Psihologie generala1. Caracterizarea psihologiei ca stiinta. Scurt istoric.Prezentul si viitorul ei.

Psihologia este o stiinta al carei destin nu a fost deloc simplu si linear, ci mult mai dramatic decit al altor stiinte.Ea a cunoscut perioade de avint si stagnare, de inaltari si de caderi.In legatura cu ea au fost formulate cele mai bizare paradoxuri. Cind psihologia a fost considerate ca facind parte din rindul stiintelor,s-a afirmat despre ea ca ar fi o stiinta ,,hibrid. Psihologia a fost comparata cu viata omului,si asa cum omul are o biografie, si psihologia isi are propria sa biografie.Ebbingaus a spus ca ,,psihologia are un trecut lung,dar o istorie scurta.Psihologia a aparut in sec.19 odata cu infiintarea primului laborator de psihologie experimentala de Wundt in 1879 la Leipzig.Ea a fost considerate ,,fiica m/mare a filosofiei.2. Notiuni generale despre psihic.

-Psihicul este o expresie a vietii de relatie, o reproducere in subiectiv a realitatii natural-obiective.El reprezinta una dintre formele vietii de relatie,cind organismal reactioneaza prin sensibilitate,inteligenta,reflexibilitate.-Psihicul nu exista si nu functioneaza normal decit in relatia cu exteriorul,cu lumea obiectelor,fiind expresia directa,nemijlocita a vietii de relatie a individului.-Psihicul este de natura subiectiv-informationala.Omul are nevoie de informatii ca de aer, el se ,,hraneste cu informatii, de aceea si psihologul American Miller l-a numit ,,fiinta informavora.

3. Evolutia psihicului in filogeneza.

este foarte greu sa stabilim anumite etape in dezvoltarea filogenetica a psihicului, desi este cunoscuta evolutia speciilor. A.N. Leontiev a incercat sa schiteze o schema a formarii psihicului, distingand 4 mari faze: a) stadiul psihicului senzorial elementar ; b) stadiul psihicului perceptiv ; c) stadiul intelectului; d) stadiul psihicului constient.

1. Stadiul psihicului senzorialIn acest stadiu predomina reactiile innascute iar, experienta individuala joaca un rol mult mai mic decat la speciile mai evoluate. Acum predomina tropismele si instinctele.2. Stadiul psihicului perceptivDupa A.N. Leontiev, se afla in acest stadiu speciile care sesizeaza caracteristicile obiectelor in integritatea lor si nu doar aspecte senzoriale izolate. Aceasta se traduce in posibilitatea de a distinge un obiect vizat de conditiile in care se poate ajunge la el. Este o discriminare intre obiect si conditiile ambiante.3. Stadiul intelectuluiStadiul intelectului, al gandirii senzorio-motorii, il gasim numai la maimutele antropoide. El se caracterizeaza prin putinatatea incercarilor de a rezolva o problema si aparitia solutiei dintr-o data, pe neasteptate.4. Stadiul psihicului constientStadiul psihicului constient este ultima treapta a evolutiei, specifica omului. in legatura cu deosebirile dintre om si animal exista o controversa. Unii, printre care si H. Pieron, sustin ca diferentele sunt de ordin pur cantitativ. Altii, printre care A.N. Leontiev, subliniaza existenta si a unora calitative.

4. Structura psihicului uman.

Viata psihica a personalitatii se desfasoara la trei niveluri: constient, preconstient si inconstient.Termenii constient si inconstient pot fi folositi ca adjective. Reactie constienta, scop constient, impuls inconstient, reflex neconditionat inconstient (reflexele neconditionate si impulsurile sunt intotdeauna inconstiente).Cand termenii constient si inconstient sunt folositi ca substantive, atunci ei denumesc niveluri la care se desfasoara viata psihica a omului. De exemplu, visul oniric (visul din timpul somnului) se desfasoara numai la nivelul inconstientului.Kurt Lewin spune ca persoana este separata de mediul sau extern printr-o granita permeabila, care este primul strat al psihicului, aflat in contact cu mediul exterior care actioneaza direct asupra organelor de simt. Aici are loc adaptarea rapida la cerintele mediului. Este zona constienta. De la acest strat, spre interior, se afla nivelul care cuprinde toate acumularile individului, cunostintele sale, deprinderile, limbajul etc. Acestea nu sunt constiente in mod permanent, ci numai la nevoie. Al treilea nivel este zona cea mai intima a persoanei: interese profunde, sentimente durabile, prejudecati, aspiratii scumpe. Intre straturi, nu exista separare neta ci exista treceri, schimburi intre un nivel si altul, de la un moment la altul.In ultima forma a psihologiei sale, dupa 1920,S. Freud a propus un model al aparatului psihic care cuprinde in structura sa sinele, supraeul si eul.

Sinele Spre deosebire de eu, sinele nu poate fi controlat de gandire si vointa, este un haos si nu are caracteristica de a fi organizat logic. Continuturile sinelui sunt inconstiente, unele mostenite si innascute, altele dobandite. In limbajul obisnuit, comportamentele care vin din sinele inconstient se explica astfel: "a fost ceva mai puternic decat mine, mi-a venit dintr-o data. De aceea, in fata sinelui, eul este neputincios. "() ceea ce numim eul nostru se comporta pasiv. ()noi fiind traiti de forte necunoscute si incontrolabile". (Freud)Supraeu Este constiinta morala condusa de reguli si idealuri, este autocontrolul aparut prin interiorizarea exigentelor si interdictiilor parentale si sociale in general. El reprezinta legea interna si interdictia de a o incalca, deci are rolul unui judecator si cenzor intern. Supraeul cere renuntare si se formeaza (se imbogateste) prin educatie, religie si moralitate.EulEul reprezinta o componenta care intra in structura psihicului uman alaturi de sine si supraeu. Este partea constienta a psihicului, dar este mai cuprinzator decat constiinta actuala, incluzand si preconstientul. Preconstientul cuprinde continuturi care, la un moment dat, pot sa fie in afara campului constiintei, dar care pot patrunde oricand in constiinta intr-o forma nemodificata. El se deosebeste de sinele inconstient ale carui continuturi nu pot aparea decat in vise, sau prin sublimare, in mod deghizat.Se considera ca o pulsiune este sublimata atunci cand ea este deviata spre un scop nou, nesexual si vizeaza obiecte socialmente valoroase. Freud a descris activitati de sublimare ca fiind mai ales cea artistica si investigatia intelectuala.

5. Psihologia constiintei.Constiinta este una dintre cele m/importante ipostaze ale vietii psihice a individului,cind afirmata,cind negata.Pt introspectionisti, toata viata psihica este constienta, in timp ce pt behavioristi constiinta nu are nici o importanta si este eliminate din psihologie. Astfel constiinta poate fi definita ca fiind ,,totul(psihologia fara inconstient) sau nimic(psihologia fara constiinta).Constiinta s-a transformat intr-un termen ignorant de m/bine de 70 de ani.Este meritul lui Piaget de a-I fi redat statutul stiintific de prim rang.Constiinta este ,,locul senzatiilor si al perceptiilor noastre,realitatea subiectiva a acestora, materia prima a vietii noastre psihice.Dupa Pavelcu, cele m/frecvente raspunsuri la intrebarea: ,,Ce inseamna a fi constient?au fost urmatoarele:A fi constient inseamna a gindi,a stabili relatii;a dispune de capacitatea de-a face sinteze;a te putea autosupraveghea;a te adapta la noile solicitari etc.Omul, prin constiinta, are capacitatea de-a anticipa rezultatul actiunilor sale,de a-l stabili mintal inainte de a-l realiza in forma sa concreta.Functiile constiintei:a) Anticipativ-predictivab) Reglatoarec) Creativ-proiectiva.

6. Problema subconstientului si inconstientului in psihologia contemporana.Termenul a aparut la sfir.sec.19 inceputul sec.20,capatind diferite denumiri.El a fost considerat cind o ,,postconstiinta,cind o ,,preconstiinta.Grand dictionaire de la psychologie defineste subconstientul ca fiind ,,ansamblul starilor psihice de care subiectul nu este constient,dar care influenteaza comportamentul sau.Notiunea de subconstient sub o forma sau alta se pastreaza si este utilizata in psihologie.Cei m/multi autori concept subconstientul ca pe o formatiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele care au fost cindva constiente,dar care in present se desfasoara in afara controlului constient.El este rezervorul unde se pastreaza amintirile ,deprinderile,ticurile,montajele intelectuale, deci toate actele care au trecut cindva prin filtrul constiintei,s-au realizat cu effort,dar care se afla intr-o stare latent,putind sa redevina oricind active,sa paseasca pragul constiintei.S-a acreditat ideea ca,desi amplasat intre constient si inconstient, subconstientul este orientat m/mult spre constiinta.El presupune un grad de transparenta,putind fi considerat o ,,constiinta implicita.Starile subconstientului se modifica,deoarece cauzele de care depend nu sunt date o data pt totdeauna si pt toti indivizii.Incontientulreprezint nivelul primar al organizrii psihicului, structurat pe baza trebuinelor biologice nnscute i a mecanismelor reflexe de satisfacere a lor. Deiproblema incontientului a fost opreocupare a filosofilor germani dinainte lui Kant, dezvoltarea ulterioar a noiunii de incontient se datoreaz lui Sigmund Freud, printele psihanalizei. Ideea comul este condus de fore incontiente,care scap controlului contiinei, este adus n prim-plan.n aceast zon sunt ascunse conflictele i traumele acumulate n prima parte avieii (0-5 ani), care influeneaz comportamentul i emoiile i cauzeaz unele tulburri severe cum ar fi isteria.Freud consider c personalitatea este alctuit din trei pri:Sinele(conine imbolduri luntrice, pulsiuni i instincte; se bazeaz peprincipiul plceriii poate reaciona extrem),Eul(funcioneaz pebazaprincipiului realitiintr-o manier n care dorinele Sinelui s fie satisfcute n concordan cu realitatea) iSupraeul(se manifest ca un "printe interior", care spune ce artrebui i nu ar trebui, labaza lui fiindprincipiul moralitii).

7.Metodele de cercetare in psihologie.Etimologia termenului de metoda trimite la grecescul methodos,care inseamna cale,drum. Metoda este drumul sau calea pe care porneste cercetatorul in demersurile sale.Ea este instrumental folosit in vederea recoltarii datelor si a verificarii lor.Exista o varietate impresionanta a criteriilor dupa care au fost clasificate metodele psihologiei:A) Dupa caracterul lor: subiective si obiective(in afara introspectiei si psihanalizei)B) Dupa specificul relatiilor investigate: cantitative si calitativeC) Dupa natura relatiei dintre cercetator si subiect: directe si indirecteD) Dupa scopul lor,se impart in mai multe perechi polare: Metode de recoltare a informatiilor si metode de prelucrare a acestora Metode de investigare extensiva si intensiva Metode de cercetare si metode applicative.

8.Conceptul de activitate umana.

9.Caracterizarea psihologica a comunicarii ca activitate.Comunicarea este una dintre cele m/importante conditii in existent umana. In toate timpurile satisfacerea necesitatilor a fost realizata cu ajutorul comunicarii(verbala,gestuala).Cel putin din aceasta cauza comunicarea devine strins legata de sfera motivationala,reprezentind modalitatea de alegere si planificare in satisfacerea dorintelor,motivelor,necesitatilor.Inca este destul de discutata tema referitoare la faptul daca necesitatea de comunicare este un motiv specific si separat,deosebit de alte motive sociale,si daca da,atunci cind apare?carui tip de motive ii apartine: celor innascute sau celor dobindite?M/multi autori referindu-se la aceasta problema afirma ca necesitatea de comunicare reprezinta o necessitate specifica si individuala,iar in ceea ce priveste intrebarea daca este innascuta sau dobindita ,este impartita in proportii egale de savanti.Astfel Vedunov si Cambel considera ca dorinta de comunicare este innascuta.Rubinstein si Mihailov afirma ca necesitatea de comunicare este o trebuinta care apare si se afirma pe parcursul vietii ca rezultat al contactului copilului cu adultii si societatea ce-l inconjoara.Referitor la aceasta tema,Lisina presupune ca comunicarea apare ca necessitate innascuta dar se manifesta abia la ceva timp dupa ce copilul traieste intr-o anumita societate.Cel care a reusit sa ierarhizeze intr-o structura m/clara necesitatile de comunicare este Marisovoi si el a evidentiat 9 grupe de trebuinte de comunicare: Cu alta persoana Pt apartenenta la un grup In coretraire si compasiune In explicarea sensului lumii, a vietii inconjuratoare pt noi si pt ceilalti.

10.Conceptul de personalitate in psihologia contemporana.Termenul de ,,personalitate(lat.persona)-masca pe care o purta pe scena actorul in antichitate apoi ajunge sa se refere la totalitatea caracteristicilor stabile ale omului din spatele mastii. De asemenea mai tirziu,termenul este utilizat si pt a desemna cele 3 persoane ale Sfintei Treimi, de unde a aparut si disputa teologica,daca aceste personae erau masti ale unui singur Dumnezeu sau 3 personalitati egale.Cu toate ca la 1 vedere,personalitatea ar fi usor de definit,in realitate nu se poate realiza un consens la definirea personalitatii.Omul obisnuit sau simtul comun foloseste termenul de personalitate in scop evaluativ.Pt el,personalitate este acel individ ale carui calitati positive sunt superioare fata de cele ale indivizilor de nivel mediu.Ex: unii oameni spun: ,,x este plin de personalitate sau ,,x nu are personalitate.Intelegem prin aceasta ca persoana respectiva produce sau nu un effect anume asupra noastra sau asupra altor persoane. Aceasta inseamna ca judecam o persoana din punctul de vedere al eficacitatii sociale sa atractiei solicitatului.Conceptia populara despre personalitate se refera la un manunchi de tresaturi care sunt atragatoare si eficiente din punct de vedere social.Nu putem accepta afirmatia ca o persoana are m/multa sau m/putina personalitate decit alta. Cei lipsiti de farmec sunt la fel de interesanti pt stiinta ca si cei care-l au.Citeva definitii din punct de vedere al efectului extern: Suma totala a efectelor produse de un individ asupra societatii Ce cred altii despre tine.

11.Structura personalitatii umane.Majoritatea psihologilor si filosofilor prefer sa defineasca personalitatea ca o entitate obiectiva, adica ca ,,ceva ce exista cu adevarat.Ei admit ca persoana este deschisa lumii inconjuratoare,ca e influentata de aceasa si o influenteaza la rindu-i.O personalitate isi are propria sa istorie,propria sa existent si nu trebuie confundata cu istoria societatii si nici cu perceptiile pe care le au alti oameni despre ea.William Stern- filosof si psiholog,vorbeste despre personalitate ca despre o ,,unitate multiforma,dinamica si tot el adauga ca nimeni nu dobindeste vreodata o unitate perfecta ci doar tinde mereu spre acest scop.Desi se naste cu un creier uman,care inlesneste invatarea ,adica achizitia datelor cuprinse in oferta sociala,copilul nu ajunge sa fie propriu-zis Om,decit daca isi insuseste acele date.Fara insusirea lor,raminind m/curind ,,un candidat la umanitatePersonalitatea se defineste si capata contur in contextual relatiilor inter-personale si sociale.Trasaturile de character si temperament: onestitatea,modestia pot fi observate ca fapte sau forme ale relatiilor interpersonale si nu pot fi definite in afara acestora.Delimitari conceptuale: individ-individualitate Persoana-personalitate

12. Autoaprecierea si nivelul de aspiratii.

13.Motivatia- definitie,caracterizare,functii,forme.Termenul ,,motivatie provine din latinescul ,,move sau ,,movere-a misca,a pune in miscare.Deci este orice forta,indifferent de natura ei,care pune in miscare organismul,activitatea pe care o desfasoara.Pt Freud: ,,motivatia consta in stimularea si descarcarea de energie.Pt Ditcher:,,motivatia constituie cauza reala a comportamentului uman.Caracteristicile motivatiei:A) Ii permite individului sa actioneze spontan,pe cont propriu.B) Leaga persoana de lume si o mentine in sfera determinismului extern.C) Actioneaza ca un cimp de forte in care se afla atit subiectul cit si obiectele,persoanele,activitatile.Pt a caracteriza o componenta a motivatiei s-a folosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime,directie,sens.Analog vectorilor fizici ,vectorii motivatiei sunt caracterizati prin: intensitate,directie,sens. Directia si sensul unui vector exprima atractia,apropierea sau evitarea,respingerea.Rolul Motivatiei:Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:1) Este 1 element chronologic al oricarei activitati2) Semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice3) Contribuie prin repetarea unor activitati si evitarea altora.Motivatia umana include: trebuinte, motive,interese,dorinte,aspiratii.

14.teoriile personalitatii.Prezentare generala.

15.Teoria lui S.Freud despre personalitate.In centrul teoriei psihanalitice ale lui Freud,se afla ideea ca omul este un sistem energetic.In acest system:A) Energia fie curge liber;B) Fie gaseste cai ocolite;C) Fie se acumuleaza.Cantitatea aceasta de energie este limitata, si daca se consuma pt ceva,ramine m/putina pt altceva.Adica, de ex: energia consumata in scopuri artistice nu m/este accesibila pt scopuri sexuale si invers.Daca unul din canalele de iesire a energiei este blocat,atunci ea gaseste cai colaterale sau erupe,pe calea celei m/mici rezistente.Scopul intregului comportament uman este placerea,adica minimalizarea tensiunii sau descarcarea energiei.Freud a fost influentat de ideile lui Bruck,care considera ca omul este condus de mobiluri ce se supun legii conservarii energiei,anume aceasta idee a fost transferata de Freud asupra comportamentului uman.Astfel a luat nastere noua conceptie asupra omului:,,omul este un system energetic si se supune acelorasi legi,care conduc baloanele de sapun si miscarea planetelor.In afara de conceptia despre om ca system energetic,Freud sustine ca omul este condus de instinct sexuale si agresive.In cadrul aceleasi pozitii,el declara ca instinctual agresivitatii sta la baza tuturor relatiilor emotionale si amoroase dintre oameni,cu o singura exceptie: atitudinea mamei fata de copilul de sex opus.Dupa parerea lui Freud,omul in tendinta lui spre placer se pomeneste in conflict cu societatea si civilizatia.Oamenii actioneaza in conformitate cu principiul placerii,tinzind spre satisfacerea nestinjenita de nimic a tuturor placerilor.Energia care in alte situatii ar fi putut fi eliberata prin atingerea placerii,satisfactiei treb ,,frinatasi orientate pe alte canale pt a corespunde scopurilor si cerintelor societatii.Freud spune ca activitatea stiintifica si activitatea artistica cit si operele artistice de orice gen,este rezultatul exprimarii energiei sexuale si agresive careia nu I s-a permis ,,sa iasa pe o cale directa.Conceptele care explica cel m/bine conceptia lui Freud despre personalitate sunt:a) Determinism psihicb) Structura internac) Energie mentalad) Conflict psihice) Symptom,vis,anxietate.

Determinism psihic- presupune afirmarea faptului ca tot ceea ce se intimpla in psihicul uman are o cauza care poate fi descoperita.Adica orice comportament uman,cit de bizar n-ar fi,poate fi explicat.Totul depinde de abilitatea noastra de-a ajunge la cauzele ascunse ale acelui comportament.

Structura interna- este cel de-al 2 concept-cheie al psihanalizei.Conform conceptiei lui Freud ,psihicul este structurat pe 3 nivele:a) Idul-sediul instinctelor innascuteb) Egoul(eul)c) Super egoul(supraeul)-este constiinta sociala.Energia mentala- presupune ca psihicul uman,ca mecanism necesita un anumit tip de energie pt a functiona.Acest tip de energie,este numit ,,energie psihica sau ,,libido si principala ei sursa este idul,deoarece viata noastra psihica este preponderant inconstienta.

Conflict psihic- conform psihanalizei lui Freud,cele 3 nivele ale psihicului uman se afla intr-un permanent conflict. Viata psihica normal fiind doar o prelungita stare de armistitiu intre fortele celor 3 nivele psihice. Idul nu stie decit sa doreasca,sa vrea..principalul sau inamic fiind super-egoul.Super egoul interzice multe din dorintele inconstientului astfel declansind conflictul.Egoul prins intre cele 2 forte puternice incearca medierea conflictului.Reusita lui se numeste compromise si prin acest compromis,viata psihica se poate desfasura sub aparenta normalitatii.Uneori insa egoul poate rata concilierea dintre cele 2 forte si uneori este strivit in inclestarea lor.Rezultatul este boala psihica.

16.Psihologia analitica a lui C.G.Jung.

Dupa despartirea de Freud,Jung isi intituleaza teoria: ,,Psihologie analitica. Deosebirea principala de teoria lui Freud consta in deconsiderarea naturii libidoului in timp ce Freud il defineste in termini predominant sexuali.Desi nu neaga existenta factorilor sexuali,Jung reduce mult rolul sexualitatii in viata psihica.Cit priveste structura personalitatii,apar si aici diferente.Jung sustine existenta a 3 nivele de organizare:a) Constiintab) Inconstientul personalc) Inconstientul colectivConstiinta are rolul de-a fi in contact cu realitatea si de-ai permite persoanei sa se adapteze la mediu.Ca si Freud, Jung considera ca I se acorda prea multa atentie constiintei.

Inconstientul personal- contine toate impulsurile si dorintele,dar si numeroase experiente uitate,numai ca potrivit lui Jung ,el nu reprezinta decit un nivel superficial al inconstientului.

Inconstientul colectiv- este memoria latent a experientelor accumulate de generatiile trecute,memoria unui trecut care include nu numai istoria rasei umane ca specie ci si pe cea a speciilor preumane.In acest inconstient activeaza cele m/puternice forte care contribuie cel m/mult la dezv.psihica.O prima dovada a existentei inconstientului colectiv este comportamentul copilului.Copilul isi are propria viata psihica,desi adultul are ades iluzia ca-I controleaza comportamentul.In realitate,copilul stie intotdeauna ce face,comportamentul sau fiind determinat in mare masura de energiile inconstientului colectiv.El a numit aceste tendinte ce salasluiesc in inconstientul colectiv-arhetipuri,anume ele il determina pe individ sa se comporte intr-o maniera asemanatoare cu cea a stramosilor lui atunci cind s-au confruntat cu situatii asemanatoare.

17.Teoria individuala a lui A.Adler.

A fost 1 discipol care s-a despartit de Freud, intitulindu-si propria teorie: psihologie individuala.Adler a negat si el,ca si majoritatea discipolilor,rolul determinant al fortelor biologice in dezv.personalitatii si in special pe cel al instinctului sexual.Desi ca si Freud,a recunoscut importanta experientelor din primii ani de viata,pt evolutia ulterioara a individului,el a considerat ca FORTELE SOCIALE sunt adevaratii factori determinant in evolutia personalitatii.In viziunea sa,nu instinctele innascute ci sentimental comuniunii cu alti oameni,orientarea spre oameni determina faptele si comportamentele umane.Individul a fost vazut ca personalitate unitara,Adler evitind divizarea personalitatii pe nivele separate precum o facuse Freud si Jung.Principalele notiuni cu care opereaza psihologia individuala a lui Adler sunt:a) Sentimentul de inferioritate si compensareab) Tendinta spre superioritatec) Stilul de viatad) Eul creative) Eul socialf) Finalizm fictiv.

Sentimentul inferioritatii si compensarea-Adler a evidentiat faptul ca la fiecare persoana se produce imbolnavirea acelui organ care e m/putin dezv inca de la nastere.Un asemenea defect se poate compensa prin intermediul antrenamentelor si exercitiilor. Istoria sportului abunda de asemenea exemple cind copiii foarte bolnaviciosi inca din copilarie cu diverse insuficiente fizice devin sportive de performanta obtinind chiar medalii olimpice. Adler vb despre complexul de inferioritate care se dezv.din copilarie,in principal din 3 motive:a) Insuficienta dezv.a unui organb) Hipertutelarea parintilorc) Rejetul din partea parintilorDaca parintii isi alinta prea mult copiii,acesti copii devin insufficient de siguri de sine,incapabili de-a depasi obstacolele vietii.Copiii respinsi se simt nedoriti,la ei dezvoltindu-se un pronuntat sentiment al inferioritatii. Sentimentul de inferioritate este incercat de orice copil datorita faptului ca este dependent total de mediul sau si acesta conduce la activarea impulsului superioritatii.Prin urmare,putem considera ca tendinta spre superioritate apare ca reactive la sentimental de inferioritate.Aceasta tendinta se manifesta prin inflarea unor calitati fizice sau intelectuale. Ea este imprimata in om din momentul nasterii ca posibilitate de a-si organiza propria viata si de-ai da un sens.

Adler considera de asemenea ca este importanta ordinea in care se nasc copiii in familie.Copilul cel mic,mijlociu si mare desi se nasc in aceeasi familie au experiente sociale diferite si din aceasta cauza personalitatea lor se formeaza diferit.Primul nascut,la nasterea celui de-al 2-lea copil se simte ca un rege detronat,se va simti lipsit de securitate si va fi ostil fata de ceilalti.De aceea,Adler considera ca majoritatea nevroticilor,criminalilor si alcoolicilor sunt primii nascuti,in timp ce al 2-lea copil este m/ambitios,m/rebel incercind mereu sa submineze pozitia primului nascut.Primul nascut primeste dragoste fara limite de la parinti,m/ales pina apare al 2-lea copil.Aparitia celui de-al 2-lea il lipseste de pozitia privilegiata.Acest eveniment modifica in mod dramatic pozitia primului nascut.Primul nascut va tot incerca sa redobindeasca pozitia privilegiata,dar nu va reusi oricit se va stradui.In rezultat, primul nascut se autodetermina la izolare si isi elaboreaza prin viata strategia supravietuirii pe cont propriu.Ulterior,copilul m/mare va devein conservator,va avea dorinta pt putere,va avea atitudini de lider,reprezentind prin sine purtatorul si aparatorul valorilor de familie.Copilul singur in familie,nu are frati,surori care ar treb sa concureze,asupra lui se concentreaza atentia si afectiunea intregii familii,fapt care duce la dezv.urmatoarelor trasaturi ale personalitatii: dependenta, egocentrism, probleme in construirea relatiilor cu adultii si cu cei de virsta lui.

Copilul mediu- tempoul dezv.lui este dat de copilul mai mare,fapt care uneori poate duce la intirziere in dezv.sau dimpotriva la o accelerare in dezv.Acesti copii sunt canalizati de concurenta si orgoliosi,sunt orientati pe reusita cu orice pret.

Ultimul copil- de obicei este inconjurat de grija si atentia nu doar a parintilor ci a fratilor si surorilor m/mari,care-si dau tonul relatiilor in familie,ceea ce poate determina la cel m/mic sentimental inferioritatii.

Adler considera ca comportamentul unui om poate fi inteles daca studiem montajele lui de viata.in conformitate cu aceste montaje ,el imparte oamenii in 4 tipuri:a) Tipul care conduceb) Tipul care iac) Tipul evitantd) Tipul util-social

18.Teoriile neofreudiste ale personalitatii.

19. Psihologia umanista.Sub influenta filosofiei existentialist si fenomenologice s-a nascut psihologia umanista Americana.Prin glasul lui Maslow,psihologii umanisti si-au numit propria orientare teoretica ,,a 3-a forta,incercind s-o delimiteze de paradigma psihanalitica si cea behaviorista.Psihologia umanista considera ca personalitatea treb conceputa ca avind orientare nativa in directia creatiei si a valorilor.In psihologia umanista distingem 2 directii:A) Psihologia bazata pe clientB) Psihologia motivationala.Bazele psihologiei bazata pe client le-a pus psihologul American Rogers.A 2-a directie a fost dezv.de psihologul umanist Maslow.Ideea fundamental a lui Rogers si Maslow consta in aceea ca de la natura omul este capabil de autoperfectionare si autorealizare.

20. Teoria constructelor lui Kelly.Mix intre umanism si cognitivism.Teoria lui Kelly este etichetata ca fiind cognitivista,deoarece el a sustinut importanta proceselor cognitive in dezv.personalitatii.Kelly a considerat ca personalitatea umana se afla intr-o permanenta autoconstructie in functie de sensul pe care-l atribuie evenimentelor pe care le traieste,in functie de cum interpreteaza el lumea.Conceptia lui Kelly poate fi inscrisa in rindul teoriilor umaniste datorita accentului pe care-l pune acest psiholog pe libertatea persoanei umane in constructia propriului destin.Lumea pe care noi o gindim poate sa se potriveasca foarte putin cu lumea reala in care traim,dar asta nu inseamna ca lumea gindita este m/putin reala.Kelly sustine cu fermitate ca persoana umana este libera in deciziile sale si abia dupa ce a decis,ajunge sa fie determinate de propriile decizii.In centrul teoriei lui Kelly este asezat conceptual de construct,care reflecta specificul proceselor cognitive ale fiecarui individ. Aparitia unui construct este determinate de multiplele noastre experiente de viata,deoarece noi interpretam continuu ceea ce ni se intimpla utilizind comparatia.Omul este privit de catre Kelly ca o fiinta active care judeca lumea,isi construieste propriile atitudini fata de aceasta,da sens propriei experiente de viata.Concret,Kelly sustine ca atunci cind incercam sa interpretam un eveniment,sa-l intelegem,noi suntem obligati pe de o parte sa-I gasim asemanari cu cel putin un alt eveniment,iar pe de alta parte cele 2 evenimente care se aseamana treb sa contrasteze cu un al 3-lea.Ex: Carmen este nepoliticoasa,presupune o asemanare intre comportamentul nepoliticos si experienta a cel putin al unui alt comportament nepoliticos, iar in al 2-lea rind este presupusa diferentierea clara a comportamentului nepoliticos de opusul sau-comportamentul politicos.

21.Notiuni de senzatii.Termenul de senzatie este utilizat pt a descrie procesele prin care organismul raspunde la stimuli.(Feldman)Senzatia- consta in stimularea receptorilor senzoriali si in transmiterea informatiilor senzoriale la SNC.Senzaia - proces psihic cognitiv elementar prin intermediul cruia se reflect sub forma imaginilor simple i primare nsuirile obiectelor i fenomenelor cnd acestea influeneaz nemijlocit (direct) asupra organelor de sim.Senzaia este prima treapt de cunoatere cu lumea nconjurtoare. Prin intermediul senzaiilor noi primim informaii despre nesfrita bogie de nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii reale. Ele sunt considerate ca cele mai elementare fenomene psihice din categoria proceselor cognitive.In realitate individul uman nu dispune de capacitatea de a nregistra senzaii separate, dect n primele sptmni de via.

22. Felurile senzatiilor.Deoarece senzaiile apar numai la contactul nemijlocit cu organul de sim, felurile senzaiilor sunt determinate de organele de sim cunoscute de noi: urechea - auzul -senzaii auditive, ochiul - vzul - senzaii vizuale, limba - gustul - senzaii gustative, nasul - miros - senzaii de miros (olfactive), pielea - senzaii cutanateSenzaiile auditive sunt de trei feluri: verbale - sesizarea sunetelor unei limbi; muzicale - sesizarea notelor muzicale, a melodiilor; zgomotele - au att efect pozitiv, ct i negativ Pozitiv: prevestete apariia unui pericol - ssitul arpelui, trosnitul crengilor, picturile ploii etc. Negativ:in cadrul procesului instructiv-educativ impiedica realizarea obiectivelor preconizate,daca predomina in permanenta zgomotul poate sa apara nevroza.Senzaiile vizuale apar n urma aciunii undelor electromagnetice asupra analizatorului vizual - ochiul, elementul periferic al cruia este receptorul, iar cel central este situat n regiunea occipital. Senzaiile vizuale sunt de dou feluri: cromatice - sesizeaz cele apte culori ale curcubeului; acromatice - sesizeaz culorile alb-negru i toate nuanele lor. Senzaiile de culoare nu sunt specifice tuturor fiinelor vii.Senzaiile cutanate sunt provocate de receptorii aflai n piele. Se cunosc trei feluri de senzaii cutanate: termice - ne dau informaie despre temperatura excitantului (cald-rece); tactile - senzaia de atingere, de pipit; de durere - fr senzaii e imposibil activismul psihic al omului.Senzaiile gustative sunt de patru feluri n dependen de nsuirile fundamentale ale limbii: srat, amar, acru i dulce.

23. Caracteristicile principale ale senzatiilor.

Senzaiileau proprieti principale regsibile n toate tipurile de senzaii i proprieti particulare, specifice unor tipuri de senzaii. Proprietile principale, generale sunt calitatea ( n sens psihologic), intensitatea, durata i tonul afectiv.

Calitatea senzaieiCalitatea senzaiei este capacitatea senzaiei de a reflecta natura stimulului. Calitatea senzaiei este dat de compoziia sa i de elementele dominante care o compun. De exemplu mirosul unui parfum este dat de mirosurile generate de substanele ce intr n compoziia parfumului i de modul, proporia combinrii lor.Calitatea senzaiei este important pentru identificarea obiectelor n vederea ghidrii comportamentului.Selectivitatea receptorilorSelectivitatea receptorilor este rezultatul diferenierii receptorilor n raport cu diversele feluri de stimuli. Aceast difereniere s-a produs datorit localizrii diferite a receptorilor, caracteristicilor biofizice i biochimice ale receptorilor precum datorit modului de funcionare a fiecruia.intensitatea senzaieiExist mai muli factori care determin intensitatea senzaiei cum ar fi caracteristicile stimulului, intensitatea stimulului, durata stimulrii, modul de aplicare a stimulului, particularitile antomofiziologice ale organului de sim i procesului senzorial, condiiile recepiei, excitabilitatea sistemului nervos sau dominana necesitilor biologice.

Durata senzaieiSenzaia dureaz n cele mai multe cazuri att ct acioneaz stimulul asupra receptorului i depinde de intensitatea stimulului senzaia variind sau disprnd ca urmare a adaptrii. De asemenea senzaia poate s persiste dup aciunea stimulului.Persitena imaginii senzoriale se poate manifesta ca imagine consecutiv pozitiv, cnd corespunde imaginii senzoriale originare i ca imagine consecutiv negativ cnd imaginea senzorial este complementar i opus imaginii originare.

Tonul afectiv al senzaieiTonul afectiv al senzaiei este proprietatea ei de a produce stri afective. Exist o legtur ntre calitatea tririi afective a senzaiei i nevoile organismului. Sunt evitate obiectele ce produc senzaie cu trire negativ i sunt meninute obiectele ce produc senzaii cu o coloratur afectiv plcut deoarece sunt legate de satisfacerea trebuinelor. Depirea unei limite, suprasaturarea rspectiv subsaturarea senzorial d efecte afective negative. Polaritatea triri unei senzaii este general dar senzaiile algice sunt unipolare afectiv avnd n toate cazurile efecte neplcute.

24. Natura psihologica a perceptiei.

Percepia este proprietatea psihicului de a reflecta impresiile obiectelor, implicnd gndirea, memoria, imaginaia, formnd imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamenteaz pe experiena subiectiv, provoac interese, aptitudini, stri afective. Percepia presupune prezena diferitelor senzaii i decurge mpreun cu senzaiile.Alturi de senzaii i reprezentri, percepiile fac parte din categoria proceselor psihice cognitiv-senzoriale, ceea ce desemneaz faptul c ele sunt modaliti de cunoatere a realitii.percepiile conin un volum mult mai mare de informaii decit senzatiile.Ca i senzaiile, perceptiile sunt imagini primare,ceea ce nseamn ca apar si se mentin atata timp ca exista o actiune directa a unui stimul asupra unor analizatori (perceptiile apar doar in prezenta obiectului)Perceptiile sunt plurimodale, adica le realizarea lor contribuie mai multi analizatori, ceea ce permite un coninut informaional mai bogat, unul dintre acestia fiind ns dominant.Perceptia este selectiv, n sensul ca nu toti stimulii din campul perceptiv sunt prelucrati in aceeasi masura de catre sistemul cognitiv.

25. Felurile si formele perceptiei.

Exist mai multe criterii de clasificare a percepiilor. In dependen de analizator distingem: percepie vizual - contemplarea unui tablou; percepie auditiv ~ audierea unei melodii, unei povestiri; percepie tactil - cunoaterea unui obiect dup pipit, n dependen de obiectul implicat n percepie cunoatem:a. percepie spaiului - n procesul percepiei spaiului distingem percepia mrimii, formei i ndeprtrii obiectelor, poziia unor obiecte fa de alte obiecte, care i livreaz omului repere necesare pentru formarea abilitilor de orientare, evaluare, alegere de comportamente adecvate condiiilor.b. percepia timpului este reflectarea duratei i succesiunii fenomenelor sau evenimentelor. Intervalele temporale sunt determinate de procesele ritmice ce au loc n organismul omului. Percepia duratei timpului depinde de coninutul activitii omului. Timpul, plin de ocupaii interesante, semnificative, trece repede. Dac, ns, evenimentele sunt neinteresante, puin importante, timpul se scurge ncet.Perceperea timpului depinde de un ir de factori: omul folosete trei sisteme de referin: sistemul fizico-cosmic, care ofer cunoaterea reperelor naturale - zi, noapte, poziie a atrilor, anotimpuri etc.; sistemul biologic, ce depinde de succesiunea funciilor organismului, permindu-i individului uman s aprecieze ora mesei, timpul somnului, trezirii etc.; sistemul sociocultural, constituit pe parcursul activitii umane, care ofer repere cronologice - divizarea timpului n secunde, minute, ore, luni, ani etc. percepia micrii este reflectarea direciei i vitezei existenei spaiale a obiectelor. Ea d posibilitate oamenilor s se orienteze n schimbrile relative ale raporturilor i poziiei reciproce ale obiectelor mediului nconjurtor. Cunotinele despre deplasarea obiectelor omul le capt percepnd nemijlocit micarea. La percepia micrii contribuie conceperea schimbrilor n mediul nconjurtor pe baza experienei individuale i cunotinelor de care dispune personalitatea.

26. Esenta psihologica a memoriei. Functiile. Insusirile.

Memoria- procesul psihic prin care se realizeaza intiparirea, pastrarea si reactualizarea sub forma recunoasterii sau reproducerii experientei cognitive,affective, volitive achizitionate anterior.

Calitatile memoriei:

1. Inregistreaza informatia receptata;2. Stocheaza informatia data in depozitul mnezic;3. Extrage la cerere informatia din stoc;4. Sterge,lichideaza din stocul ei informatia ce a devenit inutila sau cu o valoare cognitive compromisa.

Are character activ ,adica nu consta intr-o simpla depozitare a informatiei ca intr-o banca de date ,ci le prelucreaza,le transforma,le reconstruieste.

Luria- ,,memoria inseamna crearea de urme, coloana vertebrala a personalitatii.

Memoria este procesul psihic ce reflecta trecutul. Este de 2 tipuri:A) ActivaB) SelectivaC) InteligibilaOrganele noastre de simt sunt permanent supuse unui atac enorm de informatii,dar nu toate sunt fixate si stocate in memorie,fiind filtrate destul de riguros.Factorul psihologic de baza care regleaza functionarea acestui filtru este MOTIVATIA.

Memoram mai repede si mai bine ceea ce prezinta o anumita semnificatie pt fiecare dintre noi,ceea ce corespunde cerintelor,dorintelor,atitudinilor,evenimentelor.

Functiile Memoriei: a) De acumulare a experientei- datorita acestei functii,individul uman poate devein odata cu inaintarea in ani,m/cunoscator, m/competent si m/intelept. Acumularea anilor treb sa aduca acumularea experientei.b) De realizare a coerentei actelor si a evenimentelor vietii- orice act uman este structurat.El contine scop,motive, stari de cunostinte si toate acestea se leaga intre ele formind cascade,succesiune de operatii,stari.c) De asigurare a identitatii personale- omul datoreaza memoriei sale faptul ca-si cunoaste propria istorie si si-o poate povesti.27. Procesele memoriei: memorarea, pastrarea, reproducerea,uitarea.

Memoria isi realizeaza misiunea de reflectare a experientei achizitionate in trecut si utilizarea ei in procesul vietii prin 4 procese:

a) Memorareab) Pastrareac) Reproduceread) Uitarea

M/intii informatia este captata si fixata prin intermediul procesului memorarii. Daca informatia data este calificata ca necesara si utila ea este transmisa spre pastrare.In caz cind ea nu rezista proba la semnificatie si utilitate,ea este lichidata uitarea.Informatiile supuse regimului de pastrare ulterior sunt solicitate in vederea executarii unei sarcini.Activarea si evocarea lor se face prin reactualizare.

28. Modelele memoriei. Modelul Atkinson- Shiffrin.

Cel m/cunoscut model al memoriei este modelul propus de catre psihologii americani Atkinson si Shiffrin.

MemoriesenzorialaMLDMSDGENERATOR DE RASPUNSURIRASPUNS

Modelul Atkinson- Shiffrin preconizeaza ca memoria este alcatuita din 3 sisteme mnezice:a) M.senzorialab) MSDc) MLDTraseul unei informatii in sistemul memoriei incepe prin a fi captata si procesata de catre MS,dupa care este transmisa in MSD. Modul In care este ea prezentata in MSD permite utilizarea ei de catre subiect(Generatorul de raspunsuri) intru rezolvarea problemelor ce stau in fata si a le gasi dezlegare(Raspuns). Ca urmare a utilizarii informatiei se consolideaza ,stocindu-se astfel in MLD, de unde ea este extrasa si utilizata ori de cite ori este nevoie.

29. Memoria senzoriala.

Memoria senzoriala- acel sistem mnezic care produce reprezentari senzoriale ,le stocheaza si le pastreaza pt un timp extrem de scurt(pina la 2 ani).Felurile MS sunt aceleasi pe care le au si senzatiile: Senzatiile pot fi: Vizuale Auditive Olfactive Gustative Tactile

Memoria senzoriala vizuala-a fost numita de Neisser ,parintele psihologiei cognitive- M.iconicaMemoria iconica- este MS care produce in baza senzatiilor vizuale,reprezentari vizuale,le stocheaza,le reactualizeaza.Volumul: practic nelimitatDurata: pina la 200 milisecunde.Memoria senzoriala auditiva= M.ecoicaVolumul: practic nelimitatDurata: pina la 2 secunde.Insusirile MS:A) Se produce automatB) Este preconstienta si preatentionalaC) Este precategoriala.

30. MEMORIA DE SCURTA DURATA/ MEMORIA DE LUCRU.MSD- procesul de retinere a informatiei in vederea prelucrarii ei corespunzatoare pe o durata scurta de timp(pina la 18-20 sec).MSD- totalitatea cunostintelor si mecanismelor de procesae activate in vederea rezolvarii sarcinii curente.Dupa modelul lui Baddelley- inseamna pastrarea fireasca, fara actiuni speciale de sprijin sau consolidare a informatiei.Termenul de pastrare este natural. Informatia se afla in MSD atit cit poate ea sa reziste, prin sine si de la sine.VOLUMUL- MSD este limitat si ar putea fi in jur de 7 unitati de informatie. Psihologul care a sintetizat cercetarile experimentale privind volumul MSD a fost G.Miller.Formula lui Miller: Volumul MSD este egal cu nr.magic 7 plus minus 2 unitati de informative.DURATA: a fost determinate de psihologii Peterson si Peterson. TIPUL DE CODARE A INFORMATIEI IN MSD.Un sistem mnezic se deosebeste de alt sistem mnezic prin codul utilizat. Memoria senzoriala recurge la codarea neurobiologica a stimulului(detectorii de trasaturi). MSD codeaza informatia in sunete. Codul utilizat este cel verbal.MEMORIA DE LUCRU- este definita ca totalitatea cunostintelor si mecanismelor de procesare activate in vederea rezolvarii problemei sau sarcinii curente.Misiunea de baza a memoriei de lucru consta in a asigura subiectul cu informatiile necesare pt a rezolva o problema sau a indeplini o sarcina.Ex: simpla actiune de-a telefona cuiva devine posibil de realizat doar atunci cind subiectului I se ofera informatiile(numele persoanei, nr de tel).DURATA- informatia se retine in memoria de lucru exact atita timp de cit este nevoie.VOLUMUL- formula 7 plus minus 2 e valabila doar cu urmatoatea mentiune: 7 plus minus 2 nu itemi, ci chunck-uri.

31. MEMORIA DE LUNGA DURATA.

MLD este tezaurul personal de cunostinte, experiente, competente. Ea contine informatii pe care subiectul le considera necesare pt timpul ce urmeaza.DURATA- de pastrare variaza de la 20 sec. pina la ani de zile, chiar pina la cea egala cu viata intreaga.VOLUMUL- e cel m/mare in raport cu volumul celorlalte memorii si dimensiunile lui au varietati individuale.

Sunt persoane care au o memorie imensa, fiind recunoscute ca erudite: Da vinci,Eminescu,Iorga.Cunoastem insa si persoane cu un volum modest de experiente depozitate in memoria lor, persoane care nu s-au straduit sa invete sau nu au avut conditii prielnice pt dezv.lor.Odata ce info, e stocata in MLD ea nu ramine neschimbata.Cunostintele din MLD sunt supuse unei prelucrari continue, neintrerupte. Ca urmare a acestor procesari, info. Se curate de ceea ce-I secundar, intimplator.Info. se distileaza si ramin in depozitul mnezic ceea ce este principal si essential.

32.STRUCTURA MLD:Este alcatuita din: a) m.explicita b) m.implicitaMemoria explicita- este memoria care contine info pe care le putem relata,povesti. Contine cunostinte despre fapte sau stari de lucru; Cunostintele sunt verbalizate; Este evaluata prin teste de recunoastere si reproducere; Este m/recenta. Ex: a spune ce film ai privit ieri seara la TV.Memoria implicita- este acea parte a MLD care contine info ce nu le putem relata, nu le putem exprima prin cuvinte,desi ele exista in memorie. Este memoria deprinderilor motorii. Acestea sunt abilitatile, miscarile automatizate. Specificul acestor cunostinte consta in aceea ca ele nu pot fi declarate, verbalizate.Ex: unui dansator I s-a cerut sa descrie modul in care el a reusit sa execute o figura ft complicate de dans. Dupa citeva incercari de-a exprima prin cuvinte ceea ce el facea cu multa maiestrie in timpul dansului si neizbutind mereu, el a zis: ,,hai m/bine sa va arat!Sunt in memoria noastra multe cunostinte pe care le aplicam usor in practica, dar pe care nu le putem verbaliza,descrie. Ele formeaza memoria implicita. Contine cunostinte despre reguli si proceduri de comportament; Cunostintele sunt neverbalizabile sau greu verbalizabile; Este evaluata prin sarcini de executie; Este m/tirzie.

33. MEMORIA SEMANTICA VS MEMORIA EPISODICA.

M.SEMANTICA- se refera la cunostintele generale ale unei persoane despre lume. Ea cuprinde o larga varietate de info. Organizate, incluzind fapte, concept si vocabulary: formula apei este H2O sau capitala Moldovei este Chisinau.M. EPISODICA- face posibila achizitionarea si evocarea info despre evenimente si intimplari care au loc intr-un timp si loc anume. Ex: amintirea despre prima zi de scoala este o cunostinta din memoria episodica.MEMORIA SEMANTICA - cunostintele sunt neutre in plan afectiv. Contine cunostinte generale,fapte, concept,credinte Cunostintele nu presupun dimensiuni spatiotemporale.MEMORIA EPISODICA contine cunostinte si evenimente din viata personala Obiectul cunostintelor este localizat in spatiu si situat in timp Cunostintele sunt insotite de trairi affective pozitive-negative.Memoria episodica este memoria faptelor, evenimentelor care au avut loc intr-un anumit timp si intr-un anumit loc. Este o memorie a amintirilor, care ne permite sa ne povestim viata sau o anumita perioada din ea.Daca MEMORIA SEMANTICA ofera cunostinte despre lume si despre sine, care-I permit subiectului sa se orienteze si sa se descurce in aceasta lume, apoi cea episodica ii permite sa-si istoriseasca propria sa viata si sa-si construiasca identitatea.MEMORIA EPISODICA se refera la evenimentele traite personal de subiect,care-si au locatia intr-un anumit spatiu sit imp si pot sta la originea unei biografii.

34. PROBLEMA IMBUNATATIRII MEMORIEI.

Memoria nu este imposibil de imbunatatit, dar este nevoie de ceva efort si interespentru a face acest lucru. Odiferenta intre o memorie medie siuna excelenta poateconsta doar in straduinta de aprogresa.1. Asocierea unui cuvant cu oimagineCrearea unor asocieri intre ceva ce vrei sa-ti amintesti si o imagine care are legatura cu acelceva te poate ajuta sa nu mai uiti, mai ales atunci cand ai maimulte lucruri de tinut minte. Depreferat ar fi sa itialegi imagini iesite din comun pentru a-ti ramane mai usor in minte.Cand este utila aceasta metoda: pentru aproape orice ocazie in care ai nevoie sa tii minteceva anume.2. FragmentareaUn sir mai lung de cifre poate fimemorat mai usor si cu mai multa acuratete daca estefragmentat. Bucatile mai mici sunt mai usor de tinut minte decat un sirde cifre interminabil.Cand este utila aceasta metoda: atunci cand trebuie sa tii minte un numar de telefon sau un altnumar important - un cont, parola etc3. Crearea unor personalitati pentrunumereAceasta tehnica era folosita de marele fizician Albert Einstein. El asocia celor zece cifre cate opersonalitate, reusind astfel sa-si aminteasca siruri lungi de cifre (spre exemplu, saptele era unbarbat cu mustata).Cand este utila aceasta metoda: atunci cand vrei sa tii minte numarul de telefon al unei femeisi ai o imaginatie bogata.4. Corelarea cu informatii similareUneori, cel mai bun mod de a asimila noi informatii este prin corelarea lor cu informatii similarepe care deja le stii. Aceasta poate parea o tehnica "lenesa", si uneori chiar este, insa,conceptual, este foarte solida datorita felului in care neurotransmitatorii dincreiertrimitsemnale hipocampusului (o zona cruciala pentru memorie).Cand este utila aceasta metoda: atunci cand ce trebuie sa tii minte este fie foarte strain tie, fie neinteresant.

5. Devoltarea ideii generaleLegat de aproape orice idee sau fapt exista detalii cruciale si detalii minore, iar daca cele dinurma nu exista, le poti crea prin dezvoltarea celor majore. Infrumusetarea si imbogatirea unuiconcept cu detalii minore il pot face imposibil de uitat.Cand este utila aceasta metoda: daca ai nevoie sa tii minte numele unei persoane importantesau faci cunostinta cu mai multe; te poti lega de detalii fizice,cum ar fi ochii.6. Crearea unor harti mintaleAici este vorba de vizualizarea unui concept, putand fi folosite in principal imagini si culori, darsi cateva cuvinte, pentru a contura ideea ce trebuie memorata. Este un fel de rezumat, doar ca nu in cuvinte, ci folosind imaginatia si creativitatea.Cand este utila aceasta metoda: daca participi la un curs foarte important si iei notite.7. Ofera lucrurilor o semnificatie personalaUneori, un mod eficient care te ajuta sa iti amintesti lucruri este acela de a le da o semnificatiepersonala. Aceasta strategie face ca acel ceva de tinut minte sa aiba mai mult sens - unaspect foarte important pentrumemoriade lunga durata.Cand este utila aceasta metoda: ca sa nu mai uiti ziua denasterea unei persoane apropiate8. Construieste palatul memorieiAsa-numitul palat al memoriei reprezinta baza tuturor tehnicilor de imbunatatire a acesteia,folosite astazi. Conceptul vine de la Simonides of Ceos, un poet din Grecia Antica, ce, conformlegendei, in timpul unei petreceri, a iesit din sala, aceasta prabusindu-se la scurt timp, in urmasa. Ulterior insa, el si-a amintit cam unde era situatafiecare persoana, pentru ca rudele sa ocaute printre ruine.Acel palat este un "dispozitiv" mnemonic care foloseste memoria spatiala pentru a grupa sistoca informatii care apar in mod aleatoriu. In ochii mintiipoti avea o casa; primul nivel estefoarte cunoscut tie, cu detalii de baza, iar pe masura ce informatiile vin lepoti grupa si "aseza"in "camere" diferite; mai tarziu poti vizita aceasta "casa", pentru a-tiaminti anumite lucruri decare ai nevoie.Cand este utila aceasta metoda: daca intalnesti multi oameni in acelasi timp sau daca multeinformatii disparate ajung la tine intr-un timp scurt.

35. Natura psihologica a gindirii ca proces psihic cognitiv.- este un process psihic superior care ocupa o pozitie central in sistemul psihic uman si indeplineste un rol decisiv in cunoastere.Gindirea efectueaza o reflectare mijlocita a realitatii, cautind sa surprinda dincolo de forme continuturile, dincolo de fenomene esentialul, dincolo de concret- generalul.Gindirea- proces psihic cognitiv care reflecta in mod abstract si general esenta lucrurilor si a relatiilor dintre ele, utilizind limba sau alt sistem de semne ca instrument, si are drept produse notiuni, judecati,rationamente.A gindi inseamna; A accesa o info; A o reprezenta mental; A rationa despre ea; A elabora judecati, solutii si decizii privind info data.

36. Functiile.Procesele si operatiile gindirii.

Functiile: A intelege lumea si pe sine ca element al acestei lumi; A surprinde problemele cu care subiectul se confrunta in viata lui scolara,profesionala si cea de toate zilele; A crea si inventa lucruri noi, originale; A lua decizii in situatii de alegeri. Operatiile:Sunt definite ca acte automatizate care se produc in plan intern(mintal) si constituie elemente ale proceselor gindirii.Operatiile gindirii sunt: Analiza Sinteza Generalizarea Particularizarea Abstractizarea Concretizarea- abstractizare Particularizare-generalizare Analiza si sinteza. Analizaeste operatia gandirii care consta in desfacerea (mintala) a unui intreg in partile sale componente. Sa ne amintim unde am mai intalnit acest termen? De exemplu, atunci cand spunem analiza gramaticala, analiza literara, analiza situatiei la invatatura,etc. O analiza gramaticala presupune desfacerea unei propozitii in partile ei componente: subiect, predicat, atribut, complement. Analiza literara a unei opere inseamna a stabili: locul, timpul actiunii, personajele, mijloacele stilistice folosite, s.a.m.d. Sintezaeste operatia gandirii opusa analizei; de aceea ea consta in refacerea intregului din partile anterior separate; aceasta nu se reface neaparat in aceeasi forma intrucat din parti ale unor intreguri diferite se poate realiza un nou intreg. De exemplu, pentru a realiza ca tema la literatura, o lucrare de sinteza cu titlul >, este necesar ca mai intai sa fie studiat separat (analizat) fiecare poet in parte si apoi reuniti intr-un comentariu de sinteza stabilindu-se legaturile dintre operele lor. Comparatiaeste operatia gandirii ce consta in evidentierea asemanarilor si deosebirilor dintre doua sau mai multe obiecte sau fenomene pe baza unui criteriu. De exemplu, doua persoane pot fi comparate dupa mai multe criterii: inaltime , coloarea ochilor, aptitudini, calitati morale, etc (criteriile sunt asadar, insusiri ale obiectelor si fenomenelor) Comparand doua fenomene psihice, de pilda perceptiile si reprezentarile, trebue aratat ca se aseamana prin faptul ca ambele sunt procese senzoriale dar se deosebesc prin faptul ca primul este un proces primar, celalalt secundar; produsul perceptiei este o imagine clara, bogata in continut, in timp ce produsul raprazentarii este o imagine schematica, lipsita de fond. Abstractizareaeste operatia gandirii care consta in retinerea unor insusiri si ignorarea altora la un moment dat, in functie de cerintele activitatii noastre. Daca un profesor de sport doreste sa organizeze o echipa de baschet, el isi va planifica ( mintal) sa selecteze elevii cu anumita inaltime dorita si cu aptitudini sportive, ignorand alte insusiri ale elevilor, culoarea ochilor, aptitudinile matematice etc. Daca un profesor de muzica doreste sa realizeze un cor, isi va selecta elevii cu voce si ureche muzicala, indiferent de inaltimea lor. La o privire mai atenta, intotdeauna ne raportam selectiv la lucruri si oameni. Daca am un prieten voinic si bun cunoscator al limbii engleze, atunci cand vreau sa-mi mut mobila, voi apela la acest prieten pentru forta lui musculara dar daca am de tradus un text din engleza, voi apela la cunostintele lui in acest domeniu fara a ma mai interesa muschii lui! Concretizareaeste operatia gandirii opusa abstractizarii; ea consta in reconsiderarea insusirilor care au fost ignorate anterior. Sa vedem cum se produce aceasta operatie; sa ne oprim asupra notiunii > care este abstracta intrucat a retinut doar faptul ca este unteritoriu cuprins intre anumite granite, avand o conducere unica dar a ignorat alte trasaturi: coordonatele geografice, relief, clima, etc. Daca la notiune adaugam asemenea trasaturi: este situata in emisfera nordica, in Europa, are clima temperata, este marginita la sud de Dunare iar la est de Prut, etc, ajungem la care ne apare in minte chiar ca imagine conceta ( reprezentarea hartii Romaniei). Generalizarea si individualizareasunt operatii opuse: prima permite realizarea unui plan mintal a claselor de obiecte si fenomene pe baza unor insusiri comuneale acestora iar celalalta realizeaza invers acest drum, coborand de la nivelul clasei la cel al partii sau individului (unitati fundamentale) . De exemplu: notiunea este rezultatul unei generalizari intrucat ea s-a format pornind de la cunoasterea persoanei A care urmeaza liceul agricol, a persoanei B care frecventeaza scoala primara, a persoanei C care urmeaza liceul militar, D cursul seral al scolii de arte plastice, etc. Aceste persoane avand varste, sex si interese diferite au ceva comun: frecventeaza cursurile unor scoli. Tocmai acest fapt reprezinta continutul notiunii > care se refera la aceasta clasa de persoane si nu la o singura persoana. La fel se poate considera si oarecare alta notiune (cladire, pom, prun, sfera, capodopera, vechi, etc) intrucat toate au un grad de generalitate mai mare sau mai mic, dupa cum desemneaza grupuri de obiecte/fenomene mai restranse ori mai cuprinzatoare. Sa consideram acum notiunea > care se refera la o clasa acelor obiecte care sunt folosite pentru a genera lumina: lampadare, becuri, veioze, felinare, lanterne etc toate la un loc. Restrangand treptat sfera acestei notiuni, vom forma clase din ce in ce mai restranse. Pana cand? Iata gandind, pe rand , notiunile: corp de iluminat / care utilizeaza curent electric / continand unul sau mai multe becuri / situat de obicei in mijlocul plafonului unei incaperi / se afla acum in sufrageria apartamentuli am ajuns la un singur asemenea corp de iluminat binecunoscut de catre toti, cu insusiri precise. Am realizat astfel operatia gndirii numita individualizarea. Din prezentarea acestor operatii ale gandirii trebue sa se inteleaga ca ele functioneaza impreuna, sprijinandu-se unele pe celelalte. De ex.. pentru a gasi dintre notiunile: camion, bicicleta, autobus, autoturism, pe cea care nu se potriveste cu celelalte trei, analizam insusirile fiecareia, le comparam, retinem ( prin abstractizare) ca prima, a treia si a patra se refera la vehicole autopropulsate si formam (prin generalizare) clasa autovehicolelor astfel , notiunea de bicicleta ramane in afara acestei clase. Operatiile gandirii se dezvolta si se perfectioneaza treptat, pe masura evolutiei stadiale a intelectului. Dar ele nu se dezvolta neconditionat ci numai prin exersare, asa cum se impune in scoala, prin realizarea diferitelor teme la toate disciplinele de studiu. Scoala, deci, nu are ca scop numai sa ofere o suma de informatii ci mai ales sa dezvolte operativitatea gandirii ( fiind nevoie insa si de informatii pe care gandirea sa le prelucreze) Toate aceste operatii ale gandirii sunt raspunzatoare de formarea notiunilor.

37. felurile gindirii.Exista mai multe gindiri. Sorin Vieru in cartea sa ,,Riscul gindirii listeaza vreo 30 de gindiri: analitica, sintetica, discursiva, logica.Cea m/potrivita si productiva modalitate de-a face ordine cognitiva este CLASIFICAREA- inseamna repartizarea unei multimi de obiecte in categorii in baza unuia sau a m/multor criterii.Criteriu- este principiul ce sta la baza clasificarii.Unei clasificari ii corespunde un criteriu. Activitatea de gndire e determinat i de felurile de gndire, deoarece n diferite activiti omul apeleaz la anumite feluri ale gndirii, n funcie de coninutul problemei care necesit rezolvarea, n psihologie se evideniaz trei feluri de gndire: practic-actional, intuitiv-plastic si verbal-logic. Gndirea practic-actional - problema de gndire se rezolv nemijlocit n procesul activitii, cnd se acioneaz nemijlocit cu obiectul. De ex., puin probabil ca cineva din voi, apropiindu-se de ua apartamentului, introducnd cheia i vznd c ua nu se deschide, va scoate cheia i va ncepe s judece despre variantele posibile de ptrundere n apartament. De regul se acioneaz altfel: ncercm s scoatem i s bgm cheia, o ntoarcem n diferite pri, mpingem sau tragem ua, adic ncercm s rezolvm problema, acionnd practic.Gndirea practic-actional se aplic ns i la rezolvarea problemelor mult mai complicate. Astfel se construiesc modelele viitoarelor corbii, se creeaz modele de avioane, se construiesc modele de ruri i toate acestea pe machete.Gndirea intuitiv-plastic se caracterizeaz prin aceea c rezolvarea problemei de gndire se bazeaz pe materialul intuitiv. Despre acest fel de gndire putem vorbi n acele cazuri, cnd omul, rezolvnd problema, analizeaz, compar, caut s generalizeze diferite imagini ale obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Importana gndirii intuiiv-plastice const n aceea c ea i permite omului s reflecte mult mai larg i mai divers realitatea obiectiv. Se apeleaz la acest tip de gndire n cazul rezolvrii diferitelor probleme tehnice de construcie, alctuirea schemelor topografice, alctuirea planurilor.Gndirea verbal-logic - problema se rezolv n form verbal. Folosind forma verbal omul opereaz cu cele mai abstracte noiuni, deseori cu astfel de noiuni, care n general nu au o expresie plastic direct (de ex., noiunile economice: pre, cantitate, valoare, venit; noiunile social-istorice: stat, clas, relaii sociale). Datorit acestui fel de gndire omul reuete n plan general s rezolve problemele de gndire - acest tip de gndire avnd avantaje, dar i dezavantaje. De ex., se poate alctui o povestire foarte bun despre o creaie muzical, dar aceasta niciodat nu va asigura o transmitere complet a tot ce constituie imaginea muzical. Este foarte important ca la elev s fie dezvoltat gndirea verbal-logic, deoarece numai n acest caz el va putea nsui noiunile, n special sistemele de noiuni, va nelege legitile tiinei. Dar, totodat, este important s se in minte c cunotinele abstracte n form verbal nu epuizeaz bogia realitii obiective.Criteriul 2: prezenta noului in productia gindirii: - gindirea productiva, g.reproductivaCriteriul 3: Sursa problemei de gindire: gindirea teoretica, g. practica.Criteriul 4: Modul de abordare a problemei de rezolvat- g.convergenta, g.divergenta.Criteriul 5: Care operatie predomina? Analiza? SInteza?-g.analitica,g.sinteticaCriteriul 6: sensul gindirii, sensul aprecierii a ceea ce se intimpla in lume si cu noi-g.pozitiva,g.negativa.Criteriul 7: pozitia subiectului fata de produsele gindirii si mersul ei- g.critica, g.necritica.

38. Intelegerea ca process al gindirii.Intelegerea- este procesul gindirii constind din surprinderea esentei si legitatii unor fenomene,pe baza integrarii de info in sistemul celor dobindite anterior. A intelege inseamna a constientiza, a conceptualiza,a integra intr-un sistem de referinta, a desprinde o semnificatie,a determina mesajul unui discurs.Lumea omului ca fiinta rationala este o lume a semnelor: lucruri, fenomene,obiecte, fapte.Fara a le intelege,omul nu se poate orienta in aceasta lume si nu poate sa raspunda adecvat la provocarile ei. Ex: ce inseamna ca semaforul s-a schimbat din galben in rosu? Inseamna ca nu se poate traversa strada.TOATE CARE SE INTIMPLA AU CEVA DE SPUS,DAR NU SPUN PINA NU LE INTELEGI.Faptul intelegerii este trait de subiect ca iluminare,ca dumerire, limpezire a mintii si a spatiului mintal(efectul: Ahaaaa!!!).Echivalentele cuv. ,,intelegere in limbile international: understanding, ponimanie.FAZELE PROCESULUI DE INTELEGERE:Intelegerea este un process ce se produce in citeva faze.Ex: procesul de intelegere a unui text parcurge urmatoarele faze:

FAZA 1: Lecturarea primara a textului pt orientarea de ansamblu in text. Subiectul citeste(rapid si superficial)textul si-si formeaza o idee generala despre continutul textului.FAZA 2:Impartirea textului in fragmente si extragerea semnificatiilor din fiecare fragment.FAZA 3:Subiectul desprinde ideea principal, mesajul textului.FAZA 4:Subiectul sistematizeaza ideile, le aranjeaza in ordinea lor fireasca si logica, formind un plan mintal al textului care e asemanator cu cuprinsul acestei carti.FELURILE INTELEGERII:Criteriul: gradul de profunzime:ProfundaSuperficiala

Viteza procesului de intelegere:Prompta(rapida,dintr-o data)Lenta(fenomenul ,,girafa)

Plenitudinea intelegerii:CompletaPartialaAdecvanta intelegerii:AdecvataNeadecvata.

39. rezolvarea de probleme ca proces al gindirii.

Procesul gindirii de depasire prin mijloace cognitive a unui obstacol cognitiv, transformind necunoscutul in cunoscut.

Sinonime: process rezolutiv, act rezolutiv. Problema- inseamna dificultate cognitiva, obstacol care implica o necunoscuta sau m/multe necunoscute si fata de care receptorul de raspunsuri de care dispune subiectul apare insufficient si inadecvat. Raspunsul nu se afla in baza de date a sistemului cognitiv.Problema apare atunci cind subiectul intentioneaza sa-si realizeze un scop sau sa reactioneze la o situatie- stimul , pt care nu are un raspuns stocat in MLD.Socrate: ,,eu stiu ca nu stiu.Iata acest ,,eu stiu ca nu stiu si constituie semnul ca problema a aparut.

a) Situatia problematizata- este situatia in care apare si se dezv. un conflict cognitiv. Conflictul dintre ,,nu stiu si ,,stiu. Situatia problematizata este o situatie deschisa, o ,,lacuna deschisa care genereaza tensiuni psihice si necesitatea de-a o inchide prin gasirea elementului lipsa si plasarea lui in structura.b) Problematizare- e actul prin care se releva o problema si se formuleaza in termini adecvati. Capacitatea de-a ,,vedea problem este una foarte pretuita m/ales in mediul academic si al creatiei stiintifice.c) Rezolvatorul- e subiectul ginditor, cel care abordeaza problema, ii cauta Solutia si o gaseste.d) Solutia problemei e raspunsul cautat. Ea constituie rezultatul procesului de rezolvare si momentul final. Solutia gasita marcheaza sfirsitul procesului de rezolvare a problemei.

40. Strategii de rezolvare a problemelor: strategii algoritmice, strategii euristice.

Cea m/dificila sarcina pe care o are de realizat subiectul ce-a nimerit intr-o situatie problematizata este sa raspunsda la intrebarea: ,,care e calea de-a ajunge la solutie?A rezolva problema inseamna ,,a naviga din Si in Sf.Termenul de ,,strategie este preluat din stiinta si arta militara.A elabora strategia unei lupte sau razboi inseamna a elabora ideea generala cum sa-l invingi pe inamic si sa cistigi lupta.

Strategii algoritmice- au la baza un algoritm(procedura standartizata care garanteaza obtinerea solutiei corecte printr-un nr.finit de pasi) Sunt ft pretioase pt faptul ca ele asigura Solutia certa a problemei,dar nu toate problemele se preteaza la algoritmizare. Sunt probleme ce nu admit algoritmizarea.

STRATEGII EURISTICE- strategiile care nu duc neaparat la Solutia ceruta, in schimb limiteaza nr de cautari in spatial problemei. Ea nu garanteaza rezultatul, in schimb usureaza procesul de rezolvare a problemei date prin faptul ca-l face m/transparent, m/usor de orientat in el.Ex: matematicianul Polya propune urmatoarea strategie euristica pt rezolvarea problemei:a) Cauta sa intelegi problema. Fa-ti cit se poate de clar ceea ce se da in problema si ceea ce se cere;b) Alcatuieste-ti un plan de rezolvare a problemei;c) Aplica planul in practica.

41. Mediul si spatiul problemei. Conceptia despre mediul si spatial problemei le apartine laureatilor premiului Nobel: Simon si Newell.Ea se reduce la urmatoarele:a) Mediul problemei inseamna modul in care I se prezinta rezolvatorului problema, de catre professor, manual sau viata, asa cum este ea, in existenta ei obiectiva.b) Spatial problemei este modul in care problema este perceputa si inteleasa de catre rezolvator, asa cum o vede si o intelege el.c) Calitatea spatiului problemei determina calitatea rezolvarii problemei si in ultima instant calitatea solutiei. Consta din: - stare initiala Stare finala Stari intermediare Operatori Reguli.SPATIUL PROBLEMEI: Operatori reguliSi s1 s2 sf

STAREA INITIALA: e starea de start ce intruneste toate datele initiale ale problemei, e ,,ce este dat in problema si care de obicei este o stare indezirabila. Ex: oamenii aveau nevoie sa comunice cu alti oameni care se aflau departe, se aflau la distanta. Era tel cu fir,dar el te putea ajuta doar in locul in care era plasat.STAREA FINALA: e starea dezirabila, este cerinta problemei, este ,,ceea ce se cere si care ar reprezenta Solutia. Ex: un aparat de tel care l-ai putea lua cu tine si l-ai putea folosi oriunde si oricind.STARILE INTERMEDIARE: sunt starile ce se interpun intre Si si Sf, rezultind din transformarile successive aplicate starilor. Starile sunt de 2 feluri: - stari de lucru -Stari de cunostinte.

42. Luarea deciziei ca process al gindirii.

Omul ca fiinta rationala mereu pare sa se afle la rascruce, mereu e pus sa opteze pt ceva si sa aleaga din m/multe alternative de conduit una pe care s-o adopte spre a o urma.Aceste optiuni se fac cu ajutorul gindirii, adica cu ajutorul unui proces al gindirii care se numeste LUAREA DECIZIEI.LD- este procesul gindirii care consta in a allege o alternativa din m/multe disponibile la momentul dat in baza unui sau a m/multor criterii.

CARACTERISTICILE LD:a) Se declanseaza intr-o situatie de alegereb) In aceasta situatie exista pt subiect m/multe variante de conduitc) Subiectul poate allege doar o varianta din m/multe disponibiled) Alegerea se face analizind datele, consecintelee) Alegerea se face utilizind un criteriu sau m/multe.

43. FAZELE PROCESULUI DE LD. VALOAREA ASTEPTATA SI UTILITATEA ASTEPTATA CA CRITERII DE LD.Procesul LD se desfasoara in urmatoarele faze:a) Identificarea alternativelor relevante(care corespund problemei si merita sa fie luate in consideratie)b) Elaborarea criteriilor in baza carora se va face alegerea c) Stabilirea regulii de cotare a alternativelord) Culegerea de info in vederea aprecierii cu puncte a fiecarei alternativee) Calcularea rezultatelor si formarea listei alternativelor in ordinea descresterii punctajului acumulatf) Luarea deciziei prin declararea primei alternative din top ca optiune facuta. Ex: un tinar barbat si-a pus drept scop sa cumpere o garsoniera. Iata fazele procesului de LD initiat de tinar:Faza1: a identificat 3 garsoniere scoase in vinzare si care merita atentie, le notam cu a,b,cFaza2: a stabilit urmatoarele criterii de alegere: pretul garsonierei,cit de ecologica este zona,distanta pina la locul de munca.Faza3: a stabilit modalitatea de-a aprecia prin puncte corespondenta alternativelor cu criteriile enuntate.Asta a insemnat 2 lucruri:a) A stabilit o scala simpla de apreciere: 3 bine, 2 mediu, 1 raub) A considerat toate criteriile ca fiind egale dupa valoarec) A colectat info necesare si si-a intocmit un tabel.Faza4: a intocmit lista in ordinea descrescinda a punctajuluiFaza5: face optiunea pt garsoniera C, care desi e intr-o zona cu parametric ecologici medii, in schimb e ft aproape de serviciu(poate sa mearga pe jos),este m/ieftina.

VALOAREA ASTEPTATA SI UTILITATEA ASTEPTATA. Optiunile se fac in baza unuia sau a m/multor criterii. In teoria psihologica a LD gasim 2 criterii:a) Valoarea asteptata(VA)b) Utilitatea asteptata(UA)

VA- inseamna beneficiul pe care decidentul spera sa-l obtina prin optiunea data. Beneficiul se exprima in bani.

UA- este valoarea asa cum este ea perceputa de decident. Este valoarea in existenta ei subiectiva. Analogie: mediul(problema asa cum exista ea obiectiv) si spatiul problemei(problema asa cum este ea perceputa de rezolvitor).

44. psihologia notiunii ca forma elementara a gindirii. Psihogeneza notiunii.

Notiunea- este forma elementara a gindirii care contine totalitatea caracteristicilor esentiale ale obiectului supus reflectiei.Este acea forma a gindirii care exprima esenta obiectului.Notiunea structureaza informatii generale si esentiale despre un obiect, proces sau insusire si le exprima in cuvint.Notiunea este semnificatia pe care o degaja cuvintul ca semn. Notiunile stiintifice se exprima prin cuvinte special, deosebite care se numesc termeni. Ex: constiinta este un termen stiintific ce exprima notiunea stiintifica psihologica constiinta.Cuvintul este m/larg decit notiunea.Notiunea reprezinta aria semantica a cuvintului, sensul, semnificatia.Notiunile intra in relatii de supra-subordonare pe vertical si de coordonare pe orizontala unele cu altele formind sistem.Psihogeneza notiunilor.Problema aparitiei si dezv notiunilor in ontogeneza a fost studiata de catre Vigotski.Vigotski spune: se credea ca notiunea se naste ca Venus din spuma marii.Dintr-o data matura,frumoasain realitate lucrurile stau altfel.Notiunile se nasc, se dezv trecind anumite stadia,ajung la maturitate si in dezv lor mereu isi schimba formele.Tehnica de studiere a psihogenezei notiunilor a fost elaborate si aplicata impreuna cu colaboratorul sau Saharov,de aici denumirea tehnicii: ,,Tehnica Vigotski-SaharovEa consta in: prezentarea subiectilor a 22 de piese de diferite culori(albastra,galbena..), forme(cilindru,patrat) inaltime, greutate. Piesele aveau un nume inexistent in limba.Aceste nume erau: gatun,bat,dec.Gatun era piesa: cub- inalta-grea=rosieBat era piesa: cilindru-joasa-grea-albastraDec era piesa:piraminda-usoara-inaltaExperimentatorul lua o piesa si spunea: aceasta piesa se numeste in limba papuasilor bat.Alegeti si puneti de o parte toate piesele bat.Subiectii: copii de la 3-16 ani.Rezultatele: au fost identificate 3 etape si corespunzator 3 forme ale notiunilor in dezv lor.Etapa 1:gramadaEtapa2:complexEtapa3:notiunea propriu-zisaGramada: piesele sunt grupate prin tatonare sau prin legaturi spatio-temporare sau prin subordonare la o semnificatie neesentiala.Este o sumatie de obiecte accidental si slab organizata.Ex: copilului I se spune sa aleaga baturile.Batul treb sa fie: cilindru,jos,greu,albastru.El ia un cilindru.Alaturi sta o oricare alta piesa si el o ia si o pune la baturi,desi ea nu e bat.Complex: la clasificare se tine seama de ceea ce se vede la exterior fara a se patrunde in esenta.Astfel obiectele sunt associate dupa forma,culoare sau inaltime..sunt grupate in lant cu schimbare alternativa a criteriilor.

45. psihologia judecatii si rationamentului.Judecata este a 2 forma a gindirii. Este acea forma a gindirii construita din notiuni prin care se afirma sau se neaga ceva si care poate fi adevarata sau falsa.Caracteristicile esentiale: Reflecta o afirmatie sau negatie a ceva Poate fi adevarata sau falsa Este construita din notiuniStructura judecatii.Judecata este alcatuita din:a) Subiecul logicb) Predicatul logicSubiectul- indica despre cine sau ce se afirma sau se neaga cevaPredicatul- reprez.insasi afirmatia sau negatia a ceva ce este subiectul judecatii.Ex: gindirea este un proces psihic cognitiv.Subiectul logic:,,gindireaPredicatul logic:,,este un process psihic conitivJudecatile ca si notiunile nu sunt date de-a gata.ele se nasc intr-un timp anume, se dezv.,ajung mature,dupa care ar putea interveni procesele de regresie si disolutie. Psihologia rationamentului.Rationamentul este a 3 forma a gindirii. Este forma gindirii prin care se obtin informatii noi din combinarea celor deja existente. Este compus din judecati care sunt compuse din notioni.prin rationament se patrunde dincolo de realitatea data in senzatii si perceptii si se produc cunostinte noi despre aceste realitati de ,,dincolo.Clasificarea rationamentelor.Actul rationarii se poate misca de la particular la general, fie invers: de la general la particular.Rationamentele se impart in:a) Rationamente inductive- consta in inducerea unei insusiri a obiectelor unei clase la clasa intreaga. Ex: copilul vede un corb.E negru.Al 2-lea tot e negru,al 3-lea e negru.Ca apoi,in sfirsit sat raga concluzia:corbii sunt negri.Miscarea gindirii:de la particular la general.b) Rationamente deductive- ce transfera o insusire a unei clase de obiecte ce face parte din aceasta clasa.este alcatuit din 3 judecati,premisa majora,premisa minima.Ex: toate metalele sunt conducatoare de electricitate.Fierul este metal.Deci fierul este conducator de electricitate.Piaget considera ca rationamentul se instaleaza in sistemul psihic al omului de abia spre pubertate si ca inteligenta cu care se opereaza rationamente inductive si deductive autentice este inteligenta operatiilor formale.W.Stern a studiat evolutia capacitatii de-a rationa la copii si a descoperit la ei o forma de rationament specifica: transductia, care e un fel de limbaj egocentric.Ea consta in faptul ca transferal de la o judecata la alta se face nu in baza necesitatilor logice,ci m/degraba in baza unor coincidente intimplatoare.Ex: Luna nu cade de pe cer pt ca e prea sus.Formele mature de rationament apar la virsta adolescentina, virsta la care apare si se dezv inteligenta operatiilor formale46. Notiuni despre creativitate.Nivelele si structura creativitatii.

Creativitatea- este formatiunea psihologica care fiind declansata,realizeaza produse noi,originale,de obicei socialmente utile si recunoscute de experti ca fiind valori culturale autentice.Termenul de creativitate a fost inventat si introdus in circuitul stiintific de catre Allport.Cuv latin care a servit drept baza pt a forma acest termen inseamna ,,a naste. Este capacitatea de-a produce idei noi si originale, descoperiri ,inventii, acceptate de comunitatea de experti ca fiind adevarate valori stiintifice, estetice,sociale,artistice sau tehnice.Nivelele creativitatii dupa Taylor.Taylor a elabort o teorie care indica 5 nivele ale creativitatii.1) Nivelul creativitatii expressive- este propriu tuturor copiilor si se manifesta in desen,cintec,nascociri de povesti.copiii creeaza deoarece vor sa se exprime grijile,obsesiile ,fricile ,bucuriile.2) Nivelul creativitatii productive- este cea m/simpla creativitate la adult. Ea consta in executarea unor lucrari abil,iscusit,desi originalitate e putina.(o casa frumos construita, o haina cusuta deosebit)3) Nivelul creativitatii inventive- consta in capacitatea de-a realiza conexiuni noi intre elementele deja cunoscute.Esenta acestei creativitati este exprimata prin verbul ,,a inventa Ex: metro din tren,autobus cu 2 sectii cuplate etc.4) Nivelul creativitatii innovative-produce lucrari noi si originale.In psihologia traditionala ii corespunde notiunea de talent Ex: poezie, cintec. Cu acest dar este inzestrat un nr restrins de persoane.5) Nivelul creativitatii emergente- produce ceva care revolutioneaza domeniul. Ex; teoria relativitatii a lui Einstein, ,,Luceafarul lui Eminescu.Din perspectiva nivelurilor si a nr.de persoane care se afla la fiecare nivel creativitatea poate fi reprezentata printr-o piramida asemanatoare cu cea a lui Maslow.EmergentaInovativaInventivaProductivaExpresiva Structura creativitatii dupa T.AmabileSunt m/multe conceptii despre structura creativitatii si elementele ce o constituie.a) Abilitati special- sunt acele abilitati care asigura executarea la un nivel superior de calitate a unei activitati ce tine de un anumit domeniu.Abilitatile ce tin de muzica sunt abilitati musicale(auzul musical,voce). Abilitatile matematice(gindire abstracta,capacitate de-a opera cu formule)b) Gindire divergenta- este un termen introdus de Guilford si este corelativ celui de gindire covergenta. Se caracterizeaza prin: gindirea divergenta este flexibila(usurinta de a-si schimba strategiile, metodele,tehnicile in functie de schimbarea situatiei,a datelor problemei.)Opus: rigiditatec) Motivatia intrinseca

47. persoana creativa.Fazele actului creativ.

Exista persoane creative dar si m/putin creative.Ele se disting de cele ordinare prin urmatoarele calitati:a) Sunt persoane performanteb) Simt nevoia de ordine cognitive(mereu structureaza,simplifica,aranjeaza logic info,haosul le irita)c) Sunt mereu imboldite de curiozitated) Sunt imperative,dominatoare,agresivee) Sunt independente si autonomef) Sunt m/putin inhibateg) Le place munca,sunt perseverenteh) Sunt larg informatei) Au incredere in sine si puterile lorj) Sunt puternic implicate in dezv si realizarea de sine,sunt autoactualizatoare.

Wallas a propus o teorie conform careia procesul creativ se desfasoara in 4 faze.Ele sunt:1) Prepararea2) Incubarea3) Iluminarea4) VerificareaPrepararea- subiectul descopera problema creativa. Face o analiza primara a ei.Emite ipoteze,le verifica.Esec.Iar m/incearca.Din nou esecuri,frustrari,dezamagire.Subiectul abandoneaza problema,dar problema nu-l lasa,ea continua sa existe in sistemul cognitiv,dar in forma refulata.Incubarea- rezolvarea problemei continua in inconstient.Continutul acestei faze:gindirea primara(sintetica, imaginativa) alterneaza cu cea secundara(logica,verbala). Drept rezultat ipotezele ,,fara sansese sterg si astfel se curata spatiul,iar cele bune dar care au fost neglijate la preparare se scot in evidenta.Iluminarea- aparitia brusca a solutiei.stare de alerta, inspiratie.Verificarea- rezultatul obtinut se verifica daca constituie o solutie buna sau falsa,prin metode logico-matematice sau experiment.

48.problema stimularii creativitatii.Tehnicile de stimulare a creativitatii.

Omul nu intotdeauna este creativ,desi poseda creativitate. Ea e prezenta in structura personalitatii lui,dar este in stare latenta,dezactivata.Pt ca omul sa fie creativ este nevoie ca el sa beneficieze de 2 conditii psihologice: Sa se simta in securitate Sa fie liberAsigurarea acestor conditii se face prin metoda BRAINSTORMING.Autorul: Alex Osborn,SUA.Brainstorming- brain(creier) si storming(furtuna)Presupune urmatoarele reguli de comportare in grup:1) Nu critica-amina observatiile si aprecierile pt m/apoi2) Inventeaza idei cit m/originale,cit m/nastrusnice,cit m/absurd. Cu cit ideea este m/absurd,cu atit m/bine.3) Preia ideea colegului si dezvolt-o m/departe4) Nascoceste si formuleaza idei,propuneri,ipoteze cit m/multe posibil.Semnificatia regulii:a) Instaleaza securitatea,inlatura temerea de-a fi luat peste picior,atacat ca persoanab) Incurajeaza originalitatea,inlatura temerea de-a fi ridicolc) Montaj la utilizarea maxima a ceea de ce dispui si de-a perfection,dezvoltad) Se goleste creierul de info cotidiene,de rasp deja stiutese utilizeaza in grup de 7 plus minus 2 persoane,sau individual. METODA DELPHIAutor: Helmer, SUAMetoda consta in expedierea de chestionare la unii experti neintruniti(prin posta).Dupa primirea raspunsurilor consultarea se repeat trimitindu-se si rasp.nenominalizate ale celorlalti. Consultarea se repeat pina la aparitia unor raspunsuri-solutii cu frecventa relativ inalta si stabile.Raspunsurile cu frecventa mica sunt eliminate. Astfel se selecteaza un set de solutii din primele din top si cu ele se lucreaza in vederea utilizarii si aplicarii lor in practica.

49. esenta psihologica a inteligentei umane.

50. fenomenele de supradotare si subdotare intelectuala.

n jurul nostru observam n fiecare zi oameni diferiti. Aceste diferente nu se refera doar la naltime, forma fizica, conturul fetei, culoarea pielii, ci, mai ales la felul de manifestare al fiecaruia, la ritmul activitatii, la calitatea muncii sale. De asemenea, aceste diferente sunt constatate si la nivel intelectual, nivel de care depind n cea mai mare masura reusita sau nereusita unei activitati.Cercetatorii nu s-au pus de acord n privinta stabilirii coeficientului intelectual (QI) al unui copil supradotat. Aceasta valoare oscileaza de la un studiu la altul, nsa lucrul cu care sunt de acord toti autorii este faptul ca acesti oameni supradotati se situeaza la un nivel intelectual peste medie. Ei au capacitati intelectuale peste medie, dar au si nevoi speciale. n ultima vreme, aceasta este ideea care domina universul conceptual al supradotarii.Despre exceptionalitate sau supradotare putem vorbi nca de timpuriu. nca din copilarie, un copil poate fi identificat si consemnat ca supradotat, n urma unor testari temeinice."Excelenta intelectuala poate fi evaluata global, la scara ontogenezei, prin analiza "succesului global"repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic si sociologic care exprima att evolutia n context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative, motivationale si afctive, ct si gradul lor de recunastere n sistemele de valori ale individului si ale societatii." (Carmen Cretu. Curriculum diferentiat si personalizat. Iasi: Polirom, 1998, p. 16-17) 2.2. Dotare aptitudinala nalta. Caracteristici.n literatura de specialitate exista tot mai multe preocupari orientate spre identificarea, inventarierea si clasificarea caracteristicilor psihocomportamentale ale indivizilor dotati si talentati. Prezentam n continuare o sinteza a caracteristicilor specifice copiilor supradotati, viznd domeniile:a. Cognitiv:Majoritatea autorilor remarca drept definitorii urmatoarele trasaturi: inteligenta superioara mediei; capacitate nalta de concentrare; memorie superior dotata; dezvoltare precoce a vocabularului; precizia si expresivitatea comunicarii; originalitatea gndirii; aptitudini n utilizarea sistemelor de simboluri; intuitie; spirit de observatie; gndire probabilistica; spirit investigativ; claritate si precizie n formularea ideilor. b. Afectiv - motivational emotivitate; senzitivitate generala marita; simtul umorului; nivel nalt de energie, vitalitate; trairi emotionale intense; activism; atasament si angajare personale puternice; sensibilitate artistica; motivatie intrinseca pentru nvatare; urmarirea unor idealuri; anxietate; sentimente de izolare; interese academice multiple; nivel nalt de aspiratii; c. Personalitatea perseverenta; spirit de initiativa; calitati carismatice; optimism; sentimentul de a fi diferit de colegii de vrsta; tendinta de dominare n relatiile cu colegii; voluntarism; dorinta de dezbatere.

51. Caracterizarea psihologica a imaginatiei si a fanteziei.Functiile.

,,imaginatia este m/importanta decit cunostintele- Einstein

Imaginatia- este procesul psihic conitiv,complex si mediat, de elaborare a unor imagini si idei noi pe baza combinarii intr-o maniera originala a datelor experientei anterioare de natura figurativa. Este aptitudinea de-a reprezenta in mod viu obiectele descrise verbal.(Wundt)

Caracteristicile imaginatiei: A) Este complexB) Este mediat, mijlocitC) Opereaza reprezentariD) Le combina, recombine, obtinindu-se noi imaginiE) Produce sau reproduce constructii imagistice, tablouri, scenarii.

Consideram imaginatia drept notiune gen,iar fantezia notiune specie.

Fantezie- este acel process imaginativ, produsele caruia se disting printr-o detasare prea mare de realitate si grad redus de realizabilitate(basme,mituri). Pt fantezie se afirma ca nu ar exista imposibilul.Functiile: a) Transforma descrierile verbale in tablouri vii,scene(pastel, descrierea unei lupte)b) ,,prepara viitorul(Claparede) adica il proiecteaza in forma de scopuri si planuric) Sprijina jocul,il face posibil prin transfer de functii si insusiri de la un obiect la altul (baietelul calare pe o nuia se vede calare pe un cal alb,frumos)d) Sprijina identificarea cu Altul spre a-l intelege m/bine, empatia (imagineaza-ti ca tu esti in locul lui)

52. formele, felurile, procedeele imaginatiei.Imaginatia se imparte in: - reproductiva - ProductivaImaginatia reproductiva- este acea forma a imaginatiei care, pe baza descrierilor verbale si a asocierii cu imagini deja cunoscute,construieste mental imaginea unui obiect,fenomen,situatie existent in realitate dar niciodata perceputa direct anterior de acea persoana. Ex: citesti un text despre jungle si-ti imaginezi jungle in toate elementele ei,desi niciodata n-ai fost in jungla.Cu ajutorul acestei forme de imaginative lecturile literare, stiintifice capata viata.Liublinskaia,psiholog rus,afirma: elevii care n-au atractie pt literature au un nivel slab de dezv. a imaginatiei reproductive.Ei nu ,,vadtablourile descries in carte, eroii prezenti,scenele ei nu pot transforma continutul lecturii in film pe care sa-l proiecteze pe ecranul constiintei lor si sa-l vizioneze asa precum se vizioneaza un film la TV,computer sa cinema,de aceea si lor nu le este interesanta lectura.IMAGINATIA PRODUCTIVA-este forma cea m/inalta si complexa a imaginatiei care elaboreaza in plan mental un produs nou,inexistent in present dar posibil si in viitor.Ex: nascocirea de catre elev a unei istorii, basm,poveste,mit, imaginea unui aparat nou pe care il elaboreaza un constructor.Imaginatia productiva este o component a creativitatii.IMAGINATIA ACTIVA- este imaginatia ce rasp unor nevoi de adaptare sau de transformare a mediului in care subiectul traieste si activeaza(elaborarea de scopuri,proiecte), aceasta imaginatie permite subiectului sa fie un element activ al vietii si sa actioneze in conditii de buna cunoastere a situatiei.IMAGINATIA PASIVA- e imaginatia prin care subiectul fuge de realitate,isi formeaza o alta lume mult m/comoda si m/atractiva decit cea reala.e cazul reveriilor,al viselor diurne,al visarii cu ochii deschisi.IMAGINATIA VOLUNTARA- presupune declansarea intentionata a procesului imaginativ,subiectul si-a pus in gind sa realizeze anumite imagini sau sa si le proiecteze si depune effort intru efectuarea acestor actiuni(elaborarea unui plan sau program)IMAGINATIA INVOLUNTARA- refuza participarea constiintei subiectului la proiectarea actului imaginativ si la realizarea lui.Actul imaginativ se declanseaza de la sine si deruleaza dupa o proprie logica. Visul nocturne poate servi drept ex de imaginative involuntara.Nimeni nu-si planifica inainte de culcare sa vada vise si cu atit m/mult nu le determina continutul.Visul se intimpla de la sine.Apare,se deruleaza iar persoana este m/degraba martor decit agent activ. PROCEDEELE IMAGINATIEITipizarea- generalizarea caracteristicilor unui grup de persoane