe considera]iunea c` propunerea de mai sus va fi acceptat`,am dispus în consecin]`.

Am distrus prin ardere, împreun` cu secretarul Lega]ieiSuediei, cifrul Lega]iei [i, la 1 decembrie, am predat, prin proces-verbal, fondurile Lega]iei.

Sub bombardamentele de zi [i noapte ale avia]iei americane,am clasat arhiva Lega]iei, p`strând ceea ce am crezut caimportant` [i distrugând prin foc restul.

Toat` aceast` opera]ie a cerut timp, pentru c` am f`cut-osingur, cercetând, fil` cu fil`, fiecare dosar [i punând-o însiguran]` la orice alarm` antiaerian`.

studii/documente

20 4 (30) u 2005 u document

din Pacific � frontul �Sud-Pacific� 10.C`l`toria a avut loc cu avionul, pe iti-nerarul: Tokyo, baza de opera]iuni dinFormosa (Taikohu), Hongkong [i penin-sula Kowloon, baza de opera]ii de peinsulele Hainan, baza de aprovizionarede la Saigon din Indochina francez`,baza de avia]ie de la Bangkok (Siam),teatrul de opera]ii din Malaya [iSingapore, Palembang, din insulaSumatra, Bondong [i Batavia, din insulaJava, [i regiunile Manila, Cavite, Baguio[i Vigan, din insulele Filipine.

A str`b`tut, cu acest prilej, circa20.000 km în 80 de ore de zbor, pedeasupra m`rilor [i oceanelor, cu riscurimari, datorit` intemperiilor [i acciden-telor de zbor, care au f`cut s` fieschimbate de trei ori aparatele deterio-rate. Din motive obiective, ]inând dedificultatea comunic`rii radio [itelegrafice, nu a putut înainta în ]ar` odare de seam` ampl` asupra acesteivizite, p`strând �notele personale dinacest voiaj instructiv [i interesant prinimaginea ce-a putut-o da asuprau[oarelor cuceriri japoneze de la

începutul r`zboiului, (care) au antrenatîns` armata japonez` pe obiectiveextrem de îndep`rtate�.

La 12 aprilie 1943, el primea dinpartea Marelui Stat Major ordinultelegrafic prin care i se aducea lacuno[tin]` c` Ministerul de Externe adispus încetarea misiunii de ministruplenipoten]iar la Tokyo a generalului înrezerv` B`gulescu * cu începere dindata de 10 aprilie 1943 [i trecereasarcinilor Lega]iei în responsabilitateasa 11.

La 1 mai 1943, ofi]erul NicolaeR`dulescu a fost numit [i îns`rcinat cuafaceri (ad-interim) al României înJaponia [i a îndeplinit aceast` func]iepân` la 1 noiembrie 1944 **, cândrela]iile diplomatice ale României cuJaponia fiind întrerupte, a încetat [i mi-siunea ofi]erului � de ata[at militar [iîns`rcinat cu afaceri. Din aceast` dat`,i s-a fixat domiciliul for]at la 160 kmnord de Tokyo, în localitatea Karoizava.Odiseea întoarcerii în ]ar` este redat`în memoriul detaliat înaintat Sec]iei a2-a Informa]ii din Marele Stat Major, în

aprilie 1946, cu ocazia prezent`rii [ipred`rii documentelor Lega]iei.

Red`m, în continuare, câtevaextrase reprezentative din acest raportprivind regimul vexator la care a fostsupus de guvernul japonez, cauzelecare au dus la înfrângerea Japoniei [im`rturiile directe privind efectele bom-bardamentului atomic asupra Japoniei.

NOTE

1. Arhivele Militare Rom#ne (\n continuarese va cita AMR), fond 3.042, dosar 13.516, f. 3.

2. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, ff. 42-45.3. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 85.4. Ibidem.5. Ibidem.6. Ibidem.7. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, f. 58.

Manciuko era statul-marionet` japonez, creat \nnord-estul Chinei, la 9 martie 1932, \n frunteac`ruia a fost numit, \n 1934, ultimul \mp`rat alChinei, Pu Yi. A fost desfiin]at la sf#r[itul celui deAl Doilea R`zboi Mondial.

8. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, ff. 86, 88.9. AMR, fond 3.042, dosar 13.516, ff. 46-51.10. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 89; fond

3.042, dosar 13.516, f. 76.11. AMR, fond 5.417, dosar 1.652, f. 95.

8 decembrie 1946

Memoriul generalului Nicioale R`dulescu, ata[at militar, naval [i aeronautic\ns`rcinat cu afacerile Lega]iei \n Japonia

1.12.1938 � 18.04.1946

* Rela]iile cu acesta au fost destul de tensionate, ajung#ndu-se chiar la agresiuni verbale [i fi-zice, situa]ie raportat` \n ]ar` la 7 aprilie 1943.** La 23 martie 1944 a fost avansat general de brigad`, ca �foarte bun ofi]er de stat major�, \nbaza |naltului Decret nr. 617/1944.

În una din primele zile ale lunii decembrie, am fost vizitat, întain`, de c`tre ata[atul militar al Uniunii Sovietice, colonelulSergheechev, o veche cuno[tin]` de pe vremea când ]`rilenoastre nu se aflau în r`zboi. S-a interesat de mine [i m-a întrebatcum m` trateaz` japonezii.

Pân` la venirea s`rb`torilor de Cr`ciun, Lega]ia Suediei n-aputut g`si nici o posibilitate de lichidare a mobilierului [i deridicare [i depozitare a arhivei. Totul a trebuit s` r`mân` încl`direa fost` a Lega]iei noastre, sub r`spunderea meapersonal`.

La 24 decembrie, Lega]ia Suediei a intrat în vacan]`,informându-m` c` nu au primit înc` dezlegare de la MinisterulAfacerilor Strìne român asupra propunerii ce f`cusem cuprivire la lichidarea Lega]iei.

Din partea mea, toat` opera]iunea de predare se aflaterminat`, iar în timpul s`rb`torilor m-am ocupat de ambalareabagajelor personale.

La 6 ianuarie 1945, am cerut Lega]iei Suediei spre a intervenica Marele Stat Major s`-mi transfere, pentru drum, 5.000 deruble la frontiera cu Manciuria, iar pe la 15 ianuarie am cerutviza pa[aportului meu de la Ambasada Sovietic`.

La 25 ianuarie, am decis, cu domnul ministru Bagge,lichidarea mobilierului Lega]iei, prin vânzare, [i ridicarea [idepozitarea arhivei într-unul din imobilele ce apar]inuse Lega]ieiOlandei, ale c`rei interese erau, de asemenea, sub protec]iaSuediei.

La vreo 15 zile dup` aceast` dat`, a venit [i r`spunsulMinisterului Afacerilor Strìne român, specificând oarecaridetalii cu privire la lichidare, detalii care corespundeau în totulcu ceea ce dispusesem în acord cu Lega]ia Suediei.

S-a încheiat, astfel, pe ziua de 25 ianuarie, un protocol deînchiderea Lega]iei noastre, specificându-se toate detaliile cuprivire la lichidare [i la ceea ce r`mânea în primirea Lega]ieiSuediei.

3. În a[teptarea vizei

Am cerut, apoi, Ministerului de Externe japonez s`-miaprobe ca re[edin]` în Japonia, pân` ce voi fi în m`sur` s` plec,localitatea Karoizava, situat` la 160 km nord de Tokyo.

Cu bagajele preg`tite de plecare, am stat apoi în a[teptareavizei sovietice.

În ziua de 23 aprilie, Lega]ia Suediei mi-a pus în vederetelegrama Ministerului de Externe de la Bucure[ti prin care seîntreba de plecarea mea [i r`spunsul ce i se d`duse c` sunt înc`în a[teptarea vizei sovietice cu toat` ner`bdarea.

Men]ionez c` din Tokyo plecaser`, urmând calea Siberiei:- Domnul ministru Ciuntu, în ziua de 29 noiembrie 1944. D-

sa nu se afla în cadrele Lega]iei. În vara anului 1943, a venit laTokyo spre a g`si un mijloc de înapoiere în ]ar`. Pân` la 29noiembrie 1944 când a plecat [i la cererea sa, l-am ajutat pentrutoate solu]iile ce i-ar fi dat posibilitatea s` se repatrieze.

- Domnul Gu]ulescu (dactilograful Lega]iei � n.n.) a plecatdin Tokyo în ziua de 8 ianuarie 1945. De la data de 6 iulie 1944nu se mai afla în cadrele Lega]iei; p`r`sise serviciul, prin act derebeliune, ce a fost adus la cuno[tin]a Ministerului în ziua de 13iulie prin telegram`.

A plecat din Tokyo f`r` a fi primit viza sovietic`, pe care aa[teptat-o timp de o lun` la Harbin, [i înc` o lun` la Manciuli,frontiera cu Siberia.

De acolo a cerut interven]ia Lega]iei Suediei, care, prinst`ruin]a domnului ministru Bagge, a putut ob]ine de laambasadorul sovietic un consim]`mânt special spre a-i permitetrecerea frontierei.

În luna martie 1945, jurnalele japoneze au publicat [tireadup` care România le-ar fi declarat r`zboi. Poli]ia japonez` mi-aînc`lcat domiciliul, cerând rela]iuni în ceea ce prive[te anumiteobiecte ce credeau c` posed (ma[in`, radio, bani la b`nci,revolver, aparate fotografice etc.). {tirea nu corespundearealit`]ii, îns` poli]ia a repetat descinderea. Am cerut interven]iaLega]iei Suediei, care a lansat proteste. Poli]ia, totu[i, a cùtat s`ne izoleze complet de restul lumii, interzicând prietenilor s` nemai vad`. Negustorii de alimente nu ne mai livrau cele necesare,decât prin interven]ia reprezentantului Ministerului de Externejaponez.

4. Acordarea vizei [i preg`tirile de plecare

C`tre sfâr[itul lunii iulie 1945, Lega]ia Suediei m-a anun]at c`mi s-a acordat viza sovietic`.

Am plecat imediat la Tokyo, pentru a-mi aranja plecarea.Nu se putea pleca decât prin avion, pân` la Harbin. Am

ob]inut promisiunea de a mi se da 2 locuri în avion [i transportulbagajelor cu vaporul pân` la coasta manciurian`.

La Ministerul de Externe mi s-a spus îns` c`, fiind vorba deschimb, doresc s` cunoasc` mai întâi care este situa]ia misiuniilor diplomatice de la Bucure[ti. În acest sens, Lega]ia Suediei acerut rela]iuni.

Bagajele mi-au fost transportate pentru îmbarcare în portulNigato.

Bombardamentele avia]iei americane se intensificaser` lamaxim, trenurile de c`l`tori erau mitraliate.

În aceast` situa]ie, m-am reîntors la Karuizawa.

studii/documente

21document u 2005 u 4 (30)

Urmele l`sate pe corpul unei femei, \n urma exploziei bombeiatomice la Nagasaki, potrivit modelului kimonoului purtat.

La 8 August 1945, s-a declarat starea de r`zboi dintreUniunea Sovietic` [i Japonia; calea Siberia s-a închis; deasemenea, Ambasada Sovietic`.

5. Amânarea repatrierii

La 18 august 1945, Japonia a semnat capitularea [i trupeleamericane au început debarcarea [i ocuparea Japoniei.Toate misiunile diplomatice în cauz` de plecare au cerutComandamentului american repatrierea lor.

În acest sens, a intervenit [i Lega]ia Suediei pentru misiunearomân`.

Comandamentul american a cerut instruc]iuni de laWashington, care, la 30 noiembrie, a dat r`spunsul c` �repatri-erea diploma]ilor români prin Statele Unite o consider` imprac-ticabil`�.

Câteva zile mai târziu, Comandamentul american a publicatapoi o ordonan]` prin care f`cea cunoscut tuturor misiunilor diplo-matice din Japonia pozi]ia statelor lor fa]` de Na]iunile Unite.

România era trecut` printre statele inamice.Urm`tor acestui fapt, guvernul japonez a fost obligat s`-mi

pun` în vedere blocarea în localitatea unde m` aflam, declararea[i blocarea bunurilor ce posedam, precum [i restric]iuni ali-mentare, la o ra]ie standard pe care aveam s` ne-o procur`m sin-guri, de pe o pia]` complet lipsit` (de produse).

Situa]ia în care m` aflam, din ianuarie 1945, permanent îna[teptarea plec`rii, m` determinase a trì de la o zi pe alta, f`r`rezerve alimentare [i f`r` suficiente disponibilit`]i financiare.

Trìam la munte, la 1.000 m altitudine, pe o iarn` friguroas`,în dou` camere, din care nu puteam s` înc`lzim decât una. Înaceea de dormit, frigul era de 10-15 grade sub zero. Era o a douaiarn` în astfel de condi]iuni.

Din luna iulie 1944, Marele Stat Major nu-mi mai trimisesedrepturile b`ne[ti.

Pe considerentul posibilit`]ii de a m` repatria, a[teptat` înfiecare zi, cu începere din luna ianuarie 1945, nu mi-am cerutaceste drepturi.

Am f`cut pentru aceasta fa]`, consumându-mi economiile [ilichidând unele bunuri [i efecte personale [i împrumutându-m`de la prieteni.

La 28 noiembrie 1945 [i la 9 ianuarie 1946, Lega]ia Suedieim-a anun]at de primii bani ce mi se trimiseser` la Stockholm dec`tre Ministerul Afacerilor Strìne din Bucure[ti: total 13.896coroane suedeze, spunându-mi c` mi se ]in la dispozi]ie.

Mi s-a pl`tit, din ace[ti bani, echivalentul a 9.977 coroanesuedeze, restul r`mânând asupra Ministerului de ExterneSuedez.

6. Repatrierea pe vas american

La 25 ianuarie 1946, Lega]ia Suediei mi-a comunicat c` a fostinformat` de urm`toarea telegram` primit` de la Washington:

�Dac` Suedia reprezint` înc` [i garanteaz` toate cheltuielileîn leg`tur` cu voiajul spre Europa, diploma]ii români pot fiîmbarca]i pe vasul «Uruguay»�.

În acela[i timp, îns`rcinatul cu afaceri suedez mi-a comuni-cat c` aceast` garantare a [i fost dat` [i c`, astfel, pot conta cusiguran]` c` m` voi repatria.

Se proiectase plecarea vaporului la 14 februarie.Am coborât la Tokyo pentru cele din urm` preg`tiri de voiaj.De c`tre birourile respective (politic [i militar), de la

Cartierul Comandamentului Aliat, mi s-a comunicat c`, decomun acord cu Lega]ia Suediei, au decis ca debarcarea meapentru Europa s` se fac` la Southampton (port în sudul Angliei),de unde, printr-un vapor englez, prin Mediterana, voi puteaajunge la Constan]a.

Acela[i aranjament se f`cuse [i pentru misiunea diplomatic`turc`.

studii/documente

22 4 (30) u 2005 u document

Golful Tokyo,2 septembrie 1945.Conferin]a capitul`riiJaponiei, pe vasul americanUSS Missouri

Împreun` cu toate bagajele (constând din 14 l`zi [i 16 gea-mantane mari [i mici) m-am îmbarcat pe vas, în portulYokohama, în ziua de 14 februarie.

La 15 februarie, vasul s-a pus în mi[care, f`când prima escal` înportul Balboa, la intrarea în canalul Panama, în ziua de 5 martie.

Sim]indu-m` greu bolnav, doctorul american m-a coborât depe vas spre a-mi face radiografia fe]ei stângi, unde sim]eam maridureri. S-a constatat o sinuzit` cu mare infec]ie.

M-am reîmbarcat [i mi s-au administrat injec]ii cu penicilin`[i alte tratamente adecvate.

A doua zi, vaporul a plecat mai departe, ajungând în portulHavre, în ziua de 19 martie.

Luând leg`tura cu un reprezentant al Ministerului deExterne francez, venit pentru misiunea francez` care debarca,am întrebat dac` Lega]ia noastr` de la Paris se afl` deschis`.

Afirmându-mi c` se afl` în func]iune, l-am rugat a transmitemesajul c` m` aflu la bordul vasului �Uruguay� [i c`, prinîn]elegerea dintre Comandamentul American [i Lega]ia Suediei,debarcarea mea a fost decis s` se fac` în Anglia, la Southampton.Rugam, de asemenea, ca Lega]ia noastr` s` transmit` aceast`informa]ie la Bucure[ti.

În ziua de 20 martie, vasul a plecat spre Southampton, unde,la debarcare, am fost întâmpinat de consulul suedez din locali-tate, care mi-a comunicat s` m` transport la Londra unde voi fiprimit de c`tre un reprezentant al Lega]iei Suediei.

La sosirea în Londra mi s-a comunicat c` nu s-a decis înc`nimic cu privire la transportul prin Mediterana, dar c` Lega]ianoastr` din Paris a informat ca exist` vaporul românesc«Transilvania», care, la 5 aprilie, va pleca din Marsilia spreConstan]a.

A doua zi m-am dus la sediul fostei noastre Ambasade dinLondra, unde mi s-a spus c` este a[teptat s` soseasc` cu avionulîn ziua de 25 Martie Domnul Ambasador Franasovici.

Convorbind la Berna cu pilotul avionului, am rugat s`-micomunice dac` la înapoiere m` poate transporta la Bucure[ti.

Dându-mi promisiune am r`mas la Londra în a[teptareaavionului.

În ziua de 26 martie, luând contact cu [eful pilot � D-l MaxManolescu � mi-a comunicat c` m` poate transporta îns` cu ocantitate mic` de bagaj, deoarece avionul e mic [i mai are de luat[i alte persoane [i bagaje din Elve]ia.

M-am v`zut silit s` renun] [i s` decid plecarea cu vaporul dinMarsilia.

M-am desp`r]it de bagajele mari, l`sându-le în grija Lega]ieiSuediei [i Lega]iei noastre spre a mi le transporta cu vaporulcând va fi posibil, transportul cu trenul, traversând canalulMânecii [i toat` Fran]a, g`sindu-l nepractic [i extrem de costisi-tor.

Între timp, boala de care sufeream se agravase prin imposi-bilitatea de a m` îngriji satisf`c`tor.

În cele câteva zile de [edere la Londra, am consultat un spe-cialist, care a g`sit c` e cu totul imprudent a pleca la drum înaceast` stare [i m-a sf`tuit a m` interna neap`rat pentru opera]ieîntr-un spital.

Am plecat, totu[i, cu orice risc, în ziua de 28 martie, spre am` îmbarca pe vasul �Transilvania�.

De la New Heaven am traversat la Dieppe, iar în ziua de 29Martie am fost la Paris.

M-am prezentat la Lega]ia României [i am cerut d-lui min-istru Bianu, îns`rcinatul cu afaceri, dac` are dispozi]iuni în ceeace prive[te banii ce-mi erau necesari pentru drumul pân` laConstan]a.

Mi-a spus c` nu are nici o dispozi]iune [i c` nici nu poates`-mi pl`teasc` transportul din fondurile Lega]iei.

M-am adresat atunci la Lega]ia Suediei, care, în urma dis-pozi]iunilor de la Stockholm, mi-a avansat în ajunul plec`rii110.000 de franci francezi, cu care am f`cut fa]` la o parte dincheltuielile de hotel [i hran` [i cu care mi-am pl`tit transportulpân` la Marsilia [i vaporul pân` la Constan]a.

În ziua de 3 aprilie, am plecat din Paris, iar la 4 aprile am sositla Marsilia, îmbarcându-m` pe vasul �Transilvania�, care a plecatspre ]ar` în ziua de 5 aprilie.

La 17 aprilie, am sosit la Constan]a, cu escale la Neapole,Beirut, Haiffa [i Constantinopol.

studii/documente

23document u 2005 u 4 (30)

Hiroshima, dup` dezastrul provocat de bomba atomic`

În ziua de 18 aprilie, m-am prezentat Marelui Stat Major, iarla 19 aprilie Ministerului Afacerilor Strìne, predândcoresponden]a administrativ` ce o adusesem cu mine.

III. Cauzele care au dus la \nfr#ngerea Japoniei

1. Enumerarea lor

Pierderea r`zboiului de c`tre Japonia a fost fatal`, trebuia s`se întâmple.

Acest r`zboi a fost pierdut înc` de la declararea lui, atât dincauza inferiorit`]ii generale în care japonezii s-au aflat pe tottimpul, cât [i din cauza gre[elilor comise în permanen]`. Analizaacestui complex de situa]ie e foarte grea, fiindc` dep`[e[te cutotul cadrul restrâns al acestor rânduri.

M` voi m`rgini mai mult la enumerarea cauzelor ce le-auadus dezastrul:

a) Asocierea politic` [i militar` cu o putere (Germania),detestat` de toat` lumea, [i cu o a doua putere (Italia), lipsit` devaloare militar`.

b) Lips` de orizont politic [i strategic.c) Neîn]elegerea [i necurmarea conflictului cu China, mai

înainte de a se lansa într-un r`zboi complicat.d) Supraestimarea for]elor militare germane.e) Provocarea Americii la r`zboi, printr-un act de ac]iune

militar` (Pearl Harbour) pe care, dac` Japonia nu l-ar fi f`cut, arfi trebuit ca America s` îl inventeze, spre a face din el lozinca cea animat pe to]i cet`]enii americani, fie c` au luptat pe front, fiec` au lucrat în fabrici.

f) Împr`[tierea for]elor pe un teatru de opera]iuni imens [i întotul dispropor]ionat, cu deosebire a for]elor navale.

g) Afundarea pe baze îndep`rtate, care i-a dus la comunica]iilungi [i în afara posibilit`]ilor de a le asigura func]ionarea.

h) Gustul de a p`stra cuceririle realizate în prima faz`, ce lefusese favorabil`, [i de a nu recula în faza primejdioas`.

i) Imposibilitatea de a putea tulbura bazele produc]iei der`zboi americane.

j) Inferioritate în industria de r`zboi, atât cantitativ, cât [icalitativ.

k) Lips` de prestigiu [i simpatie în ]`rile invadate, sub motivde eliberare.

l) S`r`cie economic` etc.În anul 1941, dup` marea mobilizare ce avusese loc în luna

iulie, toate misiunile diplomatice din Japonia cùtau s` sedocumenteze asupra direc]iunei în care Japonia se angaja înr`zboi.

Ministrul României sus]inea c` Japonia va ataca UniuneaSovietic`, fiindc` a[a credea el, a[a cùtase s`-i determine pejaponezi [i a[a anun]ase în rapoartele lui telegrafice c`treGuvern.

Avusesem posibilitatea s` m` informez c` ]inta Japoniei erasudul Pacificului [i am vrut s` raportez Marelui Stat Major înacest sens.

Apreciam ca o astfel de informa]ie, la o dat` când ]ara nu seangajase atât de adânc în r`zboi, ar fi putut sugera o alt`concep]ie.

Am încercat aceasta în ziua de 30 octombrie 1941, deci cuuna lun` [i 10 zile mai înainte de dezl`n]uirea r`zboiului înPacific.

Am prezentat Ministrului telegrama, spre a mi-o aproba, [i i-am prezentat, de asemenea, [i un raport am`nun]it asupraconsidera]iunilor pe care îmi bazam afirma]iunile din telegram`.

M-a împiedicat s` o expediez, spunându-mi c`, dupìnforma]iunile luate de la ambasadorul Germaniei, afirma]iunilemele nu corespund adev`rului [i ar putea, astfel, da na[tere lareac]iuni hitleriste zadarnice.

La 5 decembrie 1941, nu m-a mai împiedicat, dar era destulde târziu (La 7 decembrie 1941, for]ele aeriene [i navalejaponeze atacau baza naval` american` de la Pearl Harbor dinInsulele Hawaii, provocând serioase pierderi for]elor navaleamericane. Odat` cu acest act, S.U.A. intr` în Al Doilea R`zboiMondial � n.n.).

2. Bomba atomic`

În zilele de 5 [i 7 August 1945, avia]ia american` a lansat câteo nou` bomb`, respectiv asupra ora[ului port din insula Kiushu,Nagasaki, [i asupra ora[ului Hiroshima, din insula principal`.

Bombele au fost de o putere distructiv` incomparabil`trecutului. Comunicatele americane au denumit-o bombaatomic`.

Nu mi-a fost permis a vizita regiunile în care a fost lansat`,dar mai târziu gazetele [i revistele japoneze [i americane au dat

studii/documente

24 4 (30) u 2005 u document

�Little Boy�, celebra bomb` care a zguduit Hiroshima

oarecare detalii atât cu privire la caracteristicile acestei bombe,cât [i asupra efectelor ei distructive.

De asemenea, publicul japonez a comentat cu aprindereefectele acestei bombe, cu deosebire dup` capitularea armatei.

Se spune, astfel, c` popula]ia din Hiroshima, care asupravie]uit dezastrului, [i-a dat seama de urm`toarele:

Un avion, la foarte mare în`l]ime, evolua deasupra ora[ului,c`utând a se plasa deasupra centrului lui.

La un moment dat, la 600 de metri deasupra p`mântului s-av`zut o lumin` orbitoare, ca de la mul]i sori.

Cam în acela[i moment, s-a sim]it de lume o puternic`c`ldur` calculabil` în [tiin]` la zeci de mii de grade.

În succesiune instantanee, valul de c`ldur` a fost urmat de oac]iune de izbire, de presiune extrem de puternic`.

În regiunea de efect maxim, care se spune a se fi limitat la ocircumferin]` cu un diametru de 3 km, tot ce a fost plant` [ivie]uitoare a fost carbonizat de c`ldur`, iar în afara acesteiregiuni, oamenii au c`p`tat arsuri grave [i, din presiuneaexercitat`, urmat` de relaxare, organele interioare aleorganismelor lor au explodat.

Locuin]ele slabe [i din lemn au fost arse [i n`ruite, doarcâteva construite în beton au r`mas în picioare, în chiar zona deefect maxim.

Culoarea alb` [i cele deschise au absorbit radia]iunilecalorice emanate de explozie, mai mult decât culoarea neagr` [iculorile închise.

Arsurile de pe corpul femeilor japoneze s-au imprimat dup`varietatea culorilor kimonourilor ce purtau.

S-au produs apoi o serie întreag` de efecte curioase, ce-aur`mas în studiul oamenilor de [tiin]`.

Ca putere simpl` distructiv`, bomba de la Hiroshima, care sespune c` nu a întrecut 200 de kg, a echivalat unuibombardament executat de 400 de avioane mari, cu înc`rc`turade 1.000 kg fiecare.

Ca pierderi ini]iale, japonezii au comunicat 150.000 deoameni, din care: 73.000 de mor]i, 77.000 de r`ni]i.

Mai târziu, la circa 4 luni dup` acest atac, cifra pierderilors-a ridicat la circa 300.000, din care jum`tate mor]i din cauzar`nilor.

În complexul cauzelor care au determinat capitulareaJaponiei în acest r`zboi, bomba atomic` a avut, bineîn]eles, rolulei.

Dac` îns` se ]ine seama c` la aceast` dat`:- flota se redusese la un singur cuirasat, 2 cruci[`toare [i

câteva distrug`toare;- armata de invazie r`m`sese izolat` pe continentul chinez [i

pe celelalte baze din Sudul Pacificului, f`r` posibilitate de a maifi aprovizionat`;

- situa]ia alimentar` devenise extrem de grea, împiedicândîns`[i hr`nirea insuficient` a solda]ilor;

- industria de r`zboi suferise pierderi de 70%, din cauzabombardamentelor de avia]ie, se poate considera c` Japonia numai avea nici o alt` solu]ie spre a se sustrage de la capitulare,decât distrugerea complet`.

Când împ`ratul Japoniei a adus prin radio, la cuno[tin]apoporului, c` a încetat r`zboiul, publicul japonez, [i mai cuseam` armata, a r`mas mirat.

În mândria [i bravura lui, absen]a de a fi fost supus la mareab`t`lie de rezisten]` împotriva invaziei americane, nu o puteaconcepe.

Dispuneau, pe insul`, de circa 3.000.000 de oameni, defemei, copii [i b`trâni, antrena]i la mânuirea suli]ei de bambus [ide 6.000 de avioane de toate categoriile, cu pilo]i preg`ti]ispiritualice[te la lansare prin sacrificiu suprem asupra marinei [itransporturilor americane.

Apreciau c` ac]iunea aceasta va produce americanilorpierderea a minimum 3 milioane de oameni, pierderi ce-ar fiinfluen]at asupra publicului american [i care le-ar fi putut aduceo pace de compromis.

O în]elegere mai în]eleapt` a pus îns` cap`t acestui proiectde maxim` tragedie.

Bomba atomic` [i, mai cu seam`, declara]ia de r`zboi aUniunii Sovietice au scurtat la maximum aceast` tragediejaponez`, care, pentru cauzele enumerate la început, purta îngermene deznod`mântul fatal înc` din faza prologului ei. u

studii/documente

25document u 2005 u 4 (30)

Bomba de laHiroshima (6 august 1945)

The author gives us details regarding the Romanianmilitary attaché activity in Japan, in the years of theSecond World War, and especially passages from areport written on December 1946, after his return in thecountry. The passages refer to the offending regime

that he was subjected to, after the Romania joining,on 1944, August, 23 rd, to Allied Nations Coalition,the causes which led to Japan defeating and thedirect testimonies concerning the atomic bombingagainst Japan.

Colonel Nicolae Radulescu - military attaché in the Land of the Rising Sun (1938-1944)

Alia]ii [i politica de bloc

up` cum se [tie, principala for]` motrice a rela]iilorinterna]ionale în perioada indicat` a fost procesul deformare [i de debut al confrunt`rii celor dou` grup`ri

politico�militare, care au reprezentat atributele inseparabileale R`zboiului rece, a încord`rii interna]ionale, a procesuluide �bipolarizare� a întregului sistem al ordinii mondiale. Pân`în ziua de ast`zi, cercet`torii ru[i [i str`ini dezbat problemareferitoare la ce a fost mai întâi în aceast` dur` confruntare:excesele Occidentului, care se str`duias` îngr`deasc` influen]a URSS, încalitate de for]` geopolitic` na]ional`, cuinterese istorice tradi]ionale, sau, într-adev`r, la Kremlin se decisese c` avenit momentul realiz`rii ideii �revolu]ieimondiale�? Potrivit primului punct devedere, la baza confrunt`rii nu s-a aflatîndigurea comunismului, ci negarea, dec`tre Occident, a URSS, în calitate demo[tenitoare a istoriei ruse [i a MariiRusii.1 O serie de cercet`tori aducargumente cu privire la faptul c` politicaKremlinului s-a bazat pe concep]iile geopolitice de securitate[i nu pe n`zuin]ele c`tre schimb`rile revolu]ionare în lume, înspecial, în Europa de Est.2

Lider în confruntarea care se contura, dintre Est [i Vest,din partea ultimului, Statele Unite erau unica mare putere,care nu avusese de suferit, din punct de vedere economic [i

militar, în cursul celui de-al doilea r`zboi mondial. Concep]iaelaborat` de Franklin D. Roosevelt, cu privire lareglementarea pa[nic` postbelic` � �concep]iauniversalismului� � ar fi permis sprijinirea �echilibruluiintereselor� dintre cele dou` mari puteri. Îns` chiar de atunci,principala caracteristic` a concep]iei respective era ideeadomina]iei mondiale americane, potrivit c`reia SUA, folosindfor]a lor politic` [i economic`, ar fi ocupat principalele pozi]iiîn lume.

În conformitate cu aceste idei a fost formulat` concep]ia�securit`]ii na]ionale� a SUA, care se sprijinea pe

urm`toarele postulate: superioritatemilitar` fa]` de orice stat sau grup destate; pozi]ii politice externe solide,organiza]ie militar`, apt` s` reziste cusucces ac]iunilor militare sausubmin`rilor � f`]i[e sau acoperite � dininterior sau exterior. Astfel, în raportul,din 1950, al ministrului american alAp`r`rii, se ar`ta c` �SUA ocup`importante pozi]ii în lume [i, ast`zi,r`spund pentru întreaga lume; noitrebuie s` men]inem aceste pozi]ii, dac`dorim s` ne îndeplinim obliga]iile

noastre în fa]a umanit`]ii. }ara noastr` a ie[it din ultimulr`zboi cea mai puternic` ]ar`, prevestitor al libert`]ii [iap`r`toare a idealurilor democratice�.3 Asemenea opinii sesprijineau pe con[tientizarea, de c`tre conducereaamerican`, a for]ei militare [i economice a SUA, iar

�idealismul� lor a folosit înveli[ului verbalpentru cerin]e extrem de pragmatice,printre care erau libertatea total` acomer]ului, accesul liber la surselemondiale de materii prime, r`spândireasistemului democratic � al c`rui etalonse considerau înse[i SUA � în întreagalume.

Ac]iunile URSS în Iran, din perioadapostbelic`, tendin]a de domina]ie asupraTurciei [i a Strâmtorilor, includereaEuropei de Est în zona sa de influen]`,prin confirmarea regimurilor prosovietice[i a �democra]iilor populare� din ]`rile dinregiune, obediente fa]` de Moscova, aureprezentat tot atâtea argumente pentruelaborarea unei strategii de securitate debloc pentru Occident, strategie carepresupunea împotrivirea fa]` de UniuneaSovietic`. Stalin era prezentat în rolul

studii/documente

26 4 (30) u 2005 u document

R`zboiul rece[i formarea blocurilor militare

N.V. VASILIEVAInstitutul de Istorie Militar` al Ministerului Ap`r`rii din Federa]ia Rus`

!

D

� �Particularit`]ile form`rii«lag`rului socialist» trebuies` fie studiate în contextulprocesului interdependentde formare a blocurilor atâtîn Est, cât [i în Vest.

1949 � crearea Tratatului Organiza]iei Atlanticului de Nord

* N.V. Vasilieva este candidat în [tiin]e istorice[i cercet`tor [tiin]ific principal la Institutul deIstorie Militar` al Ministerului Ap`r`rii dinFedera]ia Rus`. Titlul [i intertitlurile acestuiarticol apar]in redac]iei.

�tiranului continental�, ale c`rui �apetituri hr`p`re]e ser`spândeau asupra unui teritoriu de la Sczeczin la Trieste�.4

Acum este limpede c` particularit`]ile form`rii comunit`]iisocialiste (sau �lag`rul socialist�) trebuie s` fie studiate încontextul procesului interdependent de formare a blocuriloratât în Est, cât [i în Vest. Elementul cel mai important alacestui proces l-a reprezentat asigurarea securit`]ii fiec`reiadintre p`r]ile care se împotriveau una alteia. Merit` acordatàten]ie [i faptului c`, principala component` a securit`]ii unuistat o reprezint` ap`rarea armat`, menit` s` asigure, cuajutorul for]ei militare, integritatea teritorial` [i independen]ana]ional` a statului, crearea de garan]ii militare de stabilitatea orânduirii sociale [i de stat, atât într-un stat separat, cât [iîn cadrul alia]ilor din cadrul coali]iei.5 În confruntarea celordou` superputeri (SUA [i URSS), factorul ideologic � caelement al politicii militare � a fost, evident, o componentìnseparabil` a concep]iei de securitate. De aceea, analizamotivelor ideologice [i geopolitice în concep]iile sovietice desecuritate este fireasc`. De asemenea, sunt imposibil deseparat motivele ideologice, de la nivelul obiectivelorconceptuale de �îndiguire a comunismului�, de obiectivelegeopolitice ale celuilalt centru de putere, care se grupase înjurul Statelor Unite, a c`rui idee era domina]ia mondial` înscopul ap`r`rii lumii �libere� occidentale.

Un candidat laNobelul pentru pace:

bomba atomic`

În timp ce despre evolu]ia strategiei militare a SUA [i aNATO exist` o ampl` informa]ie, bazat` pe documentedeclasificate [i publicate în Occident, problemele similare înleg`tur` cu blocul sovietic reprezint` înc`, într-o marem`sur`, �pete albe�. De aceea, ast`zi, este extrem de dificils` se r`spund` la întrebarea referitoare la ce a fost prioritarîn înfiin]area Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia:obiectivele privind asigurarea securit`]ii militare sau ap`rareaîn fa]a amenin]`rii externe; aceasta pentru c` obiectiveleprivind unirea politico-militar` a statelor socialiste europeneîn jurul URSS fuseser` stabilite, fiind luat` în considerare

posibilitatea folosirii factorului de for]` militar` în rezolvareaconflictelor interne [i a crizelor din lag`rul socialist.

Totodat`, este indiscutabil c` o pondere însemnat` încercetarea temei trebuie s`-l ocupe problema armei atomiceca principal instrument al politicii, adic` de intimidare aadversarului prin demonstrarea superiorit`]ii for]ei atomice.

Reamintim c`, în perioada de debut a R`zboiului rece, încondi]iile monopolului atomic american, ideea r`zboiuluipreventiv, pe care SUA îl vor declan[a pentru a lipsi UniuneaSovietic` de posibilitatea de a dobândi arma atomic`, a fostdezb`tut` public în America. A existat chiar un documentsecret al Comitetului întrunit al [efilor de state majore (din1945), în care era analizat` posibilitatea loviturii atomicepreventive, aplicat` Uniunii Sovietice. Primul plan al acestuiComitet, împotriva URSS, a fost elaborat în iunie 1946 (numede cod �Peenchair�). El con]inea planuri cu schi]e privindbombardarea atomic` [i distrugerea a 20 de ora[e sovietice,cele mai avansate centre industriale.6

În orice caz, între 1946-1947, atât la Washington, cât [i laMoscova, exista un teren propice percep]iei reciproce de tipul�,modelului inamic�. În Occident, au început s` apar` noiplanuri îmbun`t`]ite, de atac aerian atomic: �Broiler� (1947),�Grabber� (1948), �Fleetwood� (1948) [i altele. În timpulAdministra]iei Truman, principala amenin]are pentruinteresele americane [i, de asemenea, pentru alia]iioccidentali ai SUA din NATO, era considerat` c` fiindcapacitatea � ipotetic` � a Armatei Ro[ii de a ocupa, destulde u[or, Europa Occidental`. Îns` realitatea politico-militarèra aceea c`, chiar cele mai puternice puteri occidentale seuniser` � înaintea statelor socialiste � într-un bloc politico-militar, a c`rui influen]` se extinsese nu numai asupra zoneiAtlanticului de Nord, ci [i asupra departamentelor algerieneale Fran]ei [i, dup` intrarea în NATO a Greciei [i Turciei, înanul 1952, [i asupra teritoriilor lor.7

Astfel, în faza de debut a form`rii blocurilor, factorulgeopolitic a fost prezent în concep]ia de securitate a Alina]eiNord-Atlantice, îns` el avea parametri mult mai largi decâtzona de influen]` a URSS, limitat` la Europa de Est.Concep]ia strategic` a NATO avea s` fie formulat`, la 29iulie 1949, în declara]ia pre[edintelui Comitetului [efilor de

studii/documente

27document u 2005 u 4 (30)

R`zboiul din Coreea.Rafin`ria Wonsan,

\n urma ataculuibombardierelor

(iulie 1950).

Stat Major ai SUA, Omar Bradley [i, ulterior, avea s` fieadoptat` de Alian]a Nord-Atlantic`. Strategia a fost denumit`�Scut [i sabie� (1949-1953) [i, potrivit ei, SUA î[i luaser`r`spunderea de a aplica Uniunii Sovietice, prin intermediulavia]iei strategice, lovituri atomice. Aceste idei [i-au g`sitaplicabilitatea practic` în cunoscutul plan privind r`zboiulatomic împotriva URSS, denumit �Dropshot�.8

În 1950, a fost delimitat �perimetrul ap`r`rii� din jurulURSS. În Europa, el trecea pe linia grani]ei dintre ]`rilesocialiste [i capitaliste, în Asia, de-a lungul Insulelor Aleutine[i Japoniei, iar, mai departe, c`tre insulele din OceanulPacific [i Filipine.9 În acela[i an, Consiliul pentru SecuritateNa]ional` a elaborat Directiva NSC-68, în cuprinsul c`reiaera evaluat` for]a atomic` sovietic`, în condi]iile sfâr[ituluimonopolului atomic american. Potrivit acestei prognoze, în1954, Uniunea Sovietic` ar fi trebuit s` de]in` 200 deînc`rc`turi atomice cu raz` lung` de ac]iune. Tot atunci a fostformulat` concep]ia privind �disuadarea absolut`�, care, înesen]`, prevedea lansarea primei lovituri cu scopul de areprima imediat tentativa de invazie prin armeconven]ionale.10 Astfel, au fost create for]ele armate aleNATO [i s-a constituit structura organiza]iei. În februarie1952, alia]ii s-au obligat ca NATO s` aib` 50 de divizii, iar în1954, 96. A fost creat un Stat Major unit, care trebuia s` se

ocupe de preg`tirea integr`rii depline a for]elor armate alestatelor componente în caz de r`zboi. Primul comandant afost D. Eisenhower, cel ce avea s` devin` primul pre[edinteamerican, care, dup` sfâr[itul monopolului atomic american,a elaborat strategia �represaliilor masive�. Dup` r`zboiul dinCoreea, �noul punct de vedere� al Washingtonului privindfolosirea armelor atomice a constat în faptul c` SUA puteaurecurge la folosirea armelor atomice în orice conflict în careele erau antrenate. Între 1951-1952, comandan]ii militariamericani din NATO au început s` se preg`teasc` în cazulfolosirii armelor atomice pe teatrul de r`zboi european. Astfela început cursa înarm`rilor [i concuren]a atomic`.

URSS [i Al Treilea R`zboi Mondial

Pe de alt` parte, în Uniunea Sovietic`, în anii 1946-1947,a fost elaborat [i aprobat �Planul privind ap`rarea activ` ateritoriului Uniunii Sovietice�. Spre deosebire de concep]iileamericane, care acordau prioritate distrugerii poten]ialuluieconomic, în concep]ia sovietic` privind r`zboiul predominaideea distrugerii, în primul rând, a for]elor armate inamice.Principalul tip de ac]iune armat` era considerat` invazia

strategic`, realizat` prin metoda atingerii obiectivelorstrategice intermediare, cu ajutorul tuturor categoriilor defor]e armate. În �Planul privind ap`rarea activ`�, la stabilireaprincipalelor misiuni ale for]elor armate era prev`zut faptul c`rezisten]a armat`, sprijinit` pe raioane consolidate, trebuia s`distrug` inamicul în zona de ap`rare de lâng` grani]` [i s`preg`teasc` condi]iile pentru trecerea la contraofensiv` spregrani]ele vestice ale lag`rului sovietic. For]ele armate aeriene[i cele de ap`rare antiaerian`, reprezentând baza rezisten]eiarmate, aveau ca misiune s` acopere din aer for]eleprincipale [i s` fie gata pentru respingerea invaziei aerieneinamice. Trupele din Rezerva Comandamentului principalerau desemnate pentru distrugerea � cu ajutorul for]elorarmate � a rezisten]ei inamice [i lovirea principalelor for]e aleacestuia, prin contraofensiv`.11 De[i, în plan, nu erau indicateamploarea [i profunzimea contraofensivei, în Occident, maiales, erau cunoscute posibilit`]ile cople[itoare ale tehniciimilitare sovietice. În Occident se considera � iar acest lucruera extrem de evident � c` dup` debutul r`zboiului atomicaerian, armatele de tancuri sovietice vor fi în dou` s`pt`mânila ]`rmul La Manche (Fran]a).12

Totodat`, în anii �50, în Occident, mul]i lideri politici [imilitari în]eleseser` importan]a apari]iei armelor atomice, camijloc de descurajare [i îndiguire, [i, a[a cum ar`tasemare[alul englez B. Montgomery, �r`zboiul fierbinte vareprezenta sinuciderea ]`rilor competitoare�.13

Nu trebuie omis faptul c`, în URSS, în perioada stalinist`,nu a fost ridicat` problema posibilelor grave consecin]e aler`zboiului � dac` ar fi fost folosite armele de distrugere înmas` � pentru popoarele ]`rilor socialiste. Adesea,declara]iile liderilor sovietici aveau un caracter strictpropagandistic, dezorientând, astfel, popula]ia ]`rilor din�lag`rul socialist�. Înc` din 1946, I.V. Stalin a comunicat c`�bombele atomice sunt destinate pentru initimidarea celorslabi de nervi, îns` ele nu pot decide soarta r`zboiului,deoarece pentru aceasta nu sunt suficiente doar bombeleatomice�.14

Evaluând evolu]ia gândirii militare sovietice din aceaperioad`, trebuie men]ionat caracterul greoi al acesteia,conferit de teoria de clas` marxist-leninist`, ceea ce nu i-apermis s` evalueze pe deplin noile realit`]i politico-militare.Pentru a lichida monopolul atomic al SUA, Uniunea Sovietic`[i-a concentrat toate eforturile [i nu a ]inut cont de cheltuielilemateriale. Totodat`, ea considera posibil` victoria într-unr`zboi atomic. La începutul anilor �50, în documenteleprogramatice de partid [i de stat, dar [i în literatura despecialitate, s-a f`cut auzit` ideea potrivit c`reia, dac`�imperialismul� va declan[a cel de-al treilea r`zboi mondial,atunci va fi distrus în acest conflict, care va aduce victoriasocialismului la nivel planetar. Închistarea ideologic` aconducerii ]`rii de la acea vreme nu a permis de deplinfolosirea formelor [i a metodelor politice pentru asigurareasecurit`]ii URSS [i a alia]ilor s`i.15 Aceste declara]ii speriaucomunitatea mondial` iubitoare de pace, îngusta plajaactivit`]ii politico-diplomatice, desf`[urat` pentru men]inereasecurit`]ii ]`rilor socialiste, [i atr`gea, din parteaOccidentului, r`spunsul acestuia în cursa înarm`rilor. Eravorba, a[adar, despre o intimidare reciproc` prin intermediulr`zboiului atomic cu ajutorul rachetelor.

Trebuie subliniat c`, în timp ce în Occident, la începutulanilor �50, avea loc des`vâr[irea structurii militareorganiza]ionale a NATO, iar gradul de înarmare al acesteia asporit, a crescut [i num`rul bazelor militare din perimetrul]`rilor socialiste, iar securitatea militar` a �lag`rului socialist�se baza, aproape în totalitate, pe puterea militar` sovietic`.În pofida faptului c` Uniunea Sovietic` avea tratate bilateralede prietenie, colaborare [i ajutor reciproc cu Cehoslovacia

studii/documente

28 4 (30) u 2005 u document

Tancul sovietic T 34, intrat \n dotarea armatei rom#ne �populare� (1948)

(1945), Polonia (1945) [i, din 1948, cuRomânia, Ungaria [i Bulgaria, acestetratate erau destinate s` preîntâmpine oagresiune german`. Dup` conflictul [iruperea rela]iilor cu Iugoslavia, carede]inea o pozi]ie strategic` în flanculsudic al Europei, [i, în condi]iile posibileiader`ri a acestei ]`ri la NATO, ap`ruse,f`r` îndoial`, o amenin]are la adresasecurit`]ii URSS [i a alia]ilor sì. Acestlucru a necesitat luarea de m`suri, car`spuns. Iar atunci nu se putea vorbidespre prezen]a vreunei unit`]i politico-militare a comunit`]ii socialiste.

Capacitatea combativà �democra]iilor

populare�

Capacitatea [i disponibilitatea delupt` a for]elor armate ale ]`rilor dinEuropa de Est era destul de sc`zut`.De exemplu, din rapoartele consilierilormilitari sovietici [i, de asemenea, dinplanurile de activitate pentru armateleBulgariei, Ungariei, României, întocmitede c`tre ace[tia, [i care fuseseràprobate de [eful Marelui Stat Majorsovietic, generalul S.M. {temenko,rezult` c`, între 1949-1951, armateleacestor state nu erau gata pentruexecutarea opera]iunilor militare pescar` larg`, chiar [i a celor cu caracterde ap`rare. De exemplu, în notainformativ`, din 1 mai 1951, privindfor]ele armate ale României s-a trasconcluzia privind stareanesatisf`c`toare a gradului demobilizare al armatei române, privindnivelul slab al preg`tirii ei politice [imilitare: �Ca urmare a slabei preg`tirimilitare [i politice a unit`]ilor [i marilorunit`]i, a prezen]ei însemnate în cadrulcorpului ofi]eresc a elementelorreac]ionare, al nivelului sc`zut dedisciplin` [i, de asemenea, a slabeibaze tehnico-materiale, gradul demobilizare [i de lupt` al armatei r`mânla un nivel sc`zut ca [i mai înainte�, se ar`ta îndocument.16 O informa]ie asem`n`toare, sosit` în URSS,privea armata popular` a Bulgariei. Potrivit informa]iilor, lasfâr[itul anului 1950, aspectul numeric al complet`rii cucadre a corpului ofi]eresc al armatei bulgare potrivitstatelor de pace, trebuia s` fie rezolvat în 1951. Se ar`tac` nu fusese asigurat` completarea armatei pentruperioada de r`zboi, cu cadre pentru specialit`]ile necesare,[i c`, de asemenea, nu era men]ionat num`rul insufieciental ofi]erilor artileri[ti, tanchi[ti, antiaerieni, marinari [i al]ii.Capacitatea de lupt` a armatei bulgare era catalogat` cafiind �nu foarte bun`�.17

Evalu`rile serviciilor de informa]ii ale NATO erausimiliare. De exemplu, în raportul din 28 martie 1950, DC13, se ar`ta c`, în pofida faptului c` �armatele român` [iungar` [i-au m`rit considerabil efectivele, acestea înc` nupot fi considerate eficiente pentru ducerea ac]iunilor delupt` în urm`torii câ]iva ani�.18

Potrivit informa]iilor publicate în România, privindîntrunirea secret` din 9-12 ianuarie 1951, a liderilor ]`rilor dedemocra]ie popular` [i URSS*, I.V. Stalin, analizândcapacit`]ile SUA privind declan[area celui de-al treilea r`zboimondial, a afirmat c` SUA nu sunt preg`tite pentru aceasta,\ntruc#t nu ar fi \nc` apte s` rezolve r`zboiul din Coreea [ic`, astfel, ele sunt împotmolite în Asia pentru urm`torii doi-trei ani. Mai departe, potrivit acestor informa]ii, Stalin asubliniat c` misiunea ]`rilor de democra]ie popular` const` înfolosirea acestor doi-trei ani pentru constituirea unor armatecontemporane puternice, deoarece �nu este normal ca voi sàve]i armate slabe�, [i pentru c` China a creat o armat` maibun` decât ale ]`rilor de democra]ie popular`. Potrivit luiStalin, în vreme de r`zboi, efectivele totale ale acestorarmate trebuiau s` fie cuprinse între 2 [i 2,5 milioane deoameni.19 Tot atunci a fost adoptat` decizia privindcoordonarea [i cooperarea în domeniul înzestr`rii [i înarm`riiarmatelor a [ase ]`ri, ale c`ror efective, \n timp de pace [i der`zboi erau: 1,140 milioane [i, respectiv, 3 milioane de

studii/documente

29document u 2005 u 4 (30)

R`zboiul din Coreea.Ac]iunile militare din anii

1950-1951

oameni. S-a mai decis crearea unui comitet de coordonare.20

Astfel, chiar atunci au fost f`cu]i primii pa[i în direc]iaorganiz`rii [i constituirii alian]ei politico-militare a ]`rilorsocialiste.

Se p`rea c`, dup` moartea lui I.V. Stalin, a încet`riir`zboiului din Coreea, în vara anului 1953, [i, în 1954, ainteven]iei franceze în Vietnam, ap`ruse speran]a destinderiiclimatului interna]ional [i a diminu`rii competi]iei dintre celedou` centre mondiale de putere, din cadrul curseiînarm`rilor. Rezultatele nesatisf`c`toare pentru SUA, dinCoreea, l-au determinat pe noul pre[edinte al SUA, D.Eisenhower, [i pe cei din administra]ia sa, s` ajung` laconcluzia c` strategia de �refulare a comunismului� e[uase.

Dup` cum se [tie, toate tentativele dintre Est [i Vest, dea se ajunge la vreo în]elegere în cursul convorbirilor de laGeneva, din 1955, [i de a realiza un program de dezarmarenu au avut nici un rezultat, cu excep]ia vâlvelorpropagandiste [i a trecerii r`spunderii dintr-o parte în alta. Nuse [tie, dac` propunerea mo[tenitorilor lui Stalin (notaguvernului sovietic, din 31 martie 1954) privind accedereaURSS în NATO a fost doar o manevr` tactic`, bazat` perefuzul conducerii NATO. În orice caz, chiar conducereasovietic` a venit cu ini]iativa cre`rii unui sistem de securitatecolectiv`.21 Conducerea sovietic` nu reu[it s` împiediceremilitarizarea Germaniei [i includerea ei la NATO.

Ca r`spuns la adoptarea, în decembrie 1954, a strategieioficiale a NATO, �Scut [i sabie�, s-a pus din nou problemaprivind m`surile de consolidare a securit`]ii statelor europenesocialiste, mai ales în condi]iile posibilei dot`ri cu armeatomice a for]elor armate ale Alian]ei nord-atlantice. La[edin]a Consiliului pentru Securitate Na]ional` a fost ridicat`în mod repetat problema folosirii armelor atomice împotrivapopoarelor coreean, vietnamez [i chinez. La 8 ianuarie 1954,pre[edintele Eisenhower a anun]at: �Dac` noi vom putearealiza o invazie atomic` asupra bazelor aeriene avansateale comuni[tilor, atunci inamicul va fi istovit înc` de laînceputul ac]iunilor militare. Acesta este [i planul nostrupentru Europa�.22

Astfel, semnarea, la 14 mai 1955, a alian]ei de ap`rarecolectiv` (Tratatul de la Var[ovia), a reprezentat consecin]alogic` a situa]iei politico-militare din lume, în condi]iileeforturilor celor dou` superputeri concurente [i a ale alia]ilorlor de a dobândi suprema]ia militar` asupra p`r]ii adverse [ide a nu permite suprema]ia militar` a adversarului.

Este necesar s` men]ion`m c` înc` din decembrie 1957,Alian]a Nord-Atlantic` a acordat SUA dreptul de a disloca

armele atomice � rachete cu raz` mic` [i medie de ac]iune �în Marea Britanie, Italia [i Turcia. La sfâr[itul anilor �50, înEuropa existau deja mai mult de 130 de baze militareamericane, aeriene, navale [i de rachete, de maridimensiuni. Re]eaua de baze cuprindea RFG, MareaBritanie, Turcia, Grecia [i un [ir de alte state-membre aleNATO, din Europa.23 La începutul anilor �60, for]a atomic` aSUA dep`[ea de multe ori poten]ialul atomic al URSS.24

În 1957, la Ministerul Ap`r`rii al URSS a avut locconferin]a privind caracterul [i consecin]ele posibilului r`zboiatomic. Rezultatele conferin]ei au stat la baza principiilordoctrinei militare a URSS, principii care au fost f`cutecunoscute de N.S. Hru[ciov, în ianuarie 1960.25 Astfel, seafirma c` viitorul r`zboi va fi unul al rachetelor atomice. Nuera exclus s` se produc` o invazie atomic` asupra URSS,îns` statul sovietic era în m`sur` s` dea lovituri ca r`spuns.Mijlocul de baz` pentru purtarea spre obiective a focoaselornucleare sovietice trebuiau s` fie sistemele de rachet`.Aceste sisteme erau preferate ca fiind mijlocul cel maieficient în cazul execut`rii loviturilor de r`spuns. În acela[itimp, se afirma c`, dup` un schimb atomic masiv [i strategicputea urma un lung r`zboi �obi[nuit�, care, în final, s` aib`caracterul hot`râtor. Aceasta a dus la concluzia privindnecesitatea de]inerii celor mai diverse [i obi[nuite mijloacede purtare a r`zboiului, mai ales a trupelor de uscat,înarmate cu tancuri moderne [i transportoare blindate,mijloacele cele mai fiabile în cazul efectelor zdrobitoare aleexploziilor atomice.26 Totodat`, a fost comunicat faptul c`URSS se situeaz` pe pozi]iile coexisten]ei pa[nice a statelorcu orânduiri sociale diferite. Îns` în cazul unei agresiuniimperialiste, r`zboiul se va termina cu victoria orânduiriieconomico-sociale comuniste [i progresiste.27

Dou` blocuri militare � dou` doctrine

Atât în SUA, cât [i în URSS, teoreticienii militari analizauproblema primei lovituri atomice preventive. Anumite principiiale studiilor din acea perioad` pot fi g`site în carteamare[alului V.D. Sokolovski, Strategia militar`.28

Punctele de vedere sovietice au fost f`cute cunoscute înoctombrie 1960, la Moscova, în cadrul [edin]ei secrete amini[trilor Ap`r`rii ai statelor membre ale Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia. Ministrul Ap`r`rii al URSS,mare[alul R.I. Malinovski, a comunicat c` afirma]ia potrivitc`reia �noi nu vom invada primii nu înseamn` c` noi voma[tepta pân` când cineva ne va lovi primul. Aceastaînseamn` c` noi trebuie s` ne desf`[ur`m activitatea în a[afel încât s` primim ultima informa]ie despre inten]iileinamicului privind lovitura împotriva noastr`, iar noi trebuies`-l dep`[im chiar în acel moment pentru ca for]ele noastrede rachete nucleare s` descopere imediat obiectele inamice�.Mai departe, mare[alul Malinovski i-a asigurat pe parteneriiest-europeni c` �în cazul unei situa]ii extreme, voi ve]i primiarme nucleare. Astfel, voi trebuie s` înv`]a]i s` folosi]i acestearme atomice�. Aceste informa]ii au fost fost f`cute publice deI. Baev, la [edin]a Consor]iului pentru istorie militar` dincadrul proiectului �NATO [i Pactul de la Var[ovia, 1948-1968�,care a avut loc la Praga, la 11 aprilie 2003, iar ele au fostdescoperite de c`tre acesta în arhivele bulgare.29

Conducerea sovietic` a cerut � stabilind aceasta caobiectiv � industriei de ap`rare [i for]elor armate, s` întreac`SUA la num`rul de înc`rc`turi atomice [i la mijloacele detransport aferente.

F`r` îndoial`, formarea Organiza]iei Tratatului de laVar[ovia, în acele condi]ii, a reprezentat o m`sur` de r`spunsla crearea blocului NATO. Uniunea Sovietic`, în virtutearolului s`u geopolitic [i a posibilit`]ilor sale militare, precum [i

studii/documente

30 4 (30) u 2005 u document

Tancul IS-3. Tancul purta numele liderului sovietic Iosif Stalin.

în condi]iile confrunt`rii atomice, a ocupat pozi]ii dominante înprivin]a asigur`rii securit`]ii militare a ]`rilor socialiste. Ceamai mare parte a unit`]ilor [i a marilor unit`]i din cadrulfor]elor terestre, destinate pentru efectuarea primelor opera]ii,au fost dislocate în teritoriile statelor membre ale Tratatului dela Var[ovia [i în zonele de grani]` � fiind men]inute înc` dintimp de pace în stare de lupt` �, ele asigurând îndeplinireaprincipalelor misiuni privind respingerea agresiunii, ceea cereprezenta o parte component` a doctrinei militare.

Mai mult, articolul 4 al Tratatului de la Var[ovia prevedeaposibilitatea întrebuin]`rii individuale sau colective a for]elorarmate ale statelor membre ale Tratatului, numai în cazulinvaziei armate din partea coali]iei de state sau a unui grup destate. Ca urmare a realit`]ii istorice, asigurarea securit`]ii uneisingure ]`ri socialiste [i a blocului în ansamblu se confundau[i, de aceea, doctrina militar` a Organiza]iei Tratatului de laVar[ovia a fost folosit` pentru amestecul în treburile interneale alia]ilor, pentru men]inerea lor în rândurile alian]ei [ipentru asigurarea unit`]ii lor politico-militare (evenimentele dinUngaria, din 1956, [i din Cehoslovacia, din 1968). Unitateamilitar`, potrivit obiectivelor doctrinare ale conduceriisovietice, era de neconceput f`r` unitatea ideologic` apartenerilor din alian]` [i f`r` fidelitatea lor fa]` de �modelulsovietic� al socialismului, v`zut ca cel mai important factor alcoeziunii ]`rilor socialiste.

Din punctul de vedere al polemologiei moderne,contradic]iile dintre Est [i Vest au avut un caracter bipolar,intersistemic. Principalele caracteristici ale noii ordinimondiale au fost tendin]a p`r]ii adverse de a umple vacuumulstrategic [i geopolitic de la periferia sistemelor sale. Astfel,s-au confruntat dou` concep]ii privind rela]iile interna]ionale:ideea domina]iei mondiale � sub pretextul ap`r`rii �intereselorna]ionale ale SUA� [i ale alia]ilor s`i �, [i ideeainterna]ionalismului �proletar�, �socialist�. Aceasta a dus laangrenarea micilor state na]ionale în afacerile celor dou`superputeri � SUA [i URSS � [i la confruntarea dur` dintrecei doi poli mondiali. Principalul rol în aceast` confruntare l-aavut for]a armat` [i, mai ales, apari]ia armelor nucleare,care au devenit principalul instrument al politicii. u

studii/documente

31document u 2005 u 4 (30)

The author states in this article that the peculiarities ofsetting the socialist communities or of the �socialist camp�have to be studied under the circumstances of the interde-pendent process of building the Eastern as well as Westernmilitary coalitions. The most significant factor of this processwas represented by the assurance of the security of everyparts which stood up against each other. The most importantcomponent of the state security was the military defense,meant to assure, with the help of military force, the territorialintegrity and national state independence, creation of militaryguarantees for a stable social and state order, both within thecountry and also within the coalition allies. In the confronta-tion between the two superpowers (U.S.A. and SovietUnion), the ideological factor � as an element of military pol-itics � was, clearly, an inseparable component of securityconception. In this way, the analysis of ideological andgeopolitical reasons in the soviet security conceptions wasquite naturally. Also, the ideological reasons are impossibleto be separated, on the conceptual objectives of �contain-ment of communism� level, from the geopolitical objectives ofthe other power center, which was called around U.S.A.. Theidea of this center was the international domination in orderto defend western �free� world.

The cold war and the military coalitions building

NOTE

1. Vezi, de exemplu, N.A. Narocini]kaia, Istoriceskaia Rossiia i SSSRv mirovoi politike XX veka (Rusia istoric` [i URSS în politica mondial` asecolului XX), �Novaia i novei[aia istoriia�, 1998, nr. 1, pp. 128-129.

2. M. Leffler, Inside Enemy Archives: The Cold War: What do �We NowKnow?�, \n �American Historical Review�, No. 2, 1999, pp. 122-125; N.I.Egorova, Vvedenie (Introducere), în �Holodnaia voina, 1945-1953.Istoriceskaia retrospektiva. Sbornik statiei� (�R`zboiul rece, 1945-1953.Retrospectiv` istoric`. Culegere de studii�), Moscova, 2003, pp. 3-17 [iurm.

3. Second Report of the Secretary of Defense. Washington, 1950. p.3; V.I. Ananiciuk, B.G. Putilin, Sistema obespeceniia na]ionalnoibezopasnosti na primere S{A (Sistemul asigur`rii securit`]ii na]ionale.Exemplul SUA), Moscova, 1998. p. 6.

4. K. {miukle, Meci na [elkovoi nitke. Preodolenie krizisnîh situa]ii vEvrope (Sabia în teaca de m`tase. Preîntâmpinarea situa]iilor de criz` înEuropa), Moscova, 1985. pp. 17-18.

5. Voennaia En]iklopediia (Enciclopedia militar`), Moscova, 2000, T. 1.6. The War Reports of General of the Army George C. Marshall, N.Y.,

1997, p. 299; \n �Journal of American History�, May 1979, pp. 62-66.7. Spravocinik NATO (Îndreptar NATO), Bruxelles, 1998-1999, pp.

405-406.8. Vezi G.A. Trofimenko, Strateghiia globalnoi voinî (Strategia

r`zboiului global), Moscova, 1968, pp. 59-60.9. �The Department of State Bulletin�, 1950, Jan. 23, p. 116.10. Geir Lundestad, Vostok, Zapad, Sever, Iug (Est. Vest. Nord. Sud),

Moscova, 2002, pp. 167-168; G. Brauder, NATO i Var[avskii Dogovor.Prin]ipî, kon]ep]ii, poten]ialî (NATO [i Tratatul de la Var[ovia. Principii,concep]ii, poten]ialuri), Frankfurt am Main, 1985, p. 7.

11. A.A. Koko[in, Armiia i politika (Armata [i politica), Moscova, 1995,p. 207.

12. Ibidem.13. �United States News and World Report�, 17 December 1954.14. Apud �Bol[evik�, 1946, nr. 17-18, p. 13.15. Otecestvennaia voennaia doktrina (V istoriceskom izmerenii: ot

Velikogo kniazia Dmitriia Donskogo do pervogo rossiiskogo prezidentaBorisa El]#na) /Doctrina militar` na]ional` (În dimensiunea istoric`: de laMarele cneaz Dmitrii Donskogo pân` la primul pre[edinte rus Boris El]#n),Moscova, 1996, pp. 172-173.

16. N.V. Vasilieva, V.A. Gavilov, Balkanskii tupik? Istoriceskaia sudbaIugoslavii v XX veke (Fund`tura balcanic`? Soarta istoric` a Iugoslaviei însecolul XX), Moscova, 2000, p. 260.

17. Ibidem, pp. 260-26118. NATO Strategy Documents 1949-1969, Brussels, 1998.19. �Romanian evidence on Moscow�s military meeting 9-12.01.1951�,

ed. C. Cristescu, Bucharest, 1995, Bulgaria in the Warsaw Pact. A CDROM Documentary Volume, Sofia, 2000.

20. Ibidem.21. N.I. Egorova, NATO i evropeiskaia bezopasnosti: vospriitie

sovetskogo rukovodstva (NATO [i securitatea european`: percep]iaconducerii sovietice), în Stalin in holodnaia voina (Stalin [i r`zboiul rece),p. 311.

22. Apud �Pravda�, 6 august 1985.23. A. Orlov, Tainaia bitva sverhderjav (Lupta secret` a superputerilor),

Moscova, 2000, p. 333.24. �Mirovaia ekonomika i mejdunarodn#e otno[eniia�, 1996, nr. 12,

p. 77.25. Vezi �Pravda�, 15 ianuarie 1960.26. V.I. Kuzne]ov, Ob#cin#e voorujenn#e silî v voenno-politiceskoi

strateghii S{A, �60-�80 godî (For]ele armate clasice [i strategia politico-militar` a SUA în anii�60-�80), Moscova, 1991.

27. V.D. Sokolovski, Voennaia strateghiia (Strategia militar`),Moscova, 1962, p. 237.

28. Ibidem, pp. 238-239.29. J. Baev, The evolution of the Warsaw Pact Organizational

Structure and Decision-Making Process, 1955-1969, în �NATO andWarsaw Pact � the formative years, 1948-1968�, Praga, 2003.

Traducere deasist. univ. Lauren]iu CONSTANTINIU,

Universitatea din Bucure[ti

nstitu]ie fundamental` a statului, armata s-a aflat printreacele structuri care s-au bucurat de un interes specialdin partea Partidului Comunist. Epurarea [i

subordonarea acestei institu]ii a reprezentat un obiectivprioritar pentru comuni[ti [i, în acest sens,au ac]ionat imediat dup` 23 august 19441.Cel mai bun [i la îndemân` pretext eraacela al �cur`]`rii� rândurilor armatei deaceia care �colaboraser`� cu regimulantonescian [i de �criminalii de r`zboi�.Lucre]iu P`tr`[canu a ac]ionat înc` dinseptembrie 1944 pentru crearea cadruluilegislativ care s` permit` îndep`rtarea dinrândul o[tirii a persoanelor indezirabile dinpunctul de vedere al Partidului Comunist.

Drama armatei române a început s` secontureze odat` cu publicarea Decretuluinr. 1850 din 10 octombrie 1944, prin careConsiliul de Mini[tri era împuternicit s` iam`suri �privative de libertate în vedereastabilirii responsabilit`]ii politice [i penale împotriva autorilor[i complicilor morali [i materiali ai dezastrului ]`rii, în specialcu r`zboiul purtat al`turi de Germania hitlerist` împotrivaNa]iunilor Unite�. Acesta era doar primul act din amplul cadrulegislativ folosit pentru subordonarea tuturor institu]iilorstatului prin înl`turarea indezirabililor [i înlocuirea acestora

cu persoane de încredere ale Partidului Comunist. Acest cadru a fost completat prin emiterea, la 20 ianuarie

1945, a Legii nr. 50 (Decretul nr. 148) pentru �urm`rirea [ipedepsirea criminalilor [i profitorilor de r`zboi�. |n aceea[i zi,

a fost emis` [i Legea nr. 51 (DecretulLege nr. 149) pentru �urm`rirea [isanc]ionarea celor vinova]i de dezastrul]`rii�. Crearea cadrului legislativ era, dealtfel, doar una din componentele prin carese urm`rea anihilarea total` a oric`reiopozi]ii.

Dezideratul �democratiz`rii� armateiera inclus [i în Programul de guvernare alFrontului Na]ional-Democratic. Potrivitpunctului 9, �guvernul F.N.D. va reorganizaarmata în spirit democrat, eliminând [ielementele reac]ionare [i fasciste [iîntronând o ierarhie militar` întemeiat` peprincipiul autorit`]ii morale [i al preg`tiriiprofesionale a comandan]ilor�2.

Dup` instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945,ac]iunea de epurare [i aservire a armatei de c`tre PartidulComunist s-a intensificat. La 21 aprilie 1945, Legea nr. 312privind urm`rirea [i sanc]ionarea celor vinova]i de dezastrul]`rii sau de crime de r`zboi (Decretul nr. 1318)3 înlocuiaLegile nr. 50 [i nr. 51 din ianuarie 1945, care oferiser` pân`

atunci acoperirea juridic` pentrudecapitarea armatei române. De altfel,înc` înainte de adoptarea legii,�Scânteia� eviden]ia faptul c` �se impuneo primenire a cadrelor, eliminând povaragradelor parazitare [i purt`toare deconcep]ii potrivnice atât drept`]ii celormul]i, cât [i noilor idei care stau la bazaa[ez`rii lumii viitoare�4.

Primenirea cadrelor, clamat` deScânteia, începuse de altfel s` fierealizat` [i a fost intensificat` în perioadaurm`toare. Pân` în luna aprilie 1945, pebaza Legii nr. 186 �privind trecerea înrezerv`, din oficiu, a personalului activ alarmatei care prisose[te peste nevoile deîncadrare�5, au fost trecu]i în rezerv`1.948 de ofi]eri, printre care 70 degenerali. Opera]iunea de epurare aarmatei a c`p`tat noi dimensiuni prinLegea nr. 433 �pentru crearea cadruluidisponibil�, din 15 iunie 1946. Luareadeciziei de trecere în rezerv` erainfluen]at` în mod decisiv de criteriilepolitice, iar Inspectoratul General pentru

studii/documente

32 4 (30) u 2005 u document

��

Sarcina supravegherii �contrainformative�permanente aarmatei a fostatribuit` Direc]ieiGenerale aSecurit`]iiPoporului, creat`\n august 1948.

1948-1967

Contribu]ii la o istoriea Direc]iei de Contrainforma]ii Militare

Dr. Florian BANUConsiliul Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit`]ii

!

I

Educa]ie, Cultur` [i Propagand` a avutun rol de prim` importan]` în acestproces.

Peste pu]in timp a fost elaborat` [iLegea nr. 293/18 august 1947. Prinprevederile acestor legi au fost trecu]i încadrul disponibil un num`r total de55.552 de cadre, dintre care 18.172ofi]eri6.

Seria decretelor de trecere înretragere a fost reluat` ([i intensificat`!)din ianuarie 1948. Prin Decretele nr. 83din 17 ianuarie, nr. 337 din 25 februarie,nr. 590 din 3 martie, nr. 1168 din 25 iunie1948 [i multe altele, pe care nu le maiamintim aici, to]i cei care creaser` (sauerau b`nui]i c` ar putea crea) problemePartidului Comunist au fost trecu]i înretragere.

În paralel, elementele care sedovediser` fidele regimului eraupromovate f`r` a se mai ]ine seama depreg`tirea real` a acestora, criteriilepolitice covâr[ind prin importan]` criteriileprofesionale. În acest sens, poate fi amintit` Legea nr.69/1948 (Decret nr. 503/13 martie 1948) �pentru înaintareaexcep]ional` a ofi]erilor, subofi]erilor [i mai[trilor militari activi[i de rezerv`�7. Potrivit art. 1, �ofi]erii, subofi]erii [i mai[triimilitari, activi [i de rezerv`, care se disting în mod deosebitprin preg`tirea lor profesional` [i devotamentul fa]` depopor, vor putea fi înainta]i în mod excep]ional la gradulcorespunz`tor preg`tirii lor, f`r` condi]ii de stagiu sauvechime�.

Gra]ie acestui sistem, partidul comunist [i-a eliminatpoten]ialii oponen]i din armat` [i a impus în locul lor oamenide încredere. Cu toate acestea, fiind un partid condus depersoane ce activaser` în ilegalitate, inoculate cu microbulsuspiciunii, cu o puternic` obsesie a conspira]iei [i aomniprezen]ei du[manului [i a tr`d`torilor, partidul comunistnu a considerat nici un moment armata ca o institu]ie pe carese poate conta 100% [i a considerat necesar` o permanent`monitorizare a acesteia, începând de la cel din urm` soldatpân` la generali, dublat` de o puternic` ac]iune depropagand` [i îndoctrinare. Dac` sarcina �ideologiz`rii�activit`]ii armatei române a revenit Direc]iei SuperioarePolitice a Armatei, aceea a supravegherii �contrainformative�permanente a fost atribuit` Direc]iei Generale a Securit`]iiPoporului8 din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.),institu]ie creat` în august 1948, mai precis, Direc]iei a IV-a�Contrainforma]ii Militare�.

Primul director al Direc]iei a IV-a a fost maiorul GheorghePetrescu, iar ca director adjunct a fost numit c`pitanul CricorGarabe]ian9. Prin reorganizarea Securit`]ii, \n martie 1951(Decretul nr. 50 din 30 martie 1951), Direc]ia a IV-a a fosttransformat` în Direc]ia E � �Contrainforma]ii Militare�. Înperioada \n care a func]ionat Ministerul Securit`]ii Statului(septembrie 1952 � septembrie 1953), Direc]ia deContrainforma]ii Militare a purtat indicativul Direc]ia a IV-a,pentru a reveni, la 1 ianuarie 1954, la denumirea de Direc]iaa V-a.

În mai 1956, în Direc]ia a V-a Contrainforma]ii Militareerau 263 de posturi [i conducerea direc]iei era asigurat` degeneralul maior Grigore Naum10. În urma �unor m`suri desimplificare a organiz`rii muncii [i în urma reduceriiefectivelor For]elor Armate [i Trupelor M.A.I.�, schema de

încadrare a direc]iei a fost redus` la doar 99 posturi11. Odat`cu reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne, din 11 iulie1956, Direc]ia a V-a va fi inclus` în Departamentul Securit`]ii,p`strând aceast` titulatur` pân` în 13 septembrie 1967,când, odat` cu înfiin]area Consiliului Securit`]ii Statului, esteredenumit` Direc]ia a IV-a12.

Activitatea acestei direc]ii, ca de altfel a întregii Securit`]i,a fost minat` de la bun început de o serie de deficien]e,precum lipsa cadrelor, slaba preg`tire teoretic` [i practic` aacestora, interferen]ele factorului politic în munca decontrainforma]ii militare. F`r` a urm`ri o ierarhizare a acestordeficien]e, dorim totu[i s` semnal`m faptul c` ideologizareaacestei activit`]i a impietat grav asupra activit`]ii direc]iei,transformând o activitate normal` în orice armat` (prevenirea[i combaterea ac]iunilor de spionaj din partea unor servicii deinforma]ii ale unor puteri str`ine, precum [i a defec]iunilorunor cadre [i scurgerea unor secrete militare), într-oactivitate tipic` poli]iilor politice totalitare. Calitateaîndoielnic` a cadrelor, angajate dup` principii de clas` [i nude competen]` profesional`, a f`cut ca nici m`car obiectivelepolitice ale regimului în armat` s` nu poat` fi atinse într-opropor]ie satisf`c`toare. Dovad` a nenum`ratelor lipsuriînregistrate în munca de �contrainforma]ii� stau numeroaselelu`ri de pozi]ie ale conducerii Securit`]ii.

Astfel, la 11 februarie 1953, ministrul Securit`]ii Statului,Alexandru Dr`ghici, într-o [edin]` cu conducerea Securit`]iiatr`gea aten]ia asupra deficien]elor înregistrate în munca de�contrainforma]ii� în termeni destul de duri:

�Tovar`[ii no[tri de la contrainforma]ii s-au camobi[nuit s` spun` c` oamenii sunt noi în munc`, de[iei sunt de doi ani în aceast` munc`. Ce, trebuie s`îmb`trâne[ti în aceast` munc`, când este vorba dev`zut ac]iunile du[manului? (�) Avem de-a face aicicu manifest`ri crase de neexecutare a ordinelor, deautolini[tire, unde sunt amesteca]i ofi]eri vechi, care[tiu ce înseamn` regulamentele militare. Cum seexplic` c` (sic!) pe la depozitele militare avem furturi,avem atâtea plusuri [i minusuri? Parc` ne-am juca cuele, parc` ne-am juca cu pietricele, nu cu armamentam avea de-a face. Directorii no[tri de contrainforma]iiau lipsa c` nu au pozi]ie hot`rât`, parc` ar fi re]inu]i

studii/documente

33document u 2005 u 4 (30)

Emil Bodn`ra[, la ceremonia avans`rii promo]iei de jandarmi (1948)

s` descopere pe bandi]i [i în acela[i timp s` nuprevin` exploziile, incendiile, furturile [i a vedea cineeste vinovat de aceste plusuri [i minusuri. S` negândim de unde oare au ace[ti bandi]i din mun]iarmament, desigur c` din depozitele militare. Cred càparatul nostru de contrainforma]ii trebuie s` sep`trund` de maximum de seriozitate în aceast`munc`� 13.

Din nefericire pentru regim, nici �învechirea� în munc` nua dus la o ameliorare sensibil` a activit`]ii acestei direc]ii14. În14 martie 1956, într-un raport al Direc]iei a V-a se men]iona:

Una dintre lipsurile principale în organizarea re]eleiinformative a Direc]iei de Contrainforma]ii militare oconstituie num`rul prea mare al informatorilornecalifica]i, men]inu]i în mod inutil în re]ea, careformeaz` un element neproductiv [i îngreuiaz` bunadesf`[urarea a muncii.

Astfel: la data de 01.01.1956, agentura necalificatà organelor de contrainforma]ii reprezenta cca. 87%din num`rul total al informatorilor.

Sau un alt exemplu, în cifre: din num`rul total de755 informatori recruta]i în ultimul trimestru al anului1955 sunt numai 8 informatori califica]i, iar din 30informatori recruta]i în aceea[i perioad` de timp laServiciul de Contrainforma]ii al Regiunii a III-a Militar`� 27 sunt necalifica]i [i numai 3 informatori califica]i.

În general, se constat` din partea lucr`toriloroperativi o insuficient` preocupare pentru asigurareaunei agenturi calificate, capabile s` satisfac` în bunecondi]iuni nevoile muncii informativ-operative, oagentur` care, prin calitatea ei, s` constituie un ajutorpre]ios în lupta împotriva ac]iunilor du[m`noase înarmat` [i, în primul rând, împotriva spionajului. (�)Lipsuri serioase au fost semnalate [i în ce prive[teefectuarea investiga]iilor [i verific`rilor oficiale [i prinagentur`, precum [i în întocmirea dosarelor pentrucasele de întâlniri [i cele conspirative15.

Totu[i, odat` cu trecerea timpului [i cu schimbarea opticiiPartidului Comunist [i, implicit, a Securit`]ii, asupra recrut`rii[i form`rii cadrelor, începe s` se realizeze o profesionalizare

gradual` a ofi]erilor acestei direc]ii [i rezultatele ob]inute tinds` contureze o stare de satisfac]ie la nivelul e[aloanelorsuperioare.

La 16 septembrie 1958, ministrul Afacerilor Interne,Alexandru Dr`ghici, putea deja s` eviden]ieze c` �organelede contrainforma]ii militare au urm`rit activ elementeledu[m`noase identificate, în urma c`rui fapt au fost arestate93 elemente [i luate m`suri pentru îndep`rtarea din armat` aunui num`r de 1.530 militari, care nu prezentau încrederepolitic`�16, dar nu uita s` atrag` aten]ia asupra deficien]elorcare persistau în munca de contrainforma]ii:

Organele de contrainforma]ii militare î[iîndeplinesc nesatisf`c`tor sarcina lor principal`, de aap`ra armata de p`trunderea în rândurile ei aelementelor reac]ionare [i agen]ilor serviciilor despionaj capitaliste, [i nu întreprind m`suri eficace învederea preîntâmpin`rii divulg`rii secretelor militare.

Controlul a ar`tat c` organele de contrainforma]iimilitare n-au organizat înc` în modul cuvenit muncainformativ` în statele majore [i depozitele militare,sectoare care atrag în mod deosebit aten]ia serviciilorde spionaj imperialiste, precum [i în împrejurimileacestora.

Se constat` lipsuri serioase în prevenirea [icercetarea cazurilor de dispari]ie a unor documentesecrete din statele majore [i unit`]ile militare.

Astfel, în cadrul statului major al Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului, au disp`rut trei documentestrict secrete con]inând date militare. Cu toateacestea nu s-au stabilit împrejur`rile dispari]iei acestordocumente, iar vinova]ii n-au fost descoperi]i nicipân`-n prezent.

Unii ofi]eri de contrainforma]ii lucreaz` încìnsuficient de intens. Astfel, o sut` de lucr`torioperativi ]in leg`tura cu mai pu]in de 5 agen]i, iarrecrutarea de agen]i noi se face cu încetineal` 17.

La 17 noiembrie 1964, acela[i Alexandru Dr`ghiciconstata, cu satisfac]ie, într-o [edin]` cu cadrele deconducere din aparatul central [i regional M.A.I., noiprogrese înregistrate în munca Direc]iei a V-a:

Aparatul Direc]iei a V-a, în urmamuncii depuse, a completat în aceast`perioad` re]eaua cu agen]i care, prinfunc]ie, loc de munc`, rela]ii [i calit`]ipersonale, au posibilit`]i s` contribuieactiv la prevenirea [i descoperireaeventualelor încerc`ri de a se culegeinforma]ii din compartimentele militare încare sunt concentrate [i folosite curentdate de interes deosebit. Progrese aufost realizate [i pe linia folosirii în scopcontrainformativ a agen]ilor care facdeplas`ri în alte state, precum [i înidentificarea [i supravegherea mai activà militarilor sau fo[tilor militari semnala]ic` au furnizat date unor servicii deinforma]ii strìne.

În ultima vreme, organele decontrainforma]ii au ob]inut materialeinformative despre atitudineanecorespunz`toare [i adesea reac]ionarà mai multor militari proveni]i din rândulminorit`]ilor na]ionale, având în lucru maimulte dosare de verificare deschise pebaza unor astfel de semnal`ri.

studii/documente

34 4 (30) u 2005 u document

Aici [i \n pagina 32, aspecte de la ceremonia prilejuit` de avansarea noii promo]ii de ofi]eride jandarmi (1948, din 1949 trupele de securitate). |n mijloc (\n civil), Teohari Georgescu,ministrul de Interne, [i, \n dreapta, Emil Bodn`ra[, ministrul Ap`r`rii Na]ionale.

Prin munca depus` deorganele de contrainforma]iicu agentura [i verific`rileefectuate mai bine [i maioperativ în perioada la care nereferim au fost demasca]i,prelucra]i sau sco[i din armatùn num`r de 300 militari [iangaja]i civili pentru diversefapte, ca: divulg`ri de secretemilitare, aprecieri calomnioasela adresa unor hot`râri alepartidului [i guvernului,activitate de contraband`,manifest`ri na]ionalist-[ovine[i leg`turi suspecte18.

A[adar, în întreaga perioadàvut` în vedere în investiga]ianoastr`, obiectivele specifice uneipoli]ii politice s-au reg`sit peagenda de lucru a Direc]iei deContrainforma]ii Militare, putându-sechiar afirma c` gradului de �ortodoxiepolitic`� a cadrelor militare i seacorda prioritate fa]` de problemele ]inând dedomeniul secretului militar.

Caracterul de poli]ie politic` pe care l-a jucatDirec]ia de Contrainforma]ii Militare, în primele sale

dou` decenii de existen]`, sunt eviden]iate prinatribu]iile, drepturile [i îndatoririle acesteia, a[a cumerau prev`zute ele în organigrama oficial` a Securit`]iidin anul 1956. u

studii/documente

35document u 2005 u 4 (30)

NOTE

1. Înc` din septembrie 1944, EmilBodn`ra[ îi informa pe membrii BirouluiPolitic c` oamenii infiltra]i de partid înstructurile armatei �ne fac mari servicii�.Apud Florin {perlea, De la armata regal`la armata popular`. Sovietizarea armateiromâne (1948-1955), Bucure[ti, 2003, p.91.

2. �Scânteia�, 29 ianuarie 1945.3. �Monitorul oficial�, nr. 94, 24

aprilie 1945.4. �Scânteia�, 18 aprilie 1945.5. �Monitorul oficial�, 21 martie

1945.6. Alexandru O[ca, Vasile Popa,

Implicarea aparatului politic în ac]iuneade epurare a cadrelor armatei române înanul 1948, în �Analele Sighet 6�,Bucure[ti, 1998, p. 268.

7. �Monitorul oficial�, nr. 62, 15martie 1948.

8. Ini]ial, monitorizarea cadrelor [i atrupei a fost f`cut` �pe dou` canale�,

atât de c`tre Serviciul de(Contra)Informa]ii al Armatei (S.I.A. sauS.C.I.A.), cât [i de structura specializatà D.G.S.P. Trecerea în subordinea M.A.I.a structurilor de contrainforma]iiexistente în armat` s-a f`cut treptat, înperioada 1950-1952, cf. Florin {perlea,op. cit., pp. 92-93.

9. Apare ortografiat [i sub formaGarabedian, în 1956 era locotenentcolonel, loc]i itor [ef de direc]ie înDirec]ia a VII-a Filaj [i Investiga]ii.

10. Acesta se bucura de o experien]`relativ îndelungat` în munca decontrainforma]ii militare, el conducândînc` din 1950 Serviciul Contrainforma]iidin Trupele M.A.I. A.C.N.S.A.S., fondDocumentar, dosar nr. 199, f. 364; î[imen]ine func]ia [i dup` reorganizareadin 1956, figurând în 1960 în �Statul deorganizare al cadrelor de conducere dinM.A.I.� cu gradul de general maior [i cuun salariu de 4.860 lei. Arhiva

Ministerului de Interne (A.M.I.), fondD.M.R.U., nr. inv. 7374, dosar nr. 2, f. 2.

11. A.C.N.S.A.S., fond C.C. al P.C.R.� xerocopii, dosar nr. 2, f. 89.

12. Vezi �Regulamentul deorganizare [i func]ionare al ConsiliuluiSecurit`]ii Statului� în A.C.N.S.A.S., fondDocumentar, dosar nr. 94, ff. 37-52.

13. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 97, vol. 1, ff. 157-159.

14. Pentru o serie de laturi negativeale activit`]ii direc]iei, vezi Liviu }`ranu,Aspecte ale activit`]ii contrainforma]iilormilitare la mijlocul anilor �50, în �CetateaBihariei�, seria a II-a, nr. 1/2004, pp. 97-102.

15. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 103, ff. 276-280.

16. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 105, f. 11.

17. Ibidem, ff. 33-34.18. A.C.N.S.A.S., fond Documentar,

dosar nr. 102, f. 112.

Teohari Georgescu [i Emil Bodn`ra[ \i felicit` pe noii ofi]erii.

The Communist Party didn't consider, at any moment,the army as a institution which it can rely on and appre-ciated as necessary a permanent surveillance of this,starting with the last soldier up to generals, backed by apowerful propagandistic and indoctrination operation. Ifthe "ideological" task of the Romanian Army activity wasassigned to Army Superior Political Direction, that of per-manent informative surveillance was assigned toGeneral Direction of People Security from Internal Affairs

Ministry, institution created on 1968, August, more pre-cisely to 4 th Direction "Military Counter Information".Author considered that for the entire period, the specificobjectives for a political police were on the workingagenda of "Military Counter Information" Direction, sub-ordinated to the State Security, and it can be affirmedthat the priority was accorded to the "political orthodoxy"of the military staff towards the problem regarding themilitary secret.

Contributions to a history of Military Counter Information Direction

rupul din jurul lui GheorgheGheorghiu-Dej a acaparatputerea politic` în perioada 1945

� 1948 [i a impus ideea de baz` còrice fel de critic` adresat` din afarùnuia dintre membrii grupului era unatac îndreptat împotriva partiduluicomunist [i, implicit, împotriva statului[i a liderului acestuia. Câteva dintrecauzele care au condus la un astfel decomportament sunt: educa]ia precar` [imarginalizarea social` a majorit`]iimembrilor Partidului Comunist dinRomânia în perioada interbelic`(aceast` problem` a dezvoltat, implicit,o ranchiun` fa]` de intelectuali,transformat`, uneori, în ur` visceral`);petrecerea unui timp îndelungat înînchisori, în condi]ii vitrege de trai [i lavârste relativ tinere; accentuareamarginaliz`rii lor dup` eliberarea dinpu[c`rii. Toate acestea i-au lipsit pecomuni[tii români de experien]anecesar` pentru conducerea unormase mari de oameni [i, în consecin]`,au apelat la for]a brut` pentru a seimpune pe scena politic` postbelic`.Acest lucru a condus la gestionareadefectuoas` a resurselor ]`rii, risipindu-le, iar sistemului comunist din Româniaa intrat la sfâr[itul anilor �70 într-o criz`profund`, din care nu [i-a mai revenitniciodat`.

Conducerea Arhivelor Na]ionaleIstorice Centrale a militat în ultimii anipentru publicarea unor volume dedocumente referitoare la perioadaR`zboiului Rece. În acest sens a fostrealizat` seria de lucr`ri privind istoriapolitic` a României în perioada 1945 �1947 [i participarea României laConferin]a de Pace de la Paris 1, iarîntr-o alt` serie de lucr`ri au fostpublicate stenogramele [edin]elorBiroului Politic al Comitetului Central alPartidului Muncitoresc Român dinperioada 1948 � 1951.2

Pentru a putea utiliza în modeficient documentele din fondul fosteiArhive a Comitetului Central al P.C.R.este necesar ca istoricii s` cunoasc` [is` în]eleag` modul cum a fost alc`tuitàceasta, precum [i modalitatea în careerau avizate [i aprobate documenteleîn cadrul forului suprem de conducereal Partidului Comunist Român. Câtevainforma]ii esen]iale în acest sens se

reg`sesc în Hot`rârea Biroului Politic alC.C. al P.M.R. cu privire la p`strarea [imânuirea hot`rârilor [i altor materialeale C.C. al P.M.R., ale Biroului Politic [iale Secretariatului C.C. al P.M.R.,emis` la data de 8 iunie 1956, care afost discutat` [i aprobat` în [edin]aBiroului Politic al C.C. al P.M.R.

desf`[urat` în ziua de 8 mai 1956.3 Înacel document se poate remarcaimediat lipsa de transparen]` adeciziilor care se adoptau în cadruldiferitelor structuri ale ComitetuluiCentral al partidului � o secretomaniespecific` regimului politic de tip totalitarcare exista în România �, precum [icircuitul pe care trebuiau s`-l parcurg`documentele de orice fel � strictsecrete de importan]` deosebit`, strict-secrete, secrete, secrete de serviciusau nesecrete � înainte de a ajunge pemesele de lucru ale celor care se aflaula nivelul suprem de conducere a ]`rii.În documentul respectiv s-a men]ionatîn mod explicit: �Hot`rârile C.C. alP.M.R., ale Biroului Politic [iSecretariatului C.C. al P.M.R.,Directivele, Instruc]iunile [i Circul`rile(sic!) C.C. al P.M.R., stenogramele[edin]elor plenare ale C.C. al P.M.R.,ale [edin]elor Biroului Politic [iSecretariatului C.C. al P.M.R., ale altor[edin]e convocate de C.C. al P.M.R.,precum [i alte materiale mai importantecare cuprind probleme foarte secrete,se vor p`stra în original numai în arhivaBiroului Politic [i Secretariatului C.C. alP.M.R. Unele din aceste documente,

care au un caracter foarte secret, pebaza indica]iei unui tovar`[ membru alBiroului Politic sau Secretar al C.C. alP.M.R., se vor p`stra în plicuri sigilate,specificându-se pe ele cine are dreptuls` le deschid`. De asemenea, se vorp`stra în aceast` arhiv` orice altemateriale care poart` men]iuneaspecial` a unui membru al BirouluiPolitic sau Secretar al C.C. al P.M.R.de a fi p`strate în arhiva Biroului Politic[i Secretariatului C.C. al P.M.R.Documentele ce se p`streaz` în arhivaBiroului Politic [i Secretariatului C.C. alP.M.R. nu se vor preda arhivei C.C. alP.M.R. de pe lâng` Institutul de Istoriea Partidului (...) La [edin]ele BirouluiPolitic [i Secretariatului C.C. al P.M.R.,ca regul`, nu se întocmescstenograme, ci protocoale de [edin]e(...) Hot`rârile adoptate în [edin]e careprivesc probleme cu caracter specialca: probleme strict secrete de partid,militare, de securitate, problemeexterne de importan]` deosebit`, nu sevor consemna în protocoalele[edin]elor [i vor fi p`strate în map`special`. În protocol se va indica numaidenumirea problemei, specificându-sec` toate materialele [i hot`râreaadoptat` se g`sesc în mapa special`.La dosarul fiec`rui protocol se vorp`stra toate materialele privindproblemele discutate în leg`tur` cucare s-a adoptat o hot`râre. Trecereadiferitelor probleme în eviden]a �mapeispeciale� se va face pe baza indica]ieiSecretariatului C.C. al P.M.R. (...)Protocoalele [edin]elor Biroului Politic[i Secretariatului C.C. al P.M.R. vor fiv`zute de to]i membrii Biroului Politic [iSecretariatului C.C. al P.M.R., dupàceea vor fi semnate de primul secretaral C.C. al P.M.R. (sublinierile neapar]in)� 4.

Prevederea referitoare la utilizareaunei mape speciale pentru prezentareaunor documente secrete la [edin]eleBiroului Politic al C.C. al P.M.R. [ip`strarea documentelor clasificate�strict secret de importan]` deosebit`� afost aplicat`, de exemplu, în momentulredact`rii Protocolului nr. 26 al [edin]eiBiroului Politic al CC al PMR din 10iulie 1956. La punctul II al ordinii de zis-a men]ionat, sec, �Unele problememilitare�, iar hot`rârea adoptat` de

studii/documente

36 4 (30) u 2005 u document

Cum a fost adoptat Regulamentul defunc]ionare a Direc]iei de Contrainforma]ii

Maior Petre OPRI{ Serviciul de Protec]ie [i Paz`

G

!

��

Regulamentul de func]ionarea Direc]iei Contrainforma]iiMilitare a MinisteruluiAfacerilor Interne a fost\nso]it de o not` explicativ`,referitoare la restric]iile carese aplicau \n cazul membrilornomenclaturii comuniste,b`nui]i de spionaj \nfavoarea unei puteri strìne.

Biroul Politic a fost consemnat` astfel:�II. Cu privire la unele problememilitare. Se aprob` proiectul dehot`râre al Biroului Politic al CC alPMR privind unele probleme militare [iregulamentul de func]ionare anexat lahot`râre. (Anexat la mapa special`).Mns.: Nr. 2� 5.

Importan]a documentului existent în�mapa special`� [i prezentat în [edin]adin 10 iulie 1956 este de net`g`duit:era vorba despre �Regulamentul defunc]ionare a Direc]iei deContrainforma]ii Militare a MinisteruluiAfacerilor Interne� 6. Acel regulament afost înso]it de o not` explicativ`referitoare la restric]iile care se aplicauîn cazul membrilor nomenclaturiicomuniste, b`nui]i de spionaj înfavoarea unei puteri str`ine. Ace[tiaputeau fi urm`ri]i [i ancheta]i dereprezentan]ii Direc]iei deContrainforma]ii Militare numai cuaprobarea expres` a ComitetuluiCentral al Partidului MuncitorescRomân.

Regulile cuprinse în Notaexplicativ` din 7 iunie 1956, referitoarela modul de aplicare pentrunomenclaturi[tii comuni[ti aRegulamentului de func]ionare aDirec]iei de Contrainforma]ii Militare7,se reg`sesc aplicate în celebrul caz detr`dare al generalului Ion {erb. Câtevadate privind cariera acestuia le red`mpe scurt în rândurile ce urmeaz`. La 3noiembrie 1961, Biroul Politic al C.C. alP.M.R. a hot`rât eliberarea generalului-maior {erb Ion din func]ia decomandant al Trupelor de Gr`niceri, înlocul s`u fiind numit colonelul Catan` I.Gheorghe, [eful Sec]iei Organizatorice[i loc]iitor al [efului Direc]iei SuperioarePolitice a Armatei 8. Potrivit hot`râriiPrezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.din ziua de 17 ianuarie 1972, generalul-locotenent {erb Ion a fost trimis înjudecat` pentru �de]inere ilegal` dedocumente [i divulgarea secretului destat (spionaj în favoarea UniuniiSovietice � n.n.)� 9. De[i a fost prins înflagrant, judecat [i condamnat ca orice

spion de c`tre un tribunal militar,generalul Ion {erb nu a fost executat,probabil datorit` dorin]ei lui NicolaeCeau[escu de a nu tensiona [i maimult rela]iile dintre România [i URSS.

Câteva date referitoare la soartageneralului-locotenent Ion {erb, dup`condamnarea sa, se reg`sesc învolumul Jurnal 1978 � 1988, realizat degeneralul-locotenent (r.) ing. Tiberiu S.Urd`reanu � [ef al Direc]iei Tancuri [iAuto din cadrul ComandamentuluiInfanteriei [i Tancurilor în perioada1979�1989. Acesta a m`rturisit faptulc` în ziua de 21 februarie 1979 s-aîntâlnit la sediul Direc]iei Tancuri [iAuto cu inginerul Cernescu [i generalulIon {erb, care îndeplinea, în acelmoment, func]ia de director alÎntreprinderii de mecanizare a lucr`rilordin cadrul Combinatului Minier Rovinari(unde se exploatau mai multez`c`minte de lignit). Iat` cum a fostconsemnat` întâlnirea respectiv` înjurnalul generalului Urd`reanu: �21.02[1979] (...) Ora 11.30. Primesc vizitaunui director din MinisterulAprovizion`rii Tehnico-Materiale,inginerul Cernescu, care vine într-oproblem` de serviciu. Solicit` pentrubazinul minier Rovinari ni[teautocamioane cu trei diferen]iale. Avenit înso]it de directorul Întreprinderiide mecanizare a lucr`rilor, generalul-locotenent în rezerv` Ion {erb. Cuacesta din urm` este o întreag` istorie:

Cândva a fost comandantulgr`nicerilor, pe când ace[tia ]ineau deMinisterul de Interne. La pu]in timpdup` ce gr`nicerii au trecut la armat`,a fost destituit pentru imoralitate, s-aspus. Într-adev`r, era foarte tân`r [iprezentabil. A fost apoi numit loc]iitorulcomandantului la Armata de Bucure[ti.Când generalul Ion Gheorghe a ajuns[eful Marelui Stat Major, {erb a fostpromovat comandant de armat`.

În anul 1969, când a luat fiin]`Comandamentul Infanteriei [iTancurilor, a fost numit prim-loc]iitor alcomandantului. Am lucrat împreun`câ]iva ani buni [i am colaborat foarte

bine, pân` când a fost scos, judecat [icondamnat, se zice, pentru spionaj.Dup` un oarecare timp a fost eliberat.L-am reg`sit apoi director la oîntreprindere important`, la Rovinari,Gorj� 10.

Editarea în ultimii ani a unordocumente esen]iale privindevenimentele istorice din perioadaR`zboiului Rece este, în opinianoastr`, un sprijin acordat cercet`riiistorice, într-o vreme când instituteleromâne[ti de cercet`ri de profil caut`înc` tot felul de orient`ri [i ipostaze întratarea adev`rului istoric. Istoriciiromâni cunosc faptul c` dezv`luirilef`cute pân` în prezent de diferi]ioameni politici, diploma]i sau militaribine informa]i trebuie dublate [isus]inute cu documente provenite dinarhive. Aceast` chestiune este extremde sensibil` datorit` implica]iilorpolitice, militare, economice, sociale [ide alt` natur` pe care le-ar putea aveadezv`luirea unor informa]ii vitale pentrusecuritatea [i stabilitatea unui stat.

Pe de alt` parte, nu putem ignorafaptele care s-au petrecut \n timpulR`zboiului Rece.

studii/documente

37document u 2005 u 4 (30)

NOTE

1. România. Via]a politic` în documente, 1945, Arhivele Statuluidin România, Bucure[ti, 1994; România. Via]a politic` în documente,1946, Arhivele Statului din România, Bucure[ti, 1996; România înanticamera Conferin]ei de Pace de la Paris, Arhivele Na]ionale aleRomânia, Bucure[ti, 1996; România. Via]a politic` în documente,1947, Arhivele Statului din România, Bucure[ti, 1994.

2. Stenogramele [edin]elor Biroului Politic al Comitetului Centralal Partidului Muncitoresc Român � 1948, vol. I, lucrare ap`rut` subegida Arhivelor Na]ionale ale României, Bucure[ti, 2002;Stenogramele [edin]elor Biroului Politic [i ale SecretariatuluiComitetului Central al PMR � 1949, vol. II, Arhivele Na]ionale aleRomâniei, Bucure[ti, 2003; Stenogramele [edin]elor Biroului Politic [iale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R. � 1950-1951, vol. III,Arhivele Na]ionale ale României, Bucure[ti, 2004; România. Via]apolitic` în documente � 1950, edi]ie de documente îngrijit` deAlesandru Du]u et al., Arhivele Na]ionale, Bucure[ti, 2002.

3. Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. �Cancelarie, dosar 48/1956, f. 34 � 37.

4. Idem, dosar 48/1956, f. 34 � 36.5. Idem, dosar 73/1956, f. 1.6. Vezi anexele nr. 1, 2 [i 4.7. În Nota respectiv` s-a precizat, printre altele:

�Arestarea militarilor [i persoanelor civile ce intr` înnomenclatura Comitetului Central al Partidului MuncitorescRomân se face pe baza aprob`rii procurorului militar[i cu încuviin]area prealabil` a CC al PMR (subl.n.)�.A.N.I.C, fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 73/1956, f. 58. Vezianexa nr. 3.

8. A.N.I.C, fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 46/1961, f. 3.9. Idem, dosar 3/1972, f. 2 � 7.10. General-locotenent (r.) ing. Tiberiu S. Urd`reanu, Jurnal 1978

� 1988, Bucure[ti, Editura Militar`, 2004, p. 76.

Strict secretDocument de importan]` deosebit`

Regulamentul defunc]ionare a Direc]iei de Contrainforma]ii Militare a

Ministerului Afacerilor Interne ale R.P.R.

I. Sarcinile organelor de contrainforma]ii militare

1. Asigur` securitatea Statului în forma]iunile MinisteruluiFor]elor Armate [i trupele Ministerului Afacerilor Interne aleRepublicii Populare Române.

2. Previn p`trunderea în comandamentele, unit`]ile [iforma]iunile Ministerului For]elor Armate [i MinisteruluiAfacerilor Interne ale Republicii Populare Române, a spionilor,terori[tilor, diversioni[tilor [i a altor elemente du[m`noase.

3. Descoper`, aresteaz` [i înainteaz` organelor de justi]ie pespionii, terori[tii, diversioni[tii, tr`d`torii de patrie, precum [i pemembrii organiza]iilor [i grup`rilor subversive [iantidemocratice din forma]iunile Ministerului For]elor Armate[i trupele Ministerului Afacerilor Interne, raportând despreaceasta Ministerului Afacerilor Interne.

4. Întreaga activitate a organelor de contrainforma]ii trebuies` fie p`truns` de un înalt spirit de partid [i de nem`rginitdevotament fa]` de Partidul Muncitoresc Român [i GuvernulRepublicii Populare Române. Aceast` activitate trebuie s` fiedus` în condi]iunile unei stricte respect`ri a legalit`]ii populare,s` contribuie la înt`rirea disciplinei militare, la ridicareacapacit`]ii de lupt` trupelor, s` nu admit` [tirbirea rolului [iautorit`]ii comandan]ilor, [efilor militari [i a unit`]ilor decomand`.

II. Drepturi [i \ndatoriri

5. Direc]ia de Contrainforma]ii Militare conduce,îndrumeaz` [i controleaz` activitatea serviciilor, sec]iilor,birourilor [i ofi]erilor de contrainforma]ii din forma]iunileMinisterului For]elor Armate [i trupele Ministerului AfacerilorInterne.

6. Pentru îndeplinirea sarcinilor încredin]ate, Direc]ia deContrainforma]ii Militare dispune de organe sau ofi]eri decontrainforma]ii în toate marile unit`]i, unit`]ile [i institu]iileMinisterului For]elor Armate [i trupele Ministerului AfacerilorInterne, având urm`toarele drepturi [i îndatoriri:

studii/documente

38 4 (30) u 2005 u document

1306/1956PROTOCOL no. 26

al [edin]ei Biroului Politic al CC al PMRdin 10 iulie 1956

Particip` la [edin]` tovar`[ii: Gh. Apostol, N. Ceau[escu, I.Chi[inevschi, Chivu Stoica, M. Constantinescu, Al. Dr`ghici,Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioro[, D. Coliu, L. R`utu, L.S`l`jan, [t. Voitec.

Prezideaz` tov. Gh. Gheorghiu-Dej.{edin]a începe la ora 10.

Ordinea de zi:I. Cu privire la stabilirea normelor de procedur` în

raporturile cu caracter patrimonial dintre partid [i organele destat.

II. Unele probleme militare.III. Cu privire la reprofilarea cursurilor [i [colilor de partid

de pe lâng` comitetele regionale de partid [i a cursului deperfec]ionare de pe lâng` [coala superioar` de partid �{tefanGheorghiu�.

IV. Cu privire la programul [colii superioare de partid�{tefan Gheorghiu� pe anii 1956 � 1959.

V. Cu privire la problemele ce vor fi discutate de BiroulPolitic al CC al PMR în trimestrul III 1956.

VI. Probleme curente.

În urma discu]iilor, Biroul Politic al CC al PMR hot`r`[teurm`toarele:

I. Cu privire la stabilirea normelor de procedur` înraporturile cu caracter patrimonial dintre partid [i organele destat.

Se aprob` proiectul de hot`râre al Biroului Politic al CC alPMR privind stabilirea normelor de procedur` în raporturile cucaracter patrimonial dintre partid [i organele de stat.

II. Cu privire la unele probleme militare.Se aprob` proiectul de hot`râre al Biroului Politic al CC al

PMR privind unele probleme militare [i regulamentul defunc]ionare anexat la hot`râre. (Anexat la mapa special`). Mns.:Nr. 2.

III. � V. (...)VI. În urma discu]iilor, Biroul Politic al CC al PMR a mai

hot`rât:1. � 5. (...)6. Se aprob` eliberarea tov. Bogdan Iosif din func]ia de

vicepre[edinte al IRRCS [i numirea în aceast` func]ie a tov.Buican Alexandru.

Prezidiul Consiliului de Mini[tri va lua m`suri în vedereaînt`ririi IRRCS cu cadre competente, recrutate din rânduloamenilor de cultur` cunoscute în ]ar` [i str`in`tate.

IRRCS va trebui ajutat serios ca s` poat` face fa]` sarcinilorde r`spundere privind înt`rirea rela]iilor culturale ale ]`riinoastre cu alte state. De asemenea IRRCS va trebui s`-[iîmbun`t`]easc` activitatea mai ales în direc]ia aducerii în ]ar` aunor personalit`]i cu autoritate politic`, moral` [i cultural` în]`rile lor, oameni cunoscu]i, care s` poat` contribui la înt`rirearela]iilor dintre poporul român [i popoarele respective.

7. Se stabile[te ca materialul privind m`surile pentruîmbun`t`]irea muncii politice de mas` în rândul popula]iei dena]ionalitate german` din RPR s` fie definitivat de SecretariatulCC al PMR [i trimis organelor de partid [i de stat ca o hot`rârea Biroului Politic al CC al PMR.

{edin]a s-a terminat la orele 13.30.

12.VII.1956ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej

Sursa: A.N.I.C., fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 73/1956, f. 1, 6.

12 iulie 1956. Extrase din Protocolul nr. 26 al [edin]ei Biroului Politic al C.C. al P.M.R.desf`[urate în ziua de 10 iulie 1956, referitoare la aprobarea

regulamentului de func]ionare al Direc]iei de Contrainforma]ii Militare

10 iulie 1956. Regulamentul de func]ionarea Direc]iei de Contrainforma]ii Militare a Ministerului Afacerilor Interne

a) s` recruteze în calitate de agen]i pe militarii sau angaja]iicivili care lucreaz` în forma]iunile Ministerului For]elor Armate[i trupele Ministerului Afacerilor Interne, dup` necesit`]ileoperative ale muncii.

Se interzice atragerea la colaborarea secret` sau urm`rireainformativ` a persoanelor alese în organele de partid, organeleputerii populare, UTM [i cele sindicale. De asemenea, seinterzice efectuarea oric`ror chem`ri de militari [i angaja]i civilisau legend`ri, în numele organelor de partid [i ale puteriipopulare.

Pentru a asigura desf`[urarea în bune condi]iuni a muncii decontrainforma]ii, la cererea organelor de contrainforma]ii,organele politice [i de partid vor trasa sarcini unor membri departid s` ajute organele de contrainforma]ii în calitate de gazdeale caselor de întâlniri [i conspirative, reziden]i; [i în cazuriizolate, pentru îndeplinirea altor sarcini concrete în raport desitua]ia creat`. Membrii de partid care lucreaz` în MinisterulFor]elor Armate [i în trupele Ministerului Afacerilor Interne, vorprimi aceast` îns`rcinare din partea membrului militar alConsiliului Militar, [efului Direc]iei Politice sau [efului Sec]ieiPolitice a e[alonului respectiv. Membrii de partid care sunt înafara unit`]ilor Ministerului For]elor Armate [i trupelorMinisterului Afacerilor Interne, vor primi aceste îns`rcin`ri dinpartea primului secretar al comitetului regional sau raional departid.

În cazul când organele de contrainforma]ii constat` c` într-oac]iune pe care ei o urm`resc apare un membru de partid,urm`rirea informativ` a acestuia se va putea efectua numai cuîncuviin]area prealabil` a conducerii organului politic din cadrule[alonului militar respectiv, pentru militarii [i civilii din cadrulunit`]ilor militare.

b) S` ]in` eviden]a operativ` [i s` urm`reasc` activitateatuturor elementelor suspecte din marile unit`]i, unit`]ile [iinstitu]iile Ministerului For]elor Armate [i ale trupelorMinisterului Afacerilor Interne;

c) S` efectueze, prin organele tehnice de resort, controlulsecret al coresponden]ei persoanelor supravegheate deorganele de contrainforma]ii;

d) Prin organele speciale ale Ministerului Afacerilor Internes` controleze la nevoie coresponden]a militarilor în termen,sergen]ilor, ofi]erilor [i angaja]ilor civili din forma]iunileMinisterului For]elor Armate [i trupele Ministerului AfacerilorInterne, în scopul descoperirii cauzelor care ar putea s`influen]eze negativ asupra capacit`]ii de lupt` a trupelor [i s` iaîn consecin]` m`suri corespunz`toare;

e) S` convoace la organele de contrainfoma]ii, cu [tireacomandan]ilor marilor unit`]i [i unit`]ilor respective, pe oricemilitar sau angajat civil din forma]iunile Ministerului For]elorArmate [i trupele Ministerului Afacerilor Interne, în scopurioficiale � pentru interogarea lor, efectuarea expertizelor etc.

Întâlnirile cu militarii [i angaja]ii civili în interesele munciioperative (în vederea recrut`rii, pentru instruirea agen]ilor etc.)se vor efectua f`r` [tirea comandan]ilor respectivi;

f) S` re]in` în stare de arest pe orice militar sau angajat civildin forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i trupeleMinisterului Afacerilor Interne, cu aprobarea procuroruluimilitar [i avizul prealabil al comandan]ilor respectivi, c`rora li seva prezenta materialul cu expunerea învinuirilor ce se aducpersoanelor ce urmeaz` a fi re]inute.

În caz de nevoie [i în scopul prevenirii unor ac]iuni criminalepreg`tite din timp, s` re]in` pentru cercet`ri pe oricare militarsau angajat civil din forma]iunile Ministerului For]elor Armate [itrupele Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobareaProcuraturii Militare, conform prevederilor Codului deprocedur` penal` a RPR [i cu avizul prealabil al comandantuluirespectiv.

Arestarea militarilor [i angaja]ilor civili se face în bazaaprob`rii procurorului militar [i cu avizul prealabil alcomandan]ilor, dup` cum urmeaz`:

� pentru solda]i [i sergen]i în termen, cu avizulcomandan]ilor de brig`zi, divizii, corpuri de armat` [i alteforma]iuni similare;

� pentru sergen]i-reangaja]i [i angaja]i-civili, cu avizulcomandan]ilor Regiunilor Militare (similari);

� pentru ofi]eri, cu aprobarea Ministrului For]elor Armate,respectiv Ministrului Afacerilor Interne;

� pentru generali [i amirali, cu avizul Ministrului For]elorArmate, respectiv Ministrului Afacerilor Interne.

În cazuri de infrac]iuni flagrante sau când exist` pericolul dedispari]ie a celui în cauz`, re]inerea lui va putea fi efectuat` dec`tre organele de contrainforma]ii, pe r`spunderea lor proprie [if`r` aprobarea prealabil` a e[aloanelor respective, urmând ca, întermen de 24 ore din momentul re]inerii, s` întocmeasc` toateformele de arestare prev`zute mai sus.

g) S` cear` de la organele de comand` competentedocumentarea necesar`, care s` înlesneasc` ac]iunea deurm`rire a unui militar sau angajat civil din forma]iunileMinisterului For]elor Armate [i trupele Ministerului AfacerilorInterne.

III. Subordonarea organelor [i personaluluide contrainforma]ii militare

7. Militarii [i angaja]ii civili care fac parte din organele decontrainforma]ii se subordoneaz` [efilor lor pe linia Direc]iei deContrainforma]ii Militare.

Întreg efectivul de militari ce încadreaz` organele decontrainforma]ii poart` uniforma armei în care-[i exercit`activitatea [i este obligat s` respecte prevederileRegulamentului serviciului interior, Regulamentul serviciului degarnizoan` [i de gard` [i Regulamentul disciplinar ale For]elorArmate ale RPR.

În cazul înc`lc`rii acestor regulamente, [efii respectivi aiorganelor de contrainforma]ii sunt obliga]i s` aplice vinova]ilorm`surile disciplinare corespunz`toare, în limitele drepturilor cele-au fost acordate prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne alRepublicii Populare Române No. 575 din 31.8.1955.

Atunci când abaterile s`vâr[ite de personalul organelor decontrainforma]ii militare s-au produs în împrejur`rile prev`zutela art. 52 al. a), c) [i d) din Regulamentul disciplinar al For]elorArmate ale RPR, [efii garnizoanelor militare vor putea s`-[iexercite fa]` de cei c`zu]i în vin` drepturile ce le sunt conferiteprin art. 52 [i 53 din Regulamentul disciplinar, la fel ca [i fa]` deto]i ceilal]i militari ai For]elor Armate.

În scopul ridic`rii calific`rii profesionale a efectivuluioperativ ce încadreaz` organele de contrainforma]ii militare,[efii organelor respective de contrainforma]ii vor organiza înmod sistematic cursuri pentru preg`tirea acestui personal.

Înv`]`mântul pentru însu[irea cuno[tin]elor militare de baz`se va face de comun acord cu comandan]ii marilor unit`]i, încadrul organelor de contrainforma]ii militare, dup` un programspecial întocmit, iar preg`tirea marxist-leninist` a ofi]erilor decontrainforma]ii se va face în unit`]ile unde î[i duc munca,conform programelor Direc]iei Superioare Politice a Armatei,respectiv a Direc]iei Superioare Politice a trupelor MAI [i la felcu to]i ceilal]i ofi]eri.

IV. Rela]iuni de serviciu

8. Asupra tuturor cazurilor importante de activitatedu[m`noas` descoperite de organele de contrainforma]ii înrândurile armatei, precum [i asupra lipsurilor grave constatate

studii/documente

39document u 2005 u 4 (30)

în unit`]ile militare [i care afecteaz` capacitatea de lupt` atrupelor, vor raporta regulat, dup` cum urmeaz`:

a) [eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare � MinistruluiAfacerilor Interne [i Ministrului For]elor Armate;

b) [eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare va informaasupra celor de mai sus [i pe [eful Direc]iei Superioare Politicea Armatei.

{efii organelor de contrainforma]ii militare informeaz` pecomandan]ii [i membrii Consiliilor Militare ale Regiunilor,comandamentele de arm`, precum [i pe comandan]ii marilorunit`]i [i [efii organelor politice respective despre: rezultateleob]inute în lupta împotriva agenturii serviciilor de spionajimperialiste [i a elementelor contrarevolu]ionare strecurateîn rândurile armatei; despre semnal`rile primite asupramanifest`rilor unor elemente contrarevolu]ionare strecurateîn rândul trupelor (tentative de tr`dare [i dezertare,preg`tirea unor acte de diversiune [i teroare, difuzareamaterialelor cu caracter du[m`nos, precum [i despre alteac]iuni du[m`noase [i antistatale ce submineaz` capacitateade lupt` a trupelor).

Ofi]erii de contrainforma]ii din cadrul regimentelor,batalioanelor, de la bordul navelor [i din alte forma]iuni aleMinisterului For]elor Armate [i trupelor Ministerului AfacerilorInterne informeaz` personal pe comandan]ii unit`]ilorrespective [i pe loc]iitorii politici ai acestora despre materialelece le de]in în leg`tur` cu inten]iile de dezertare a unor militari,precum [i despre cazurile grave de înc`lcare a ordinei militare,care prejudiciaz` capacitatea de lupt` a trupelor (condi]iileproaste de paz` a armamentului [i tehnicii de lupt`, neajunsuriîn domeniul p`str`rii documentelor secrete [i în asigurareasecretului militar, acte de neglijen]` [i proast` gospod`rire ceproduc daune statului, cazuri de descompunere a disciplineimilitare etc.).

Despre con]inutul materialelor informative ob]inute deorganele de contrainforma]ii [i care privesc pe unii ofi]eri, vor fiinforma]i dup` cum urmeaz`:

� despre ofi]erii superiori � comandan]ii regiunilor militare[i superiorii acestora;

� despre ofi]erii inferiori � comandan]ii diviziilor, corpurilor[i similarii lor;

� despre ofi]erii ce ocup` posturi de conducere încomandamente [i state majore � comandan]ii marilor unit`]iimediat superioare.

Organele de contrainforma]ii poart` r`spunderea pentruexactitatea informa]iilor furnizate.

Atunci când organele de contrainforma]ii de]in asupra unormilitari materiale informative din care rezult` c` militariirespectivi au avut unele manifest`ri negative izolate, [i dac` seva constata c` aceste manifest`ri nu au un caracter sistematic [inu se produc cu premeditare [i în scopuri v`dit du[m`noase,organele de comand` [i politice vor discuta cu cei în cauz`l`murindu-i politice[te [i atr`gându-le aten]ia în leg`tur` culipsurile constatate, iar dac` va fi cazul vor aplica sanc]iuni pelinie de comand` [i de partid, respectiv UTM.

Comandan]ii regiunilor militare, membrii consiliilor militare[i [efii organelor politice ale marilor unit`]i pot lua parte laconvoc`rile profesionale ale personalului ce încadreaz` organelerespective de contrainforma]ii militare.

Membrii consiliilor militare [i [efii organelor politice alemarilor unit`]i au dreptul de control asupra întregii activit`]i aorganelor de contrainforma]ii militare.

{efii organelor de contrainforma]ii a marilor unit`]i suntobliga]i s` informeze pe [efii organelor politice respectivedespre întreaga activitate contrainformativ` pe care odesf`[oar`.

9. Comandan]ii ([efii) marilor unit`]i [i unit`]ilor vor asigura:

a) la primirea informa]iilor de la organul de contrainforma]iirespectiv, luarea la timp a m`surilor corespunz`toare pentruînl`turarea lipsuilor semnalate, f`r` a divulga sursa acestorinforma]ii;

b) p`strarea unei des`vâr[ite taine asupra informa]iilor cucaracter secret;

c) de comun acord cu loc]iitorul politic, [eful sec]iei politicesau membrul militar în Consiliul Militar, [eful Direc]iei Politice,cât [i cu ofi]erul de contrainforma]ii sau [eful organului decontrainforma]ii � luarea m`surilor celor mai potrivite [sic!] cares` ajute activitatea contrainformativ`, în prevenirea saucombaterea unei ac]iuni du[m`noase descoperite;

d) acordarea în toate situa]iile a întregului sprijin organelor[i ofi]erilor de contrainforma]ii;

e) crearea condi]iilor de lucru corespunz`toare organelor decontrainforma]ii, punându-le la dispozi]ie la timp mijloacelemateriale prev`zute de statele de organizare sau impuse desitua]iuni deosebite.

V. Structura organizatoric`

10. Direc]ia de Contrainforma]ii Militare face parte dinMinisterul Afacerilor Interne [i este condus` de un [ef alDirec]iei [i un num`r de trei loc]iitori ai acestuia.

[eful Direc]iei de Contrainforma]ii Militare se subordoneaz`nemijlocit Ministrului Afacerilor Interne.

11. Pentru asigurarea muncii contrainformative pe teritoriu,se creaz` organele de contrainforma]ii ar`tate mai jos:

� la regiunile militare � servicii de contrainforma]ii;� la corpurile de armat` � sec]ii de contrainforma]ii;� la divizii, brig`zi [i în garnizoanele militare � birouri de

contrainforma]ii;� la regimente [i batalioane independente � ofi]eri de

contrainforma]ii.12. Pentru paza aresturilor [i localurilor ocupate de c`tre

organele de contrainforma]ii, escortarea aresta]ilor [i urm`rireainfractorilor disp`ru]i sau fugi]i, fiec`rui organ al Direc]iei deContrainforma]ii Militare i se pun la dispozi]ie dintre militariiactivi ai Ministerului For]elor Armate [i trupele MinisteruluiAfacerilor Interne, urm`toarele subunit`]i:

a) pentru organele de contrainforma]ii ale brig`zilor,diviziilor [i corpurilor de armat`, pân` la o grup` de pistolari;

b) pentru serviciile de contrainforma]ii de pe lâng` regiunilemilitare, pân` la un pluton de pistolari.

În acest scop, Marele Stat Major � respectiv Direc]iaGeneral` a Trupelor MAI vor pune la dispozi]ia organelor decontrainforma]ii în fiecare an, între 15 � 30 decembrie, efectivulnecesar dintre sergen]ii [i militarii în termen trecu]i în anul II deinstruc]ie.

M`suri organizatorice

13. Statele de organizare, încadrare [i înzestrare a Direc]ieide Contrainforma]ii Militare se întocmesc precum urmeaz`:

a) pentru aparatul central al Direc]iei de Contrainforma]iiMilitare � de c`tre Ministerul Afacerilor Interne;

b) pentru organele de contrainforma]ii ale comandamentelorde arm`, marilor unit`]i, unit`]ilor [i institu]iilor MinisteruluiFor]elor Armate, de c`tre Ministerul Afacerilor Interneîmpreun` cu Ministerul For]elor Armate.

Statele de organizare, încadrare [i înzestrare se aprob` deConsiliul de Mini[tri.

14. Drepturile materiale ale personalului care încadreaz`organele de contrainforma]ii militare, conform statelor deorganizare, se asigur` dup` cum se arat` mai jos:

a) pentru personalul aparatului central, cât [i cel care

studii/documente

40 4 (30) u 2005 u document

încadreaz` organele de contrainforma]ii militare din trupeleMAI � de c`tre Ministerul Afacerilor Interne;

b) pentru personalul care încadreaz` organele decontrainforma]ii exterioare, de pe lâng` marile unit`]i, unit`]ile[i institu]iile MFA � de c`tre Ministerul For]elor Armate.

Prin drepturi materiale se în]eleg:� drepturile b`ne[ti, conform statelor de salarizare [i

prevederilor HCM cu privire la salarizarea ofi]erilor de securitate;� drepturi de hran`;� drepturi de echipament, conform normelor aprobate de

Consiliul de Mini[tri.

15. [În] Afar` de drepturile materiale enumerate la articolulprecedent, Ministerul For]elor Armate [i Ministerul AfacerilorInterne vor asigura, în vederea bunei func]ion`ri a organelor decontrainforma]ii:

� localuri de lucru corespunz`toare;� locuin]e pentru cadre;� mijloace de transport [i inventarul de birou, cât [i

rechizitele necesare, conform prevederilor statului de înzestraresau normelor uzuale.

EM 1 ex.10.VII.1956

Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 73/1956, f. 59 � 68.

7 iunie 1956. Not` explicativ` referitoarela modul de aplicare a regulamentului

de func]ionare a Direc]iei de Contrainforma]iiMilitare a Ministerului Afacerilor Interne,

care urma s` fie prezentat în [edin]aBiroului Politic al C.C. al P.M.R.

din ziua de 10 iulie 1956.

COMITETUL CENTRALAL PARTIDULUI MUNICTORESC ROMÂN

Nr. [...] din [...]

Cu privire la regulamentul de func]ionarea Direc]iei de contrainforma]ii militare

a Ministerului Afacerilor Interne

1. Biroul Politic al Comitetului Central al PMR aprob`regulamentul de func]ionare a Direc]iei de contrainforma]iimilitare a Ministerului Afacerilor Interne.

2. Ministerul Afacerilor Interne va raporta Biroului Politic alCC al PMR [i Prezidiului Consiliului de Mini[tri despreactivitatea Direc]iei de contrainforma]ii militare în ceea ceprive[te descoperirea [i activitatea în comandamentele, unit`]ile[i forma]iunile Ministerului For]elor Armate [i MinisteruluiAfacerilor Interne, a elementelor contrarevolu]ionare [i altorelemente du[m`noase.

3. Urm`rirea informativ` a militarilor [i persoanelor civilecare lucreaz` în cadrul Ministerului For]elor Armate [iMinisterului Afacerilor Interne [i fac parte din nomenclatura CCal PMR, se face cu aprobarea prealabil` a Comitetului Central alPartidului Muncitoresc Român.

4. Arestarea militarilor [i persoanelor civile ce intr` înnomenclatura Comitetului Central al Partidului MuncitorescRomân se face pe baza aprob`rii procurorului militar [i cuîncuviin]area prealabil` a CC al PMR.

5. În cadrul brig`zilor, diviziilor, garnizoanelor militare,corpurilor de armat` [i regiunilor militare se vor crea organiza]iide partid [i organiza]ii de UTM din care vor face parte to]imembrii de partid, respectiv ai UTM, care lucreaz` atât înaparatul de contrainforma]ii din unit`]ile mai sus ar`tate, cât [idin unit`]ile direct subordonate lor.

Organiza]iile de partid [i cele de UTM ar`tate mai sus, î[i vordesf`[ura activitatea lor sub controlul [i îndrumarea [efilororganelor politice ale marilor unit`]i unde î[i vor duce munca.

6. Ministrul For]elor Armate [i Ministrul Afacerilor Internevor lua m`surile necesare pentru îndeplinirea prevederilorprezentei hot`râri.

7 iunie 1956

Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 73/1956, f. 58. u

studii/documente

41document u 2005 u 4 (30)

The author presents the document from "the specialpaper case" of Central Committee Politburo and dis-cussed in the meeting on 1956, July 10th: TheRegulation of the Counter Information Direction fromMinistry of Internal Affairs". That regulation was accom-panied by an explicative note regarding the restrictions

applied to member of communist nomenclature in casethey were presumed to espionage in favor of a foreignpower. These could be watched and questioned by therepresentatives of the above mentioned Direction onlywith the explicit approval of Central Committee ofRomanian Labor Party.

How was adopted the Counter Information Direction Regulation

17 decembrie 1956. Comunicare a Direc]ieiTreburilor

C.C. al P.M.R., adresat` lui Leontin S`l`jan,ministrul For]elor Armate, referitoare la

aprobarea regulamentului de func]ionare alDirec]iei de Contrainforma]ii Militare

în [edin]a Biroului Politic al C.C. al P.M.R.desf`[urat` în ziua de 10 iulie 1956.

Mns.: predat personal tov. L[eontin] S[`l`jan] de c`tre tov.[indescifrabil] la 17 XII [1]956.

STRICT SECRET1306/II

17 decembrie [1]956Tov. L. S`l`jan

V` comunic`m c` Biroul Politic al CC al PMR, în [edin]asa din 10 iulie a.c. a aprobat regulamentul de func]ionare alDirec]iei C. I. Militare.

DIREC}IA TREBURILOR CC AL PMR

Sursa: A.N.I.C, fond CC al PCR � Cancelarie, dosar 73/1956, f. 7.

itlul articolului este o parafraz` acelor spuse de mare[alul RodionMalinovski ata[atului militar român

la Moscova despre declara]ia belicoas` aAlbaniei. Ea exprima profundul conflictdintre Uniunea Sovietic` [i China, pentruîntâietate în lumea comunist`, declan[atla sfâr[itul deceniului al [aselea alsecolului al XX-lea [i devenit public laînceputul anilor �60.

România a urm`rit cu aten]ie geneza[i evolu]ia acestui conflict, în care a v`zuto posibilitate de a-[i spori autonomia fa]`de Uniunea Sovietic`. Unul din canalelede informare ale conducerii de laBucure[ti a fost [i ata[atura militar`. Încele ce urmeaz` prezent`m o sintez` dinrapoartele ata[a]ilor militari, semnat` deministrul for]elor armate generalul LeontinS`l`jan [i adresat` Comitetului Centraldespre unele probleme interna]ionale,inclusiv rela]iile externe ale României dinultima parte a anului 1960.

A[a cum cititorii vor putea constata,evantaiul problemelor este destul de larg,dar principala problem` abordat` esteconflictul sovieto-chinez care a irumpt cuputere în anul 1960. Beijingul [i Moscovaau încercat s` atrag` �partidele fr`]e[ti�succesul fiind deplin în privin]a Albaniei,Enver Hodja a hot`rât s` sprijine pozi]iaChinei, Tirana fiind nemul]umit` deapropierea sovieto-iugoslav`. Din 1961,

Albania a încetat s` mai participe efectivla activit`]ile Tratatului de la Var[ovia, iarîn septembrie 1968 s-a retras oficial dinorganiza]ie.

În vara anului 1960, antagonismulsovieto-chinez a devenit [i mai acut,Hrusciov hot`rând la 16 iulie, retragereacelor 1390 de exper]i sovietici afla]i înChina [i reducerea drastic` a livr`rilor deechipamente [i m`rfuri prev`zute înacordurile anterioare.

O nou` etap` a escalad`rii conflictuluis-a consumat la Bucure[ti, câteva zilemai târziu. În perioada 20-25 iulie 1960 s-a desf`[urat, la Bucure[ti, în noua sal` aPalatului, Congresul al III-lea al PartiduluiMuncitoresc Român. Reuniunea a marcato etap` semnificativ` în procesul dedistan]are a României de UniuneaSovietic`, deoarece a adoptat unprogram ambi]ios de industrializare carevenea în contradic]ie cu planurileintegra]ioniste la nivelul CAER promovatede Moscova.

Prezent la Congres, liderul sovieticNichita S. Hru[ciov a convocat, la 24iunie 1960, o reuniune a reprezentan]ilorpartidelor comuniste [i muncitore[ti,pus`, formal, sub pre[edin]ia luiGheorghe Gheorghiu-Dej, în calitate degazd`. Hru[ciov a dorit s` transformeîntâlnirea de la Bucure[ti în ceea cefusese, \n 1949, consf`tuirea

Cominformului în cadrul c`reia a fostblamat` conducerea Iugoslaviei, în fruntecu Tito. Atunci Gheorghe Gheorghiu-Dejprezentase raportul. De data aceasta, ceiviza]i erau chinezii. ReprezentantulChinei populare, Pîn Cijen, a respinsacuza]iile, iar Dej, având în minteexperien]a din 1949, nu s-a al`turatpozi]iei lui Hru[ciov. A cerut s` se pun`cap`t disputelor publice, deoarece eled`unau lumii comuniste. Dând dovad` deabilitate, Gheorghe Gheorghiu-Dej apropus ca fiecare partid comunist s`comunice Partidului Comunist Chinez înmod direct pozi]ia sa. Argumentul invocatpentru aceast` modalitate de ie[ire dincriz` a fost faptul c` Republica Popular`Chinez` nu era reprezentat` de lideruls`u Mao Tze Dun (Mao Zedong).

O nou` etap` a disputelor dintreUniunea Sovietic` [i China a avut loc întimpul Conferin]ei interna]ionale a mi[c`riicomuniste [i muncitore[ti de la Moscova(11-12 noiembrie 1960). China a fostdiscret sprjinit` de o serie de partide dinAsia [i, f`]i[, de Albania, a c`rei delega]iea plecat de la reuniune trântind u[a. Deaici [i tonul belicos al reprezentan]ilorTiranei, care le-au spus direct sovieticilorc` ei împreun` cu tovar`[ii lor chinezisunt 620 de milioane de oameni.

De[i în timpul conferin]ei de laMoscova s-a reu[it punerea în surdin` acontradic]iilor, prin adoptarea principiuluiunanimit`]ii gra]ie consult`rilor, ruptura nua putut fi oprit`, ea devenind oficial` îniulie 1963.

În acest context, a[a cum rezult` dinrapoartele ata[atului militar, rela]iileromâno-chineze au fost în ultima parte aanului 1960 destul de sc`zute. Începânddin anul 1961, ele s-au înc`lzit, rela]iaBucure[ti-Beijing devenind din ce în cemai strâns`.

Rapoartele ata[a]ilor militari arat`, deasemenea, c` România începea s` sedeschid` c`tre exterior, inclusiv c`tre]`rile occidentale, considerate inamiculprincipal al �lag`rului socialist�.

Deschiderea României c`tre toateazimuturile a continuat [i în anii urm`tori,politica de autonomie fiind consfin]it` decelebra Declara]ie din aprilie 1964,cunoscut` [i sub sintagma, improprie dealtfel, de �Declara]ie de independen]`�.

studii/documente

42 4 (30) u 2005 u document

Aritmetic` politic`

Albania [i Republica Popular` Chinez`= 620 de milioane de oameni

T

Colonel (r) dr. Petre OTUInstitutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`

!

Prezint pe scurt unele probleme mai importante reie[ite dinrapoartele primite de la ata[a]ii no[tri militari în ultimele treiluni.

I. Probleme referitoare la R.P. Chinez`

Referitor la activitatea [i atitudinea tovar`[ilor chinezi dinultimul timp, ata[atul nostru militar la Pekin raporteaz`:

1. Din discu]iile purtate cu [eful Sec]iei leg`turi externe aarmatei chineze, colonelul superior Ciu Ka-in, la 26.08.1960,rezult` c`, în ultimul timp, în armata chinez` a fost promovat` onou` �mi[care pentru educarea militarilor în spiritul unui stil câtmai bun în lupt`�.

Aceast` mi[care urm`re[te � dup` afirma]iile tovar`[ilorchinezi � urm`toarele obiective (sau stiluri, cum le spun chinezii):

1. O linie politic` just` [i hot`rât`;2. Un stil de perseveren]` în munc` [i modestie în munc`;3. Folosirea unei strategii [i a unei tactici elastice [i

manevriere;4. Unitate, încordare, seriozitate [i vioiciune.Dup` afirma]iile colonelului superior Ciu Ka-in, aceast`

mi[care se impune, deoarece construc]ia armatei chineze sedesf`[oar` foarte rapid pe urm`toarele dou` linii:

a. Îmbun`t`]irea continu` a înzestr`rii tehnice a armatei,pentru ridicarea capacit`]ii de lupt` a acesteia;

b. Realizarea construc]iei morale a armatei.Pe �stilul 3 [i 4� se pune un accent deosebit, considerându-le

ca o sarcin` principal` pentru înt`rirea moral` [i construc]iamodern` a armatei populare de eliberare [i afirmându-se c`�soarta viitorului r`zboi o hot`r`[te omul [i nu arma�.

De asemenea, se are în vedere c`, în ultimii ani, cre[tecontinuu num`rul militarilor, care nu au fost verifica]i în r`zboiulrevolu]ionar.

În afar` de problemele militare, colonelul superior Ciu Ka-ina informat pe ata[atul nostru militar, despre m`surile economiceluate de conducerea Partidului Comunist Chinez în ultimul timp.Au fost date o serie de cifre ale planului de perspectiv`,explicându-i-se totodat` ata[atului nostru militar, cauzelegreut`]ilor actuale, în ce prive[te ridicarea nivelului de trai prin:calamit`]i naturale [i cre[terea sim]itoare a cerin]elorconsumatorilor, ca urmare a înfiin]`rii comunelor populare.

Ata[atul nostru militar raporteaz` c` tovar`[ii chinezicontinu` s` explice popula]iei greut`]ile actuale, atât princauzele de mai sus, cât [i prin obliga]iile mari de export înschimbul ma[inilor necesare industrializ`rii [i mecaniz`riiagriculturii.

De asemenea, el raporteaz` c`:� Se desf`[oar` o campanie pentru cultivarea modestiei în

ceea ce prive[te nivelul de trai, în rândul tineretului [i a cadrelortinere. |n pres` se public` regulat articole care subliniaz`modestia [i via]a cump`tat` dus` de cadrele [i militarii armateipopulare în timpul r`zboiului revolu]ionar.

� Se urm`re[te imprimarea în con[tiin]a maselor [i a cadrelora ideii sprijinirii pe eforturile proprii [i a muncii din greu, f`r`sprijin din afar` (în special dup` plecarea speciali[tilor sovietici).

2. Ata[atul nostru militar a fost invitat de ata[atul militarsovietic, generalul locotenent Vasiliev, cu care a discutat uneleprobleme privitor la atitudinea tovar`[ilor chinezi, de underezult` urm`toarele aspecte mai importante:

� Rela]iile dintre Uniunea Sovietic` [i R. P. Chinez` devin totmai nesatisf`c`toare; nu se observ` nici o schimbare în politicaChinei. Tovar`[ii chinezi caut` s` g`seasc` noi argumente princare s` justifice punctele lor de vedere.

� Cultul personalit`]ii este puternic în rândul partidului.

� Dup` ce Uniunea Sovietic` a fost obligat` s`-[i retrag`speciali[tii din China - circa 1.600 - (datorit` faptului c` nu maierau consulta]i), a început s` se imprime un spirit antisovietic înrândul maselor. Se observ` la popula]ie o atitudine de sfidarefa]` de personalul sovietic din China. Supravegherea din parteachinezilor s-a intensificat.

� Conduc`torii de partid [i de stat, în toate ocaziile, caut` s`manifeste o pozi]ie cât mai normal` în rela]iile cu UniuneaSovietic`, vorbesc de unitatea lag`rului socialist în frunte cuUniunea Sovietic`, dar aceast` atitudine a lor în prezent estemult mai formal`.

studii/documente

43document u 2005 u 4 (30)

REPUBLICA POPULAR~ ROMÂN~MINISTERUL FOR}ELOR ARMATEMINISTRUL14 decembrie 1960Nr. T.A. 0011.492Or. Bucure[tiNo.49/10.I.1961 Direc]ia Treburilor C.C. al P.M.R.

COMITETULUI CENTRALal

PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

|n pagina 42: Manifest`ri prilejuite de aniversarea a 50 de ani de laproclamarea Republicii Populare Chineze.

Mao Tze-Dun, \ntr-o ipostaz` drag` propagandei comuniste chineze.

� Tovar`[ii chinezi vorbesc tot mai pu]in de ajutorul acordatlor de Uniunea Sovietic` în dezvoltarea industriei.

� Se observ` tendin]a de a-[i atribui rolul de centru almi[c`rii revolu]ionare, pe considerentul c` China este ]ara cupopula]ia cea mai numeroas` de pe glob.

� În problema dezarm`rii, conducerea chinez` consider` càceasta ar duce la sl`birea revolu]iei, a mi[c`rii revolu]ionare [ia luptei de eliberare a popoarelor din sud-estul Asiei [i Africii [ic` aceste popoare nu vor mai avea posibilitatea s` desf`[oarelupta revolu]ionar` [i s` pun` mâna pe arme, în cazul c` s-arrealiza dezarmarea.

Din relat`rile ata[atului nostru militar, cu ocazia anivers`rii a15 ani de la zdrobirea Japoniei, în discursurile ]inute,conduc`torii organelor puterii locale chineze au cùtat s`diminueze rolul hot`râtor al Uniunii Sovietice în înfrângereamilitarismului japonez.

3. Ata[atul nostru militar mai raporteaz` unele observa]iipersonale, legate de atitudinea tovar`[ilor chinezi fa]` de uneleprobleme actuale:

� Presa chinez` a relatat foarte pu]in despre sesiuneaOrganiza]iei Na]iunilor Unite. Nu s-au f`cut comentarii oficiale.

� Se observ`, în ultimul timp, la tovar`[ii chinezi un spiritna]ionalist [ovin (în unele cazuri, cu nuan]` antisovietic`), carese reflect` într-o oarecare m`sur` în pres`, dar îndeosebi înatitudinea necuviincioas` [i lipsit` de respect pe care o are înultimul timp personalul chinez fa]` de strìni, în diferite ocazii.

� În ultimul timp, ofi]erii de la Sec]ia leg`turi externe au ooarecare re]inere în discu]ii, evit` s`-[i spun` p`rerile personalefa]` de unele probleme ce se pun în discu]ii, în schimb,translatorii chinezi se învârt în jurul ata[a]ilor militari, cùtânds` intercepteze discu]iile ce se duc de ace[tia.

Se observ` c` personalul chinez care deserve[te ambasadanoastr`, Biroul ata[atului militar [i agen]ia economic`,urm`re[te cu aten]ie deosebit` activitatea ce se desf`[oar` încadrul oficiului nostru diplomatic.

Ata[atul nostru militar men]ioneaz` c`, pân` în prezent,rela]iile lui cu Sec]ia leg`turi externe chinez` sunt normale. Pelinia acestor rela]ii, el are în vedere indica]iile date de noi [i celeale tovar`[ului ambasador.

4. Directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externechinez a f`cut cunoscut îns`rcinatului nostru cu afaceri în Chinac` ata[atul militar chinez la Bucure[ti ar fi trimis un raport dincare rezult` c`, în acest an, la noi în ]ar`, nu s-a dat aten]iacuvenit` s`rb`toririi Zilei armatei chineze.

Nu cunoa[tem elementele concrete care l-au nemul]umit peata[atul militar chinez.

Men]ion`m c` ata[atul militar chinez s-a întors din concediu ladata de 10.07.1960. Imediat a f`cut o vizit` la Sec]ia leg`turiexterne. Toate cererile f`cute cu aceast` ocazie (inclusiv celereferitoare la s`rb`torirea Zilei armatei populare chineze) i-au fostsatisf`cute. Nu a pus la dispozi]ia noastr` nici un fel de material(articole, fotografii, expozi]ii etc.), cum au procedat al]i ata[a]imilitari prieteni. Nu a venit cu nici o propunere sau rug`minte(nici chiar aluzie nu a f`cut) în ceea ce prive[te unele m`suri depropagand` [i agita]ie legate de s`rb`torirea Zilei armateichineze. Totu[i, organele noastre, din proprie ini]iativ`, cu ocaziaacestei s`rb`tori au publicat un reportaj mare cu fotografii dinvia]a armatei chineze în �Ap`rarea patriei�, înainte cu dou` zile, iarîn ziua respectiv`, un articol redac]ional despre armata chinez`,tot în �Ap`rarea patriei�. La cocktailul dat de ata[atul militar auparticipat to]i cei invita]i. Din partea conducerii au participat: 2adjunc]i ai ministrului For]elor Armate, 2 adjunc]i ai ministruluiAfacerilor Interne, un adjunct al ministrului Afacerilor Externe [i[eful Direc]iei Superioare Politice a Armatei.

De ziua armatei noastre, în China nu s-a publicat nimic în afar`de telegrama adresat` ministrului For]elor Armate ale RepubliciiPopulare Române [i o scurt` informa]ie, cu privire la cocktailuldat de ata[atul nostru militar. Nivelul la care tovar`[ii chinezi auparticipat la cocktailul nostru la Pekin a fost: un loc]iitor alministrului Ap`r`rii, un loc]iitor al ministrului Afacerilor Externe[i loc]iitorul [efului Direc]iei Superioare Politice a Armatei.

5. Urm`rind linia de atragere în jurul Chinei a popoarelor dinAsia, Africa [i America Latin`, guvernul chinez a invitat în R. P.Chinez` numeroase delega]ii din aceste p`r]i ale lumii:

� La 27.09.1960, o delega]ie birmanez` (28 persoane) avizitat R.P. Chinez`. La 01.10.1960, a fost semnat [i acordulprivitor la frontiera chino-birmanez` cu care ocazie a fost invitatîn R.P. Chinez` primul ministru birmanez, U-Nu, [i [eful Mareluistat major al armatei birmaneze, generalul Ne-Win. Ambilor lis-a f`cut o primire foarte fastuoas` [i li s-a dat o mare aten]ie.

� La 25.09.1960, la invita]ia ministrului Ap`r`rii al R.P.Chineze, a f`cut o vizit` în China o delega]ie militar` dinRepublica Irak, condus` de generalul de brigad` MahomedAbdul Razzag. Delega]ia a r`mas în R.P. Chinez` aproape 3s`pt`mâni [i a vizitat obiective militare, industriale [i agricoledin diferite provincii.

� De asemenea, a mai vizitat R. P. Chinez` o delega]ie dinGuineea, condus` de primul ministru, cu care a încheiat un tratat

studii/documente

44 4 (30) u 2005 u document

de prietenie, un acord de colaborare tehnico-economic` [i unacord pentru schimb de m`rfuri [i pl`]i; R.P. Chinez` a acordatGuineei un credit nerambursabil de 100 de milioane de ruble.

6. În cadrul rela]iilor protocolar-diplomatice, la Pekin s-aobservat c` diploma]ii capitali[ti sunt tot mai interesa]i derela]iile actuale ale Chinei cu Uniunea Sovietic` [i celelalte ]`risocialiste [i tatoneaz` continuu pozi]ia reprezentan]ilor ]`rilorsocialiste fa]` de China. O asemenea tendin]` din parteadiploma]ilor capitali[ti s-a observat [i în alte ]`ri [i, de asemenea,[i în ]ar` la noi.

II. Probleme referitoare la Turcia

1. În acest an, la recep]ia dat` de ambasadorul nostru laAnkara, de ziua na]ional`, din partea autoritìlor militare turce[tia fost o participare calitativ mai bun` decât în anii anteriori. Auparticipat: ministrul de Interne (general de divizie),comandantul marinei militare (amiral de corp) guvernatorulAnkarei (general de divizie), [eful Sec]iei leg`turi externe(colonel), 3 ofi]eri superiori, membri în Comitetul Unit`]iiNa]ionale, [i al]i ofi]eri superiori.

Invita]ii turci au avut o comportare normal` [i atent`. Cei 3membri din Comitetul Unit`]ii Na]ionale au mai r`mas înc` o or`[i jum`tate dup` plecarea celorlal]i invita]i.

Aceea[i atitudine s-a constatat [i la recep]ia dat` de consululnostru general, la Istanbul. Au participat [i aici importantepersonalit`]i militare: guvernatorul Istambulului (generalmaior), [eful siguran]ei poli]iei din Istanbul (colonel), [efulstatului major al Centrului Militar Istanbul.

În discu]iile purtate, ace[tia s-au ar`tat amabili [i au f`cutaprecieri pozitive fa]` de ]ara noastr`.

Generalul de divizie Tulga, guvernatorul Istanbulului, atrimis, de 23 August, o telegram` de felicitare, pe adresaConsulatului, aducând elogii ]`rii noastre [i înt`ririi prietenieidintre poporul nostru [i poporul turc.

2. În ultimul timp s-a putut constata o comportare maielastic` [i o aten]ie mai mare, fa]` de noi, [i din partea ata[a]ilormilitari turci acredita]i la Bucure[ti.

Men]ion`m c` în urma mi[c`rilor importante de cadre careau avut loc în armata turc`, în ultima vreme, [i a trecerii în masà unor ofi]eri în rezerv`, guvernul turc a retras la sfâr[itul luniiaugust a.c. pe ata[atul aerian [i adjunctul sù, în ideea de a

mic[ora num`rul militarilor turci de la ambasada lor dinBucure[ti. Cu toate acestea, la numai 3 s`pt`mâni, au cerutconsim]`mântul autorit`]ilor noastre pentru numirea unui ata[atnaval [i a unui ata[at adjunct aero la Bucure[ti, revenind lanum`rul anterior de militari. Ambasada Turciei a intervenit pelâng` Ministerul Afacerilor Externe pentru urgentarea primiriiconsim]`mântului, cerere care le-a fost satisf`cut`. La 30.10.1960ata[atul naval [i ata[atul adjunct aero, noi numi]i, au sosit înRepublica Popular` Român`.

Cu ocazia vizitelor de prezentare f`cute de ace[tia, atât laMinisterul For]elor Armate, cât [i la ata[a]ii militari ai ]`rilorprietene, s-a constatat, în comportarea lor, o nou` linie, maielastic`, de afi[are a inten]iei lor de a contribui la înt`rirearela]iilor dintre ]`rile noastre, a acordului lor fa]` de politicapreconizat` de guvernul nostru în Balcani, considerând-oapropiat` de politica lui Atatürk, pe care ar urma-o guvernulGürsel.

Totodat`, s-a observat la ata[atul naval turc, interesul pentruConstan]a (de[i nu [i-a exprimat înc` concret inten]iile).

Cu ocazia cocktailului dat de ata[atul militar turc la14.11.1960 pentru prezentarea colegilor lui noi veni]i, atât acesta,cât [i consilierul ambasadei au vorbit elogios despre modul cuma fost primit` în Republica Popular` Român` delega]iaeconomic` a Turciei.

III. Probleme referitoare la cocktailul dat de ZiuaFor]elor Armate ale R.P.R.

Cu ocazia Zilei For]elor Armate ale R.P.R. s-au dat cocktailurila toate posturile unde avem ata[a]i militari. Cu aceast` ocazie,în general s-a observat � fa]` de anii trecu]i � o aten]ie mai maredin partea conducerii armatelor respective fa]` de s`rb`torireaZilei armatei noastre, prin participarea unui num`r mai mare depersoane [i la un nivel calitativ mai ridicat, de[i cocktailurile aufost preg`tite într-un cadru obi[nuit [i ceva mai restrâns fa]` deanul trecut.

MOSCOVA: Au luat parte personalit`]i de seam` dinconducerea armatei sovietice, în frunte cu ministrul Ap`r`rii alURSS, loc]iitorul ministrului Afacerilor Externe, numero[imare[ali, generali [i ofi]eri superiori din armata sovietic`.

În raport cu anii trecu]i, participarea din anul acesta a fostmai calitativ` (pentru prima oar` particip` ministrul Ap`r`rii al

studii/documente

45document u 2005 u 4 (30)

|n pagina 44, Pia]aCentral` din Tirana,

Albania

Liderul comunist albanezEnver Hodja (st#nga)

URSS la cocktailul dat cu ocazia Zilei Armatei RepubliciiPopulare Române).

PEKIN: din punct de vedere calitativ, participarea dinpartea conducerii armatei chineze a fost mai slab` decât în aniianteriori. De asemenea, în ceilal]i ani presa chinez` cereaarticole [i materiale referitoare la ziua armatei noastre cu circa10-15 zile înainte. În acest an, tovar`[ii chinezi nu au solicitatasemenea materiale.

Ata[atul nostru militar raporteaz` c` tovar`[ii chinezi audat unele semne dup` care nu le-a convenit faptul c` la cocktailnu s-au ]inut cuvânt`ri, ca în anii trecu]i.

LA PRAGA, BUDAPESTA, VAR{OVIA, BERLIN, au luatparte la cocktailul dat de ata[a]ii no[tri militari, mini[triiAp`r`rii Na]ionale [i alte personalit`]i marcante dinconducerea armatelor respective.

La Praga, se remarc` aten]ia deosebit` a ministruluiAp`r`rii, care a r`mas cu so]ia pân` la orele 23,00. Tot înRepublica Socialist` Cehoslovac`, cu ocazia Zilei ArmateiRepublicii Politicii Populare Române, ata[atul nostru militar, lainvita]ia Sec]iei leg`turi externe a armatei cehoslovace, a vizitatRegimentul de Tancuri Ostrava, unde a vorbit în fa]a ofi]erilor,subofi]erilor [i osta[ilor despre prietenia româno-cehoslovac`[i despre participarea armatei române la eliberareaCehoslovaciei.

În Ungaria, în cinstea Zilei For]elor Armate ale RepubliciiPopulare Române, a fost deschis` o expozi]ie, precedat` de oconferin]` [i de proiec]ia a 4 filme documentare române[ti, lacare a fost o important` participare (800 de ofi]eri cu familiile),f`cându-se aprecieri elogioase la adresa Republicii PopulareRomâne [i a armatei noastre.

{i în ]`rile capitaliste, participarea la cocktailurile date deata[a]ii no[tri militari a fost la un nivel calitativ mai ridicat dinpartea oficialit`]ilor militare [i civile fa]` de anii trecu]i.Îndeosebi, o participare mai bun` atât calitativ cât [i cantitativ, s-a observat la Londra, unde au participat [eful Direc]iei Informa]iia trupelor de uscat (general), [eful Direc]iei Informa]ii a marinei(amiral), [eful Sec]iei leg`turi externe a avia]iei (colonel) [i al]igenerali [i ofi]eri superiori din armata britanic`. De asemenea,la Roma, în raport cu anii trecu]i a fost o participare mai bun`.Ata[atul nostru militar raporteaz` c` participarea oficialit`]ilormilitare italiene [i a ata[a]ilor militari capitali[ti a fost mai bun`decât la ceilal]i ata[a]i militari prieteni care au dat cocktailuri deziua armatei lor, în aceea[i perioad`.

La Ankara, s-a constatat, în acest an, o participare mult maicalitativ` fa]` de anii trecu]i. Printre participan]i a fostgeneralul de divizie Kiziloglu, ministrul Afacerilor Interne,amiralul de corp Zeki Ozeak, comandantul For]elor MaritimeMilitare [i [eful secretariatului Marelui Stat Major.

În Statele Unite ale Americii, participarea autorit`]ilormilitare americane de ziua for]elor noastre armate a fostoarecum calitativ mai bun` în raport cu cea de anul trecut.

O aten]ie deosebit` s-a observat din partea ]`rilor dinOrient. La Bagdad, a participat personal generalul Kasem,primul ministru [i ministrul Ap`r`rii, [eful Marelui Stat Major,

comandantul For]elor Aeriene Militare [i un mare num`r degenerali [i ofi]eri superiori din conducerea armatei irakiene.

La Cairo, au participat 9 generali [i 15 ofi]eri superiori dinArmata Republicii Arabe Unite.

La Belgrad, de asemenea, au participat 9 generali (dintrecare 4 generali colonei, [efi de direc]ii din Marele Stat Major)[i 17 ofi]eri iugoslavi.

O situa]ie oarecum deosebit` fa]` de celelalte statecapitaliste s-a constatat în Fran]a. În acest an, participareamilitarilor francezi (care, în fond, au reprezentat pozi]iaoficial`) la coctailul dat de ata[atul nostru militar, a fost la unnivel mai sc`zut fa]` de ceilal]i ani. Ca persoane oficiale auparticipat doar 5 ofi]eri din serviciul de informa]ii (cel mai mareîn grad fiind un maior).

IV. Dintr-un raport al ata[atului nostru militar la Moscovaau rezultat urm`toarele:

La cocktailul dat la 25.10.1960 în cinstea Zilei For]elorArmate ale Republicii Populare Române, ministrul Ap`r`rii alURSS i-a relatat c` dup` cel de-al doilea r`zboi mondial nu areu[it s` viziteze Republica Popuar` Român`. Dup` ce ata[atulmilitar a enumerat realiz`rile mai importante ob]inute deR.P.R., ministrul Ap`r`rii al URSS a afirmat c` a dorit s` vin` înR.P.R. cu delega]ia care a participat la s`rb`torirea celei de-a15-a anivers`ri a eliber`rii României, îns` nu a avut aceast`posibilitate, deoarece în acest timp a fost inclus într-o delega]iecondus` de tovar`[ul N.S. Hru[ciov, ce urma s` viziteze ]`rilescandinave. Când s-a renun]at la aceast` vizit` era prea târziu.

De asemenea, ministrul Ap`r`rii al URSS i-a mai relatatata[atului nostru militar c`, cu ocazia mesei date - cu câteva zileînainte - în cinstea delega]iilor militare ale ]`rilor participante laTratatul de la Var[ovia, el a afirmat, printre altele - în toastul]inut - c` �în unele ]`ri anumite lucruri se schimb`�. Fa]` deaceast` afirma]ie a mare[alului Malinovski, [eful Marelui StatMajor al armatei albaneze [i reprezentantul permanent alAlbaniei în Comandamentul Unit au ridicat obiec]iuni.

În continuare, mare[alul Malinovski a relatat ata[atuluinostru militar despre pozi]ia delega]iei de partid albaneze fa]`de problema coexisten]ei pa[nice (cu ocazia consf`tuirii de laBucure[ti), cât [i despre faptul c`, în prezent, albanezii afirm`c` �împreun` cu R.P. Chinez`, ei au o popula]ie de 620 demilioane�.

Ministrul Ap`r`rii al URSS a mai ar`tat, privitor laconducerea de partid [i de stat din R.P. Albania, c` mai suntunii conduc`tori care în]eleg just problemele, printre care seafl` [i ministrul Ap`r`rii Na]ionale, generalul colonel BekirBalluku.

MINISTRUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.General de armat`Leontin S`l`jan

Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond CC al PCR,Cancelarie, dosar nr. 94/196 u

studii/documente

46 4 (30) u 2005 u document

The title of the article is a paraphrase of Marshall RodionMalinovski words to Romanian military attaché in Moscowregarding the Albania aggressive declaration. It showed thedeepness of the conflict between Soviet Union and China, forpriority in the communist world. The issued between them,opened at the end of the sixth decade of the twentieth centu-ry, became public at the beginning of the '60. Romaniawatched very closely the genesis and the evolution of this

conflict, in which she saw a possibility to increase theautonomy towards Soviet Union. The military attaché wasone of the channel of information for the Bucharest leaders.The author presents a synthesis of the military attachesreports, signed by the minister of defense, general LeontinSalajan and addressed to Central Committee about the inter-national issues, including Romania external relations fromthe end of the year 1960.

Political arithmetic. Albania and Popular Republic of China equal 620 millions of people!

itua]ia României în cadrul lag`ruluicomunist este analizat`, ast`zi, prinstudierea evolu]iei a dou`

organisme interna]ionale: Consiliul deAjutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) 1 [iTratatul de la Var[ovia. Practic, rela]iileRomâniei cu toate celelalte ]`ri �surori� [icu Uniunea Sovietic`, putereahegemon`, se reg`sesc în cea mai marem`sur` în interac]iunile existente încadrul celor dou` structuri regionale.

În prima faz` a activit`]ii României înC.A.E.R., caracteristica de baz` aacesteia este atitudinea de supunere aautorit`]ilor de la Bucure[ti fa]` dehot`rârile Consiliului, inofensive de altfel,atât timp cât acestea r`mâneau la nivelde recomand`ri. A doua etap` estedelimitat` de anii 1958-1959 când, încadrul comisiilor C.A.E.R., în premier`,reprezentan]ii României �fac divergen]e�,ajungându-se pân` acolo încât, uneori,se refuz` semnarea unor rezolu]iiadoptate în �comun� cu restul statelormembre. Opozi]ia în cre[tere a Românieifa]` de încerc`rile de a da C.A.E.R. alt`

destina]ie decât aceea pentru carefusese creat în 1949 � ajutorul reciproc[i coordonarea rela]iilor comerciale între]`rile comuniste � va înregistra maximumde intensitate în anii 1963-1964,

prelungindu-se apoi, dar cu accente multmai pu]in stridente, [i dup` 1965.

Retragerea trupelor sovietice dinRomânia (1958) a avut anumite implica]iiatât asupra pozi]iei române[ti în

C.A.E.R., cât [i \n ceea ce prive[terela]iile economice [i posibilit`]ile dedezvoltare ale industriei 2. Este ilustrativ,în acest sens, faptul c` o semnificativ`parte a comer]ului exterior românesc s-areorientat dup` 1959 c`tre Vest 3.Aceasta era consecin]a logic` aimportului masiv de echipamentindustrial � ma[ini [i utilaje, importate dincele mai dezvoltate ]`ri occidentale 4,fapt posibil dup` ce, în plan politic [ieconomic, disp`ruse acel factor depresiune [i nesiguran]` reprezentat dearmata sovietic`. Totodat`, conducereacomunist` de la Bucure[ti era convins`c` era o obliga]ie interna]ionalist`sprijinul dat de C.A.E.R. pentrumodernizare [i ob]inerea de tehnologiesau investi]ii. Dup` 1960, U.R.S.S.schimb` strategia de dezvoltare, de laaccentul pus pe industriile din grupa A setrece la �specializarea economiilor� [i�diviziunea socialist` interna]ional` amuncii�, realizate pe întregul bloc [i înfiecare ]ar` în parte. Datorit` acestorschimb`ri, ajutorul [i sus]inerea promise

studii/documente

47document u 2005 u 4 (30)

��

Opozi]ia \n cre[tere aRom#niei fa]` de\ncerc`rile de a daC.A.E.R. alt` destina]iedec#t aceea pentru carefusese creat \n 1949, va\nregistra un maximumde intensitate \n anii1963-1964.

1960

Disiden]` rom#neasc`\n blocul comunist

Dr. Liviu }~RANUConsiliul Na]ional pentru Studierea Arhivelor Securit`]ii

!

S

O sesiune a CAER,desf`[urat` laBucure[ti, la Hotelulmilitar �Haiducului�,noiembrie 1980.

pentru dezvoltarea industriei române[tiau fost retrase de c`tre ]`rile C.A.E.R.

Primele tensiuni importante s-auînregistrat în domeniul specializ`riiindustriale [i s-au consumat în cadrullucr`rilor comisiilor C.A.E.R., începândcu anul 1959.

Consf`tuirea partidelor comuniste [imuncitore[ti din februarie 1960, de laMoscova, a constituit îns` unul dinmomentele în care opozi]ia româneasc`fa]` de ideea specializ`rii s-a manifestatplenar. Subiectul oficial al discu]iilor eralegat de un schimb de experien]` privinddezvoltarea agriculturii în statelecomuniste.

La întâlnirea preliminar` avut` cuN.S. Hru[ciov, delega]ia româneasc`, înfrunte cu Gh. Gheorghiu-Dej, a solicitatsprijinul Moscovei în aprovizionarea cuminereu de fier, oferindu-se chiar s`contribuie la extragerea acestuia. Dac`România venise doar cu aceast`solicitare, celelalte ]`ri au înaintatKremlinului adev`rate liste de m`rfurisau credite de care aveau nevoieeconomiile lor. Toate acestea seîntâmplau, dup` Gh. Gheorghiu-Dej,�pentru c` majoritatea ]`rilor care mergîn Uniunea Sovietic` cer credite, nu potsta singure în picioare�. ExemplulBulgariei era unul des invocat, chiar [i deliderul sovietic care îi acuza peconduc`torii de la Sofia c` au dezvoltateconomia în salturi, ceea ce a condus lao situa]ie de criz`. N.S. Hru[ciov, îndiscu]iile preliminare cu delega]ii români,a sus]inut ideea dezvolt`rii propor]ionale[i echilibrate a economiei 5.

În timpul lucr`rilor Consf`tuirii, dincuvânt`rile [efilor de delega]ii reie[ea,pentru reprezentan]ii români, c` aproapetoate ]`rile C.A.E.R. î[i propuseser`�sarcini nereale�: mic[orarea suprafe]elorcultivate cu cereale [i cre[terea doar acelor cu plante tehnice, mult mairentabile. O serie de delega]i (cehii [igermanii mai ales) au insistat foarte multpe ideea specializ`rii, îndeosebi înagricultur`, ceea ce i-a luat oarecum prinsurprindere pe reprezentan]ii români.�Ne-a l`sat impresia, convingerea [ichiar unii dintre tovar`[ii no[tri spuneauc` rezult` c` ei s-au în]eles dinainte înaceast` problem`�, ar`ta Gh. Gheorghiu-Dej, ulterior, într-o [edin]` a BirouluiPolitic din februarie 1960 6. Bulgaria, de[ia restrâns suprafa]a cultivat` cu cereale,î[i propunea s` continue acest procespentru a favoriza cultura legumelor [i azarzavaturilor, produse pe care urma s`le vând` în toate statele C.A.E.R.Cehoslovacia [i R.D.G. puneau unaccent deosebit pe zootehnie, sus]inândc` �au condi]ii excelente� pentrudezvoltarea acestui sector, dar le lipsea

tocmai ceea ce era mai important �furajele. Solu]ia era aceea pe care oaplica Danemarca, statul european cucel mai dezvoltat sector zootehnic, de ale importa din diverse ]`ri. Printreacestea era men]ionat` în discu]iiledintre delega]i [i România.

Reprezentan]ii români au fost irita]i,în plus, de faptul c` liderul est-germanWalter Ulbricht, în discursul sù,referindu-se la specializarea în domeniulproduc]iei de ma[ini agricole, a cerut s`se ]in` seama de tradi]ia pe care o auunele ]`ri, în acest domeniu, celelalterealizând ma[ini de proast` calitate:�Dac` noi am renun]at la tractorul de tipmijlociu, ce ne facem cu tractorul dinRomânia, c`ruia îi lipse[te ridic`torulhidraulic [i nu este o ma[in` bun`�.Având al`turi un pre[edinte de colhozdin propria ]ar`, conduc`torul est-german a sus]inut c` cei care conducunit`]ile agricole [tiu s`-[igospod`reasc` resursele [i, deaceea, vor ma[ini bune nu ca celedin România 7.

Gh. Gheorghiu-Dej ar`ta, mai târziu,c` ceea ce se putuse în]elege dinraportul lui Walter Ulbricht era c`România devenise o piedic` îndezvoltarea Germaniei de est, cu toatec` nici un colhoz din aceast` ]ar` nuv`zuse tractor românesc. Se ar`ta,astfel, c` est-germanii au în]eles s`porneasc` pe calea specializ`rii înconstruc]iile de ma[ini, pe care al]ii nusunt în stare s` le fac`. Raportul lideruluiest-german a fost singurul în care s-af`cut referire direct` la România, restulprezent`rilor ocupându-se insistent deproblema specializ`rii, dar cu trimiteriindirecte [i la pozi]ia Bucure[tiului. Înesen]`, se urm`rea crearea a dou`grupe de ]`ri specializate, una pentruproduc]ia agricol` vegetal`, iar cealalt`doar pentru cre[terea animalelor.România urma a fi situat` în primagrup`, pentru a asigura necesarul decereale, furaje [i oleaginoase statelorspecializate în produc]ia animal`.

În expunerea sa îns`, Gh.Gheorghiu-Dej a evitat cuvântulspecializare, a men]ionat câteva cifremodeste de plan pentru dezvoltareaagriculturii române[ti [i a ar`tat c` vor fim`rite suprafe]ele cultivate cu cereale,dar [i cu diverse plante tehnice,restrângând importul de produseagricole. Raportul a fost ascultat cu mareaten]ie de to]i delega]ii, iar sovieticiiputeau fi v`zu]i cum zâmbeau la celespuse de conduc`torul P.M.R.

În discursul sù, N.S. Hru[ciov avorbit despre subiectul sù preferat,porumbul de siloz, despre rezultatelebune pe care le-au ob]inut, în acest

domeniu, Germania de Est [i Ungaria.Nu a sc`pat prilejul s` sublinieze c`,�f`r` cârna]i, nu poate fi comunism�,referindu-se la faptul c` unele ]`ri î[ireduc suprafe]ele cultivate cu grâu,cerând ca altele, precum România sauURSS, s` suplineasc` necesarul lorintern. �Nu mai veni]i la noi cu cereri decereale. Nu o s` v` putem da [i atunci os` fim pu[i în situa]ia de a v` refuza�, le-a precizat liderul sovietic celorlal]imembri C.A.E.R. În leg`tur` cu acestorganism, el a ar`tat c` sunt ]`ri care seadreseaz` Consiliului pentru a stabilim`suri în domeniul specializ`rii. �Hai s`ne în]elegem, s` nu transform`mC.A.E.R.-ul într-o sperietoare pentru unulsau altul. Aceasta este o asocia]iebenevol` care nu poate obliga pe nimenis` fac` un lucru sau altul�, a r`sunatîndemnul lui N.S. Hru[ciov.

Urmând la cuvânt, J. Kadar a vorbitdespre specializare, propunând treilucruri: C.A.E.R. s` stabileasc`suprafe]ele care urmau a fi plantate cuvii, s` stabileasc` specializarea îndomeniul construc]iei de ma[ini agricole,]inându-se seama de tradi]ia fiec`rei ]`riîn aceast` ramur` [i, în fine, cum s`decurg` desfacerea m`rfurilor pe pia]acapitalist`.

Reprezentan]ii Cehoslovaciei aureiterat necesitatea specializ`rii [i auintrodus acest aspect în proiectul decomunicat ce urma a fi dat publicit`]ii laîncheierea consf`tuirii. În timpuldezbaterii acestuia, în cadrulSecretariatului C.A.E.R., reprezentan]iiromâni, îndeosebi AlexandruBârl`deanu, s-au pronun]at împotrivaspecializ`rii, invocând [i faptul càceast` problem` nu figura pe ordineade zi. Pe aceasta nu era men]ionat decâtpunctul referitor la �descoperirearezervelor în fiecare ]ar` pentru aridica nivelul de trai al poporului�,chiar [i problema cu diviziuneasocialist` interna]ional` a munciifusese scoas`.

În cadrul Secretariatului C.A.E.R.s-au purtat cele mai aprige dispute petema specializ`rii în agricultur`.Replica româneasc` a fost preg`tit` detrei reprezentan]i ai României: Al.Bârl`deanu, {tefan Voicu [i N. Vrejb`.Textul acesteia, pe care îl prezent`m \ncontinuare, nu ne permite s` identific`mpe cel care a sus]inut efectiv discursul,dar e probabil ca acesta s` fi fost, avândîn vedere pozi]ia politic` a fiec`ruia, Al.Bârl`deanu sau {tefan Voicu.

Opozi]ia româneasc` a avutefectul scontat, blocând, pentru scurttimp, ini]iativele în favoarea trecerii laspecializarea în agricultur`,în cadrul C.A.E.R.

studii/documente

48 4 (30) u 2005 u document

Printre rapoartele interesante, prezentate ast`zi, privinddiverse aspecte din agricultur`, am ascultat [i o comunicare atov. Simunek9, care ridic` unele probleme economice de rela]iiîntre ]`rile noastre în domeniul produc]iei agricole.

O serie de date, despre care a vorbit tov. Simunek, probabilmerit` o cunoa[tere mai detailat`, ca o experien]` care poate s`ne fie util` [i nou` � cum ar fi problema gospod`ririi apelor, am`surilor pentru m`rirea fertilit`]ii solului [i altele.

De asemenea, g`sesc întemeiate propunerile privindnecesitatea schimbului de experien]` [i a coordon`rii sfor]`rilorprivitoare la produc]ia unor chimicale pentru agricultur`, a unorma[ini pentru amelior`ri funciare etc.

Afar` de aceasta îns`, tov. Simunek a vorbit [i de necesitateaunei �specializ`ri� între agriculturile ]`rilor noastre, propunândC.A.E.R.-ului s` fie îns`rcinat cu elaborarea m`surilor concretede specializare, sprijinindu-se în aceast` propunere peexpunerea f`cut` ieri de tov. Novotny. Aceea[i idee de�specializare� a fost amintit` [i în expunerile tov. Jivkov, Kadar [iUlbricht.

Întrucât tov. Simunek a readus aceast` problem` în discu]ia[edin]ei noastre de azi, da]i-mi voie, exprimând punctul devedere al delega]iei R.P.R., s` aduc, pe scurt, câtevaconsiderente ale noastre privitoare la aceast` problem`.

Trebuie amintit c` ideea �specializ`rii a ap`rut pentru primadat` la sesiunea C.A.E.R.-ului din aprilie 1959, fiind ridicat` dedelega]iile ceh` [i german`. În acel moment, sesiunea aconsiderat c` problema nu este studiat` [i a îns`rcinat comisiade agricultur` s` studieze considerentele principiale privindspecializarea agriculturii. Ideea a reap`rut din nou la sesiuneadin decembrie 1959 a C.A.E.R.-ului, înainte ca elaborareaconsiderentelor principiale s` fi fost f`cut`. Din nou, sesiunea areconfirmat hot`rârea sa precedent`.

Acum, aceea[i idee reapare la nivelul Conferin]ei de azi. Prezentat` în aceast` form` general`, ideea �specializ`rii� în

agricultur` este, pentru noi, înc` un lucru nebulos [i neclar. Caresunt argumentele care fac necesar` �specializarea� [i ce scop seurm`re[te?

Ni se spune c` specializarea va aduce o diviziune ra]ional` amuncii în agricultur`, ca [i în industrie, [i oreducere a pre]ului de cost.

Extinderea în domeniul agriculturii aconsiderentelor de specializare valabile � [iaceasta într-o anumit` m`sur` � în industrie oconsider`m cu totul mecanic`. Ea nu ]ine seamade caracteristicile cu totul specifice aleagriculturii � de faptul c` produc]ia agricol` estelegat` de condi]iile de sol [i clim`, deinterdependen]a între diversele culturi vegetale� de asolamente [i de faptul c` agriculturatrebuie s` satisfac`, în primul rând, nevoilealimentare complexe [i crescânde ale popula]iei.

Produc]ia în �serie lung`�, care ieftine[tepre]ul de cost în industrie, nu se aplic` aidomaîn agricultur`. Într-adev`r, nu se poate delocafirma c` produc]ia de floarea soarelui pe800.000 ha e mai rentabil` decât pe 400.000 ha �rentabilitatea e aici determinat` de al]i factori.De pild`, noi suntem convin[i c` produc]ia degrâu în C.S.R. [Cehoslovacia, n.n.] cu 25 q. pe haeste mai rentabil` în C.S.R. decât în R.P.R. � cutoate c` suprafa]a de grâu din C.S.R. este de 5-6ori mai mic` decât la noi. Dore[te C.S.R., pentruaceste considerente, s` se �specializeze� înproduc]ia de grâu?

De asemenea, ideea raion`rii [i zon`rii produc]iei agricoleîn interiorul fiec`rei ]`ri � de care ne ocup`m cu to]ii [i care înc`prezint` atâtea dificult`]i � nu poate deloc servi drept exemplupentru o specializare pe plan interna]ional.

Dup` noi, sarcina fundamental` în domeniul agriculturii estedezvoltarea ei cât mai complet`, cât mai multilateral` � pe bazacondi]iilor naturale [i economice din fiecare ]ar` � cu o ra]ional`îmbinare a diverselor ramuri; este folosirea tuturor rezervelorce exist` în agricultura fiec`rei ]`ri, în primul rând în ceea ceprive[te ridicarea produc]iei, a productivit`]ii [i reducereapre]ului de cost.

A[a în]elegem noi specializarea, [i din acest punct devedere a]i avut ocazia s` asculta]i, ieri, din expunerea tov. Gh.Gheorghiu-Dej mai concret, cum se orienteaz` P.M.R. s`dezvolte [i s` specializeze agricultura ]`rii noastre.

Aceast` dezvoltare, f`r` îndoial`, va face posibil` o maiadânc` [i multilateral` colaborare între ]`ri. Prin m`rireaproduc]iei vor apare [i posibilit`]i sporite de schimb [i desatisfacere a necesit`]ilor reciproce.

În acest sens, noi salut`m orice fel de specializare pe carevreo ]ar` prieten`, sau mai multe, în în]elegere între ele, seorienteaz` s` o dea agriculturii lor.

Dac` îns` prin specializare se în]elege ca o ]ar` s`-[irestrâng` sau s` nu-[i dezvolte o ramur` de produc]ie agricol`,de[i are condi]iile necesare sau consider` c` îi este mai avantajoss-o men]in` sau s-o dezvolte � noi suntem împotriva unei astfelde �specializ`ri�, deoarece duce la restrângerea for]elor deproduc]ie [i nefolosirea rezervelor existente, în numele unuiprincipiu care poate fi avantajos pentru unii, dezavantajos pentrual]ii. De pild`, dac` R.D.G. consider` avantajos s` dezvolte oanumit` produc]ie de legume, noi nu vedem nimic r`u în aceasta[i nu avem nimic împotriv`, de[i am putea livra din R.P.R. toat`aceast` cantitate [i chiar mai mult. În schimb, când în materialulbulgar se propune ca Bulgaria s` se specializeze în produc]ia delegume, fructe, struguri � dar cu condi]ia ca celelalte ]`ri,indiferent dac` au sau nu condi]ii, s` se orienteze spre alteramuri � consider`m c`, cel pu]in pentru noi, aceast` tez` esteinacceptabil`.

studii/documente

49document u 2005 u 4 (30)

Discursul reprezentantului român în cadrul Secretariatului C.A.E.R.în timpul

Consf`tuirii Partidelor Comuniste [i Muncitore[ti de la Moscova (februarie 1960)8

Participan]ilor la sesiunea CAER (noiembrie 1980) li se prezint`, la Uzina deAutoturisme din C#mpulung Muscel, modelul ARO-10.

De asemenea, dac` prin specializare unii tovar`[i în]elegdezvoltarea la al]ii a unor ramuri, de produsele c`rora ei aunevoie, dar care sunt lor mai convenabile când sunt produse deal]ii � indiferent dac` aceasta convine [i produc`torului � atuncinoi nu suntem de acord cu acest fel de a în]elege specializarea.Ceea ce spun eu nu sunt ipoteze abstracte. Suntem între noi [itrebuie vorbit deschis. De pild`, s-a degajat ieri din comunic`ric` o parte din ]`ri se orienteaz` a-[i reduce suprafe]ele cu grâu,alegând alte ramuri mai rentabile de produc]ie agricol` � fiezootehnia, fie sfecla de zah`r, fie fructe [i legume. Acest lucrueste treaba intern` a fiec`rei ]`ri. Dac` îns` la baza acesteiconcep]ii st` ideea ca necesarul de grâu s` le fie dat de al]ii �probabil în parte [i de R.P.R., [i eu vorbesc numai despre noi �iar pentru aceasta noi trebuie s` ne �specializ`m� în grâu pestelimitele unei propor]ii ra]ionale între culturi � atunci în ceea cene prive[te aceast` specializare este inacceptabil`.

Sau dac` unele ]`ri se orienteaz` spre dezvoltareazootehniei, pentru a ajunge la o produc]ie [i consum de carnede cel mai înalt nivel � de pild` s` ajung` Danemarca, a[a cumî[i propune R.D.G. � noi nu putem decât saluta acest lucru, cuatât mai mult cu cât [i noi ne punem acela[i scop, numai c`,]inând seama de toate condi]iile, inclusiv de baza furajer` pe careo avem, suntem sili]i s` ne punem un termen mai îndep`rtatdecât al]ii.

Dac` îns` la baza acestei orient`ri st` ideeac` furajele trebuie în parte livrate de alte ]`risocialiste, printre care [i noi, restrângândzootehnia noastr`, sau l`rgind baza furajer`pentru al]ii peste propor]iile normale � atunciideii îi lipse[te un element esen]ial �consim]`mântul nostru. Poate tovar`[ilor cehisau nem]i le este mai convenabil s` creasc` vitepe furaj de import decât s` importe carne � nou`ne este mai convenabil s` export`m carne decâtfuraje. Care din aceste interese este mai valabil?Noi consider`m c` amândou` sunt valabile, darrezolvarea lor se poate face numai pe baz` deposibilit`]i reale [i cu respectarea intereselorfiec`reia.

Tovar`[i, toate cele spuse nu înseamn` c`noi suntem în principiu împotriva specializ`rii �ci înseamn` c`, înainte de toate, trebuie s` ne fieclar [i s` ne în]elegem despre ceea ce poate fi îndomeniul agriculturii specializarea [i maiînseamn` c` nu poate fi vorba de nici ospecializare f`r` dezvoltarea complet`,multilateral` a agriculturii pe baza condi]iilorexistente în fiecare ]ar`.

La fel, cele spuse nu înseamn` c` nu vorapare resurse noi, tot mai mari, de livr`ri

reciproce � [i de furaje, [i de carne, [i de ulei [i de altele � daraceasta se va întâmpla numai pe baza [i în m`sura dezvolt`riiagriculturii. De altfel, noi venim în sprijinul prietenilor în acestcincinal, în limita posibilit`]ilor noastre. Am convenit cu C.S.R.s` le livr`m 300-350.000 tone porumb, aceea[i cantitate amoferit-o [i R.D.G. Numai c` nu putem fi de acord ca livr`rilecomerciale s` fie punctul de plecare în orientarea dezvolt`riiagriculturii � de[i nu uit`m nici livr`rile necesare ]`rilor prietenepe care le vom spori pe m`sura dezvolt`rii agriculturii noastre [ipe m`sur` ce aceste ]`ri vor avea nevoie de ele.

Majoritatea ]`rilor care sprijin` ideea �specializ`rii� au dejasarcinile de dezvoltare a agriculturii stabilite prin directivelepartidelor respective [i propun acum specializarea înconformitate direct` sau indirect` cu aceste directive. S` ne fiepermis [i nou`, în orientarea dezvolt`rii [i specializ`riiagriculturii noastre, s` ne ]inem de directivele partidului nostru,a[a cum au fost în scurt expuse ieri de tov. Gh. Gheorghiu-Dej.Alt` specializare nu este pentru noi posibil`. Dac` sunt uneleprobleme de livr`ri în plus sau minus la unele m`rfuri dindomeniul produc]iei agricole, ele pot fi tratate pe liniecomercial` [i nu ridicate la rang de principii care s` imprime alteorient`ri în dezvoltarea agriculturii, chiar dac` sunt propuse subdenumirea de �specializare� în agricultur`. u

studii/documente

50 4 (30) u 2005 u document

NOTE

1. John Michael Montias, EconomicDevelopment in Communist Romania,Cambridge, 1967, pp. 187-198.

2. John R. Lampe, Marvin R. Jakson,Economic History, 1550-1950. From ImperialBorderlands to Developing Nations,Bloomington, 1982, p. 595.

3. Liviu }`ranu, România [i problema

specializ`rii în cadrul C.A.E.R. (1949-1964),în volumul Istorie [i con[tiin]`. ProfesoruluiIon Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Ia[i,2001, pp. 490-506.

4. Gh. Gaston-Marin, În serviciulRomâniei lui Gheorghiu-Dej. Însemn`ri dinvia]`, Bucure[ti, 2000, pp. 142-156.

5. Mihai Retegan, R`zboi politic în blocul

comunist. Rela]ii româno-sovietice în anii[aizeci, Bucure[ti, 2002, pp. 27-49.

6. Ibidem, p. 337. Ibidem, p. 348. Arhivele Militare Rom#ne, fond

microfilme, rola AS1 427, cc. 67-71.9. Reprezentantul Cehoslovaciei \n

C.A.E.R.

Vizita participan]ilor la sesiunea CAER (noiembrie 1980), la cramele de la {tef`ne[ti

The growing Romanian opposition toward the Moscowattempts to give to Council for Mutual Economical Assistancea different destination from that it was created for in 1949 -mutual assistance and the coordination of economicalrelation between the communist countries - will reach the

peak in the years of 1963-1964. The author presents theposition advanced by the Romanian representative (probablyAlexandru Barladeanu or Stefan Voicu) within the C.M.E.A.Secretariat, with the occasion of Communist and LaborParties Conference on Moscow (1960, February).

1960. Romanian dissidence within the communist block

studii/documente

51document u 2005 u 4 (30)

espre generalul Ion Eremia s-amai scris la noi*. Fost redactor-[ef al �Glasului armatei� � ziarul

creat de comuni[ti, \n 1945, pentru ar`spunde nevoilor de propagand` \nr#ndurile militarilor �, [ef al CaseiCentrale a Armatei [i comandant alAcademiei Militaro-Politice, apoi mini-stru-adjunct al For]elor Armate (pentruconstruc]ii [i cazarea trupelor), gene-ralul Eremia a cunoscut, dup`\nl`turarea sa din importanta func]iemilitar` de]inut` (aprilie 1955), unadev`rat calvar, de la trecerea sa \nrezerv` [i excluderea din partid p#n` laani de temni]` grea pentru vina de a fiscris o fic]iune, considerat`, \n logicaepocii, �uneltire contra ordinei de stat� [i�tentativ` de crim` de tr`dare depatrie�. S` ne imagin`m ce ar fi p`]itGeorge Orwell, cu ale sale �Ferma ani-malelor� [i �O mie nou` sute optzeci [ipatru�, dac` ar fi avut �n`s`buin]a� dea se na[te, de a trì [i de a scrie \ntr-unregim totalitar�

Incriminat \n propozi]ii scurte, cani[te sentin]e, \ntr-o autentic` [i per-vers` limb` de lemn, \n rechizitoriulsemnat de c`pitanul de securitateGheorghe Pu[coci (pe care \l public`m\n continuare), romanul �Gulliver \n }araMinciunilor� dorea s` descrie, prelu#ndmodelul inaugurat de Jonathan Swift,acela al unor c`l`torii \n spa]ii fictive,dar perfect inteligibile pentru un cititorpriceput \n a decripta realit`]irecognoscibile \n propria ]ar`.�Gulliverul� lui Eremia ajunge \nKukunia, o ]ar` \n care via]a locuitorilorse caracterizeaz` prin s`r`cie, mizerie,\napoiere [i teroare, de[i sunt convin[i,zi de zi, printr-o propagand` asidu`, c`trìesc \n cea mai bun` dintre ]`ri, \ncea mai fericit` [i mai dreaptòr#nduire, motiv pentru care trebuie s`-lomagieze pe Marele Granit, zeul tutelar.Sunt multe detalii \n carte � pentrucunosc`torii anilor �50 din Rom#nia �care, de[i \nv`luite \n conven]ia fic]iunii,

trimit la fapte reale (vastul lag`r dede]inu]i din Valea Robilor, de pild`, \nlocul c`ruia se poate citi cu u[urin]`Canalul Dun`re � Marea Neagr`) per-sonaje din epoc` u[or de ghicit subnume de \mprumut nu mai pu]in suges-tive (Krakavil, Lolla). Academia

Kukunez` este plin` de umor [i ridicol,deopotriv`, prin \ncercarea de a demon-stra, \n orice clip`, c` fiecare g#nd alMarelui Granit este de o genialitate ui-mitoare, dup` cum nu ai cum s` nu-idepl#ngi pe scriitorii care fac �milit`riev#rtos�, cu s`bii de lemn, \mbr`ca]i \nuniforme, simboliz#nd o g#ndire [i unlimbaj unice, \n afara c`rora orice expe-rien]` este pasibil` de pedeaps`.

C`pitanului de securitate GheorghePu[coci nu i-a pl`cut romanul� Atunci.L-a considerat subversiv. Din convin-gere, imbecilitate sau oportunism. Darar fi interesant de [tiut, ast`zi, \n cazul\n care mai trìe[te, cum ar privi�Gulliver \n }ara Minciunilor�, la o nou`lectur`.

|n ceea ce \l prive[te pe generalulEremia, acesta a plecat \n cea mailung` c`l`torie cu mul]umirea de a-[i fiputut vedea visul cu ochii: �Gulliverul�lui tip`rit [i lansat \n Rom#nia, gra]ie ini-moasei sale so]ii, Nicoleta Eremia.

* Mircea Suciu [i Mircea Chiri]oiu au publicat un serial \n �Cotidianul� despre �cazul Eremia�, 2,9, 16 [i 23 februarie, 10 [i 17 martie 1999, iar revista �Dosarele istoriei� a dedicat un num`rspecial generalului Ion Eremia (nr. 3/2005). Recent, Editura Andromeda Company a reeditatdou` dintre lucr`rile generalului: �Insula Robinson� [i �Gulliver \n }ara Minciunilor�.

14 ani de temni]` greapentru un �Gulliver� inedit

Maior dr. Florin {PERLEA

D

!

��

C`pitan Gheorghe PU{COCI,

anchetator penal de Securitate

... Asemenea teoriidu[m`noase nu-[ipot g`si l`ca[uldecât în mentalitateaunor elementedu[m`noase, care[i-au ales ca ]elprincipal subminareastatelor democrat-populare...

âteva din �principiile de bazàle filozofiei granitiste�

îi sunt dezv`luite inocentuluiGulliver de c`tre însu[i Marele

Inchizitor al Kukuniei. Desigur, nue vorba decât de obsesii

st`ruitoare [i de tot atâtea lozincicare concentreaz` [i epuizeaz`

ideologia granitist`. Una dinaceste obsesii este omniprezen]adu[manilor � fie ace[tia oponen]ireali sau fictivi, fie c` e vorba de

cei care se abat chiar [i numai cuo iot` de la �granitism�.

Crima suprem` este aceea �de anu fi de p`rerea noastr`�. De aicidecurg [i ni[te principii cu totuloriginale de drept: cine a comis

crima mai sus amintit` \nseamn`c` le-a comis [i pe celelalte,

�inferioare ca scar` de gravitate�:jaful, asasinatul, spionajul,

tr`darea, incestul, canibalismuletc. Sau, \n orice caz, dac` nu a

comis-o, este pedepsit ca [i cumle-ar fi f`cut pe toate. Iat` [i logica

de granit a justi]iei �granitiste�:�Orice crim`, teoretic posibil`,poate fi socotit` identic` uneia

s`v#r[ite \n practic`�. |n alt` parte,autorul vorbe[te, tot ca despre un

simptom specific societ`]iitotalitare, despre mania

primejdiilor venite din afar`:invent#nd zi de zi asemenea

primejdii, popula]ia este ]inut` subascultare. Cre#ndu-se o

solidaritate cu nucleu fals, seabate aten]ia de la adev`ratele

probleme, iar puterea(conduc`torul, clasa

conduc`toare, partidulconduc`tor) se acoper` de

glorie patriotic`.

Petre R~ILEANU,Demiurgul detestat,

prefa]` la prima edi]ie a volumului�Gulliver \n }ara Minciunilor�,

semnat de generalul Ion Eremia.

C

Eu, c`pitan PU{COCI GHEORGHE, anchetator penal desecuritate din Direc]ia de Anchete Penale a M.A.I. analizândlucr`rile [i materialele de urm`rire penal` din dosarulnr.1387/1958 privind pe:

1. EREMIA ION � învinuit de tentativ` la crima de tr`darede patrie, p.p. de art. 1943 comb. cu 1944 al. 1 [i 2 C.P. [iuneltire contra ordinii sociale p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a. [i b,alin. II C.P.;

2. ARDELEANU AUREL � învinuit de complicitate detentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de 121 comb. cu1942 [i. 1944 al. I [i II C.P. [i uneltire contra ordinii sociale, p.p.de art. 209 pct. 2, lit. a [i b alin. II C.P.;

3. EREMIA GHEORGHE � învinuit de complicitate, detentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de art. 121 comb. cuart. 1922 [i 1944 al. I [i II C.P., [i uneltire contra ordinii sociale,p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b. alin. II C.P.;

4. LUNGU NISTOR � învinuit de uneltire contra ordiniisociale, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b., alin. II C.P.;

5. TUDOSIE SABIN � învinuit de uneltire contra ordiniisociale prin agita]ie, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a. [i b. alin. II C.P;

6. ARDELEANU ILIE � învinuit de uneltire contra ordiniisociale prin agita]ie, p.p. de art. 209 pct. 2, lit. a [i b. alin. II C.P;

7. GALAN AGRIPINA � învinuit` de complicitate detentativ` la crima de tr`dare de patrie, p.p. de art. 121 comb. cuart. 1942 [i 1944 al. I [i II C.P.;

8. T~NASE ECATERINA � învinuit` de multiplicare depublica]ii interzise, p.p. de art. 325 lit. b. C.P.

CONSTAT

În fapt:Dispre]ul [i ura poporului nostru se îndreapt` ast`zi cu [i

mai mult` înver[unare împotriva cercurilor imperialistea]â]`toare la r`zboi, care, creând blocuri militare duc o politic`de înarmare; men]in psihoza r`zboiului rece [i organizeazàc]iuni subversive în scopul submin`rii activit`]ii lag`ruluisocialist.

Prin aceast` activitate, pe care cercurile imperialiste auridicat-o la rangul de politic` guvernamental`, caut` s`zdruncine încrederea maselor largi populare în partidele comu-niste [i muncitore[ti, scornesc calomnii [i injurii la adresalag`rului socialist, vântur` a[a-zisa tez` de integrare pa[nic` acapitalismului în socialism [i, în scopul de a discredita rela]iilede colaborare fr`]easc`, ce s-au statornicit între ]`rile lag`ruluisocialist, [i-au îndreptat activitatea lor criminal` pe t`râmideologic, lansând în acest sens o serie de teorii reformiste,revizionist-oportuniste [i du[m`noase.

Dar, a[a cum istoria a dovedit, toate ac]iunile criminaleîntreprinse de cercurile imperialiste împotriva ]`rilor lag`ruluisocialist, printre care [i Republica Popular` Român`, s-au lovitde riposta hotarât` a celor ce muncesc, care [i-au luat soarta în

propriile lor mâini [i care au demascat [i zdrobit toateconspira]iile urzite de imperiali[ti împotriva Uniunii Sovietice [ia ]`rilor democrat-populare.

Este de la sine în]eles c` asemenea teorii du[m`noase nu-[ipot g`si l`ca[ul decât în mentalitatea unor elementedu[m`noase, care, f`când front comun cu propagandi[tiir`zboiului rece [i a]â]`torii la r`zboi, [i-au ales ca ]el principalsubminarea statelor democrat-populare [i a guvernelor lor,subminarea autorit`]ii partidelor comuniste [i muncitore[ti,urm`rind, prin aceasta, schimbarea regimului democrat-popular [i reinstaurarea capitalismului.

Din categoria acestor elemente du[m`noase, fac parte [iînvinui]ii EREMIA ION, ARDELEANU AUREL, LUNGUNISTOR, EREMIA GHEORGHE [i ceilal]i, care, fiinddemasca]i, vor da ast`zi socoteal` în fa]a poporului nostrupentru crimele ce le-au s`vâr[it. Dovedindu-se a fi du[maniînrì]i ai regimului democrat popular, instaurat în RepublicaPopular` Român`, [i la ad`postul func]iilor ce le-au de]inut înaparatul de stat, EREMIA ION, ARDELEANU AUREL,EREMIA GHEORGHE, LUNGU NISTOR [i ceilal]i, începânddin anul 1954 [i pân` la data arest`rii lor, au desf`[urat ointens` activitate du[m`noas` [i au întreprins o serie de ac]iuniprin, care în mod sistematic, urm`reau s` defìmeze [i s`calomnieze conducerea de partid [i de stat.

Ancheta a stabilit c` elementele du[m`noase, mai susar`tate, au desf`[urat o intens` activitate de subminare aorânduirii democrat-populare, prin agita]ie, au redactat [idifuzat materiale cu con]inut du[m`nos [i calomniator la adresaR.P.R., [i-au schi]at, conform concep]iilor lor du[m`noase,forma de regim capitalist ce urma s` fie instaurat` în ]aranoastr`, încheindu-[i [irul ac]iunilor lor du[m`noase cu crimade tr`dare de patrie, întreprins` de ei în cursul anului 1958.

Prin aceast` activitate, elementele du[m`noase mai susar`tate urm`reau înl`turarea regimului democrat-popular [iinstaurarea, în Republica Popular` Român`, a unui regimcapitalist.

Învinuitul EREMIA ION a început s` desf`[oare activitatede subminare a regimului democrat-popular înc` din timpul câtde]inea func]ia de ministru adjunct în Ministerul For]elorArmate al R.P.R., în care scop, men]inând un contact permanentcu fratele sù, EREMIA GHEORGHE, fost colonel de Mili]ie,[eful Sec]iei de Anchete din D.G.M., au pus în discu]ie o seriede probleme din activitatea statului nostru, sus]inând, printrealtele, c` în R.P.R. ar fi un regim de a[a-zis` �teroare� [i�asuprire�, c` masele muncitoare ar fi �asuprite� [i �exploatate�[i c` ar trì în mizerie, c` ]`r`nimea muncitoare ar fi jefuit` [ialte calomnii de acest gen, sus]inând, totodat`, c` aceast`situa]ie s-ar datora � conform concep]iilor lor du[m`noase �conducerii de partid [i de stat.

Fiind demasca]i de c`tre partid, EREMIA ION [i EREMIAGHEORGHE au fost exclu[i din partid [i sco[i din func]iile cele-au de]inut.

studii/documente

52 4 (30) u 2005 u document

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE� Direc]ia de anchete Penale �

Conf. art. 267 C.P.P., confirm prezentele concluzii de învinuire [i dispuntrimiterea în judecat` sub stare de arest a învinui]ilor EREMIA ION, ARDELEANUAUREL, EREMIA GHEOHGHE, LUNGU NISTOR, TUDOSE SABIN,ARDELEANU ILIE, GALAN AGRIPINA [i T~NASE ECATERINA [i sesizareaTribunalului Mililitar al Regiunii a II-a Militar` Bucure[ti cu judecarea cauzei.

CONCLUZII DE ÎNVINUIREBucure[ti, 1959 octombrie 06

În 1956, EREMIA ION a stabilit leg`turi cu ARDELEANUAUREL, colonel activ, [eful Facult`]ii de Arme din AcademiaMilitar` a R.P.R., care, dovedindu-se a fi la fel ca [i ceilal]i,du[man al regimului democrat-popular, a f`cut front comun cuEREMIA ION [i [i-au intensificat activitatea lor criminal`.

Astfel, EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL, întâlnindu-se pe aceea[i platform` du[m`noas`, au început s` desf`[oareîn mod con[tient activitate de subminare a Republicii PopulareRomâne, având ca scop schimbarea regimului democrat-popular [i instaurarea capitalismului.

În discu]iile purtate, ei sus]ineau c` conducerea de partid [ide stat fiind lipsit` � dup` p`rerea lor � de grij` fa]` de oameniimuncii, ar duce o politic` de asuprire [i exploatare împletindasemenea teorii du[m`noase cu calomnii, [i injurii, ce ei leadresau conducerii statului.

În afar` de aceasta, EREMIA ION [i ARDELEANU AURELau calomniat conducerea de partid, spunând c` aceasta înscopul de a-[i putea desf`[ura activitatea sa de a[a-zis` asuprirear duce o politic` de �lovire� [i �îndep`rtare� din func]ii amembrilor de partid ilegali[ti care � dup` cum spuneau ei � aravea o atitudine mai critic` [i c` în acela[i timp s-au înconjuratde elemente tinere care ar îndeplini în mod docil, linia politic`trasat`.

În afar` de aceasta, EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL,cùtau s` defìmeze [i s` calomnieze regimul democrat-popular. Ei sus]ineau c` în R.P.R. ar fi un regim politic a[a-zis�bonapartist� [i c` �teroarea� [i �asuprirea� ar fi propriilag`rului socialist.

Cùtând s` denatureze m`surile luate de c`tre conducereade partid [i de stat în domeniul construirii socialismului � înRepublica Popular` Român`, EREMIA ION [i ARDELEANUAUREL în mod calomniator sus]ineau c` statul nostru, prinpolitica de industrializare socialist` a ]`rii, ar exploata maselemuncitoare, care, a[a cum considerau ei, ar trì în mizerie, cusalarii mici [i alte calomnii de acest gen.

În ce prive[te transformarea socialist` a agriculturii,EREMIA [i ARDELEANU sus]ineau c` gospod`riile agricolecolective s-ar face cu for]a, c` ]`r`nimea muncitoare ar fi jefuit`prin sistemul colect`rilor, c` ar trì într-o a[a-zis` stare de mi-zerie material`. În leg`tur` cu aceste manifest`ri du[m`noase,ei mai sus]ineau c` atât clasa muncitoare, cât [i ]`r`nimeamuncitoare ar avea o atitudine potrivnic` [i de ostilitate fa]` deregimul democrat-popular.

EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL [i-au îndreptatactivitatea lor de subminare [i împotriva organelor puterii de stat,sus]inând c`, în R.P.R., alegerile de deputa]i în organele locale [iîn Marea Adunare Na]ional` nu ar fi libere, c` s-ar face sub o a[a-zis` teroare, c` deputa]ii ar fi impu[i aleg`torilor, c` ace[tia arface parte din Marea Adunare Na]ional` numai de form` [i altescorneli du[m`noase [i calomniatoare de acest gen, prin care eicùtau s` submineze regimul nostru democrat-popular.

În domeniul presei, de asemenea, EREMIA ION [iARDELEANU AUREL au adus o serie de calomnii, în sensul c`presa din R.P.R., prin activitatea ei, ar dezinforma maselemuncitoare de la ora[e [i sate, c` ar publica materiale ireale, càrticolele s-ar face dup` un anumit calapod [i c`, în domeniulliteraturii, scriitorilor li s-ar impune de c`tre conducereastatului ce anume s` scrie.

Dovedindu-se a fi du[mani înrì]i ai regimului nostru,ARDELEANU AUREL [i EREMIA ION au comentat în moddu[m`nos evenimentele contrarevolu]ionare din Ungaria, pecare le prezentau sub forma unei a[a-zise mi[c`ri de eliberarena]ional` anticomunist` [i antisovietic`, manifestându-[isperan]a c` asemenea ac]iuni criminale vor avea loc [i înRepublica Popular` Român`.

studii/documente

53document u 2005 u 4 (30)

� 5 august 1913 � se na[te Ion Eremia� 1932 � absolv` Liceul Militar din Chi[inù� 1935 � absolv` {coala Militar` de Ofi]eri de Geniu din

Bucure[ti� 1936-1939 � urmeaz` cursurile Facult`]ii de Litere [i

Filozofie din Bucure[ti, f`r` \ns` a o absolvi� 1940 � inventeaz` �torpila terestr` dirijat`�, lupt#ndu-se

ani \n [ir pentru a-[i revendica paternitatea� 1942 � este primit \n PCdR � 1943-1944 � particip`, cu Divizia 9 Infanterie, la ap`rarea

Dobrogei� 23 august 1944 - 9 mai 1945 � particip` la r`zboiul

\mpotriva Germaniei naziste.� 1 august 1945 - februarie 1948 � redactor-[ef al ziarului

�Glasul armatei�� 1948-1955 � deputat \n Marea Adunare Na]ional`� 1948-1950 � [eful Casei Centrale a Armatei� 1950 � [eful Academiei Militaro-Politice� 1950-1952 � [ef al Trupelor de Transmisiuni� 1952-1955 � general-maior [i ministru-adjunct pentru

construc]ii [i cazarea trupelor� 1955 � eliberat din func]ia de ministru-adjunct [i trecut \n

rezerv`� aprilie 1956 � exclus din PMR (PCR)� 11 septembrie 1958 � termin` de redactat romanul

�Gulliver \n }ara Minciunilor�� 1959-1964 � isp`[e[te numai 6 ani din cei 14 ani de

temni]` grea [i 25 de ani de munc` silnic` la care a fostcondamnat pentru romanul �subversiv� �Gulliver \n }araMinciunilor�, \n penitenciarele Jilava, R#mnicu S`rat [iAiud

� 23 februarie 2004 � se stinge din via]`, la Bucure[ti

Lucr`ri publicate:� Popa Stoica, Bucure[ti, Editura militar`, 1971.� Ne\nfr#n]ii din }ara Zimbrilor, Bucure[ti, Editura militar`,

vol. I (1986), vol. II (1987)� |n triumf prin }arigrad, Bucure[ti, Editura militar`, 1989� Gulliver \n }ara Minciunilor, Bucure[ti, Editura Funda]iei

Culturale Rom#ne, 1992 (reeditat: 2003, Editura ProfilePublishing; 2006, Andromeda Company)

� Insula Robinson, Bucure[ti, Funda]ia Academia Civic`,2003 (reeditat: 2006, Andromeda Company)

ION EREMIA

1913 � 2004

Reperebio-

bibliografice

Fiind du[mani ai cauzei socialismului, EREMIA ION [iARDELEANU AUREL au r`spândit teoria du[m`noas` însensul c` Uniunea Sovietic` ar exploata, din punct de vedereeconomic ]ara noastr` [i celelalte ]`ri democrat-populare, c` amtrì sub o a[a-zis` ocupa]ie militar` sovietic`, adresând, înacela[i timp, injurii [i calomnii la adresa conduc`torilor StatuluiSovietic.

EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL [i-au alimentatcontinuu atitudinea lor du[m`noas` [i din emisiunile posturilorde radio imperialiste [i cele iugoslave, pe care în specialEREMIA ION le asculta cu regularitate, r`spândind [tirilecalomniatoare audiate în rândul altor elemente, în scopulsubmin`rii regimului democrat-popular din R.P.R.

Prosl`vind �binefacerile� democra]iei burghezeoccidentale, EREMIA ION [i ARLELEANU AUREL f`ceaucompara]ii între ]`rile din a[a-zisa �lume liber`� cu ]`rilelag`rului socialist [i au lansat teoria c` în ]`rile occidentale ar fi�libertate�, c` muncitorii ar trì mai bine ca în ]`rile democrat-populare, c` \n ]`rile imperialiste s-ar da libertate tuturorpartidelor s`-[i desf`[oare activitatea, pe când la noi existen]anumai unui singur partid, nu ar crea posibilitatea ca masele s`-[i poat` exprima liber voin]a [i c` în felul acesta sunt asuprite [iterorizate.

EREMIA ION [i ARDELEANU AUREL au discutat în modf`]i[ faptul c` conducerea de partid [i de stat ar trebui înl`turat`[i instaurat în Republica Popular` Român` un alt regim � capita-list � corespunz`tor concep]iilor lor du[m`noase.

Toate calomniile [i injuriile adresate conducerii de partid [ide stat, regimului nostru democrat-popular [i Uniunii Sovietice,despre care s-a vorbit mai sus, EREMIA ION [i ARDELEANUAUREL le-au lansat [i în rândul altor elemente, cùtând, prinaceasta, s` submineze autoritatea conducerii statului.

EREMIA ION a discutat, în termeni du[m`no[i [i calomnia-tori, problemele mai sus ar`tate [i cu fratele sù EREMIAGHEORGHE. Acesta fiind întrutotul de acord cu asemeneateorii, deoarece [i el nutrea acelea[i sentimente du[m`noasefa]` de regimul democrat-popular [i le-a însu[it în întregime [iîn afar` de aceasta, personal a pus în discu]ie o serie de aspectedin activitatea statului nostru prin care încerca s` sus]in` c` înR.P.R., ar fi un regim de a[a-zis` �teroare� [i �asuprire� etc. [ic` conducerea de partid [i de stat ar trebui înl`turat`.

În afar` de aceasta, EREMIA ION a cùtat s` atrag` departea sa [i alte elemente ca: CIBU ION, exclus din partid, [iVASILE G~LAN, exclus din partid, fa]` de care cùta s` sus]in`c` conducerea de partid [i de stat ar duce o politic` de a[a-zis`�teroare�, c` statul ar exploata masele [i î[i manifesta atitudineasa ostil` fa]` de Uniunea Sovietic` (vezi dos. vol. 1, fila 132-136).

(...)Astfel, în cursul anului 1957 [i 1958, EREMIA ION a trecut

la redactarea unei lucr`ri du[m`noase intitulat` simbolic�Gulliver în }ara Minciunilor�, în con]inutul c`ruia el aducegrave injurii [i calomnii la adresa statului nostru, pe care îlprezint` � ca [i în discu]ii � stat a[a-zis terorist, calomniaz`conducerea statului, organele locale ale puterii de stat, organelede pres`, scriitorii, tineretul etc.

În con]inutul lucr`rii sale, EREMIA ION preconizeaz`schimbarea formei de guvern`mânt democratice, elogiazàc]iunile criminale întreprinse de elementele fasciste în cadrulcontrarevolu]iei din Ungaria [i popularizeaz` teoriilerevizionist-du[m`noase, lansate în ultimul timp de revizioni[tiicontemporani.

În timpul cât lucra la redactarea acestui material du[m`nos,EREMIA ION a f`cut cunoscut acest fapt lui ARDELEANUAUREL, EREMIA GHEORGHE [i GARLAN AGRIPINA, �primilor doi chiar le-a citit câteva capitole iar despre celelalte le-a vorbit în linii generale, fapt cu care ace[tia s-au declarat deacord.

În cursul anului 1958, cu ajutorul lui GALAN AGRIPINA,EREMIA ION a intrat în leg`tur` cu dactilografa T~NASEECATERINA care de[i [i-a dat seama de con]inutul du[m`nosal lucr`rii, a dactilografiat-o în trei exemplare.

Dup` dactilografiere, EREMIA ION a dat câte un exemplaral lucr`rii lui ARDELEANU AUREL [i EREMIA GHEORGHE înscopul de a-[i da p`rerea asupra con]inutului sù du[m`nos.

Prin redactarea, multiplicarea [i difuzarea acestui materialdu[m`nos, EREMIA ION sconta c` va reu[i s` popularizeze peaceast` cale [i pe un plan mai larg pozi]ia [i concep]iile saledu[m`noase în scopul submin`rii regimului democrat-populardin R. P. R.

Preocupându-se de g`sirea [i altor forme concrete deactivitate subversiv`, prin care s` r`spândeasc` în cercuri câtmai largi, chiar [i peste grani]ele ]`rii, calomnii, injurii [idefìm`ri de natur` s` semene neîncredere în trìniciaregimului democrat-popular din ]ara noastr`, EREMIA ION,înc` din cursul anului 1957, în timp ce lucra la redactarealucr`rii sale du[m`noase �Gulliver în }ara Minciunilor�, a f`cutcunoscut lui ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE [i,ulterior, lui GALAN AGRIPINA, inten]ia sa de a expedia aceast`lucrare în mod clandestin într-o ]ar` capitalist`, pentru a fitip`rit` [i difuzat`.

Prin comiterea acestui act de tr`dare de patrie, EREMIAION urm`rea subminarea regimului democrat-popular dinR.P.R., în vederea înl`tur`rii lui [i instaurarea unui regimcapitalist [i, în al doilea rând, urm`rea ca dup` schimbarearegimului s` ob]in` posturi importante în conducerea statului,ca urmare a faptului c` a desf`[urat activitate du[m`noas`.

Scopul urm`rit de el l-a f`cut cunoscut [i lui ARDELEANUAUREL [i EREMIA GHEORGHE, fapt cu care ace[tia s-audeclarat întru totul de acord.

Ca urmare, ARDELEANU AUREL îi propune lui EREMIAION s` expedieze lucrarea sa du[m`noas` în Fran]a, prinintermediul cet`]eanului francez BROLLA GABRIEL, careurma s` vin` în R.P.R. [i în toamna anului 1958. EREMIA ION,fiind de acord cu acest plan, a luat m`suri de a urgentadactilografierea lucr`rii, f`cându-i cunoscut acest lucru [ifratelui sù, EREMIA GHEORGHE.

studii/documente

54 4 (30) u 2005 u document

Revista�Dosareleistoriei� adedicat unnum`r special generaluluiIon Eremia(nr. 3/2005).

În august 1958, ARDELEANU AUREL, care ]inea leg`turaprin coresponden]` cu BROLLA GABRIEL din Paris, a primitde la acesta o scrisoare prin care îl anun]a c`, din cauzaevenimentelor politice petrecute în Fran]a, el nu mai poate veniîn R.P.R.

În urma acestui fapt, ARDELEANU AUREL îi propune luiEREMIA ION un al doilea plan [i anume de a interveni, prin cu-no[tin]ele sale, la Ministerul de Externe, în scopul ca el �ARDELEANU � s` fie numit ata[at militar într-o ]ar` capitalist`;în situa]ia aceasta, personal va scoate lucrarea în modclandestin din R.P.R. [i o va trimite lui BROLLA, la Paris, pentrupublicare, întrucât BROLLA îi promisese c` o va publica.

EREMIA ION a fost de acord [i cu acest plan în care scop aluat leg`tura cu fratele sù, EREMIA GHEORGHE, i-a spus c`BROLLA nu va mai veni în R.P.R. [i i-a cerut s` intervin` la unprieten al sù, la Ministerul de Externe, în vederea numirii luiARDELEANU AUREL ca ata[at militar.

Ulterior, EREMIA GHEORGHE i-a comunicat lui EREMIAION faptul c` prietenul sù de la Externe nu poate face nimic,întrucât numirile de ata[a]i militari se fac de c`tre alt organ.

Odat` e[uat [i acest plan, EREMIA ION s-a gândit la alteposibilit`]i de a-[i expedia în mod clandestin din ]ar` lucrarea sadu[m`noas` [i astfel, luând leg`tura cu sora sa, GALANAGRIPINA, îi cere acesteia s`-l anun]e când va veni înBucure[ti un cunoscut al lor comun, marinar din Constan]a,f`cându-i cunoscut [i scopul pentru care el vrea s` ia leg`turacu acesta.

La scurt timp dup` aceea, EREMIA ION întâlne[teîntâmpl`tor în Bucure[ti pe cunoscutul sù marinar, împreun`cu care organizeaz` o întâlnire la domiciliul numitei GALANAGRIPINA. Cu ocazia întâlnirii, EREMIA ION a verificatatitudinea marinarului cu privire la planurile sale.

A doua zi, GALAN AGRIPINA, la cererea lui EREMIA ION,a predat marinarului lucrarea du[m`noas` �Gulliver în }araMinciunilor� [i adresa lui BROLLA GABRIEL, în scopul caacesta s` o scoat` clandestin din R.P.R. [i s` o expedieze înFran]a.

Cu toate acestea, ac]iunea de tr`dare de patrie, întreprins`de EREMIA ION, ARDELEANU AUREL, EREMIAGHEORGHE [i GALAN AGRIPINA a fost z`d`rnicit` de c`tre

organele M.A.I., care au intrat în posesia materialuluidu[m`nos în momentul în care marinarul inten]iona s`-l scoat`din ]ar`.

Faptul c` elementele mai sus ar`tate inten]ionau ca, prinactivitatea lor, s` submineze regimul democrat-popular, învederea instaur`rii în R.P.R. a unui regim capitalist este de-mascat odat` mai mult [i de preocuparea lor de a g`si viitoareaform` de guvern`mânt [i de organizare a unui stat burghezo-capitalist.

ARDELEANU AUREL, care [i-a pus în centrulpreocup`rilor sale acest fapt, în luna august 1958 a conceput înschi]` un material, intitulat �Academia�, în care î[i fixeaz`principiile de baz`, ale viitoarei forme de guvern`mânt [i deorganizare a statului.

Pornind de la negarea rolului conduc`tor al claseimuncitoare [i al partidului ei de avangard`, ARDELEANUAUREL a prev`zut, în schi]a, sa, dreptul categoriilor socialeexploatatoare ca: negustorimea, chiaburimea, intelectualitateaînst`rit`, etc., de a se organiza, de a-[i crea organe de pres`centrale, de a-[i alege reprezentan]i în Marea AdunareNa]ional`, de a propune m`suri legislative, cadre de conducereîn aparatul de stat etc.

Faptele expuse mai sus pentru întregul grup de elementecontrarevolu]ionare se materializeaz` pentru fiecare învinuit înparte dup` cum urmeaz`:

1. EREMIA ION, [i-a început activitatea sa du[m`noas`înc` de mult timp. Fiind ministru adjunct în Ministerul For]elorArmate, EREMIA ION s-a a[ezat în fruntea unui grupfrac]ionist [i a desf`[urat activitate du[m`noas` împotrivastatului nostru.

În 1955, el a fost demascat, a fost scos din func]ia ce ade]inut-o iar în 1956 a fost exclus din P.M.R.

Dup` excludere, EREMIA ION î[i intensific` activitateacriminal`, în care scop stabile[te leg`turi cu EREMIAGHEORGHE, ARDELEANU AUREL [i al]ii, împreun` cu caredesf`[oar` o intens` activitate de propagand` du[m`noas` înscopul submin`rii regimului democrat-popular [i al înl`tur`riiconducerii de partid [i de stat.

În leg`tur` cu aceasta, învinuitul EREMIA ION, la in-terogatoriul sù din 20 martie 1959, arat`:

studii/documente

55document u 2005 u 4 (30)

Fotografie dintr-un album care a apar]inut generalului Ion Eremia (1946). Aici, redactorul-[ef al �Glasului armatei�, la vremea aceea maior(al treilea din st#nga), face parte dintr-o delega]ie militar` aflat` \n vizit` \n Cehoslovacia.

�... Am fost con[tient de faptul c`, prin aceste discu]ii, eudesf`[or activitate de agita]ie du[m`noas` [i calomniatoare, ...în scopul de a compromite regimul democrat-popular [iconducerea de partid� (vezi dos. vol. 1, fila 159).

Declara]iile de recunoa[tere f`cute de învinuitul EREMIAION în cursul anchetei penale se coroboreaz` cu declara]iilecoînvinui]ilor ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE [iGALAN AGRIPINA, care au ar`tat c` EREMIA ION, prinactivitatea sa de propagand` du[m`noas` urm`rea subminareaconducerii statului.

Astfel, ARDELEANU AUREL, la interogatoriul din 9decembrie 1958, printre altele, declar`:

� ... EREMIA ION cùta s` m` instige direct împotrivaregimului democrat-popular din R.P.R. ... El adresa conduceriide partid [i de stat o serie de injurii [i calomnii ...� (vezi dos. vol.2, fila 65).

EREMIA GHEORGHE care, a[a cum am ar`tat, a stat peaceea[i platform` du[m`noas` cu fratele sù, EREMIA ION, lainterogatoriul din 28 martie 1959, vorbind despre acelea[i fapte,printre altele arat`:

�... În ultimul timp, am început s` discut`m faptul c`conducerea de partid [i de stat va trebui înl`turat`� (dos. vol.III, fila 40).

La interogatoriul din 6 noiembrie 1958, învinuita GALANAGRIPINA arat` c` EREMIA ION, în discu]iile ce le purta cuVASILE GALAN, la care era de fa]` [i ea, acesta adresa injurii[i calomnii la adresa conducerii da partid, a regimului dinR.P.R. [i a lag`rului socialist (dos. vol. IV, fila 168).

În cursul anilor 1957 [i 1958, EREMIA ION a redactatlucrarea du[m`noas` [i calomniatoare intitulat` �Gulliver în}ara Minciunilor�.

În scopul de a nu fi descoperi]i, EREMIA ION a lucrat laredactarea ei în locuin]a sa, în lipsa so]iei, a folosit locuin]a luiGALAN AGRIPINA, cât [i alte locuri.

Lucrarea �Guliver în ]ara Minciunilor�, redactat` deEREMIA ION este compus` din 528 pagini. Analizândcon]inutul ei, rezult` c` EREMIA ION s-a dedat la calomnii,injurii [i defìm`ri, preconizând în fiecare capitol schimbarearegimului din R.P.R. Îmbinând con]inutul literar-satiric cu ideif`]i[ du[m`noase, EREMIA ION erijeaz` pe imperiali[ti în�ap`r`tori ai valorilor morale�, ai �umanismului�, ai �libert`]ii [idrepturilor omului�.

Vorbind despre statul democrat-popular, EREMIA ION, înlucrarea sa, caracterizeaz` statul nostru ca �stat poli]ist�, curegim �terorist�, �lipsit de grija pentru oamenii muncii�. Înacela[i timp, EREMIA ION înf`]i[eaz`, în lucrarea sa, o serie den`scociri du[m`noase cu privire la nivelul de trai al oamenilormuncii, mergând pân` acolo încât s` afirme c`, în R.P.R., munci-torii ar trì în bordeie [i în pieile goale.

În acela[i timp, EREMIA ION calomniaz` Marea AdunareNa]ional`, prezint` date imaginare [i calomniatoare cu privire laactivitatea organelor de urm`rire penal` [i judec`tore[ti, pone-gre[te organele de pres`, activitatea publicistic`, pe scriitori,arti[ti, oameni de [tiin]` [i cultur`.

Toate injuriile [i calomniile expuse mai sus, EREMIA IONle îmbin` cu preconizarea schimb`rii regimului democrat-popular [i reinstaurarea capitalismului în ]ara noastr`.

În finalul lucr`rii, EREMIA ION arat` clar faptul c` el estedu[man al regimului democrat-popular, regret` faptul c` acolaborat un timp cu regimul [i se angajeaz` c` va lupta pân` laultima pic`tur` de sânge împotriva puterii populare.

Între altele, în epilogul lucr`rii sale EREMIA ION scrie:�... Tocmai cu modific`rile f`cute în acest manuscris nu am

s` pot sp`la ru[inea ...De aceea, m-am hot`rât s` lupt pân` la ultima pic`tur` de

sânge pentru rena[terea lumii minunate la a c`rei pr`bu[ire, înorbirea mea de neiertat, am contribuit din plin. {i primul locunde va trebui s` reînvie [i s` triumfe aceast` lume va fi patriamea...�

În scopul de a face cunoscut con]inutul du[m`nos [i calom-niator al lucr`rii sale, EREMIA ION, în timp ce lucra laredactarea ei, a citit câteva capitole lui ARDELEANU AUREL [iEREMIA GHEORGHE, fapt cu care ace[tia s-au declarat întrutotul de acord.

În leg`tur` cu aceasta, la interogatoriul din 20 octombrie1958, vorbind despre pozi]ia adoptat` de ARDELEANU AUREL,EREMIA ION arat`:

�... Aceast` atitudine de aprobare a lui ARDELEANUAUREL, a constituit pentru mine o încurajare în redactarea [idefinitivarea lucr`rii mele du[m`noase...� (dos. vol. 1, fila 33).

În cursul anchetei penale, EREMIA ION a f`cut declara]iiam`nun]ite despre con]inutul du[m`nos al lucr`rii �Gulliver în}ara Minciunilor�. Declara]iile sale de recunoa[tere se corobo-reaz` cu declara]iile coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL [iEREMIA GHEORGHE [i sunt probate prin manuscrisul lucr`rii

studii/documente

56 4 (30) u 2005 u document

�Gulliver \n }araMinciunilor� ,lucrarea care l-a trimis pe generalul Ion Eremiadup` gratii 6 ani, dincei 14 la care fusesecondamnat, a fostrecent reeditat`,al`turi de m`rturiiledespre \nchisoare,cuprinse \n �InsulaRobinson�, la EdituraAndromedaCompany.

� corp delict � ce a fost descoperit de organele de anchet` înlocuin]a sa, cu ocazia perchezi]iei domiciliare (Vezi corpuldelict dos. vol. V). EREMIA ION a dactilografiat lucrarea sadu[m`noas` în trei exemplare în scopul de a o difuza. Acest fapteste recunoscut de el în cursul anchetei penale, ar`tând c` a datcâte un exemplar dactilografiat al lucr`rii �Gulliver în }araMinciunilor� lui ARDELEANU AUREL [i EREMIAGHEORGHE.

Acest fapt este dovedit, pe lâng` recunoa[terile sale, [i prindeclara]iile coînvinui]ilor ARDELEANU AUREL [i EREMIAGHEORGHE [i, în afar` de aceasta, se documenteaz` prinexemplarele: dactilografiate � corp delict � ce au fostdescoperite [i ridicate cu ocazia arest`rii acestora [i care seata[eaz` la dosarul cauzei ca probe materiale.

Vorbind despre scopul pe care EREMIA ION l-a urm`ritprin redactarea, multiplicarea [i difuzarea lucr`rii sale du[-m`noase �Guliver în }ara Minciunilor�, la interogatoriul din 20martie 1959, arat`:

�... Prin conceperea, redactarea, multiplicarea [i difuzarealucr`rii mele �Gulliver în }ara Minciunilor� am urm`rit ca [i peaceast` cale s` popularizez concep]iile revizionist-oportuniste [idu[m`noase... [i, în acela[i timp, s` calomniez regimuldemocrat-popular din R.P.R. ...� (dos. vol. 1, fila 159).

În continuare, EREMIA ION arat` c` înc` de când lucra laredactarea lucr`rii sale s-a hot`rât s` o expedieze în mod clan-destin într-o ]ar` capitalist` pentru a fi publicat` în scopulsubmin`rii regimului.

El a f`cut cunoscut` inten]ia sa lui ARDELEANU AUREL [iEREMIA GHEORGHE care, prin atitudinea lor de aprobare [isprijin, l-au încurajat în comiterea acestui act de tr`dare depatrie.

EREMIA ION a fost de acord cu primul plan al luiARDELEANU AUREL de a expedia în mod clandestin în Fran]alucrarea sa du[m`noas`. De asemenea, a fost de acord [i cu celde al doilea plan, propus de ARDELEANU, de a fi numit ata[atmilitar, îns`, v`zând c` nici unul dintre aceste planuri nu-ireu[e[te, a cùtat personal alte cì de a-[i expedia în Fran]alucrarea �Gulliver în }ara Minciunilor�.

În acest scop, a intrat în leg`tur` cu marinarul dinConstan]a, iar cu ajutorul sorei sale, GALAN AGRIPINA, i-apredat acestuia lucrarea în scopul de a o scoate în mod ilegaldin ]ar`.

EREMIA ION recunoa[te în întregime faptele expuse maisus, declara]iile sale se coroboreaz` cu declara]iilecoînvinui]ilor ARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE,GALAN AGRIPINA [i T~NASE ECATERINA [i, în afar` deaceasta, la dosar exist` ata[at, ca prob` material`, exemplarullucr`rii ce EREMIA ION l-a dat marinarului [i pe care organelede stat l-au ridicat de la acesta în momentul când inten]iona s`-l scoat` din ]ar`.

În ce prive[te scopul urm`rit prin comiterea acestui act detr`dare de patrie, EREMIA ION, de asemenea, a f`cut declara]iide recunoa[tere, astfel, printre altele, el arat`:

�... Prin trimiterea lucr`rii mele du[m`noase în modclandestin în Fran]a, unde urma s` fie tip`rit` [i difuzat`,urm`ream defìmarea pe un plan mai larg a regimuluidemocrat-popular din R.P.R. [i, în acela[i timp, s`-mi asigur o

platform` politic` proprie pentru viitor...� (dos. vol. 1. fila 159).Iar în continuare, la interogatoriul din 12 ianuarie 1959,

EREMIA ION declar`:�... Eu speram c`, dup` ce se va instaura în R.P.R. un regim

revizionist voi ob]ine un post de ministru [i voi juca un rolimportant în via]a politic` a ]`rii. În felul acesta, speram s`-mirefac situa]ia mea personal`...� (dos. vol. 1, fila 237).

Iat`, deci, c` activitatea criminal` desf`[urat` de EREMIAION are la baz`, în primul rând, scopul schimb`rii regimuluidemocrat-popular, pentru subminarea c`ruia a întreprins ac]iu-nile mai sus ar`tate.

EREMIA ION a recunoscut în anchet` crimele s`vâr[ite, iaractivitatea sa este dovedita prin declara]iile coinculpa]ilorARDELEANU AUREL, EREMIA GHEORGHE, GALANAGRIPINA [i T~NASE ECATERINA ce se afl` la dosar vol. II,III [i IV, precum [i prin lucrarea corp delict, intitulat` �Gulliverîn }ara Minciunilor�, ce se ata[eaz` la dosar ca prob` material`� în manuscris � [i trei exemplare dactilografiate, dos. vol. I [ivol. V.

Sursa: Arhiva C.N.S.A.S., dosar P707, vol. 4, ff. 233-248. u

studii/documente

57document u 2005 u 4 (30)

Procesul-verbal al interogatoriului generalului Ion Eremia,din 23 octombrie 1959

The author presents one of the most importantdocuments which was the base of the General Ion Eremiaconviction, in 1959, for the blame of writing the allegoricalnovel "Gulliver in the Lies Land". The indictment language,signed by the security captain, Gheorghe Puscoci, is

illustrative for the political character of the process. Theused terms as "the undermining of the democratic-communist regime of the Popular Republic of Romania" and"hostile activity", showed the gravity of the final judgement:14 years of penal servitude.

14 years of penal servitude for an original "Gulliver"

editorial

58 4 (30) u 2005 u document

nstitutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i IstorieMilitar` [i-a concentrat aten]ia, \n ultimul deceniu, spreproblemele securit`]ii interna]ionale [i politicii de ap`rare, iarrecent re\nfiin]atul Serviciu Istoric al Armatei a fost sufocat, \nperioada postdecembrist`, de sute de mii de cereri din parteaveteranilor de r`zboi [i ale altor categorii de militari necesareob]inerii unor drepturi prev`zute de legisla]ia adoptat` \naceast` perioad`.

Un fapt negativ \l reprezint` dispari]ia catedrelor despecialitate din academiile categoriilor de for]e ale armatei [idin Universitatea Na]ional` de Ap`rare �Carol I�, precum [idiminuarea considerabil` a ponderii istoriei militare \nstructurile \nv`]`m#ntului militar, reflex al sc`derii interesuluipentru aceast` disciplin`.

C#t prive[te rezultatele cercet`rii, ele pot fi caracterizatedrept satisf`c`toare. Au ap`rut multe lucr`ri valoroasereferitoare la R`zboiul de Independen]`, la prima [i la cea dea doua conflagra]ie mondial`, la perioada interbelic`, laR`zboiul Rece etc. |n pofida reu[itelor certe, lipsescinstrumente de lucru esen]iale (dic]ionare, enciclopedii,cronologii, inventare arhivistice etc.), documentele seediteaz` aleatoriu, iar unele volume de acest tip nu respect`normele obligatorii. De asemenea, multe aspecte ale istorieimilitare na]ionale, mai ales cele care ]in de raporturile dintrearmat` [i societate, de integrarea fenomenului militarrom#nesc \n contextul interna]ional al epocii respectiver`m#n la periferia activit`]ii de investigare [tiin]ific`.

n acela[i timp, am fost [i suntem martori ai unuifenomen care a luat propor]ii \ngrijor`toare \n ultimii ani. Estevorba de lipsa spiritului critic. Dup` opinia mea, el trebuie s`se manifeste, \n primul r#nd, \n procesul de investiga]ie[tiin]ific`, prin examinarea atent` a izvoarelor istorice, prinlipsa de partizanat de orice natur` \n analiza faptelor [iformularea concluziilor, prin interdisciplinaritate. Desigur,istoria este o [tiin]` aparte \n care subiectivitatea autoruluieste prezent`, iar atingerea preceptului antic sine ira et studioeste permanent o aspira]ie. Dar acest specific nu trebuie s`duc` la ignorarea regulilor unanim acceptate ale cercet`riiistorice. Militantismul de orice fel, plierea pe o anumitìdeologie, fie ea [i la mod`, trebuie s` fac` loc onestit`]ii[tiin]ifice, potrivit acelui principiu junimist at#t de cunoscut:�Patriotism \n limitele adev`rului�! Metodele de cercetare aur`mas, din p`cate, preponderent romantic-pozitiviste,evenimen]iale, interdisciplinaritatea fiind, \n destule cazuri, undeziderat. A disp`rut, \ntr-o bun` m`sur`, [i apelul la surseleprimare, la document, fondurile de arhiv` � civile [i militare �fiind din ce \n ce mai pu]in consultate de cercet`tori. Seprefer` compila]ia, \n dauna analizelor riguroase, se practic`mult eseistica dup` ureche, \njgheb`rile. Drept rezultat, aparunele lucr`ri care au o sc`zut` valoare [tiin]ific` [i care nucontribuie la sporirea credibilit`]ii istoriografiei militarerom#ne[ti pe plan intern [i extern.

C#teva sublinieri se impun [i asupra integr`rii \n fluxuldezbaterilor [i curentelor de idei din comunitatea [tiin]ificìnterna]ional`. Evenimentele din decembrie au determinat oreal` deschidere, barierele politice [i ideologice fiind\nl`turate \ntr-o m`sur` semnificativ`. Prin urmare, accesul ladocumentele [i literatura strìn` a devenit mai lesnicios,contactele cercet`torilor rom#ni cu omologii lor din strìn`tateau sporit, num`rul activit`]ilor [tiin]ifice interna]ionaleorganizate \n Rom#nia s-a \nmul]it, la fel st#nd lucrurile [i cuprezen]a cercet`torilor rom#ni la manifest`ri peste hotare.Dintre toate acestea, voi sublinia importan]a deosebit` a celuide al XXIX-lea Congres interna]ional de istorie militar`,organizat de Comisia Rom#n` de Istorie Militar` [i Institutulpentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`, sub egidaComisiei Interna]ionale de Istorie Militar` (10-15 august2003). Prezen]a istoricilor de peste hotare a fost remarcabil`(190 de speciali[ti din 32 de ]`ri), tema dezb`tut` s-a doveditincitant` (�R`zboi, Armat` [i Media, de la Gutenberg p#n` \nzilele noastre�) iar calitatea interven]iilor s-a ridicat la un niveldeosebit. Congresul de la Bucure[ti a contribuit, astfel, lacre[terea vizibilit`]ii pe plan extern a istoriografiei militarerom#ne[ti. Dar acest succes evident nu reprezint` dec#tpartea plin` a paharului. Exist` multe lucruri de f`cut, maiales \n perspectiva integr`rii \n Uniunea European`, careridic` [i \n fa]a istoricilor militari rom#ni noi probleme \n ceeace prive[te tematica abordat`, metodele de investigare, cìlede promovare a rezultatelor cercet`rii, modul de inser]ie atrecutului \n via]a genera]iilor de ast`zi etc.

evenind la starea istoriografiei militare \n acestevremuri de tranzi]ie, subliniez faptul c` procesul de reformà armatei rom#ne, renun]area la conscrip]ie [i generalizareavoluntariatului, diminuarea num`rului de cadre etc. impunca activitatea de cercetare a trecutului militar s` fie realizat`\n mai mare m`sur` [i de structuri civile. |n acest sens, ar fibenefic, de exemplu, dac` institu]iile de \nv`]`m#nt superiorar introduce \n curiculla universitar` cursuri de istoriemilitar`, geopolitic`, geostrategie [i ar spori num`rul tezelorde doctorat care abordeaz` o asemenea problematic`.Avantajele ar fi, dup` opinia mea, evidente, de[i suntpesimist asupra [anselor de materializare. Unul dintre ele arfi cre[terea interesului studen]ilor [i, pe aceast` baz`, s-arputea forma viitorii speciali[ti, al c`ror num`r a sc`zut\ngrijor`tor \n ultimul timp. O asemenea formul` nu trebuies` \nsemne derobarea armatei de obliga]iile care \i revin [io prim` m`sur` salutar` ar fi ca istoria militar` s` aibàceea[i pondere pe care o de]ine \n majoritatea ]`rilor dinNATO [i Uniunea European`.

|n concluzie, istoriografia militar` rom#neasc` seprezint` la \nceputul secolului al XXI-lea sub forma unuimozaic, cu aspecte [i domenii performante, cu reu[iteevidente, care nu pot fi contestate, dar [i cu destule zoneneacoperite, r`mase \n urm` sub raportul investiga]iei, cuiner]ii greu de acceptat, cu manifest`ri de amatorism etc.|n m`sura \n care aspectele din prima categorie vorprevala, vom putea vorbi, deopotriv`, de \mplinireaunei misiuni [tiin]ifice [i educative [i de asumarea unuidestin european. u

Istoriografia militar` rom#neasc`...urmare din pag. 1 è

I

|R

up` 1989, istoriografia militar`româneasc` s-a axat, înprincipal, pe cercetarea unor

evenimente punctuale din trecutularmatei române, acordând aten]ie, cuprec`dere, temelor socotite tabu întimpul regimului comunist, cum ar ficampania din 1919 din Ungaria sauopera]iile militare de pe Frontul de Estdin anii 1941�1944.

În ultimii ani se resim]eanecesitatea apari]iei unor lucr`ri desintez`, dar [i a dezvolt`rii unor direc]iinoi de cercetare istoriografic`, precumevolu]ia organismului militar rom#nescîn perioada 1944-1989 atât pe planintern � trecerea de la Armata Regal`la Armata Popular` [i, ulterior, laaplicarea doctrinei militare a �lupteiîntregului popor�, cât [i la studierearolului armatei române în cadrulTratatului de la Var[ovia.

În acest context se înscrie [ivolumul semnat de c`pitanul-comandordr. Marian Mo[neagu, directorulMuzeului Marinei Române dinConstan]a, lucrare ce reprezint`rezumatul tezei de doctorat, sus]inut`la Universitatea din Craiova, realizat`sub îndrumarea distinsului istoricGheorghe Buzatu.

Rezultat al unor ani îndelunga]i decercetare în arhive, volumul trateaz` nunumai evolu]ia structural` a MarineiRomâne, în aceast` perioad`, ci [itransform`rile suferite de regimulnaviga]iei pe Dun`re [i Marea Neagr`sau de activitatea economic` portuar`,precum [i schimb`rile, semnificative,petrecute \n înv`]`mântul despecialitate.

Autorul realizeaz` o binevenit`compara]ie \ntre cadrul legislativ [iorganizatoric al Marinei Române înperioada interbelic` (inclusiv activitateaLigii Navale Române) � relief#ndcapacitatea material` a floteiromâne[ti, dar [i ini]iativele de creare aunui �spirit de corp� [i a unei �culturi�marin`re[ti � [i dezastrul material [imoral produs odat` cu capturarea floteiromâne[ti de �aliatul� sovietic, dup` 23august 1944, [i, ulterior, prin crearea�Marinei Populare�, succesoareaMarinei Regale, dup` chipul impus desovietici.

Aceste evenimente tragice suntprezentate pe larg în capitolele al III-lea[i al IV-lea ale volumului, fiindexaminate [i clauzele navale aleConven]iei de Armisti]iu din 12septembrie 1944, rela]iile dintre Marina

Român` [i Comisia Aliat` de Control,precum [i efectele prevederilorTratatului de Pace de la Paris, din 10februarie 1947, asupra MarineiRomâne.

Pentru a ilustra c#t mai pregnantspiritul anilor 1945-1947, autorul insist`pe larg asupra festivit`]ilor din 12octombrie 1945 � când o parte dinnavele Marinei Regale, confiscate desovietici, au fost retrocedate statuluiromân � [i 9 mai 1946, când acela[i�generos� aliat ne restituia bricul�Mircea�. Discursurile ditirambice ale

oficialilor români � cel al lui GheorgheT`t`rescu fiind o capodoper` a genului!� prin care li se mul]umea ocupan]ilorpentru înapoierea bunurilor� furate înaugust 1944 (!) pot figura, prinplatitudine [i servilism, într-o necesar`�antologie a spiritului (oratoric)oportunist�.

Pentru perioada 1948-1958, autorultrateaz` distinct evolu]iile MarineiMilitare [i ale Marinei Comerciale. Încapitolul dedicat Marinei Militare suntanalizate problemele prizonieratuluimarinarilor români în URSS, ale epur`riicadrelor militare �reac]ionare�,introducerea modelului stalinist înmarin`, activitatea funest` a Direc]ieiSuperioare Politice a Armatei. În ceeace prive[te evolu]ia Marinei Comerciale,în primul deceniu de �democra]iepopular`�, trebuie remarcat subcapitolulprivind acapararea navelor comercialeromâne[ti prin intermediul sovromurilor.

Lucrarea include [i un studiu degeopolitic` privind spa]iul fluvial-maritim

românesc dup` 1945, în care sedistinge acurate]ea analizeiconsecin]elor ced`rii, în 1948, a Insulei{erpilor asupra regimului apelorteritoriale române[ti � un subiect, dinnefericire, de o stringent` actualitate.Alte capitole sunt dedicateînv`]`m#ntului [i vie]ii culturalemarin`re[ti, cu luminile [i umbrelespecifice epocii.

Nu lipsesc nici detaliile savuroasecare fac deliciul iubitorilor de istorie,cum ar fi, de pild`, faptul c` generosul�voievod al culturii�, Carol al II-lea,

primind în dar de la guvernul T`t`rescuiahtul �Luceaf`rul� � cump`rat dinbugetul statului cu 120.000 de liresterline! � l-a înscris imediat pe listanavelor Marinei Române, pentru caplata personalului [i cheltuielile deîntre]inere s` fie suportate de stat!

A[a cum precizeaz` [i profesorulGheorghe Buzatu în �Cuvântul înainte�,istoricul Marian Mo[neagu a realizat o�prim` tratare unitar` în istoriografiaromâneasc`� a evolu]iei politicii navalea României dup` 1948. Rod al uneiactivit`]i [tiin]ifice laborioase, volumulreprezint` at#t o lucrare de referin]`pentru istoriografia militar`rom#neasc`, c#t [i un semnal pozitivprivind preocuparea abord`rii sine ira etstudio a cercet`rii istoriei organismuluimilitar românesc în perioada 1948-1989. u

recenzii

59document u 2005 u 4 (30)

Drumul spre �Marina Popular`�

D

Dr. Marian MO{NEAGU, Politica naval` postbelic` a

Rom#niei (1944-1958), Bucure[ti,Editura �Mica Valahie�, 2005

Lucian DR~GHICI!

peciali[tii sunt unanimi atuncicând afirm` c` literatura dedicat`celui de-al doilea r`zboi mondial

[i consecin]elor acestuia este, dedeparte, cea mai bogat`. Subscriem laaceast` opinie, pentru c` nu credem s`se fi scris atât de mult pe margineavreunui alt eveniment istoric.

Dac` în ceea ce prive[te opera]iilemilitare sau �diploma]ia în vreme der`zboi� (pentru a relua titlul uneicunoscute c`r]i semnate de doi istoriciromân � îi avem în vedere pe domniiConstantin Bu[e [i Nicolae Dasc`lu)lucrurile sunt clare în liniile lor mari,�problema german`�, cu tot ceea cepresupune ea, înc` î[i a[teapt`rezolvarea.

Aflat` la originea a dou` dintre celemai mari conflagra]ii mondiale pe carele-a cunoscut omenirea, Germania î[imerit` � privind retrospectiv �denumirea de copil problem` alEuropei. De fiecare dat` când hybris-ulgerman a fost exacerbat, de tot atâteaori Europa a sf#r[it în r`zboi [i, ulterior,în catastrof`. A[a s-a întâmplat înajunul Primului R`zboi Mondial, cândGermaniei i s-a p`rut c` este exclus`de la masa celor boga]i. Pierzândr`zboiul, f`r` ca trupele sale s` suferevreo înfrângere decisiv`, se poate

spune c` s`mân]a revan[ei fusese dejaaruncat` pe un sol german (este vorbadespre societatea german` de dup`r`zboi), în care ea a avut toate [ansele

s` încol]easc`. A ar`tat magistral acestlucru istoricul francez JacquesBainville, într-o lucrare prea pu]incunoscut` � în compara]ie cu valoareaei � [i, prin urmare, pe nedreptneglijat` de istoricii no[tri (Lesconséquences politiques de la paix,Paris, Librairie Arthème Fayard, 1940,255 p.; prima edi]ie a lucr`rii a ap`rutîn 1920, când înc` tratatele de pace nufuseser` semnate, ceea ce spore[tevaloarea c`r]ii, care este dat` deperspicacitatea [i for]a de analiz` aistoricului francez). La aproapedou`zeci de la încheierea Conferin]eide pace de la Paris (1919-1920),Europa se afla din nou pe margineapr`pastiei, tot ca urmare a �nelini[tilor�germane. Declan[ând r`zboiul dindorin]a de a rupe �lan]urile Versailles-ului� cu care Germania era înl`n]uit`,Hitler avea s`-[i duc` ]ara, dupàproape [ase ani, în catastrof`. Dinacest punct de vedere, teza potrivitc`reia cele dou` r`zboaie mondiale nureprezint` altceva decât un un conflictunitar, separat de un interval de pacede dou`zeci de ani, ne apare ca fiindperfect plauzibil`.

De[i Germania a terminat r`zboiulînvins` [i distrus`, membrii MariiAlian]e (SUA, Marea Britanie [i URSS),au decis c` trebuie s` curme, odat`pentru totdeauna, dorin]ele saler`zboinice, [i au decis împ`r]ireaacesteia în patru zone de ocupa]ie(este vorba despre teritoriul Germaniei,cuprins între grani]ele din anul 1937).Uniunea Sovietic` a primit un teritoriucu o suprafa]` de 107.500 km2 [i opopula]ie de 18.559.000 de locuitori.Zona cuprindea provinciile Bradenburg,

Meklenburg [i Pomerania Occidental`,Saxonia, precum [i teritorii federaleapar]inând Saxoniei [i Turingiei. Înacela[i timp, sectorul sovietic de

ocupa]ie din Berlin avea în compunereasa opt raioane.

Activitatea organismelor militarealiate din toate cele patru zone deocupa]ie se desf`[ura în conformitatecu prevederile documentelor finaleadoptate la Conferin]a de la Potsdam(17 iulie�2 august 1945).

Dac` în privin]a celor trei zone deocupa]ie occidentale (care, ulterior, pefondul deterior`rii rela]iilor dintre cei treimari, s-au unit, formând ceea ce, din1949, avea s` devin` RepublicaFederal` Germania) [i a activit`]iidepuse în teritoriu de SUA, MareaBritanie [i Fran]a lucrurile sunt mult maiclare, m`surile luate de administra]iasovietic` în �curtea sa� abia de acumîncep s` fie cunoscute.

Acesta este [i subiectul recentuluivolum de documente editat la Moscovade o echip` mixt` de istorici germani,ru[i [i americani. Este demn de amintitc` prezenta culegere de documenteeste parte a unui program interna]ionalde cercetare, ini]iat [i desf`[urat deArhivele Federale ale Germaniei,Arhiva de Stat a Federa]iei Ruse,Institutul de istorie contemporan` dinMünchen, Universitatea North Carolina,din Chapel Hill (SUA), Institutul deistorie universal` al Academiei Ruse de{tiin]e [i Centrul de studiere a istorieicontemporane de la Potsdam.

Volumul se adaug` unei destul debogate literaturi, consacrateAdministra]iei Sovietice din Germaniaîn primii ani postbelici. În cea mai mareparte a ei, aceast` literatur` estesovietic`/rus`1, îns` exist` [i lucr`riscrise de speciali[ti occidentali (înspecial, germani2), interesa]i de o atareproblem`.

Documentele incluse în volumacoper` perioada 1945-1949, adicìntervalul de timp pe parcursul c`ruiaadministra]ia sovietic` a fiin]at [i [i-adesf`[urat activitatea în Germania. Ceamai mare parte a acestor documente(un procentaj de 70-80%) oferìnforma]ii privind dou` aspecte aleactivit`]ii administra]iei sovietice:

Primul set de probleme, reflectat îndocumente, este cel referitor laaspectele economice, militare, politice[i sociale din perioada de tranzi]ie de lar`zboi la pace;

În al doilea set sunt cuprinsedocumente despre activitatea

recenzii

60 4 (30) u 2005 u document

Noi documente despreAdministra]ia Militar` Sovietic` \n Germania

Sovetskaia voennaia administra]iiav Ghermanii, 1945-1949(Administra]ia militar` sovietic` înGermania, 1945-1949),sub redac]ia lui V.V. ZAHAROV,Moscova, ROSSPEN, 2005, 661 p.

S

organismelor militare sovietice,problemele privind disciplina [i celereferitoare la dislocarea trupelorsovietice în diversele raioane aflate înzona de ocupa]ie adminstrat` deURSS.

Din analiza documentelor incluse învolum, reiese c` cea mai mare parte alor au fost emise de Direc]ia Serviciuluide Comenduire a Administra]iei MilitareSovietice din Germania (AMSG),precum [i de birourile teritoriale aleacesteia. Cu toate acestea, ordineleemise de Comandantul suprem alAdministra]iei Militare Sovietice dinGermania, mare[alul G.K. Jukov, sereg`sesc într-un num`r redus. Înprivin]a rapoartelor [i a coresponden]eide serviciu pe anumite probleme, eleau fost emise de comenduirileteritoriale ale administra]iei sovietice. Înconcluzie, potrivit criteriului institu]ional,documentele prezentate în recentulvolum pot fi clasificate astfel:

a. Documente cu caracterorganizatoric [i de directiv`:

� ordinele comandantului suprem alAMSG;

� ordinele Marelui Stat Major alAMSG;

� ordinele [i directivele Direc]ieiserviciului de comeduire al AMSG;

� ordinele [i directivelecomenduirilor teritoriale.

b. Documente cu caracter de raport:� planuri lunare [i anuale privind

activit`]ile diverselor organisme aleDirec]iei Serviciului de Comenduire alAMSG;

� planuri privind preg`tirea de lupt`[i cea politic` a personaluluicomenduirilor locale;

� documente privind activit`]ile decontrol, întreprinse de Direc]iaServiciului de Comenduire al AMSG;

� coresponden]a de serviciu dintrediversele compartimente ale AMSG.

În total, în volum au fost incluse 220de documente, care provin, în cea maimare parte a lor, din Arhiva de Stat aFedera]iei Ruse (Fondul 7317/62dosare � Administra]ia Militar`Sovietic` din Germania, aparatulcentral; Fondurile 7184/12 dosare,7077/59 dosare, 7103/29 dosare,7133/58 dosare, 7212/12 dosare,reprezentând Direc]iile locale aleAdminstra]iei Militare Sovietice dinTuringia, Brandenburg, Meklenburg,Saxonia-Anhalt [i, respectiv, Saxonia).Toate documentele sunt prezentate înordine cronologic`, iar caracterulprezent`rii este succesiv, fapt carepermite identificare raporturilor desubordonare existente între structurileAMSG. O parte din planurile lunare [ianuale sunt prezentate par]ial.

Documentele prezentate au fostgrupate pe capitole tematice: I. Directive [i rapoarte cu caractergeneral privind activitatea ofi]erilor dincadrul comenduirilor Administra]ieiMilitare Sovietice din Germania(AMSG) [i a Grupului For]elor MilitareSovietice de Ocupa]ie din Germania, înzona sovietic` de ocupa]ie dinGermania; II. Documente ale AMSGprivind activitatea comenduirilor degarnizoan` în direc]ia transferului depopula]ie [i a încadr`rii acesteia înmunc` în zona sovietic` de ocupa]iedin Germania; III. Documente aleAMSG privind activitatea comenduirilorde garnizoan` în direc]ia refaceriieconomice, agricole [i a infrastructuriisociale în zona sovietic` de ocupa]iedin Germania; IV. Materiale ale AMSGdespre activitatea comenduirilorteritoriale privind refacerea sistemuluide s`n`tate în zona sovietic` deocupa]ie din Germania; V. Materiale aleAMSG despre activitatea comenduirilorteritoriale privind refacerea sistemuluide educa]ie în zona sovietic` deocupa]ie din Germania; VI. Materialeale AMSG despre activitateacomenduirilor teritoriale privindmen]inerea ordinii publice [i luptaîmportiva criminalit`]ii în zona sovietic`de ocupa]ie din Germania; VII.Materiale ale AMSG despre activitateacomenduirilor teritoriale privind m`surileadoptate pentru men]inerea regimuluide ocupa]ie din zona sovietic`, dinGermania.

Felul în care au fost prezentatedocumentele în volum mai permite, pelâng` identificarea raporturilor existenteîntre structurile militare sovietice [i îninteriorul acestora, [i cercetareaproblemei dintr-un alt unghi de vedere:de la adoptarea deciziei privindproblemele legate de tranzi]ia de lastarea de r`zboi la cea de pace lapunerea ei în practic` de comenduirileAMSG de la nivel regional.

Este curios � cel pu]in în ceea cene prive[te � c` în volum nu au fostincluse [i documente (directive) aleinstan]elor militare superioare sovietice

(Comisariatul Poporului pentruAp`rare/Ministerul For]elor Armate alURSS) sau ale celor de partid (BiroulPolitic) cu privire la organizareaactivit`]ii Comenduirii militare sovieticezona sovietic` de ocupa]ie dinGermania. Autorii edi]iei au motivatlipsa acestora prin� absen]a lor dinfondurile existente în Arhiva de Stat aFedera]iei Ruse. Mai mult, autoriiafirm` c`, datorit` caracterului �strictsecret� pe care-l aveau acestedocumente, ele fie au fost distruse înc`din perioada de func]ionare aAdministra]iei Militare Sovietice dinGermania, fie se g`sesc în arhiveleinstitu]iilor emitente (în acest caz,Arhiva Central` a Ministerului Ap`r`rii,Arhiva Pre[edintelui Federa]iei Ruse,Arhiva Rus` de Stat pentru Cercet`riIstorico-Sociale).

De asemenea, ar fi fost interesantdac` ar fi fost publicate materialele delucru ale diverselor structuri ale AMSG.În acest caz, istoricii ar fi avutposibilitatea urm`ririi nu numai alan]ului de decizie, ci [i a procesului deelaborare a acestora, fapt care ar fif`cut ca reprezentarea lor final` s` fiecât mai aproape de realitate.

În pofida micilor neajunsuri (lipsadocumentelor emise de MinisterulFor]elor Armate ale URSS), consider`mc` volumul recent intrat în circuitul[tiin]ific, gra]ie activit`]ii colegilor ru[i,germani [i americani, reprezint` un pasînainte în studiul activit`]ii Administra]ieiMilitare Sovietice din Germania. Numaiprin noi cercet`ri în arhivele sovietice �care, iat`, [i de aceast` dat` î[idovedesc importan]a! � problema î[i vag`si rezolvarea. Pân` atunci, efortulechipei de cercetare merit` toat` laudanoastr`. Cât prive[te exemplul lor decolaborare, credem c` el ar trebuiurmat � cum ar zice cronicarul � �cuasupra de m`sur`� [i de istoriciiromâni. u

recenzii

61document u 2005 u 4 (30)

NOTE

1. Sborniki nr. 1-5 ofi]ialn#h dokumentov, priniat#h i podpisann#h Kontroln#m sovetom vGhermanii v 1945-1946 gg. (Culegerile nr. 1-5 cu documente adoptate [i semnate de Consiliulde control din Germania în anii 1945-1946), Berlin, Izdatelstvo SVAG, 1946-1947; M.P.Maliarov, Sovetskaia voennaia administra]iia v Ghermanii i eio practiceskaia deiatelnosti(Administra]ia militar` sovietic` în Germania [i activitatea sa practic`), Moscova, VPA, 1965;M.I. Semiriaga, Kak mî upravliali Ghermaniei (Cum am condus Germania), Moscova,ROSSPEN, 1995.

2. S. Creutzberger, Die Sowjetische Militäradministration in Deutschland/SMAD, 1945-1949 (Administra]ia Militar` Sovietic` în Germania, 1945-1949), Melle, 1991; J. Foitzik,Sowjetische Militäradministration in Deutschland, 1945-1949. Struktur und Funktion(Administra]ia Militar` Sovietic` în Germania, 1945-1949. Structur` [i func]ionare), Berlin,Akad. Verlag, 1999.

Asist. univ.Lauren]iu CONSTANTINIU

!

www document

62 4 (30) u 2005 u document

www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook.dk

Cei interesa]i de istorie modern` [i contemporan` vor g`si \nacest site un util instrument de lucru, pentru teme dintre cele

mai variate: na]ionalismul, liberalismul, conservatorismul,romantismul, fascismul, nazismul, via]a de zi cu zi [i anul

1848 \n Europa, revolu]ii (francez`, englez`, [tiin]ific`),secolul al XIX-lea \n Fran]a, Italia, Marea Britanie, Germania

sau \n Europa r`s`ritean`.Site-ul este, de fapt, o foarte bogat` bibliotec` virtual` de

surse primare mai ales, cu multiple leg`turi cu alte site-uri,toate \ns` \n limba englez`, fie c` este vorba de scrisorile lui

Filip al II-lea, fie de texte ale lui Voltaire sau de discursurilelui Adolf Hitler.

www.worldwarhistory.net

q Foarte detaliat, bine construit [i intuitiv, acest site esteutil acelora care caut` informa]ii f`r` aprofundareasubiectelor. Ca orice portal extrem de generos cuinforma]iile, anumite date trebuie privite cu circumspec]ie.

www.historyofwar.org

q De[i intitulat �Military History Encyclopedia on theWeb�, site-ul este � cel pu]in deocamdat` � departe de a fi o

enciclopedie în adev`ratul sens al cuvântului! Con]ine,totu[i, numeroase articole care acoper` o arie larg`, de lar`zboaiele punice pân` la terorism. Cei interesa]i deR`zboiul civil american, de pild`, vor fi \nc#nta]i, pentru c`acest subiect este foarte bine acoperit.

www.achtungpanzer.com

q Un titlu sugestiv pentru un site bine documentat.Detalii interesante despre tancurile [i prototipurile folosite deGermania în Al Doilea R`zboi Mondial, înso]ite de fotografii[i schi]e.

www.pbs.org/wgbh/peoplescentury/

Scenariile celebrelor episoade din seria �People's Century�(26 postate), precum [i m`rturiile celor intervieva]i v` stau ladispozi]ie \n acest site. Unele dintre episoade au fost difuzate[i la noi, de mai multe televiziuni. Util, pentru profesori maiales, este ghidul, special conceput pentru ei, astfel \nc#tace[tia s` poat` oferi elevilor/studen]ilor un curs atractiv [iinteractiv. De asemenea, m`rturiile celor care apar \n acesteepisoade sunt deja transcrise [i pot fi comentate fie \n ora decurs, fie ca tem` pentru acas`, \n scurte eseuri.

Shortcuts

www.becominghuman.org

Crea]ie a Institute of Human Origins, site-ul este un exempludespre cum trebuie structurat` informa]ia pentru a fi nu doarutil`, dar [i deosebit de atractiv`. Prezent`ri video de ceamai bun` calitate, articole, [tiri, dezbateri, o adev`rat`desf`tare pentru antropologi, fie ei amatori sau profesioni[ti.

Rubric` realizat` de Lucian DR~GHICI[i Manuel ST~NESCU

!

sumarul sumarelor

63document u 2005 u 4 (30)

EditorialeTratatul de la Var[ovia: de la unitate la tensiunide acad. Florin Constantiniu{ase decenii de la încheierea celui de Al DoileaR`zboi Mondial de general de brigad` (r) prof.univ. dr. Nicolae CiobanuIstoriografia militar` rom#neasc` \n vremuri detranzi]ie de colonel (r) dr. Petre Otu

Interviuri�|n 1968, armata rom#n` era preg`tit` s`-[iapere ]ara�, interviu cu generalul (r) IonGheorghe, fostul [ef al Marelui Stat Major \ntimpul evenimentelor din Cehoslovacia �Tratatul de la Var[ovia a fost, la vremea aceea,necesar�, interviu cu generalul (r) dr. ConstantinOlteanu �De sinteze de istorie avem \ntotdeauna nevoie�,interviu cu acad. Dinu C. Giurescu

Rom#nia [i Tratatul de la Var[oviaRom#nia, URSS [i Pactul de la Var[ovia \nmemoriile mare[alului Anatoli Gribkovde asist. univ. Lauren]iu Constantiniu Informa]ii despre România în memoriilegeneralului Jan Sejnade acad. Florin Constantiniu 1958.Tratatul de la Var[ovia [i retorica p`ciide Lucian Dr`ghici Un deceniu de la prima extindere a NATO. O aniversare sub observa]iede colonel dr. Petre Otu Noiembrie 1962. Rom#nia propune modificareaProtocolului adi]ional secret al Tratatului de laVar[oviade maior Petre Opri[ �Prim`vara de la Praga� \n viziunea generaluluiA.M. Maiorov de Andrei St#kalin (traducere de asist. univ. Lauren]iu Constantiniu)Cum s-a desfiin]at Tratatul de la Var[oviade maior dr. Florin {perlea

Rom#nia \n Al Doilea R`zboi MondialIoan Cost`chel: 1941, Jurnal de frontde colonel (r) Dumitru Stavarache Februarie 1942. La[itate sau eroism? CazulRegimentului 85 Infanterie de Elena C#rstoiu Noi m`rturii despre cazul Odessade Manuel St`nescu O nou` viziune asupra Opera]iei �Tidal Wave�de Narcis I. Gherghina 1943-1944. Defetism \n armata rom#n` de colonel dr. Alexandru O[ca, maior dr. Florin{perleaRegimul Antonescu sub ochiul germande acad. Florin Constantiniu Mare[alul Antonescu supravegheaz` ofi]erii�diziden]i� de dr. Mioara Anton

Aliniamentul Foc[ani � N`moloasa � Brìla, unmit? de maior dr. Didi Miler 16 august 1944. Ultima conferin]` informativ`rom#no-german` de Alexandru-Alin Sp#nu 23 august 1944. R`sturnarea imaginii aliat-adversar \n mentalul armatei rom#nede colonel dr. Constantin Hlihor

23 august 1944 \n comunicatele Wehrmacht-uluide acad. Florin Constantiniu Armata Ro[ie în România: documente din arhivelesovietice de asist. univ. Lauren]iu Constantiniu Presa militar` dup` 23 August 1944 de locotenent Dan Scutaru Marina Regal` Rom#n` dup` 23 august 1944.|ntre umilin]a prizonieratului [i suspiciunilesovietice de dr. Nicolina Ursu, c`pitan Viorel IonColonelul Nicolae R`dulescu, ata[at militar \n}ara Soarelui R`sare de Nineta Nicolae

R`zboiul ReceR`zboiul rece [i formarea blocurilor militare de N.V. Vasileva (traducere de asist. univ.Lauren]iu Constantiniu) Contribu]ii la o istorie a Direc]iei deContrainforma]ii Militare de dr. Florian Banu Cum a fost adoptat Regulamentul de func]ionarea Direc]iei de Contrainforma]iide maior Petre Opri[ Aritmetic` politic`. Albania [i Republica Popular`Chinez` = 620 de milioane de oamenide colonel (r) dr. Petre Otu 1960. Disiden]` rom#neasc` \n cadrul bloculuicomunist de dr. Liviu }`ranu 14 ani temni]` grea pentru un �Gulliver� ineditde maior dr. Florin {perlea

85 de ani de la crearea primului depozit militar dearhivÀctualitatea unei institu]ii cu tradi]ii � ServiciulIstoric al Statului Major Generalde colonel dr. Alexandru O[ca Serviciul Istoric [i Arhivele Armatei Rom#ne.1920-1928 de Lucian Dr`ghici Aprilie-august 1944. Arhivele militare \n pericol!de Vasilica Manea Pe urmele arhivei ruse din Primul R`zboi Mondialde maior Marius Olteanu

Arhive MilitareSelec]ionarea fondurilor arhivisticede Constantina Stoianovici Registrul istoric. Un document perimat sau \ncàctual? de Lumini]a Giurgiu

Fonduri arhivisticeAvatarurile unui fond arhivistic: Tratatul de la Var[oviade colonel dr. Alexandru O[ca

Sumarul sumarelor2005

1(27)/2005

2-3(28-29)/2005

4(30)/2005

1(27)/2005

1(27)/2005

2-3(28-29)/2005

1(27)/2005

1(27)/2005

1(27)/20051(27)/2005

1(27)/2005

1(27)/2005

1(27)/2005

2-3(28-29)/20054(30)/20054(30)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/20054(30)/2005

2-3(28-29)/2005

4(30)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/20054(30)/2005

4(30)/2005

4(30)/2005

4(30)/20054(30)/2005

4(30)/2005

4(30)/20054(30)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

2-3(28-29)/2005

1(27)/2005

sumar \n limbi str`ine

64 4 (30) u 2005 u document

Contents

l Romanian military historiography during transition period (Colonel (ret) Petre Otu, PhD) l Cowardice or courage?

The Infantry Regiment no 85 case (Elena C#rstoiu) l New testimonies about the Odessa Case (Manuel St`nescu) l

1944, August, 16rd. The last Romanian-German informative conference (Alexandru-Alin Sp#nu) l 1944, August, 23rd

within the Wehrmacht official statements (Academician Florin Constantiniu) l Romanian Royal Navy after 1944,

August 23rd. Between the captivity humiliation and the Soviet suspicions (Nicolina Ursu, PhD, captain Viorel Ion) l

Colonel Nicolae R`dulescu � military attaché in the Land of the Rising Sun, 1938-1944 (Nineta Nicolae) l The Cold War

and the military coalitions building (N.V. Vasilieva, translated by Lauren]iu Constantiniu) l 1948-1967. Contributions

to a Military Counter Information Direction (Florian Banu, PhD) l How was adopted the Counter Information

Direction Regulation (Major Petre Opri[) l Political arithmetic. Albania and Popular Republic of China equal 620

millions of people! (Colonel (ret) Petre Otu, PhD) l 1960. Romanian dissidence within the communist block (Liviu

}`ranu, PhD) l 14 years of penal servitude for an original �Gulliver� (Major Florin {perlea, PhD) l

Sommaire

l La historiographie militaire roumaine pendant la période de transition (colonel (r) dr. Petre Otu) l L#cheté ou

héroïsme? Le cas du 85-e Régiment (Elena C#rstoiu) l Nouveaux témoignages sur le cas Odessa (Manuel St`nescu)

l Le 16 août 1944. La Dernière conférence informative roumaine-allemande (Alexandru-Alin Sp#nu) l 23 août 1944 àtravers les communiqués du Wehrmacht (académicien Florin Constantiniu) l La Marine Royale Roumaine après le 23

août 1944. Entre l�humiliation de la captivité et les soupçons des Sovietiques (dr. Nicolina Ursu, capitaine Viorel Ion) l

Attaché militaire au Pays du Soleil Levant (Nineta Nicolae) l La guerre froide et la constitution des blocs militaires

(N.V. Vasilieva, traduction assurée par Lauren]iu Constantiniu) l 1948-1967. Contributions à une histoire de la

Direction Contre-espionnage Militaire (dr. Florian Banu) l Comment a-t-on adopté le Règlement du fonctionnement

de la Direction Contre-espionnage (commandant Petre Opri[) l Arithmétique politique. L�Albanie et la République

Populaire de Chine = 620 millions de gens (colonel (r) dr. Petre Otu) l 1960. Dissidence roumaine à l�interieur du bloc

communiste (dr. Liviu }`ranu) l 14 ans de geôle pour un «Gulliver» inédit (commandant dr. Florin {perlea) l

Inhalt

l Die Rumänische Militärgeschichteschreibung zur Zeit der Transition (Oberst (d.R.) Dr. Petre Otu) l Feigheit oder

Heldenmut? Der Fall des Infanterieregiment 85 (Elena C#rstoiu) l Neue Nachweise über den Fall Odessa (Manuel

St`nescu) l 16. August 1944. Letzte rumänisch deutsche Informierungskonferenz (Alexandru Alin Sp#nu) l 23.

August 1944 in Bekanntmachungen der Wehrmacht (Akademiker Florin Constantiniu) l Rumänische Königliche

Marine nach 23. August 1944. Zwischen Gefangenschaftsdemütigung und sowjetischem Mißtrauen (Dr. Nicolina Ursu,

Hauptmann Viorel Ion) l Militärattache in Japan (Nineta Nicolae) l Der Kalte Krieg und die Bildung der

Militärgemeinschaften (N.V. Vasilieva, Übersetzung Lauren]iu Constantin) l 1948-1967. Beiträge bei einer Geschichte

des Nachrichtendienstes (Dr. Florian Banu) l Verabschiedungsart der Dienstanweisungen des Nachrichtendienstes

(Major Petre Opri[) l Politische Mathematik. Albanien und China = 620 Millionen Menschen (Oberst (d.R. ) Dr. Petre

Otu)l 1960. Andersgläubigen in der kommunistischen Gemeinschaft (Dr. Liviu }`ranu) l Ein �Gulliver� 14 Jahre lang

hinter den Gittern (Major Dr. Florin {perlea) l

Doc2005 04 0616camnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Re...împr‘[tiate [i...

Documents

Transcript of Doc2005 04 0616camnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Re...împr‘[tiate [i...