EUGEN DENIZE

PROPAGANDA COMUNISTA^4.INROMANIA

(re48-1953)

@s'ffi,t$

CUPRINS

CuvAnt inainte ................7

Introducere............. ....... 11

Capitolul ICadrul istoric.......

Capitolul IIConsideratii generale cu prioirelapropaganda comunistd din RomLnia .............21.

Capitolul IIIStructura de organizare a propagandei ............. 33

Capitolul IVMijloace gi metode de propagandd........... .......... 51

Capitolul VContinutul propagandei............ ..... 189

Concluzii ...307

Postfa!i... .....309

Indice de nume. ..........313

Anexa documentari.......... ..........319

1"949 mai 25. Hotdrdtea Biroului Politic al C.C. al P.M.R.priaitoare la sdrbdtorirea a 70 de anide lanagterea toaardqului Stalin....... ...........320

1950 ianuarie 4. Stenograma gedinleicu responsabilii de propagandd Ei agitalieintrali la gcoala de lectori f danoo ................321

1950 martie 13. Stenograma gedinlei cu conducerea agentiei Agerpres gi reprezentanlii ziarelor din capitald.........3Zs

1951ianuane26. Raportul de actiztitate al ,,scknteii',prezentat de too. Soin Toma tn cadrul gedin[eiBiroului Politic al C.C. al P.M.R. .................330

L951 august 6. Stenograma gedinlei comisiei de pregdtirea sdrbdtoririi zilei de 23 august...... ...............957

195L noiembrie 8. Stenograma primiii de cdtretov. Gh. Gheorghiu-Dej a delegaliilor care au oenit sd prezinte

felicitdri cu prilejul anipersdii a 50 de ani de la nagterea sa.......360

195L decembrie 18. Referat asupra felului cum decurgeindeplinirea planului de gcolariz are

a cadrelor de partid pe anul Ecolar 1951-1952 (Zina Brtncu)sustinut in cadrul $edinfei Sectjei Organelor Conducdtoarede Partid, Sindicale gi U.T.M. ....964

L952 iulie 2. Stenograma gedinleicu redactoii presei centrale Ei localeunde too. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fdcut o expunererefeitoare la sarcinile presei(a combdtut prosldairea numelui sdu tn presd) ...........979

1,952 august 4. Directioa Biroului Politic aI C. C. al p. M. R.cu priaire la mdsurile necesarepentru imbundtdlirea compozitiei de clasd a eleztilorgi studenfilor. Numai pentru uz intern. Nr.86...... .... 381

APITOLUL I

CADRUL ISTORIC

Lovitura de stat de la 23 august 1944, care urmdrea scoaterea RomAniei dinrizboiul purtat aldturi de Germania gi reinstaurarea democrafiei, organizati deregele Mihai I 9i de principalele partide politice, Partidul Nalional Tirdnesc,Partidul Nalional Liberal gi Partidul Social Democrat la care a fost asociat gi

Partidul Comunist, minuscul la acea dat5, dar exponent al intereselor sovietice,nu a adus nici pacea, RomAnia trebuind si lupte impotriva fogtilor sii aliati pAndla infrAngerea lor totali, gi nici democrafia mult agteptati de intregul poporromAn. Risturnarea lui Antonescu de la putere nu numai c[ nu a adus linigtea gi

pacea poporului romAn, dar l-a aruncat intr-o perioadi de anarhie generali, de

propulsare a Partidului Comunist de citre forfele sovietice in prim planul vieliinoastre politicei, de incercarea acestuia, reugitX in cele din urmX, de a preluaintreaga putere politicd qi economici in far5.

De fapt, dupd 23 august 1944, Uniunea Sovietici a devenit factorul hotirAtorin RomAniaz, aldt pe plan politic, cAt gi pe plan economic. intreaga evolulieviitoare a firii va fi hotirAtd de acest eveniment, RomAnia fiind rupti de Occidentqi aruncatd din nou, ca de atAtea alte ori in istoria ei, in brafele unui imperiuoriental, ale unui imperiu de stepd, condus de un sistem de valori economice,

sociale, politice, morale, culturale qi aga mai departe, cu totul diferite de cele care

au stat labaza statului romAn modern.Sovieticii, prin intermediul Partidului Comunist din RomAnia, devenit

Partidul Comunist RomAn abia la conferinfa nafionali din octombrie 19453, au

introdus in RomAnia sistemul gi ideologia comunist5, dupi care au transformattara intr-o anexd a imperiului lor.

in ceea ce privegte comunizarea RomAniei, inceputurile acestui proces se

plaseazd in intervalul 23 august 1944 - 30 decembrie 1947a. Datoriti sprijinului

r Dennis Deletanf Romknia sub regimul comunist. in romAnegte de Delia Rdzdolescu, Bucureqti, 1997,

pp.38-39.2 Paul D. Quinlary Clash oaer Romania. British and American Policies tozoards Romania. 1938-1947,LosAngeies, 1977, pp.106-107.3 Victor Frunzd, lstoria stalinismului tn Romhnia, Bucuregti, 1990, p.220.a Pentru aceastd perioadd a se vedea, printre altele, Romknia. Via(a politicd in documente - 1945,

coordonator Ioan Scurtu, Bucuregti, 1994; Romhnia. Viafa politicd in documente - L945, coordonatorIoan Scurfu, Bucuregti, 1994; $erban Ridulescu Zoner, Daniela Buge, Beatrice Marinescu, Instaurarea

Eugen Denize

sovietic, politic, diplomatic qi, mai ales, militar, comunigtii au reugit sd provoaceegecul revenirii la democrafie a RomAniei gi, la 6 martie 794s, s6 puni mAna peputerea executiv5, prin formarea guvernului condus de petru Groza. Asaltulpolitic a continuat prin preluarea puterii legislative ca urmare a falsificdriialegerilor din 19 noiembrie 7946 gi s-a incheiat la 30 decembrie 1947, prinalungarea regelui Mihai I gi proclamarea Republicii Populare RomAne. in aceastiperioadd toate partidele politice au fost eliminate, ultimul dintre ele, PartidulSocial Democrat fiind inghifit de comunigti ca urmare a congresului de fuziunedin21-23 februarie 1948,in urma cdruia a rezultat Partidul Muncitoresc RomArydenumire sub care se va ascunde Partidul Comunist pAnd in vara lui 1965, Deasemenea, Polifia, ]andarmeria, Siguranla Generald, Serviciul Special deInformafii au fost infiltrate de sovietici care, dupi 6 martie 7945, vor infiin{aBrigada Mobild speciald, embrionul viitoarei securitdtis, gi vor declanqa orepresiune generald nemaiintAlniti in istoria tirii, represiune ce va dura aproapedoui decenii gi va schimba fata RomAniei6. in toate imprejurdrile gi in toate dome-niile de activitate, de la economie la ideologie qi propagandi, conducereaPartidului Muncitoresc RomAn a aplicat cu multX obedienld directivele sovieticegi, in repetate rAnduri, a fdcut chiar exces de zel pentru a-gi dovedi fidelitatea fafide stipAnii de la KremlinT. Din aceastd cauzd., a$a cum consideri politologulvladimir Tismdneanus, comunismul roman a fost, de la bun inceput gi fdrdintrerupere, o intreprindere maleficd. El a servit unor scopuri malefice qi a ficut-ocu metode barbare.

Evident, aceastd politici de subordonare completi a lxrii fali de uniuneaSovietic5, de distrugere sistematicd a elitelor romAnegti gi a valorilor tradifionaleale poporului nostru, a putut fi aplicatd cu succes gi datoritd contextului politicinternafional creat la sfArgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. Istoriografia

totalitarismului comunist in Rominia, Bucuregti, 1995; Misiunile lui A.LVhginski in Romhnia. (Din istoriarelaliilor romino-sooietice. 1944-1946). Documente secrete. Colegul de redactie al ediliei romAne: RaduCiuceanu, Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Viratec, Bucuregti, 1997; Gheorghe Onigoru,Alianfe pi confruntdri intre partidele politice din Rominia (1944-1947), Bucuregti, 1996; id,em, Rominia innnii 1944-1948. Transformdri economice 9i realitd{i sociale,Bucuregti, 1998.s Neagu Cosma, Cupola, Securitatea odzutd din interior. Pagini de memorii, Bucuregti, 1994, pp.l9-58;Dennis Deletanf Ceaugescu 6i Securitatea. Constringere 9i disidenld tn Rominia anilor L965-198g,traducere din englezi de Georgeta Ciocaltea, Bucuregti, L998, pp.z7-40; Ion Mihai pacepa, Carteaneagrd a Securitd[ii, vol. I, Rolul poliliei politice Ei al spionajului in Romdnia Comunistd, Bucuregti, 1999,passim.6 Se estimeazi cd in perioada 1945-7965 prin inchisorile politice romAnegti au trecut peste un milionde persoane (Agresiunea comunismului in Romdnia, vol.l, Documente din arhiaele secrete, edilie ingrijitide Gheorghe Buzatu 9i Mircea Chirifoiu, Bucureqti, 1998, p.29).7 Florin Constantiniu, O istorie sincerd a poporului romkn, Bucuregti, 1,997, p.ATS.8 Vladimir Tismineanu, Arheologia terorii, ed. a II-a, Bucuregti, 1998, p.50.

1.4

Propaganda comunisti in RomAnia 7948-1952

romAneascd gi o mare parte a opiniei publice romAnegti a considerat gi considerdci o mare parte de vini pentru aceasti situalie revine puterilor occidentale, maiales Statelor Unite ale Americii gi Marii Britanii, care au asistat pasive la moarteademocraliei gi la instaurarea comunismului in Europa de Rdsdrit, nu au intreprinsnimic consistent pentru a opri tdvdlugul sovietic in aceasti parte de lume.

Pasivitatea anglo-americanilor este evidentd pentru toatd lumea gi ea nu mainecesiti nici o demonstratie. Este clar cd cele doud democratii au fdcut mult preapufin pentru a apdra Europa de Rdsdrit de ameninfarea sovietic5. $i aceasta s-aintAmplat in condifiile in care Stalin considera ci cel de-al doilea rdzboi mondialnu seamini cu cele din trecut. Liderul de la Kremlin ii declarase, in acest sens, in1944, llui Milovan Djilas, unul din conducitorii comunigti iugoslavi gi viitordisident, cd ,,...cine ocupd un teritoriu igi impune gi propriul siu sistem social".e

in schimb, Marea Britanie, care nici nu mai era condusd de winstonChurchill, infrAnt la alegerile parlamentare din 1945, se afla la capdtul puterilor,era epuizatd din punct de vedere economic ai militar, fapt care va conduce ladestrimarea rapidi a uriaqului siu imperiu colonial qi, mai presus de orice, setemea cd la sfArqitul rdzboiului americanii igi vor retrage toate trupele dinEuropa,la fel cum procedaseri la sfArqitul primului rdzboi mondial,lXsdnd astfelcontinentul pradi sovieticilor pe care nimeni altcineva nu-i putea opri din punctde vedere militar. in aceste condilii este d.e inleles de ce Churchill a preferat oinfelegere cu Stalin gi nu o confruntare pe care singur nu o putea susfine. La 9octombrie 1944, aflat la Moscova, el i-a propus acestuia o impdr{ire a sferelor deinfluenfi din Europa Central5 gi de Sud-Estl0, impdrtire in urma cireia RomAniaintra in sfera sovietici de influenld in proporfie de90%.

it ceea ce privegte Statele Unite ale Americii, ele se aflau la sfArgitul unuir5.zboi greu gi victorios, forlele lor armate erau destul de obosite gi lipsite dedorinfa de a incepe imediat un alt rdzboi. Europa de Rdsirit era pentruoficiahtetile de la Washington qi pentru opinia publici americani un teritoriuindepdrtat, unde interesele americane erau prea putine gi, practig lipsite deimportanfi, ca si nu mai spunem cd o parte din lirile de aici, Bulgaria, RomAniagi Ungaria, le fuseserd inamice in timpul rdzboiului. Opinia publicd americani nuar fi inteles gi nu ar fi aprobat o confruntare deschisi cu Uniunea Sovieticd inasemenea condilii, mai ales cd aceasth fari contribuise decisiv la infrAngereaGermaniei hitleriste.

Apetitul teritorial al Uniunii Sovietice era insd prea evident pentru ca anglo-americanii si nu reactioneze in nici un fel. Reacfia lor, care a dus la salvarea

e Milovan DjiIas, Conoersation with Sfalln, New York, 1962, p.L41,.10 winston churchill, The second world war. Triumph and rragedy, Bostory L9s3, p.227; idem, TheSecond World War, vol. lI, The Tide of Victory, London, 7965, pp.Z00-201.

15

Eugen Denize

Finlandei, Greciei, Iranului, Coreeii de Sud, iar mai tArziwgi a Austriei, a provocat,,rdzboiul rece"17, care dupi 45 de ani se va incheia cu zdrobirea gi desfiinlareaUniunii Sovietice gi cu eliberarea fdrilor captive, printre care se afla gi RomAnia.

PAnd atunci insi, teroarea din Uniunea Sovieticdl2 a cuprins intreaga lumecomunistil3, inclusiv RomAnia. Aqa cum am amintit deja, peste un milion deromAni au trecut prin inchisorile politice comuniste, numirul celor care gi-aupierdut viata fiind mare, dar greu de precizat in stadiul actual al cercetdrilor.Instaurarea monolitismului politic, odati cu proclamarea Republicii PopulareRomAne, la 30 decembrie 1947, a fost urmatd de un adevdrat asalt al comunigtilorasuPra societdfii romAnegti, de un potop de mdsuri vizAnd institutionalizareacomunismului qi transpunerea in practicd a modelului sovietic.

Astfel, s-a realizat nationalizarea, de fapt confiscarea principalelorintreprinderi industriale, miniere, bancare, de asiguriri gi de transport (11 iunie1948), s-a instituit planificarea centralizati a economiei (1 iulie 1948), s-a realizatreforma invitimAntului dupi model sovietic (3 august I94B), au fost createstatiunile de magini gi tractoare in agriculturd - S.M.T.-urile (7 octombrie 1948),au fost expropriate mogiile de 50 de hectare rdmase in urma reformei agrare din23 martie 1945 (2 martie 1949) cu o suprafafd totald de 342.319 ha, s-a hotirAtinceperea colectivizdrii agriculturii (3-5 martie 1949), s-au nationalizat farmaciile(2 aprilie 1949), a fost infiinlati Securitatea (30 august 1948), Milifia (23 ianuarie1949) qi trupele de Securitate (17 februarie 1.949), s-a declanqat o represiune firdprecedent impotriva poporului romAn (fenomenul Pitegti, Canalul Dunire -Marea Neagri), a fost nationalizatd o mare parte a fondului de locuinfe (20 aprilie1950), s-a introdus munca forfati prin noul Cod al Muncii (30 mai 1950), s-arealizat o noui impdrfire teritorial-administrativi a tdrii in regiuni gi raioane (23iulie 1950), a fost epurat Partidul Muncitoresc RomAry fiind exclugi peste 1gz.00ade membri (noiembrie 1948 - mai 1950), au fost adoptate doud Constitutii aleRepublicii Populare RomAne dupd model sovietic (1948 gi 1952) gi multe altele pecare nu mai considerdm necesar sX le reamintim aici (armatd, bisericd etc.).

rrPentru,,rizboiul rece" a se vedea printre altele, Andr6 Fontaine, lstoria rdzboiului rece, vol. I-IV,Bucuregti, 1992-1994; Thomas s.Arms, Encyclopedia of the Cotd war, Lond.on, 1,994; John M.young,Cold War Europe 1945-1989. A Political History, London, New York, 1991; Eric Hobsbawm, Age ofExtrems' The Short Tzoentieth Century. 1.914-1991, Londory 1994; Florin Constantinir.l Doi ori doi facEaisprezece. A tnceput rdzboiul rece tn Romhnia, Bucuregti, 1997; idem, De Ia rdzboiul fierbinte la rdzboiulrece, Bucuregti, 1998; Pascal Beniface, Relaliile Est-VestJ34|-L991, laqi, 199g.r2 Rbbert Conquest, Mnrea teroare. O reeoaluare, Bucuregti, 1998.13 St6phane Courtois, Nicoias Werth, Jean-Louis Pann6, Andrzej, Paczkowski, Karel Bartosek, Iean-Louis Margolin, Cartea neagrd a comunismului. Crime, teroare, represiune. Cu colaborarea lui R6miKauffer, Pierre Rigoulo! Pascal Fontaine, Yves Santamari4 Sylvain Boulouque, Bucuregti, 1998.

16