Timp Liber Si Turism Cultural
-
Upload
paraschivoiu-ancuta -
Category
Documents
-
view
25 -
download
0
description
Transcript of Timp Liber Si Turism Cultural
Timp liber si Turism Cultural
Prof. Coordonator: Constantinescu Mihaela
Student: Paraschivoiu Ancuta Ileana
Curs: Cultura si Identitate
MID, Anul II, Sem. 1
Turismul cultural este o formă de turism care se adresează unei sfere mai largi de turişti şi se realizează prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice şi de obiective de tehnică populară), vizitarea
muzeelor, participarea la evenimente
culturale (spectacole folclorice de muzică, dans, sărbători tradiţionale,
expoziţii). Şi această forma de turism se adresează unui public avizat şi reprezintă o formă
modernă de a petrece vacanţa. Această formă de turism poate fi practicată în PNPF de-a lungul malului Dunării.
Astfel pot fi vizitate obiectivele arheologice din perioada antică (cetăţile dacice de la Divici şi Stânca Liubcova, Castrul roman şi piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetăţilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), şi istoria modernă (Peştera Veterani, Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I).
Teritoriul la care facem referire deţine şi monumente importante pentru identitatea naţională a românilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal).
Turismul Cultural in Romania
Romania are un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes national si international, intre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti,
monumente si ansambluri de
1
arhitectura si de arta, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice si situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara etc.).
Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din provinciile istorice romanesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorarii; manifestari etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane expozitionale etc.
Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezinta 12,9% din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari, in ultimii ani inregistrandu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul turistilor straini in turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.
Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura invechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificatii, cetati medievale, biserici, monumente istorice si manastiri, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Romania detine peisaje splendide, mai ales cele din Delta Dunarii care a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991, este clasificata ca rezervatie a biosferei la nivel national in Romania si ca parc national in taxonomia internationala a IUCN. Acolo se regasesc o varietate ce specii din flora si fauna. Turistii care vin aici sunt impresionati de multitudinea de animale si plante, multitudine care ii copleseste.
Multe atractii turistice din Romania sunt locurile perfecte pentru odihna si relaxare. Castelele Peles si Bran sunt cele mai vizitate castele din Romania pentru atmosfera lor medievala dar si pentru ca detin o istorie nemaipomenita. Statiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp si Mamaia (numite uneori si Riviera Romana) sunt printre principale atractii turistice pe timp de vara. In timpul iernii, statiunile de schi de pe Valea Prahovei si din Poiana Brasov sunt destinatiile preferate ale turistilor straini.
Ca si alte tari Romania este in continua dezvoltare, concurand insa si cu tarile straine. Ea isi astepta turistii cu bratele deschise si cu multe locuri incantatoare de vazut.
2
Turismul in Vrancea
Nu doar cunoscuta, ci si renumita, Tara Vrancei exercita o mare putere de atractie datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara. Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile lingvistice, demonstreaza continuitatea de viata si cultura din perioada oranduirii comunei primitive pana in zilele noastre. Vrancea este atestata intr-un document scris in limba latina, o scrisoare datata 2 iulie 1431, in care numele este scris ca fiind Varancha. Istoricii si cercetatorii sunt de parere ca acest cuvant face parte din patrimonial lexical traco-dac,, ,vran" insemnand padure/munte. Poate acest lucru explica de ce in scrierile timpului, Vrancea mai era numita si, ,Pamantul cu paduri bogate" sau, ,Pamantul Negru", caci solul e bogat, iar padurile, care acopera aproape 38% din suprafata judetului, reprezinta una dintre cele mai importante averi naturale ale judetului. Intinzandu-se la cotitura Carpatilor Orientali, judetul Vrancea reprezinta un veritabil nod de legatura intre cele trei mari provincii istorice: Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului roman; in timpul Primului Razboi Mondial, in iulie - august 1917, victoriile repurtate asupra Germaniei pe campurile de lupta de la Marasti si Marasesti au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman, la 1 Decembrie 1918. Ca zona etnografica, Tara Vrancei este mai putin intinsa decat teritoriul administrative al actualului judet; in consecinta, cel care doreste sa cunoasca judetul Vrancea in ansamblul sau va trebui sa strabata si alte localitati in afara celor care sunt situate in Tara Vrancei. In contextual culturii populare romanesti, Tara Vrancei s-a evidentiat de-a lungul timpului ca o zona folclorica marcata de puternice caractere specifice, care a adaugat tezaurului culturii nationale valori spirituale de o incontestabila perenitate. Inscrisa in coordinate geografice, istorico-sociale si economice particulare, urmand un ritm de evolutie proprie, Tara Vrancei ne ofera, in perspective istorica, imaginea unei unitati culturale initial mai putin receptive influentelor exterioare, cu o evolutie mai lenta si, in consecinta, pastratoare a unor forme de viata materiala si spirituala traditionale. Desigur, aceasta observatie, care se refera la un trecut mai indepartat, nu exclude existenta unui permanent contact, pe toate planurile, cu zonele limitrofe. De remarcat insa ca in marea lor majoritate, produsele culturale de provenienta exterioara, preluate prin procesul natural de circulatie, au fost adaptate unor modele culturale locale, traditionale, care in acest fel si-au dovedit forta si vitalitatea.
3
Obiective Culturale
1. Mausolee
Mausoleul Marasesti
Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a dat riposta planurilor de atac ale armatei inamice care voia sa strapunga poarta Moldovei pe la Marasesti. Raspunsul a venit cu o forta de nezdruncinat : ” Pe aici nu se trece ! ”. Intre 21 iulie - 21 august 1917 la Marasesti si imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si rasunatoare victorie. In memoria celor care si-au jertfit viata in luptele de la Marasesti : 480 de ofiteri si peste 21.000 de soldati, s-a inaltat Mausoleul ” Intru slava eroilor neamului ” cum sta scris pe frontispiciul acestuia. Pe frontispiciul Mausoleului s-au inscris si numele localitatilor unde s-au purtat principalele batalii de pe frontul romanesc. Se spune ca Mausoleul de la Marasesti impune un respect atat de mare, incat insusi Hitler, in momentul in care aviatia aliatilor bombarda Valea Prahovei si ameninta Moldova, i-a cerut lui Antonescu sa trimita la Marasesti doua subunitati de antiaeriana care sa apere Mausoleul.
4
Mausoleul Marasti
Mausoleul eroilor este amplasat in satul Marasti, comuna Racoasa, situate la nord-vest de orasul Panciu ( circa 27 km.). Aici, intre 9 iulie - 17 iulie 1917, in cadrul ofensivei romane de pe valea Susitei, s-a dat una dintre cele mai mari batalii ale primului razboi mondial soldata cu o stralucita victorie. La intrarea in sat, pe un portal asemanator unui arc de triumf sta scris ” Campul istoric de la Marasti ”. Pentru glorificarea eroismului ostasilor romani s-a ridicat un mausoleu la initiativa unor ofiteri si generali ai Armatei a 2-a Romane, care au pus bazele ” Societatii Marasti”. Mausoleul s-a inaltat la cota 536 unde s-au purtat luptele.
5
Mausoleul Soveja
In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat un mausoleu in memoria celor cazuti in luptele din 1916-1918 asa cum consemneaza inscriptia de pe frontispiciul monumentului : ”Aici odihnesc ostasii cazuti pe aceste plaiuri in razboiul 1916-1919. Urmasii bravilor ostasi au inaltat din blocuri de piatra si beton un mausoleu in anul 1929, care adaposteste in cripte oseminte ale ostasilor romani si rusi. Pe placile de marmura din fata criptelor au fost inscrise numele celor identificati. Pe latura de vest se afla groapa comuna ( osuarul ) care adaposteste 2000 de oseminte.
Monumentul care are aspectul unei cetati de piatra strajuie de pe inaltimea pe care s-a ridicat spre a aminti generatiilor viitoare de jertfa celor cazuti la datorie.
Mausoleul Focsani
6
Demersurile pentru construirea acestui mausoleu au inceput in 1926, cand Societatea ”Mormintele Eroilor” se adresa Primariei Focsani pentru obtinerea unui sprijin material necesar ridicarii unui mausoleu care sa adaposteasca osemintele ostasilor romani cazuti in razboiul intregirii neamului, aflate in cimitirele din Focsani si imprejurimi. Concomitent, s-a apelat la subscriptia publica. Entuziasmul cu care a fost primita initiativa generalului T. Liscu s-a concretizat in posibilitatea ca la inceputul anului 1927 sa se inceapa lucrarile de constructie.
Proiectul, inspirat din arta bizantina, a fost realizat de arhitectul St. Balosin. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumatati de sfere se profileaza ca o etajare de linii curbe. Pe frontul de deasupra intrarii principale, sprijinit pe cate doua colonete cu capitel compozit, se afla inscriptia ”Pro Patria”, reliefata printr-o ornamentatie vegetala bogata.
2. Monumente
7
Monumentul reprezentand bustul din granit al domnitorului Al. I. Cuza a fost realizat de catre sculptorul Octav Iliescu si a fost amplasat pe un soclu placat cu piatra in apropierea Colegiului National Al.Ioan Cuza in perioada 1972-1973, cu ocazia aniversarii a 50 de ani, de la infiintarea unitatii de invatamant.
Al.Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866). A fost un mare conducator, politician, diplomat, vizionar, executant remarcabil al unor proiecte si vise seculare ale romanilor. Sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural.
Bust Duiliu Zamfirescu
9
Monumentul reprezentand bustul lui Duiliu Zamfirescu creatie a sculptorului Dumitru Cojocaru, a fost realizat din piatra si amplasat pe un soclu placat cu marmura in anul 2004 in incinta Bibliotecii Judetene Vrancea.
Duiliu Zamfirescu (1858-1922) a fost poet, prozator, dramaturg, publicist, om politic, diplomat. In 1882 se stabileste la Bucuresti, ca redactor la Romania Literara. Isi incepe cariera diplomatica de peste douazeci de ani in 1885 ca atasat delegat pe langa M.A.E. Si-a publicat primele versuri in « Ghimpele » si « Razboiul » dar adevaratul debut a avut loc in 1880 cu o poema in « Literatorul » condus de Al. Macedonski. Prin ciclul Comanastenilor in special « Viata la tara » si « Tanase Scatiu », Duiliu Zamfirescu este unul dintre intemeietorii romanului romanesc alaturi de Nicolae Filimon si Ioan Slavici.
Bust Stefan cel Mare
10
Monumentul reprezentand bustul lui Stefan cel Mare din Focsani a fost realizat din bronz pe un soclu placat cu piatra in anul 1993, fiind opera artistului F.Musta. Stefan cel Mare fiul lui Bogdan al-II-lea a fost domnitorul Moldovei intre anii 1457-1504. Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea intregii tari, initiativele pentru dezvoltarea culturii, au determinat admiratia unor ilustri contemporani.
Domnia lui de aproape o jumatate de veac, a fost cea mai frumoasa perioada din istoria Moldovei. Luptand de la egal la egal cu vecinii mult mai puternici, Stefan a reusit sa
11
impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri civile si biserici precum: Cetatea Chilia, Cetatea Alba, Neamt, Hotin, Suceava, Roman, Manastirea Voronet, Neamt.
La Manastirea Putna, una din cele mai importante ctitorii ale domnitorului, se afla mormintele familiei sale, iar sub un baldachin de marmura se afla si osemintele lui Stefan cel Mare.
Bust Ion Mincu
12
Monumentul reprezentand bustul lui Ion Mincu este amplasat in Parcul Teatrului din Focsani, fiind realizat din bronz pe un soclu placat cu marmura opera a sculptorului Meiul Nicolae in anul 1970.
Ion Mincu (1852-1912) s-a nascut la Focsani. A fost arhitect, inginer, profesor si deputat roman, promotor al unui stil romanesc in arhitectura, integrand in operele sale specificul arhitecturii traditionale din Romania. Dupa ce a absolvit in 1875, Scoala de ingineri de poduri si sosele din Bucuresti, studiaza arhitectura la Scoala de arte frumoase din Paris (1877-1882). Ca o recunoastere a importantei sale in evolutia Scolii Romanesti de Arhitectura incepand cu anul 1953, Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti ii poarta numele. Membru fondator al Societatii arhitectilor romani si al invatamantului de arhitectura in Romania. Studiaza patrimoniul artistic medieval, descoperind repertorii ornamentale, solutii stilistice si tehnice, pe care le preia intr-o sinteza originala.
3. Muzee
Vrancea este o zona cu o istorie bogata, care se poate citi in zilele noastre in muzeele prezente aici. Amintim cateva dintre ele:
Muzeul Vrancei
Inceputurile muzeului vrancean se regasesc in constituirea, in anul 1928, a unui nucleu in cadrul Liceului, ,Unirea" din Focsani. Initiativa infiintarii acestuia a avut-o directorul de atunci al liceului, profesorul Alexandru Georgiade.
In anul 1951, printr-o decizie a organismelor administrative de atunci, s-a infiintat o institutie distincta in peisajul cultural, Muzeul de Istorie si Etnografie. Dupa o campanie
13
intensa de acumulare a materialului muzeistic ( in speta etnografic ) s-a organizat o expozitie mixta in localul din Bulevardul Garii Numarul 6.
In patrimoniul acestuia au intrat si cateva piese din patrimoniul Muzeului Regional Putna. Muzeul vrancean detine in prezent un inventar bogat format din peste 20.000 de bunuri arheologice, istorice, memoriale, etnografice, numismatice si peste 53.000 de bunuri de stiintele naturii.
Muzeul de Stiinte ale Naturii
Sectia de Stiinte ale Naturii, din cadrul Muzeului Vrancei, detine un bogat patrimoniu, format din 53.083 de piese constituit pe colectii: de insecte, de ornitologie, pasari naturalizate, mineralogie, plante). Activitate de cercetare a fost dirijata pe valorificarea patrimoniului, dar si spre rezervatiile naturale si ariile protejate din Vrancea. De curand, in cadrul sectiei a fost inaugurata o ”Expozitie de Animale Vii" ce curprinde peste 32 de specii de animale, de la pesti, pana la reptile si pasari. Programul de vizitare al expozitiei este de marti pana vineri in intervalul 10.00 - 18.00, iar pretul unui bilet este de un leu pentru copii si patru lei pentru adulti.
Muzeul de Istorie
14
Muzeul a fost infiintat in anul 1950 si detine piese de arheologie, materiale din paleolitic, neolitic, epoca bronzului (Candesti), epoca fierului (Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica, obiecte apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice precum Al. I. Cuza, Duiliu Zamfirescu, G. Longinescu, Ion Mincu.
Muzeul Satului
15
Muzeul Satului din Crangul Petresti a fost inaugurat in anul 1978, aparand ca o necesitate culturala de mare importanta pentru pastrarea si punerea in valoare a patrimoniului etnografic al judetului Vrancea. Amplasat in cadrul natural al padurii Petresti, muzeul cuprinde 73 de constructii autentice grupate in 32 de complexe cu peste 6.000 de obiecte diferite. Este structurat pe doua sectoare: al instalatiilor taranesti (mori, pive, joagare) si al gospodariilor si constructiilor de interes public (scoala, primarie). Gospodariile au fost prezentate pe zone: montana, de deal si de ses si pe tipuri traditionale (case de munte din lemn cu stalpi crestati sau case de la ses acoperite cu stuf sau paie).
4. Edificii religioase
Religia a fost mereu un fapt care a impresionat oamenii. Inca din cele mai vechi timpuri s-au construit asezari religioase, caci oamenii au mereu nevoia continua de a crede in
16
ceva ce este peste puterea lor, ce le este de neinteles. Cateva biserici importante din Vrancea sunt:
Ansamblul fostei Manastiri Mera
Ansamblul fostei Manastiri Mera, monument istoric este considerat din punct de vedere istoric si arhitectural cel mai valoros monument, ctitorie a familiei Cantemir in judetul Vrancea. Ansamblul fostei Manastiri Mera este format din: Zidul de incinta fortificata,cu guri de tragere si urme ale caii (drumului ) de straja la ziduri. Turnul clopotnitei este amplasat pe latura vestica a zidului de imprejmuire a incintei. Odaile staretiei sau Casa Domneasca se afla amplasate in partea dreapta a intrarii in incinta. Sapaturile efectuate pentru investigatiile preliminare restaurarii, au relevat si fundatiile corpului de chilii. Biserica 'sf. Imparati”este pozitionata in centrul incintei .Constructia este impresionanta prin arhitectura si volumetrie.
Ansamblul fostei Manastiri Soveja
17
Ansamblul fostei Manastiri Soveja, monument istoric clasat, este asezata intr-o pitoreasca zona montana vrinceana. A fost construita ca semn al impacarii dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care mai este cunoscuta si sub numele de Dobromira (buna pace).
18
Biserica"Adormirea Maicii Domnului" Jelaboiu, Focsani
Biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” dateaza din secolul XVIII-lea fiind construita de familia de negustori Jelaboi.
Biserica, monument istoric, a fost ridicata pe o fundatie din piatra si caramida, avand un plan dezvoltat in forma de cruce prin adaugarea la planul initial, in forma de nava, a celor doua abside in anul 1903.
Biserica"Adormirea Maicii Domnului", comuna Bordesti
Manastirea Bordesti este ctitorita intre anii1698-1699, de Capitanul Manaila, dregator a lui C-tin Brancoveanu. Biserica avand hramul, ,Adormirea Maicii Domnului” se remarca prin arhitectura brancoveneasca si prin pictura care impodobeste interiorul acesteia, creatia unui maestru al epocii pictorul Parvu Mutu. Manastirea are un rol important in zona pentru scurt timp, fiind inchinata ca metoc Episcopiei Buzaului la 1742 si apoi manastirii Babeni pe la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
5. Case memoriale
Casa memoriala Ion Roata
19
Casa memoriala a fost inaugurata la 24 ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Romane, in casa in care a locuit Ion Roata, din catunul Gura Vaii si stramutata la soseaua ce leaga orasul Panciu de Soveja.
Restaurata, casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial si social in care a trait Ion Roata si marturii documentare privind activitatea sa in Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), ca deputat al taranimii putnene.
Personalitatea lui Ion Roata, de la militant pentru Unire si imbunatatirea soartei taranilor, trasaturile arhitectonice, de locuinta taraneasca monocelulara, specifica Tarii Vrancei, armonioase si expresive, fac din acest obiectiv istoric si muzeistic, un punct de atractie si interes pentru cel ce calatoreste prin Vrancea.
Casa memoriala Al. Vlahuta
20
La kilometrul 164,400 pe partea stanga a drumului European, intre Ramnicu Sarat si Focsani, se afla"Casa Memoriala Alexandru Vlahuta". Aici si-a petrecut scriitorul cativa ani din viata, pana in 1916, an in care, obligat de inaintarea frontului, sa se refugieze cu o parte din agoniseala de o viata la Barlad. In scurtul rastimp al sederii lui Vlahuta la Dragosloveni, multi dintre cei mai mari scriitori romani dintre cele doua razboaie mondiale au fost oaspetii acestei case. Aici s-au intalnit cei trei prieteni-Caragiale, Delavrancea si Vlahuta.
Casa memoriala a fost amenajata si inaugurata in anul 1958, cu ocazia sarbatoririi centenarului nasterii scriitorului. In cateva camere, la parter si etaj, s-a incercat si - credem noi - s-a reusit sa se reconstituie atmosfera specifica epocii : mobilier, carti din biblioteca proprie, reviste ale vremii, cateva obiecte ce au apartinut scriitorului. In plus, se ofera vizitatorului o succinta prezentare a vietii si activitatii marelui disparut. In fiecare toamna, aici, se desfasoara 'salonul literar Dragosloveni".
Turism cultural
21
Potenţialul turistic cultural al patrimoniului istoric/reprezentarea istoriei.
Siturile istorice, arhitecturale şi arheologice stau la baza unui anumit tip de turism, turismul de patrimoniu, parte componentă a turismului cultural, un segment al pieţei turistice în plin avânt în Europa, dar şi locul unde există o acerbă concurenţă. Ca şi caracteristică a perioadei postmoderne patrimoniul istoric (în filiaţia butadei „o imagine = o mie de cuvinte”) devine o resursă valoroasă care produce mari migraţii turistice cu motivaţii culturale. Faţă de abrutizarea prin muncă de la începuturile erei industriale, postindustrialul reduce programatic timpul de muncă şi expandează timpul liber care nu mai poate fi valorificat superior şi recuperator decât prin loisir. Sporirea duratei de viaţă a populaţiei aduce un alt aport de călători dintre cei care şi-au încheiat activitatea şi doresc să se bucure activ de perioada de pensie/retragere. Oamenii “realizaţi” încep să-şi caute „rădăcinile” şi să-şi întărească legăturile de familie pornind cu generaţiile tinere în adevărate pelerinaje spre locurile de unde au plecat strămoşii sau/şi în locuri în care pot să le ofere experienţe culturale autentice de calitate. Prosperă forurile genealogice, produsele de turism cultural ce valorifică vechi trasee de pelerinaj, vechi obiceiuri, vechi reţete culinare, un anumit mod de organizare a timpului. Prin produsele turismului cultural/turismului de patrimoniu prin reprezentarea istoriei este posibilă recreerea unor imagini urbane şi configuraţii arhitecturale, care să ofere noi experienţe de viaţă foarte apreciate de consumatorul actual de turism.
Exista operatori care susţin că fiecare euro investit în turism cultural în Germania are potenţialul de a fi multiplicat de şapte ori. Unul dintre proiectele propuse constă în exploatarea potenţialului siturilor şi monumentelor considerate a fi de o calitate excepţională. Printre criteriile de selecţie se află impactul visual al siteului, calitatea arhitecturală şi contribuţia acesteia la calitatea mediului rural sau urban în care se află, respectiv demonstrarea valorii istorice, arhitecturale, şi sociale. În acest context trebuie menţionată importanţa pe care infrastructura culturală, instituţii şi oameni o au la crearea peisajului culturii urbane şi mediului de afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de patrimoniu presupune identificarea, restaurarea şi renovarea clădirilor istorice şi în general a patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea şi promovarea tradiţiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale (festivaluri, expoziţii, publicaţii). De exemplu în regiunea Cathare din Franţa s-a oferit suport financiar Asociaţiei regionale de economie montană pentru restaurarea castelului Puivert (aici incluzând şi documentarea de arhivă, crearea de produse culturale şi a unei colecţii de instrumente muzicale medievale etc) acţiune în urma căreia a avut de căştigat întreaga regiune, în bazinul Rurh mina Zollverein a fost dezafectată, restaurată şi amenajată ca un complex ce cuprinde un centru de afaceri, un teatru, un mic muzeu, galerie de arta şi o sala de conferinţe.
22
În Uniunea Europeană sectorul industriilor şi serviciilor culturale (incluzând turismul cultural sau de patrimoniu) a avut o creştere de peste 60% în ultimul deceniu cu un potenţial de creştere dublu faţă de cel al altor sectoare. Domeniul industriilor culturale este un domeniu nou şi încă deficitar nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană, unde se estimează ca acest sector de servicii beneficiază de un potenţial de creştere mult superior altor sectoare (un potenţial estimat cu 60% mai mare). Într-o “Economie a cunoaşterii” pentru România ca stat membru al Uniunii Europene se deschid oportunităţi de dezvoltare şi investiţii deosebite şi în acest sector, care poate să contribuie la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României în ansamblul ei şi sporirea atractivităţii acesteia ca destinaţie de investiţii. Până în prezent în România nu au existat decât puţine premise de dezvoltare a turismului cultural şi industriilor culturale. Există agenţii de turism care includ în ofertele lor circuite, vizite ghidate la monumente şi situri istorice cum sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, ansamblul sculpturilor lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu sau ruinele dacice de la Sarmisegetuza, dar acestea nu sunt proiecte culturale veritabile, ci servicii. Ele pot fi chiar de calitate dar tot rămân la stadiul unui produs comercial care trebuie rafinat prin intervenţia profesionistului cu studii academice de specialitate menite să ofere valoare adaugată acestui gen de produse. La ora actuală serviciile de turism cultural cu tangenţă penru valorificarea patrimoniului istoric nu generează decât în mică măsură valori adăugate economice iar sociale sau cultural/academice cu atât mai puţin pentru ca nu provoacă schimbări de atitudine în spaţiul colectivităţilor locale, nu au consecinţe directe în dezvoltarea unui posibil dialog cultural. Sunt aspecte, necesităţi ale sectorului cărora programul de practică Viitorul Trecutului le vine în întâmpinare printr-o ofertă de pregătire ce ar putea să valideze o nouă orientare de carieră a studenţilor Facultăţii de Istorie-Filosofie şi o nouă şansă pentru multe din obiectivele de patrimoniu istoric care au căzut pradă degradării sau au fost batjocorite prin planuri de sistematizare diletante (aplicare de termopane din plastic, transformare în cluburi de noapte, folosire ca material de construcţie etc).
Dar daca turismul cultural este un concept complex?
23
Pentru marea majoritate a celor care aud de turism cultural, conceptul se traduce prin includerea în pachetul turistic a unei vizite la un obiectiv cultural ori vizionarea unui spectacol. Nici în această formulă, simplistă şi doar partial corectă, cultura (cea română) nu se bucură de prea multe solicitări.
Şi asta pentru că termenul turism cultural nu este abordat în toată complexitatea lui. Înţelesul despre care vorbeam ţine de preistoria conceptului, iar conţinutul actual al acestei formule de turism este mult, mult mai sofisticat. Cu rezultate, pe măsură, acolo unde este practicat ca strategie. Pentru ca turismul cultural să se exprime în toată potenţialitatea sa şi să amorseze dezvoltarea economică, el trebuie privit nu ca un act izolat, ci ca unul în interdependenţă pe de o parte, cu autorităţile locale şi instituţiile culturale ale locului, pe de alta, cu interesele operatorilor din turism.
Turismul cultural e o opţiune strategică. El presupune, obligatoriu, existenţa unui patrimoniu spiritual interesant pentru o categorie specială de consumatori de cultură: turiştii. De la aceste două elemente ale ecuaţiei (patrimoniu şi turişti) trebuie pornit. Cel mai înţelept e ca întrebarea de plecare în elaborarea unor asemenea proiecte să fie "ce anume am putea să le prezentăm călătorilor aflaţi în vacanţă ori doar în trecere prin zona noastră?". În primul rînd ceva specific, care să numai existe în altă parte. În al doilea rînd, ceva adecvat unei agende de vacanţă, pentru că scopul turiştilor este,evident, relaxarea şi, în nici un caz, acumularea unor informaţii sofisticate, ermetice, obositoare despre cine ce ştie,teorie numai bună de studiat în amfiteatrele universitare. I-ar putea interesa, de exemplu, un traseu cu clădiri realizate într-un stil arhitectonic unic, unde, seara, ar putea audia un concert cu fragmente mai lejere semnate de compozitori locali, eventual prelucrări populare, despre care ei să afle informaţii sumare dintr-un pliant bi-trilingv.
Oferta instituţională de tip turism cultural trebuie gîndită special, dar în acord cu misiunea culturală a aşezămîntului în cauză, care-şi poate lărgi astfel segmentele-ţintă. Produsele oferite trebuie să-şi păstreze calităţile de bun spiritual, dar trebuie să le preia şi pe acelea de element turistic, fără să se teamă că-şi va pierde valoare. Dimpotrivă, şi-o va spori, întrucît totul e "doar" o chestiune de perspectivă, de ambalaj. Iar despre legătura dintre economic şi cultural parcă nici nu-mi mai vine să vorbesc, întrucît e deja un truism. Nu turism. Practicat ca la carte, turismul cultural poate deveni o importantă sursă de venit, un minunat element de marketing pentru diferite aşezări care ştiu cum să se pună în valoare. Sau măcar se străduiesc s-o facă!
Webografie:
1. http://www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-vrancea.html 2. https://ro.scribd.com/search-documents?query=turismul+cultural
24
3. http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3 4. http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html
25