La vremedecaniculă

Pagina 2

Iohannis nueste preşedintelemeu!

Pagina 3

Mizilul, unoraş asediat deciori!

Pagina 4

De ce să nupostezi peFacebookpoze cucopilul tău!?

Antiperspi-rantele şialuminiul

UMOR

Pagina 6

Otrava dinfructeleconfiate!

MUZEELEPRAHOVEI

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

Nr 397Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

De la 1 ianuarie2016, cetãþenilor din Italiali se va implanta un cipsubcutanat, iar copiii vorfi primii vizaþi! Asta se vaîntâmpla în Italia, a treiaþarã, dupã SUA ºi Elveþia,care anunþã oficial cãîncepând din anul 2016va adopta aceastã mãsurã.

"Microcip sub-cutanat obligatoriu! Încirca doi ani o sã îl aibãtoatã populaþia Italiei, darpentru început vor fi doarnou-nãscuþii, dupã care,într-un an, mãsura se vaaplica tuturor", a declaratprimul-ministru italianMatteo Renzi.

Microciparea arputea sã îi afecteze ºi peromânii din Italia, caretrebuie sã decidã dacã vorfi de acord sau nu cumãsura guvernamentalã.

Sancþiunile pre-vãzute în acest momentpentru cei care refuzãimplantarea microcipuluipresupun, în primã fazã,amendã de 3 000 de eurosau închisoare de pânã laºase luni.

Prima þarã care aintrodus aceastã mãsurãeste SUA, sub pretextulLegii Comisiilor Militare,momentul hotãrâtor fiind11 septembrie 2001, dupãatentatele de la NewYork.

Anul ºcolar 2015-2016 se va desfãºura dupãcum urmeazã:

Semestrul ICursuri - luni, 14 septem-brie 2015 - vineri, 18decembrie 2015

În perioada 31octombrie - 8 noiembrie2015, clasele din învã þã -mântul primar ºi grupele dinînvãþãmântul preºcolar suntîn vacanþã.Vacanþa de iarnã - sâmbãtã,19 decembrie 2015 -duminicã, 3 ianuarie 2016Cursuri - luni, 4 ianuarie

2016 - vineri, 29 ianuarie2016Vacanþa intersemestrialã-sâmbãtã, 30 ianuarie 2016 -duminicã, 7 februarie 2016

Semestrul al II-leaCursuri - luni, 8 februarie2016 - vineri, 22 aprilie2016Vacanþa de primãvarã -sâmbãtã, 23 aprilie 2016 -marþi, 3 mai 2016Cursuri - miercuri, 4 mai2016 - vineri, 17 iunie 2016Vacanþa de varã - sâmbãtã,18 iunie 2016 -duminicã, 4septembrie 2016

ÎNCEPE ŞCOALA!

ÎÎnnvvããþþããmmâânnttuull eessttee uunn lluuccrruuaaddmmiirraabbii ll ,, ddaarr ee bbiinnee ssãã nneeaammiinntt iimm,, ddiinn ccâânndd îînn ccâânndd,,ccãã nniimmiicc ddiinn cceeeeaa ccee mmeerrii ttãã

ssãã ff iiee ººtt iiuutt nnuu ppooaattee ff ii pprreeddaatt!!

În curând, poatecel mai cunoscut ºireprezentativ brand na -þional ºi internaþional aloraºului Mizil - FabricaRELAXA -, rebotezatãElvila dupã "vânzarea"cu cântec a acesteia cãtreafaceristul Viorel Cata -

ramã în 1995, îºi vaînchide definitiv porþile!.

Astfel, RE LA -XA va îngroºa lista celorpeste 1200 de mari între-prinderi - moºteniri ale"epocii de tristã amin -tire" - distruse dupã1989.

Deºi Sindicatulfabricii ce-i reprezintã peultimii 200 de "supra -vieþuitori" ai previzibileitragedii mizilene maisperã într-o minune, separe cã jocurile sunt deja

fãcute, sursele noastreafirmând cã deja s-acerut autorizaþie în vede -rea demolãrii construc -þilor ce au aparþinut Fa -bricii RELAXA!

RELAXA - sfârşit de drum!

INCREDIBIL! În pregãtireaalegerilor, parlamentarii vor sãmai deschidã puºculiþa ºi pen-tru pensionari! Mai mulþi"aleºi ai neamului" lucreazã laun proiect de lege prin carepensionarii ar putea primibani în plus. Este vorba despre înfiinþarea celeide-a 13-a pensie, dar care sã fie datã doar pensiona -rilor care nu primesc mai mult de 1.500 de lei lunar.

Aceºti bani ar urma sã fie primiþi de benefi-ciari înainte de Sãrbãtorile de Iarnã sau a Paºtelui.

PENSII

Pagina 5

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

TAXĂOamenii de rând

sau firmele care depundocumente, declaraþii ºicereri la instituþiile statuluinu mai trebuie sã le ºtam -pileze. În plus, guvernuleliminã ºi taxa pe timbru.Aºadar, românii care vorsolicita fiscului eliberarede certificate, adeverinþesau alte documente nu vormai achita timbrul de 2 lei!

INAUGURAREBaza militarã de

la Deveselu, care face par -te din sistemul scutuluiantirachetã al NATO, va figata mai devreme decâtera programat ºi va fi ope -ra þionalã din decembrie, adeclarat un oficial ameri-can. La Deveselu vor lucra150 de militari ºi 350 decivili, statul american in -vestind în amenajareabazei 350 de milioane dedolari.

"CURĂŢENIE"Ministrul Edu ca -

þiei, Sorin Câmpeanu, aanunþat cã pentru anul uni-versitar 2015-2016 vorintra în lichidare 86 pro-grame de studii de licenþãdin cadrul a 35 de univer-sitãþi, iar în cazul a patrudintre acestea sunt în lichi-dare toate programele destudii pe care le orga-nizeazã.

DECIZIEAutoturismele

par cate neregulamentar pepartea carosabilã nu maipot fi ridicate de "hingheriide maºini", a decis ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustitiþie! Potrivit motivãriideciziei, autoritãþile admi -nistraþiei publice locale nuau competenþã de regle-mentare în ceea ce priveºteprocedura de urmat încazul autovehiculelor par-cate neregulamentar, a -ceastã chestiune putând fireglementatã numai deGuvern.

ACHIZIŢIEGrupul Ikea -

prin subsidiara sa dinRomânia - Ikea ResourceIndependence (IRI) In -vest ments SRL România -a cumpãrat 33.600 ha depãdure, România deve -nind astfel prima þarã încare grupul va realiza legã-tura între resursa de lemnsustenabilã aflatã în c

De o prea lungãperioadã de vreme conti -nuãm sã ne amãgim cãnimic rãu nu se poateîntâmpla în "GrãdinaMaicii Domnului", darrãul a pãtruns de mult ºiadânc în vieþile noastre,fiind greu, aproape im -posibil, sã-l eradicãm cumijloace obiºnuite saupaºnice. Mulþi dintre noiam început sã nu mai per-cepem corect realitateazilelor noastre. Insaþiabili,nu contenim sã ne otrãvimsufletele ºi minþile cu pro-dusele nocive ale televi -ziunilor - "breaking news","ºtiri senzaþionale de ul -timã orã" -, urmãrim frivo-le, nesfârºite ºi aberantetalk show-uri, în care, de-avalma, "dive" sau "oamenipolitici" se bãlãcãresc ca lauºa cortului, provocându-ne "orgasme intelectuale"când unul "de-al lor" estesãltat de gabori sau ieseîncãtuºat pe uºile DNA-ului.

Suntem cutremu-raþi când constatãm la cenivel de alienare am ajuns,simþim cã trãim într- o þarãaflatã sub ocupaþie strãinã,o colonie, o þarã care nupare condusã de cel pecare l-au "ales" unii ro -mâni, ci una care rãspunde

prompt doar la mesajelevenite din exterior, o þarãîn care un "preºedinte altuturor ro mânilor" , dupãce ºi-a "luat þara înapoi", acam uitat ºi de ea ºi depopor, preocupat fiinddoar de sumedenia devizite ex terne, de concedii,de vacanþe, de asigurareaunui faraonic ºi costisitorconfort personal ºi de pro-pria bunãstare.

Cam prea devre -me a uitat de promisiunilesale electorale, de angaja-mentele pe care ºi le lua înfaþa românilor din þarã saudin diaspora în campaniaelectoralã sau imediatdupã adjudecarea jilþuluiprezidenþial, iar argumen -tele care sprijinã aceastãafirmaþie sunt vizibile ºicontrariante: reacþia sa ire-sponsabilã ºi jignitoarefaþã de marºul pentru unireal basarabenilor, "ascun-derea sub preº" a proiectu-lui votului prin corespon-denþã, retrimiterea înParlament al CoduluiFiscal sau a altor legi pro-puse spre promulgare,"rãzboiul" absurd, nepro-ductiv ºi nesfârºit pe care-lpoartã cu Guvernul etc. Înzadar aºteptãm o justifi-care, o minimã clarificarea actelor ºi acþiunilor sale

sau mãcar rãspunsul lachinuitoarea întrebare "dece guvernul sãu ar fi maiperformant decât cel alpremierului Ponta"?...

Mulþi au renunþatsã mai creadã în coinci-denþe nefericite: Occiden -tul ºi ceilalþi "prieteni" dinoculta mondialã nu dorescca românii sã se trezeascãla viaþã, nu doresc o Ro -mânie reîntregitã, puter-nicã ºi prosperã! Dupã ei,þara noastrã trebuie sãrãmânã o simplã ºi pro -fitabilã piaþã de desfacere!Întãrâtaþi de majorareaindemnizaþiilor doar pen-tru cei 48 de înalþi demni-tari, dupã ce "ºi-au tras"niºte pensii de-a dreptulnesimþite, parlamentariivor acum ºi indemnizaþiide 9.000 de lei. În prezent,sunt de "doar" 5.000. Asta,în condiþiile în care laCamera Deputaþilor, dincei 387 de deputaþi, 92 nuau luat cuvântul în plen înacest an, iar alþi 44 au vor-bit la microfon doar câtevasecunde, la începutul man-datului, pentru jurãmântulde credinþã, fãrã de care nule puteau fi validate man-datele!

Cam târzior, ºilãsându-ne sã ne punemsemne de întrebare privind

m o t i v u la cestei "în -târ zieri", bãn-cile au început sãsimtã cuþitul la jugu-larã: Justiþia a început sãfacã curãþenie prin con-tractele de împrumut aleoa menilor, obli gând bãn-cile sã renunþe la uneleclau ze socotite abuzive.De ce acum ºi nu atuncicând erau întocmite debãnci? Oare BNR-ul ºieternul Isãrescu nu aveaunicio obligaþie?

În acest timp,speculând cu abilitateprestaþia absolut necon -vingãtoare a preºedinteluiIohannis, Bãsescu, fãcândperiodic turul anumitorteleviziuni pururea obedi-ente, "bagã bãþul pringard", întãrâtând pe toatãlumea. Dã lecþii, lanseazãavertismente, prooroceºte,ceartã, uitând cã este doarun produs politic expirat,toxic, aºa cum a fost pe totparcursul celor 10 ani.

Ce blestem acãzut pe capul poporuluiales de Dumnezeu, de aajuns sã fie condus, succe-siv, de un chior ºi de unmut? Ce urmeazã?

ªtefan AVRAMESCU

La vreme de caniculăSTĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

În aprilie, po -porul era încunoºtiinþat,tot pe surse, cãPreºedintele "se aflã într-ovacanþã privatã", înMadeira (la sud-vest deCiorogârla, pentru neav-izaþi). Ni se explicã acumcã "vacanþã privatã","vacanþã" ºi "concediu" nusunt deloc sinonime .

Înþelesesem cãIohannis va fi un altfel depreºedinte ºi va face o alt-fel de politicã. Am aºteptatsã vãd un altfel de preºed-

inte ºi o altfel de politicã.Încã mai aºtept. Nici numã gândeam cã-ºi vapierde vremea încercândsã-l copieze pe ini -mitabilul Bãsescu. Faptulcã nu stã cãlare pe televi -ziunile de ºtiri e reconfor -tant, ca o bere pe cod por-tocaliu. Straniu mi se parecã, atunci când e imperiosnecesar sã clarifice câteceva, Preºedintele se scu-fundã în contul sãu per-sonal de socializare. Îngri-jorãtor de-a dreptul e cã,

dupã vreo 230 de zile,ideea-forþã al mandatuluisãu e "vacanþã". Mã rog,"vacanþã privatã".

În absenþa uneiagende prezidenþiale, neducem tot la surse: "Atâtatimp cât se va afla pelitoral, Klaus Iohannis vaavea la dispoziþie laNeptun ºi un birou deunde sã poatã lucra". Dacãpe birou ar trona un tratatde macroeconomie, deexemplu, iar în birou s-arstrecura un consilier pe

probleme de geopoliticã,de exemplu, am fi liniºtiþicã, reflectând la prestaþiasubþire din campania elec-toralã, Preºedintele s-a puspe carte.

Pãstrând aceeaºitonalitate sobrã (a pesi -mistului informat pe sur -se), mã aºtept, în curând,la o ºtire nouã: dupãvacanþe, Preºedintele ºi-aluat un binemeritat con-cediu.

Lelia MUNTEANU

Preşedintele - după vacanţe, un binemeritat concediu?

Pagina 3 OPINII MIZILUL

proprietate, producþiaprin intermediul relaþieidirecte cu furnizorii localiºi produsele finite dinmagazine.

PLANFundaþia Con ser -

vation Carpathia (FCC), oorganizaþie nonguverna-mentalã patronatã deprinþul Charles al MariiBritanii ºi care funcþio -neazã cu bani proveniþi dindonaþii ale strãinilor, vreasã cumpere aproximativ100.000 ha de pã dure înRomânia. Scopul demer-sului este de a protejapãdurile de tãierile masiveºi exploatarea forestierã. Înplus, fundaþia vrea sã cre -eze în România un ade-vãrat ''rai al urºilor ºi lupi-lor'', una dintre cele maimari rezervaþii naturale dinlume.

LEGEPreºedintele Kla -

us Iohannis a promulgatrecent o lege iniþiatã desenatorul Crin Antonescu,care nu numai cã interzice,dar ºi sancþioneazã promo -varea cultului persoanelorvinovate de infracþiuni degenocid. De asemenea, le -gea interzice "acordareanumelor persoanelor vino-vate de sãvârºirea unorinfracþiuni de genocid, con - tra umanitãþii ºi de cri me derãzboi unor strãzi, bule-varde, scuaruri, pieþe, par-curi sau altor locuri publicesau unor organizaþii".

"ALEŞII"Aproape 25%

din tre parlamentarii care s-au rulat în legislatura actu-alã, 2012-2016 (142), auprobleme cu legea, fie cãsunt condamnaþi, trimiºi înjudeca tã, urmãriþi penalsau a cuzaþi de incompati-bilitate, conflict de interesesau averi nejustificate.Parla mentul a adoptat îniunie o lege prin carefiecare dintre ei, cuexcepþia celor condamnaþipentru infrac þiuni decorupþie, vor primi o in -demnizaþie la pensie, înfuncþie de numãrul deman date pe care le-au e -xercitat. Preºedintele a res -pins legea de la promulga -re, întorcând-o în Parla -ment. Acum, parlamen-tarii discutã dacã ar fi cazulsã îºi mãreascã ºi salariile,la 9.000 de lei pe lunã.

La aºa-numitelealegeri prezidenþiale dinnoiembrie 2014 cu finalaconsumatã pe Facebook,mi-am fãcut datoria decetãþean al Þãrii. M-amprezentat la secþia de votare,am votat, dar nu am ales. N-am avut pe cine sã aleg din-tre cei doi, unul mai nocivdecât celãlalt. Nu PoporulRomân, ci tastele Face -book-ului l-au "ales" pe celmai nociv, ºi nu m-am înºe-lat: Iohannis nu este ºi nu vafi preºedintele meu! El nusimte româneºte ºi nu slu-jeºte România!

Predecesorii luipostdecembriºti au procedatprecum ºefii de stat de laCasa Albã, de la PalatulElysee sau din alte reºedinþeprezidenþiale "cu pretenþii"mai mari decât aleCotroceniului. Au locuit înspaþiile amenajate ºi desti-nate acestui scop, fãrã a facenazuri. Actualul chiriaº, nu!El vrea lux, vrea risipã, vreaplimbãri peste mãri ºi þãri,vrea reºedinþe renovate cumilioane de euro din puþiniibani ai þãrii. Vrea navetãsãptãmânalã, vrea sã-ºiplimbe "prima" pe terasaTurnului Babel de laBruxelles ºi sã se auto-invite în cât mai multepalate ale planetei. Quiprodest? Nu naþiunii! Optluni de zile au fost mai multdecât suficiente pentru ademonstra, dacã nu intenþiade a-i sfida pe români,incompetenþa, în mod sigur! Încã de la "Primul pas","stângãciile" preºedinteluiau fost la ordinea zilei,reuºind în timp record sãsurclaseze detaºat "perfor-

manþele" inedite ale campi-onului gafelor, "Yes-manul"de la externe de pe vremeaguvernului Tãriceanu. Agafat "Pas cu pas" ºi, dacã n-a gafat, a sfidat în modconºtient, nu doar bunulsimþ, ci sentimentul naþio -nal. Chiar de-ar fi fostnumai gafe, tot ar fi fostsuficient sã fie chemat laordine. De cine?, veþi între-ba. Sã cheme la ordine peoricare demnitar al statului,indiferent de poziþia pe careo deþine, este obligaþia Par -lamentului României. Dar,prevãzãtor ºi machiavelic,însuºi ma jestatea sa, Mutu-Klaus-Iohannis a avut grijã -incluzându-se pe sine - demembrii acestui forumnaþional, majorându-le "re -numeraþia".

Revenind în actu-alitate, la sobrietatea ºi lagravitatea faptelor, conformprevederilor legislative, seimpune prezentarea Preºe -dintelui României în faþaParlamentului României, casã dea explicaþii pentruactele anti-naþionale co -mise, dar ºi pentru cã niciu-na dintre vizitele sale nu afost urmatã de un raport înfaþa poporului român,mãcar sã ºtie ºi acesta pe cecheltuie banii alesulFacebook-ului.

Nu am fost fan al"timonierului" care a adusmari prejudicii României,transformând-o în coloniesub ocupaþie strãinã, darsunt obligat sã-i dau drep-tate în cel puþin douã cazuriinacceptabile pentru unPreºedinte al României,fapte comise de actualulchiriaº navetist Cotroceni-

Sibiu: Nu se poate uita cãprima mãsurã dupã venirealui Poroºenko la putere afost sã anuleze statutul lim-bii române ca limbã regio -nalã, în Ucraina, iar cândproaspãtul Preºedinte alRomâniei a mers în U -craina, nu l-a interesat delocsoarta românilor de pepãmântul românesc aflatsub cizma ucraineanã. I-aignorat, i-a sfidat, a pupatpapucii lui Poroºenko ºi...dus a fost.

Totodatã, Iohannisa beneficiat de voturileromânilor din stângaPrutului, dar i-a minþit cuneruºinare pe tinerii uni -oniºti entuziaºti care au luatdrumul Þãrii în picioare.Duminicã, 5 iulie 2015,imediat dupã Marea A du -nare Naþionalã de la Chi -ºinãu, tinerii au plecat, pejos, cu drapele tricolore înmâini, pentru a ajunge laPrut ºi, mai apoi, în Þarã.Dupã ce, cu ipocrizie s-aarãtat foarte "impresionat"de drumul parcurs de tineriide la Chiºinãu la Bucureºti,Preºedintele României ºi-aexprimat regretul cã nu va fi"în Þarã" pentru a-i primi laPalatul Cotroceni. A plecatpe uºa din spate în obiºnuitaºi anormala navetã sãp-tãmânalã, fãrã însã a neglijasã reprogrameze ruta avi -onului, adãugându-i o es -calã - dupã afirmaþia sa - "înafara þãrii", adicã la Sibiu.Deci, Preºedintele consi -derã cã Sibiul nu este înRomânia! Grav, domnuleIohannis!

În timp ce laCotroceni tinerii sperau sã-lvadã pe Vodã, acesta,

împreunã cu consoartaîmbrãcatã în haine de mii deeuro, hopa-sus în aeroplanspre Spania. O altã vizitãinutilã, folositoare Româ -niei precum frecþia la pi -ciorul de lemn! Pentru prafîn ochii lumii, la reºedinþaprezidenþialã din Bucureºtia lãsat doi argaþi sã-i în -tâmpine pe tinerii românibasarabeni. Dupã atâtadrum strãbãtut pe jos, pen-tru entuziaºtii unioniºti nu s-au gãsit nici mãcar scaune,ca apogeu al umilinþei, tine -rilor români din stângaPrutului fiindu-le oferitãpodeaua încãperii pe post defotolii. Ruºine, domnulepreºedinte! Al altora, nu almeu!

Dacã Adrian Pãu -nescu spunea: "Aº vrea sãfiu noroiul de pe bocanciisoldatului român care afãcut Unirea", cei care i-auumilit duminicã, 12 iulie2015, pe tinerii veniþi de laChiºinãu în Capitala Ro -mâniei nu valoreazã nicimãcar praful de pe în -cãlþãrile lor, iar un Pre -ºedinte care nu respectãPoporul ºi Neamul Ro -mânesc, nu meritã respect!Nu meritã sã-i fie cãpetenie!Eu nu l-am votat, NU estePreºedintele meu!

Ion MÃLDÃRESCU

Iohannis nu este preşedintele meu!

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Preºedintele in -terimar al PSD, LiviuDragnea, s-a declaratrevoltat de un proiect delege adoptat recent deGuvernul condus de VictorPonta. Acesta a transmiscã nu crede cã proiectul delege care prevede consti-tuirea Comit etului Na -þional pentru Supra -vegherea Macro pru den -þialã va funcþiona. El a afir-mat cã i se pare o faptãgravã ca oamenii care vorface parte din acest orga -nism sã ia decizii totale cu

privire la sistemul finan-ciar naþional.

"Nu ºtiam despreacest lucru. Eu ce sã înþe-leg, cã nu mai existãGuvern, Parlament, Pre -ºedinþie? Nu cred cã poatefuncþiona aºa ceva. Bi -neînþeles cã o sã mã intere-sez de acest lucru, mi separe ceva foarte grav. Nupot nouã oameni, oricât arfi ei de buni sau de bineintenþionaþi, sã decidã tot,

deasupra Guvernului, dea-supra Parlamentului", aspus Liviu Dragnea.

Guvernul a apro-bat, pe 22 iulie, proiectulde lege privind suprave -gherea macroprudenþialã asistemului financiar na -þional ºi a decis consti-tuirea Comi te tului Na -þional pentru Su pra ve -gherea Macropru den þialãal cãrui preºedinte va figuvernatorul Bãncii Naþio -

nale a României, MugurIsãrescu.

Proiectul prevedecã respectivul comitet va ficonstituit din reprezentanþiai BNR, ai Autoritãþii deSupraveghere Financiarãºi ai Guvernului.

Co mitetul va fun -cþiona ca structurã de co -operare inter-instituþio -nalã, fãrã personalitate ju -ridicã, cu rolul de a asigu-ra coordonarea su pra ve -gherii macropruden þiale lanivel naþional.

O altă aiureală!

Pagina 4EVENIMENTMIZILUL

Cele mai inteligenterase de câini

Fiecare persoanãcare îºi cumpãrã un câine,are în minte câteva prin-cipii dupã care îl alege.Dacã mulþi vor sã aibã uncãþel cuminte ºi prietenos,alþii vor ca acesta sã fiefoar te inteligent, sã aperecasa ºi sã fie uºor de dresat.Un câine inteligent înseam-nã, în primul rând, o relaþiefoarte bunã cu familia ºi si -guranþa cã stãpânii nu sevor trezi cu mobila distrusã.

Specialiºtii susþincã Border Collie este ceamai inteligentã rasã decâine, iar traiul alãturi de unasemenea câine este cumnu se poate mai plãcut.Aceºti câini sunt foarteenergici, prin urmare aunevoie de niºte stãpâni lafel de activi ca ºi ei, care sãîi ducã des la plimbare ºi îndrumeþii. De asemenea, ceicare vor un Collie trebuiesã fie dispuºi sã arunce înparc un bãþ ore în ºir, cãcicãþelul va fi de neobosit.Cuvântul care guverneazãviaþa unui Collie este "or -dinea", aºa cã va încerca sãaibã grijã de cei din jurulsãu ºi sã îi dirijeze, în spiri-tul trecutului sãu de câinede turmã, în care strângeaîntr-un timp record sute deoi ºi de vaci.

Iubitorii de câiniplaseazã câinii din rasaPudel pe locul al doilea înceea ce priveºte inteligenþa.Sunt uºor de dresat, ascultãceea ce li se spune ºi nu facprostii în casã ºi în afara ei,ci îºi dau interesul sã fiemereu pe placul stãpânilor.Ei reuºesc mereu sã îºi sur-prindã stãpânii cu lucrurinoi, iar copiii se îndrã-gostesc imediat de aspectullor fizic ºi de voioºia lor.

Ciobãnescul ger-man este pe podiumul celormai inteligenþi câini dinlume, iar aflarea lui peacest loc nu este delocîntâmplãtoare. Acesta în -vaþã comenzi dupã numaicâteva repetiþii ºi le executãcorect, iar în poliþie ºi însecuritatea aeroporturiloreste nelipsit datoritã capa -citãþii lui de depista sub-stanþe interzise ori persoanedispãrute.

Se comportã e -xem plar cu familia pe careo apãrã, uneori chiar cupreþul vieþii sale.

Menajând sensi-bilitãþile adevãraþilor iubi -tori de animale sau pãsãri, acelor care, probabil, vor sãrica arºi când vor citi acesterânduri (aidoma "iubitorilorde câini comunitari"!) ºifãcând abstracþie de cali -tãþile pe care specialiºtii leatribuie corvidelor, obiec-tiv, fãrã ranchiunã sau falsepudibonderii trebuie sãadmitem cã în oraºul nos-tru, de câþiva ani, ciorile audevenit o problemã deran-jantã.

Zilnic, din zori ºipânã-n asfinþit, din copaciiîn care-au cuibãrit sau de peacoperiºurile blocurilor ºicaselor, stoluri mari ºi com-pacte de ciori produc unzgomot asurzitor ºi greu desuportat, inducând cetãþe-nilor o permanentã ºi insu-portabilã stare de disconfort.

Problema este cu -noscutã de autoritãþi decâþiva ani, dar mãsurileluate de ele sau de cetãþeni(toaletarea coroanelor unorcopaci, distrugerea cuibu -

rilor sau folosirea pocnito-rilor) au fost simple ºi inefi-ciente paliative, singuracertitudine constând în fap-tul cã ciorile sau înmulþitnecontrolat datoritã faptuluicã (mãcar ele) au gãsit aicicondiþii prielnice de viaþã.

Fãcându-mã pur -tã torul de cuvânt al mizile-nilor afectaþi de aceastãnedoritã situaþie, sugerezConsiliului Local ºi tuturorfactorilor de rãspunderecare pot concura la solu -þionarea acestei probleme,

sã iasã puþin din rutinã biro-craticã periodicã ºi, în co -laborare cu reprezentanþiicetãþenilor (preºe dinþii aso-ciaþiilor de proprietari), sãcaute ºi sã adopte, cu cele -ritate, cea mai oportunã ºirealizabilã mãsurã.

Bineînþeles, iesedin discuþie oportunitateade a aºtepta rezolvarea situ-aþiei prin apariþia unei ciorialbastre, care sã scapeMizilul de aceastã pro -blemã, aidoma bancului încare primarul Parisului ascãpat capitala francezã deporumbei!

ª.A.

La 77 de ani de ladispariþia Reginei Maria,familia regalã a ajuns la oînþelegere cu reprezentanþiiMinisterului Culturii pri -vind inima suveranei.Aflatã de mai bine de 40 deani într-un container depo -zitat în Muzeul Naþional deIstorie din Capitalã, inimaReginei Maria va fi redatãfamiliei regale ºi mutatã laPeliºor în aceastã toamnã,chiar în camera unde suve -rana ºi-a trãit ultimele clipe.

Regina Maria, ne -

poatã a reginei Victoria aMarii Britanii ºi soþie aRegelui Ferdinand, s-a stinsdin viaþã la 18 iulie 1938.Conform testamentului, du -pã deces, inima i-a fostscoasã ºi depusã la capeladomeniului regal de laBalcic, într-o cutie de ar -gint, învelitã într-un steagdublu, pe de o parte dra -pelul României, pe de alta

steagul Marii Britanii. Larândul lor, acestea au fostpuse într-o altã casetã, dinargint aurit cu ornamentedin pietre preþioase, primitãîn dar la cãsãtorie în anul1893, "de la DoamneleRomâne". Trupul suveraneia fost înmormântat înnecropola familiei regale dela Curtea de Argeº, alãturide soþul sãu.

Dupã pierdereaCadrilaterului, ºi implicit aBalcicului, Principesa I -leana a ordonat ca la Bransã se construiascã o capelã,"Inima Reginei Maria",unde au fost depuse ca -setele cu inima, într-un sar-cofag de marmurã, însã, în1968, capela a fost pro-fanatã de comuniºti, iarinima Reginei a fost dusã,împreunã cu casetele, laMuzeul Naþional de Istoriedin Bucureºti.

Elena BADEA

În urmã cu cevatimp, la Chiºinãu, 40.000de români din RepublicaMoldova s-au adunat încentrul oraºului pentru acere unirea cu România.Apoi, simbolic, 1.000 debasarabeni au pornit pe josspre România ºi au ajuns înBucureºti unde, stupoare,alãturi de ei au participatdoar vreo 2.000 de bu -cureºteni la MARªULPENTRU UNIRE! Undeau fost ceilalþi "patrioþi"?Unde ne este conºtiinþanaþionalã? Unde ne esteresponsabilitatea, onoarea,demnitatea ºi curajul?

În condiþiile în ca -re s-au organizat acesteevenimente atât la Chiºi -nãu, cât ºi la Bucureºti,conducerea þãrii ºi o presãnormale la cap, cu unminim de simþ patriotic, cuo realã dorinþã de reparare arãului istoric fãcut de cri -mi nalii sovietici prin ru pe -rea Basarabiei de România,ar fi trebuit sã mobilizezeoamenii, pentru ca marºulpentru Unire sã devinã unadevãrat eveniment!

Ei bine, cu foartemici excepþii, majoritatea

ziarelor ºi televiziunilorcentrale au tãcut mâlc ºi auignorant evenimentul. Dece? Pentru cã stãpânii lornu doresc o Românie reîn-tregitã! Da, asta este presadin România, aceeaºi carene otrãveºte prin emisiuniimbecile, aceeaºi care pro-moveazã þiganizarea, ma -ne lizarea ºi telenovelizareaþãrii. Oameni buni, aºaaratã un popor lobotomizat,cãruia nu-i mai pasã decâtcu ce îºi umflã burduhanul!

Jenant ºi ruºinos aconstituit ºi modul în carebasarabenii "au fost pri -miþi" la Cotroceni, suge -

rându-ne parcã vizita ino -pinatã ºi inoportunã a unorrude sãrace de la þarã. Dacãpreºedintele nu a putut par-ticipa la acest eveniment(suspectã ab senþa acestuiasau aºa a fost "sfãtuit" sãabordeze problema?), pre -zenþa premierului în mij -locul basarabenilor, chiar ºiîn cârje, ar fi fost obligato-rie! Altfel, putem afirma cãsloganurile lansate în Re -publica Moldova cu ocaziacampaniei electorale, celevizând dorinþa unei Ro -mânii reunite, au fost sim-ple amãgiri electorale?

Dacã am mai fost

uimit de ceva, au fostmesajele pe care le-amdescoperit pe paginile deFacebook, la postãrile des -pre eveniment. O armatã deimbecili s-au întrecut sãspunã cuvinte urâte despreUnire, Basarabia ºi româniide peste Prut. De necrezutcâtã prostie este în þaraasta! În orice caz, sã vã fieruºine tuturor celor carespuneþi cã vã pasã de acestpopor. Aþi ºtiut de acesteveniment, puteaþi sã ve -niþi, dar nu aþi fãcut-o! Nemeritãm politicienii ºi mi -zeria din þarã!

Daniel ROXIN

Mizilul, un oraş asediat de ciori!

Decizie istorică

Premeditare?...

Pagina 5 EDUCATIE - INVATAMANT MIZILUL

"Pentru cine bat clopotele"de Ernest Hemingway -Romanul prezintã poves -tea lui Robert Jordan, untânãr american din Brigã -zile Internaþionale alãtu-rate unitãþii de gherilã re -publicanã, în timpul Rãz -boiului Civil Spaniol. "Un veac de singurãtate"de Gabriel Garcia Mar -quez - Prima ediþe a ro -manului a fost publicatãpe 5 iunie 1967 la BuenosAires, Argentina. De laprima publicare a cãrþii ºipânã în prezent, s-au vân-dut peste 30 de milioanede exemplare în întreagalume, cartea fiind tradusãîn 35 de limbi."La rãsãrit de Eden" deJohn Steinbeck - Cartea,publicatã pentru prima da -tã în 1952, recreeazã po -vestea biblica a lui Cain ºiAbel în decorul Vãii Sa -linas din California. Ac þi -unea se întinde din timpulRãzboiului Civil pânã lasfârºitul Primului RãzboiMondial ºi urmãreºte con-flictele dintre douã gene -raþii de fraþi."Crimã ºi pedeapsã" deFeodor Dostoievski - Car -tea urmãreºte drama pecare o trãieºte Raskol ni -kov, un student care punela cale uciderea ºi jefuireaunei bãtrâne cãmãtare,pentru a-ºi putea rezolvaastfel problemele financia-re, dar ºi din dorinþa de a-ºi demonstra lui cã esteîndreptãþit sã o facã."Strãinul" de Albert Ca -mus - Protagonistul cãrþiieste Meursault, un franco-algerian indiferent care,du pã ce participã la înmor-mântarea mamei sale, u -cide un bãrbat arab pe careel îl cunoscuse la Alger."Ferma animalelor", deGeorge Orwell - Publicatãîn Anglia în anul 1945,cartea este cea mai cunos-cutã satirã politicã din sec-olul al XX-lea. A fosttradusã în peste 70 de þãriºi inclusã în programeleºcolare ºi universitare dinîntreaga lume."Contele de Monte Cris -to", de Alexandre Dumas -Cartea a fost publicatã înanul 1844 ºi povesteºteviaþa lui Édmond Dantes,care a fost închis fiind con-siderat informator al luiNapoleon Bonaparte.

Cărţi memorabile!

Am mai relatatîntr-un articol anteriordespre Facebook ºi efectelenegative pe care acesta lepoate avea asupra dezvol -tãrii copiilor noºtri, despreaceastã "boalã" generalã dea le crea copiilor adrese deFacebook încã de la naºtere.Ei bine, dacã ar fi numaiatât, ar fi bine! Însã dra -gostea pentru copii noºtri ºiadmiraþia nemãrginitã pen-tru ei, ne determinã demulte ori sã vrem sã nestrigãm în gura mare feri-cirea pe care o trãim alãturide ei, ne face sã dorim sãvadã o lume întreagã câtsunt de minunaþi ºi de spe-ciali. ªi uite aºa unii dintrenoi ajung sã posteze pe

Facebook fiecare pas pecare îl face copilul singur,fiecare etapã a dezvoltãriicelui mic, fiecare nouã pro -vocare. Ce se poate ascundeînsã în spatele unor astfel deobiceiuri, ce pericole ne potaºtepta dincolo de ecranulcalculatorului… nu ne gân -dim aproape niciodatã.Poliþiºti.ro a lansat o cam-panie de conºtientizare apãrinþilor asupra implicaþi-ilor pe care postarea ºiexpunerea exageratã a celormici le pot avea asupravieþii noastre.

Un tip vã trimite ocerere de prietenie. Nu-lcunoaºteþi, dar pentru cã areo fotografie de profil drã -guþã, îi acceptaþi solicitarea

ºi îl adãugaþi în lista de pri-eteni. Între timp, tipul miste-rios a cãrui cerere de priete-nie v-aþi grãbit sã o ac cep -taþi, salveazã foto gra fia pos -tatã de dvs. în smartphone-ulsãu ºi o trimite cã tre niºtenecunoscuþi împreunã cuurmãtorul text: "Fe tiþã învârstã de 5 ani. Pãr ºaten.Culoarea ochilor cã prui. 5000”. ªi asta nu e tot, poatesã ofere o imagine clarã afetiþei tale, poate sã-i deanumele complet ºi locaþiaexactã unde se aflã la ºcoalã,unui traficant de copii.

Este posibil caatunci când veþi merge sã vãluaþi fetiþa de la grãdiniþãsau de la ºcoalã, sã con-stataþi cã este de negãsit.

Nimeni nu va ºti cã fetiþavoastrã a fost vândutã dejaunui pedofil de 50 ºi cevade ani, imediat dupã ce aþilãsat-o acolo, iar acum e îndrum spre o destinaþie ne cu -noscutã, cu o pungã pe cap,confuzã, îngrozitã ºi plân -gând pentru cã un om pecare nu l-a mai vãzut nicio-datã a luat-o cu el, iar ea nuºtie unde sunt pãrinþii ei, ºiasta numai în cazul în careºtie ce se întâmpla cu ea.

NU adãugaþi per-soane necunoscute în listade prieteni pe Facebook!

NU postaþi toateinformaþiile ºi întâmplãriledespre/din viaþa voastrã peFacebook!

Alina DUMITRU

De ce să nu postezi pe Facebook poze cu copilul tău!?

Scriitorul Um ber -to Eco a primit recent titlulde Doctor Honoris Causa în"Comunicare ºi CulturãMass-Media" la Universi -tatea din Torino, ºi cuaceastã ocazie, întâlnindu-se cu jurnaliºtii, a vorbitdes pre reþelele de tipFacebook. Acesta este depãrere cã reþelele de so -cializare reprezintã "inva ziaimbecililor".

"Reþelele de so -

cializare dau drept de cu -vânt unor legiuni de imbe-cili care înainte vorbeaunumai la bar, dupã un paharde vin, fãrã a dãuna colec-tivitãþii. Erau imediat puºisub tãcere, în timp ce acumau acelaºi drept la cuvânt caºi un premiat cu Nobel. Esteinvazia imbecililor", susþineEco. În opinia scriitorului,televiziunea este ºi un rãu cucare se confruntã societatea.Aceasta, spune Eco, "a pro-

movat idiotul satului faþã decare spectatorul se simþeasuperior".

Drama internetu-lui este cã "l-a promovat peidiotul satului ca purtãtor deadevãr", observã Eco."Ziarele ar trebui sã dedicecel puþin douã pagini ana -lizei critice a site-urilor, aºacum profesorii ar trebui sã-iînveþe pe elevi sã utilizezesite-urile pentru a-ºi facetemele. Sã ºtii sã copiezi

este o virtute, dar trebuiecomparate informaþiile pen-tru a înþelege dacã suntcredibile sau nu", conchideUmberto Eco.

Despre reţelele de socializare

Ca pãrinte, eºti unmodel. Dar ce fel de lecþii îidai? Toþi avem petele noas-tre opace, chiar ºi pãrinþii"cool" pot greºi la anumitelecþii pe care le dau copiilor,prin cuvintele ºi acþiunilelor de zi cu zi. Iatã câtevalecþii periculoase la care tre-buie sã spuneþi, chiar de azi,"STOP"!

Este OK sã nu-þirespecþi corpul. Nu-þirespecþi corpul supunându-lla supraalimentare sau dietenimicitoare? Consumi preamult alcool? Eºti prea durcu tine referitor la aspectultãu atunci când te uiþi înoglindã? Copilul tãu vaînvãþa cum sã-ºi valorizezecorpul luându-vã de exem-plu.

Relaþiile cu apa -ratele electronice sunt maiimportante decât relaþiile

umane. Te culci cu tele-fonul ascuns sub pernã?Trimiþi emailuri atunci cândpar tenerul tãu îþi vorbeºte lamasa de searã? Dacã esteaºa, atunci tu îþi educi copi-ii cã implicarea "intimã" cuun ecran electronic este maiimportantã decât oameniicu care împãrtãºeºti timp decalitate.

Desertul este orãsplatã pentru cã ai fost"cuminte". Spuneþi vreodatãceva de genul asta copiluluidumneavoastrã? Mulþi pã -rinþi ademenesc copiii cualimentele lor preferate.Este tentant sã oferi o re -com pensã pentru bunãpurtare. Este un mod sim-plu, rapid pentru a obþinecooperarea copiilor ... celpuþin pentru o vreme. Dar eo lecþie periculosã de "pre-dat", una care poate duce la

m o d e l ealimenta-re nesãnã-t o a s e ,care suntgreu deschimbatmai târz-iu, ca a -dult.

Este în regulã sãtriºezi ... atâta timp cât nuesti prins! Iatã un exemplu:"Oops, chelnerul a uitat sãne aducã nota de platã. Credcã am avut baftã de o cinãgratuitã, astã searã! Haideþi,sã mergem. Grãbiþi-vã!".Dacã vã învãþaþi copilul cãeste în regulã sã înºeli atâtatimp cât nu poþi fi prins, îifaci acestuia un mare deser-viciu. Copilul tãu, mai multca sigur, va triºa la un test,va încãlca legea, sau nu vafi corect cu partenerul sãu în

viaþã. Pentru cã l-ai învãþatcã nu existã consecinþe ...atâta timp cât nu este prins.

Este OK sã nu-þirespecþi uneori cuvântul!Promiþi oamenilor cã veitelefona ºi apoi nu o faci?Promiþi cã vei termina cevaîntr-un anumit interval detimp, dar nu o faci? Cândnu-þi respecþi cuvântul curegularitate, îþi înveþi co -pilul cã integritatea perso -nalã nu valoreazã mult, iarîncrederea nu este impor-tantã.

Mãdãlina BARBU

Cinci lecţii greşite pentru copii

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Sfaturi medicale utileFumatul este

foarte periculos pentrusãnãtate, de aceea esteimportant sã renunþaþi laacest obicei. ªi pentru cãvrem sã vã ajutãm, vãprezentãm câteva ali-mente care vã vor ajutã sãeliminaþi nicotina dinorganism. Nicotina vãcreºte tensiunea ºi vã a -tacã plãmânii, iar efecteleei rãmân în organism anide zile dupã ce v-aþi lãsatde fumat. Un stil de viaþãsãnãtos ºi anumite ali-mente vã ajutã sã vãcurãþaþi organismul.

Broccoli este osursã importantã de vita-minele C ºi B5. Fumatulreduce nivelul de vitami-na C din organism ºi vãlasã plãmânii vulnerabili,de aceea trebuie sã con-sumaþi broccoli.

Portocalele sunt,de asemenea, bogate învitamina C. Aceste fructenu numai cã vã vor prote-ja plãmânii ºi vor curãþaorganismul de nicotinã,dar vã vor întãri metabo-lismul ºi vã vor ajuta sãscapaþi de stres.

*Cum recunoaº -

teþi o cãdere de calciu ºice trebuie sã fãcut ca sãvã reveniþi? Crampelemusculare ºi "ochiul carebate" sunt semnele celemai întâlnite ale uneicãderi de calciu. În modgreºit, hipocalcemia estepusã în relaþie cuameþeala care apare bruscºi care este cauzatã defapt de o scãdere aglicemiei ori a tensiunii,condiþii întâlnite mult maifrecvent decât cãderea decalciu. Aceasta are loc înmomentul în care concen-traþia ionilor liberi de cal-ciu din sânge scade subminima acceptatã ca nor-malã, de 4,0 mg/dl.

Cauzele pentrucare nivelul de calciupoate atinge cote maimici sunt diverse: insufi-cienþa re nalã cronicã,scãderea magneziului ºicreºterea fosforului dinsânge, pancreatita, defici-tul de vitamina D, unelemedicamente citostaticeºi anticonvulsive, precumºi lipsa unui consum dealimente care sã conþinãcantitãþile necesare de cal-ciu.

Cã zahãrul exce-siv e nociv pentru sãnãtatenu mai e o noutate. În ciudaacestui fapt, continuãm sãconsumãm produse ce con -þin mult zahãr, deoareceorganismul "ne-o cere",chiar dacã ºtim cã ne facerãu. O alternativã poate fiînlocuirea produselor tra di -þionale ce conþin mult za -hãr, cu alte produse ceconþin zahãr natural. Fruc -tele uscate natural pot fiaceastã alternativã, daratenþie: sunt uºor de con-fundat cu fructele confiate.

Teoretic, fructeleconfiate sunt acele fructe depãdure fierte în sirop dezahãr, separate de el, apoiuºor uscate. Fructele confi-ate de calitate trebuie sãconþinã mai puþin de 80%din substanþa uscatã. Pen truidentificarea lor corectã,

acestea trebuie apãsate cumâna, printr-un ambalaj decelofan sau o banalã pungã,ºi, dacã nu emanã lichid,atunci putem cum pãra cuîncredere. Dul ciurile confi-ate au un adaos foarte marede calorii ºi de carbohidraþi.Mulþi pãrinþi, ºi nu numai,speriaþi de pericolul re pre -zentat de toxicitatea zahã -rului, în cearcã sã înlocu -iascã bomboanele, ciocola-ta etc., cu fructe confiate:curmale, smochine, stafide,banane, ananas, papaya,prune etc.

"Fructele confiateconþin fructozã, care esteun zahar simplu despre cares-a aflat recent cã nu inhibãpofta de mâncare, cum secredea. Aceastã variantã deîndulcire cu fructe aduceînsã un exces de zahãr îndietã, de aceea trebuie avut

grijã ce fel de fructe confi-ate consumãm. Sunt mulþiproducãtori cãrora nu lepasã de modalitatea de fab-ricaþie a fructelor confiate,astfel cã aceºtia dubleazãsau chiar tripleazã canti-tatea de zahãr aplicatã înprocesul tehnologic al aces-tor produse, fapt ceafecteazã sãnãtatea celuicare ajunge apoi sã le con-sume", afirmã Ioana Popa,specialist în nutriþie.

"Pentru a puteabeneficia de avantajelefruc telor uscate natural tre-buie sã fim foarte atenþideoarece acestea se a -seamãnã foarte mult cufructele confiate. Practic,dacã nu ºtim ce cãutãm,adicã dacã nu cunoaºtemdiferenþa dintre cele douãproduse, mai bine întrebãmvânzãtorul. Deºi aratã lafel, fructele confiate se fa -bricã diferit de cele uscate.

De exemplu, printre celemai apreciate fructe fo -losite în ambele categoriide produse despre care amvorbit sunt curmalele.Astfel, în vreme ce cur-malele uscate sunt lãsateîntr-un cuptor pentru 24 deore la o temperaturã depeste 80 de grade C pentrua elimina toatã apa, cur-malele confiate au un altproces de fabricaþie: elesunt fierte câteva zile larând într-un fel de siropconcentrat ce conþine multzahãr, sirop care este, decele mai multe ori, cu totfelul de conservanþi saucoloranþi, totul pentru cafructele sã arate mai bine.De aici ºi imaginea fruc -telor confiate, care le facmai atrãgãtoare deoarecearatã strãlucitor, mult maifrumos decât fructeleuscate natural", mai spunenutriþionistul.

ªtiai cã peste 80%din usturoiul vândut înîntreaga lume provine dinChina? România a importatpeste 20.000 de tone deusturoi chinezesc numaianul trecut. Majoritateaconsumatorilor cred cãusturoiul pe care-l folosesca fost crescut în România,dar, în realitate, a fost expe-diat din China. Chiar ºiusturoiul cu eticheta "or -ganic" este adesea dinChina, unde metodele de

certificare organicã nu suntde încredere.

Usturoiul chine -zesc este pulverizat cu sub-stante chimice pentru a oprigerminarea, pentru a fi albitºi pentru a ucide insecteledãunãtoare. De asemenea,usturoiul este cultivat într-un mediu nesterilizat de apãmenajerã uzatã. Usturoiulchinezesc este puternicsupus fumigaþiei cu bro-murã de metil - un produsfoarte toxic - , pentru a fieliminaþi orice fel de ger-meni. Ex punerea la concen-

traþii mari poate provocaleziuni ale aparatului respi-rator ºi sistemului nervoscentral, chiar decesul. Us -turoiul chinezesc este, dease menea, contaminat cuplumb, sulfiþi ºi alþi com-pusi peri culoºi.

Usturoiul chine -zesc este tratat cu inhibitoride creºtere ºi supus la tem-peraturi scãzute, cât ºi lastocare pe durate extinse.Depozitarea pe perioademari de timp este deosebitde problematicã, întrucâtnivelurile de alicinã, una

dintre componentele debazã ale usturoiului ºiresponsabilã pentru bene -ficiile sale de sãnãtate,încep sã scadã în timp.

Iatã câteva sfaturiîn alegerea usturoiului:usturoiul românesc este maigreu decât usturoiul chi -nezesc, este mult mai aro-mat ºi mai are câtevafiricele în partea de jos

Aºadar, urmãtoa -rea datã când mergeþi lacumpãrãturi, nu mai alegeþiusturoiul aspectuos, luaþiunul mai mic!

Antiperspiranteleconþin sãruri de aluminiu,ingrediente active care blo -cheazã transpiraþia. E xis tãteorii conform cãrora acestesãruri de aluminiu suntabsorbite în ganglionii lim-fatici de la subraþ, unde seacumuleazã în timp, iarconsecinþa este deteriorareacelulelor ºi instalarea can-cerului.

În cadrul unorstudii, cercetãtorii au des -coperit urme de aluminiu înþesutul gras al pieptului,precum ºi în þesutul ºilichidul mamar, precum ºiîn laptele matern. Majo -ritatea tipurilor de cancermamar se dezvoltã în zonasuperioarã ºi externã a piep-tului, zona cea mai apropi-atã de ganglionii limfatici

expuºi la antiperspirante.Multe femei aplicã antiper-spirantul imediat dupã ce s-au epilat la subraþ cu aju-torul lamei de ras. Aceastãmetodã de îndepãrtare apãrului nedorit se poatesolda deseori cu mici leziu-ni, uneori invizibile, ºi cuiritaþie, cãi prin care sãrurilede aluminiu pot pãtrundemai uºor în corp.

Chiar dacã nu estedemonstratã ºtiinþific 100%legãtura dintre antiperspi-rante ºi cancerul mamar,medicul ne sfãtuieºte sãluãm, totuºi, mãsuri pentrua reduce expunerea la alu-miniu. Sistemul nervos cen-tral, adicã mãduva spinãriiºi creierul, sunt consideratecele mai sensibile þinte alealuminiului, câteva studii

arãtând cã aluminiul arputea fi ºi cauza instalãriibolii Alzheimer. Aluminiuleste atât de întâlnit în medi-ul înconjurãtor, încât esteaproape imposibil sã eviþitotal expunerea.

Nu aplica antiper-spirantul imediat dupã ras!Încearcã sã-þi modifici ruti-na: fã duº seara ºi rade-þiatunci ºi pielea subraþului.Aplicã antiperspirantul di -

mineaþa, dupã ce pielea s-acalmat. Foloseºte antiper-spirante cu o cantitate maimicã de aluminiu.

Înlocuieºte anti -perspirantul cu un deodo -rant! Deodorantele acþio -neazã doar asupra mirosuluineplãcut, nu ºi asupra tran-spiraþiei propriu-zise, aces-tea neconþinând aluminiu.

Andrada FLORIA

Otrava din fructele confiate!

Atenţie

Antiperspirantele şi aluminiul

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t O blondã la volan …La radio se aude:"Ascultaþi KissFM !" - Doamne, … de unde ºtiuãºtia totul?!

t Ce este un soþ? Unamant care ºi-a forþat preamult norocul!

t Înainte de nuntã tegândeºti cã mai bunãdecât ea nu existã. Înaintede divorþ te gândeºti cãmai rea decât ea nuexistã… ªi de fiecare datãgreºeºti!

t Nu te preocupa cã aiacum câteva kilograme înplus: ai o eternitate la dis-poziþie sã fii doar oase!

t Religia s-a nãscutcând primul ticãlos l-aîntâlnit pe primul prost!

t Elevii unei clase aufost fotografiaþi, iar acumdiriginta încearcã sã-iconvingã sã cumperepozele:- Gândiþi-vã, copii, cedrãguþ va fi atunci cândveþi fi mari ºi vã veþi uitala fotografii spunând:"Uite-o pe Oana - acum eavocat" sau "Uite-l peMihai - acum e doctor" ...- Sau "Uite-o pe diriga -acum e moartã!", se audeo voce din clasã.

t Cum îþi dai seamadacã un bãrbat este beatcriþã? Strigã în gura marecã nu îi este fricã de ne -vastã ºi de soacrã!

t Un moº ºi o babã, soþºi soþie, mor într-un acci-dent ºi ajung în Rai.Acolo, îngerul de serviciuîi duce pe o plajã plinã depalmieri ºi le spune cã totce au de fãcut este sã sebucure de tot. Moºul seîntoarce cãtre babã ºi îizice:- Vezi ce proastã ai fost?!Puteam sã fim aici de celpuþin 10 ani, dar nu, tu aivrut sã mâncãm sãnãtos!

t E mai fine sã fi f...tdecât sã fii f...t!

t Italienii au cele maifrumoase femei. Ma -joritatea românce. Restulsunt poloneze.

AnecdoteAm fost director

într-o mare întreprinderesocialistã. Cafeaua de di -mineaþã îmi era pregãtitã ºiservitã de o secretarã sexy,mergeam la serviciu cuDacia neagrã... Odatã, amfost întrebat dacã fabrica nucontribuie cu 10 mii de leipentru înmormântarea unuitovar㺠din ComitetulCentral. Am spus cã, cuatâþia bani, aº înmormântaîntregul Comitet.

Din acel momentam fost numit director la oîntreprindere mai micã. Ca -feaua zilnicã era pregãtitãde o secretarã mai în vârstã,la serviciu mergeam cu fur-goneta fabricii. Odatã amfost apostrofat cã nu amfost la ultima ºedinþã departid. Am rãspuns cã dacãºtiam cã e ultima m-aº fidus sigur.

De atunci amlucrat ca maistru la aceeaºifabricã. La serviciu mer -geam cu maºina proprie ºiîmi preparam singur ca -feaua de dimineaþã. În ate -

lier aveam pe perete pozalui Ceauºescu ºi a Lolo -brigidei. Odatã m-au între-bat de ce nu dau jos pozacurvei de pe perete. Amluat poza lui Ceau ºescu.

Din acel momentam lucrat ca zilier la sãpatºanþuri. Mergeam la lucrucu bicicleta ºi-mi aduceamcafeaua de acasã în termos.Odatã, în timp ce sãpam unºanþ, au venit unii ºi mi-auspus sã-mi ascund bicicle-ta, deoarece va trece peacolo o delegaþie de partidde la Bucureºti. I-am asigu-rat sã nu-ºi facã probleme,deoarece bicicleta esteînchisã cu lacãt.

Din momentulacela am rãmas fãrã lucru.O vreme am fost ºomer,pânã la schimbarea orân-duirii ... M-am reabilitat,am intrat în partid, înpoliticã... Cafeaua îmi esteservitã acum de o tânãrãsecretarã, la serviciu mergcu un merþan, cu ºofer per-sonal.

În rest îmi þingura ºi din când în cândridic mâna sã votez.

CV

În faþa unui blocde 10 etaje se tot adunalumea ºi striga disperatã:

- Criminalule!Cri minalule!

Un tip, la etajulºapte, se chinuia sã arunce ofemeie peste geam! Într-unfinal, reuºeºte sã o arunce,dar femeia se prinde debalustrada geamului de laetajul trei. Omul coboarãrepede etajele ºi, dupã o

luptã înverºunatã, femeiacade ºi se face þãndãri. Elcoboarã liniºtit în faþablocului sã înfrunte mul -þimea care tot striga:

- Criminalule!Criminalule!

Omul, liniºtit:- Staþi, mã, cã era

soacrã-mea!...Un tip din mulþi -

me:- Ce tupeu avea!

Aþi vãzut cum se þinea, bes-tia?!

SOACRA

Dacă aţi crezut că acest "desen" este copiavreunei obscenităţi "postate" pe vreun

perete de toaletă publică, v-aţi înşelat! Estesemnătura ministrului de Finanţe al

Greciei, Euclidis Tsakalatos, aceasta su -gerând (suficient de explicit) ce-i aşteaptă

de acum încolo pe eleni!

Logica neamþu-lui: Dacã astãzi e caniculãºi mâine va fi aceeaºicaniculã, trebuie sã inves-tim într-un aparat de aercondiþionat care sã ne per-mitã sã muncim mai efi-cient.

Logica grecului:Dacã astãzi e caniculã ºimâine va fi tot caniculã,trebuie sã mergem în vi -zitã la rude care au acasãaer condiþionat ºi sã stãmmãcar o sãptãmâna la ei.

Logica francezu-

lui: Dacã astãzi e caniculãºi mâine e aceeaºi ca -niculã, înseamnã cã defapt astãzi este mâine?

Logica america -nului: Dacã astãzi e ca -niculã ºi mâine e caniculã,ne vedem nevoiþi sã inter-venim cu armata ºi s-ostârpim.

Logica chinezu-lui: Dacã azi e caniculã ºimâine va fi tot caniculã,am face bine s-o expor -tãm!

Logica românu-lui: Te fac o bere? Cicã aziºi mâine o sã fie caniculã.

ªeful statului îlcheamã pe ministrul deFinanþe.

- Sã-mi scoþi deunde ºtii douã miliarde deeuro pentru modernizareapenitenciarelor ºi asigu-

rarea celor mai bune con -diþii de trai puºcãriaºilor.

- De unde? Dacãam avea banii ãºtia, i-amda, probabil, celor dinînvãþãmânt. - Bã! Tu ai impresia cãdupã mandat eu mã duc laºcoalã?

Canicula

O tipã blondã,superbã, la volanul uneimaºini pe mãsurã, opreºtela semafor. Apare imediat"aurolacul" din zonã ºi-icere o þigarã. Blonda i-ooferã imediat, ca sã scape

de el. Între timp, se puneverde la semafor ºi tipademareazã în trombã. Laurmãtorul semafor, în modciudat, acelaºi individapare la geam:

- Doamnã, dã-mi

ºi un foc. Tipa îi dã bricheta

cu totul, ca sã-l vadã plecatde lângã portiera sa, ºiporneºte rapid mai departe.

La al treilea se -mafor, acelaºi individ, spre

exasperarea blondei: - Doamnã, ai fost

o damã bunã cu mine aºacã, dacã-mi dai un leu, teînvãþ cum sã ieºi din sensulgiratoriu ... .

Sensul giratoriu

Prevedere

Aşa mi-a recomandat doctorul: un pahar pe zi!

MIZILUL Pagina 8

Muzeul "Co na -cul Bellu" adãposteºtecolecþia de o viaþã a ba -ronului Alexandru Bellu(1850-1921), vestit om deculturã, descendent aldomnitorilor Ghica ºiCantacuzino, înnobilat laViena cu titlul de baron ºideþinãtorul unor propri-etãþi însemnate la niveleuropean.

Amplasat pestra da Orzoaia de Sus nr. 2din Urlaþi, muzeul estefosta proprietate a familieibaronului Bellu, loculunde acesta s-ar fi retras înultima perioadã a vieþii,alãturi de cei ºapte copii aisãi ºi unde ºi-a petrecuttimpul colecþionând diver -se obi ecte valoroase pre-cum tablouri, piese demobilier, monede, timbrerare, obiecte de cult ºi cos-tume tradiþionale, dar ºinume roase fotografii. A -cestea au fost donate, în1921, Academiei Române,iar ultimul descendent albaronului Bellu, GeorgeBellu, a locuit în conac

pânã în 1972. FamiliaBellu s-a stabilit în Urlaþipe la 1780, venind aici dinPindul Macedoniei.

Conacul, monu-ment de arhitecturã, de -clarat monument istoric, afost ridicat la jumãtateasecolului al XIX-lea ºi afost donat statului român,de cãtre soþia baronuluiBellu, Alexandrina, lacâþiva ani dupã dispariþiaacestuia. La acea vreme,conacul era consideratunul dintre cele mai fru-moase din Þara Ro mâ -neascã, construcþia pãs -trând accentele stiluluiarhitectonic românesc tra -diþional.

În anul 1953, înConacul de la Urlaþi a fostamenajat un Muzeu deEtnografie, iar dupã 1990a intrat în componenþaMuzeului Judeþean deIstorie ºi Arheologie dinPrahova.

Dupã anul 2004a intrat într-un amplu pro-ces de restaurare ºi conser-vare.

MISCELANEU

Cei mai marioameni de ºtiinþã româniau avut o contribuþieînsemnatã în tehnologia,medicina ºi aviatica inter-naþionalã. Pe câþiva îi ºtim,cu siguranþã, dar ca ei suntmulþi alþi români ale cãrorcreaþii au intrat în istorie.Anastase Dragomir

(1896 - 1966)A fost un inventa-

tor român preocupat în spe-cial de siguranþa aparatelorde zbor ºi a pasageriloracestora. A devenit cunos-cut pentru invenþia uneiversiuni de scaun ejectabilpe care l-a brevetat la Paris,în 2 aprilie 1930, alãturi deun alt inventator român,Tãnase Dobrescu. Aceastãinvenþie era menitã sã ofereun plus de siguranþã pi -loþilor ºi pasagerilor apa -ratelor de zbor. Ea re -prezenta practic un sistemde paraºutare care permiteaca fiecare pasager sã fie

capabil, în momente cri -tice, sã declanºeze acþiuneade salvare. Invenþia constadintr-un scaun detaºabil ºiejectabil vertical, care eraprevãzut cu douã paraºute.

Invenþia lui Anas -tase Dragomir ºi a luiTãnase Dobrescu a fostiniþial testatã cu succes la25 august 1929 pe aeropor-tul Paris-Orly. Scaunulejectabil a fost montat peun avion Farman pilotat deLucien Bossoutrot. Dupãdemonstraþie, ziarele fran -ceze au lãudat inventivi-tatea românilor. Douã lunimai târziu, în octombrie1929, Dragomir s-a întorsacasã unde, pe aeroportul

Bãneasa, a repetat experi-mentul ajutat de inginerulîn aviaþie Constantin Ni -colau.

În continuare, A -nas tase Dragomir a conti -nuat sã îºi perfecþionezeinvenþia, iar în 1950 aobþinut ºi brevetul româ-nesc pentru celula pa -raºutabilã. Mai mult decâtatât, 10 ani mai târziu, în1960, inventatorul românmai obþine un brevet româ-nesc pentru o aeronavã detransport echipatã cu maimulte cabine ejectabile.Anastase Dragomir s-astins din viaþã la vârsta de70 de ani, în Bucureºti.

Bogdan EUGEN

Un articol publi-cat pe site-ul BBC Travelenumerã câteva construcþiiremarcabile prea puþin cu -noscute publicului. "Cu

toþii am auzit de Colo -sseum, de Marele ZidChinezesc ºi de Taj Mahal",spune autorul articolului,

pentru a atrage apoi atenþiacã existã multe alte minuniarhitecturale aproape ne cu -noscute publicului de cãlã-tori, încã "nedescoperite"

de mulþimile de turiºti. Cuajutorul site-ului Quora,jurnalistul a întocmit unTop al construcþiilor monu-

mentale mai puþin cunos-cute ale lumii, pe baza su -gestiilor primite de la uti-lizatorii site-ului.

Fortul Derawar,PakistanEste o fortãreaþã

de proporþii impresionante,cu 40 de bastioane ce ating30 metri înãlþime, în mij -locul Deºertului Cho listan.Este puþin cunoscutã nunumai strãinilor, dar ºi pa -kistanezilor; accesul estedificil, fiind necesar nu nu -mai un vehicul de terenpentru a strãbate distanþadintre oraºul Bahawalpur ºifort, ci ºi obþinerea unei per-misiuni speciale din parteaconducãtorului local pentrua vizita interiorul fortãreþei.

Mãdãlina BARBU

Dr. J.RobertOppenheimer (1904-1967)

Aflat la condu -cerea proiectului Manha -ttan, grupul responsabilpentru crearea ºi folosireabombei atomice, Dr. J.Ro -bert Oppenheimer era unstrãlucit fizician nuclear. În

acelaºi timp, era ºi unînflãcãrat susþinãtor al co -munismului, fiind înscris înmai multe partide comu-niste de pe coasta de vest aAmericii, recunoscând cãimaginea lui este asociatãcu miºcarea comunistã.

S-a declarat a fioripilat de rezultatul munciiechipei pe care o conducea,

însã un coleg de echipã adezminþit, la scurt timp,spusele acestuia, afirmândcã Dr. J.Robert Oppen -heimer participa deseori cuidei în proiect, însã calitateasa era cã ºtia sã insufleoamenilor în credere în ceeace fac, creând o atmosferãunicã de entuziasm ºi com-petiþie, care a permis caproiectul sã fie finalizat.

Georgiana FEFEA

Doamnã CarmenIohannis,

Sunt un ziarist mo -dest, uºor pãtimaº. Sincer cuoamenii cãrora mã adresez.Sincer, cu orice preþ. Am doicopii. Nu-s meritul meu. Aºaa vrut Dumnezeu. Mã simtîncurcatã ºi dezarmatã.Doamnã Iohannis, aº vrea sãmã sfãtuiþi cum sã le spuncopiilor mei cã, în þara în caredumneavoastrã sunteþi prima

doamnã, o fatã este violatã, iar violatorii sunt liberi pestrãzi. ªi, peste toate, cã dumneavoastrã tãceþi.

De fapt, durerea mea este cã dumneavoastrãtãceþi. Cã aveþi puterea sã vã revoltaþi ºi nu o faceþi. Cãrevolta dumneavoastrã ar putea ghida o naþie spredecenþã ºi dreptate. E furtunã, doamnã Iohannis, în þara încare dumneavoastrã nu vreþi sã fiþi far! Prima doamnatrebuie sã vrea mai mult de la ea decât o garderobã înþe-satã cu haine de plimbat prin lume! Vã implor, ieºiþi dingarderobã! Daþi un semn! Aprindeþi lumina! E timpul!

Dana GRECU

Minuni arhitectonice

MUZEELE PRAHOVEI

DECLARAŢIA LUNII

Invenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfelInvenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfel

Cei mai maleficisavanţi din istorie

Muzeul "Conacul Bellu" din Urlaţi