7/30/2019 Psihoza

1/3

Psihoza este un termen medical folosit pentru a descrie starea mentala in care

gandirea si perceptia sunt afectate grav. Persoanele care traiesc un episod psihotic

pot avea halucinatii, credinte iluzorii de durata (ex: iluzii paranoide sau

grandomanii), schimbari in structura de personalitate si manifestari de gandire

dezorganizata.

Este adesea acompaniata de non-intelegerea comportamentului propriu (acum cu o natura

bizara), dificultati in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor

cotidiene. Un episod psihotic este adesea descris ca implicand o pierdere a contactuluicu realitatea. Dictionarul The American Heritage Stedman's Medical Dictionary

defineste psihoza ca O tulburare mentala grava, cu sau fara deteriorari organice,

caracterizata prin dezorganizarea personalitatii, pierderea contactului cu realitatea si

care cauzeaza deteriorarea functionarii normale sociale.

Psihoza este considerata de catre majoritatea psihiatrilor un simptom al unei maladii

mentale grave, dar nu este un diagnostic in sine. Desi nu este in mod exclusiv legata de o

stare fiziologica sau psihologica, este in special asociata cu schizofrenia, tulburareabipolara (maniaco-depresia) si cu depresia clinica grava. Exista de asemenea patologii

fizice detectabile care pot induce o stare psihotica, incluzand leziuni cerebrale sau alteafectiuni neurologice, intoxicatii cu droguri si substante post-intoxicatii (in special alcool,

barbiturice si uneori benzodiazepine), lupus, afectiuni electrolitice cum ar fi

hipocalcemia, hipernatremia, hiponatremia, hipocalemia, hipomagnesemia,hipermagnesemia, hipercalcemia, si hipofosfatemia.

Termenul psihoza ar trebui diferentiat de conceptul de nebunie, termenul legal care

denota ca o persoana nu ar trebui sa fie responsabila penal pentru faptele sale. Deasemenea, ar trebui sa fie diferentiat de psihopatie, o tulburare de personalitate adesea

asociata cu violenta, lipsa de empatie si comportament social manipulativ. In ciudafaptului ca amandoua sunt abreviate in limbajul curent ca "psiho", psihoza seamanadestul de putin cu caracteristicile centrale ale psihopatologiei, in mod particular cu privire

la violenta, care se intampla destul de rar in psihoza, si perceptia denaturata a realitatii,

care se intampla destul de rar in psihopatie.

De asemenea, psihoza, ar trebui sa fie distinsa de starea de delir, in care un individ

psihotic ar putea fi in stare sa execute anumite actiuni care necesita un nivel ridicat

intelectual, daca ar avea constiinta clara. In ultimul rand, ar trebui sa fie distinsa de boalamentala in general. Psihoza poate fi privita ca un simptom al altor tulburari mentale, dar,

ca si concept descriptiv, nu este considerata ca o boala in intregul sens al cuvantului. De

exemplu, persoane cu schizofrenie pot avea perioade lungi fara psihoze, si persoane cutulburare bipolara si depresie pot avea simptome de stari fara psihoza. Dimpotriva,

psihoza poate avea loc la persoane fara boli mentale cronice, ca rezultat la o reactie

adversa la droguri sau stres extrem.

Cauze

Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli, adesea atunci cand creierul sau

sistemul nervos este afectat direct. Totusi, faptul ca psihoza poate aparea ocazional in

7/30/2019 Psihoza

2/3

paralel cu niste maladii (incluzand boli cum ar fi gripa sau oreionul, de exemplu)

sugereaza ca o varietate de factori de stres ai sistemului nervos pot duce la o reactie

psihotica. Psihoza rezultata din conditii non-psihiatrice este uneori cunoscuta dreptpsihoza secundara. Mecanismele prin care aceasta se intampla nu sunt inca clare, dar

non-specificitatea psihozei i-a facut pe specialisti sa argumenteze ca psihoza este

'febra' tulburarii mentale - un indicator serios dar nonspecific. Conditiile non-psihiatrice care sunt in mod special legate de psihoza includ tumoarea cerebrala, dementa

Lewy bodies, hipoglicemia, intoxicatiile, scleroza multipla, Systemic Lupus

Erythematosus, sarcoidoza, oreionul, SIDA, malaria si lepra.

Stresul psihologic este de asemenea cunoscut drept un declansator al starilor

psihotice. Atat amintirea unor incidente traumatice experimentate pe toata durata vietii,

cat si experienta recenta a unui eveniment stresant, pot contribui la dezvoltarea uneipsihoze. Psihozele de scurta durata declansate de stres sunt cunoscute drept psihozereactive scurte, asa ca pacientii isi pot reveni in mod spontan la functionarea normala

in mai putin de doua saptamani. In unele cazuri rare, indivizii pot ramane intr-o stare

avansata de psihoza pentru mai multi ani, sau poate sa aiba simptome psihotice atenuate(cum ar fi halucinatii de intensitate scazuta), prezente tot timpul.

Intoxicatia cu droguri, care are efecte depresante generale asupra sistemului nervos

central (in special alcool si barbiturice), tinde sa nu cauzeze psihoze in timpul folosirii, si

pot de fapt sa micsoreze sau sa scada impactul simptomelor la unii oameni. Totusi,stoparea consumului de alcool si barbiturice poate fi periculoasa, conducand la psihoze

sau delir si la alte, potential letale, efecte ale stoparii.

Deprivarea de somn poate fi legata de psihoza, desi sunt putine dovezi care sugereaza caeste un factor de risc major la majoritatea oamenilor. Unii oameni traiesc halucinatii

hipnagogice sau hipnopompice, unde trairile senzoriale neobisnuite sau gandurile apar in

timpul trezirii sau in timpul adormirii. Totusi, acestea sunt fenomene normale alesomnului, si nu sunt considerate semne ale psihozelor.

Semne si simptome

Un episod psihotic poate fi in mod semnificativ afectat de catre starea sufleteasca. De

exemplu, oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei depresii pot incerca

manii persecutorii sau de auto-invinovatire sau halucinatii, in timp ce oamenii care

traiesc un episod psihotic in contextul unei manii isi pot forma grandomanii sau pot aveaexperiente de semnificatie adanca religioasa.

Halucinatii

Halucinatiile sunt definite ca perceptii senzoriale in absenta unor stimuli externi. Se

difera de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt perceptii eronate ale stimulilor

externi. Halucinatiile pot avea loc in oricare dintre cele 5 simturi si pot lua aproape oriceforma, de la senzatii simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiente mai

insemnate cum ar fi vederea si interactiunea cu animale si oameni, auzirea unor voci sisenzatii tactile complexe.

7/30/2019 Psihoza

3/3

Iluzia si paranoia

Psihoza poate implica credinte iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile

psihotice in tipuri primare si secundare. Iluziile primare sunt definite ca aparand peneasteptate si nefiind comprehensibile in termeni de procese mentale normale, pe cand

iluziile secundare pot fi intelese ca fiind influentate de catre fondul persoanei sau al

situatiei curente (ex. discriminare etnica or sexuala, credinte religioase, credintesuperstitioase).

Tulburari de gandire

Tulburarile de gandire formale descriu un deranjament general al gandurilor constiente si

sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului.

Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida), zbor sau

deraiere a ideilor (terminarea subiectului la jumatatea lui sau inadecvat), blocare agandirii sau pot construi uneori rime sau calambururi.

Anosognozie

O caracteristica importanta si enigmatica a psihozei este anosognozia (lipsa de insight).Chiar si in cazul unei psihoze acute, suferinzii pot fi complet inconstienti ca halucinatiile

lor vivide si iluziile lor imposibile sunt de fapt nereale. Totusi, acest lucru nu esteabsolut; acest simptom poate varia in functie de indivizi si in functie de durata episodului

psihotic.

Tratament

Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e

prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). Totusi, tratamentul principal

pentru simptomele psihotice este de obicei medicamentatia antipsihotica, si in unelecazuri spitalizarea. S-a dovedit ca terapia cognitiva comportamentala si terapiafamiliala pot fi efective in managementul simptomelor psihotice. Atunci cand alte

tratamente pentru psihoza sunt neeficiente, terapia electroconvulsiva (ECT) (sautratamentul cu socuri) este utilizata uneori pentru a usura simptomele generale ale

psihozei, cum ar fi depresia sau schizofrenia.

Exista de asemenea cercetari in desfasurare care sugereaza ca terapia asistata de

animale poate contribui la imbunatatirea generala a starii pacientilor schizofrenici.