DEPUTATUL OVIDIU RAEÞCHI:

“Înfiinþarea unui fond la MinisterulDezvoltãrii Regionale - soluþia pentruconsolidarea clãdirilor cu risc seismic”

Reporter: Când veþi iniþia modifi-carea legislativã privind clãdirile curisc seismic care prezintã pericolpublic?

Ovidiu Raeþchi: Întâi vom avea oformã pe care sã o putem pune îndezbatere, urgenþa decurgând fi-resc din ideea cã este, de fapt, olege pentru salvarea a mii de vieþi.Având în vedere starea actualã aclãdirilor din Bucureºti, un cutre-mur ar avea consecinþe tragice dincauza numãrului de vieþi puse înpericol. În plus, pierderile materia-le ar fi uriaºe. Clãdirile cu risc sei-smic sunt o bombã cu ceas ºi, dinpãcate, sunt tot mai multe voci avi-zate care susþin cã trebuie sã neaºteptãm la un cutremur. În ultimii

26 de ani, foarte puþine astfel declãdiri au fost consolidate, pe fon-dul unei legislaþii greoaie ºi a nepã-sãrii autoritãþilor. Nu ne putempermite sã continuãm sã avemaceeaºi atitudine. Trebuie sã acþio-nãm acum ºi hotãrât. România estefruntaºã în Europa în ceea ce pri-veºte expunerea la risc seismic. Deaceea, consolidarea clãdirilor tre-buie sã devinã o prioritate nu doarîn Bucureºti, ci ºi la nivel naþional,de aici ºi nevoia de a schimba legi-slaþia, pentru cã blocajele în acþiu-nile de consolidare nu apar doar înCapitalã.

Reporter: Deputatul Dan CristianPopescu a avut o propunere ase-mãnãtoare, dar aceasta a fost re-

spinsã de Senat. Ce vã determinãsã credeþi cã veþi avea susþinerepoliticã pentru aceastã lege?

Ovidiu Raeþchi: Trebuie sã vãspun cã susþinerea deja existã, iarla nivelul Primãriei Capitalei a fostexprimatã dorinþa unei reforme le-gislative pe aceastã zonã. La mijlo-cul lunii decembrie 2015, am avuto întâlnire cu primarul general in-terimar, Rãzvan Sava, în urma cãre-ia am convenit cã avem nevoie deo schimbare legislativã care sã re-zolve problema clãdirilor cu risc se-ismic. De altfel, proiectul legislativpe care l-am elaborat a beneficiatºi de sprijinul experþilor de la Pri-mãria Capitalei.

Diferenþa în raport cu alte proiec-te legislative constã în propunereaca toate costurile pentru consoli-darea clãdirilor încadrate în clasa Ide risc seismic ºi care prezintã peri-col public sã fie suportate de la bu-getul de stat, prin înfiinþarea unuiprogram la nivel de minister înacest sens. Nu ne putem permitesã consolidãm 1-2 clãdiri pe an, încondiþiile în care sunt sute de clã-diri încadrate în clasele de risc seis-mic doar în Bucureºti, cu mii de lo-catari ºi în cazul unui cutremur, cumult mai multe victime.

Reporter: Cum, mai exact, vreþi

sã modificaþi legea astfel încâtopoziþia unui singur locatar sã numai blocheze consolidarea uneiclãdiri?

Ovidiu Raeþchi: În urma maimultor discuþii pe aceastã temã,avute atât cu cei de la ServiciulConsolidãri, cât ºi cu Primarul Ge-neral al Capitalei, am înþeles cãproblemele întâmpinate sunt mul-tiple: în primul rând, cei care seocupã acum de consolidãri nu aufoarte multe pârghii la îndemânãpentru a grãbi acest proces ºi,pentru a pune clãdirile în siguran-þã, chiar ºi atunci când trec deopoziþia locatarilor. Fiind vorba declãdiri care prezintã pericol pu-blic, multe dintre ele au la parterspaþii destinate activitãþilor co-merciale, de pildã, iar acolo aparalte blocaje. Prin urmare, pentru atrece de opoziþia de care vorbeamtrebuie sã identificãm mai întâi ca-uzele ºi motivele pentru care oa-menii refuzã sã îºi dea acordul ºi sãfie pusã la dispoziþie documentaþianecesarã.

Unul dintre motivele identificatela nivelul Primãriei Capitalei esterefuzul oamenilor de a se angaja sãplãteascã consolidarea, pentru cã,în prezent, în lege este prevãzut unprogram prin care clãdirile înca-

7

Vulnerabilitatea þãrii noastre la un cutremur de mare magnitudine rãmâne în conti-nuare una dintre problemele cele mai presante cu care se confruntã statul, în timpce autoritãþile privesc cu pasivitate cum clãdirile “cu bulinã” îºi continuã procesulde degradare, punând în pericol locuitorii.În ciuda faptului cã au existat propuneri legislative pentru rezolvarea situaþiei,pânã acum nu au fost adoptate soluþii optime.Un exemplu în acest sens a fost iniþiativa deputatului PNL Dan Cristian Popescu,privind unele mãsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaþiei, însãpropunerea a fost respinsã de Senat ºi a rãmas la Comisiile Camerei Deputaþilor.Potrivit domniei sale, o soluþie ar fi fost adoptarea modelului german, unde clãdiri-le istorice au fost demolate ºi reconstruite aproape identic, pentru cã s-a consideratcã este mai ieftin.O nouã propunere pentru consolidarea clãdirilor cu risc seismic vine din partea de-putatului PNL Ovidiu Raeþchi, care ne-a explicat într-un interviu cã, având în vederestarea actualã a clãdirilor din Bucureºti, pierderile materiale ºi umane ar fi semnifi-cative în cazul unui cutremur de mare magnitudine.

drate în clasa I de risc seismic suntreabilitate cu fonduri de la Guvernºi de la Primãria Capitalei, însã pro-prietarii returneazã acei bani prinrate lunare timp de 25 de ani. Si-gur, sunt scutiþi de la platã cei careau venituri mai mici decât venitulmediu net lunar pe economie, pedurata realizãrii acelor venituri,însã de multe ori apar nemulþumiriîn rândul celor care depãºesc cu fo-arte puþin venitul mediu. Situaþiilesunt foarte diverse, tocmai de ace-ea am propus ca, prin crearea unuiFond la Ministerul Dezvoltãrii Re-gionale, sã fie asiguratã finanþareapentru acele clãdiri care prezintãpericol public, acesta fiind unuldintre principalele puncte ale pro-iectului legislativ. De asemenea,am propus ºi înfiinþarea unei Comi-

sii care sã preia ºi asumarea unordecizii în interes public în cazul ce-lor care nu vor sã pãrãseascã imo-bilul, prin evacuarea acestora.

Un alt punct sensibil, care trebuiesã îºi gãseascã rezolvarea în lege,este cel al oamenilor care închiria-zã spaþiile ºi nu îºi dau acordulpentru consolidarea clãdirilor toc-mai pentru a nu pierde banii pecare îi câºtigã din chirii. Cred cã in-terzicerea închirierii spaþiilor dinclãdirile care prezintã pericol pu-blic trebuie prevãzutã în primulrând pentru a proteja chiriaºii, careplãtesc pentru a locui într-o clãdireexpusã riscului iminent de prã-buºire în cazul unui cutremur.

Reporter: Ce buget aveþi în ve-dere pentru programul de consoli-dare a clãdirilor cu risc seismic?

Ovidiu Raeþchi: În mod parado-xal, costurile pe care le-ar implicaun astfel de program nu sunt foar-te mari, ceea ce aratã cã poticniri-le de pânã acum pot fi puse maidegrabã pe lipsa iniþiativelor de amodifica legea. Doar în Bucureºti,ºtiu cã pânã acum s-au consolidat18 clãdiri, prin programul PMB-Gu-vern, cu 53 de milioane de lei. Astaînseamnã cã, pentru consolidareacelor 178 de clãdiri încadrate înclasa I de risc seismic din Capitalãcare prezintã pericol public, sumanecesarã ar depãºi cu puþin 500 demilioane de lei. În urma discuþiilorcu ºefa Serviciului de Consolidãridin cadrul Primãriei Capitalei, depildã, mi-am dat seama cã legeaeste într-adevãr greu de pus înpracticã, pentru cã, de multe ori,

apar cazuri individuale care nu potfi încadrate în lege. Tocmai de ace-ea, pe lângã asigurarea sumei ne-cesare, care, dupã cum spuneam,nu ar fi una foarte mare, este nevo-ie ºi de alte modificãri în lege.

Prioritatea zero este consolidareaclãdirilor încadrate în clasa I de riscseismic ºi care prezintã pericol pu-blic – aici vorbim practic de 178 declãdiri. Reiterez ideea cã înfiinþa-rea unui Fond la nivelul Ministeru-lui Dezvoltãrii Regionale este so-luþia care ar rezolva cel mai rapidproblema blocajelor întâmpinateîn eforturile de consolidare a clãdi-rilor. Nu poþi sã pui un preþ pe pier-derile de vieþi omeneºti, iar pagu-bele materiale s-ar ridica la miliardede dolari. Vã reamintesc doar cã, înperioada 2007-2014, s-au cheltuit

8 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2016

Actualitate

600 de milioane de euro pentruamenajarea ºi întreþinerea spaþiilorverzi din Bucureºti. Aºa cum s-augãsit fonduri pentru panseluþe,sunt sigur cã se vor gãsi banii nece-sari ºi pentru o situaþie de viaþã ºide moarte, aºa cum este consolida-rea clãdirilor cu risc seismic, cu prio-ritate a celor încadrate la clasa I derisc.

Sigur, în paralel trebuie realiza-te proiectãri ºi lucrãri de consoli-dare ºi pentru clãdirile încadrateîn alte clase de risc seismic. Credcã pentru aceste acþiuni se pot ac-cesa inclusiv fonduri europene.Totodatã, este important ºi ca oa-m e n i i c a r e l o c u i e s c s a u d e-sfãºoarã activitãþi economice înaceste clãdiri sã conºtientizeze ri-scul la care se supun ºi sã îºi con-solideze clãdirile, vorbind în ca-zul de faþã de cele încadrate înalte clase de risc seismic. Avândîn vedere procesul complex deelaborare ºi depunere a docu-mentaþiei, proiectare ºi contrac-tare a constructorilor, este practicimposibil sã se înceapã ºi sã se re-alizeze consolidarea tuturor clã-dirilor în acelaºi timp.

Reporter: Unul dintre motivelepentru care oamenii refuzã con-solidarea clãdirilor este teama cãnu se vor mai întoarce în locuin-þele lor ºi cã Primãria nu îi va aju-ta. Cum vreþi sã rezolvaþi aceastãproblemã?

Ovidiu Raeþchi: Este o falsã pro-blemã, pentru cã Primãria are ladispoziþie spaþiile necesare pentrua caza locatarii care locuiesc înaceste clãdiri, în cazul în care lu-crãrile de intervenþie nu pot fiefectuate în clãdiri ocupate. Def a p t , C o n s i l i i l e m u n i c i p i i l o r ,oraºelor ºi comunelor sunt obliga-te prin lege sã asigure aceste locu-inþe. Nu existã, aºadar, niciun riscîn ceea ce priveºte modificarea for-mei de proprietate a locuinþelorcare sunt incluse în programul deconsolidare. Mai mult, locatariisunt notificaþi în acest sens, pre-cum ºi cu privire la faptul cã îºi asu-mã riscul ºi rãspunderea pentruefectele unui posibil dezastru încazul în care nu sunt de acord sãpermitã intervenþia prin eliberarealocuinþei.

Reporter: Mulþumesc!

9