DEX - VI,viei,s. f.1.Sintez a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizeaz organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu.2.(n concepiile religioase; determinat prin de apoi, de veci etc.) Existen de dincolo de moarte.3.Mod, fel, ansamblu de condiii materiale i morale ori mediu n care se desfoar existena unei fiine sau a unei colectiviti; totalitatea actelor svrite de cineva n timpul existenei sale. Ceea ce este necesar pentru existena zilnic a cuiva; trai (zilnic).4.Timp cuprins ntre naterea i moartea cuiva; irul evenimentelor ntmplate n acest timp.Loc. adj. i adv.Pe via= (care este) pentru tot timpul ct triete cineva.Din via= (care este) din timpul cnd triete (cineva), cnd este nc viu.

Viata si sanatatea constituie valorile sociala care desemneaza atributele principale ale persoanei.Viata persoanei reprezinta existent sociala a acesteia, adica realizarea posibilitatii de a participa la relatiile sociale, de a-si exercita drepturile si interesele si de a-si executa obligatiile, avind ca premise ansamblu proceselor biochimice din organismul uman ce conditioneaza dezvoltarea persoanei, reproducerea acesteia, relatia persoanei cu mediul ambient etc. Viata reprezinta cel mai important atribut al persoanei. Toate celelalte attribute ale persoanei-sanatatea, libertatea, cinstea, demnitatea etc. isi pierd sensul si semnificatia odata cu suprimarea vietii persoanei. Dintre toate atributele vpersoanei numai viata este irecuperabila.In stiinta dreptului exista 2 conceptii cu privire la momentul aparitiei vietii: 1) conceptia pro life, conform careia viata persoanei incepe din momentul conceperii; 2) conceptia pro choice, in conformitate cu care viata persoanei incepe din momentul nasterii.

Sntatease definete n mod curent ca starea unuiorganismla care funcionarea tuturororganelorse face n mod normal i regulat.Organizaia Mondial a Sntiia propus n1946definiia urmtoare:Sntatea este o stare pe deplin favorabil att fizic, mintal ct i social, i nu doar absena bolilor sau a infirmitilor. Mai trziu a fost inclus n aceast definiie icapacitatea de a duce o via productiv social i economic.Sanatateaeste unconcept superior care include aspecte privindsanatatea fizica, mentala, intelectuala, sociala si spirituala, toate intr-o stransa legatura si dependenta, care contribuie la bunastarea si echilibrul nostru.Deci, sanatatea implica relatiile mental-emotionale, intelectuale si sociale.Sanatatea emotional, luat in ansamblu, calitatea sanatatii unei personae reflecteaza emotiile unei personae, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cite si fata de alte personae. Sanatatea emotional include intelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cit si capacitatea de a studia, de a lucre sau de a indeplini activitati eficiente si cu buna dispozitie.Sanatatea intelectuala, intelectul este aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante. Intelectul joaca un rol crucial in starea de sanatate si de bunastare a individului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti indivizii sunt capabili sa invete cum sa dobindeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga intre alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusive sanatatea.Sanatatea fizica, se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia in fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduit ce ne confera o bunastare fizica.Sanatatea sociala, se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul fiu sau fica, prieten, sot, cetatean, intr-un mod efficient si confortabil, cu placer, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protective al altor personae. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza intr-un singur sens. Implinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimidate, de apartenenta, constituie un factor important in realizarea sanatatii sociale.Sanatatea spiritual, acel sentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei personae sunt in armonie.Anumiti specialist sustin ca fortele spiritual afecteaza si sunt afectate de sanatatea pe ansamblu. Sanatatea spiritual poate include sentimental de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimental de pace launtrica referitor la viata cuiva. Aceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universal si cu viata insasi.

Conform REGULAMENTULUINr. 199din 27.06.2003 DE APRECIERE MEDICO-LEGAL A GRAVITII VTMRII CORPORALE al MINISTERUL SNTIIAprecierea medico-legal a gravitii vtmrii integritii corporale sau a sntii se efectueaz n conformitate cu prevederile Codului penal, Codului de procedur penal, Codului civil ale Republicii Moldova, prezentului Regulament i a altor acte normative.Prin vtmare corporal se nelege prejudiciul cauzat sntii prin dereglarea integritii anatomice a organelor i esuturilor sau a funciilor acestora, provocate de aciunea diferiilor ageni externi: mecanici, fizici, chimici, biologici, psihici.

VTMRI GRAVE ALE INTEGRITII CORPORALEI ALE SNTII

Vtmrile corporale grave pot fi calificate numai n baza urmtoarelor criterii: prezena pericolului pentru via; anumite consecine posttraumatice, neprimejdioase pentru via - pierderea anatomic a unui organ sau a funciei lui; ntreruperea posttraumatic a sarcinii; desfigurarea ireparabil a feei; infirmitatea psihic postagresional; incapacitatea general de munc cu caracter permanent, n volum considerabil, dar nu mai mic de 33%.VTMRI CORPORALE MEDIICriteriile de calificare a vtmrilor corporale medii snt: a) lipsa pericolului pentru via; b) lipsa tuturor consecinelor, prevzute de prezentul Regulament, cu referin la vtmrile corporale grave; c) dereglarea sntii de lung durat; d) Incapacitatea permanent nsemnat de munc.VTMRI CORPORALE UOARECriteriile de calificare a vtmrilor corporale uoare snt: a) dereglarea sntii de scurt durat; b) incapacitatea stabil i neesenial de munc.VTMARE NENSEMNAT

Din leziunile corporale ce nu cauzeaz prejudiciu sntii fac parte leziunile ce nu genereaz o dereglare a sntii mai mult de 6 zile sau o incapacitate permanent de munc.

BTILE, CHINUIREA I TORTURAREABtile, chinuirea i torturarea reprezint un gen specific de aciune asupra organismului.Btile se caracterizeaz prin aplicarea loviturilor multiple i repetate. Dac n urma btilor snt provocate vtmri corporale i ale sntii, gravitatea acestora este apreciat n conformitate cu prevederile prezentului Regulament. n cazurile cnd n urma btilor n-au fost depistate vtmri corporale i ale sntii, medicul legist n Raportul de expertiz medico-legal (Raportul de examinare medico-legal) noteaz acuzele persoanei examinate, iar n concluzii indic c semne obiective de vtmri corporale i ale sntii n-au fost depistate. Chinuirea reprezint aciuni care provoac victimei suferine prin privaiunea de hran, butur sau cldur, ori prin plasarea sau abandonarea victimei n condiii nocive pentru via.Torturarea se manifest prin aciuni care produc dureri perseverente, repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuiri, prin mpunsturi cu obiecte neptoare, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici etc.).Constatarea aciunilor de tipul btilor, chinuirii sau torturii snt de competena organelor de urmrire penal i instanei de judecat. Medicul legist are obligaiunea numai de a constata prezena, caracterul i vechimea vtmrilor corporale i ale sntii generate de anumite aciuni menionate, agentul vulnerant i semnele modului de producere a vtmrilor n baza datelor medicale.