Cuvantul liber nr 8 24.02.12

10
C UVÂNTUL LIBER PUBLICAŢIE PERIODICĂ INDEPENDENTĂ ZIAR CARE sPUNE LUCRURILOR PE NUmE / Nr. 8 (642) 24 FEBRUARIE 2012 / / PREŢ 2,50 LEI / / 10 PAGINI / / DIRECTOR ION MITITELU / www.cuvantulliber.md e-mail: [email protected] Pagina 7 Pagina 10 Pagina 4 Pagina 2 “ARTA DE A PĂSTRA SĂNĂTATEA” MOTIVUL MORţII: îMPUşCARE COLIBAşII AU ZIAR LOCAL AU ANALIZAT PRIORITĂţILE VOR FI INUNDAţII?! Preţul: pe o lună – 10 lei pe 3 luni – 30 lei pe 6 luni – 60 lei pe 12 luni – 120 lei Continuă abonarea pe a. 2012 la ziarul „Cuvântul liber” Nu rata şansa să rămâi prie- ten cu ziarul care spune lucru- rilor pe nume! Directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian, susţine că nu există pericol de inundaţii după topirea zăpezilor căzute în aceas- tă iarnă. „Timpul se încălzeşte lent, ziua zăpada se to- peşte, însă noaptea este rece şi îngheaţă la loc. Zăpada se va topi treptat, şi aceasta e bine, astfel nu vom avea inundaţii”, a declarat Ilie Boian pen- tru agenția Info-Prim Neo. Directorul Serviciului admiteşte că în râule- ţele mici ar putea să se adune mai multă apă de- cât de obicei, dar aceasta nu va afecta localităţile. În Carpaţi, unde se formează 90% din debitul râurilor Prut şi Nistru, stratul de zăpadă este în limitele normei, iar pe alocuri chiar mai mic. „În albia râurilor mari acum nivelul apei este scăzut, iar în lacurile de acumulare este loc rezer- vă pentru apa provenită de la topitul zăpezilor. În Costeşti-Stânca nivelul apei este cu aproape 6 metri mai puţin decât norma”, a comunicat Ilie Boian. Anterior, vicedirectorul Agenţiei „Apele Mol- dovei”, Mihail Pencov, a comunicat că specialiştii din Chişinău negociază cu partenerii din Româ- nia majorarea treptată a debitului de deversare din lacul de acumulare Costeşti-Stânca, de la 42 la 60 metri cubi pe secundă. Vicedirectorul sus- ţine că este o măsură necesară pentru asigurarea locului de acumulare a apelor în caz de viitură. CAHULENII NU AşTEAPTĂ Consiliul Raional din Cahul a alocat 500.000 de lei pentru lucrările de reparaţie a digului de protecţie din localitatea Văleni. Pentru aceasta, s-a renunţat la efectuarea lucrărilor de repara- ţie a faţadei clădirii Consiliului Raional. Decizia de a aloca banii pentru reparația digului a fost luată în urma adre- sării primarului localității, Silvia Ştirbeţ, în cadrul şedinţei Consiliului Raional din 16 februarie. „Satul Văleni în fiecare primăvară se confruntă cu inundaţii. În aceasta primă- vară, datorită precipitaţiilor abundente cu care ne confruntăm şi a debitului care va fi vădit mărit pe Prut și pe Dunăre, cu greu vom face faţă inundaţiilor, dacă nu vom lua măsurile necesare pentru redresarea situaţiei. Vorbim de digul de protecţie din partea de sud a localită- ţii, care are o breşă de circa 50 m. În pericol de inunda- ţie sunt circa 500 de case, grădiniţa, şcoala şi primăria din sat”, a declarat Silvia Ştirbeţ. Totodată, ea a mai declarat că pentru soluţionarea problemei cu breşa din digul de protecţie s-a adresat la Agenţia Apele Moldovei dar a primit refuz. Reamintim că anul trecut, în urma pre- cipitaţiilor abundente, în raionul Cahul, mai multe localităţi din lunca Prutului, printre care şi Văleni, au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, care au cauzat imen- se pagube materiale. Ştirilocale

description

Cuvantul liber nr 8 24.02.12

Transcript of Cuvantul liber nr 8 24.02.12

Page 1: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

CUVÂNTUL LIBER PUBLICAŢIE PERIODICĂ INDEPENDENTĂ ZIAR CARE sPUNE LUCRURILOR PE NUmE

/ Nr. 8 (642) 24 februarie 2012 / / PreŢ 2,50 lei / / 10 PagiNi / / Director ioN Mititelu /

www.cuvantulliber.mde-mail: [email protected]

Pagina 7 Pagina 10Pagina 4Pagina 2

“ARTA DE A PĂSTRA SĂNĂTATEA”

MoTivul MoRţii: îMPuşcARE

coliBAşii Au ZiAR locAl

Au ANAliZAT PRioRiTĂţilE

voR fi iNuNDAţii?!

Preţul: pe o lună – 10 leipe 3 luni – 30 leipe 6 luni – 60 leipe 12 luni – 120 lei

continuă abonarea pe a. 2012 la ziarul

„cuvântul liber”

Nu rata şansa să rămâi prie-ten cu ziarul care spune lucru-

rilor pe nume!

Directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ilie boian, susţine că nu există pericol de inundaţii după topirea zăpezilor căzute în aceas-tă iarnă.

„timpul se încălzeşte lent, ziua zăpada se to-peşte, însă noaptea este rece şi îngheaţă la loc. Zăpada se va topi treptat, şi aceasta e bine, astfel nu vom avea inundaţii”, a declarat ilie boian pen-tru agenția info-Prim Neo.

Directorul Serviciului admiteşte că în râule-ţele mici ar putea să se adune mai multă apă de-cât de obicei, dar aceasta nu va afecta localităţile. În carpaţi, unde se formează 90% din debitul râurilor Prut şi Nistru, stratul de zăpadă este în limitele normei, iar pe alocuri chiar mai mic.

„În albia râurilor mari acum nivelul apei este scăzut, iar în lacurile de acumulare este loc rezer-vă pentru apa provenită de la topitul zăpezilor. În costeşti-Stânca nivelul apei este cu aproape 6 metri mai puţin decât norma”, a comunicat ilie boian.

anterior, vicedirectorul agenţiei „apele Mol-dovei”, Mihail Pencov, a comunicat că specialiştii din chişinău negociază cu partenerii din româ-nia majorarea treptată a debitului de deversare din lacul de acumulare costeşti-Stânca, de la 42 la 60 metri cubi pe secundă. Vicedirectorul sus-ţine că este o măsură necesară pentru asigurarea locului de acumulare a apelor în caz de viitură.

cAHulENii Nu AşTEAPTĂConsiliul Raional din Cahul

a alocat 500.000 de lei pentru lucrările de reparaţie a digului de protecţie din localitatea Văleni. Pentru aceasta, s-a renunţat la efectuarea lucrărilor de repara-ţie a faţadei clădirii Consiliului Raional.

Decizia de a aloca banii pentru reparația digului a fost luată în urma adre-sării primarului localității, Silvia Ştirbeţ, în cadrul şedinţei consiliului raional din 16 februarie.

„Satul Văleni în fiecare primăvară se confruntă cu inundaţii. În aceasta primă-vară, datorită precipitaţiilor abundente cu care ne confruntăm şi a debitului care va

fi vădit mărit pe Prut și pe Dunăre, cu greu vom face faţă inundaţiilor, dacă nu vom lua măsurile necesare pentru redresarea situaţiei. Vorbim de digul de protecţie din partea de sud a localită-ţii, care are o breşă de circa 50 m. În pericol de inunda-ţie sunt circa 500 de case, grădiniţa, şcoala şi primăria din sat”, a declarat Silvia Ştirbeţ.

totodată, ea a mai declarat că pentru soluţionarea problemei cu breşa din digul de protecţie s-a adresat la agenţia apele Moldovei dar a primit refuz.

reamintim că anul trecut, în urma pre-

cipitaţiilor abundente, în raionul cahul, mai multe localităţi din lunca Prutului, printre care şi Văleni, au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, care au cauzat imen-se pagube materiale.

Ştirilocale

Page 2: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

2

MoTivul MoRţii: îMPuşcARE

24 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

I.MItItelu

Inamicul publ ic

Dumitru Parfeni, născut în 1896, a fost împuşcat la 20 fe-bruarie 1942, la vârsta de 46 de ani, fiind considerat duşman al poporului.

În 2011 în câteva rânduri tine-rii comunişti ai lui Voronin au pro-testat solicitând ridicarea „Pietrei lui ghimpu şi chirtoacă” din Piaţa Marii adunări Naţionale pentru că ea „nu corespunde adevărului istoriei şi provoacă disensiuni în rândurile poporului”. (e vorba de piatra unde urmează să fie edificat monumentul întru memoria de-portaţilor din basarabia.) un pic mai târziu, secretarul general al Partidului Social – Democrat, co-ropceanu, îl îndemna pe chirtoacă „să-şi ridice piatra din Piaţa Marii adunări Naţionale, altfel el îi va duce-o acasă”.

Primii sunt incorigibili, ei au făcut şcoală sovietică (chiar şi după declararea independenţei, apoi de purificarea lor mintală ruso-co-

munistă a avut grijă partidul an-tisistem comunist al lui Voronin), cei de ai doilea sunt oiţe rătăcite. coropcenii pesedişti prea multă literatură, după cum se vede, nu au citit, de istorice cunoştinţe nici vorbă. astfel fiind plăsmuiţi, ei şi-au pierdut rădăcinile. ei nu ştiu de unde au pornit, unde au ajuns şi unde vor ajunge. iartă-i Doamne!

Parfeni Dumitru Alexan-drovici, 46 de ani. În baza ac-tului de înregistrare nr. 5 din 01 martie 1991 i s-a eliberat adeverinţa de moarte. Cauza morţii: împuşcare

Îmi povestea nepotul lui D. Parfeni despre acest caz şi mi-am amintit, din lectură, cu câtă cruzi-me erau nimiciţi „duşmanii popo-rului” de bolşevici în timp ce aceş-tia erau doar simpli cetăţeni şi fii ai neamului, pentru ca să bage frica în mulţime şi cu cât „suflet” corop-cenii - urmaşi şterg azi fundul ocu-panţilor.

copiii care nu cunosc trecutul au împânzit azi r. Moldova. Dacă-i lăsăm, ei mor antimoldoveni, an-tiromâni, antibasarabeni, în inca-pacitatea de a înţelege că au trăit o viaţă de ieniceri şi mor ieniceri.

Parfeni Dumitru Alexan-drovici împuşcat în or. Ivdeni, reg. Sverdlovsk, la 20-02-1942, la 46 de ani.

tragedia „mioarelor” moldo-veneşti – basarabene e un întreg a două componente. a) ei nu înţeleg că vin dintr-un neam cu rădăcini tăiate în istoricul an 1812 şi b) că imperiul, inclusiv urmaşii contem-porani ai acestuia, le-a turnat aces-tor rădăcini otravă în loc de apă.

Parfenii Dumitru Alexan-dru împuşcat la 46 de ani (în 1942, în or. Ivdeni, regiunea Sverdlovsk, conform certifica-tului Oficiului stării civile Leo-va din 01 martie 1991), pen-tru că a fost represat la 6 iulie 1941, pentru că la acel moment

era primar al s. Tigheci din rl. Leova.

amnezia moldoveanului e pe primul loc în lume. Între naţiuni. Într-o emisiune televizată din 7 februarie 2012 un „analist politic”, la un post de televiziune, după un comentariu al unui alt „analist” de altă etnie, vru să facă pe placul rusului, când acesta spunea că i. Druţă îl rugă pe un poet rus să tra-ducă „Mioriţa”, iar acesta după ce înţelese ce-i spuse i. Druţă despre „Mioriţa”, zise: „Da eu nu înţeleg, el trebuia să ia o ghioagă şi să le dea acelora în cap!” (munteanului şi ungureanului – n.n.), zic deşteptul nostru „analist”, căruia i se păru că cunoaşte istoria şi sentimentul na-ţiunii, îl completase pe acela:

„o profesoară de etnie nemol-dovenească - (nota „analistului”) în timp ce unei străzi urma să fie schimbată denumirea, mă întrebă: (citez) „De ce numele unui acade-mician a trebuit înlocuit cu a unei

oi?”Dacă eu aş fi fost alături de el

l-aş fi scuipat în ochi pe necunoscă-torul de folclor, de poezie populară, de „Mioriţa” pentru că ... „Mioriţa” nu simbolizează oaia, ci bunătatea, credinţa – virtuţi dintotdeauna ale acestui neam.

câteva sute de mii au murit în Siberii pentru că erau primari, oa-meni gospodari, erau români, pen-tru că lumpenii veniseră la putere, pentru că imperiul se „lăţiseră” (lărgiseră) încă o dată asupra basa-rabiei. Pentru că nepoţii celora care se lăţise cu arma în mână să fie azi împotriva monumentelor, pietre-lor, să nu recunoască că D. Parfenii a fost împuşcat în ivdeni, reg. Sver-dlovk, la doar 46 de ani, pentru că nu era sovietic, rus, ci doar primar în s. tigheci, rl leova. Până la mo-mentul când ruşii eliberaseră pe români de români.

Причина смерти: „Растрел”Motivul morţii: „Împuşcare”

Seminarul de vineri, 17 fe-bruarie, desfăşurat în clădirea consiliul raional leova, a avut ca scop instruirea secretarilor consi-liilor locale cu procedurile elaboră-rii şi actualizării listelor electorale de bază. Secretarii consiliilor loca-le au fost invitaţi pentru că, cum spuse şi secretara consiliului ra-ional leova, elena copoţ, primarii îi împuternicesc pe aceştia să ela-boreze listele electorale.

formatorii seminarului, an-gela caraman şi Pavel cabacen-

co,– reprezentanţi ai comisiei electorale centrale (cec) şi fun-daţiei internaţionale pentru sis-teme electorale, au venit în faţa secretarilor să prezinte raportul erorilor din listele electorale de bază din raion. În baza acestui raport, experţii au evidenţiat ti-purile erorilor pentru ca secretarii să înţeleagă necesitatea actuali-zării listelor electorale de bază, anual. Prin urmare, experţii le-au propus secretarilor să utilizeze un program electronic capabil să

identifice problemele din listele electorale şi să le elimine. fiecare secretar a primit Ghidul autori-tăţii administraţiei publice locale de întocmire/actualizare a listelor electorale de bază şi câte un cD în care sunt înregistrate modificările din codul electoral, programul de identificare a erorilor şi alte infor-maţii utile.

Natalia trofim

În imagine secvenţă de la seminar

întru lichidarea erorilor la 16 februarie 2012, a fost convocat în şedinţă ordinară con-siliul raional (cr) leova. acesta a examinat un raport privind ac-tivitatea preşedintei, instituţiilor şi subdiviziunilor cr în 2011, cu

privire la executarea bugetului pentru anul 2011, cu privire la onorarea obligaţiunilor fiscale ale agenţilor economici faţă de buge-tul de stat, a corelat bugetul ra-ional cu prevederele bugetului de stat pe anul 2012.

consiliul a adoptat o decizie

privind alimentarea elevilor din şcolile de circumscripţie, a alocat mijloace financiare pentru achita-rea unor compensaţii, după care a desemnat în funcţie directorul centrului de sănătate Sărăteni şi

iargara, aceştia devenind respec-tiv b. Perţu şi V. custurov. con-siliul raional a rectificat bugetul raional pe anul 2012, a constituit o comisie de concurs pentru ocu-parea funcţiilor publice vacante, a examinat şi alte chestiuni.

Reporter

convocat în şedinţă

fraţii, surorile, rudele anunţă cu durere decesul prematur al lui ca-rabet gheorghe din s. Selişte, rl leova. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Memoria lui o vom păstra veşnic în inimile noastre.

În numele tuturor Constantin Carabet

Page 3: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

,

Pagina tematică a fost elaborată în cadrul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

ediţia nr. 5(13)PAGINĂ ANTI-TORTURĂ,editată de Asociaţia Presei Independente (API)

SFATUL JURISTULUIRubrică susţinută

de juristul V P

Ce riscă conducătorul unei întreprinderi dacă efectuează reparaţii în oficii, în timp ce angajaţii se află la serviciu? Pe lângă murdărie, ei trebuie să suporte mirosul de vopsea care dăunează sănătăţii angajaţilor.

Ion Chele, or. Chişinău

Angajatul care face reparaţii în încăpe-rile în care se află angajaţii, în acest mod supunându-i riscului de a se îmbolnăvi, nu va putea fi sancţionat numai dacă angajaţii, dreptul cărora se încalcă, nu vor sesiza or-ganele competente. Pedeapsa pentru astfel de încălcări constă în aplicarea unei amenzi pentru încălcarea normelor de securitate şi igienă. Amenda poate fi în baza articolelor - 55 din Codul Contravenţional „Încălcarea legislaţiei privind protecţia muncii” - de la 800 lei până la 2400 lei, şi/sau art. 80 din Co-dul Contravenţional „Încălcarea regulilor şi a normelor de sanitar-igienice şi sanitar-an-tiepidemice” - de la 100 lei până la 5000 lei.

Ce pedeapsă poate fi aplicată unui funcţionar public care a fost complice la falsificarea unui testament, mai ales că expertiza grafologică a demonstrat că funcţionarul a falsificat actul?

Zinaida Moroz, satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni

Pedeapsa pentru falsificarea documen-telor de către un funcţionar public diferă de la caz la caz, precum şi de circumstanţele în care s-a comis falsul. Pedeapsa finală este sta-bilită de judecător şi, poate fi de la o amendă între 4000 lei – 20.000 lei, sau cu muncă în folosul comunităţii de la 150 ore până la 240 ore. Totodată, funcţionarul poate fi privat de libertate până la 6 ani, inclusiv cu interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 2 la 5 ani.

De ce trebuie să plătim impozitul funciar, dacă pământul a fost dat în arendă şi s-a îcheiat un contract în acest sens?

Ecaterina Crucovici, satul Mihuleni, raionul Şoldăneşti

Impozitul funciar este o obligaţie prevă-zută de lege, care trebuie respectată. Faptul că pământul a fost arendat acest lucru nu-l scuteşte pe proprietar de la plata tuturor ta-xelor şi impozitelor.

DICŢIONAR JURIDIC

Potrivit Departamentului Instituţii Penitenciare, în cele 17 instituţii penitenciare din ţară, în anul 2011, s-au înregistrat circa 500 cazuri de automutilări în rândul deţinuţilor. Unii dintre ei spun că recurg la astfel de acţiuni, în semn de protest faţă felul cum sunt trataţi de ceilalţi. Psihologii afirmă că aceste tentative de suicid au un caracter de a manipula angajaţii instituţiilor penitenciare.

Veaceslav a fost 19 ani din viaţă în detenţie, acum fiind la Penitenci-arul nr.13 din Chişinău. În decursul acestor ani el s-a automutilat de mai multe ori, având chiar şi o tentativă de suicid. Iniţial îşi ispăşea pedeap-sa la penitenciarul din oraşul Ben-der. Acolo, spune el, condiţiile de detenţie erau inumane, iar atitudi-nea gardienilor faţă de deţinuţi era una insuportabilă. „Când ispăşeam pedeapsa în închisoarea din Ben-der m-am automutilat pentru pri-ma dată, deoarece găsisem viermi în mâncare. Le-am zis gardienilor, dar nimeni nu mă lua în seamă. Ca să fiu auzit, am recurs la astfel de gesturi. Alteori, dacă vedeam că angajaţii penitenciarului nu ţineau coont de cererile mele, atunci iarăşi mă automutilam”, spune bărbatul.

Veaceslav povesteşte că astfel de acţiuni a săvârşit şi la penitenciarul nr.4 din Cricova şi la penitenciarul nr.16 Pruncul, motivele fiind dife-rite.

Adrian Ionaşcu, psiholog în ca-drul penitenciarului nr. 13 din Chi-şinău, confirmă că Veaceslav a avut mai multe tentative de automutilări şi una de suicid. Psihologul mai spune că spre astfel de acţiuni sunt cel mai des predispuşi deţinuţii care anterior au fost judecaţi.

Judecat de trei ori a fost şi Va-sile Petrov care acum îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul nr.15 din Cricova. El s-a automutilat de patru ori. Bărbatul spune că recur-gea la astfel de fapte din motive di-ferite. „O dată m-am enervat pen-tru că îmi jucau la nervi lucrătorii penitenciarului. Nu aveam altă modalitate ca să-i liniştesc”, poves-teşte Vasile.

Automutilarea semn de boală psihică sau disperare?

Adrian Ionaşcu spune că majo-ritatea persoanelor deţinute care recurg la astfel de acţiuni extreme o fac nu din disperare, dar pentru

a obţine anumite beneficii. Cei care sunt predispuşi la automuti-lare sunt la evidenţa psihiatrului din cadrul penitenciarului.

Ana Turuta, asistentă socia-lă în cadrul penitenciarului nr.13 din Chişinău, afirmă că în acest izolator sunt mai multe cazuri de automutilări, spre deosebire de celelalte instituţii penitenciare din ţară. Cauza este că aici sunt deţi-nute persoanele care încă se află sub urmărire penală iar instanţele de judecată încă nu au pronunţat vreo sentinţă. „Multe persoane se automutilează fiindcă nu sunt de acord cu hotărârea pronunţată de judecători, alţii însă nu au răbdare până când instanţa va lua o decizie

în cazul lor, deoarece urmărirea penală durează ani la rând”, remar-că asistenta socială.

Constatin Bârcă, şeful Serviciu-lui Medical din cadrul Penitencia-rului nr.15 din Cricova, afirmă că în 2011 în cadrul acestei instituţii au fost săvârşite 16 acţiuni de automu-tilare, majoritatea având scopul de a manipula administraţia penitencia-rului. Medicul confirmă că aceste persoane sunt incluse în grupa de risc. „Psihologul îi monitorizează permanent pe aceşti deţinuţi. Dacă starea lor se menţine aceeaşi sau se agravează atunci ei sunt consultaţi de medicul psihiatru din penitenci-ar”, spune Constantin Bârcă.

Automutilarea încalcă Articolul 3 al CEDO

Arcadie Astrahan, consultant pentru drepturile omului şi sănăta-te al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Minis-terului Sănătăţii, menţionează că persoanele care se automutilează şi nu mai sunt responsabile de acţiuni-le lor, sunt examinate de o comisie de medici psihiatri. Dacă în timp starea lor psihică rămâne a fi criti-că, ei sunt supuşi unui tratament în secţii speciale pentru deţinuţi la spi-talului de psihiatrie.

Expertul mai men-ţionează că dacă s-a demonstrat că victima a recurs la acţiuni de automutilare din cauza condiţiilor de detenţie, atunci acest caz poate cădea sub incidenţa

art.3 al Convenţiei Europene pen-tru Drepturile Omului, care pre-vede Interzicerea torturii şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante. Arcadie Astrahan specifică, însă, că este foarte greu de demonstrat în instanţa de jude-cată că automutilarea a fost înfăp-tuită din cauza condiţiilor de de-tenţie, deoarece victima necesită mai multe investigaţii psihiatrice.

Vitalie Zamă, avocat la asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, menţionează că tratamentul degra-dant le provoacă victimelor senti-mente de frică şi inferioritate, ca-pabile să le înjosească, astfel deter-minându-le în final să comită fapte împotriva voinţei sau a conştiinţei sale. „Totuşi într-un caz de auto-mutilare în timpul detenţiei, trebuie să fie analizate minuţios cauzele/circumstantele care au determinat persoana să recurgă la un asemenea comportament. În special se vor investiga condiţiile de detenţie sau eventualele rele tratamente din par-tea angajaţilor statului. Cauzele/cir-cumstantele, în anumite situaţii, ar putea determina încălcarea art. 3 al Convenţiei”, spune avocatul. Vitalie Zamă afirmă însă că nu orice trata-ment, din partea agenţilor statului, poliţie sau gardieni, se egalează tra-tamentelor rele şi/sau degradante.

Lilia ZAHARIA

Automutilarea: formă de protest sau manipulare?

Violarea Convenţiei - orice persoană care consideră că i-a fost încălcat un drept garantat de Convenţia Europeană pentru Drepturile omului poate depune o cerere la Cur-tea Europeană a Drepturilor Omului. În urma examină-rii cererii în cauză, Curtea poate constata violarea Con-venţiei, asta însemnând şi încălcarea de către Guvernul respondent a drepturilor şi/sau libertăţilor garantate de Convenţie.

Radiere de pe rol – acest proces este prevăzut în art. 37 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide radierea de pe rol a unei cereri, atunci, când luând în conside-rare anumite circumstanţe, permit să se conchidă că reclamantul nu doreşte să o mai menţină; litigiul a fost

soluţionat; din orice alt motiv constatat de Curte, con-tinuarea examinării cererii nu se mai justifică. Totuşi, Curtea continuă examinarea cererii dacă respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi de proto-coalele sale o impune. Curtea poate decide reînscrierea pe rol a unei cereri atunci când consideră că împrejură-rile justifică acest lucru.

Exces de forţă- având în vedere jurisprudenţa CEDO, de regulă, termenul respectiv e utilizat pentru a evalua gra-dul de utilizare a forţei în privinţa ingerinţei în dreptul la viaţa umană. În principiu, utilizarea forţei poate fi justificată doar când alte mijloace nu sunt disponibile pentru a evita pericolul pentru viaţa umană.

Cei care sunt predispuşi la automutilare sunt la evidenţa psihiatrului din cadrul penitenciarului.

Rubrică susţinută de avocatul Vitalie Zamă

Pentru a semnala cazuri de tortură sau tratamente

inumane, rudele sau prietenii deţinuţilor pot suna la

telefoanele de încredere ale

Departamentului Instituţiilor Penitenciare

din Republica Moldova:

63-69-68

sau

52-80-75Apelurile sunt primite zilnic,

24 de ore din 24, cazurile fiind înregistrate într-un registru şi

propuse spre examinare şi soluţionare organelor

abilitate.

Deţinutul Vasile Petrov a recurs în repetate rânduri la automutilare

Page 4: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

Cuvântul economic4 24 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

Săptămâna trecută, camera de comerţ şi industrie (cci) filiala Hânceşti în parteneriat cu exper-ţii iDiS „Viitorul” au organizat o masă rotundă cu genericul „Pro-movarea Dialogului Public-Privat prin agenda Naţională de busine-ss (aNb) la nivel regional”, la care au fost invitaţi oameni din mediul de afaceri din raion, membri ai cci. agenda Naţională de busine-ss (aNb) compilează priorităţi me-nite să contribuie la ameliorarea mediului de afaceri din republica Moldova, precum şi la dezvoltarea unor sectoare importante ale eco-nomiei naţionale: agroindustrial, transporturilor, construcţiilor şi tehnologiei informaţiei şi comu-nicaţiilor. la trei ani de la lansarea sa, agenda Naţională de business (aNb) reprezintă una dintre cele mai accesibile şi mai bine plasate platforme de dialog între stat şi business, operând în mod par-ticipativ, transparent şi deschis. activitatea agendei este coordo-nată de experţi locali din cadrul institutului pentru Dezvoltare şi iniţiative Sociale (iDiS) „Viitorul”, cu suportul experţilor internaţi-

onali ai centrului internaţional pentru antreprenoriat Privat (ciPe). Direcţiile prioritare ale aNb 2012-2013, ca şi în cazul pre-cedentelor două ediţii, se concen-trează pe administrarea fiscală şi vamală. expertul iDiS „Viitorul”, ion beschieru, a făcut o mică in-troducere în agenda Naţională de business, specificând că aNb 2012-2013 este mai mult una de anticriză, orientată spre îmbună-tăţirea administrării fiscale, mai bine zis a poverii fiscale, anulării sancţiunilor exagerate care nu sunt comparabile cu gravidatea prejudiciului cauzat. „Ne-am pro-pus organizarea acestor mese ro-tunde pentru testarea priorităţi-lor stipulate la nivel naţional, care urmează sau nu să fie acceptate la nivel regional, şi pentru a constata dacă acestea reprezintă doleanţele mediului de business din întrea-ga ţară. totodată, întrunirea de astăzi reprezintă o oportunitate de a stabili contacte, legături cu oamenii de afaceri din teritoriu, asociaţiile de business şi experţii aNb pentru îmbunătăţirea co-municării.” expertul ion tornea

în alocuţiunea sa a prezentat ra-portul de monitorizare a agendei Naţionale de business 2010 şi a ediţiei 2012-2013, iar dna expert tatiana grinic s-a referit mai mult la priorităţile aNb 2012-2013 în domeniul fiscal şi cele din dome-

niul vamal. Participanţii la în-trunire şi-au exprimat mulţumirea faţă de contribuţia aNb în dezvol-tarea sectorului privat. tatiana cojocaru, directorul cci Hânceşti, a mulţumit organizatorilor semi-narului, specificând că e sigură că

toate problemele, doleanţele şi su-gestiile exprimate vor ajunge până în Parlament, pentru a influenţa politica economică a statului, prin participarea activă şi transparentă în procesul decizional.

tatiana tODOSeICIuC

Au ANAliZAT PRioRiTĂţilE

biroul Naţional de Statistică informează că în luna decembrie 2011 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 728,7 mii tone de mărfuri, cu 29,0% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 8,4% - comparativ cu luna decembrie 2010. Parcursul mărfurilor în luna decembrie 2011 a totalizat 339,6 mil. tone-km, cu 3,0% mai mic în raport cu luna noiembrie 2011 şi cu 7,5% - faţă de luna co-respunzătoare din anul 2010.

În anul 2011 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvi-al şi aerian au transportat 9843,3 mii tone de mărfuri, volum supe-rior celui înregistrat în anul 2010 cu 16,8%. Parcursul mărfurilor a totalizat 3620,5 mil. tone-km, cu 11,7% mai mare comparativ cu anul 2010.

În anul 2011 întreprinderile de transport auto au transpor-tat 5139,9 mii tone de mărfuri, cu 15,6% mai mult faţă de anul 2010. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri trans-portate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile chişinău (52,3%) şi bălţi (12,0%), raioanele: Sângerei (9,7%), Stră-şeni (4,5%), anenii Noi (4,1%), taraclia (2,0%), căuşeni (1,8%) şi ialoveni (1,8%).

cu mijloacele de transport feroviar în anul 2011 au fost transportate 4552,7 mii tone de mărfuri, volum superior celui în-registrat în anul 2010 cu 18,2%. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale fera-tă din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie – 36,1% (în anul 2010 – 31,8%), metale feroase şi fier vechi – 22,8% (în anul 2010 – 18,6%), materiale de construcţie şi ciment – 16,4% (în anul 2010 – 14,1%).

În anul 2011 cu autobuze şi maxitaxi au fost transportaţi 114,7 mil. pasageri, cu 8,2% mai mult decât anul 2010. Ponderi semnificative în numărul total de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze deţin agenţii trans-portatori din municipiile chişi-nău (62,7%) şi bălţi (8,2%), raioa-nele: cahul (4,8%), orhei (3,8%), ungheni (1,9%), ialoveni (1,6%), edineţ (1,4%) şi Străşeni (1,4%).

cu mijloacele de transport fe-roviar în ianuarie-noiembrie 2011 au fost transportaţi 4,3 mil. pasa-geri, cu 5,0% mai puţin faţă de pe-rioada similară din anul 2010.

Svetlana Bulgac, şefa Secţiei statistica servicii-

lor de piaţă

Transportul de mărfuri şi pasageri în anul 2011 Sursă: Raportul de activitate, preşedinta raionului, e. Greţu

Numărul agenţilor economici 2010 20111. Întreprinderi individuale 696 6652. gospodării ţărăneşti 10723 10751 3. Societăţi cu răspundere limitată 233 250 4. Societăţi pe acţiuni 26 255. Întreprinderi de stat 62 59 6. asociaţii obşteşti 74 837. alte forme juridice 109 119 total 11923 11952 Principalii indicatori social-economici 2010 2011 %• Volumulproducţieiindustriale: ( în preţuri curente ), mln.lei: 14,4 15,2 105,6• Volumulproducţieiagricole ( în preţuri comparabile) mln.lei: 170,1 177,2 104,2• Volumulcifreideafaceriîncomerţul cu amănuntul, mln.lei : 151,8 171,1 113,2• Volumulcifreideafaceriînservicii prestate populaţiei, mln.lei: 63,8 64,8 101,5

la bugetul public naţional au fost acumulate 63562,5 mii lei inclusiv:• bugetuldestat8080,4miilei(îndeplinitplanuldevenituricu101,3%(+107,4miilei));• bugetullocal17189,4miilei(îndeplinitplanuldevenituricu105,2%(+853,3miilei));• bugetulasigurărilorsocialedestat30911,1miilei(îndeplinitplanuldevenituricu102,3%(+682,1

miilei));• fondulasigurărilorobligatoriideasistenţămedicală7381,6miilei(îndeplinitplanuldevenituricu

96,9 % (-236,8 mii lei)).comparativ cu anul precedent situaţia acumulărilor în bPN a fost depăşită cu 4775,6 mii lei sau cu 8,1

la sută.

Executarea bugetului raional pentru anul 2011 a constituit: • lavenituriînsumăde114562,5miileiceeaceestemaimultcu5566,6miileisaucu105,1lasută

comparativ cu anul 2010.• lacheltuieliînsumăde113608,3miileiceeaceestemaimultcu4785,6miileisaucu4,4lasută,

comparativ cu anul 2010.(va urma)

Raionul leova, anul 2011

Page 5: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

REPoRTER SPEciAl524 februarie 2012

CUVÂNTUL L IBER

Peste 107 mii de anga-jaţi ai instituţiilor bugeta-re vor beneficia în luna fe-bruarie 2012 de un premiu echivalent cu un salariu lunar de funcţie (salariu tarifar).

În baza Hotărârii guvernului adoptată la 25 ianuarie 2012, pre-miul anual va fi acordat angajaţilor din instituţiile de cultură şi artă;medico-sanitare şi de asistenţă socială;culturafizicăşisport;do-meniulştiinţeişiinovării;dinalteinstituţii bugetare, precum şi per-sonalului cu specialităţi comple-xe din instituţiile de învăţământ, salarizarea cărora se efectuează în baza reţelei tarifare unice (cu ex-cepţia cadrelor didactice, corpului profesoral, militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă).

Maria Modârcă, lucrător social în comuna ghidighici, municipiul chişinău, este una din bugetarii care vor primi acest premiu. Pen-tru ea cei 12 beneficiari de care îngrijeşte sunt persoane pe care le vede zilnic şi îi ajută cu ce poate. „Sunt cinci pensionari cu grad de invaliditate şi şapte după limita de vârstă. Vă daţi seama că pentru ei este important atât ajutorul fizic, cât şi o vorbă bună”, remarcă Ma-ria Modârcă.

la familia cionac, Maria Mo-dârcă vine de cel puţin trei ori pe săptămână. În aceeaşi casă sunt doi beneficiari ai ei - mătuşa Pa-rascovia şi fratele ei anton. Vera Ponomari, şefa Serviciului Îngriji-re Socială la Domiciliu a Direcţiei asistenţă socială buiucani, sector din care face parte comuna ghi-dighici explică că atunci când per-soanele în vârstă nu au rude de gradul întâi care să aibă grijă de ei, atunci ei au dreptul la asisten-

ţa unui lucrător social. „ambele persoane nu sunt apte de muncă, bătrâna are 73 de ani, nu are co-pii şi nici rude care să o îngrijeas-că, iar fratele mătuşii Parascovia este bolnav. iată de ce ei au nevoie ca cineva să le cumpere produse alimentare, medicamente şi să le aducă câte o căldare cu apă”, conchide Vera Ponomari. Mătuşa Parascovia este mulţumită de ser-viciile prestate de Maria Modârcă şi afirmă că doar o persoană cu suflet mare poate să facă acest lu-cru. ”Pentru ca să ne ajute, ea face un drum lung până ca să ajungă la noi”, spune mătuşa Parascovia, arătând într-o altă parte a satului.

Dintr-un capăt de sat în altul, cu doar 800 lei

Maria Modârcă afirmă că într-adevăr beneficiarii săi locuiesc de-parte unii de alţii, iar zilnic trebuie să parcurgă mai mulţi kilometri pe jos. „atunci când le cumpăr pro-duse alimentare şi sunt cu genţile pline, dealul e mai dificil de urcat”, afirmă lucrătorul social. „M-am obişnuit făcând acest lucru timp de 17 ani, iar aceste dealuri care le urc nu mi se mai par obositoare”, mărturiseşte femeia, fără să regre-te un pic ceea ce face.

De la familia cionac până la mătuşa fevronia Panu, persoană cu dizabilităţi, Maria Modârcă trebuie să parcurgă aproape patru km pe jos. Mătuşa are 64 de ani şi are gradul întâi de invaliditate. ea susţine că uneori este nevoită să cheme lucrătorul social în fiecare zi. „Sufăr de diabet zaharat, iar când mi se face rău, sun la ea şi îmi aduce medicamentele necesa-re sau îmi cumpără produsele ali-mentare permise”, spune mătuşa fevronia.

aceasta este acti-vitatea zilnică a Mari-ei Modârcă, lucrător social în comuna ghi-dighici. ea le cumpără produse alimentare celor 12 beneficiari, le plăteşte facturile, le face programare la me-dic, le primeşte pensia, le aduce apă. Pentru tot acest lucru ea pri-meşte lunar de la stat 815 lei, salariul tarifar a unui lucrător social cu vechime în muncă.

Veronica berliba, şefă adjunct a Direc-ţiei asistenţă socială buiucani, din capitală spune că acest premiu anual va fi bine-venit lucrătorilor sociali. ”Să ştiţi că salariul lunar al unui lu-crător social începător este de 780 lei, a unui lucrător cu experienţă – peste 800 lei. Vă daţi seama că premiul care îl vor primi în această lună va fi foarte util”, menţionea-ză Veronica berliba.

Maria Modârcă s-a bucurat mult când a auzit vestea că în luna februarie va primi un premiu echi-valent cu un salariu. „Nu e mult, dar să ştiţi că pentru noi la ţară care nu avem prea multe surse fi-nanciare, orice bănuţ este o bucu-rie”, remarcă femeia.

Premiaţi numai după me-rit

acest premiu va fi acordat în luna februarie 2012, pentru acti-vitatea desfăşurată în anul 2011, calculată proporţional cu timpul efectiv lucrat. articolul 32 ali-neat (3) al legii nr.355-XVi din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar prevede că „Premiul anual poate fi redus sau anulat salariaţi-lor care, în cursul anului, au des-făşurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au avut încălcări pentru care au fost sancţionaţi disciplinar”. această acţiune o poate întreprin-de conducătorul unităţii bugetare, doar după consultarea salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora.

elena căpăţână, şefa Serviciu-lui de presă din cadrul Ministeru-lui Muncii, Protecţiei Sociale şi fa-miliei, explică că acest premiu va fi echivalent cu salariul de funcţie al angajatului, fără suplimentele pe care le primeşte. „Dacă salariul angajatului este de 1500 lei, dar el primeşte cu suplimente 2000, atunci premiul anual va fi echi-valent cu 1500 lei, conform sala-riului tarifar”, menţionează elena căpăţână.

Suma totală alocată pentru plata acestor premii este estima-tă la circa 113 mil. lei, mijloace prevăzute în baza legii bugetului pentru anul 2012.

An bogat şi pentru alte categorii de salariaţi

În aceeaşi şedinţă din 25 ia-nuarie 2012, guvernul a aprobat o hotărâre care prevede că de la 1 ianuarie 2012, salariile de bază pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, angajaţi în serviciul organelor apărării naţio-nale, securităţii statului şi ordinii publice, salarizaţi în baza reţelei tarifare unice, vor fi majorate cu 19 %. De această majorare vor be-neficia circa 20 mii de angajaţi din organele apărării naţionale, alo-cându-se din bugetul de stat, circa 154 milioane lei.

Hotărârea de majorare a salari-ilor pentru aceste categorii de an-gajaţi a fost luată în conformitate cu prevederile legii nr.355-XVi din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sec-torul bugetar, precum şi în baza prevederilor cadrului bugetar pe termen mediu 2012-2014.

lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente

Bugetarii vor fi „premiaţi” pentru munca din anul 2011

„un talent dăruindu-se co-piilor”- aşa îl numim cu toţii pe g.Vieru, pentru că-l iubim, pentru că opera lui întruneşte marile noas-tre aspiraţii. apariţia lui g.Vieru în literatură n-a fost o întâmplare. a fost o necesitate, şi dacă el n-ar fi răsărit, atunci trebuia născocit să apară. g.Vieru este unul din poeţii, care a avut curajul să se oprească numai la câteva teme, demonstrân-du-ne că nicio temă nu se învecheş-te – se uzează mijloacele noastre de formare a materialului poetic, iar el descoperindu-şi diamantul metafo-

rei a săpat cutezător, demonstrând eternitatea copilăriei, mamei, iubi-tei ş.a.

Poezia lui g.Vieru ştie să „ ia pulsul proverbelor” şi să îndrepte „albia izvorului spre tâmpla închisă a veacului”, ea vine să ne amintească despre actualitatea frunzei şi a izvo-rului, a albăstrimilor aeriene prinse pe boltă într-o aşchie de ciocârlie, a sufletului omenesc.

recent la biblioteca publică ra-ională leova a avut loc serata de comemorare cu genericul „grigore Vieru – poet pe golgota basarabiei”.

Participanţi la activitate au fost ele-vii cl.11-b de la liceul „M.eminescu” dirijaţi de profesoarele e.Ţurcanu şi Z.colciu. invitaţi au fost elevii cl. 12–b de la liceul „M.eminescu” con-duşi de dna profesoară iu.codreanu precum şi cititori din oraş. Modera-toarea activităţii culturale, bibliote-cara l.Zmeu, a deschis serata cu câ-teva cuvinte despre poetul g.Vieru. entuziasmaţi de opera Marelui poet elevii au recitat poezii: „că-măşile”, „Mi-e dor de tine mamă”, „Mamă tu eşti”, „limba noastră”, „Vreau să te văd” ş.a. au fost reci-

tate de asemenea poezii dedicate poetului g.Vieru: „Poetul graiului” de S.luca, „Moartea lui Vieru ” de N.Dabija ş.a.

cântecul lui g.Vieru porneşte din imaginea sonoră a versurilor din valoarea lui poetică. atât de melodi-os sună versurile lui despre dragos-te, mamă, limbă, ţară ş.a. un colaj de cântece pe versurile lui g.Vieru a prezentat dna Maria corotaş şefa salonului de artă a bibliotecii. eleva cl.11–b, de la liceul „M.eminescu”, alina bolocan, a interpretat cân-tecele „răsai”, „Pentru ea”. au fost

audiate şi vizionate un şir de vidio clipuri pe versurile Marelui poet g.Vieru: „Sărut femeie mâna ta”, interpretat de ian raiburg, „Ţi-am adus un măr”, interpretat de fuego.

revista informativ–bibliografi-că: „grigore Vieru- Duminica mare a neamului” a fost prezentată de bi-bliotecara l.ghenea.

la finalul manifestării modera-toarea a propus cititorilor să studie-ze mai detailat vasta operă viereană lăsată drept moştenire urmaşilor

l.Zmeu, bibliotecară - biblioteca publică leova

Poet pe Golgota Basarabiei

Page 6: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

Moldova 1 Moldova 1

Prime

10.00, 21.25 serial “A doua şansă”10.30 Reporter de serviciu11.00 “Bună seara!”12.00 Vedete la bis13.10 serial “Black beauty”13.35 Cultura azi14.20 Film “Prima fiică”16.05 săptămânal sportiv16.35 Telerevista UEFA18.00 sub acelaşi cer18.30 serial “Noul Black beauty”19.00 mesager19.40 Desene animate19.55 moldova în eter direct22.20 “Eurovision-2012”. În drum spre Bacu

06.40, 14.10 “Dor”07.10, 08.15 Bună dimineaţa09.00, 17.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 serial “A doua şansă”10.30 Accente economice11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 F/d13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.40 F/d “Global 3000”14.40 F/d “Şoseaua 66”15.55 “Ring star”. Concurs muzical18.00 Unda bugeacului19.00 mesager19.40 Desene animate21.25 “Eurovision-2012”.

09.00, 17.00, 22.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 F/d “Global 3000”10.30 În obiectiv - natura11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 O seară în familie13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 Unda bugeacului14.05 V. Rusu la 50 de ani. Concert, ep. 215.15 F/d “Euromaxx”16.15 Erudit cafe18.00 Vector european19.00 mesager19.40 Desene animate20.50 super-loto “5” din “35”21.25 serial

09.00, 17.00, 22.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00, 21.25 serial “A doua şansă”10.30 Vector european11.00 moldova în eter direct12.00 La noi în sat12.40 “Discuţii”13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 Vidioteca pentru copii13.50 Russkii mir14.20 “Portrete în timp”. La 65 de ani ai lui D. Ţărnă14.50, 23.15 Film “Rino Gaetano”16.30 “Dor”. V. Cojocaru18.00 Accente economice19.00 mesager19.40 Desene animate19.55 “Bună seara!”22.20 “Eurovision-2012”.

11.00 Locuinţa mea11.30 “Dor”12.00 spectacol “Balul Domnului”14.15 Foxus14.45 F/d15.30 Обозрение “Euro-2012”16.00 F/d “Euroboxx”16.30 La mulţi ani!17.00, 22.00 Ştiri (rus.)17.15 “Discriminarea”17.35 F/d “Când ard jucăriile”18.00 Erudit cafe18.45 Legende muzicale19.00 mesager19.35 Desene animate19.50 O seară în familie21.25 Cinematica universală. Jean Gabin

09.10 s/d “În lumea animalelor”10.00 “Ring star”11.00 “Istorie şi Victorie”. Concurs11.30 La datorie12.00 moldovenii de pretutindeni12.30 În obiectiv - natura13.00 Festivalul “maria Lătăreţu”14.00 Baştina15.05 Film “Adidaşi zburători”16.30 La mulţi ani!17.00, 22.00 Ştiri (rus.)17.15 Cultura azi18.00 Evantai folcloric18.40 Cinematica universală19.00 mesager19.35 Desene animate19.50 Vedete la bis21.25 săptămânal

06.00, 07.00, 08.00, 13.00, 21.00 Ştiri06.10 Unda bugeacului06.40 “Respiro”07.10, 08.15 Bună dimineaţa09.00, 17.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 F/d “Drumeţii”10.30 Ghidul sănătăţii tale11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 Baştina12.45 “Dor”13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 sub acelaşi cer14.05 V. Rusu la 50 de ani. Concert, ep. 115.10 F/d “Euromaxx”15.40 Vidioteca pentru copii15.55 magazinul copiilor16.30 “Istorie şi Victorie”. Concurs18.00 Russkii mir19.00 mesager19.40 Desene animate21.25 “Eurovision-2012”. În drum spre Bacu21.35 Fotbal. LC.

07.00 Telejurnal matinal sport meteo08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3111.25 Presă şi putere12.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30 maghiara de pe unu17.30, 04.20 serial: Fiică de politician, ep. 418.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal Tema zilei meteo21.00 Prim plan

10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3211.25 Prim plan12.20, 02.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30, 02.35 Rom european16.00 maghiara de pe unu17.30, 04.20 serial: Fiică de politician, ep. 518.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal

07.00 Telejurnal matinal sport meteo08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3311.25 Judecă tu!12.20, 02.00 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30 Oameni ca noi16.00 Convieţuiri17.30, 04.20 serial: Fiică de politician18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal Tema zilei meteo21.40 Fotbal UEFA

08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3411.25 Omul şi timpul din 18 februarie12.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 02.35 Interes general15.15, 06.15 Teleshopping15.30 Akzente17.30 Lozul cel mare18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.00 sport20.00 Telejurnal Tema21.00 Judecă tu!22.10, 04.05 Exclusiv23.20 Aventura urbană00.20 Profesioniştii...01.20 Tezaur folcloric03.15 Telejurnal Tema zilei meteo

08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3511.25 Garantat 100%12.20, 02.50 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1113.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1214.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45 m. A. I. aproape de tine15.15, 06.15 Teleshopping15.30 Tribuna partidelor parlamentare16.00 Parlamentul României17.30 La vie en rose18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1319.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1419.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal

07.00 Desene animate07.55 Zoom08.10 Omul şi timpul09.30 Bebe magia10.00 Eşti părinte, fii deştept!10.30 Profesorul trăsnit11.00 Ca la carte11.30 e-FORUm12.00 Pro patria12.30 Europa mea13.00 Aventura urbană14.00 Telejurnal sport meteo14.30, 02.15 magazin UEFA Champions League15.00 O dată’n viaţă17.00 Ne vedem la TVR. Prima parte18.00 Ne vedem la TVR. Partea a doua18.45 Teleenciclopedia19.45, 02.40 sport20.00, 02.55 Telejurnal Interviuri neconvenţionale meteo21.10 Film: Noua Franţă23.35 Profesioniştii...00.35 Film: Eroul familiei03.45 In grădina Danei

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 01.45, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Oscar12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Film: Permis de căsătorie16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418217.45, 05.30 Happy Hour21.00 În Profunzime23.00 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II01.00 serial: Dexter, ep. 6, anul V02.15 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 02.00, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 serial: Lois şi Clark, ep. 11, 1216.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418317.45, 05.30 Happy Hour20.30, 00.15 Film: Poseidon23.00 AutoExpert23.30 serial: Dexter, ep. 7 anul V02.45 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 19.00 Ştirile10.00, 13.05, 15.15 Teleshopping10.15, 04.15 Ce se întâmplă, doctore?11.00, 04.30 AutoExpert11.30, 05.00 În Profunzime13.20 Românii au talent15.30 Film: stăpânul inelelor: Cele două turnuri20.00, 06.30 Ştirile cu C. Gheiceanu20.30, 02.00 Film: Armă mortală 423.15 Film: The Hurt Locker - Echipa de foc

luni27 februarie

Marţi28 februarie

Miercuri29 februarie

Joi1 martie

vineri2 martie

Sâmbătă3 martie

Duminică4 martie

07.00, 13.00, 19.00 Ştirile10.00, 13.05, 16.00 Teleshopping10.15 Film: stăpânul inelelor: Cele două turnuri13.20, 01.30 ApropoTv14.00 Film: Băiatu’ mamei16.15 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II18.00, 05.30 România, te iubesc!20.00, 06.30 Ştirile cu C. Gheiceanu20.30, 02.15 Film: străinul

07.00 Desene animate07.55, 02.00 Zoom08.10, 04.35 Universul credinţei10.00 In grădina Danei10.35, 12.00 Viaţa satului11.50 minutul de agricultură13.00 Presă şi putere14.00 Telejurnal sport meteo14.30 12 mese15.00 Universul Celibidache15.30 magazin Euro 201216.00 Tezaur folcloric17.00, 00.00 Dănutz sRL19.00 Lozul cel mare19.45, 03.30 sport20.00, 03.45 Telejurnal Reportajele jurnalului meteo21.10 Film: secret irezistibil23.00 Garantat 100%

tVr 1

6 Programe TV

Moldova 1Moldova 1Moldova 1Moldova 1Moldova 1

tVr 1 tVr 1

tVr 1

tVr 1

tVr 1

tVr 1

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 02.00, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 serial: Lois şi Clark12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 AutoExpert14.30 Film: Dreptate pentru mama mea16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418417.45, 05.30 Happy Hour20.30, 00.00 Film: Preţul răzbunării23.00 serial: Dexter, ep. 8, anul V02.45 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.00, 00.30, 05.30, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Dreptate pentru mama mea12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Film: Umbrela lui Gregoire16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418517.45 Happy Hour20.00 Europa League: Twente - steaua22.30 serial: Dexter

06.00 Ce se întâmplă, doctore?07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Umbrela lui Gregoire12.00 serial: Tanar si nelinistit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Europa League: Twente - steaua16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418617.45, 05.30 Happy Hour

Pro tVPro tV

Pro tV

Pro tV

Pro tV Pro tV

Pro tV

24 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

Prime Prime

Prime

Prime Prime

Prime 12.10, 15.10, 18.10, 01.15 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55, 03.05 «Пусть говорят»21.40 Время22.15, 03.55 Т/с

12.10, 15.10, 18.10, 00.20 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55 «Пусть говорят»21.40 Время22.15, 03.50 Т/с «Московский дворик»

07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 02.05 «Primele stiri» (молд.)09.15 Контрольная закупка09.45 Жить здорово!10.45 Teleshopping

11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55 «Пусть говорят»21.40 Время07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 02.45 «Primele stiri» (молд.)09.15 «ВДВ. Нет задач невыполнимых»09.45 Teleshopping10.15 Х/ф «Офицеры»12.30 Х/ф «72 метра»15.40 Х/ф «Великий полководец Георгий Жуков»

18.00, 00.30 «Primele stiri» (рус.)18.30 Х/ф «Пять невест»21.40 Время22.15 «Пять невест». Продолжение23.10 «Небеса». Концерт В. Меладзе00.40 Х/ф «Хозяин морей: На краю земли»03.15 Х/ф «Жил отважный капитан»05.00 «Доброе утро»07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 03.20 «Primele stiri» (молд.)09.15 Контрольная закупка09.45 Жить здорово!10.45 Teleshopping11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10

Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.25 Т/с «Обручальное кольцо»16.55 «Жди меня»18.00, 00.15 «Primele stiri» (рус.)18.55 «Поле чудес»19.55 «Пусть говорят»21.40 Время22.15 Премьера сезона. «Две звезды»23.40 «Прожекторперисхилтон»00.25 «Yesterday live»01.20 Х/ф «Месть»07.05 Х/ф «Годен к нестроевой»08.20 «Играй, гармонь любимая!»09.00 «Умницы и умники»09.45 «Слово пастыря»10.15 Teleshopping10.30 «Смак»11.05 «Николай Расторгуев. «Давай за

жизнь!»12.15 «Среда обитания». «Паленый» товар»13.00 «Ералаш»13.25 «Две звезды»14.45 Т/с «И все-таки я люблю...»18.20 «В черной-черной комнате…»19.45 «DA sau NU»21.00, 03.25 «Primele stiri» (молд.)21.20 Время21.50 «Кубок профессионалов»00.00 Х/ф «ПираМММида»01.50 Х/ф «Мелинда и Мелинда»03.40 Х/ф06.10 «Гении и злодеи»06.35 Х/ф «Возвращение «Святого Луки»08.05 «Смак»08.40 «Армейский магазин»09.20 «Здоровье»10.15 Teleshopping10.30 «Непутевые заметки»

10.45 «Пока все дома»11.30 «Фазенда»12.15 «VIP Confidente»13.15 «Ералаш»13.30 Х/ф «Квартирантка»15.10 Т/с «Дело гастронома №1»18.30 «Replica»20.00 «Vrei sa fii milionar?»21.00, 02.35 «sinteza saptamanii» (молд.)21.40 Воскресное «Время»22.45 «Мульт личности»23.20 «Гражданин Гордон»

la uzina de beton armat se angajazăelectrician, lacatus şi

muncitori necalificati.mob.067431371

e pierdută adeve-rinţa de naştere a cet. Moghilevski Nichita. Se consideră nevala-bilă.

Page 7: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

24 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER 7

cu acest îndemn a venit în faţa lucrătorilor medicali din ra-ionul leova ministrul Sănătăţii al r. Moldova, andrei usatâi, care s-au întrunit la şedinţa consiliu-lui colegial teritorial leova, la care au făcut bilanţul activităţii din 2011, trasând şi sarcinile pentru a.c. Printre priorităţile anului care a început, dl ministru a punctat tendinţa de sporire a calităţii ser-viciilor medicale, care ar conduce la “ieftinirea” acestora, or, costul produselor farmaceutice, a uti-lajului, a însăşi serviciilor este în continuă creştere, ceea ce apasă pe umerii oamenilor, îi impune “să se cruţe”, dar, de fapt, să se eschive-ze, să renunţe de a se adresa după ajutor. De aceea, avem obligaţia de a îmbunătăţi calitatea asisten-ţei medicale primare, a intensifi-ca profilaxia celor mai răspândite maladii. Strategic pentru raionul leova, a spus andrei usatâi, este menţinerea în stare bună a spita-lului raional, crearea aici a condi-ţiilor decente pentru pacienţi, asi-gurarea cu cadre calificate (cărora le vom plăti un salariu pe potrivă, le vom pune la dispoziţie, de co-mun acord cu autorităţile publice locale, spaţiu locativ etc), func-ţionalitatea unei secţii consulta-tive unice (actualmente, aceasta acordă asistenţă specializată de ambulator populaţiei pe 17 profi-luri), dotarea tuturor structurilor cu utilaj modern (cum ar fi cele de radiologie digitală, ultrasonograf etc), mijloace de transport, apro-piind, astfel, serviciile medicale

de oameni; vom continua opti-mizarea instituţiilor medicale, punând în capul mesei calitatea, profesionalismul, managementul optimal, care va pune accentul pe cadrele calificate, dar nu pe servi-ciile auxiliare ş.a.m.d. Nu trebuie să uităm, însă, nici pentru o clipă, că şi azi, şi mâine medicul va purta gradul înalt de responsabilitate, mereu în creştere, viaţa lui fiind, poate, şi eroică, dar oricum, grea, neliniştitoare şi uneori sublimă, a

concluzionat ministrul Sănătăţii, andrei usatâi.

actualmente, structura insti-tuţiilor medico-sanitare publice subordinate cMf leova include centrele de Sănătate autonome iargara, Sărăteni, iar din 2011 şi filipeni şi borogani, centrele de Sănătate Sărata Nouă şi tomai, oficiile medicilor de familie Sâr-ma, Hănăsenii Noi, Sărata-răzeşi, cupcui, tochile-răducani şi ca-zangic, oficiile de sănătate fru-muşica, Selişte şi romanovca, în total în aceste structuri activând la cMf 16 medici şi 11 medici de familie, 6 dintre care-în localităţi urbane, gradul de asigurare a po-pulaţiei cu medici de familie con-stituind 3,4 la 10000 locuitori, la capitolul personal medical mediu acasta cifră fiind de 23,4, iar nu-mărul mediu al populaţiei la o asistentă medicală este de 594 persoane. Pe parcusrul a.2011, nu-mărul total de vizite în instituţiile medicale a constituit 59.745, in-clusiv, persoane asigurate 54.913. Din acestea, cca 30 la sută au fost în scop profilactic.

Directorul cMf, Vladimir cer-nouţan, a menţionat, în context, că pe parcusrul a.2011, medicii de familie au efectuat 1291 vizite la domiciliu, inclusiv, la copii-539, în acelaşi timp, o atenţie deose-bită acordându-se asistenţei ma-mei şi copilului. cu toate acestea, indicatorii demografici în raion continuă tendinţa de reducere a natalităţi în raport cu mortalita-tea generală. astfel, dacă în 2011

în raion s-au născut 513 bebeluşi faţă de 575 în 2010 (în cMf-333 comparativ cu 365 în 2010), apoi în aceeaşi perioadă au decedat 617 persoane faţă de 664 în 2010 (în cMf respectiv 367 comparativ cu 359), evident, sporul natural este negativ, în acelaşi timp, indicato-rul mortalităţii infantile fiind în continuare nesatisfăcător.

Directorul spitalului raional, ion guşanu, a specificat în rapor-tul său că soluţionarea multiple-

lor probleme cu care se confruntă colectivele medicale rămâne la un nivel critic redus, motivul fiind decalajul dintre costul serviciilor comunale în raport cu cele medica-le, or, calitatea serviciilor prestate de către medici este în dependenţă directă de logistica precară a insti-tuţiilor sanitare, gradul de uzură a echipamentului şi tehnicii medicale (care variază de la 70 la 80 la sută!), precum şi de competenţa profesi-onală a personalului. Dumnealui a menţionat că în 2011 s-a reuşit efectuarea reparaţiilor curente a mijloacelor fixe doar în sumă de 38,6 mii lei, cu utilizarea mijloace-lor proprii, la moment necesitând reparaţii capitale secţiile de boli interne mixte, chirurgie genera-lă, sala de operaţii urgente, blocul alimentar, spălătoria spitalului şi blocul patomorfologic.

la moment, instituţia are ne-voie urgent de aparat radiologic staţionar şi mobil; electrocardio-grafe;chiuvezepentrunoi-născuţi;laparoscop;analizator hematologicşi imunologic ş.a. evident, a spus dumnealui, mai lasă de dorit şi managementul resurselor umane şi formarea profesională continuă. Numărul de medici în raion este în descreştere şi este mai mic decât media pe republică, la moment,aici lipsesc: medic anesteziolog-reani-matolog; medic morfopatologic;cardiolog;neonatolog; neurolog;pediatru;otorinolaringolog şi stoma-tolog. Desigur, pentru promovarea unui management al resurselor umane pe potriva aşteptărilor, este necesar de creat condiţii decente de activitate şi de trai pentru an-gajaţi, susţinerea acestora în for-marea profesională (în acest scop, în 2011 s-au cheltuit 113.718 lei). Desigur, trebuie să recunoaştem că, spre regret, în anul trecut me-dicii au efectuat cu 4960 mai puţi-ne vizite decât în 2010, că rămâne

îngrijorătoare situaţia epidemiolo-gică privind tuberculoza în raion;că este la un nivel înalt prevalenţa prin alcoolism şi psihoze alcoolice, este în creştere ponderea femeilor luate în evidenţă pentru alcoolism şi psihoze alcoolice. În acest sens, nu s-a reuşit de a avea o conlucra-re eficientă a structurilor medicale cu organele de poliţie, colectivele pedagogice, asistenţă socială şi, de-sigur, cu autorităţile publice locale. Şcolarizarea şi instruirea populaţi-ei, promovarea unui mod sănătos de viaţă, intensificarea procesului de profilaxie şi prevenire a maladii-lor ar fi un alt factor important care ne-ar asigura un succes pe viitor, a concluzionat ion guşanu.Dacă în 2011 au fost spitalizaţi cu 119 mai mulţi bolnavi decât în 2010 (nive-lul de spitalizare constituind 12,1 la 100 locuitori şi este puţin mai în-alt decât media pe republică), dacă s-au înregistrat 12 cazuri de com-plicaţii postoperatorii sau cu 6 mai mult ca în 2010, dacă mai mult de 25% din persoanele care au bene-ficiat de asistenţă medicală spitali-cească s-au adresat de sine stătător ori au fost aduşi de către rude, ma-joritatea dintre ei fiind în stare gra-vă sau extrem de gravă, dacă este în creştere mortalitatea perinatală etc-etc, aceasta înseamnă că se im-pun eforturi comune, conlucrare axată pe prevenirea morbidităţii, minimalizarea cazurilor de spita-lizare, ceea ce, implicit, va reduce letalitatea spitalicească.

În cadrul şedinţei consiliului colegial teritorial leova au venit cu propuneri concrete vis-a-vis de redresarea stării de lucruri din sfe-ra ocrotirii sănătăţii boris Perţu, medic-şef, centrul de sănătate Să-răteni, Valeriu colnic, şeful Secţiei ajutor medical de urgenţă, Mihail Nicolau, medic-şef, centrului de sănătate publică leova, olga ga-vriliţă, şef cabinetul de consiliere

şi testare HiV/SiDa, acestea fiind incluse în proiectul deciziei şedin-ţei. au mai prezentat informaţii la temă vicepreşedintele raionului, ion borza, preşedintele comitetu-lui sindical de ramură, eugen lupu, directorul agenţiei teritoriale Hânceşti de asigurări în Medicină, Maria codreanu.

În final, ministrul andrei usa-tâi a răpuns la întrebările parvenite din sală, dumnealui amintindu-le colegilor că „de câte ori cineva se jertfeşte pentru alţii, poţi fi sigur că preţuieşte mult mai mult decât ei”. acest îndemn al lui Hipocrate trebuie să devină cartea noastră de vizită, a spus dumnealui.

Ion Domenco

În imagini: prezidiul şedinţei; participanţii la şedinţă.

ANDREi uSATÂi: ”îNSuşiţi ARTA DE A PĂSTRA SĂNĂTATEA oAMENiloR”

anunţexecutorul judecătoresc Petra-

nov irina vinde la licitaţie publică bunul debitorului canalî ion, or. leova, str. independenţei 29/25-cota parte din apartament, nr. cadastral 5701218108 la preţul 80640 lei. Doritorii de a participa la licitaţie trebuie să prezinte ur-mătoarele documente: cerere de participare la licitaţie, copia do-cumetului de plată, care confirmă depunerea acontului în mărime de 5% în contule executorului jude-cătoresc, cuantumul taxei de par-ticipare în sumă de 60 de lei, pro-cură, după caz, pentru dreptul de a participa la licitaţie. rechizitele bancare sunt: MolDMD2X318 fil. leova c/f 35125693, cont special 225131840. Primirea cererilor şi a documentelor necesare se înche-ie cu o zi înainte de data licitaţiei. licitaţia va avea loc la 13.03.2012, la ora 10.00, la sediul executorului judecătoresc, or. leova, str. unirii, 37, etj. 1, biroul nr. 1. telefon de contact 0(263) 2-27-99.

Page 8: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

8 24 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

Cuvântul soc ia l

„Vânătoarea, măi Vasilică, îmi amintesc cum îmi spunea regre-tatul ion ghencea, de la care am deprins, de fapt, această frumoasă şi de folos îndeletnicire, este ca o boală: dacă s-a abătut asupra ta, cam greu să te dezbari de ea. Pa-siunea vânatului şi a pescuitului, zicea, este asemeni vânturilor care umflăpânzele;uneori,eleoînea-că, dar fără ele corabia n-ar putea pluti...”.

aşa începu dialogul meu cu Vasile bujac, un pasionat prieten al naturii, vânător, pescar, apicul-tor de viţă, care la începutul lunii martie curent, va împlini 73 de ani. Mai bine de 50 de ani i-a dedi-cat acestei “de folos zăbave”, vorba cronicarului.

„era aceasta, prin îndepărta-tul 1957, aveam pe atunci 16 ani,

când nea ion, fi-ind conducător de gospodărie la tartaul, cante-mir, mă invita „să-i mai răresc” hulubii, care se năpusteau asu-pra sulurilor de pâine adunată cu atâta trudă pe făţare. Mai ţinu-sem până la aceea arma în mână: în satul natal, ca-nia. Moşul ghe-orghe Murge-neanu mă lua la vânat, gonaş, de măsuram în lung şi-n lat toate văi-le şi dealurile, râ-pile şi dumbrăvile

de prin împrejurimi. De fapt, am mers pentru prima dată la vânat prin hăţişurile din preajma faimo-şilor codri ai tigheciului, despre care pomeneşte în istorica Descrie-rea Moldovei înaintaşul nostru Di-mitrie cantemir. incredibil părea poate, dar chiar în prima zi când mi-a încredinţat arma, am împuş-cat un mistreţ, ceea ce m-a încura-jat, mi-a dat puteri. a apărut inte-resul, încolţea în surdină acel fior, acea plăcere de nedescris a legătu-rii omului cu natura...anticipând evenimentele, voi spune încă una, după mine, destul de interesantă: în cei peste 50 de ani de vânătorie, am culcat la pământ mai bine de 50 de mistreţi,un număr mare de iepuri, vulpi, raţe şi gâşte sălbatice şi alte vieţuitoare, dar întotdeauna

în perioada indicată, respectând prevederile actelor normative de folosire şi protecţie a fondului ci-negetic, a legislaţiei în vigoare...”.

Îl ascultam pe nea Vasile bu-jac, un omulean cuminte, aşezat la vorbă şi la purtare, calculat în orice acţiune, căci arată destul de bine la cei 73 de ani pe care îi va împlini în acestă primăvară şi mă gândeam că, de bună seamă, în-ţelepciunea te ajută să rezişti, iar pasiunea - să trăieşti viaţa aşa cum se cuvine, adică, în armonie cu na-tura. or, pasiunile ne dezvăluie o infinitate de adevăruri despre noi înşine, ele încetând doar atunci, când se spulberă însăşi speranţa, dragostea de viaţă. Ne-o demon-strează cu prisosinţă întreaga via-ţă a lui Vasile bujac, care a fost şi rămâne un vânător de excepţie. Şi nu atât prin măiestria-i profesio-nală, cât prin felul dumnealui de a fi, zice brigadierul Vasile tomşa, cu care prieteneşte de ani buni: dumnealui are un suflet mare, este mărinimos, blând, săritor la nevo-ie, poate ceda atunci când o cere situaţia. un alt amic de vânătorie, tudor tomşa, vine cu o precizare: badea Vasile este atent, corect, nu te va obijdui pe degeaba, dar e şi exigent, dacă trebuie. iar ion Donţov, adăugă, că Vasile bujac ştie şi nu se zgârceşte să-i înveţe şi pe alţii, transmite celor mai tineri experienţa acumulată. exemplu în acest sens sunt tinerii vânători alexei croitoru, Victor Mâţă ş.a. ultimul, actualmente cinecetician al raionului leova, avea să sublini-eze faptul că Vasile bujac este un bun prieten al naturii şi, totodată,

un aprig luptător cu braconierii, cu cei care distrug flora şi fauna din păduri, din lunca Prutului. Nu refuză nicicând, dacă trebuie să mergem să facem rezerve de hra-nă, apă pentru animale, păsări în timpul iernii, pentru peşti în re-zervoarele de apă din raion.

Vom mai adăuga şi noi la cele spuse, că Vasile bujac este apreci-at nu numai în raioanele leova, cantemir, pe unde vânează de ani buni, dar şi în republică: de 10 ani este ales delegat la conferinţele republicane ale Societăţii republi-cane a Vânătorilor şi Pescarilor, de 7 ani - membru al comisiei de cen-zori a SVPM, responsabil pentru situaţia din raioanele din sudul ţării. În această calitate, a efectuat controalele de rigoare în SVP din raioanele basarabeasca, cantemir, leova ş.a. În ultimii ani, a avut posibilitate să viziteze şi judeţele Vaslui, iaşi, să vâneze chiar prin împrejurimile Huşilor, unde, după spusele dumnealui, vânătorii sunt mai uniţi, mai prietenoşi, fără in-vidie şi pizmă, nu ştiu cum.

Mai spuneam că o altă pasiu-ne a lui nea Vasile sunt albinele, cu care a legat prietenie tot cam de prin 1957 încoace. are acasă 15 stupi de albine, preferă mierea de tei, salcâm, măceşi, ultima - mai puţin întâlnită prin partea locului. În timpul liber, adică, în perioada când este închis vânatul şi pescui-tul, se porăie cu albinele, dar şi cu organizarea lucrărilor necesare pe cele 4 hectare de pământ, pe care cultivă cereale, floarea-soarelui, porumb şi alte culturi. acum 10 ani a plecat în lumea celor drepţi

soţia, eudochia. Îmi vine greu să mă descurc, mai cu seamă în ul-timii doi ani, de când stau acasă. Dar nu încetez nici pentru o zi ac-tivităţile utile, care mă ţin în pu-tere. copiii, Nelly şi Nicolae, sunt deja mari, au familiile proprii, i-au adus bunelului 3 nepoţi, iar de cu-rând, şi un strănepot. când l-am întrebat de ce nu-l ia la vânat, pes-cuit, şi pe fecior, îmi povesti că, chiar la prima vânătoare, acesta a încălcat nişte legi nescrise ale vâ-natului, din care cauză l-a apostro-fat, spunându-i că vânatul este un lucru curat, cinstit, vânătorul şi pescarul fiind mai întâi prietenul naturii, ei nu trebuie să profite de faptul că vietăţile nu se pot apăra.

la leova, cantemir, în alte raioane sudice îl cunoaşte multă lume. căci a muncit în diferite lo-calităţi: economist la tigheci, pre-şedinte al gospodăriei agricole de aici (din care făceau parte şi satele cuporani, Pleşeni, Hănăseni-de-Pădure şi tătărăşeni), locţiitorul preşedintelui raionului leova, di-rector al sovhozului-fabrică „roza Moldavii” din oraşul leova, iar în ultimii ani - director al agenţiei pentru ocuparea forţei de Muncă a aceluiaşi raion.

la despărţire îmi mai spuse, aşa, printre altele, că nu are de gând să pună degrabă arma în cui. Vânatul, vânătoarea e mai mult decât o deprindere, la vârsta mea este un răspuns, căruia nu i s-a pus nici o întrebare, conchise Va-sile bujac.

Ion Domenco

vASilE BuJAc: „vÂNATului îi DAToREZ cElE MAi MARi foloASE AlE SPiRiTului viEţii MElE”

La 17 februarie 2012, Campania „Săniuţele Spe-ranţei” 2011-2012, iniţiată de Consulatul General al României la Cahul, a ajuns la final, printr-o ultimă donaţie, care a avut loc la Cimişlia.

Scopul acţiunilor desfăşura-te a fost, ca şi anul trecut, de a sprijini autorităţile locale din raioanele din sudul republicii Moldova, în prevenirea abando-nului şcolar şi diminuarea aces-tui fenomen.

companiile i.c.S. Petrom Moldova S.a., Mobias banca S.a., asociaţia femeilor de afa-

ceri „femida” cahul, din repu-blica Moldova şi S.c. confecţii Vaslui S.a. – românia, cât şi antreprenori din judeţul Vaslui, în calitate de parteneri financi-ari, au făcut posibilă ajutorarea a peste 300 de copii din familii social vulnerabile, care au primit haine, încălţăminte şi rechizite.

Partenerii logistici ai misiunii diplomatice a româniei au fost: centrul „Pro-europa” şi centrul „contact”, din cahul şi respectiv, consiliile raionale cahul, leova, Vulcăneşti şi Primăria oraşului cimişlia.

În românia, un rol important în sensibilizarea antreprenorilor l-au avut camera de comerţ, in-

dustrie şi agricultură Vaslui şi media vasluiană, în special tV total.

După cum a menţionat cu această ocazie la cimişlia, exce-lenţa Sa, consulul general al ro-mâniei la cahul, genţiana Şerbu, consulatul general al româniei la cahul mulţumeşte şi pe aceas-tă cale, partenerilor săi financi-ari, logistici şi media, care au dat dovadă de solidaritate şi mări-nimie, în aceste vremuri grele, de criză, găsind soluţii pentru a oferi bucurie unor copii, care au multă nevoie de speranţă şi căl-dură umană.

Ion Doru

SĂNiuţElE SPERANţEi lA fiNAlÎn nr. 2 din 13 ianuarie 2012,

„cuvântul liber” critica primăria s. Hănăsenii Noi care nu reacţionase la o greşeală a parlamentarilor necăr-turari din 2001, când statul secular Hănăsenii Noi fu rebotezat în Hănă-şenii Noi.

iată că primăria a reacţionat la critica publicaţiei noastre – a înain-tat la 09-01-12 un demers în adresa Parlamentului r. Moldova, la care acesta i-a răspuns: „considerăm că

denumirea corectă a satului este Hă-năsenii Noi şi este necesară modifi-carea de către Parlament a denumirii satului de la această poziţie prin pu-blicarea unei rectificări în Monitorul oficial” .

Semnează ed. Muşuc.„cl” a făcut dreptate. Vom ur-

mări cum parlamentarii îşi vor co-recta greşeala.

Cl

Reacţia a urmat

În numele locuitorilor s. Sarata-răzeşi, dl V. Micher, într-o scrisoare pe care am primit-o la redacţie, dar şi telefonic, unii locuitori ai satului, mulţumesc preşedintei raionului, dnei e. greţu, drumarilor pentru că au organizat dezăpezirea traseului leova - Sarata-răzeşi, astfel satul

fiind asigurat cu pâine, asistenţă medicală. În acelaşi timp, oamenii aduc mulţumiri primarului ivan tomşa, dar şi tractoristului Vasile camerzan care a dezăpezit străzile satului.

Reporter

Răzăşenii mulţumesc

Page 9: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

ce au făcut mai departe eroii noştri în această poveste destul de încurcată? S-o luăm mai de de-parte ca să ajungem aproape. fe-tiţa din sat care s-a născut în ace-eaşi zi cu Silvia se numeşte lilia. fetele au copilărit împreună, s-au avut de bine la şcoală, sunt într-o relaţie de prietenie şi acum când au deja propriile familii. Spre de-osebire de Silvia, care creştea să-nătoasă şi plină de lumină, lilia a avut mereu probleme de sănă-tate.

Încă un moment de ade-văr

cu vreo şapte ani în urmă, în-tr-o discuţie, Silvia i-a spus liliei: „ce mult mai semeni cu sora mea mai mare! Sunteţi ca două pică-turi de apă, de parcă aţi fi surori”. la care lilia i-a răspuns aşa, într-o doară: „Mai ştii, m-o fi schim-bat la maternitate”. N-a crezut nici n-a gândit că vorba aruncată atunci pe negândite se va dovedi a fi adevărată. Pe de altă parte, gheorghe rusu, încă de pe când maică-sa i-a spus că Silvia nu este fata lui, presupunea că lilia ar putea să-i fie fiică.

bărbatul povesteşte şi oftea-ză: „am început să mă uit altfel la fetiţa ceea. Semăna cu noi de micuţă. am o fiică mai mare, tare bine seamănă cu ea. Şi, ca să ve-deţi, ambele au aceleaşi proble-me de sănătate, transmise pro-babil prin ereditate! inima parcă îmi spunea că anume acest copil ar putea să fie al nostru, dar nu ştiam cum să ne apropiem de cealaltă familie. chipul fetei m-a urmărit mereu în aceşti ani de înstrăinare şi frământări. acum când am descoperit că Silvia pe care o iubesc atât de mult nu-i fiica noastră de sânge, mi-am zis că nu mai poate fi nicio îndoială

– lilia e copilul căruia i-am dat viaţă, dar pe care nu am strâns-o la piept niciodată, nu i-am cum-părat o jucărie sau o ciocolată…” l-a podidit plânsul. l-am lăsat să-şi răcorească sufletul. După ce şi-a şters lacrimile, a continu-at: „am luat legătura cu ea şi am rugat-o să meargă la chişinău să facem testul. a fost de acord.

Peste zece zile, aveam să aflu că inima nu m-a înşelat. rezulta-tul analizei a confirmat ceea ce am presupus demult – lilia este fiica noastră. imediat, i-am co-municat prin telefon că de acum încolo este şi fiica noastră şi co-piii săi sunt nepoţii noştri şi că venirea lor în casa noastră va fi pentru noi o mare bucurie. lilia mi-a răspuns că, până nu vede, nu crede”.

Obsesia Liliei

iată ce povesteşte lilia care încă nu şi-a revenit din şoc: „chiar n-am crezut până nu am văzut. Şi nici acum parcă nu-mi vine să cred. În casa părinţilor nu am auzit niciodată că aş fi fost schimbată la maternitate. iată de ce am rămas şocată. am supt lap-tele mamei care m-a crescut, am ascultat de poveţele tatălui, care mi-a dat o educaţie bună şi acum, la 35 de ani, poftim, aflu că alt-cineva trebuia să mă crească, să mă mângâie, să mă pornească pe drumul cel mare al vieţii! trebuie să fiţi în pielea mea ca să vă daţi seama ce sentimente încerc. la fel ca Silvia, am fost şi sunt iu-bită de mama şi tata care m-au crescut. chiar am fost mai alin-tată decât fraţii şi surorile mele. aşa că îmi este greu să le spun mamă şi tată acestor oameni care mi-au dat viaţă.

Probabil, mai e nevoie de timp. Ştiu că atât părinţii care

m-au crescut, cât şi pă-rinţii care mi-au dat via-ţă nu poartă nicio vină. Vinovată rămâne insti-tuţia medicală, moaşa care poate că nici nu mai este în viaţă. Peste tot se plătesc astfel de ne-glijenţe cu bani grei. Dar nouă cine să ne plăteas-că despăgubirea?”.

Încurcătura pare a fi mai mare

cuprinse de o ciuda-tă nelinişte sunt acum toate patru familii şi toate rudele lor, pentru că încurcătura se pare că este şi mai mare. logic, suntem înclinaţi a crede că părinţii care au cres-cut-o pe lilia sunt pă-rinţii naturali ai Silviei. Însă toată lumea spune că Silvia nu seamănă de-loc cu niciunul dintre membrii fa-miliei respective. acest lucru mi l-a confirmat şi gheorghe rusu şi însăşi Silvia. Deci s-ar putea ca pe undeva, într-un sat de pe lân-gă căinarii Vechi, o altă familie să fi crescut copil străin…

la fel ca lilia, printr-o dure-re nerostită trece şi Silvia. con-tactată la telefon, mi-a spus că nici ei încă nu i-a trecut şocul. Pentru că e una să fii copil aban-donat şi să te bucuri atunci când îţi găseşti părinţii şi alta e situ-aţia când ai crescut cu mamă şi tată care ţi-au oferit toată dra-gostea şi pe care îi iubeşti ne-condiţionat şi, deja când ai şi tu copii mari, afli acest adevăr crud. „Dacă părinţii care m-au adus pe lume vor dori să mă ca-ute, n-o să am nimic împotrivă să-i cunosc. Dar trebuie să se ştie că ţin foarte mult la părinţii

care m-au crescut şi sunt ferici-tă alături de ei”, a mai spus Sil-via. iar gheorghe rusu, care şi-a dorit cel mai mult dintre toţi să afle adevărul, e convins că mai târziu şi Silvia va dori să ştie cine sunt părinţii ei biologici.

Vor să se ţină de rude

Deocamdată, omul rămâne obsedat de gândul: „ce o fi fost cu moaşa ceea în ziua Sf. ioan botezătorul din 20 ianuarie 1977? o fi fost obosită? Puţin aghesmuită? Sau avea vreun ne-caz de nu vedea lumea că a în-câlcit atât de tare iţele?!”.

„acum, după ce aţi descope-rit o parte din adevăr, ce aveţi de gând să faceţi?”, l-am între-bat la final pe gheorghe rusu cu care ne-am întâlnit la redacţie. „Vrem să ne ţinem de neamuri. Silvia rămâne în continuare fii-

ca mea cea dragă, care nu a ridi-cat niciodată vocea, nu s-a supă-rat pe nimeni. Dacă ceva poate nu-i place, lasă o lacrimă să-i curgă, dar nu spune niciun cu-vânt ca să nu jignească. e ştiut că relaţiile de familie se clădesc cu anii şi nu-i atât de uşor să ne apropiem.

Dar doresc foarte mult ca li-lia cu Silvia să se ţină de surori, nepoţii să ştie că sunt verişori. cât priveşte respectarea drep-turilor noastre legitime, voi continua să mai bat pe la uşile procuraturii până voi reuşi să acţionez în judecată instituţia medicală din Soroca care ne-a provocat atâta disconfort psiho-logic. Prin judecată, sper să aflu cine poartă vina în acest schimb de copii. Voi insista să mi se plă-tească şi paguba materială pe care am suportat-o în drumul întortocheat spre adevăr.”

cu Nina Neculce Îndrăgostită la 18 ani, măritată la 21 şi amantă la 30924 februarie 2012

cuM şi DE cE lE-A foST ScHiMBAT coPilul lA MATERNiTATE? (ii)

CUVÂNTUL L IBER

PUBLICAŢIA PERIODICĂ INDEPENDENTĂ “CUVÂNTUL LIBER”, membru al

a fost înregistrată la 8 iulie 1997, cu nr. 25, la ministerul Justiţiei al Republicii moldova

Adresa redacţiei: 6301 str. Independenţei, 8 or. Leova, Republica moldova

e-mail: [email protected]@cuvantulliber.mdwww.cuvantulliber.md

Articolele publicate oglindesc opiniile autorilor şi ele nu întotdeauna coincid cu părerile redacţiei. Întreagă responsabilitate pentru conţinutul materialelor publici-tare le revine clienţilor. Redacţia nu recenzează şi nu restituie scrisorile, articolele, fotografiile, desenele sosite pe adresa ei.

tiparul executat la S.a. «tipografia leova» comanda nr.452 tirajul 3500

indicele de abonare 21295

Tel/Fax 263-2-21-71; mobil 078472707

cont bancar în lei 225192101202 în bc “Moldova-

agroindbank” Sa fil. or. leova cod -AGRNMD2X764;

cod fiscal 1550693Echipa de creaţie: Dinu Mititelu - e-mail: [email protected],

Natalia trofim, ion Domenco, i.aman

Cuvântul lumii

iM oMf Microinvest Srl acorda creDite atit pentru afaceri si de coNSuM.

credite fara gaj pina la – 125 000 leigrafic flexibilPachet minim de documentePrimirea creditului in timp de 2 zile.

Ne puteti gasi pe adresa:or. leova, str.unirii 21 (intrarea in universcoop et. i)telefoane de contact: 026322693, 068200484,

069538328.

Vitan constantin, cod de identitate 2007023010959, anunţă pierderea certifi-catului de deces al cet. Soboli Dumitru. Se consideră nevalabil.

Page 10: Cuvantul liber nr 8 24.02.12

CUVÂNTUL L IBER10 1 iunie24 februarie 2012

Berbec

Peşte

Taur

Gemeni

Rac

leu

fecioara

Balanţa

Scorpion

Săgetător

vărsător

27 februarie - 4 martie

hOROsCOP

capricorn

berbecii vor avea parte de o sapta-mana ceva mai relaxata, la serviciu lu-crurile stau bine, financiar vorbind au chiar mari sanse la castiguri neastepta-te, daca insa acestea nu apar, nu este nici o problema.

Pentru tauri, saptamana care ur-meaza este una plina de surprize in plan sentimental si rasturnari de situatie, va fi o saptamana foarte agitata in care nu se vor putea concentra pe nimic altceva in afara de planul sentimental.

in perioada care urmeaza, geme-nii se hotarasc sa isi acorde o mica va-canta, care, judecand dupa eforturile depuse in timpul anului, ar merita sa fie una speciala, undeva in afara tarii.

Nimic nu pare sa le mai stea in cale racilor in aceasta saptamana. au o putere de munca extraordinara si sunt foarte motivati financiar. unii dintre ei vor dori sa calatoreasca.

leii sunt angrenati in tot felul de proiecte si de actiuni in interes perso-nal, dar care se vor dovedi a fi mai obo-sitoare decat au crezut. Vor fi nevoiti sa faca mai multe drumuri in afara loca-litatii.

Pentru fecioare se preconizeaza ca in saptamana urmatoare vor avea mul-te schimbari de facut, nu toate placute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum fortate de imprejurari. relati-ile cu persoana iubita s-au cam deterio-rat si asta datorita lipsei de preocupare

vis-a-vis de relatia de cuplu.

Pentru balante urmeaza cateva zile foarte agitate in care vor avea ne-voie de toata energia pentru a pune la punct un eveniment important in familie. Vor aparea si mici conflicte cu rude mai in varsta.

Saptamana in curs reprezinta pen-tru Scorpioni o perioada excelenta din punct de vedere sentimental. comunica bine cu partenerul si isi fac planuri de viitor, lucru care ii binedispune si ii mo-tiveaza sa fie mai interesati.

Pentru nativii din Sagetator se pre-vede o saptamana incarcata la serviciu, desi, sub celelalte aspecte, va fi destul de buna. in plan financiar nu exista momentan motive de ingrijorare, in-

crederea in fortele proprii.

capricornii au serioase motive de ingrijorare la serviciu, sefii sunt nemultumiti de acestia, unii risca chiar sa isi piarda credibilitatea, ar fi cazul sa revina urgent pe linia de plutire.

Varsatorii sunt foarte motivati si dornici sa inceapa lucrul la un nou proiect. Desi in prima instanta nu vor obtine rezultate spectaculoase, se vor implica tot mai mult isi vor da seama ca alegerea facuta este cea corecta.

in zilele care urmeaza, Pestii vor cauta sa fie permanent in centrul atentiei si se vor lasa condusi de pri-mele impulsuri, ceea ce nu este toc-mai indicat. Planul sentimental este foarte bine aspectat.

PEDAGoGiZAREA PĂRiNţiloR îN DoMENiul EDucAţiEi fiZicE

Primarul de colibaşi, cahul, ion Dolganiuc (în imagine), este omul refor-melor, democratizării şi transparenţei, lucru demonstrat de dumnealui pe par-cursul ultimilor ani, când în sat au fost realizate mai multe proiecte comunita-re, cum ar fi aprovizionarea cu apă po-tabilă a localităţii, reparaţia instituţiilor preuniversitare şi preşcolare din sat, dar şi realizările în plan cultural-artistic. În-tr-un cuvânt, satul colibaşi, una din cele mai mari localităţi din raionul cahul, este printre primele în republică, care, din iniţiativa actualului primar, ion Dolganiuc, a reuşit să-şi creeze pagina web, devenid astfel, cunoscută departe de hotarele ţării, acolo, unde, precum menţionează ion Dolganiuc, se află sute de originari ai localităţii şi pentru care, de curând, tot la iniţiativa dumnealui, a fost scos de sub tipar, primul număr al ziarului ediţiei periodice, cu semnficati-vul titlu „baştina”.

„este un ziar de acasă, precum se menţionează şi în subtitlul ediţiei, zice primarul, este un respiro, o gură de oxi-gen pentru toţi acei care au fost nevoiţi să-şi părăsească baştina în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit şi o viaţă mai decentă, dar care au rămas cu inima

şi sufletul acasă, la pragul casei părin-teşti”.

ediţia de formatul a4, cu 8 pagini, conţine informaţii utile despre trecutul şi prezentul localităţii, dar şi nişte „şfi-chiuri” pentru cei care „fac de râs satul, aruncând gunoiul şi deşeurile menajere pe unde apucă”, or, avea să continuie ion Dolganiuc, problemele ecologice sunt şi la colibaşi cele mai acute şi mereu actu-ale. Strada nu consituie proprietatea ta, ea este un bun comunitar, al tuturor, adică, de aceea, ai grijă de ceea ce se face în numele comunităţii tale, îi îndeamnă ziarul pe consăteni. cei mai nepăsători, negospodari, au fost „prinşi în obiectiv”, lasă lumea să vadă cine şi cum ţine la bu-nul nume al localităţii, concluzionează membrii colegiului redacţional în frunte cu proaspăta absolventă a facultăţii de jurnalistică a universităţii de Stat din chişinău, ana Hodinitu.

„baştina”, zice primarul, este, într-un sens, debutul acestei tinere ziariste, căreia îi dorim un viitor promiţător. la rându-ne, punem umărul la editarea publicaţiei, or, este greu de subapreciat rolul şi menirea ziarului pentru admi-nistraţia publică locală. este, de bună seamă, un vox populi. În chiar primul

număr, am inserat şi un interviu cu ex-celenţa Sa, consulul general al românei la cahul, genţiana Şerbu, privitor şi la unele aspecte ale serviciilor prestate de consulat, dar şi ale colaborării noastre întru binele oamenilor, generaţiei în creştere.

cu ajutorul publicaţiei, vom aduce la cunoştinţa sătenilor orice informaţie utilă, planurile noastre. Ne vom sfătui cu populaţia vis-a-vis de problemele cele mai stringente, vom apela la ajutorul sătenilor atunci când vom simţi că ceva nu-i bine. Şi nu în ultimul rând, vom edu-ca, astfel, tinerii noştri condeieri, viitori ziarişti, poeţi, scriitori, căci mulţi elevi de la liceul „Vasile alecsandri” din sat au patima scrisului, o altă parte fiind pasio-nată de dans, muzică, activităţi cultural-artistice, toate astea le vom promova cu ajutorul ziarului local „baştina”.

Satul colibaşi, rl cahul, are o popu-laţie de cca 6030 locuitori, preponde-rent-moldoveni/români. este pomenit în hrisoavele din secolul XVii. oficial este atestat la 1711. legenda spune că denumirea localităţii ar proveni de la „colibele” oierilor, ce se aciuaseră prin aceste locuri pitoreşti şi mănoase.

Ion Domenco

coliBAşii Au ZiAR locAl

„Nevoia de aer, de lumină şi de apă, izvoare ale sănătăţii, nu ni le poate da

decât educaţia fizică.”(Iuliu Haţegeanu)

familia este matricea fundamen-tală pentru formarea personalităţii elevului, în acelaşi timp, mediu edu-cativ determinant. De aceea, părinţii trebuie să cunoască procesul instruc-tiv-educativ din şcoală. obiectivele curriculumului modernizat sprijină pedagogii în procesul pedagogizării părinţilor. În acest sens, metodele noi recomandă consilierea psihopedagogi-că a familiei şi antrenarea familiei în activităţi extracurriculare.

Dat fiind faptul că relaţiile dintre părinţi şi copii sunt complexe, misi-unea pedagogilor, în acest sens, este să-i ajute pe aceştia să-şi educe copiii corect. De aceea ei sunt antrenaţi în activităţi extracurs, şedinţe părinteşti, discuţii ghidate, mese rotunde cu ge-nericul;„Familia-şcoalăadragostei”,„comunicarea - cheia succesului”, de-venind, astfel, agenţi activi în imple-

mentarea curriculumului modernizat.astăzi se pune accent pe orientarea

elevilor spre un mod de viaţă sănătos şi o atitudine pozitivă faţă de sport şi orele de educaţie fizică.

activitatea mea vizând problema abordată constă în formarea atitudinii corecte vizavi de disciplina educaţie fizică. Discuţiile cu părinţii sunt îm-bucurătoare deoarece ei au păreri po-zitive în ceea ce priveşte importanţa disciplinei educaţia fizică, conştienti-zând că practicarea a exerciţiilor fizice în viaţa de fiecare zi are un rol impor-tant. În rezultat, elevii sunt sănătoşi şi nu sunt predispuşi obezităţii.

În comparaţie cu anii precedenţi, procentul elevilor de la gimnaziul „D.cantemir” or. leova, eliberaţi de la orele de educaţie fizică, este în des-creştere. aceştia, în timpul orelor de educaţie fizică practică exerciţii spor-tive cu o încărcătură fizică mai redusă în funcţie de starea sănătăţii.

graţie ex- directorului gimnaziu-lui „D. cantemir”, a. gospodinov, as-

tăzi şcoala dispune de o sală de sport modernă, luminoasă şi cea mai per-formantă din sudul republicii. este dotată cu echipament necesar pentru desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică la cel mai înalt nivel.

În gimnaziul „D.cantemir” se pe-trec tradiţionalele „Starturi vesele” cu genericul „tata, Mama, eu - familie sportivă” la care părinţii participă ac-tiv, în finală concurează echipa învin-gătoare a elevilor, echipa părinţilor, şi echipa profesorilor,

astfel de activităţi duc la formarea unor relaţii interpersonale respectu-oase, bazate pe încredere.

toţi elevii sunt încadraţi în pro-cesul instructiv-educativ; lecţia deeducaţie fizică e o posibilitate de co-laborare eficientă între elevi, părinţi, profesori, fapt ce duce la educarea unei generaţii sănătoase, capabilă să răspundă cerinţelor zilei de azi.

Mihail tomşa, profesor de educaţie fizică

biroul Naţional de Statistică rela-tează, că în luna ianuarie 2012 preţurile producătorului în industrie în ansamblu s-au majorat faţă de decembrie 2011 cu 2,9%, iar faţă de ianuarie 2011 – cu 10,4%.

În industria extractivă în ianuarie 2012 preţurile s-au majorat cu 0,8% faţă de decembrie 2011, iar faţă de ianuarie 2011 – s-au micşorat cu 1,6%.

În industria prelucrătoare - s-au ma-jorat cu 3,5% faţă de decembrie 2011 şi

cu 9,8% – faţă de ianuarie 2011.În sectorul energetic în ianuarie

2012 preţurile s-au majorat cu 14,8% faţă de ianuarie 2011 şi au rămas la ni-velul celor din decembrie 2011.

la Principalele grupe industriale (conform clasificării ue) preţurile au evoluat în felul următor.

În luna ianuarie 2012, comparativ cu luna decembrie 2011, preţurile s-au majorat în industria bunurilor de uz cu-rent cu 4,7%, în industria bunurilor de

folosinţă îndelungată – cu 1,1%, în in-dustria bunurilor de capital – cu 1,0%. În industria bunurilor intermediare (ex-clusiv sectorul energetic) şi la activităţi şi bunuri legate de energie preţurile au rămas la nivelul celor din luna decem-brie 2011.

ValentinaComarniţchi, şefa Direc-ţiei statistica industriei, energeticii şi

construcţiilor

Evoluţia preţurilor producţiei industriale în luna ianuarie 2012