Psittacoza(Ornitoza)

Dr. Pop Rodica Lucica

Medic rezident

Epidemiologie an III

DATE GENERALE

• Psittacoza este o zooantroponoză determinată de către Chlamydophilla psittaci. Se caracterizează clinic printr-o pneumonie atipică însoţită de semne şi simptome generale de intensitate variabilă

• Termenul de ornitoză are o sferă largă, cuprinzând şi psittacoza ca formă de ornitoză transmisă omului de la specii de papagali

( psittakos în limba greacă= papagal)

• Termenul corect este cel de ornitoză, ornito-legat de păsări.

• În SUA se mai folosesc termenii sinonimi “parrot fever” şi chlamidiază aviară.

• 1879-primul focar uman recunoscut(Elveţia)

-7 oameni în contact cu papagali bolnavi de psittacoză

• 1929-1930-750 de cazuri umane

-importul pe scară largă de păsări infectate din Argentina

-20% mortalitate

• 1935-psittacine sălbatice în Australia

ISTORIC

•În 1879, Dr. A. Ritter a fost acreditat cu recunoaşterea primului focar de psitacoză umană,în Elveţia. El a avut şapte pacienţii bolnavi, care au avut în istoricul bolii un contact recent cu papagal bolnav.

• 1894 Morange descrie în Paris o epidemie asemănătoare, stabilind ca sursă de infecţie papagalii şi denumeşte boala psittacoză

•Epidemia cea mai mare a avut loc în 1929-1930 şi a înregistrat 750-800 de oameni bolnavi.

•Prezentul focar a fost atribuit la scară largă importului de păsări exotice infectate din Argentina în Europa şi în Statele Unite•A existat o rată de mortalitate 20% asociate acestor focare.

ISTORIC

• 1930 trei cercetători descoperă simultan agentul patogen: Bedson (Marea Britanie), Kromwede (SUA) şi Levinthal (Germania).

• Începând din anii 1930 numeroase țări au instituit o interdicţie de import complet de păsări psittacine.

• Contrabanda a devenit comună în Statele Unite.• În 1935,Chlamydophila psittaci s-a dovedit a fi răspândită la

psittacinele sălbatice în Australia.• 1960-1978 C. psittaci – considerat singurul reprezentant al

grupului producător de pneumonii.

• După 1978 se recunoaşte existenţa Chlamydia pneumonie.

AGENTUL ETIOLOGIC

• Familia: Chlamydiaceae .• Genul: Chlamydophila .• Specii: Chlamydophila : pneumoniae, psittaci, trachomatis, pecorum ( nepatogen pentru om).

• Genotipic: 4 grupuri de tulpini,• Serotipuri: - 9 ale mamiferelor - 8 aviare• Tulpinile umane diferă net de cele aviare(TWARE)-strict

umană,determină transmiteri interumane frecvente şi forme clinice grave,uneori letale

Noua denumire taxonomică

• În conformitate cu noua clasificarea taxonomică Chlamydiaceae, avem două genuri: Chlamydia şi Chlamydophila.

• Chlamydia include: C.trachomatis, C.muridarum și C. suis.

• Chlamydophila include mai nou sușele redenumite :C. abortus, C. felis, C. pecorum, C. pneumoniae, C. caviae și C. psittaci.

• Chlamydophila psittaci are opt serovaruri cunoscute;

– şase au fost în primul rând izolate de la păsări

– Două de la mamifere

• Identificarea serovarurilor poate ajuta la detectarea sursei de infecţie.

Genul Chlamydia

– C. trachomatis

– C. muridarum

– C. Suis

Genul Chlamydophila

– C. abortus

– C. felis

– C. pecorum

– C. pneumoniae

– C. caviae

– C. psittaci

AGENTUL ETIOLOGIC

• Chlamydophila psittaci

• Obligatoriu bacterie intracelulară

-asemănătoare bacteriilor Gram –

Acţionează ca nişte “paraziţi energetici” la nivelul celulei

– corpusculi elementari

− Infecţioşi

− supravieţuiesc luni în mediu

-corpusculi reticulaţi

-neinfecţioşi

corpusculi elementari în hepatocite

• Chlamydophila psittaci este un organism obligatoriu intracelular • Ciclul de dezvoltare include două forme: corpusculi elementari și

corpusculi reticulaţi• corpusculul elementar este programat pentru a supravieţui pentru

perioade lungi în mediul extern, dar nu se pot reproduce. După ataşarea la o celulă gazdă susceptibilă,corpusculul elementar

intră în citoplasmă şi se transformă într-o formă mai flexibilă,• corpusculul reticulat, neinfecţios şi incapabil de a supravieţui

extracelular.

• După infectare, corpusculii reticulaţi se reorganizează pentru a forma corpusculii elementari infecţioşi

care părăsesc celulele în 48-72 de ore.

AGENTUL ETIOLOGIC - ciclul reproductiv

AGENT ETIOLOGIC-rezistenţa în mediul extern

• Este cel mai rezistent în mediul extern dintre reprezentanţii genului.

• Supravieţuieşte ani de zile în ţesuturi îngheţate la -20º C şi luni de zile în materiile fecale desicate provenite de la păsări(8 luni în gunoiul păsărilor de curte)

• Este termosensibil şi este distrus de decontaminanţii uzuali

( fenol,formol, clor etc.).

• Prezenţa proteinelor favorizează persistenţa în prelevate de la pacienţi.

• Rezistent la uscare• Rămâne infecțioas luni de zile:la papagali 2 luni• Rămâne viabil pe suprafeţe pentru 2-3 săptămâni :pe suprafaţa penelor şi pe blană• Supravieţuieşte în carcasa păsărilor sau animalelor bolnave > 1 an(ex. La curcani)

AGENTUL ETIOLOGIC sensibilitatea/rezistenţa la antibiotice

SENSIBILITATEA REZISTENŢA

●Tetracicline: - Doxiciclina●Macrolide: - Azitromicină.●Benzilpeniciline: - Amoxicilină● Lincosamine: - Clindamicin●Quinolone: - Cloramfenicol

● Sulfonamide;● Aminoglicozide;●Glicopeptide - Vancomicină;●Cefalosporine.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

• Rezervorul de infecţie: -păsări sălbatice şi domestice ( peste 150 de specii- papagali,

canari, vrăbii, porumbei, curcani , pui de găină, raţe etc.) care pot prezenta semne evidente de boală sau pot fi infectate inaparent;

- mamifere sălbatice şi domestice( ovine, bovine) -omul bolnav sau cu infecţie inaparentă

• Doza infectantă pentru om nu este cunoscută, dar este suficientă o expunere tranzitorie într-un spaţiu în care există păsări bolnave

( clienţii din pet-shopuri).

• Transmiterea:• se face predominant pe cale respiratorie(aerogenă) - indirectă simplă

– prin inhalarea aerosolilor contaminaţi(praf septic)• cu secreţii respiratorii ,oculare,urină,materii fecale şi lichide de sarcină

provenite de la păsări şi animale bolnave sau aparent sănătoase, • Excremente desicate infectate • Praf provenind de la pene,

- directă, prin muşcătură de pasăre (mai rar)• resuscitare gură-cioc a unei păsări pe moarte sau “sărutul papagalilor”• Prin manipularea de penaj sau ţesuturi provenind de la păsări

infectate(organe de curcan)

- interumană: rară, dar posibilă, mai gravă decât transmiterea zoonotică

- accidentală- în laborator.

Poarta de intrare şi multiplicare iniţială este reprezentată de tractul respirator.

Omul

-este expus• fie profesional ( veterinari,

crescători de păsări, angajaţii de la grădinile zoologice sau de la magazinele de animale de casă- pet shopuri),

• fie prin deţinerea păsărilor de “colivie” ( de apartament)

-se infectează prin: -secreţiile oculare,respiratorii, materii

fecale şi urină provenite de la animalele bolnave -sau manipularea avortonilor,ţesuturilor şi umorilor de sarcină de la animale de fermă parturiente(vaci,capre,oi) bolnave.

• Receptivitatea:

- la infecţie : generală,la orice vârstă,apare mai frecventă la adult,la copil este mai rar diagnosticată

- la boală: parţială.

Răspunsul imun de tip umoral şi celular este tranzitoriu;sunt posibile reinfecţii chiar la intervale scurte, cel de al doilea episod fiind mai grav.

Populaţia cu risc

• Personalul din laboratoare• Medicii veterinari• Muncitori din crescătorii aviare• Îngrijitori de la grădinile zoologice• Agricultorii• Femeile gravide• crescatori de păsări(porumbei)• Deţinătorii de păsări de apartament• Angajaţi ai magazinelor ce deţin animale de casă • cei ce se ocupă cu sacrificarea,împăierea păsărilor• Muncitorii ce se ocupă cu prelucrarea pieilor de animale

FACTORI EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI

• Economico-sociali:

- importurile de păsări;

- creşterea interesului pentru păsări ca animale de companie;

FORME DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

• sporadic, ca urmare a unor relaţii strânse cu păsări exotice( papagali);

• epidemic ( ultimele izbucniri epidemice au fost raportate înainte de anul 1990 la crescătorii de păsări şi în fabrici de prelucrare a cărnii de pasăre).

• Nu se descrie sezonalitate.• Nu se descrie agregare geografică.

Psittacoza în SUA

• Universitatea de Stat din Iowa de Sesuritate alimentară şi Sănătate publică - 2004

• Epidemiologie • se manifestă la nivel mondial ca o boală sporadico-epidemică • 50-100 cazuri confirmate pe an în SUA,1-2 decese,100-200 de

cazuri după unele statistici− Adevărata incidenţa necunoscută datorită săracei raportări şi

omiterii dgs.• La nivel național este o boală cu raportare nominală• angajaţii din magazine cu animale de casă, proprietarii de pasări

de apartament, păsări de curte,cei ce lucrează în prelucrarea pieilor de animale sunt responsabili de majoritatea cazurilor raportate

• 1988-2002• −923 cazuri în SUA• − Multe cazuri nedeclarate sau

nediagnosticate• 1980• −70% de cazuri cu sursă

cunoscută datorită expunerii în locuri unde erau plasate cuşti de păsări

• Din 1988 prin 2002 CDC primit rapoarte de 923 cazuri de psitacoza

care este probabil o sub-raportare a numărului real de cazuri deoarece

psitacoza este dificil pentru a fi diagnosticată şi cazurile adesea nu sunt nedeclarate. Crescătorii

şi proprietarii de animale de casă (păsări) reprezintă 43% de cazuri de psitacoză şi salariații din magazine pentru animale de companie -10%.

În anii 1980, aproximativ 70% din cazuri au sursa de infecţie cunoscută , rezultat al expunerii în locuri unde erau plasate cuşti de păsări.

• Această diagramă descrie cazurile anual în Statele Unite, din 1972-2002. numărul cazurilor variază foarte mult de la an la an, datorită focarelor periodice.

• creşterea nr.de cazuri din anii 1970-80 poate fi un rezultat al intensificării utilizării testelor de diag.la pacienţii cu afecţiunilor respiratorii

• Scăderea ulterioară se datorează îmbunătăţirii testelor de diagnosticare, pentru a distinge specii de Chlamydophila şi metodelor mai bune de control a bolii.

Boala la om

Perioada de incubaţie: 1-4 săptămâni• Interval asimptomatică• − infecţie sistemică cu pneumonie• Pneumonie la cei de 30-60 de ani Semne comune: • – debutul brusc• − Febră, frisoane, cefalee,

indispoziție,mialgie, durere de gât, tuse, dispnee,splenomegalia, erupţii cutanate

• Bradicardie relativă,discordantă cu febra

incubaţia la om în interval 1-4 săptămâni, cei mai mulţi pacienţi dezvoltă simptome după 10 zile.

gravitate :forme clinice asimptomatice până la boli sistemice cu pneumonie severă.

Pneumonie apare cel mai frecvent la adulţi de 30-60 de ani.

debutul brusc, cu febră, frisoane,cefalee, indispoziție, mialgie, tuse neproductivă, dificultăţi de respiraţie,

Senzaţie de constricţie în piept, splenomegalia (prezente în 1-10% dintre pacienţii) şi erupţii cutanate ( leziuni la nivelul trunchiului asemănătoare cu cele din febră tifoidă, macule roz 2-4 mm diametru).

• Poate prezenta:−Miocardită, endocardită− Artrita, letargie, hepatită,

epistaxis− Placentită, moartea fetale−Encephalită, icter,manifestări

respiratorii-şoc−Thrombocitopenie, comă,

artralgie

• − După câteva zile de boală netratată, bolnavul poate prezenta letargie şi lentoare în vorbire, comă sau stupoare.

• Alte organe pot fi implicate: – endocardită, placentită,,

hepatită, artrită,keratoconjunctivită. encefalita.

– -insuficienţă respiratorie, trombocitopenia şi moartea fetale s-au raportat.

– Epistaxis şi manifestările mucocutanate apar frecvent.♪

– Artralgie este rară.

Semne clinice

Diagnostic

• Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe criterii epidemiologice,clinice şi de laborator

• Date epidemiologice-contact cu păsări de curte sau de apartament(50% din cazuri sunt legate de contactul strâns cu animale de colivie);pot exista cazuri în care contactul cu păsările lipseşte

• Date clinice:aspectul clinic şi radiologic de pneumonie atipică;simptome ajutătoare sunt:bradicardia,rash-ul,spenomegalia,epistaxisul şi hemoragia

• Date de laborator– Ex.radiologic-aspect de “geam mat” sau imagini reticulare,radiind

din hil spre periferie sau de opacitate unilaterală,cu localizare în lobii inferiori

– Poate prezenta colecţie pleurală

• Radiografie la un om de 45 ani , confuz şi febril, diagnosticat cu pneumonie cu Chlamydia pneumoniae

• A lucrat la o staţie de cale ferată într-un mediu contaminat cu excremente de porumbei urbani.

Diagnostic de certitudine

• Izolarea din culturi celulare:din secreţia faringiană,spută,sânge,ţesuturi,pe culturi de celule Hela

sau inoculare la animale

• PCR:permite identificarea de genom în ţesuturi(determinarea ADN-ului)

Teste serologice:• RFC-rezultat pozitiv –creşterea de 4x,în dinamică,la interval

de 2 S

1. MIF-METODA DE REFERINŢĂ,rezultat pozitiv pt titru≥1/32,pt.IgM

Diagnostic

Caz confirmat• − semne clinice+ rezultatele de

laborator-Cultura din prelevate-Creşterea de 4X a titrului IgM detectate de MIF

Caz probabil− Legătură epidemiologică cu un

caz confirmat de psitacoza− Singur titru Ig M ≥1:32-

• Se confirmă cazuri cu semne clinice de boală și pe baza rezultatelor de laborator

-se poate cultiva din secreții respiratorii, dar este dificilşi din motive de securitate doar în câteva laboratoare se face

-Analiza titrurilor Ac asociată cu o creştere de 4X a Ac fixatori de C, prin utilizarea testelor complementului (CF este testul cel mai des utilizat în laboratoare ) sau microimmunofluorescence (MIF)

. Un titru 1al IgM folosind MIF, de asemenea, confirmă infecţie.

Un caz probabil este unul care este legat epidemiologic cu un caz confirmat de psittacoză, sau în cazul în care un singur titru de Ig M 1: 32 este găsit.

Diagnostic diferenţial

• Coxiella burnetii (febră Q)• Legionella• Chlamydia pneumoniae• Mycoplasma pneumoniae• Gripa• Turalemia

Tratament şi prognostic

Cu tratament• 1-5% rata fatalităţii• Tetraciclinele sunt de elecţie,2g/zi sau

doxicilina 200mg/zi,timp de 10-21 zile(eritromicina,azitromicina,fluorochinolonele)

• La gravide şi copii-eritromicina 50 mg/kg corp/zi

• Remisia simptomelorde obicei în 48-72 de ore

− recidivele posibileFără tratament• Se rezolvă în câteva săptămâni-luni• 10-40% rata fatalităţii

Psittacoza gestaţională

• 14 cazuri documentate(Hammett) din expunerea la ovine şi caprine (C. abortus)

• −2 la păsări psittacine (C.psittaci)

particularităţi:• boala este severă în sarcină, • poate induce coagulare intravasculară diseminată, disfuncţii hepatice şi placentită, cu compromiterea sarcinii.

Boala la păsări

Specii afectate:• Izolate din peste 100 specii • − Psittacine(papagali) în special ,canari• −Egrete, pescăruşi,turturele• − Porumbei, pui,curcani, ,vrăbii• −crescătorii de raţe• Rar crescătorii de pui

• Perioada de incubaţie• − 3 zile până la mai multe

săptămâni• Infecții latente• −comune• Morbiditatea și mortalitatea variază în funcție de specii și

de serotip

Semne clinice la păsări

• Anorexie

• Pierdere în greutate

• Diaree

• excremente gălbui

• Sinuzită

• Detresă respiratorie

• Semne nervos

La curcani,raţe şi porumbei• − Depresie• − pene zburlite• −slăbiciune• − Inapetenţă• − secreţii nazale• − distresă respiratorie• -Diaree galben- verzuie• − Conjunctivită• −scăderea producţiei de ouă • − Ataxie-porumbei• − tremurături la raţe

Profilaxie şi control

• Profilaxie generală• Educaţia şi protejarea

grupelor cu risc• −echipament de protecţie

mănuşi, mască chirurgicală, filtre HEPA

• − carcasa de păsări- cu apă şi detergent înainte de autopsie

• Dezinfectare• − tisulară cu compuși de

amoniu cuaternar,lysol 1%, alcool izopropilic 70%,înălbitori

• Pentru a preveni transmiterea C. psittaci persoanelor, se impun următoarele măsuri de control – Persoanele care vin în contact

cu păsările trebuie sa stie despre natura bolii zoonotice

– Persoanele la risc ar trebui să poarte haine de protecție, mănuşi,mască chirurgicală, Filtru HEPA

• Să poarte masca atunci când curăţă cuşti sau manipulează păsări.

• Dezinfectarea cotețelor zilnic cu compuși cuaternari de amoniu 1:1,000, 1% Lysol, 70% alcool izopropilic sau înălbitor de 1: 100

• . Este important să se ude carcasa cu apă,detergent înainte de a efectua necropsia şi să lucreaze sub o glugă cu un ventilatorul de evacuare.

• Să țină evidența tranzacțiilor de pasări

• Niciodată cumpărarea sau vânzarea păsărilor bolnave

• Izolarea păsărilor nou achiziționate, bolnave sau expuse cel puțin 30 de zile

• Păsărilor se face testare înainte de vânzare sau de îmbarcare

• Nici un vaccin

• Întotdeauna să se țină evidența tranzacțiilor păsărilor (data cumpărării sau vinderii, transportul pe bandă, ID-ul, etc) pentru cel puțin un an pentru a ajuta la identificarea surselor de păsări infectate şi persoanele expuse potenţial.

• Niciodată cumpărarea sau vânzarea de păsări cu semne clinice de boală.

• Izolarea păsărilor nou-dobândite, bolnave sau expuse cel puțin 30 de zile

• . Păsările- testare înainte de vânzare sau de îmbarcare.

• Renunţare la lemn, paie şi cuiburi materiale datorită contaminării cu praf.pt protejarea păsărilor

• vaccin nu este disponibilă pentru C. psittaci.

• Importul scară largă s-a încheiat în 1993

−conservarea păsărilor sălbatice • Limitarea importurilor sau

contrabandei• Carantinarea importurilor• −30 de zile de la tetraciclină în furaje

Pe scară largă comercială importul de păsări psittacine din ţări străine s-a încheiat în 1993 cu punerea în aplicare a actului de conservare păsărilor sălbatice.

• Importul limitat ,însă apare şi contrabanda cu păsări , rar, dar este sursă potențială de noi infecţii.

• Reglementează importul de păsări, animale de companie. Protocoalele de tratament minim curent sub lege nu sunt întotdeauna suficiente pentru a goli chlamidiazele aviare la toate păsările.

Lupta în focar(combaterea)

• Se efectuează ancheta epidemiologică şi epizootologică• Bolnavii şi suspecţii se izolează şi se tratează obligatoriu în

spital• Cazurile se declară nominal• Suspecţii se tratează la fel ca bolnavii• Contacţii se supraveghează 14 zile de la ultimul contact şi pot

beneficia de chimioprofilaxie 14-21 zile, cu tetraciclină 2g/zi sau doxiciclină 200 mg/zi,la copil şi gravide-eritromicina,50 mg/zi sau azitromicină

În focarul aviar

• În sector veterinar• Măsuri generale de izolare şi tratament al păsărilor

bolnave,sacrificarea lor,• Carantinarea celor bolnave• Decontaminarea penelor• Tratament cu tetraciclină• Nu se amplasează crescătorii de păsări exotice sau porumbei

în apropierea celor de păsări domestice sau a zoneloe de migrare a păsărilor călătoare

• Nu se admite transfer de păsări din crescătorii cu indice de infecţiozitate ridicat

• Profilaxia specială(chimioprofilaxie) – la contacţi umani

• la păsări, în timpul carantinării se consumă seminţe îmbibate cu clortetraciclină timp de 30 zile

•  Profilaxia specifică prin vaccinare, nu se realizează la om,în cercetare la animale

• - boala se manifestă sporadic la om,nu justifică vaccinarea

Responsabilitatea veterinară

• Selectarea de reguli de stat pentru raportare

• Informarea clienţilor, angajaţilor, şi colaboratorilor despre riscurile zoonotice

• Să fie alertă veterinară la semnele de psitacoza umană

• nu este CA o boală rară la păsări• Consider CA pentru orice pasăre

letargic cu semne nespecifice de boală

• Cerințele pentru raportarea C. psittaci variază cu statele şi ar trebui să urmeze veterinarii regulamentele de stat sau liniile directoare privind raportarea caz.

• Medicii veterinari ar trebui să conlucreze strâns cu autorităţilei

• informează clienţii,angajaţii şi colegii despre riscurile zoonotice

• Chlamidiaza aviară nu este o boală rară la păsări , oamenii pot prezintă semne de infecţie în acelaşi timp cu animalele lor.

• AC ar trebui considerate pentru orice pasăre letargică, care are semne de boală nespecifice, mai ales dacă pasărea a fost achiziţionată recent.

• Oameni cu semne clinice de boală ar trebui să fie încurajați să se prezinte pt. îngrijire medicală.

-uşor de obţinut

-poate fi tranformat în aerosoli

-stabil în mediul înconjurător

• C. psittaci a făcut parte din mai multe programe de cercetare

BIBLIOGRAFIE

Cărţi: Bocşan S., Rădulesu A., Brumboiu I., Şuteu O., Achimaş A., Epidemiologie practică pentru

medicii de familie, Ed. Medicală Universitară “I. Haţieganu”, Cluj-Napoca 1999; S. Palmer, E. Soulsby, D. Simpson, Zoonoze, Ed. Ştiinţelor Medicale, Bucureşti 2005; Bennett J., Mandell G., Dolin R., Principles and Practice of Infectious Diseases, 6th Edition,

Churchill Livingstone, 2005; Ivan Aurel, Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom 2002.

Surse internet: ECDC - http://www.ecdc.org CDC - http://www.cdc.gov NIID - http://www.niih.go.jp NIAID: - http://www.niaid.nih.gov WHO - http://www.who.org

Vă mulţumesc!