Psihoza de mase

download Psihoza de mase

of 24

Transcript of Psihoza de mase

PSIHOZ

DE MAS

Ea se caracterizeaza prin: Inadaptare pe plan social Izolare a individului Alterare profunda a relaiilor interpersonale Tulburri in sfera gndirii de tipul ideilor Tulburri in sfera percepiei de tipul halucinaiilor Tulburri in sfera reprezentrilor Tulburri in ceea ce privete capacitatea de evaluare a propriei persoane Conduita bizara de tip discordant

Termenul

de psihoza colectiva = concept de natura sociopatologica ce reprezint manifestri psihosociale anormale ce vizeaz grupuri umane, colectivitile de indivizi sau chiar masele. Este condiionat de factorii sociali.

Hiperemotivitatea

cu exaltare emoionala.

Exemplu: am o stare de tensiune emoional puternica neexteriorizata ce duce in timp la o stare de epuizare emoional corelata cu apariia unei stri de nesiguran si de angoasa permanenta

Sugestibilitatea

crescuta a grupului duce la o receptivitate crescuta a elementelor de factur iraionala si acceptarea necondiionata, lipsita de critica a unor soluii absurd

Nevoia

de compensare a fricii = o cutare a unor cai de ieire din situaii limita impuse de factorii sociali psihotraumatizanti, cumva este vorba si de o nevoie de securizare intr-o societate perceputa strina si nesigura

Adoptarea

unor conduite absurd si modele de gndire iraional

Adoptarea

unor reprezentri colective cu o valoare directoare in sfera gndirii, dar si a conduitelor oamenilor. De fapt reprezentrile colective in aceste cazuri nlocuiesc total gndirea logica, individuala

Tendina

la imitaie prin scderea/pierderea complete a iniiative omului

Influenta

emoional reciproca printr-un proces de inducie sugestiva colectiva

Automatizarea/

Robotizarea conduitei oamenilor din grupul respective

O eliberare pulsionala primara de factur agresiva

I Psihozele de sublimare Psihozele idealiste (utopice) manifestate

prin tendina de afirmare intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor Psihozele colective utopice prezint idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice sub forma unor ideologii de tip socio-politic, proiecte utopice de schimbare a lumii

Din punct de vedere funcional au in cadrul grupului un rol compensator, oferind o soluie la criza sociala profunda a valorilor ex- comunismul, nazismul, fascismul.

Psihoze regresive conduite de refugiu, de retragere in trecut exprima situaiile de nchidere colectiva, de rupere de realitatea prezenta cu un fel de ntoarcere in trecut de aceea le putem numi Psihoze colective schizoide. Apar fenomene precum isteria colective, regresiune de factura isterica, compensarea culpabilitii prin aa numit ritualuri de autopedepsire care au o semnificare de reparatorii Pot aprea automutilri, refuzul tratamentelor din medicina contemporana

Cel mai grav efect suicidul colectiv Ex. Jonestown

Factori psihici de fond: nivel de inteligenta, emotivitate, grad de sugestibilitate Trasturi de personalitate configurate in structuri tipice si au conotaia unor sindroame Complexe emoionale dobndite in ontogeneza ca urmare a unor traumatisme, esecuri existeniale mai ales in plan intim. Ex complexul insignifiantei, inutilitii in lume, complexul nfrngerii Factori psihotici ce i gsesc forme de manifestare intr-un comportament specific: diferite forme de paranoia, delir, manie chiar schizofrenie

1. Psihozele de violentaPsihozele aflate in raport direct cu incontientul colectiv, manifestate prin descrcri puternice ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane intr-o forma negativa. La baza acestor psihoze de violenta se afla potenialul agresiv latent al maselor. Ex manifestrile agresive ale suporterilor diverselor sporturi.

2. Psihozele expansive = manifestri psiopatologice colective, dominate de tendinele proiective ale grupului ca un fel de negare a prezentului. construcii de tipul delirului colectiv pot fi denumite Psihoze colective delirante

masele nu se mai recunosc ca aparinnd unor valori anume si doresc sa impun alte valori care sa le reprezinte. se manifesta astfel o pierdere a identitarii specifice perioadei de criza sociala profunda. Soluiile propuse si adaptate in acest context sunt expresia unei confuzii generale sociale si axiologice si de cele mai multe ori, au un caracter aberant lund aspectul unei construcii delirante de masa.

Conduitele

de panica = acele psihoze delirante colective avnd ca substrat angoasa, nesigurana in privina viitorului legata de anumite teme sf lumii, apocalipsa, Armaghedonul, diverse dezastre naturale, epidemii, inundaii.

Migraia populaionale ctre alte regiuni/tari diferite de cea de origine, nsa ca expresie a cutarii unei ordini sociale si axiologice si ca expresia cutarii unei sigurane care sa anuleze fricile si sa ofere o identitate precisa.

Micari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice. Ex lovituri de stat si actele teroriste

Brainwashing evoca frica pierderii autocontrolului, frica pierderii dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de persoane precum si frica pierderii identitatii de sine. este similar cu inducerea de halucinatii adica cu inducerea simptomelor cele mai grave de shizofrenie. Pe de-o parte seamana cu intoxicatia cu substante halucinogene, insa spre deosebire de acestea, este atacat nu numai autocontrolul individului, nu numai cenzura comportamentului dar si personalitatea si identitatea omului.

Comanda unui act e una de tip extern nsa in cazul reuitei unui brainwashing, victima nu il resimte ca fiind o sursa externa, ca fiind exogen. Victima isi asuma rspunderea si consecinele faptelor sale. Acest lucru contrasteaz cu schizofrenia in care vocile, vedeniile, halucinaiile, sunt percepute ca venind din afara din exterior. Brainwashing-ul are totodat si o componenta cognitiva, adic se bazeaz pe o serie de scheme cognitive pe care in general oamenii le au despre ei inii.