Sanatate Publica Si Management - Epidemiologie
153
PROIECT POS DRU/63/3.2./S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă ” Avizat CMR, PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT /EPIDEMIOLOGIE
description
curs
Transcript of Sanatate Publica Si Management - Epidemiologie
PROIECT POS DRU/63/3.2./S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”
Avizat CMR,
PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL
UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL
PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN SĂNĂTATE
PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
/EPIDEMIOLOGIE
Curs de screening
pentru medici specialisti in
sanatate publica si epidemiologie – material dezvoltat in cadrul proiectului ID20596
2
1. Principii de baza ale depistarii cancerului in randul populatiei
3
Cadrul international
• Recomandarea CE nr. 878/203
• A 58-a Rezolutie OMS/2005 privind preventia si controlul cancerului (WHA58.22)
• Raportul privind implementarea recomandarii CE nr. 878/2003 din 2008
4
Obiective internationale pentru programele de control al cancerului (OMS)
5
Tumori prevenibile (plaman, colon, piele, ficat )
Preventie primordiala, primara (reducerea expunerii la FR)
Tumori detectabile si curabile in std. precoce (oral, col, san, prostata)
Tumori in stadii metastatice cu potential curabil, sau de prel a supravietuirii (leucemii la copil)
Tumori in stadii avansate
Preventie secundara (reducerea prezentarii tarzii si asig trat adecvat)
Preventie tertiara (tratament pt prev/intarzierea complicatiilor)
Managementul durerii, imb calit vietii pacientului si familiei
Componente in controlul cancerului (OMS)
1. Prevenire
2. Detectare precoce:– Diagnosticare precoce (constientizarea pacientilor)
– Screening in populatia aparent sanatoasa, pt a depista cancerul in stadii timpurii si a trimite pacientul la dg/tratament
3. Tratament
4. Ingrijiri paleative
6
Principii de baza in controlul cancerului (OMS)
• Leadership – unitate de scop si participare larga
• Implicarea stakeholderilor • Crearea de parteneriate• Raspuns la asteptarile populatiei• Decizie bazata pe evidente, valori sociale, si utilizarea cost-eficace a resurselor• Abordare sistemica, programe coprehensive, integrate in sistemele de sanatate• Imbunatatire continua, maximizarea performantei• Planificare si implementare in etape, centrate pe nevoile locale
7
2. Proceduri privind depistarea cazurilor de cancer (Rec)
8
Teste de screening privind depistarea cazurilor de cancer (cf. Rec CE)
• Papa – Nicolau: nu inainte de 20 ani, dar nu mai tarziu de 30;
• Mamografie la femei cu varsta intre 50 - 69 (European guidelines on quality assurance in mammography)
• Teste depistare hemoragii oculte scaun – ambele genuri, 50 - 74.
9
3. Organizarea, aplicarea si evaluarea programelor de depistare precoce a cancerului in randul populatiei
10
Organizarea programelor de depistare precoce (OMS)
11
Unde suntem?
Unde dorim sa fim?
?
O.1. Unde suntem?
1. Evaluarea amplorii cancerelor depistabile in stadii precoce
2. Evaluarea serviciilor existente
3. Evaluarea eficacitatii programelor de depistare precoce
4. Evaluarea eficientei
5. Evaluarea sigurantei pacientilor
6. Evaluarea satisfactiei pacientilor
12
Unde suntem – evaluarea amplorii –
“?”
13
Amploare - instrument
Cancer Incidenta Stadiul dg Supravietuire
Mortalitate Constientizare
Col uterin
San
colon
14
Unde suntem - Evaluarea serviciilor
existente
15
Unde suntem? Eficacitate, eficienta
16
Eficacitate - Asteptari
17
O.2. Unde dorim sa fim?
• Definirea populatiei tinta pt depistarea precoce
• Definirea frecventei screening-ului
• Identificarea discontinuitatilor in serviciile de depistare precoce
• Stabilirea de obiective, interventii
• Evaluarea fezabilitatii interventiilor
• Analiza aspectelor etice
• Stabilirea prioritatilor
• Alegerea intre diagnosticare precoce si screening
18
O.3. Cum ajungem unde ne dorim?
19
Implementarea programelor de depistare precoce
20
Implementare
21
Populatie asimptomatica
AsistentaPrimara ?/Secundara
Screening Diagnostic de certitudine
Tratament
Asistenta secundaraAmbulator / laborator / citologie / colposcopie
Asistenta tertiaraSectii ginecologie / oncologie
Sistem informational
Principii generale Screening (OMS)
• Screening-ul este doar una dintre metodele de control al cancerului – nu trebuie neglijata preventia primara
• Eficacitate - doar in forma organizata, cu acoperire convenabila
• Calitati convenabbile ale probelor de screening
• Asigurarea calitatii
• Sisteme centralizate de date
• Personal pregatit
• Servicii eficace de tratament disponibile
• Sistem de chemare-rechemare22
Principii generale Screening - OMS (2)
• Analize de proces si de rezultat – DBF –legata de registrele de cancer si de mortalitate
• Resurse adecvate – umane, financiare
• Echitate in accesul la screening
• Aspecte legale, etice, sociale, medicale trebuie evaluate
• Indicatori: mortalitatea specifica, incidenta bolii
23
Avantajele generale ale utilizarii screening-ului
Screening
• Imbunatatirea prognosticului / vindecarea
• Reducerea mortalitatii premature / evitabile
• Tratament mai putin radical
• Imbunatatirea calitatii vietii
Evolutie naturala
• Boala este depistata in etapa simptomatica
• Intervalul de la debut la diagnostic este influentat de accesul la serviciile medicale
24
25
EX: ISTORIA NATURALĂ A BOLII PENTRU CANCERUL DE COL UTERIN
26
4. Istoria naturală a cancerului de col uterin
VindecareaVindecarea l leziuniloreziunilor
precede vindecarea histologică
27
Importanţa stadiului în momentul diagnosticului
Stadiu (FIGO)
Descriere Rata de supravieţuire la 5 ani (%)
0 Leziuni precanceroase 99-100
I Cancer limitat la nivelul colului uterin 79
II Cancer diseminat local, dar nu afectează peretele pelvin 47
III Cancer diseminat la peretele pelvin 22
IV Cancer diseminat la distanţă 7
Toate stadiile 57
Prognosticul cancerului de col uterin în funcţie de stadializare
Riscuri / inconveniente in utilizarea screeningului
• Reactii adverse posibile la efectuarea testului
• Intarzierea diagnosticului fals-negativilor
• Anxietatea pt fals pozitivi
• Tratament in exces al anomaliilor la limita
28
29
Particularitati in screening-ul pt cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin:- Vârsta optimă de testare şi intervalul de screening necesită informaţii despre ratele specifice pe
grupe de vârstă şi de perioada de timp în care sunt detectabile leziunile precursoare, înainte de debutul invaziei
- O parte din leziunile desplazice uşoare (CIN1) nu progresează, sau chiar involuează (dependent de vîrstă)
- Durata medie de evoluţie a leziunilor intraepiteliale înainte de progresia către cancer invaziv: 10 - 12 ani
30
Practici curente de screening
Program organizat
• Aplicarea organizată a activităţilor de depistare precoce şi tratament în grupuri mari populaţionale
• Bazat pe criteriile ştiinţifice OMS
• Persoanele eligibile sunt convocate la testare
• Scop: reducerea mortalităţii prin cancer
Program oportunist
• Testarea se efectuează la iniţiativa personalului medical sau a pacientului, cu ocazia consultaţiei curente
31
Programul organizat/oportunist - Avantaje/inconveniente
Organizat Oportunist
Definirea populaţiei ţintă +++ -
Strategie de screening +++ -
Asigurarea acoperirii populaţiei ţintă +++ -
Asigurarea calităţii programului +++ -
Controlul calităţii programului +++ -
Evaluarea rezultatelor programului +++ -
Reducerea mortalităţii +++ -
Evitarea testelor în exces +++ -
Costul programului Crescut Scăzut
Raportul cost-eficienţă +++ -
32
CRITERIILE OMS DE JUSTIFICARE A SCREENING-ULUIJUNGNER & WILSON, 1968
• Boală gravă, prevalenţă ridicată
• boală decelabilă în timpul fazei de latenţă
• cunoaşterea istoriei naturale a bolii
• test sau examinare eficientă disponibilă
• test acceptabil pentru populaţie şi sigur
• mijloace de diagnostic şi tratament disponibile
• tratament cu eficienţă demonstrată
• criterii prestabilite pentru administrarea tratamentului
• costul testării screening
• asigurarea continuităţii acţiunilor de decelare a cazurilor
33
STABILIREA STRATEGIEI DE SCREENING
Strategia de screening, în conformitate cu normele europene:- definirea populaţiei eligibile, beneficiară a programului de screening
- Stabilirea intervalelor de aplicare a testului screening, în caz de rezultat negativ
- Testul de screening utilizat
Alegerea testului de screening - principii generale -
• Simpla
• Acceptata de populatie
• Validitate convenabila
• Reproductibilitate
• Cost acceptat de nivelul decizional
• Siguranta
34
35
ASPECTELE ETICE ALE SCREENING-ULUI
• Adeseori se promovează ideea că screening-ul aduce beneficii oricărei persoane supuse testului
• consimţământul informat: procedură, raportul risc/beneficiu (efectele rezultatelor FP şi FN), posibilitatea unui rezultat eronat, atitudinea în caz de rezultat pozitiv, necesitatea retestării
• obligaţie etică de a asigura controlul calităţii şi de a oferi tratament celor cu rezultate RP
Screening - etape
1. Identificarea si invitarea populatiei tinta (sistem call – recall)
2. Administrarea testului de screening
3. Prelucrarea testului de screening
4. Informarea persoanelor despre rezultat (- mail, tel; + fata in fata)
5. Directionarea cazurilor cu dg de prezumtie poz la servicii specializate dg poz si trat
36
37
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR DE S/CREENING
1. Identificarea şi invitarea populaţiei ţintă• Definiţia clară a populaţiei ţintă, pe baza incidenţei specifice pe grupe de vârstă, care permite
identificarea grupelor cu cel mai mare risc.
• Posibilitatea identificării (listă nume, adrese) indivizilor eligibili cu ajutorul registrului populaţional, al listelor de vot, al rezultatelor recensământului local
• Măsuri de invitaţie a populaţiei ţintă la screening prin: scrisori de invitaţie, prin efortul personalului medical sau al voluntarilor de a recruta indivizii eligibili la testare, invitaţii prin intermediul mass-media, sau prin contactul populaţiei cu personalul medical în alte scopuri
• /
38
SISTEMUL CHEMARE/RECHEMARE
Sistemul de chemare-rechemare are ca scop îmbunătăţirea recrutării indivizilor pentru testare şi include:
- Evidenţa indivizilor eligibili, cu identificarea celor care nu au mai fost testaţi niciodată, a celor care au fost depistaţi cu anomalii şi nu au fost urmăriţi conform standardelor, precum şi a celor care necesită rechemare pentru screening-ul de rutină;
- Invitarea populaţiei eligibile la screening prin scrisori personalizate, semnate de medicul de familie
- indivizii care refuză participarea vor fi contactaţi, se va menţiona motivul refuzului. Indivizilor care în pofida recomandărilor medicului refuză insistent testarea, li se va solicita consimţământul scris pentru încetarea acţiunii de chemare la testare, care va fi păstrat în fişa de consultaţie
39
ACTIVITĂŢI DE INFORMARE
Programul pilot de screening al cancerului de col uterin Cluj 2002-2006
40
Programul pilot de screening al cancerului de col uterin Cluj 2002-2006
ACTIVITĂŢI DE INFORMARE
41
2. APLICAREA TESTULUI SCREENING
1. screenig-ul cancerului de col uterin: frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou, citologie monostrat, testare HPV
2. screening-ul cancerului mamar: mamografia, mamografia digitală
3. Screening-ul cancerului colorectal: decelarea sângelui ocult în materiile fecale, sigmoidoscopia, colonoscopia
42
PARAMETRII TESTULUI SCREENING
1. Screenig-ul cancerului de col uterin: - frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Se=65-85%,Spe =90-95% - testare HPV- Se=75-100%; Spe=85-96%
2. Screening-ul cancerului mamar: mamografia - Se=75%; Spe=98,5%
3. Screening-ul cancerului colorectal: - decelarea sângelui ocult în materiile fecale – Se=50%;Spe=90%- Sigmoidoscopia – Se=97%; Spe=99%
43
Aplicarea testului - Modalităţi de îmbunătăţire a complianţei
• Asigurarea unui grad crescut de acoperire – prin creşterea complianţei
• Complianţa poate fi ameliorată prin:
- campanii de promovare a sănătăţii la nivel regional sau local
- scrisori personalizate, semnate de medicul de familie
44
Modalităţi de îmbunătăţire a complianţei (2)
• Furnizarea cunoştinţelor despre riscul de cancer, morbiditatea şi mortalitatea datorate cancerului, existenţa testelor de screening care reduc riscul de cancer, recomandările privind momentul efectuării testului şi frecvenţa lui
• Schimbarea atitudinii faţă de screening cu creşterea acceptabilităţii în cazul lipsei de motivaţie (aspecte personale, etnice, culturale)
• Îmbunătăţirea accesului la serviciile de screening
Sistemul informational
• Ideal – registru populational; daca NU, liste electorale
• Call – recall
• Toate persoanele eligibile – implicate
• Grad de acoperire
• Sistem centralizat: – teste screening, – dg, – trat
45
46
SISTEMUL DE URMĂRIRE IN SCREENING
Sistemul de urmărire – dispozitiv de siguranţă care asigură că toate acţiunile necesare au fost întreprinse pentru a oferi persoanelor testate îngrijirea necesară
- Întregul personal implicat în screening trebuie să cunoască modul de operare al sistemului
Scopul este de a asigura:• Trimiterea invitaţiilor pentru repetarea testelor în caz de rezultat pozitiv la testul iniţial;
• Intervenţia adecvată în caz de rezultat anormal;
• Urmărirea cazurilor până la finalizare.
47
Strategii de colectare şi management al datelor
Utilizarea unei baze de date corespunzătoare• Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional
coerent, uniform şi de încredere, care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.
Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient, care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă
• Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizateset minim de date obligatorii şi standardizate
48
Strategii de colectare şi management al datelor
Registrele de screening, sistem informatic computerizat:
• Identifică indivizii eligibili pentru testare;• Furnizează mecanisme de siguranţă pentru a asigura urmărirea adecvată a indivizilor cu teste
screening anormale;• Înregistrează şi stochează informaţia referitoare la istoricul individual al testării fiecărui individ;• Monitorizează numărul indivizilor testaţi şi incidenţa cancerului în populaţia supusă screening-ului;• Furnizează date pentru evaluarea performanţei şi monitorizarea programului de screening;• Furnizează date despre epidemiologia şi istoria naturală a leziunilor precanceroase; • raportarea periodică a indicatorilor prevăzuţi în Ordinele MS referitoare la program;• supravegherea activităţilor administrativ-contabile legate de derularea programului în teritoriu;• Activităţi de cercetare.
49
Strategii de colectare şi management al datelor (2)
Registrele de screening - entităţi de date:
• Date de identificare a persoanelor testate: cod numeric personal, nume, prenume, adresa, numărul de telefon, medic de familie;
• Antecedente medicale;
• Date referitoare la test: serie formular, data efectuării testului;
• Rezultat: laborator, medic, data, rezultatul, indicaţii, etc.;
• Rezultate de la cabinetul de endoscopie: medic examinator, data, diagnostic, proceduri efectuate, rezultate, data examinării viitoare, etc
50
Strategii de colectare şi management al datelor (3)
Conexiuni la registrul de cancer
• Rolul registrului de cancer - monitorizarea eficienţei programelor de screening şi planificarea de noi programe
• Furnizează date despre: - incidenţa şi mortalitatea prin cancer în populaţia acoperită de registru, supusă screening-ului
- evoluţia stadială a cazurilor de cancer depistate în screening
- eşecurile screening-ului
- date necesare analizelor economice (de tip cost-eficienţă)
51
Strategii de colectare şi management al datelor (4)
Clasificarea urmărilor screening-ului• Legătura cu Registrul regional de cancer
• Legătura cu baza oficiala de date populaţionala
• Legătura cu alte baze de date medicale
52
Strategii de colectare şi management al datelor (5)
Proceduri de control al calităţii datelor• Reguli de validare
• Consistenţa datelor
• Gradul de completare al datelor
53
FIŞE INDIVIDUALE
Formularul utilizat pentru culegerea datelor în screening-ul cancerului de col uterin
Programul pilot de la Cluj 2002-2006
Controlul calitatii
• F imp
• De dezvoltat in faza de planificare
• Cf ghiduri EU
• Costuri operationale lab citologie – 50% din cost program
54
55
IMPORTANŢA CONTROLULUI CALITĂŢII PROGRAMULUI LA TOATE NIVELELE
• Programul organizat de screening reprezintă o activitate complexă, solidară şi pluridisciplinară, care include mai multe etape.
• Eficienţa programului este condiţionată de calitatea fiecărei etape şi de funcţionarea ireproşabilă a tuturor componentelor sale.
• Obiectivul cheie al oricărui program de screening este furnizarea unor servicii de înaltă calitate, care să minimalizeze orice efecte adverse ale screening-ului. Reuşita şi succesul viitor al programului depind în mod hotărâtor de introducerea responsabilităţii la toate nivelurile, de desemnarea în mod clar a indivizilor responsabili de programul local de screening.
• Eficienţa programului nu poate fi evaluată corect decât de către un comitet de bilanţ, evaluarea reprezentând o componentă de bază a activităţilor programului şi a mecanismelor de asigurare a calităţii
• Pentru ca un program screening să fie cât mai eficient posibil, este esenţial să fie supus periodic bilanţului multidisciplinar la toate nivelurile, iar efectele şi indicatorii programului să fie monitorizaţi în mod constant
56
IMPORTANŢA CONTROLULUI CALITĂŢII PROGRAMULUI LA TOATE NIVELELE (2)
• Stabilirea de criterii şi standarde, faţă de care se vor compara rezultatele obţinuteutilizarea datelor din registru, pentru a evidenţia ariile în care sunt necesare activităţi deremediere pentru a îmbunătăţi performanţa programului
• Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor programului - calcularea incidenţei şi mortalităţiiseparat, la participanţi şi neparticipanţi, cu controlul de calitate al acestor date epidemiologice
57
IMPORTANŢA CONTROLULUI CALITĂŢII PROGRAMULUI LA TOATE NIVELELE (3)
Structurile necesare asigurării calităţii programului de screening în teritoriu
Un sistem regional de asigurare a calităţii programului de screening include următoarele componente, având următoarele atribuţii:
• Un centru de referinţă responsabil cu stabilirea standardelor necesare asigurării calităţii, cu coordonarea activităţilor profesionale şi cu investigarea situaţiilor în care nu s-au atins standardele prestabilite;
• Desemnarea unui coordonator răspunzător de asigurarea calităţii programului în regiune;• Identificarea unor medici specialişti care să asigure coordonarea şi audit-ul activităţilor
profesionale în fiecare domeniu;• Monitorizarea performanţei personalului medical, comparativ cu standardele naţionale sau
regionale, cu adoptarea acţiunilor de remediere când sunt necesare;• Asigurarea unor programe de formare continuă a tuturor profesioniştilor implicaţi în program;• Colaborarea strânsă cu registrul teritorial de cancer pentru a facilita identificarea fiecărui caz de
cancer invaziv şi pentru evaluarea progresului programului în regiune.
58
EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia:
- componentele programului- evaluare operaţională
- rezultatele -evaluarea impactului programului pe termen lung
59
Ghiduri europene de asigurarea calitatiiin programele de screening
60
ROLUL DIFERITELOR CATEGORII PROFESIONALE DE PERSONAL PARTICIPANTE LA SCREENING
Screening-ul cancerului de col uterin:• Specialişti în sănătatea publică
• Personalul responsabil de prelevarea frotiurilor: ginecologi, medici de familie, asistente, moaşe
• Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor: anatomopatologi, citologi, biologi, medici de laborator
• Personalul din centrele de diagnostic şi tratament: ginecologi cu competenţă în colposcopie, oncologi, radioterapeuţi
• Personal administrativ şi data manageri
• Medici de familie
61
ROLUL DIFERITELOR CATEGORII PROFESIONALE DE PERSONAL PARTICIPANTE LA SCREENING
Screening-ul cancerului de sân:• Specialişti în sănătatea publică
• Personalul tehnic responsabil de efectuarea mamografiilor – tehnician radiolog
• Personalul responsabil de interpretarea mamografiilor: medici imagistică
• Personalul din centrele de diagnostic şi tratament: anatomopatolog, chirurg, oncolog, radioterapeut
• Personal administrativ şi data manageri
• Medici de familie
62
ROLUL DIFERITELOR CATEGORII PROFESIONALE DE PERSONAL PARTICIPANTE LA SCREENING
Screening-ul cancerului colorectal:• Specialişti în sănătatea publică
• Personalul responsabil de efectuarea sigmoidoscopiei, colonoscopiei
• Personalul de laborator pentru efectuarea FOBT: medici, asistenţi
Personalul din centrele de diagnostic şi tratament:• Personal administrativ şi data manageri
• Medici de familie
63
ROLUL DIFERITELOR CATEGORII PROFESIONALE DE PERSONAL PARTICIPANTE LA SCREENING
ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ – medicul de familie
Avantaje:• Acces la o mare parte a populaţiei
• atitudinea pacienţilor faţă de medicul de familie: credibilitate
• posibilitatea informării, educării şi influenţării indivizilor să accepte testarea
• asigură urmărirea cazurilor depistate până la finalizare
M&E
64
Indicatori str-proces-rezultat (ex K col)
Indicator Standard
Structura:1. Screening populational organizat, inclus in documente de politica publica2. Sv screening, dg certitudine, trat incluse in pachetul de baza3. Continuitate ingrijiri medicale4. Retele mobilizare comunitara
Ordin MS
Norme Coca
Proces:- % femei la risc participante la S in ultimii 3 ani- % teste S care trebuie repetate
>70%< 5%
Rezultat:T. Scurt: -Rap cazuri precoce detectate S/cazuri interS (fals negativi)- % cazuri depistate in std precoceT. mediu: supraviet 5 aniT. Lung: scaderea mortalit
>5>70%>80%>60%
65
66
CancerIncidence Mortality
Number ASR (W) Number ASR (W)
Lip, oral cavity 56934 4.6 22331 1.8
Nasopharynx 4038 0.4 2127 0.2
Other pharynx 32125 2.8 17836 1.5
Oesophagus 44078 3.3 38526 2.8
Stomach 145889 10.3 116470 7.9
Colorectum 432414 29.6 212219 13.3
Liver 59589 4.2 60240 4.0
Gallbladder 29004 1.8 22512 1.4
Pancreas 94075 6.5 95840 6.4
Larynx 40567 3.4 20710 1.6
Lung 388753 28.9 342218 24.5
Melanoma of skin 85927 7.6 20087 1.5
Breast 425147 66.7 128737 16.9
Cervix uteri 54517 10.6 24874 3.9
Corpus uteri 88068 12.8 21861 2.5
Ovary 65697 10.1 41448 5.4
Prostate 370733 59.3 89629 12.0
Testis 18326 4.8 1627 0.4
Kidney 101937 8.1 45096 3.1
Bladder 133696 9.0 51056 3.0
Brain, nervous system 54805 5.3 42953 3.8
Thyroid 48382 4.9 6273 0.4
Hodgkin lymphoma 17422 2.1 4572 0.4
Non-Hodgkin lymphoma 87765 7.0 38367 2.6
Multiple myeloma 36812 2.5 24477 1.5
Leukaemia 78416 6.8 53522 3.8
All cancers excl. non-melanoma skin cancer
3208882 246.9 1715240 117.3
Principalele localizări ale cancerului
EuropaGLOBOCAN 2008
Screening-ul pentru cancerul de col uterin - aspecte particulare -
67
68
INCIDENŢA CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN LUME
69
VACCINURI HPV :PRINCIPII
MORTALITATEA PRIN CANCER DE COL UTERIN ÎN LUME
70
DIFERITE TIPURI DE CANCERE NIVEL MONDIAL
71
Incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin, Europa, 2008
72
EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN. FACTORI DE RISC
Leziunile displazice de col uterin şi cancerul invaziv au FR comuni
Risc crescut:- Virusul papilloma uman- prezent în 99,7% din cazurile de cancer; factor necesar, dar nu
suficient; tipul 16- peste 50%din cazurile de cancer;
- Prevalenţa infecţiei HPV: 15% din populaţia adultă a globului; 15-20% în Europa, 70% în SUA,
95% în populaţii cu risc înalt din Africa
73Munoz N (2003). Monographs N°31
HPVHPV
HPV NON ONCOGENE risc scăzut
6, 11 cele mai frecventeAltele : 40, 42, 43, 44,
54, 61, 70, 72, 81
HPV ONCOGENEHPV ONCOGENERisRisc înaltc înalt (HR) (HR)
16, 18 16, 18 cele maicele mai fr frecvecvententeeAAlteleltele : : 31, 33, 35, 39, 45, 51, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 73 et 8252, 56, 58, 59, 68, 73 et 82
HPV: genotipuri
74
75
16+18=70,7%
HPV ŞI CANCERUL DE COL UTERIN
76
Istoricul programelor de screening
• Canada (sfârşitul anilor “40), SUA, Anglia, ţările nordice (Suedia, Finlanda, Danemarca, Islanda, exceptând Norvegia)
• cel mai eficient screening în Oncologie
• frotiul citovaginal Babeş Papanicolaou la 3 ani interval- previne 90% dintre carcinoamele scuamoase ale colului uterin, în cazul programelor organizate, prin decelarea leziunilor displazice
• scăderea incidenţei şi a mortalităţii în ţările care au adoptat programe screening
77
Aspecte actuale in programele de screening
• Programe naţionale : Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda, Marea Britanie
• standarde europene elaborate în 1993, pentru asigurarea calităţii programelor organizate
• grupele de vârstă: 25-65 de ani, la 3-5 ani
• reduce mortalitatea cu 80%- studii observaţionale
• nu s-au efectuat studii experimentale
78
Aspecte actuale in programele de screening (2)
• Nu se obţine eradicarea bolii
• Situaţia paradoxală în Marea Britanie, 1970 Se şi Spe diferit apreciate: 65-85%, 90-95%
• Se pentru decelarea adenocarcinomului- scăzută
• noi tehnologii: screening automatizat, cu citire rapidă a frotiurilor
• recoltarea citologiei în mediu lichid
• testarea HPV- identificarea grupelor la risc înalt: OR=400; metodă de screening,sau de urmărire a anomaliilor citologice
79
STRATEGIA EU DE SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI DE COL UTERIN
European Guidelines for Quality Assurance in cervical cancer screening, Ediţia a 2-a
• Femei asimptomatice cu vârsta 25-65 de ani
• 1 test la 3-5 ani interval, dacă este normal
• Se includ femeile cu histerectomie subtotală, pentru afecţiuni benigne
80
81
Aspecte particulare pt tarile sarace
• Ţările lumii a treia - dificultăţi economice-fără posibilitatea adoptării programelor
• inspecţia vizuală (IV) simplă şi după colorarea cu acid acetic 5%(coagulare reversibilă a proteinelor celulare) sau soluţie de Lugol iodine, cu decelarea schimbărilor de coloraţie
• avantaje: rezultat imediat; nu necesită laborator; nivel scăzut de infrastructură; personal medical şi paramedical;rezultatele-imediat, cu efectuarea testelor de confirmare
• dezavantaje: natura subiectivă a IV - evaluarea periodică a competenţei practicienilor; aplicare la femei <50 de ani
Screening-ul pentru cancerul de san - aspecte particulare -
82
EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI MAMAR
Factori de risc:
• istoric familial, rude de gradul ; BRCA1/2- riscul cumulativ 85%
• menarha precoce, menopauza tardivă, • nuliparitatea• prima naştere peste 35 de ani- risc
comparativ cu nuliparele• sarcina - efect dual• boala fibrochistică• terapia hormonală de substituţie• asimetria sânilor• Densitate crescută la mamografie• greutatea crescută la naştere• creşterea rapidă în copilărie şi adolescenţă• obezitatea- după menopauză• talia înaltă • radiaţiile ionizante: bomba atomică, raxe X• CO - rezultate neconcludente, uzul
îndelungat posibil să crească riscul • alcoolul- risc moderat• Deficit de vitamina D
Factori de protectie
• vârsta tânără la prima sarcină, paritatea înaltă
• alăptarea perioade îndelungate• activitatea fizică, mai ales la vârsta tânără• vitamina A, vegetale, fructe, ulei de măsline• mastectomia profilactică, ooforectomia• chimioprofilaxia cu Tamoxifen• menopauza precoce naturală
83
84
INCIDENŢA CANCERULUI DE SÂN ÎN EUROPA, 2008
85
57.7
21.9126.17
6.30
10
20
30
40
50
60
70
1959 1960 1965 1970 1975 1980 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
I MB
RATELE BRUTE ALE INCIDENŢEI (1982-2003) ŞI
MORTALITĂŢII PRIN CANCER DE SÂN LA FEMEI (1959-2003)
Sursa: Centrul Naţional pentru organizarea şi asigurarea sistemului informaţional şi informatic în domeniul sănătăţii
86
CANCERUL MAMAR. SUPRAVIEŢUIREA RELATIVĂ LA 5 ANI
American Cancer Society:• 0 – 100%
• I – 100%
• IIA – 92%
• IIB – 81%
• IIIA – 67%
• IIIB – 54%
• IV – 20%
87
STRATEGIA DE SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI DE SÂN
• Examen mamografic- detectează tumori în stadiu clinic nedetectabil
• reduce cu 30% mortalitatea prin cancer de sân (studii experimentale), control al calităţii
• dublă incidenţă şi dublă citire
• Se- 75%, Spe-98,5%
• în ultimul deceniu-scăderea mortalităţii în ţările industrializate
• Mamografia - standarde europene: femei 50-69 ani, interval la 2-3 ani
• examinarea clinică
• autopalparea
88
Screening-ul pentru cancerul colorectal - aspecte particulare -
89
EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI COLORECTAL
Factori de risc:
• antecedente familiale de cancer colorectal- 2× >risc
• polipoza adenomatoasă familială- 100% risc cumulativ
• colita ulcerativă, boala Crohn• factori alimentari: carnea roşie, grăsimi şi
proteine animale, aport scă zut de legume, fructe, fibre; supraalimentaţia
• alcoolul; obezitatea (centrală)
Factori de protectie
• activitatea fizică• alimentaţia: fructe, vegetale; substanţele
antioxidante, calciul, vitamina D• uzul de contraceptive orale, hormonoterapia
de substituţie• aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene -
ibuprofen
90
91
92
93
COLORECTAL R0MÂNIA 1980 2003 PS
Bărbaţi
Decese 1005 2319 RBM 9,17 21,6 +135,55% (p<0,001) RSM 7,9 14,28 +80,76% (p<0,001) Raportul pe sexe B/F 0,94 1,15
Femei
Decese 1065 2012 RBM 9,46 18,08 +91,12% (p<0,001) RSM 6,7 9,17 +36,87% (p<0,001)COLORECTAL ROMÂNIA 1987 2003 PS
Bărbaţi
Cazuri noi 1358 2978 RBI 12 28,08 +134,2% (p<0,001) Raportul pe sexe B/F 1,12 1,26
Femei
Cazuri noi 1214 2372 RBI 10,44 21,32 +104,2% (p<0,001)
94
RATA BRUTĂ A INCIDENŢEI CANCERULUI COLORECTAL, ROMANIA, 1987-2003
28.08
11.99
21.32
10.44
0
5
10
15
20
25
30
1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1999 2000 2001 2003
BARBATI FEMEI
95
Rata standardizată a mortalităţii (populaţia mondială standard) (decese la 100000),
bărbaţi, România,1960-2003
7,914,28
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2003
PULMONAR
GASTRIC
COLORECTAL
PROSTATĂ
PANCREASVEZICA URINARĂ
96
Incidenţa specifică pe grupe de vârstă, cancerul colorectal, Romania, 2003
0 0,17 0,14 0,35 0,35 1,1 2,79 5,37 10,5618,43
32,55
51,99
75,41
119,34
142,29
166,82
141,87
20,2634,95
42,2
61,22
86,86
168,22
103,48103,02105,43
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85+
BĂRBAŢI FEMEI
97
SUPRAVIEŢUIREA RELATIVĂ LA 5 ANI. CANCERUL COLORECTAL
American Cancer Society• I – 74%
• IIA – 67%
• IIB – 59%
• IIC – 37%
• IIIA – 73%
• IIIB – 46%
• IIIC – 28%
• IV – 6%
American Joint Committee on Cancer• I – 93,2%
• IIA – 84,7%
• IIB – 72,2%
• IIIA – 83,4%
• IIIB – 64,1%
• IIIC – 44,3%
• IV – 8,1%
SCREENING PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI COLORECTAL
- 2 STRATEGII -
Decelarea sângelui ocult în materiile fecale
- Se redusă~50%
- risc de rezultate FP şi FN
- reduce mortalitatea cu 16-23% (studii experimentale)
- 50-74 ani, 1-2 ani
Sigmidoscopia flexibilă
- Se 97%, Spe 99% - Se ridicată şi pentru polipul adenomatos - 3 - 5 – 7 ani, 50-74 ani - SUA, Franţa , Marea Britanie, Suedia, Italia-
programe organizate de screening - screening familial- polipoza adenomatoasă
familială
98
99
100
Epidemiologie descriptiva – rate, standardizare, evolutie temporala
• Definitii rate
• Standardizare
– Scop
– Principiu
– Metode
– Aplicatii practice
101
102
Tipuri de indicatori
• Intensivi = RATE– brute/crude,
– specifice,
– standardizate
• Extensivi (de structura/ponderi)
103
EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia: - componentele programului- evaluare operaţională
- rezultatele -evaluarea impactului programului pe termen lung
104
EVALUAREA OPERAŢIONALĂ
• numărul persoanelor testate
• gradul de acoperire (proporţia persoanelor testate din populaţia ţintă)
• costul total al programului
• costul / caz depistat
• proporţia persoanelor cu rezultat pozitiv la screening diagnosticate şi tratate
• VPP
105
a. Ratele brute (crude)
Avantaje:• sunt uşor de calculat• au largă utilizare pe plan internaţional• se găsesc în toate anuarele OMS şi
breviarele statistice
nr. evenimente• Rata = --------------------- x 1000• nr. Populaţie
Dezavantaje:• nivelul fenomenelor pe care le măsoară nu
ţine cont de diferenţele structurale ale populaţiei respective
• nu pot fi interpretate direct
• nu pot fi comparate direct între ele
106
b. Ratele specifice
Avantaje• au aplicabilitate pe subgrupe de populaţie
omogenă
• sunt utilizate în studiile epidemiologice
• permit compararea subgrupelor din acelaşi tip
Dezavantaje:• la calcularea ratelor specifice se pierde din
vedere întregul, totalitatea populaţiei.
107
c. Ratele standardizate (ajustate)
Dezavantaje:• sunt indicatori calculaţi artificial, fictivi
• Nu reprezinta valoarea reala a fenomenului, ci doar o valoare ajustata in functie de un standard, fiind utile doar pentru comparare
Avantaje:• permit înlăturarea aportului unei anumite
caracteristici a populaţiei (sex, grupa de vârstă, etc.) asupra nivelului indicatorului (înlătură influenţa diferenţelor structurale)
• asigură calcularea celor mai corecte comparaţii între populaţii diferite
Standardizarea - scop
• înlăturarea aportului unei anumite caracteristici a populaţiei (sex, grupa de vârstă, etc.) asupra nivelului indicatorilor calculati
108
Standardizarea – principiu, metode
• Se ajusteaza indicatorii reali de comparat cu un model standard (fictiv)
Metode:
• Metoda directa (a populatiei standard)
• Metoda indirecta (a mortalitatii standard)
109
110
a. Metoda directă (metoda populaţiei standard)
Scop:– Compararea mortalitatii prin cancer de col uterin in teritoriile A, B, C
Etape:– Se alege o populatie standard suficient de mare
– Structura pe grupe de varsta a pop standard se ajusteaza cu mortalitate specifica pe grupe
– de varsta reala, inregistrata in teritoriile A, B, C
– Se insumeaza fractiunile obtinute – RDSD (rata de deces prin standardizare directa)
– Procedura se repeta pt fiecare teritoriu
– Se obtin RDSD pt teritoriile A, B si C
– RDSD – se compara direct intre ele
111
b. Metoda indirectă (metoda mortalităţii standard)
• se aplică atunci când se cunosc doar ratele brute ale mortalităţii şi structurile pe grupe de vârstă ale populaţiilor de comparat sau când populaţiile de comparat sunt relativ mici din punct de vedere numeric (de ordinul zecilor de mii de locuitori sau mai mici), situaţie în care variaţia aleatorie a numărului de decese din fiecare grupă de vârstă este mare.
112
Metoda indirecta
• Scop: Compararea mortalitatii prin cancer de col uterin in teritoriile A, B, C
• Etape:– se alege un model standard de mortalitate specifică pe grupe de vârstă.
– acest model se ajusteaza cu structura pe grupe de vârstă reală a fiecărei populaţii pe care o comparăm.
– Se insumeaza fractiunile obtinute
– Se obtin RDSI (=rate de deces prin standardizare indirecta)
– Se repeta procedura pt fiecare teritoriu
– Se compara raportul dintre ratele brute ale mortalităţii (reale, observate în populaţiile A, B, C) şi RDSI
113
Standardizare-RSM
• Raportul standardizat al mortalităţii (RSM)
– Raportul rată mortalitate observată/rată mortalitate aşteptată, respectiv raportul dintre numărul de decese observate şi numărul de decese aşteptate
– măsoară excesul de mortalitate înregistrat într-o populaţie faţă de un model standard de mortalitate specifică.
114
Standardizarea - utilitate
• este folosită în toate situaţiile în care se compară populaţii din arii geografice diferite dar şi în cazul comparării nivelului mortalităţii unei populaţii la momente diferite de timp, având în vedere că structura pe vârste a unei populaţii evoluează
• standardizarea se aplică nu numai pentru ratele brute de mortalitate, ci, în general, ori de câte ori se doreşte să se compare corect indici bruţi proveniţi din populaţii diferite din punct de vedere structural, cum ar fi cei de incidenţă, prevalenţă etc.
Standardizarea – alegerea metodei
Directa
• Populatii suficient de mari
• Se cunoaste mortalitatea specifica pe grupe de varsta
Indirecta
• Se poate utiliza si in populatii cu efective mici (ex. Judetele Romaniei)
• Modelul standard poate fi mortalitatea pe grupe de varsta la nivel national
• Se poate utiliza atunci cand nu se cunoaste mortalitatea specifica pe grupe de varsta, ci doar rata bruta
• Permite determinarea excesului de mortalitate
115
Studiu de caz nr. 1
Explicati
diferenta in
mortalitatea pe
medii de
rezidenta in
Romania, pe
baza graficului
alaturat
116
Rezolvare – studiul de caz nr. 1
• O parte din diferenta de mortalitate pe medii de rezidenta este explicata prin existenta unei populatii mai imbatranite in mediul rural
• Diferenta in anul 2003 s-a atenuat, de fapt, prin inrautatirea modelului de mortalitate in mediul urban
117
118
Studiul de caz nr. 2. Mortalitatea standardizata la 100.000 locuitori,
pe cauze de deces si pe medii de rezidenta, Romania, 2003
Cauza decesului Rata standardizata de mortalitate la 100000 loc
urban rural
Cardiovasculare 665,5 816,6
Tumori 221,2 180,1
Boli digestive 70,9 73,3
Cauze externe 55,7 76,3
Boli respiratorii 50,3 75,6
Sursa: Centrul de Calcul si statistica sanitara al MS
119
Incidenta
• Definitie: Fenomenul de masa al aparitiei cazurilor noi de boala intr-o populatie si intr-o perioada de timp
• Utilitate: masoara riscul de aparitie a bolii in poulatie
• Incidenta anuala = cazuri noi/pop susceptibila (masoara riscul de aparitie al bolii)
ex. Cancer de col uterin
120
Incidenta - alti indicatori
• Rate specifice de incidenta (sex, mediu de rezidenta/grupe de boli, grupe de varsta)
• DI (densitatea incidentei) = nr cazuri noi intr-o perioada/nr pers*timp de obs - masoara viteza de propagare a bolii in populatie (daca pers nu au fost observate acelasi interval de timp, rata incidentei da erori); DI ia in considerare intervalul de timp in care a fost observata fiecare persoana)
121
DI – Exemplu de calcul
Timp/persoana
sem 1 2002
sem 2 2002
sem 1 2003
sem 2 2003
sem 1 2004
sem 2 2004
sem 1 2005
sem 2 2005
sem 1 2006
sem 2 2006
pers 1
pers 2 X
pers 3
pers 4 X
pers 5 +
I = 2/5
DI=2/(3+3,5+5+5+4)
DI=2/20,5 persoane-ani
122
Factori care influenteaza incidenta
• Modificarea stilului de viata
• Modificarea virulentei factorilor incriminati in producerea bolii
• Aparitia unor noi determinanti
• Eficacitatea interventiilor de prevenire
• Evolutia temporala a bolii
• Aparitia unor noi metode de diagnostic
• Modificari in str GV
• Modificari in clasificarea bolilor
• Migratia
123
Prevalenta
• Definitie: Frecventa cazurilor de boala existente intr-o populatie la un moment dat (prevalenta de moment) sau
intr-o anumita perioada (prevalenta de perioada)
• Utilitate:- abordarea bolilor cronice
- evaluari de impact
- Planificarea resurselor
124
Prevalenta - indicatori
• Pmoment = (Nr cazuri noi+vechi la un moment dat)*100/nr pers investigate
• Pperioada= (nr cazuri noi si vechi pe o perioada)*100/persoane investigate in acea perioada
125
Prevalenta – indicatori (2)
• Rata de prevalenta specifica = cazuri noi si vechi de o an boala*100/total cazuri noi si vechi de boala
126
Variatia prevalentei
Relatia incidenta – prevalenta:
• P = I x D, unde:– I = incidenta bolii
– D = durata bolii
127
Factori care infl prevalenta
↑P:• Aparitia de cazuri noi de boala
• Plecarea persoanelor sanatoase
• Vindecari putine
• Decese putine (ef terapeutica)
• Imbunatatirea facilitatilor de dg
• Letalitate scazuta
• Durata mare a bolii
• Imigrarea bv
128
Factori care infl prevalenta (2)
↓P:- Intrarea unui nr mare de pers sanatoase in pop
- Emigrarea pacientilor
- Nr redus de cazuri noi depistate (renuntarea la anumite programe de sanatate)
- Mortalitate crescuta
- Vindecare mai rapida
- Cazuri vindecate mai multe
- Fatalitate mare
9. Epidemiologie descriptiva – modele geografice
• Cartograme
• Aplicatii practice
129
Mortalitatea standardizata in Europa
130
<= 15
<= 12
<= 9
<= 6
<= 3
No data
Min = 0
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000
Lastavailable
European Region4.46
10. Utilizarea datelor din registrul de cancer in epidemiologia descriptiva
• Model registru de cancer
• Modele utilizare date
131
SWOT registru cancer - exemplu
Puncte tari:- valorificarea experientei PHARE - program national de oncologie (inregistrare mai facila) - legal, program accesibil tuturor cazurilor - formalizat prin act normativ - actul normativ recunoaste expertiza tehnica existenta - circuit al pacientilor oncologici in sistem - formular unic purtator de informatie la nivel national
Puncte slabe:- Multiple modificari legislative- Discontinuitate in lantul de comanda-definirea indicatorilor de calitate-actualul sistem de inregistrare bazat pe dg confirmate anatomopatologic nu permite inregistrarea cancerelor hematologice
Oportunitati:- preocupare la nivel politic pentru cancer in Romania - oportunitati de finantare la nivel european- program national de screening incipient- Recomandarea CE nr. 2003/878 pentru screening
Amenintari:-turn-over crescut al personalului implicat in circuitul informational- cresterea rezistentei personalului la presiunea permanenta determinate de modificarea continua a legislatiei, fara pregatire prealabila 132
Epidemiologie analitica
133
Niveluri de evidente
134
135
Atribuie investigatorul expunerea?
StudiuObservationalStudiu Experimental
grup comparaţie?
Studiu Analitic
Studiu
Descriptivdirectie?
Studiu Cross-sectional
Studiu
Caz-ControlStudiu
Cohortă
nuda
da nu
da nu
136
Cohorta: avantaje, limite
137
Ancheta caz-control: avantaje, limite
12. Evaluari economice pe baza datelor furnizate de registrele de cancer
138
Tipuri de evaluari economice
• Minimizare costuri
• Cost – eficacitate
• Cost – utilitate
• Cost - beneficiu
139
Evaluarea economica deriva din compararea a doua posibilitati
ProgramB
alegere
ProgramA
CostA
CostB
ConsecinteB
ConsecinteA
Pentru ca RESURSELE SUNT LIMITATE!In consecinta O ALEGERE trebuie FACUTA
140
Analiza de minimizare a costurilor
ProgramB
alegere
ProgramA
CostA
CostB Consecinte X
Consecinte X
Aceleasi rezultate:costA/consecinte X VS costB/consecinte X
141
Analiza cost-eficacitate
Transplant
alegere
DializaCostA
CostB
Ani de viata
Ani de viata
Rezultate masurate in unitati fizice:costA/ani de viata VS costB/ani de viata
142
Analiza cost-beneficiu
Imunizare
alegere
ScreeningHTA
CostA
CostB
Cit ati DA?
Cit ati DA?
Rezultate masurate in unitati fizice:costA/disponibilitate$ VS costB/ponibilitate $
143
Analiza cost-utilitate
Transplant renal
alegere
CostA
CostB
QALY
QALY
Rezultate masurate in QALY:costA/ QALY VS costB/ QALY
Hemodializa
144
Evaluarea si calitatea datelor
145
Niveluri de asigurare a calitatii
146
Intocmirea rapoartelor
147
PREZENTAREA DATELOR - RAPORTUL SCRIS
Recomandari generale• se bazează pe înregistrările individuale
• date agregate annual, prezentate sub formă de tabele / grafice
• analize adiţionale – perioade de timp – de preferat intervalul unei runde de screening, sau a mai multor runde
Date obligatorii• Date generale despre populaţia inclusă în
screening: distribuţie pe grupe de vârstă, sexe
• Date despre populaţia eligibilă pentru screening
• Număr de invitaţii trimise populaţiei ţintă
• Număr de teste efectuate ca urmare a invitaţiei, pe grupe de vârstă şi sex
• Număr de leziuni depistate, pe tip de leziune, pe grupe de vârstă şi sex
• Număr de teste diagnostice efectuate la persoanele depistate cu anomalii
• Număr de persoane cu confirmare histopatologică
148
149
Model de prezentare a datelor de evaluare anuală în screening-ul cancerului de col uterin
150
Model de prezentare a datelor de evaluare anuală în screening-ul cancerului de col uterin
Declaratia de presa
• Scop
• Populatie tinta (decidenti, elite comunitate, populatie la risc)
• Mesaje cheie
• Canale de comunicare
• Colaboratori media
• Template
151
Afisul
• Elemente de marketing social
• Populatie tinta
• Mesaje cheie
• Pretestare
• Definitivare
• Diseminare
• Evaluare impact
• Dezvoltare canale comunicare
152
Bibliografie
1. A 58 Rezolutie OMS privind preventia si controlul cancerului (WHA58.22) disponibila la: http://www.who.int/cancer/media/news/WHA58%2022-en.pdf
2. Recomandarea EC nr. 878/2003 privind scrrening-ul cancerelor
3. Raportul CE privind implementarea recomandarii nr. 878/2003
4. Ghidurile de asigurarea calitatii programelor de screening pt cele trei tipuri de cancere (documentele IARC_QA_pdf)
5. WHO. Controlul cancerului – modile de formare: Planificare, preventie, detectie precoce, diagnostic si tratament, ingrijiri paleative, advocacy. Disponibile la: http://www.who.int/cancer/modules/en/index.html
6. Baza de date Globocan
7. www.hfa.dk153
