Protectionism si liber schimb

Argumente pro si contra

Notiunea de protectionism se refera la o anumita conceptie privind politica economica pe plan international a unui stat, prin care se înclina spre luarea unor masuri restrictive la granita economica, îndeosebi în ceea ce priveste patrunderea din afara a bunurilor si serviciilor, pe piata interna. Prin politici restrictive la accesul de pe piata internationala pe piata interna se întelege ansamblul masurilor de natura economica sau de natura administrativa menite sa împiedice, sa reduca sau sa limiteze accesul mentionat (desigur, toate aceste masuri sunt luate în limitele legilor proprii si cu respectarea acordurilor internationale la care tara respectiva este parte. Principala organizatie internationala, la care România este parte, care are ca obiectiv liberalizarea comertului international si, implicit, reducerea, limitarea sau lichidarea oricaror restrictii comerciale, este Organizatia Mondiala a Comertului, fostul OMC).

Oricât ar parea de ciudat, nu întotdeauna protectia economica este benefica pentru statul care o aplica.

Argumente în favoarea protectiei economice

a) un prim argument în favoarea protectiei economice îl constituie existenta unor decalaje de productivitate, deci de eficienta, care ar asigura o competitivitate mai mare bunurilor si serviciilor importate comparativ cu cele autohtone. Asa cum am aratat mai sus, acest decalaj va conduce la preturi mai mici pentru produsele din import comparativ cu cele din productia indigena, ceea ce va distruge, din punct de vedere economic, producatorii interni de asemenea produse. Solutia este, în acest caz, de a impune taxe vamale de import care, fiind, impozite indirecte, vor fi incluse în pretul de vânzare al produselor importate. Cuantumul taxelor vamale de import trebuie sa acopere cel putin diferenta dintre pretul bunului indigen si pretul bunului importat;

b) un al doilea argument îl reprezinta necesitatea de a finanta deficitul bugetar. Intr-adevar, taxele vamale se constituie venit la bugetul de stat, de aceea protectia economica este o importanta sursa de venituri bugetare pentru statele care se confrunta cu deficit bugetar;

c) un al treilea argument îl reprezinta necesitatea unui raspuns adecvat la masuri de protectie economica luate de catre partenerul (partenerii) economici. Acest gen de masuri se numesc masuri de retorsiune si sunt menite sa restabileasca echilibrul în cadrul schimburilor economice internationale în cazul în care un stat si-a luat unele masuri de protectie economica;

d) necesitatea dezvoltarii unei structuri economice interne coerente, interdependente si reciproc sustenabile . Din acest motiv, protectia la granita economica va împiedica concurentii straini sa introduca dependente mari ale diverselor ramuri ale economiei nationale de firme, ramuri sau resurse externe. Desigur, acest lucru nu poate fi evitat în totalitate (este o consecinta inevitabila a repartizarii inegale a resurselor economice) dar el trebuie mentinut în limite acceptabile (inclusiv din motive strategice si de aparare a tarii).

Argumente contra protectiei economice

a) protectia economica împiedica patrunderea progresului tehnic si a noilor metode manageriale. Intr-adevar, protectia economica, prin blocarea sau restrângerea intrarilor de bunuri si servicii din afara, are drept consecinta ruperea sistemului economic national de noile descoperiri si aplicatii tehnico-stiintifice si manageriale încorporate fie direct în produsele respective fie în documentatia de însotire. Totodata, întrucât protectia economica va afecta si investitiile directe de capital, limita mentionata este evidenta;

b) protectia economica favorizeaza monopolizarea interna. Aceasta se explica prin faptul ca, limitând patrunderea produselor straine, de fapt se limiteaza concurenta, ceea ce este de natura sa conduca la formarea unor structuri monopoliste interne. Desi, în general, monopolizarea nu este întotdeauna si în orice conditii un proces negativ, ea are un impact defavorabil asupra calitatii bunurilor precum si asupra preturilor cu care se confrunta consumatorul;

c) protectia economica destimuleaza producatorii interni în ceea ce priveste perfectionarea metodelor manageriale, ridicarea calitatii produselor, reducerea costurilor si deci a preturilor, în general în ceea ce priveste competitivitatea;

d) protectia economica atrage masuri de retorsiune din partea partenerilor externi de afaceri, ceea ce conduce la formarea unui cerc vicios de masuri reciproce de protectie, de natura sa reduca schimburile economice internationale, fapt negativ pentru toti participantii la procesul economic international.

Varietate de politica comerciala ce promoveaza libera circulatie a marfurilor prin operatiuni de comert international, ceea ce comporta abolirea taxelor vamale si a obstacolelor netarifare ce stanjenesc desfasurarea corecta a schimburilor comerciale internationale.

Liberul schimb între toate ţările lumii într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat va reprezenta “ o treaptă superioară a evoluţiei care a înlocuit rând pe rând , piaţa familială prin piaţa urbană şi pe urmă , piaţa regională prin piaţa naţională, care încet-încet, prin diferite şi pozitive expansiuni, devine cu adevărat piaţă comunitară, piaţă mondială”.

Simplificând foarte mult, lucrurile vor sta astfel: producând ieftin şi de calitate bună se relevă criteriul important,chiar esenţial pentru a deschide larg pieţele statelor lumii.