Proiectul 2011/faza3 PLAN SECTORIAL ADER 2020 · funcție de care se stabilește calitatea...

PLAN SECTORIAL ADER 2020Contractor: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul Produselor Horticole‐HORTING

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului

ADER 3.2.1

Contract: (număr/an) 321/2011

Act Adiţional: (număr/an)

3

Anul începerii 14.11.2011 Anul finalizării

31.10.2014 Durata (luni):36

Denumirea proiectului:

Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi‐subzistenţă

Denumirea fazei :

Organizare experimentală ciclul II. Inființare experiențe, culegere de date șiinterpretarea rezultatelor referitoare la tehnici de uscare, deshidratare,stocare și depozitare fructe și legume

Persoana de contact (Directorul proiect): VINTILĂ Marian

Date contact (tel/fax, e‐mail): Tel. 021 4610706, Fax 021 [email protected] : [email protected]

Proiectul 321/ 2011/faza3


Obiectivul proiectului:Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare,

depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi-subzistenţă

Obiectivele fazei:- Monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea

calității produselor horticole în ferme de semi-subzistență;- Realizarea variantelor experimentale pentru uscarea, deshidratarea , stocarea

și depozitarea fructelor și legumelor.- Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor

tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor uscate,deshidratate, stocate și depozitate. Constrângeri și soluții practice posibile.


Activitate 3.1: Monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calității produselor horticole în ferme de

semi-subzistențăÎn cadrul standardelor de calitate a legumelor și fructelor proaspete conceptul de calitate

este determinat de aspectul comercial al produselor horticole proaspete comercializate, princaracteristicile vizuale (prospețime, calibru, formă și culoare) și de condiționare (sortare,ambalare, etchetare, ambalare) ale acestora.

Pentru aprecierea calității legumelor și fructelor în vederea comercializării în stareproaspătă există la nivelul ISCTPVLF din MADR, o broșura cu caracter consultativ, pusă ladispoziția producătorilor și comercianților din domeniu, intitulată ˝Scheme tehnice de control alcalității pentru fructele și legumele proaspete˝. In elaborarea ei s-au folosit diferite criteriispecifice fiecărei specii și soi, care scot în evidență caracteristicile cele mai importante înfuncție de care se stabilește calitatea acestora, conform actelor normative în vigoare.

Condiţiile agro-climaterice ale anului 2013 au fost favorabile dezvoltării culturilor delegume și fructe în zona bazinului legumicol Buzău şi a bazinului pomicol Voinești.

In ceea ce privește factorii tehnologici (nr. zile de la înflorire până la recoltare; sumagradelor zilnice de temperatură; tehnologia de producere) au fost monitorizați de cei doiparteneri, în perioada de dezvoltare a culturii.

Ȋn modul de organizare a experiențelor de păstrare-stocare pentru faza 3/2013, s-aurespectat ȋntocmai prevederile protocolului experimental referitor la variantele de lucru și utilizatîn faza 2/2012 . Cercetările s-au efectuat astfel pe un număr de 6 specii de fructe si legume(caise, mere, prune, ardei, ceapă uscată, morcov), cu câte 3 cultivare din fiecare specie. Ȋnprivința condițiilor de păstrare au fost organizate trei condiții termice ȋn locul celor două condițiiprevăzute de protocolul experimerimental.

Nr.crt

Specia Denumire soi / hibrid Perioada de desfășurare a experiențelor

F r u c t e

1 CaisPrunus armeniaca L

Royal; Mari de Cenad;Cea mai bună de Ungaria

11.07.2013 –05.08.2013

2 MărMalus domestica

Jonathan; Golden delicious;Idared

23.10.2012 – 20.04 2013 (faza 2)25.09.2013 și în prezent (faza 3)

3 PrunPrunus domestica

Anna Späth, D’Agen,Centenar

30.09.2013 – 04.11.2013

L e g u m e

4 ArdeiCapsicum annuum

Galben superior; Splendens;Buzău 10

10.10.2013 - 02.11.2013

5 CeapăAllium cepa

De Buzău; Daytona;Countach

15.10.2012 – 15.05.2013 (faza 2)20.10.2013 și în prezent (faza 3)

6 MorcovDaucus carota

Astral; Floride;Nabuco

19.10.2012 – 19.03.2013 (faza 2)20.10.2013 și în prezent (faza 3)

Specii şi soiuri / hibrizi de fructe şi legume folosite în experimentări


NOTĂ – pentru experiențele în derulare sau pentru cele care s-au încheiat după predarea fazei 3, rezultatele vor fi cuprinse în raportul fazei 4.

Aspectul visual al soiurilor utilizate șl

modul de pregătire al experiențelor


Atât pentru produsele horticole provenite de la parteneri, cât și pentru fructele șilegumele provenite de la alți producători, o serie de factori tehologici și biologici ceinfluențează calitatea au fost făcute în labortoarele Horting la achiziționarea acestora.Spre exemplificare sunt prezentate aspecte ale experiențelor de păstrare- depozitarepentru mere și ceapă.

Experiențe ȋn curs de pregătire

Activitatea 3.2 Realizare variante experimentale pentru uscarea, deshidratarea , stocarea si depozitarea fructelor si legumelor


Golden delicious păstrat la temperatura mediului

ambiant


Golden delicious păstrat în condiții de refrigerare

Golden delicious păstrat în condiții frigotifice


Concluzii privind păstrarea merelor

Durata de menținere a calității merelor a fost de 90 zile ȋn condițiile mediului ambiant,120 de zile ȋn spații refrigerate şi 180 de zile ȋn condiții frigorifice, cu pierderi totale medii de32,2%, 21,06% si respectiv 19,83%.

Performanța merelor din soiul Golden delicious de a se situa pe primul loc ȋn privințamenținerii calității ȋn toate cele trei condiții termice de păstrare s-a datorat în principalsusceptibilității mai reduse a fructelor la deprecierile cauzate de boli ȋn condițiile anului2012, desi pierderile de masă au fost mai mari decât la celelalte soiuri studiate.

La polul opus s-au situat merele din soiul Jonathan pentru condițiile de păstrare înmediul ambiant și refrigerare și cele din soiul Idarted pentru condiții frigorifice, procentul celmai ridicat de pierderi prin stricare având rolul hotărâtor în poziționarea soiurilor respective.

Inițial merele au avut un conținut de 14,0-17,0% substanță uscată, 0,50-0,78 aciditatetitrabilă şi 10,17-10,70% zahăr total, ȋn funcție de soi. Fructele soiului Golden delicious auavut conținutul cel mai ridicat de substanță uscată solubilă şi zahăr total, iar conținutul înaciditate titrabilă a fost mai crescut la soiul Idared.


Evoluția principalelor componente chimice (substanță uscată, aciditate titrabilă, zahartotal) din mere poate fi un indicator important al capacității de menținere a calității ȋn diferitecondiții de păstare. Aciditatea fructelor s-a menținut la valori apropiate de cele inițiale la toatesoiurile la variantele de păstrare în condiții de mediu ambiant și refrigerare. Conținutul înaciditate titrabilă s-a redus însă la toate merele păstrate în condiții frigorifice cu valoricuprinse între 0,23-0,36%, în funcție de soi.

Evoluția conținutului de zahăr total a fost asemănătoare la toate cele trei soiuri.Astfel, la variantele de păstrare în condițiile mediului ambiant și prin refrigerare, conținutul înzahăr total s-a redus, în timp ce la variantele de păstrare frigorifică acesta s-a menținut lavalori apropiate de cele inițiale, condițiile frigorifice favorizînd prezervarea cantitativă azaharului din fructe.

Ccele mai bune rezultate de menținere a calității merelor au fost obținute de soiul Goldendelicious, care s-a dovedit cel mai rezistent, condițiile frigorifice (3-5°C) fiind cele mai bunepentru păstrarea acestor fructe.


Ceapa din soiul De Buzaudupă păstrare la temperaturamediului ambiant



Ceapa din soiul Daytona după păstrare ȋn condiții

de refrigerare

Ceapa din soiul Daytona după păstrare ȋn condiții

frigorifice



Concluzii privind păstrarea la ceapă

Durata maximă de păstrare a cepei uscate a fost de 100-150 zile în condiții naturale (înfuncție de soi), 180 zile în condiții de refrigerare și 210 zile în condiții frigorifice, cu pierderitotale medii de 12,17%, 22,35%, respectiv 27,02 %. Pierderile prin stricare cele mai mici s-au inregistrat la ceapa din soiul Daytona de 0-3,1% în funcție de condițiile și durata depăstrare, iar cele mai mari la soiul Countach de 5,6 – 22,2%, tot în funcție de condițiile șidurata de păstrare.

Evoluția principalelor componente chimice a fost diferită de la o variantă experimentalăla alta. Conținutul de S.U. a avut la toate soiurile o tendință de scădere în special la ceapapăstrată în condițiile mediului ambiant. Ȋn condiții de refrigerare Soiul Daytona, considerat cacel mai sănătos (cu pierderile cele mai mici prin stricare), a prezentat o scădere a conținutuluide S.U la păstrarea în condiții de refrigerare și frigorifice, în paralel cu reducerea conținutuluide zahăr total.

Aciditatea cepei a prezentat atât uşoare creşteri cât şi scăderi ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Ȋn general ceapa și-a menținut conținutul inițial de aciditate în condițiile mediului ambiant și cele frigorifice și a prezentat ușoare reduceri în condiții de refrigerare, valorile cele mai mici fiind înregistrate la soirile Daytona și Countach păstrate în condițiile respective.


Ȋn condiții de refrigerare toate soiurile de ceapă au avut scăderi importante (0,72-1,95%ȋn funcție de soi) ale conținutului de zahăr total. Și în condiții frigorifice ceapa din soiurile DeBuzău și Daytona au prezentat un conținut mai redus de zahăr total decât cel inițial.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la soiul De Buzău pentru păstrare în condițiinaturale și la soiul Daytona pentru păstrare în condiții de refrigerare și frigorifice. In acestecazuri gradul ridicat de sănătate al cepei a condus la menținerea calității și la prelungireaduratei de păstrare.



CERCETĂRI PRIVIND STABILIREA ÎNĂLȚIMII DE AȘEZARE A FRUCTELOR ÎN AMBALAJELE DE PĂSTRARE - DEPOZITARE PE

DURATĂ LUNGĂ

Depozitarea merelor în fermele de semisubzistenţă se realizează în spaţii cu răcire naturală,fructele fiind aşezate în diverse tipuri de ambalaje. In acest context înălţimea de aşezare afructelor în ambalaj este importantă deoarece pe perioada de păstrare de lungă durată potapare vătămări produse de solicitarea de compresiune la încărcare constantă din parteagreutăţii fructelor din rândurile superioare asupra fructelor din rândurile inferioare ce duc lamodificarea formei geometrice specifice a fructelor, afectând calitatea fructelor.

Pentru evitarea apariţiei defectelor mecanice şi de modificare a formei geometrice pe timpuldepozitării, s-au realizat cercetări teoretice şi experimentale privind comportarea lacompresiune a trei soiuri de mere în vederea stabilirii unor sisteme de depozitare şi ambalareoptime pe baza evaluării forţei maxime de compresiune admisă şi pe această bază stabilindu-se înălţimea maximă a containerelor utilizate la păstrarea de lungă durată.

Cercetările au vizat realizarea unui model matematic care să se comporte similar cumaterialul real.

Cercetările s-au efectuat pe trei soiuri de mere autohtone: Jonathan, Idared şi Goldendelicious

Pentru efectuarea testelor reologice a fost conceput, proiectat şi realizat un aparat simplu detestare la fluaj (A.T.C. - aparatul pentru testarea la compresiune a merelor) pentruexperimentări considerându-se că solicitarea la compresiune se poate realiza nedistructiv,pentru studiu, între suprafeţe rigide plane paralele, apăsate cu o sarcină constantă.


Schema aparatului pentru testarea la compresiune a merelor

1- placa de bază;2-suport;3-tija de compresiune;3’ – platan pentru sarcini;3” – placă presare;4- tijă suport;5,5’,5”-ghidaje;6- şurub reglare;7- sarcină de apăsare;8- şurub de reglare a orizontalităţii;9- fruct;10-placă metalică;11- ceas comparator

Vederi ale aparatuluipentru testarea la

compresiune a fructelor

Curba deformaţiei δ(t) în funcţie de timp pentru solicitarea măr între plăci plane paralele pentru soiul Golden Delicious


Curba deformaţiei δ(t) în funcţie de timp pentru solicitarea măr între plăciplane paralele pentru soiul Jonathan

Curba deformaţiei δ(t) în funcţie de timp pentru solicitarea măr între plăciplane paralele pentru soiul Idared


Aparat pentru măsurarea deformaţiei fructelor la solicitări statice a- vedere de sus; b- vedere din faţă

1- placă de bază; 2- triunghi echilateral; 3- ax central; 4- braţ susţinere; 5- ceas comparator; 6- fructe; 7-şuruburi pentru fixarea orizontalităţii; 8- greutăţi; 9- manşon; 10- şurub de fixare; 11- inel de fixare

ba

Vederi ale aparatului pentru măsurarea deformaţiei fructelor la solicitări statice


Pentru evaluarea înălţimii optime a ambalajelor (lăzilor) de depozitare îndelungată(t1 > 3 luni), s-a efectuat următorul calcul:

Pentru o sarcină de apăsare de 12,5 N s-a utilizat rel. H = nd (n reprezentând numărul de rânduri de mere din ambalaj iar d reprezentând diametrul mediu al merelor). Cunoscând că:

s-a utilizat pentru n relaţia:

Efectuând înlocuirile pentru valorile corespunzătoare probei de măr Idared supus lasolicitarea de compresiune pe aparatul A.T.C., schema de aşezare utilizata fiind măr pe măr,masa utilizată pentru solicitare fiind de 1250 g, exemplarul de măr nr.1 luat în studiu,R= 0,032 (m); m = 109,5 g se obţine :

Înălţimea maximă de aranjare în ambalaj: H = 12·0,067·sin60,170 = 0,69 (m) = 690 (mm)În prezent depozitele de păstrare de lungă durată folosesc ambalaje cu înălţimea de

1000 – 1200 mm. Din calculele efectuate se observă că pentru păstrarea de lungă durată,pentru ca la merele de pe fundul ambalajului să nu apară distorsiuni ale formei geometrice,care inflenţează aspectul comercial, înălţimea de aranjare a merelor în ambalaj ar trebui să nudepăşească

690 (mm).


USCARE, DESHIDRATAREVariantele experimentale tehnologice de uscare, deshidratare (2 variante) au fost următoarele:

VARIANTA 1 – Utilizarea unui uscător de mică capacitate pretabil a fi utilizat în gospodări individuale și înnumăr mai mare sau de capacitate mai mare în ferme de semisubzistență. Uscătorul utilizat în experimentări,permite realizarea unei temperaturi maxime de 700C.

Uscător delegume și fructe

VARIANTA 2 – Utilizarea unei instalații de deshidratare a legumelor și fructelor la presiune atmosferică încurent de aer cald, existentă la HORTING.

Instalație de deshidratare a legumelor și fructelor

Aspecte experimentale uscare-desnidratare

După sortare și spălare fructele și legumele au fost divizate în jumătăți, rondele, fâșii sau cuburi funcție de soi. După operația de blanșare, acestea au fost așezate pe tăvile uscătorului, respăectiv pe cele ale instalației de deshidratare.


Stabilirea parametrilor optimi de conducere ai procesului de uscasre – deshidratare

Pe parcursul experiențelor s-a avut în vedere modul de variație ai următorilorfactori: temperatura aerului și umiditatea relativă a aerului cald, în instalația dedeshidratare.

Modul de variaţie al temperaturilor şi umidităţii aerului în incinta uscătorului, înfaza tranzitorie până la atingerea temperaturii de regim sunt prezentate în continuare


În graficul de variație a temperaturilor, se observă că la începutul ciclului acesteapornesc de la temperatura mediului ambiant 28 – 300C, urmează un regim tranzitoriu decreştere lentă a temperaturii de la 40 la 600C (cu un palier de 90 min la 600C) , iar apoitemperatura se stabilizează la regimul prestabilit de 70 0C și se menține până la sfârșitulciclului de deshidratare.

Din analiza graficului de variașie a umidităților, se constată că valorile acestorapornesc la începutul deshidratării de la valorile umidităţii produsului și mediului din incintă,apoi scad acentuat la valori de 25 - 40% pe parcursul primelor 30 minute, urmează apoi oscădere mai lentă timp de 180 minute și se stabilizează la valori de 15 –22% pe parcursul a90 minute, urmând o scădere lentă până la valoarea finală înregistrată la sfârșituldeshidratării.

Considerînd că tehnologiile de uscare-deshidratare sunt puse la punct șiacoperitoare prin operațiile component la întreg spectru de material biologic studiat,colectivul de cercetare a considerat oportune proiectarea și realizarea în această fază a unuiuscător solar, care să poată fi accesibil fermelor de semisubzistență, din punct de vedere alcosturilor pe care le necesită construirea sa, respective o valoare de 2 200 lei.

Detalii constructive uscător solar realizat în faza 3 la ICDIMPH - Horting


Aspecte privind rehidratarea caiselor

Rehidratare caise, apă rezultată după 24h și piure


Apa în care s-a făcut rehidratarea, după 24h a avut un conținut în substanță uscată de16,50R, iar piureul realizat prin amestecarea celor trei soiuri rehidratate a avut unconținut în substanță uscată de 160R.


Activitate 3.3: Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și

legumelor uscate, deshidratate, stocate și depozitate.Constrângeri și soluții practice posibile

In ceea ce privește stocarea și depozitarea soiurilor analizate se poate concluziona că:

1. Mere din recolta 2012 - durata de menținere a calității merelor a fost de 90 zile ȋncondițiile mediului ambiant, 120 de zile ȋn spații refrigerate şi 180 de zile ȋn condițiifrigorifice, cu pierderi totale medii de 32,2%, 21,06% si respectiv 19,83%.

Performanța merelor din soiul Golden delicious de a se situa pe primul loc ȋn privințamenținerii calității ȋn toate cele trei condiții termice de păstrare s-a datorat în principalsusceptibilității mai reduse a fructelor la deprecierile cauzate de boli ȋn condițiile anului2012, deși pierderile de masă au fost mai mari decât la celelalte soiuri studiate.

Pentru mere din recolta 2013, experimentările de păstrare-depozitare sunt în curs dedesfășurare și rezultatele acestora vor fi cuprinse în raportul fazei 4/2014.


2. In condițiile anului 2013 cu un regim pluviometric bogat și temperaturi ridicate înperiada de recoltare, soiul Mari de Cenad s-a dovedit a avea o rezistență mai bună la păstraredecât celelalte soiuri studiate, în special datorită unui procent mult mai redus de pierderi prinstricare. Se remarcă totuși gradul foarte ridicat de deprecieri datorate dezvoltării rapide abolilor pe fructele caiselor păstrate la temperatura mediului ambiant.

Frigul a avut ȋnsă și în acest an, un efect benefic asupra caiselor din soiul Mari deCenad, care ȋn general, în ciuda valorilor destul de ridicate ale pierderilor, şi-au menținut maibine aspectul şi sănătatea acestora un timp ȋndelungat.

3. Pentru prune și ardei din recolta 2013 experimentările de păstrare-depozitare, suntîn curs de desfășurare și rezultatele acestora vor fi cuprinse în raportul fazei 4/2014.

4. Ceapă recolta 2012 - durata maximă de păstrare a cepei uscate a fost de 100-150zile în condiții naturale (în funcție de soi), 180 zile în condiții de refrigerare și 210 zile încondiții frigorifice, cu pierderi totale medii de 12,17%, 22,35%, respectiv 27,02 %. Pierderileprin stricare cele mai mici s-au inregistrat la ceapa din soiul Daytona de 0-3,1% în funcție decondițiile și durata de păstrare, iar cele mai mari la soiul Countach de 5,6 – 22,2%, tot înfuncție de condițiile și durata de păstrare.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la soiul De Buzău pentru păstrare în condițiinaturale și la soiul Daytona pentru păstrare în condiții de refrigerare și frigorifice. In acestecazuri gradul ridicat de sănătate al cepei a condus la menținerea calității și la prelungireaduratei de păstrare.

Pentru ceapă din recolta 2013 experimentările de păstrare-depozitare, sunt în curs dedesfășurare și rezultatele acestora vor fi cuprinse în raportul fazei 4/2014.


5. Durata de menținere a calității morcovilor a fost de 60 de zile ȋn condițiile mediuluiambiant, 90 de zile ȋn spații refrigerate şi 150 de zile ȋn condiții frigorifice.

Pierderile totale medii au fost foarte mari (37,33 - 55,17%) în funcție de condițiile șidurata de păstrare, pierderile de masă având cea mai mare pondere. Și proporția morcovilordeshidratați în timpul păstrării a fost ridicată variind în medie între 11,73% și 21,34 în funcție decondițiile și durata de păstrare. Pierderi mai reduse au fost înregistrate la soiurile Floride și Astralîn diferite condiții de păstrare.

In anul 2012, cele mai bune rezultate de menținere a calității morcovilor au fost obținutela soiul Floride păstrat în condițiile mediului ambiant și frigorifice și soiul Astral păstrat în condițiide refrigerare. Condițiile frigorifice prelungesc durata de păstrare a morcovilor, problema mențineriicalității fiind legată în principal de pierderile de masă și gradul de deshidratare.

Pentru morcovi din recolta 2013 experimentările de păstrare-depozitare, sunt în curs dedesfășurare și rezultatele acestora vor fi cuprinse în raportul fazei 4/2014.

6. Merele fiind materiale biologice pot fi considerate din punctul de vedere al răspunsuluila diversele tipuri de solicitări mecanice ca material cu comportare vâscoelastică, dependentă detimp.

Depozitarea merelor în fermele de semisubzistenţă se realizează în spaţii cu răcirenaturală, fructele fiind aşezate în diverse tipuri de ambalaje. In acest context înălţimea de aşezare afructelor în ambalaj este importantă deoarece pe perioada de păstrare de lungă durată pot aparevătămări produse de solicitarea de compresiune la încărcare constantă din partea greutăţii fructelordin rândurile superioare asupra fructelor din rândurile inferioare ce duc la modificarea formeigeometrice specifice a fructelor, afectând calitatea fructelor. Rezultatele cercetărilor efectuaterecomandă o înățșime a stratului de fructe de 690 mm.


7. Experimentările de uscare- deshidratare efectuate au permis stabilireaparametrilor proceselor de uscare / deshidratare în cele două variante utilizate, pentru fiecaredintre produsele horticole considerate, astfel încât în următoarea etapă a proiectului să fiedefinitivată tehnologia pe fiecare produs și să se analizeze proprietățile produselor obținuteprecum și utilizarea unor tratmente care să împiedice brunificarea produselor cu excepțiaprunelor la care se va încerca ridicarea temperaturii de deshidratare până aproape de 90°C.

8. Din experimentările efectuate a rezultat faptul că uscătorul caznic poate fiutilizat cu success, având în vedere costul relative scăzut cu care se comercializează (150lei), ușurința în exploatare și consumul redus de energie electrică.

9. Uscătorul solar realizat în această fază, constitue o altă alternativă utilizabilă încadrul fermelor de semisubzistență costul de realizare al acestuia fiind de 2200 lei, iar încazul dezvoltării unei activități industriale la nivelul fermei de semisubzistență, sau lanivelul unui grup sau asociații de producători, în măsura în care posibilitățile finaciare opermit, pot fi achiziționate instalații de uscare ce au un preț estimativ de 8000 – 9000 euro.


Activitatea 3.4 Diseminarea rezultatelor partiale referitoare la tehnici si metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a fructelor in fermele de

semi-subzistentaIn raport au fost introduse și două noi aspecte referitoare la:

- realizarea unui uscător solar din materiale accesibile, putând fi construit sauachiziționat la nivelul fermelor de semizubzistență, fără un efort finaciar important;

- determinarea înălțimii maxime de așezare a fructelor în lăzi pe parcursulduratei de depozitare la nivelul fermelor de semisubzistență, astfel încât fructele să nusufere vâtâmâri mecanice de compresiune care să le afecteze valoarea comercială.

Aceste două noi aspecte constitue subiectul a două articole științifice, acceptate afi susținute și publicate la al XLII INTERNATIONAL SYMPOSIUM "ACTUAL TASKSON AGRICULTURAL ENGINEERING" organizat de University of Zagreb, Faculty ofAgriculture, și Agricultural Engineering Department, Croația în februarie 2014.

În cadrul Sesiunii științifice anuale a ICDIMPH – Horting din data de28.11.2013, se vor prezenta rezultate parțiale aplicabile la nivelul fermele pomicole desemi-subzistență, în ceea ce privește tehnicile și metodele specifice de uscare-deshidratareși depozitare-stocare a fructelor.

NOTA – Sesiunea Hortig a fost programată pentru data de 23.10.2013, dar datorită unor condiții obiective data desusținere a fost reprogramă pentru 28.11.2013

C O N C L U Z I I

Experimentările din cadrul fazei 3 a proiectului au fost realizate pe un număr de treispecii de fructe (caise. mere, prune) și trei specii de legume (ardei, ceapă, morcov) conformprotocolului experimental utilizat deja în cadrul fazei 2. La fiecare spece au fost studiate treisoiuri/hibrizi reprezentativi în cultură, urmărindu-se în principal comportamentul acestora lastocare – depozitare și uscare – deshidratare .

Factorii tehnologici precum: numărul de zile de la înflorire până la recoltare; sumagradelor zilnice de temperatură; tehnologia de producere, au fost monitorizați de cei doiparteneri SCDP Voinești și SCDL Buău, în perioada de dezvoltare a culturii. Condiţiile agro-climatice ale anului 2013, au fost favorabile culturilor de legume și fructe, rezultândexemplare bine dezvoltate, compartativ cu cele din anul 2012 afectate de seceta prelungită dinacest an.

Condițiile termice de păstrare utilizate în experimentări (cald 20-22°C; refrigerare10-12°C; condiții frigorifice 3-5°C) sunt determinante pentru durata de menținere a calitațiifructelor și legumelor în perioada de stocare – depozitare, soiurile aceluiași cultivar având uncomportament diferit în condiții similare de păstrare.

Variantele tehnologice de stocare și depozitare au vizat pe lângă studiereacomportamentului fructelor și legumelor la temperatura mediului ambiant și două variante depăstrare în condiții de refrigerare 10-12°C și condiții frigorifice 3-5°C.


Rezultatele obținute au reconfirmat faptul că depozitarea în condiții frigorifice esterecomandată având în vedere nivelul mai mic de pierderi (de masă și stricate), precum șifaptul că durata de păstrare se mărește , chiar până la 20 de zile în cazul caiselor care au operisabilitate ridicată.

Evoluția principalelor componente chimice (substanță uscată, aciditate titrabilă,zahar total) din fructe poate fi un indicator important al capacității de menținere a calitățiifructelor ȋn diferite condiții de păstare şi al stadiului de maturitate al produsului la un momentdat. Evoluția acestor componente chimice a variat de la un soi la altul, având un curs diferitde tendință generală preconizată.

Variantele experimentale tehnologice de uscare – deshidratare utilizate au fost înnumăr de două și au constat în:

- uscarea – deshidratarea produselor pe un uscător de laborator cu o capacitate de 3- 5 kg materie primă care a a permis simularea condițiilor existente într-un uscător ce poate firealizat (cu investiții minime) la nivelul unei ferme de semisubzistență;

- deshidratarea pe instalația existentă în secția de prelucrare a produselor horticoledin Horting, care poate fi asimilată cu o instalație industrială.

Factorii care influențează deshidratarea propriu-zisă depind de managementulprocesului, respectiv de realizarea temperaturii optime a aerului în cazul uscătorului și detemperatură, umiditate și viteză a aerului în cazul instalației de deshidratare.


Proiectul 2011/faza3 PLAN SECTORIAL ADER 2020 · funcție de care se stabilește calitatea...

Documents

Transcript of Proiectul 2011/faza3 PLAN SECTORIAL ADER 2020 · funcție de care se stabilește calitatea...