8/13/2019 Pensiune Agro

1/63

2

8/13/2019 Pensiune Agro

2/63

CUPRINS

INTRODUCERE MOTIVA IA I IMPORTAN A TEMEI ....................................5

CAPITOLUL 1: TURISMUL...........................................................................................6

1.1 Definiii..........................................................................................................................61.1.1 Definiii uzuale................................................................................................71.2 Istoria turismului ...........................................................................................................8

1.2.1 Antichitate.......................................................................................................81.2.2 Evul mediu......................................................................................................91.2.3 evolu ia industrial!.......................................................................................91.2." #urismul modern.............................................................................................91.2.$ Euro%a...........................................................................................................1&1.2.6 #urismul curativ............................................................................................1&1.2.7 #urismul %entru distrac ie.............................................................................1&1.2.8 #urismul de mas!..........................................................................................1&

1.3 #i%urile i formele ale turismului.................................................................................1&1." 'ocul i rolul turismului (n economia na ional!..........................................................1" 1.$ Dezvoltarea turismului (n decursul ultimilor ani.........................................................1$1.6 #urismul %e %lan mondial............................................................................................17

1.6.1 )reviziuni......................................................................................................211.6.2 #endin e ........................................................................................................21

1.7 #urismul (n om*nia...................................................................................................221.8 As%ectele +niunii Euro%ene din domeniul turistic......................................................2"1.8.1 )olitici comunitare (n domeniul turistic....................................................................2"

1.8.2 ,r-anizarea turismului (n +E.......................................................................26

CITOITOLUL 2: ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL.....................................................................................272.1. once%te /i definiii....................................................................................................272.2. A-roturism /i ecoturism..............................................................................................292.3 0otivaiile ce stau la aza %racticrii a-roturismului..................................................3&2." Im%licaii asu%ra dezvolt!rii rurale..............................................................................312.$. azarea turistic! (n a-roturism...................................................................................32

2.$.1 )ensiuni a-roturistice ...................................................................................322.6. olul +niunii Euro%ene (n dezvoltarea a-roturismului..............................................33

2.6.1 Iniiative la nivelul +niunii Euro%ene...332.6.2 )ro-rame euro%ene %rivind dezvoltarea turismului rural.3$

2.7. Asociaii /i or-anisme internaionale (n turismul rural...3$2.8. 4curt istoric al turismului rural /i a-roturismului (n om*nia362.9. 5orme actuale de or-anizare a turismului rural..372.1&. )romovarea activit!ii de turism rural /i a-roturism.372.11 0oduri de finan are a turismuli rural i al a-roturismului (n om*nia.37 2.12 om%onente ale dezvolt!rii duraile (n s%a iul rural.38

3

8/13/2019 Pensiune Agro

3/63

CITOLUL 3: ANALIZA REGIUNII I AL COMUNEI I LOCALIT II SNIOB393.1 Istoria comunei.............................................................................................................393.2 A/ezarea -eo-rafic!.....................................................................................................39

3.2.1 'ocalit!i limitrofe........................................................................................39

3.3 elieful ........................................................................................................................"&3.3.1 eeaua hidro-rafic!....................................................................................."&

3." 4ituaia demo-rafic!...................................................................................................."13.$ )oten ialul turistic esurse locale.............................................................................."3

CITOLUL : !N"IIN AREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE #S"NTUL TE"AN# DIN LOCALITATEA SNIOB".1 Date -enerale...............................................................................................................""".2 Descrierea %roiectului..................................................................................................""

".2.3. Am%lasamentul %roiectului re-iunea ude ul localitatea:.........................""".2.". 4e descrie ce se dore te s! se realizeze %rin %roiect...................................."$".2.$ )revederile investi iei i activit! i aferente; ................................................."$ ".2.6 4tructura construc iei; .................................................................................."6".2.7. 5undamentarea necesita i i o%ortunit! ii investi iei................................."7 ".2.8. )ia a de a%rovizionare concuren a i strate-ia de %ia !..............................."9 ".2.9 Dotarea %ensiunii

8/13/2019 Pensiune Agro

4/63

I&'()*+,-(-

M)'/00 4)('0&0 '--

>n milocul temei alese st! (nfiinarea unei %ensiuni a-roturistice (n comunaiuhoi localitateaSniobcu autorul fondurilor structurale ale +niunii Euro%ene.

Aceast! tem! am ales din mai multe motive oiective tota/a c*t suiective. )rimulmotiv este c! %!rinii mei sunt de ori-ine din Sniobsunt n!scui (n 4*nio: a/adar mare%arte a co%il!riei mele am %etrecut aici %recum am o le-!tur! srt*ns! cu acest sat(ntotdeauna a ocu%at un loc im%ortant (n inima mea. >n mod indirect din acest motiv am(nce%ut /i aceast! facultate cu s%ecializarea; ?Economia comerului turismului /iserviciilor

8/13/2019 Pensiune Agro

5/63

ealizarea %roiectului este o un! idee. 4tau la dis%oziie mai multe ar-umente%ro dec*t contra. 5oarte muli oameni %refer! serviciile oferite de %ensiuni a-roturisticemai ales %o%ulaia uran! deoarece ofer! un serviciu mai deoseit. a de e@em%lu;c!l!rie ture cu iciclet! %limare cu c!ru! (n urul localit!ii consumarea %roduselornaturale consumarea anumitor %re%arate culinare s%ecifice zonei %!linci deoseite

vinuri s%ecifice sau -astronomie deoseit! /i neoi/nuit!: (ncercarea diferitelor muncia-ricole munci (n urul casei /i a cre/terea animalelor etc. 5auna /i flora (nconur!toar!asi-ur! odihn! total! lini/tea %!durilor %acea r*urilor -aranteaz! o recreare total! as%iritului iar %rin %ro-ramele oferite tradiiei %o%ulare vii neasemuit fesativaleleinteresante /i %erelinaele au /ansa de a cuno/te o-!ia re-iunii.

ealizarea %ensiunii G4f*nt tefan< G4tearul C!tr*n

8/13/2019 Pensiune Agro

6/63

Datorit! caracterului s!u de mas! /i %rin coninutul com%le@ turismul antreneaz!un vast %otenial material /i uman cu im%licaii im%ortante asu%ra evoluiei economiei /isociet!ii asu%ra relaiilor interumane naionale /i internaionale.

Din %unct de vedere etimolo-ic cuv*ntul Gturism< %rovine din termenul en-lezGtour< c!l!torie: care a fost creat (n An-lia (n urul anilor 17&& %entru a desemna

aciunea de a voiaa (n Euro%a. Acest termen a fost ulterior %reluat de maoritatea limiloreuro%ene cu sensul de c!l!torie de a-rement.+na din cele mai vechi defini ii ale cuv (ntului '+(6 a fost dat! de c!tre .

LuMer5reuler (n 19&$. El s%une c! Gturismul (n sensul modern al cuv*ntului este unfenomen al tim%urilor noastre azat %e cre/terea necesit!ii de refacere a s!n!t!ii /ischimarea mediului de via! %e na/terea /i dezvoltarea sentimentului de rece%tivitate%entru frumuseile naturii

8/13/2019 Pensiune Agro

7/63

T+(6+repre.int activitatea persoanelor care cltoresc ctre 5i rn nlocurile aflate n afara ediului lor obi5nuit pe o perioad de tip de cel ult un anpentru rela1are, afaceri sau alte scopuri*

V'0')(+repre.int orice persoan care cltore5te ntr-un loc, altul dect celobi5nuit, pentru ai pu3in de $' luni consecutive 5i al crei scop principal nu este acela

de prestare a unei activit3i lucrative la locul vi.itat*T+(6'+este vi.itatorul care rne cel pu3in o noapte n in anul 1936 'i-a Pa iunilor a definit turismul este definit ca o c!l!torie mai lun-! de 2" ore. 4uccesoarea acesteia Pa iunile +nite a com%letat aceast!

defini ie s%ecific*nd durata ma@im! de 6 luni.

1.2.1 A&',n sec 6 I.Or. in Cailon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multioameni din diverse inuturi a%ro%iateQ E-i%tul se com%orta ca un ma-net %entru atra-erea vizitatorilor. Reneau %entrumarile festivale reli-ioase i %entru a vedea )iramidele 5arul din Ale@andria etc.Q >n Lrecia Antic! se %ractica turismul reli-ios %entru a mer-e (n locul s%ecial

destinat vener!rii unui anumit zeuQ >n Im%eriului oman %ersoanele (nst!rite din oma (si construriau o a dou!resedin ! (n afara ora ului (n care locuiau (n anumite %erioade ale anului Q 4e manifest! i turismul de studiu (n care atat co%ii c*t i adul i mer-eau (n anumite re-iuni (n Lrecia E-i%t: %entru a (nv! a lima res%ectiv!Q #urismul alnear era o form! de turism %racticat! inc! de %e vremea romanilor.

8

8/13/2019 Pensiune Agro

8/63

1.2.2 E/+ -*+

0ai (ntoarcem o fil! a istoriei i %! im in %erioada cavalerilor i domni elor a re-ilor i razoaielor i a marilor desco%eriri -eo-rafice. Evul 0ediu sau %erioada medievala a durat a%roa%e un mileniu intre secolul al Rlea i secolul al KRIlea.

Aceast! %erioada este marcat! de marile descoperiri geografice desco%eriri ce

vor favoriza i dezvoltarea turismului (n urmatoarele secole.0arile desco%eriri au fost f!cute de c!tre navi-atori i cuceritori celeri care

%lecau fie %entru colonizarea unor noi teritorii fie %entru desco%erirea unor rute maiscurte %entru anumite destina ii comerciale.

0ari navi-atori e@%loratori si totodata calatori;Q M0(,) P))12$" B 132":Q B0('))-+ D01"$& B 1$&&:Q C(6'))( C)+=1"$1 B 1$&6:Q V06,) *0 G00 1"69 B 1$2"Q A-() V-64+,,1"$" B 1$12:

Acesti sunt doar o %arte din marii e@%loratori i navi-atori ai omenirii care au realizat le-!tura (ntre !tr*na Euro%a Asia i 'umea Pou!. Deschiderea de rela ii comerciale (n aceste %!r i ale )lanetei au influen at (n mod direct dezvolarea unit! ilor de cazare i alimenta ie in zona %orturilor sau a intersec iilor de rute comerciale.

1.2.3 R-/)+ 0 &*+6'(08

evoluia Industrial! a adus nu numai schim!ri tehnolo-ice dar /i schim!risociale sustaniale ceea ce a (ncuraat turismul de %l!cere ca efect al dezvolt!rii claseide miloc (n centrele urane unde faricile /i locurile de munc! erau mai numeroase.

ondiiile de munc! /i de via! (n ora/ele su%raa-lomerate au f!cut ca numeroase%ersoane s! %!r!seasc! ora/ul /i s! c!l!toreasc! (n vacan! %entru recreere /i odihn!.

1.2. T+(6+ )*-(&

a fenomen de mas! modern c!l!toria are o istorie destul de scurt! str*ns le-at!de marile inven ii ale secolului al KIK ma ina i nava cu aur calea ferat! avioane moderne aceste marcheaz! %unerea azelor turismului modern. Iau am%loare sta iunile alneare turismul al%in i sta iunile al%ine a%ar %rimele asocia ii turistice. 0area industrie a (nce%ut de secol KK im%une ritm dezvolt!rii turismului. Du%! al IIlea !zoi0ondial turismul devine oiect al activit! ii economicofinanciare a statelor.

5ormele diferite de unit!i de cazare sau dezvoltat /i ele odat! cu sistemele detrans%ort (nce%*nd cu hanurile /i continu*nd cu hotelurile motelurile staiunile de var! /i

de iarn! /i altele.4e %ot remarca (n turismul modern fenomenele;

re terea turismului interna ional (ntrun ritm mai mare com%arativ cu turismul intern E@%ansiunea c!l!torilor interna ionale cu sco%ul recreative de tratament de %l!cere

(ntrun ritm mai ra%id dec*t acela al c!l!toriilor de afaceri #enden ia -eneral! a c!l!torilori interna ionali de a vizita din ce (n ce mai multe !ri

9

8/13/2019 Pensiune Agro

9/63

#enden ia de cre tere a c!l!toriilor %e distan e lun-i i maorare a %onderii acestora (n totalul c!l!toriilor interna ionale. 5alni ! C!!i ! 2&&3; % 2$J

1.2.5 E+()40Euro%a ia revenit lent du%! invazia ararilor motivul Gc!l!toriein tim%ul secolului KRII (n An-lia e@ista o mod! c! fii noilimii s! fie trimi i (n Euro%a %entru o e@%erien ! educativ! com%le@! %e care o atin-eau in tim%ul unui tur )arisLeneva5lorenta)isaColo-naRenetiaomaPa%les0untele ResuviuInnsrucHCerlinDresdenRienna)otsdam0unichOeildeler-,landa denumit Lrand #our. >nsecolul KRIII aceast! mod! atin-e a%o-eul sau i multi dintre vizitatori au fost %icta i (n tim% ce vizitau oma de c!tre )om%eo Catoni.

1.2.$ T+(6+ ,+(0'/ A e@istat dintodeauna ins! a devenit im%ortant doar in secolul KRIII. Acesta esteasociat localit! ilor alneare vindec!toare %rin %ro%riet! ile curative ale a%elor minerale. 4imilar acestora s(nt i !ile (n a%! s!rat! a m!rii.

1.2.7 T+(6+ 4-&'(+ *6'(0, - A fost sus inut odat! cu industrializarea 0!rii Critanii %rima ar! Euro%ean! care

a %romovat im%ortan a tim%ului de rela@are ini ial (n r(ndul marilor %ro%rietari i mai a%oi %o%ula iei din clasa milocie. #o1 = >ingsa fost %rima a-en ie de turism formata in 17$8 (n 0area Critanie. ,ri-inea turismului sa %!strat in denumirile ulterioare %e care le

-!sim in diferite %uncte ale lumii cum ar fi +roenade des ?nglais la Pice sau indenumirile multor hoteluri6otel ristol6otel #arltonsau6otel @a T+(6+ *- 068

#urismul de mas! sa dezvoltat datorit! %ro-reselor tehnolo-ice %ermi *nd trans%ortul unui num!r mare de %ersoane (ntrun tim% scurt c!tre locuri de interes turisticastfel (nc*t din ce (n ce mai mul i oameni sau %utut ucura de %etrecerea tim%ului lier (n res%ectivele localit! i sau sta iuni.

1.3 T4+(- )(-- 0- '+(6++

#i%urile de turism se difereniaz! de la ar! la ar! asi-ur*nd varietatea /i %rinacest! atracie asu%ra turi/tilor autohtoni /i str!ini.Industria turismului /i os%italit!ii re%rezint! sistemul com%le@ (n care se re-!sesc

o multitudine de oiective %olitici /i strate-ii %entru toate ti%urile /i formele de turismdescrise de literatura de s%ecialitate taelul 1 /i 2: sistem care su o form! sau alta areun anume im%act asu%ra mediului natural (nconur!tor.

on-ressul de la Oa-a turismul a (n%!r it %e dou! -ru%e fundamentale; turism le-at de ativitate %rofessional! i turism de tim% lier.

1&

8/13/2019 Pensiune Agro

10/63

#urism le-at de activitate %rofessional!;totalitatea activit! ilor %rofesionale i de tim% lier (n tim%ul e@ecutarea a ocu%a iei

#urism de tim% lier; este totalitatea activit! lor alese lier desf! urate (n tim% lier (n afara casei. 0otivul %rinci%al este %reten ia omului %entru diversitate.

0ultitudinea formelor de turism se mai %oate classifica (n func ie de; destina ie i

motiva ie dimensiune -eo-rafic! durata c!l!toriei anotim% v*rst! num!rul turi tilor influen a %e alan a economic! direc ia c!l!toriei distan a %arcurs! ti%ul de trans%ort utilizat -radul de or-anizare frecven a de desf! uraremediul social turism social: i du%! rela ia cu mediul (nconur!tor zona de desf! urare s%ecificul activit! ii frecven a de desf! urare. C!r!nescu 197$; 33"&J

TIPURI DE TURISM Tabelul 1

N(M)*+ *-,06,0(-

D-&+(- C0(0,'-(6',

1#i%uri

principalede turism

#urismul dea-rement

este un foarte r!s%*ndit ti% de turism rezult! ca r!s%uns al or-anismului uman la solicit!rile fizice /i

%sihice ale vieii cotidiene se manifest! %rin cele mai diverse forme valorific! %otenialul estetic al arealului -eo-rafic se asociaz! u/or cu toate celelalte ti%uri de turism este s%ecific tuturor v*rstelor.

#urismulalnear

este cel mai vechi ti% de turism valorific! resursele tera%eutice ale unei re-iuni se %oate %ractica tot tim%ul anului nu de%inde de condiiile climaterice necesit! o infrastructur! s%ecializat! este s%ecific %ersoanelor de v*rsta a doua /i a treia.

#urismulcultural

vizeaz! oiective turistice care a%arin averii culturale se (ntre%!trunde cu turismul de a-rement este s%ecific ora/elor mari o-ate (n oiective culturale.

#urismul%olivalent

este cel mai r!s%*ndit ti% el (min*nd mai multe ti%uri de turism este %racticat de marea maoritate a turi/tilor comin! /i ti%urile secundare de turism.

2 #i%urisecundarede turism

#urismuleducaional

se adreseaz! tinerilorc!ror formare educaional! este (n curs este tan-ent maorit!ii ti%urilor de turism este or-anizat /i desf!/urat de /coli institute de (nv!!m*nt su%erior

sau alte or-anisme de formare.

#urismul deafaceri este %racticat ocazional /i intermitent de c!tre %ersoane antrenate (nactivit!i economice /tiinifice sau sociale.

#urismulsocial

stratific! serviciile turistice (n funcie de nivelul social al unorcate-orii de turi/ti

creeaz! %osiilitatea %ractic!rii turismului de c!tre cate-orii socialecu venituri mici

de%inde de %ros%eritatea economic! a !rii a a%!rut du%! dezvoltarea turismului de mas!.

11

8/13/2019 Pensiune Agro

11/63

#urismulreli-ios

se adreseaz! at*t credincio/ilor c*t /i altor %ersoane valorific! %otenialul reli-ios al unor zone se desf!/oar! (n %erioada unor s!r!tori reli-ioase.

#urismul-astronomic

se desf!/oar! (n re-iuni cu s%ecific -astronomic %ronunat este le-at de e@%oziii festivaluri sau s!r!tori locale

o com%onent! im%ortant! (n cadrul a-roturismului.#urismul%entru

cum%!r!turi

s%ecific re-iunilor transfrontaliere sau !rilor cu facilit!i fiscale %racticat at*t de cate-oriile sociale cu venituri mici c*t /i de

cate-oriile sociale cu venituri mari.

"ORME DE TURISM Tabelul 2

N(M)*+ *-,06,0(-

D-&+(- C0(0,'-(6',

1Du%! zona

dedesf!/urare

#urismuluran

este una din cele mai vechi forme de turism e@istena infrastructurii com%lete determin! dezvoltarea activit!ilor

turistice.

#urismulrural

se desf!/oar! (n s%aiul rural /i are int! %o%ulaia uran! are (n -eneral s%ecific recreativ sau -astronomic.

#urismul (nstaiuni

este (ntreinut de tradiia a unor staiuni turistice are (n -eneral s%ecific recreativ sau curativ.

#urismul (nzone

naturale

se desf!/oar! (n zone %arial sau total izolate %oate avea /i forme T de aventur! U este destinat (n s%ecial turi/tilor tineri sau maturi.

2Du%!

s%ecificulactivit!ii

#urismulclasic

are istoria cea mai o-at! desf!/ur*nduse (n s%aii diverse este un turism %olivalent incluz*nd toate ti%urile este %racticat de num!rul cel mai mare de turi/ti.

A-roturismul

valorific! %otenialul natural /i %roductiv al fermelor rurale %rindezvoltarea unor %roduse /i servicii de alimentaie %ulic! /i de-!zduire

rol im%ortant (n cre/terea %rofitailit!ii sectorului a-ricol /i (ndezvoltarea durail! a s%aiului rural

rol %ozitiv (n reorientarea %o%ulaiei c!tre natur! %roduse s!no-eneres%ectiv s%re o via! s!n!toas!.

Ecoturismulturismulecolo-ic:

se desf!/oar! c*t (n natura necontaminat! /i nemodificat! deaciunea omului (n ariile %roteate

contriuie la conservarea naturii /i la dezvoltarea durail! local!. infrastructura se dezvolt! in*nd seama de valorile tradiionale /i de

%rinci%iile ecolo-iei.3 Du%!

distana%arcurs! de

turi/ti

#urismul dedistan! mic!

are s%ecific recreativ se %ractic! mai ales (n VeeHend. este influenat de factorii climatici.

#urismul dedistan!

mare

este s%ecific turismului naional are ca int! oiective turistice renumite sau ti%uri de s%aii -eo

climatice distincte.

12

8/13/2019 Pensiune Agro

12/63

#urismul dedistan!

foarte mare

este s%ecific turismului internaional uneori /i naional (n cazul!rilor mari:

int!; resurse /i infrastructuri turistice de marc!.

"Du%! durata

c!l!toriei

#urismul descurt! durat!

se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 zile se %ractic! mai ales (n VeeHend

este s%ecific %o%ulaiei urane care la sf*r/it de s!%t!m*n! se(ndrea%t! c!tre zonele %eriurane.#urismul de

durat!medie

se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 s!%t!m*ni se %ractic! (n tim%ul concediului sau vacanelor concentreaz! toate ti%urile de turism

#urismul delun-! durat!

se desf!/oar! %e o %erioad! de o lun! sau mai mult se %ractice! de elevistudenilier %rofesioni/ti sau %ensionari

$ Du%! ti%ulde trans%ort

utilizat

#urismul%edestru

cel mai vechi ti% de turism se desf!/oar! (n zonele %eriurane sau la munte este un turism recreativ asociinduse cu s%orturi %recum al%inismul

v*n!toarea sau %escuitul.

#urismulrutier

nr. celor care %ractic! aceast! form! de turism este (n cre/tere confer! activit!ii turistice dinamism inde%enden! /i inedit

#urismulferoviar

este utilizat %entru distane mici i medii dar mai ales %entru distane mari

(n %re%onderen! de tineri /i %ersoane (n v*rst! confer! vitez! si-uran! /i confort.

#urismulaerian

a e@%lodat cu sc!derea costurilor iletelor utilizat %entru distane mari sau %entru a-rement.

#urismulnaval

fluvial lacustru sau maritim turismul naval este utilizat %entruaccederea (n zone izolate de a%e.

#urismul cu

trans%ortcominat

%resu%une de%las!ri lun-i (n zone cu %rofil diferit

cele mai des (nt*lnite cominaii sunt; feroviar sau rutier B %edestruaerian B feroviar sau rutier etc.

6Du%! -radul

deor-anizare

#urismulneor-anizat

se efectueaz! individual sau (n -ru%uri mici solicit! locuri de cazare /i mas! %e %erioade scurte.

#urismulsemi B

or-anizat

se efectueaz! individual sau (n -ru%uri micice a%eleaz! unei firmes%ecializate care s! rezolve %arial serviciile turistice

se fac rezerv!ri %rin Internet

#urismulor-anizat

cu%rinde turi/tii sau -ru%urile ce a%eleaz! unei a-enii s%ecializatecare asi-ur! %achetul com%let de servicii

confer! si-uran! /i comoditate turi/tilor %recum /i eficien! (nocu%area s%aiilor de cazare.

7Du%!

frecvena dedesf!/urare

#urismulcontinuu

se refer! la utilizarea non B sto% a infrastructurii se %ractic! (n marile ora/e (n %rinci%alele noduri de trans%ort.

#urismulsezonier

de%endent de factorul climatic i de %erioada concediilor cele mai im%ortante forme; de var! /i de iarn!.

#urismul decircumstan!

se desf!/oar! %e o %erioad! scurt! determinat de anumitemanifest!ri; concerte t*r-uri e@%oziii etc.

8 Du%! aria de #urismul este ramura de az! a acestei forme de turism aco%er! a%ro@imativ

13

8/13/2019 Pensiune Agro

13/63

%rovenien! aturi/tilor

internnaional:

8&F din total: venitul calculat %e turist este mai mic dar asi-ur! continuitate (n

e@%loatarea staiunilor turistice.#urismul

internaional este (n cre/tere ca %ondere datorit! ridic!rii standardului de via!

%recum /i -loaliz!rii

%resu%une investiii mai mari.

9Du%!

num!rulturi/tilor

#urismulindividual

se efectueaz! de %ersoane sin-ure sau (nsoite de familie sau de unnum!r restr*ns de %rieteni.

#urismul de-ru%

este or-anizat de a-eniile de turism m!rimea -ru%ului de%inde de ca%acitatea milocului de trans%ort

#urismul demas!

este caracterizat de %artici%area unei mari %!ri ale %o%ulaiei la oactivitate turistic!

se %ractic! (n zone de mare interes; litoral munte etc

1&

Du%! v*rsta

turi/tilor

#. -ru%eitinere

este %racticat de tineri /i are caracter %re%onderent recreativcultural sau de aventur!.

#. -ru%eimature

este %racticat de %ersoane mature 3&B6&ani: are caracter%olivalent.

#. -ru%eiv*rstnice

este %racticat de %ersoane de v*rsta a treia /i are caracter curativ.

Tipurile de turism re%rezint! cate-oriile %rinci%ale /i secundare de turism inedifereniate (ntre ele su as%ect conce%tual. Formele de turism re%rezint! modalit!io%eraionale de turism av*nd la az! o multitudine de conce%te /i de criterii -eo-raficedemo-rafice /i sociale (n diferite cominaii

>n concluzie se %oate afirma c! turismul a evoluat su influena unui com%le@ defactori care au determinat totodat! o varietate de forme de turism. >n multe cazuri chiarofertanii de %roduse turistice au -enerat nevoi cre*nd noi forme de turism acest as%ect

fiind de altfel o consecin! a dezvolt!rii industriei turismului la scar! %lanetar!.

1. L),+ ()+ '+(6++ ?& -,)&)0 &0 )&08 #urismul %rin coninutul /i tr!s!turile sale re%rezint! o ramur! distinct! (n

economia unei !ri iar %rin valorificarea su%erioar! a resurselor turistice a%ortul valutar%onderea (n )IC realizarea valorii ad!u-ate efectul de antrenare de stimulare a%roduciei (n alte domenii ocu%area forei de munc! etc. se constituie ca o activitate%rioritar! de interes naional.

A/adar turismul are efecte asu%ra strate-iei -loale de dezvoltare economico Bsocial! a !rii dar /i la nivel de ramur! domenii fundamentale ale economiei.

>n conte@tul im%licaiilor economice se (nscrie /i contriuia turismului la

dezvoltarea unor zone mai %uin o-ate (n resurse %entru %relucrarea industrial! dar curesurse turistice naturale sau create de om care valorificate %ot s! devin! atraciituristice /i s! determine dezvoltarea localit!ilor e@istente ca staiuni turistice sau chiarcrearea unor staiuni noi ca cele alneoclimatice din ar%aii ,rientali devenite ulteriorora/e Bstaiuni Corsec Cor/a C!ile #u/nad:.

)rin turism sunt valorificate de asemenea unele zone cu resurse turistice culturalBistorice cu mare for! de atracie turistic!. )ractica a demonstrat c! astfel de re-iuni se%ot dezvolta /i intra (n circuitul economic cu investiii minime %entru amenaarea

1"

8/13/2019 Pensiune Agro

14/63

%ensiunilor turistice /i %ensiunilor a-roturistice sau a unor centre artizanale fie com%le@ede a-ro%roducie destinate inclusiv a-roturismului /i turismului rural. #urismul esteconsiderat astfel ca un milod de diminuarea a dezechilirelor interre-ionaleintrare-ionale sau locale /i %e l*n-! atra-erea (n circuitul de valori a unor areale turisticeare consecine /i asu%ra dezvolt!rii (n %rofil teritorial; construcii de locuine amena!ri

de drumuri dezvoltarea serviciilor %ulice a (ntre%rinderilor mici /i milocii etc.>n tot acest demers de dinamizare a dezvolt!rii locale /i re-ionale de ridicareeconomic! /i emanci%are cultural! /i social! a unor areale localit!i turismul are /ivocaia ecolo-ic! deoarece strate-ia de %lanificare /i dezvoltare este confirmat! cu aceeade %roteare a mediului (nconur!tor a valorilor s%irituale /i economice ale comunit!ilorlocale de valorificare o%tim! a resurselor (ntro viziune durail!.

Dar turismul este o activitate economic! deoseit de com%le@! deoarececoninutul %restaiei turistice (ncor%oreaz! %e l*n-! serviciile s%ecifice /i unelecores%unz!toare altor domenii economice conferindui turismului caracterul unei ramuride interferen! /i sintez! de unde /i am%loarea /i com%le@itatea le-!turilor dintre turism/i com%onente ale economiei. +nele dintre aceste ramuri economice /i cea te@til!

construciile etc. Bsunt ramuri furnizoare ale c!ror furnituri se (n-loeaz! (n azamaterial! a turismului sau (n %roducia culinar! a restaurantelor. Altele ca de e@em%lutrans%orturile circulaia m!rfurilor comunicaiile cultura asistena medical! -os%od!riacomunal! etc. concur! inde%endent la satisfacerea diverselor com%onente ale cereriituri/tilor.

#urismul (n desf!/urarea lui %resu%une deci o cerere cresc*nd! de unuri /iservicii cu re%ercusiuni %ozitive (n sferele de %roducie a acestora.

De aceea turismul are totodat! /i un im%ortant efect de antrenare de stimulare a%roduciei (n alte domenii economice iar nevoia de ada%tare la cerinele turi/tilorconduce la a%ariia unor ramuri cu destinaie s%ecial! %entru turism trans%ortul %e calucaterin-ul decoraiunile interioare a-rementul etc.: turismul devenind /i un miloc de

diversificare a economiei a ramurilor tradiionale.A/adar turismul acioneaz! ca un factor stimulator al sistemului economic -loalare o mare im%ortan! (n structura mecanismului economic /i un rol activ (n %rocesul dedezvoltare /i modernizare a economiei unei !ri.

1.5 D-/)'0(-0 '+(6++ ?& *-,+(6+ +')( 0&

4a remarcat (n s%ecial (n Euro%a o %ia ! de lu@ (n turismul din ultimele decenii care se azeaz! %e voiae de scurt! durat!. #uri tii interesa i de aceast! form! de turism au venituri dis%oniile ridicate tim% de odihn! considerail sunt educa i i au -usturi sofisticate. ererea se define te astfel %rin calitatea su%erioar! vizat! ceea ce a condus la fra-mentarea %ie ei turismului litoral de mas! turi tii %retinz*nd versiuni s%ecializate

sta iuni mai lini tite sta iuni %entru %etrecerea concediilor (n familie ori hoteluri. Dezvoltarea tehnolo-iei i a infrastructurii de trans%ort avioane cu reac ie linii de zor loVcost i aero%orturi mult mai u or accesiile: au f!cut ca multe ti%uri de turism s! devin! mult mai accesiile. ,r-aniza ia 0ondial! a 4!n!t! ii estimeaz! c! %este $&&.&&& %ersoane se afl! (n avion (n fiecare moment. Au intervenit de asemenea modific!ri (nstilul de via ! cum ar fi v*rsta de %ensionare fa%t ce sus ine turismul dea lun-ul (ntre-ului an. Acesta este facilitat de v*nz!rile online ale %roduselor turistice. +nelesiteuri au (nce%ut acum s! ofere i %achete dinamice c*nd un %re inclusiv este estimat

1$

8/13/2019 Pensiune Agro

15/63

%entru un %achet %ersonalizat solicitat de turist. Au e@istat i anumite re-resiuni (n turism cum a fost cea datorat! atacului di 11 se%temrie i amenin !rilor teroriste destinate destina iilor turistice Cali i mai multe ora e din Euro%a:. De asemeni cele datorate tsunamiului din 26 decemrie 2&&" i cutremurului din 2&&" din ,ceanul Indian ce a afectat !rile din Asia de la ,ceanul Indian i Insulele 0aldive. 0ii de vie ii sau %ierdut

atunci i mul i turi ti au murit fa%t ce a condus la sto%area sau restric ionarea turismului (n res%ectivele zone. #ermenii de turism i c!l!torie sunt uneori folosi i ca sinonime. >n acest conte@t c!l!toria %oate fi definit! ca i turismul dar se diferen iaz! %rin fa%tul c! se refer! la o anumit! destina ie sau un sco% ine definit. #ermenul de turism sau turist sunt folosi i uneori cu sens %eiorativ in%lic*nd interesul su%erficial %entru cultura sau locurile vizitate de turi ti.

1.$ T+(6 4- 40& )&*0

Evoluia at*t a turismului c*t /i a turismului internaional se caracterizeaz! lanivel mondial %rintro tendin! de cre/tere datorit! influenei factorilor economicidemo-rafici %olitici sociali. #urismul internaional are (n aceast! situaie cea mai

im%ortant! cre/tere datorit! dorinei oamenilor de a vizita alte !ri de a cunoa/te altecivilizaii oiceiuri dar /i datorit! %ro-resului tehnic (nre-istrat (n domeniultrans%orturilor %ro-res care %ermite c!l!torii mai ra%ide /i mai confortaile %e distanedin ce (n ce mai lun-i.

Evoluia turismului internaional se %oate a%recia %rin aciunea a doi indicatori;sosirileW%lec!rile de turi/ti /i (ncas!rileWcheltuielile din turismul internaional.

)e %lan internaional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari cu multeeconomii naionale care de%ind de el. >n !rile dezvoltate cre/te anual mai ra%id dec*tcre/terile medii ale economiei. A%ortul la )IC al veniturilor din turism aun-e la sauchiar de%!/e/te: 3&F.

#urismul a devenit o activitate de recreere -loal! %o%ular!. #urismul este ramura

economic! cea mai %uternic! %e %lan mondial. >n 2&&" sau o inut (n acest sector conform ,r-aniza iei 0ondiale a #urismului circa 623 miliarde de +.4. X. >n 2&&8 sau consemnat %este 922 milioane de sosiri la nivel interna ional cu o cre tere de 19F fa ! de anul 2&&7. >ncas!rile interna ionale din turism au crescut (n 2&&8 la 9"" ilioane +4X 6"2 ilioane euro: ceea ce cores%unde la o cre tere (n termeni reali de 18F. u a%ro@imativ 1&& milioane de an-aa i la nivel mondial turismul se eviden iaz! i ca cel mai im%ortant an-aator. !l!toriile transfrontaliere se ridic! la un %rocent de 2$ %*n! la3& din comer ul mondial (n domeniul serviciilor.

a rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial! du%! anul 2&&& cerereaturistic! interna ional! a suferit o %uternic! (ncetinire (nce%*nd cu iunie 2&&8 ce sa manifestat %rintro sc!dere a cre terii sosirilor %e %lan mondial cu 2F (n tim%ul lunilor de

var!. Acest trend ne-ativ sa intensificat (n anul 2&&9 (n unele !ri e@a-erat de mult datorit! virusului O1P1 i a dus la un declin mondial de "F (n 2&&9 cu 88& milioane de sosiri la nivel interna ional i o c!dere estimat! a (ncas!rilor din turism de 6F.

#urismul este vital %entru foarte multe !ri cum ar fi E-i%t Lrecia 'ian 4%ania i #ailanda i %entru unele na iuniinsule Cahamas 5ii 0aldive: datorit! a%ortului

financiar consistent o inut din afacerile cu unuri i servicii i o%ortunit! ilor de an-aare (n industria serviciilor asociat! turismului. Industria serviciilor include serviciilede trans%ort trans%ortul aerian croazierele ta@iurile: i serviciile de os%itailitate

16

8/13/2019 Pensiune Agro

16/63

cazarea inclusiv hotelurile i sta iunile veniturile din divertisment cum ar fi %arcurile cazinourile mallurile veniturile din muzic! i teatrele etc.:.

5lu@urile turistice interna ionale sunt deoseit de concentrate %este 8& F din sosiri sunt inre-istrate de c!tre !rile industrializate ale Euro%ei de Rest ale Americii de Pord c*t i de noile !ri industrializate ale Asiei care cunosc rate de cre tere dintre cele

mai ra%ide. oncentrarea %uternic! a flu@urilor turistice este rezultatul caracteristicilorcererii turistice interna ionale c*t i ale sectorului turistic care necesit! moilizarea de investi ii consideraile inaccesiile unui num!r mare de !ri (n curs de dezvoltare cu insuficiente %osiilit! i de finan are. ererea turistic! interna ional! este caracterizat! %rin mari ine-alit! i i %rintro orientare %re%onderent! c!tre t!rile industrializate.

>n 2&&8 au fost %este 922 milioane de sosiri (n turismul interna ional cu o cre tere de 1.9F (n com%ara ie cu anul 2&&7. >n 2&&9 sosirile de turi ti interna ionali au sc!zut la 88& milioane Lraficonul 1.: ceea ce a (nsemnat un declin de "F %e %lanmondial fa ! de anul 2&&8. ea mai afectat! re-iune a fost Euro%a cu un declin de 6F. #urismul %e %lan interna ional a (nce%ut n ultimul sfert al anului a avut dea rezultat %ozitiv du%! 1" luni ne-ative.

Du%! rezultatele %ozitive ale lunelor anterioare ,r-aniza ia 0ondial! de #urism %revizioneaz! o cre tere de 3"F %e anul 2&1&. om%ar*nd num!rul turi tilor sosite (n re-iunile turistice anul 2&&8 2&&9: se eviden ieaz! c! (n n total turismul (n Africa a crescut i numai (ntro lun!

martie: a sc!zut aceast! tenden ! (n tim% ce celelalte re-iuni au %ierdut multe turi ti. Pum!rul sosirilor de turi ti re%artizate %e re-iuni Lraficonul 2.:;

Euro%a; "6& millioane de turi ti $2F: Asia i )acific; 18& millioane de turi ti 21F: America; 1"& millioane de turi ti 16F: 0iddle East; $2 millioane de turi ti 6F: Africa; "8 millioane de turi ti $F:

17

8/13/2019 Pensiune Agro

17/63

,r-aniza ia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri ca fiind cele mai vizitate %e %lan interna ional din 2&&& %*n! (n 2&&9 #aelul 3.:. >n 2&&8+.4.A au (nl!turat 4%ania de %e cel deal doilea loc (n tim% ce 5ran a a continuat s! conduc! (n ceea ce %rive te sosirile de turi ti str!ini. >n continuare (ns! cele mai vizitate !ri se afl! %e continentul euro%ean.

18

8/13/2019 Pensiune Agro

18/63

>ncas!rile din turismul interna ional au crescut de la 9"2 il. +4 X 6"1 Y: (n 2&&8 cores%unz!tor unei cre teri (n termeni reali de 1.8F fa ! de 2&&7. Iar (n anul 2&&9turismul interna ional a (ncasat numai o sum! de 8$2 illioane X +4 611 illioane Y: Lraficonul 3.: aceasta este cu 9& illion X +4 3& illion Y: mai %u in dc*t (n anul 2&&8.

Aceast! sum! (ncasat! se re%artizeaz! (n felul urm!tor %e re-iuni; Lraficonul ".:,r-aniza ia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri ca fiind

%rimele clasate (n ceea ce %rive te c* ti-urile %rovenite din turism (n anul 2&&9 #aelul".:. Este im%ortant de remarcat fa%tul c! maoritatea se afl! %e continentul euro%ean dari fa%tul c! 4tatele +nite ale Americii continu! s! se claseze %e %rimul loc.

19

8/13/2019 Pensiune Agro

19/63

8/13/2019 Pensiune Agro

20/63

2. 'ondra 0area Critanie 1".1 2&&93. Can-HoH #ailanda 1&.21 2&&9". 4in-a%ore 4in-a%ore 9.7 2&&9$. Zuala 'um%ur 0alaezia 8.9" 2&&86. PeV [orH 4tatele +nite 8.7 2&&9

7. Duai Emiratele Arae +nite 7.$8 2&&88. Istanul #urcia 7.$1 2&&99. Oon- Zon- Oon- Zon- 7.&1 2&&91&. 4han-hai hina 6.7 2&&74urs!; htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urism:

ererea turistic! mondial! se caracterizeaza deci %rin evolu ii calitative si cantitative consideraile care influen eaz! direct ansamlul %ie ei turistice mondiale.

1.$.1 P(-/+&,r-aniza ia 0ondial! a #urismului +P=#,: %revizioneaz! c! turismul

interna ional va continua s! se dezvolte cu un %rocent anual de "F. u a%ari ia e comer ului %rodusele turistice au devenit unul dintre cele mai comercializate articole de %e internet. )rodusele i serviciile turistice au devenit dis%oniile %rin milocirea intermediarilor de i furnizorii de turism hotelurile com%aniile de trans%orturi aeriene etc.: ( i %ot vinde direct serviciile. Aceasta a e@ercitat %resiune asu%ra intermediarilor at*t din %artea comercian ilor online c*t i din %artea celor tradi ionali.

4a su-erat fa%tul c! e@ist! o corela ie %uternic! (ntre cheltuielile %e ca% de locuitor din turism i -radul de im%licare al res%ectivei !ri (n conte@tul -loal. Pu numai ca rezultat al contriu iei economice im%ortante la industria turistic! dar i ca indicator al -radului de (ncredere cu care cet! enii -loali im%ulsioneaz! resursele de %e -lo %entru eneficiul economiilor locale. Acesta este motivul %entru care oricare estimare a evolu iei (n turism %oate servi ca un indiciu a influen ei relative %e care fiecare stat (l va e@ercita %e viitor.

4e %reconizeaz! c! '+(6+ 640 0 va demara (n %rimul sfert al secolului alKKIlea de i %rin com%ara ie cu destina iile tradi ionale num!rul turi tilor care vor zura %e orita s%a ial! va r!m*ne redus %*n! c*nd tehnolo-ii moderne ca G elevatorul spa ial n 2&&6 au (nre-istrat 2& millioane de -!zduiri de noa%te care este recordul %*n! acum. Doitr!imea t*r-urilor de comer din euro%a central! sunt or-anizate (n om*nia a adar

22

8/13/2019 Pensiune Agro

22/63

a%ro@imativ 3&&.&&& turi ti str!ini attra-e (n ar!. ei mai mari ora e asemenea sunt; Cucure ti luPa%oca Ia i i #imi oara.

4ectorul turismului se dezvolt! cel mai dMnamic din ar!. Din cele mai une 1&& de hoteluri al lumii 17 sunt %rezen i %e %ia a om*n!.

N+8(+ '+(')( 6'(8& ,0(- 0+ 6)6' ?& R)&0 & 0&+ 2> T0=-+ 7

8( *& U&+&-0 E+()4-0&8#otal +niunea Euro%ean! B 5.5$$.97

+n-aria 1.9$&.38& Cul-aria 1.11".&82 Lermania $21.67$ Italia "33.167 )olonia 276.$2$ Austria 21&.1"3 5rana 183.36& 4lovacia 1"8.""" e-atul +nit 128.1$& ehia 13$.368 Lrecia 117.9&& 4%ania 7&.97&

A'- 8( *& E+()40 e%ulica 0oldova 1."28.$6& +craina 731.&&& #urcia 3&2.&&& 4eria 18&.&&& ussia 62.6"8

T+(' *& A-(,0 191.71 Crazilia B ".169 anada B 39.989 4tatele +nite B 137.31&

T+(' *& A60 223.>>3 hina B 26.182 India B 9.36" Israel B 9$.76& Sa%onia B 13.&$&

T+(' *& A(,0 1>. T+( ' *& A+6'(00 B 13.>33

T)'0 *& +- >.>$2.119L),+( *& P0'()&+ M)&*0 UNESCO

Delta Dun!rii A ez!ri cu iserici fortificate din #ransilvania 0!n!stirea Oorezu Cisericile %ictate din nordul 0oldovei 5ort!re e dacice din 0un ii ,r! tiei etatea 4i-hi oara Ciserici de lemn din 0aramure

)rolema %rinci%al! a turismului rom*nesc (n %erioada urm!toare inclusiv aturismului rural este calitatea %rodusului turistic %rivit! (n %rinci%al su as%ectulserviciilor turistice f!r! de care nici un %atrimoniu turistic oric*t ar fi de valoros nu%oate fi valorificat eficient.

idicarea calit!ii %rodusului turistic rom*nesc indiferent de forma sa concret!necesit! a%licarea unor strate-ii de fle@iilitate de diversificare a -enurilor de %restaiituristice /i de difereniere a %rodusului turistic oferit com%arativ cu oferteleconcurenilor.

23

8/13/2019 Pensiune Agro

23/63

Riitorul turismului rom*nesc la (nce%utul mileniului III de%inde hot!r*tor deca%acitatea a-enilor economici /i a s%aiului de a valorifica %otenialul deoseit de caredis%unem de a se ada%ta e@i-enelor cresc*nde ale cererii turistice /i de a ridica calitateaactivit!ii turistice su toate as%ectele adic! de a or-aniza /i realiza un turism modern /icom%etitiv. #otodat! de%!/irea neaunsurilor /i dificult!ilor cu care este confruntat

turismul rom*nesc (n %rezent necesit! o %olitic! naional! coerent! /i eficient!. E@em%lul!rilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator (n acest sens.Av*nd (n vedere c! %otenialul turistic de care dis%unem este su%erior celui din

celelalte !ri din Euro%a central! /i de Est (n %erioada urm!toare se im%unereconsiderarea locului /i rolului turismului inclusiv al turismului rural (n cadruleconomiei noastre naionale.

)rin orient!ri de dezvoltare a turismului om*nia se %oate transforma dintro ar!cu un %otenial turistic o-at /i variat (ntro ar! cu un turism dezvoltat modern /icom%etitiv.

'a realizarea acestui oiectiv strate-ic al turismului rom*nesc turismul rural%oate /i treuie s! aduc! o contriuie sustanial!. 4%eciali/tii (n domeniu consider! c!

turismul rural a-reat /i solicitat (n %rezent %e %iaa turistic! va constitui turismulviitorului /i va avea un a%ort im%ortant la rezolvarea %roelemelor menionate.1.> A64-,'-- U&+& E+()4-&- *& *)-&+ '+(6',

Im%ortanta economica a turismului a determinat institutiile euro%ene sa seconcentreze asu%ra acestui sector in ciuda asentei unei aze le-ale. Detinand $3F din%iata +niunea este cea mai mare re-iune turistica din lume. Aceasta industrie re%rezinta$$F din )ICul +niunii si ofera 6F din totalul locurilor de munca. )rima rezolutie aonsiliului in le-atura cu acest suiect datand din 1& a%rilie 198" a recunoscutim%ortanta turismului %entru inte-rarea euro%eana si a invitat omisia sa faca %ro%uneri., Decizie ulterioara din 22 decemrie 1986 a stailit un comitet de consiliere %e

%roleme de turism si a cerut statelor memre sa ia le-atura cu acesta. In acelasi an a fostinstituita o linie de u-et %entru finantarea contriutiei ,)+&'0(-menita sa s%riineeforturile statelor memre de %romovare %e %ietele din afara E. Acestea includ masuricare faciliteaza traversarea frontierelor si %rotearea sanatatii si-urantei si a intereselordirecte ale turistilor.

1.>.1 P)', ,)+&'0(- & *)-&+ '+(6',Instituiile +niunii Euro%ene au recunoscut rolul maor al turismului (n cadrul

economiilor lor. >n +niunea Euro%ean! turismul -enereaz! 8 milioane de locuri de munc!/i contriuie cu $$ F la formarea )IC fiind considerat o industrie im%ortant! cu un mare%otenial de cre/tere (n viitor.

u toate c! este considerat un sector de o im%ortan! vital! nu e@ist! o az!le-al! (n tratatele +E %entru o %olitic! comun! (n domeniul turismului care s! seconcentreze %e %ilonul Gturis A ca raur de activitate.

'a nivelul omisiei Euro%ene e@ist! totu/i un or-anism s%ecializat %entru turismB D(-,0 T+(6 din cadrul Directoratului %entru 4ervicii omer /i #urism eusiness /i IDA din cadrul Directoratului Leneral %entru >ntre%rinderi en-l. DLEnter%rise:. Direcia #urism en-l. #ourism +nit: (/i desf!/oar! activitatea (n str*ns!coo%erare cu omitetul onsultativ %entru #urism care are re%rezentane (n statele

2"

8/13/2019 Pensiune Agro

24/63

memre ca /i alte instituii euro%ene; )arlamentul Euro%ean onsiliul de 0ini/triomitetul Economic /i 4ocial /i omitetul e-iunilor. +rm*ndu/i aceast! %olitic!azat! %e consultan! /i %arteneriat Direcia #urism %!streaz! o relaie str*ns! cuor-anizaiile re%rezentative din industria turistic! %recum /i cu alte -ru%uri de interes (ns%ecial atunci c*nd este vora de chestiuni s%ecifice. De fa%t misiunea Direciei #urism

este de a se asi-ura c! interesele sectorului turistic sunt luate (n conside rare; (mun!t!irea cuno/tinelor de turism /i diseminarea informaiilor stimularea coo%er!rii transfrontaliere

)oliticile comunitare din alte domenii au im%act direct asu%ra turismului /i %otafecta elemente cum ar fi %reul %roduselor turistice %rin intermediul m!surilor dindomeniul trans%ortului mediului %roteciei consumatorului %re-!tirii %rofesionalesociet!ii informaionale /i nu (n ultimul r*nd din domeniul com%etiiei /i %ieei interne.Pevoia de e@isten! a unor mecanisme care s! includ! /i interesele turismului (n %oliticilecomunitare sa reflectat (n comunicarea omisiei din anul 2&&1; GS lucr preunpentru viitorul turisului european< care au luat (n considerare %atru chestiuni cheie;informaia %re-!tirea %rofesional! trainin-ul: calitatea /i dezvoltarea durail! noile

tehnolo-ii. omisia a suliniat im%ortana schimului de informaii /i de e@%erien! (ntre%!rile interesate %entru a %re-!ti im%lementarea aciunilor recomandate (n comunicare.E@tinderea istoric! a +niunii Euro%ene (n 2&&" cu (nc! 1& noi state a f!cut ca

su%rafaa acesteia s! creasc! cu 2$F %o%ulaia cu 2&F iar )ICul cu $F. >n 2&&7 saal!turat +E om*nia /i Cul-aria f!c*nd astfel ca num!rul statelor memre s! aun-! la27. A%ar astfel o serie de %rovoc!ri /i o%ortunit!i %entru dezvoltarea turismului;#ooperarea la nivelul +niunii Euro%ene este relevant! dac! aduce un %lus de valoare. Aufost identificare trei domenii (n care aciunile +niunii Euro%ene %ot aduce un%lus devaloare statelor memre. Acestea sunt; 1.Bbunt3irea ba.elor de date statistice coune %entru a oferi informaii corectecu %rivire la industria turismului re%rezint! o %recondiie %entru analize com%arative

%entru schim de idei /i de e@%erien! /i se adreseaz! (n s%ecial %rolemelor strate-icedin sectorul turistic 2. #oncentrarea pe anali.e coparative%entru a %utea cunoa/te detaliat activit!ileturistice (n !rile memre /i (n acest fel dezvoltarea calit!ii definiiilor /i indicatorilor%rin formularea unei viziuni a turismului durail 3. #onsolidarea integrrii politicii de turis(n cadrul celorlalte %olitici cu care arele-!tur!.

#urismul este un sector de natur! transversal! afectat de numeroase %olitici ale+niunii Euro%ene /i numeroase eforturi comune ar treui adesea concentrate %e%rolemele de natur! orizontal!. re/terea economic! din anii urm!tori ar treui s!%rovin! (n urma im%lement!rii reformelor structurale /i %rin (mun!t!irea condiiilorcadrului -eneral at*t %entru cet!enii c*t /i %entru (ntre%rinderile din +niunea Euro%ean!.+ltimul %unct din aceast! list! se afl! (n centrul discuiilor ce au loc la nivelul +niuniiEuro%ene. )rolema este dac! turismul ar treui s! ai! o %olitic! orizontal! %ro%rie saudac! turismul ar treui considerat (n #ratatul +E ca unul dintre domeniile su%ort care vauca un rol com%lementar (n +niunea Euro%ean! %entru statele memre.

>n +E se acord! o atenie tot mai mare turismului durail turism ce este viail din%unct de vedere economic /i social f!r! distru-erea mediului (nconur!tor /i a culturiilocale. Durailitatea (nseamn! succesul afacerilor /i al economiei %rotearea /i

2$

8/13/2019 Pensiune Agro

25/63

conservarea mediului natural /i res%onsailitate social!. onform omisiei Euro%enecalea s%re dezvoltarea durail! a turismului (n Euro%a este %rin consolidarea cadrului deaciuni e@istent /i realizarea celei mai une metode de %unere (n %ractic! a acesteia.

+na dintre cele mai strin-ente %roleme ale turismului euro%ean este dac! artreui s! e@iste o proovare unitar!. Aceasta nu este o %rolem! %olitic! sau

administrativ! (n sensul c! sin-urul lucru %e care decidenii %olitici (l au de f!cut este s!%un! la un loc vechile %lanuri cu cele noi s! lucreze al!turi de cercet!tori /i staHeholderi%rofesioni/ti /i s! decid! de la un caz la altul dac! este mai utilWeficient s! %romoveze(ntrea-a Euro%! numai anumite %!ri din aceasta sau s! ofere -uvernelor %osiilitatea /is%riinul: s! realizeze %romovarea la nivel local. >n ultimul caz este interesant deoservat dac! -uvernele locale sunt ca%aile s! %romoveze resursele culturale saunaturale comune mai multor re-iuni sau realit!ile unor re-iuni izolate. >ntrun cuv*ntdac! au ca%acitatea de a aciona dincolo de %ro%riile lor com%etene.

1.>.2. O(0&0(-0 '+(6++ ?& UE#urismul este un sector de activitate cu %rofil com%le@ un a-re-at de servicii /i

activitai cu in%licaii multi%le (n toate ramurile vieii naionale. ezult c turismul casector de activitate social economic nu %oate fi limitat e@clusiv la activitatea unui sin-urde%artament sau or-anism -uvernamental. De aceea in turism mai mult ca (n alte sectoarede activitate treuie s se consolideze o strans coordonare (ntre diversele de%artamente/i or-anizaii care se ocu%a cu activitatea turistica. >n consecin (n afara coordonariicentrale a activitii turistice la nivelul economiei naionale treuie s e@iste ocoordonare /i (ntre re%rezentanii or-anismelor -uvernamentale de turism la nivel zonal/i res%ectiv local.

0ai treuie menionat /i fa%tul c industria turistic %rin le-aturile ei cu a%roa%etoate sectoarele vieii economice im%une ca or-anismele de turism s menin o le-aturcontinu cu toate de%artamentele or-anismele firmele /i or-anizaiile interesate /i

im%licate (n dezvoltarea turismului.Industria turistic! include o -am! lar-! de activit!i (n care sunt im%licai diver/ifactori ce se im%lic! (n una desf!/urare a activit!ii turistice. Ace/tia %ot fi din sectorul%rivat sau %ulic societ!i comerciale sau asociaii %rofesionale or-anisme localere-ionale naionale sau internaionale.

>n !rile +E activitatea turistic! este coordonat! de un or-anism central cuatriuii mai lar-i sau mai restr*nse (n funcie de nivelul de dezvoltare a turismului /iim%ortana acestuia (n economie. Aceste or-anisme centrale %ot fi; minister de sine st!t!tor sau de%artament %ulic direcie sau directorat secretariat(n cadrul unor ministere cu structur! mai com%le@! al Industriei /i omerului al#urismului /i omerului al #rans%ortului /i #urismului:

C04 2. ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL#urismul rural /i a-roturismul sunt noiuni ce %entru muli (nseamn acela/i lucru

(ns turismul rural are o sfer de cu%rindere mai lar-a astfel; '+(6+ (+(0 este unconcept care acoper activitatea turistic4 desf5urat 5i condus de popula3ia local 5iba.at pe poten3ialul natural 5i antropic local, (n tim% ce 0()'+(6+ este o forparticular a turisului rural, cuprin.nd activitatea turistic propriu-.is! ca.are,pensiune, circula3ie turistic, derularea prograelor, prestarea serviciilor de ba.

26

8/13/2019 Pensiune Agro

26/63

suplientare, ct 5i activitatea econoic, de regul agricol, practicat de ga.deleturi5tilor Cactivit3i productive de ob3inere 5i prelucrare a produselor agricole ngospodrie 5i coerciali.area acestora ctre turi5ti, sau prin re3ele coerciale, precu5i odul de petrecere a tipului liber*ndea et Erdeli et )e%teanu et imon 2&&3 o% cit. %. 1217J* Amele forme de turism se (ncadreaz (n noiunea mai -eneral de turism

Gmoale

8/13/2019 Pensiune Agro

27/63

care au avut alte destinaii dec*t a-ricole. Aceast! form! s%ecific! de turism rural estesusinut! de micii %ro%rietari de la ar! activitatea desf!/urat! (n -os%od!ria %ro%rier!m*n*nd deci %rinci%ala ocu%aie /i surs! de venit. Adesea se face o distincie (ntreNa-roturismN /i Nfarm tourismN turism de ti% Nferm! !r!neasc!N: sau echivalentulacestuia folosirea caselor !r!ne/ti locuri de cazare a turi/tilor case de oas%ei (nchiriate

%e %erioada concediilor: case de s!n!tate etc. acesta nu este a-roturism (n sensul strict alcuv*ntului de vreme ce aceste case !r!ne/ti (/i %ierd funciunea a-ricol! sau nu sunt %reamult tim% ocu%ate de !ranii activi. >n ciuda %ierderii le-!turii directe cu activitateaa-ricol! %ro%riuB zis! Nfarm tourismNul este o im%ortant! form! de turism rural cu unconsiderail a%ort (n economia local! acolo unde acesta se %ractic!.

A/adar turismul rural este o form! de turism care se desf!/oar! (n mediul ruralvalorific*nd resursele turistice locale naturale culturale /i umane: ca /i dot!rile /iechi%amentele turistice inclusiv %ensiunile /i fermele a-roturistice. +tilizeaz! diverses%aii de cazare; hanuri /i hoteluri rurale ad!%osturi sate de vacan! etc. /i (mrac! formevariate de seur cu un s%ectru lar- de motivaii.

#urismul rural constituie o alternativ! la turismul tradiional clasic desf!/urat (n

staiuni /i centre turistice %recum /i la oferta turistic! NstandardN Bde ti% industrial.Agroturismul este o form! a turismului rural care utilizeaz! %entru cazare /iservirea mesei numai %ensiunile turistice /i %ensiunile a-roturistice eneficiind de unmediu ne%oluat /i %itoresc de atraciile turistice naturale /i de valorile culturalB istoricede tradiiile /i oiceiurile %rezente (n mediul rural.

4%aiul rural %rin com%onentele sale satisface o %alet! lar-! de motivaii; odihn!/i recreere cunoa/tere cultur! %racticarea s%ortului cur! de aer sau alnear! v*n!toare/i %escuit oferind a-roturismului o arie mare de cu%rindere a %osiilit!ilor de loisir.

)rin aceasta a-roturismul este un miloc de valorificare inte-ral! a mediului ruralcu %otenialul s!u a-ricol turistic uman /i tehnicoBeconomic.

A-roturismul %rezint! unele tr!s!turi cel difereniaz! de turismul tradiional

standard /i anume;Q consumul turistic se %etrece (n mediul rural unde eseniale sunt; calitatea %ensiuniituristiceWa-roturistice /i serviciilor de %rimire la fermieri cunoa/terea mediului naturaluman /i cultural %recum /i ori-inalitatea %roduselor turisticeQ oferta turistic! este autentic! difereniat! multi%l! (n diversitatea sa or-anizat! /icondus! de fermieri deci de oamenii satuluiQ este o activitate economic! com%lementar! e@%loataiei a-ricole /i nu o alternativ! sau osustituie a acesteiaQ ofer! %o%ulaiei cu venituri reduse %osiilitatea de odihn! /i reconfortare de %etrecere atim%ului lier din vacane sau VeeHBenduri (n %eisaul %itoresc al mediului rural cuvalori culturalBeducative /i cu o os%italitate s%ecific!Q nu necesit! investiii foarte mari %entru amena!ri de infrastructur! /i su%rastructur!turistic! sau %entru alte dot!ri de %rofilQ se evit! marile a-lomer!ri turistice de %e litoral sau din staiunile alneare sau montaneQ este un turism NdifuzN %rin s%ecificul ofertei sale diversificate /i de mare r!s%*ndire (ns%aiu astfel a%arent nu aduce %reudicii %rea mari mediului natural /i al celui construitdar /i aici treuie s! se in! seama de un anumit N%ra- ecolo-icN /i N%ra- fizicN. )entru caaceast! tr!s!tur! s! se (nscrie foarte ine (n conce%tul de ecoturism treuie avut! (n

28

8/13/2019 Pensiune Agro

28/63

vedere Nca%acitatea de %rimireN a satului /i a arealului limitrof mai ales (n condiiile unuiturism de seur (n lunile de var!Q nu este com%atiil cu turismul de mas!.

2.2. A()'+(6 -,)'+(6

A-roturismul ca activitate economicoBsocial! treuie s! devin! o com%onent!ecoturismului /i ca atare cele 1& %rinci%ii %entru dezvoltarea durail! turismului se %ota%lica /i (n acest caz. Aceste %rinci%ii sunt;1. "))6(-0 *+(0=8 a resurselor turistice e@%loatare o%tim! conservare %roteare:.2. R-*+,-(-0 6+4(0,)&6+++ /i a risi%ei de resurse turistice.3. M-&&-(-0 */-(6'8 &0'+(0- culturale /i sociale a s%aiului rural.. I&'-(0(-0 0()'+(6++ (n %lanificarea /i strate-ia de dezvoltare naional!re-ional! /i mai ales local! dezvoltarea ofertei %romovare /i or-anizare %recum /idezvoltarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare:.5. S4(&(-0 -,)&))( ),0- (n dezvoltarea socioBeconomic! a comunit!ii dar /i (n%rotearea naturii /i a valorilor culturale efectul multi%licator al a-roturismului:.

$. I4,0(-0 ,)+&'8)( ),0- (n sectorul turistic %rin s%riinirea -ru%urilor deiniiativ! %entru dezvoltarea /i s%riinirea ofertei turistice locale %entru %roteareamediului (nconur!tor /i a unurilor culturale de aici rolul or-anizaiilor locale ale%restatorilor de servicii turistice (n cazul nostru Asociaia 4!teasc! de #urism ural.7. C)&6+'0(-0 64-,0')( /i a %ulicului (n dezvoltarea a-roturismului /i a economieilocale %entru a se evita conflictele de interese (ntre %olitica -uvernamental! /i cea local!.>. D-/)'0(-0 *+(0=8 a a-roturismului treuie susinut! %rin %re-!tirea %rofesional!calificare %erfecionare formarea formatorilor din r*ndul localnicilor %re-!tirea civic!sociolo-ic! adecvat!.9. P())/0(-0 0(F-'&++ (n a-roturism.1. C-(,-'0(-0 )&')(0(-0 activit!ii de turism /i a aciunilor de %roteare /i

conservare a mediului (nconur!tor %recum /i a resurselor turistice.>n turismul rural /i (n a-roturism trei com%onente sunt eseniale; teritoriul,produsele turistice i oamenii. Profesionalismul, parteneriatul /i creativitatea sunta@ele care conduc a-roturismul s%re un veritail factor de dezvoltare rural! surs! deutilizare a forei de munc! direct! /i indirect! (ntrun mediu rural (n %lin! transformare.

Analiz*nd cele trei com%onente ale activit!ii de turism rural /i a-roturism se%oate a%recia fa%tul c! NfermierulN este actorul %rinci%al care st! (n atenia -uvernelor /ior-anismelor ce se ocu%! de amenaarea /i dezvoltarea s%aiului rural.'u*nd (n calcul cele trei com%onente se %ot concluziona urm!toarele;

1. '-(')(+ 60'++ cu mediul s!u (nconur!tor Bnatural /i construit B/i resurseleturistice aferente acestuia re%rezint! su%ortul /i Nmateria %rim!N %entrua-roturism e@%loatarea durail! a acestuia se (nscrie (n conce%tul de ecoturis2. 4()*+6-- '+(6',- oferta turistic!: treuie s! fie c*t mai autentice /i decalitate oferta fiind divers! /i alternativ! la cea NstandardN %entru a-roturismcalitatea devine o mare strate-ie ce se re-!se/te (n;

Q 4()-6)&06 (n %restarea serviciilorQ 0&-0 *- 0(,8 a %roduselor /i serviciilor turisticeQ ,)&'()+ )4-(0'/ al calit!ii %roduselor turisticeQ 0(0&-%entru consumatori

29

8/13/2019 Pensiune Agro

29/63

Q ,(-0(-0 *- 4()*+6- turistice noiQ )(0&0(-0 4())/0(-0 *6'(=+(-0 ofertei turistice

3. )0-& res%onsaili de activitatea de a-roturism se %ot evidenia %rin;profesionalis, responsabilitatea (n e@ercitarea %restaiilor turistice iar decapacitatea de antreprenori /i de organi.atori de%inde calitatea ofertei turistice.

Din cele %rezentate rezult! c! a-roturismul %oate fi numai o com%onent! aturismului rural dar cu cele mai mari im%licaii (n valorificarea resurselor turistice locale/i (n ridicarea nivelului de via! al locuitorilor (n dezvoltarea socioBeconomic! alocalit!ii rurale /i comunit!ii (n -eneral /i nu (n ultimul r*nd (n %rotearea /iconservarea mediului natural /i construit (n conte@tul unei activit!i economice %e%rinci%ii ecolo-ice.

2.3 M)'/0- ,- 6'0+ 0 =00 4(0,',H( 0()'+(6++)ornind de la caracteristicile mediului citadin alturate conveniilor sociale

s%ecifice %oate fi de%istat o serie de necesiti %e care or/eanul le emite din ce (n cemai constant /i tinde s le transforme (n aciuni*ndea et Erdeli et )e%tenatu et imon

o%. cit. %. 27$J; /entoarcerea la natur4 motivaie valail %entru toate cate-oriile de varst se@%rofesie statut social. Este rezultatul necesitii de rela@are sntate confort fizic/i s%iritual

#unoa5terea 5i ade.iunea teporar4 la grupurile de apartenen34 specific4.onelor rurale dintre care %ot fi amintite; familia de ti% %atriarhal comunitatealocativ -ru%ul de munc -ru%ul folcloric etc.

#unoa5terea, n3elegerea 5i creativitateasunt de asemenea motivaii care se %otrealiza cu succes (n amiana satului turistic. ontactul nemilocit cu %iese ale

tezaurului istoriei naionale ale folclorului ocu%aiilor tradiionale /i oiceiurilor%o%ulare transform vacanele rustice (ntrun veritail %roces de asimilare a unor

noi /i numeroase cuno/tine @otiva3iile esteticece decur- din nevoia de frumos ordine armonie naturaleedetermin maoritatea turi/tilor care viziteaz satele res%ective s se considere%rivile-iai %entru %osiilitatea de a cunoa/te locuri at*t de frumoase /i de%itore/ti

#urio.itatea ce decur-e din informaii asu%ra os%italitii %o%ulare oiceiurilor-astronomice artizanatului /i ritualurilor ste/ti determin dorina multor turi/tide a cunoa/te la faa locului toate acestea

Edihna, cura de aer 5i fructe, consuul de aliente proaspete de care doresc seneficieze cei care (/i (n-riesc sntatea (n vacan

Sportul, vn4toarea, pescuitul sportiv, ascensiunile 5i drue3iile sunt motivaiicare ca%t o not autentic ls*nd loc suficient iniiativei ima-inaiei /i(nclinaiilor individuale.

2. I4,0 06+4(0 *-/)'8( (+(0-

0anifestarea a-roturismului a %ornit de la necesitatea -!sirii de solu ii %entru -os%od!riile rurale (n sensul cre terii veniturilor %rin valorificarea %oten ialului economic al acestora dezvolt*nd serviciile de -!zduire i valorificarea %roduselor %ro%rii i locale. Astfel se consider! a-roturismul ca o ac iune ca%ail! s! valorifice e@cedentul

3&

8/13/2019 Pensiune Agro

30/63

de cazare e@istent (n -os%od!ria !r!neasc! %re-!tit i amenaat %entru %rimirea de oas%e i: (n urul c!ruia -raviteaz! unurile i serviciile oferite s%re consum %ersoanelor care %e o %erioad! determinat! vin (n mediul rural %entru rela@are odihn! i a-rement cure tera%eutice satisfacerea unui hoM ini ierea (n me te u-urile tradi ionale etc.

>n literatura de s%ecialitate c*nd se aduce (n discu ie im%lica iile economice ale

a-roturismului se recur-e la o sim%l! enumerare de efecte economice f!r! a se (ncercaa%recieze a acestui efecte ca i elemente definitorii ale %oliticii de dezvoltare a zonei rurale ci numai din %unct de vedere turistic. Astfel de efecte s(nt; stailizarea %o%ula iei %rin fi@area for ei de munc! crearea de noi locuri de munc! diversificarea modului de utilizare a for ei de munc! %luriactivitatea %romovarea i dezvoltarea serviciilor sus inerea economic! a a-riculturilor reailitarea %atrimoniului edilitar ameliorarea -radului de utilizare a for ei de munc! feminine atra-erea de noi investi ii.

Dincolo de o sim%l! enumerare a unor efecte %ozitive %e care lear %utea aducefenomenul a-roturistic se aordeaz! im%lica iile %ozitive %un*nd un accent mai mare %e tot ce (nseamn! comunitate local! i rolul ei (n dezvoltarea unui domeniu. )!strarea unei lumi rurale cu tot ceea ce are semnificativ su as%ect economic social cultural

%resu%une ini ierea (n dezvoltarea acestei forme de turism. A-roturismul treuie s! devin! o alternativ! la %rolemele a-riculturii i ale zonei rurale.>n acest conte@t se consider! c! dezvoltarea a-roturismului le-at! de evolu ia

a-riculturii (mrac! dou! forme; turismul ca activitate com%lementar! al a-riculturii care %resu%une %!strarea

caracteristicilor a-ricole ale -os%od!riei %oten ialul turistic urm*nd s! valorifice aceste activit! i dominante

turismul ca activitate de revitalizare a activit! ii a-ricole nerentaile i care necesit! e@%loatarea la ma@im a tuturor resurselor turistice e@istente %entru aaco%eri aceste neaunsuri.

+n element im%ortant al a-roturismului este valorificarea mai un! a resurselor

locale valorificare care %oate (mr!ca urm!toarele forme; v*nzarea %roduselor locale la un %re c*t mai convenail folosirea unor canale de distriu ie mai scurte %rin comercializarea direct! s%re turi ti a %roduselor o inute (n -os%od!rie ini ierea turi tilor (n diferite %ractici rurale me te u-uri cre terea animalelor adunarea f*nului cule-erea le-umelor i fructelor etc.: %artici%area direct! la %roduc ia de unuri etc.+n alt avanta maor este acela c! %racticarea unor servicii turistice %resu%une

dot!ri de infrastructur! ca telecomunica ii alimentare cu a%! canalizare ener-ie electric! i termic! etc. dot!ri care %ot fi utilizate i (n alte sco%uri economice.

>n %rezent tot mai mul i sunt cei care %rivesc a-roturismul ca un element

im%ortant al strate-iei de dezvoltare local! W re-ional! %lec*nd tocmai de la avantaeleeconomice %e care le -enereaz!; crearea de venit na ional a%ort valutar la alan a de %l! i dezvoltarea %ie ei muncii utilizarea %e %lan local a dis%oniilit! ilor for ei de munc! dezvoltarea anumitor zone rurale etc.

31

8/13/2019 Pensiune Agro

31/63

Dintre %rolemele a-roturismului care se deta eaz! %rin im%actul ne-ativ se %oate aminti;

amenin !rile (m%otriva mediului (nconur!tor intensitatea circula iei turistice (n anumite cazuri %oate constitui o %rolem! social! i ecolo-ic! %entru re-iunea rural! res%ectiv!

amenin area sociocultural! %erturarea lumii naturale destailizeaz! micul univers sociocultural al comunit! ii rurale %roleme le-ate de %lanificarea controlul local %artici%area %ulic! i

%arteneriatele %osiile.4uccesul a-roturismului de%inde (n mare %arte de ca%acitatea re-iunii de a fi o

-azd! %otrivit! %entru turismul rural ca%acitatea de a %lanificare i de a %une (n %ractic! %roiectele de dezvoltare cu toate schim!rile %e care le aduce aceast! form! de turism%entru re-iune (n -eneral i %entru -os%od!riile !r!ne ti (n %articular.

2.5. C00(-0 '+(6',8 ?& 0()'+(6azarea turistic (n mediul rural cu%rinde ')0'- )(-- *- 4((- de la ferme

la hoteluri rurale sau camere de oas%ei -estionate direct /i %ersonal de %ro%rietari%ersoane fizice asociaii sau comuniti locale. Aceste s%aii de cazare treuie s fieclasificate /i (nre-istrate la e-istrul de omer Sudeean sau ,r/enesc (n funcie desituaieocean et Rl!sceanu et Pe-oescu 2&&3 %. 278J.

A-roturismul ca form a turismului rural utilizeaz ca s%aii de cazare /i deservire a mesei fermele /i %ensiunile turistice rurale.

P(&,40-- 6'(+,'+( *- 4((-care se (nt*lnesc (n zonele rurale din om*niasunt urmtoarele;

S0'+ *- /0,0&H P)406+ '+(6', M)'-+.

)'-+ (+6', 40/)&0( C04&+ P-&6+&- '+(6',- "-(0 0()'+(6',H

2.5.1 P-&6+& 0()'+(6',-)ensiunile a-roturistice sunt structuri de %rimire turistice av*nd ca%acitate de

cazare de %*n la 1& camere totaliz*nd ma@im 3& de locuri (n mediul rural /i %*n la 2&de camere (n mediul uran funcion*nd (n locuinele cetenilor sau (n cldiriinde%endente care asi-ur (n s%aii s%ecial amenaate cazarea turi/tilor (n condiii de%re-tire /i servire a mesei %recum i %osiilitatea %artici%!rii la activit! i -os%od!re ti sau me te u-!re ti.

>n %ensiunile a-roturistice turi tilor li se ofer! masa %re%arat! din %roduse naturale %re%onderent din -os%od!ria %ro%rie sau de la %roduc!tori autoriza i de %e %lan local iar -azdele se ocu%! direct de %rimirea turi tilor i de %ro-ramul acestora %e tot %arcursul seurului %e care (l %etrec la %ensiune.

>n cadrul %ensiunilor a-roturistice se desf! oar! cel %u in o activitate le-at! de a-ricultur! cre terea animalelor cultivarea a diferite ti%uri de %lante livezi de %omi fructiferi sau se desf! oar! o activitate me te u-!reasc! cu un atelier de lucru din care

32

8/13/2019 Pensiune Agro

32/63

rezult! diferite articole de artizanat. Activit! ile (n cauz! treuie s! se desf! oare (n mod continuu sau (n func ie de s%ecific i sezonalitate s! ai! caracter de re%etailitate.

Activitatea de turism (n cadrul %ensiunilor /i fermelor a-roturistice cu%rindeservicii de cazare /i mas de a-rement %recum /i alte servicii asi-urate turi/tilor %e%erioada seurului.

2.$. R)+ U&+& E+()4-&- ?& *-/)'0(-0 0()'+(6++)rinci%alul oiectiv al +E este de a autala dezvoltarea unui %rodus turistic care s!

dea un im%uls direct fermierilor i comunit! ilor locale i %!str!rii mo tenirii rurale. A-roturismul este %rivit ca o unealt! de redresare din %unct de vedere economic

social ecolo-ic al zonelor rurale defavorizate.>n cadrul %oliticii de dezvoltare re-ional! a +E turismul %racticat la ferm! a

eneficiat de autor %rin

8/13/2019 Pensiune Agro

33/63

)arlamentul Euro%ean a elaorat un ra%ort cu %rivire la crearea %arcurilor%rotearea /i dezvoltarea a-roturismului.

Q Comisia niunii Europene %rin ra%ortul 7iitorul uii /urale ca /i %rinreforma fondurilor structurale /i incidena lor asu%ra dezvolt!rii turismului ruralsuliniaz! im%ortana %e care treuie so acorde aceast! comisie sectorului economic.

)ro-ramele o%eraionale din a%roa%e toate re-iunile /i maoritatea %lanurilor de afaceriale -ru%!rilor locale de dezvoltare (n cadrul iniiativei 'EADE conin %roiectenovatoare /i demonstreaz! c! Nactorii N locali %restatorii de servicii a-roturistice: seim%lic! (n dezvoltarea armonioas! a unui turism rural de (nalt nivel.

Dezvoltarea inte-rat! echilirat! /i %e termen lun- B a/anumitul ti% dedezvoltare Ndurail!N sau Nsusinut!N B %resu%une e@istena unor %olitici comunitare cares! susin! Nturismul verdeN %entru valorificarea s%aiului rural. >n aceast! %rivin! merit!de amintit recentul +lan de ac3iuni counitare n favoarea turisului /i +rograulcounitar de politic 5i ac3iuni n aterie de ediu 5i de de.voltare durabil . Deasemenea sau alocat fonduri structurale 5ondul de Dezvoltare 4tructural /i 5ondule-ional: %entru dezvoltarea turistic! a zonelor rurale /i %entru %re-!tirea %rofesional! (n

acest domeniu.a urmare a e@%erienelor realizate (n cursul Anului Euro%ean al #urismuluiaciunile comunitare (n favoarea turismului rural mer- (n direcia susinerii definiieicre!rii /i comercializ!rii %roduselor Nturism ruralN (ntro reea euro%ean! identificail!%rin m!rcile de calitate.

QPolitica agricol! comun! "n niunea European! #E$e-lement!rile +E menite s! s%oreasc! eficiena structurilor a-ricole au (n vedere

un sistem de autor financiar %entru cre/terea investiiilor (n activit!ile turistice /ime/te/u-!re/ti (n fermele !r!ne/ti. 4chema se azeaz! %e conce%ia comisiei asu%ra aceea ce se (nele-e %rin a-roturism definiia a%lic*nduse numai fermierilor care oin2$F din totalul veniturilor lor din activitatea de ferm!. 4u acest %ra- orice activitate de

turism efectuat! (n cadrul fermei nu mai este considerat! ca %arte a activit!ii acesteia /ideci nu se acord! autorul menionat conform re-lement!rilor ado%tate. De/ire-lement!ri -enerale se a%lic! (n (ntrea-a comunitate e@ist! unele m!suri s%ecifice (na-roturism care %rev!d acordarea de asisten! financiar! zonelor mai %uin favoraile.

QPolitica regional! "n niunea European!#urismul rural se realizeaz! (n maoritatea cazurilor (n acele re-iuni care

eneficiaz! de autor financiar din %artea 5ondului de Dezvoltare 4tructural /i 5onduluie-ional al +niunii Euro%ene care sau redus simitor. De e@em%lu (n cadrul s%riinuluiacordat de +E %entru realizarea oiectivelor de dezvoltare (n mediul rural locul cel maiim%ortant (l ocu%! m!surile de (ncuraare a turismului rural /i a %re-!tirii %rofesionale (ndomeniul turismului. Aceasta %resu%une finanarea investiiilor menite s! creeze facilit!i(n domeniul turismului cum ar fi; cazarea la fermele !r!ne/ti dezvoltarea %arcurilornaturale a activit!ilor s%ortive -olf sHi etc.:.

Q%ni&iativa 'EA(E)>n anul 199& omisia +E a ado%tat o nou! iniiativ! %entru dezvoltarea rural!

intitulat! 'EADE 'inHs etVeen Actions for this Develo%ment of the ural EconomMNB le-!turi (ntre aciunile %entru dezvoltarea economiei rurale:. onform acestei iniiativeomunitatea /ia %ro%us s! (ncuraeze inte-rarea dezvolt!rii rurale la nivel local. )rin

3"

8/13/2019 Pensiune Agro

34/63

iniiativa 'EADE se (nfiineaz! o reea de circa 1&& -ru%uri de aciuni (n domeniullocalit!ilor rurale. 5iecare -ru% are urm!toarele sarcini;

diriarea suveniilor %entru finanarea zonelor -eo-rafice %ro%rii furnizarea de informaii (ntre-ii omunit!i cu %rivire la m!surile /i fondurile

menite s! (ncuraeze dezvoltarea rural! (n zon!

%re-!tirea %rofesional! a forei de munc! /i asi-urarea asistenei tehnice dezvoltarea turismului rural (ncuraarea cre!rii de firme mici (ntre%rinderi me/te/u-!re/ti /i asi-urarea de

servicii locale e@%loatarea /i comercializarea %roduselor a-ricole locale.

2.$.2 P()(0- -+()4-&- 4(/&* *-/)'0(-0 '+(6++ (+(0)entru (ncuraarea turismului rural (n !rile +niunii Euro%ene /i (n altele sau

elaorat o serie de %ro-rame (ntre care se %oate;Q P()(0+ JE%PERTJQ P()(0+ JTE VILLAGE I LOVEJ

Q P()(0+ JDATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICESJQ P()(0+ JINTERREGIONAL CELTIC COOPERATIONJQ P()(0+ JEUROPEAN RURAL TOURISM NETKORQ P()(0+ JTRANSNATIONAL AGRITOURISM IN"ORMATION CENTREJQ P()(0+ JSTUD ON RURAL TOURISMJ.Q P()(0+ JTRAINING SEMINAR "OR RURAL TOURISM OPERATORSJ.Q JAGRICULTURAMEDIULTURISMUL

2.7. A6),0 )(0&6- &'-(&0)&0- ?& '+(6+ (+(0>n !rile +niuni Euro%ene sa (ncuraat crearea de asociaii /i or-anisme %entru

%romovarea turismului rural /i serviciilor cone@e.Astfel la nivelul +niunii Euro%ene sa creat reeaua E+,#E care are ca

oiectiv %rinci%al %romovarea %roduselor a-roturistice (n Euro%a. 4u e-ida E+,#Esa (nfiinat (n se%temrie 199& Asociaia E+,L>#E4 5ederaia Euro%ean! %entruazarea #uristic! ural! la et!eni 5erm! /i (n 4at: care reune/te 3$ de or-anizaiinaionale din 28 !ri euro%ene inclusiv om*nia: totaliz*nd %este "&&.&&& de %ensiuni (nmediul rural. E+,L>#E4 are ca sco% valorificarea /i %rotearea s%aiului rural /i aturismului rural la ferme /i la sate. E+,L>#E4 d! ima-inea de marc! %entru cazareaturi/tilor la locuitorii satelor /i la ferme (n s%aiul +E.

>ntre oiectivele E+,L>#E4 se enum!reaz! urm!toarele;Q definirea ofertelor turistice (n mediul rural /i stailirea criteriilor unitare de calitate

(n turismul rural din Euro%aQ crearea !ncii de date cu informaii des%re fiecare or-anizaie memr!Q codificarea %rodusului 9uris rural astfel (nc*t s! fie inteli-iil %entru client %rin

marc! sau lo-o: /i (n a/a fel (nc*t clientul s! %oat! recunoa/te %rodusul la %rima vedereQ atra-erea de noi clieni %entru turismul rural /i desco%erirea s%aiului rural %rin

turism (n mediul rural

3$

8/13/2019 Pensiune Agro

35/63

Q s! construim Euro%a (nseamn! s! fim solidari. Deci treuie s! aut!m !rile (n careturismul rural se afl! (n faza de or-anizare %un*nd la dis%oziie e@%eri astfel (nc*t s! serealizeze un %rodus omo-en de calitate un care s! %oat! fi oferit %e %iaa turistic!.

'a nivel euro%ean sau (nfiinat /i alte asociaii cum sunt; ?socia3ia pentrude.voltarea turisului rural A#A: cu sco%ul de a (ncuraa turismul rural /i cultural (n

cadrul %ro-ramului EK)E# (ncuraarea turismului rural /i %rotearea mediului(nconur!tor: /i asociaia E,RA4# Strategia pentru o ;urop /ural, care are caoiectiv turismul rural ca miloc de dezvoltare a economiei locale /i naionale cuim%licaii ecolo-ice /i socioBeconomice.

2.>. S,+(' 6')(, 0 '+(6++ (+(0 0()'+(6++ ?& R)&0)entru a/i satisface nevoia de mi/care fizic! oamenii doresc s!/i %etreac! mai

mult tim% lier (n milocul naturii (n zone cu un cadru natural c*t mai %itoresc /i c*t mai%uin %oluate. Aceste zone se -!sesc cu %rec!dere (n s%aiul rural a-roturismulafirm*nduse ca o soluie de evadare a or!/enilor din mediul uran deoseit de stresant.

>n om*nia turismul rural se %ractic! de %este /ase deceniiBdar (n mod intermitent

/i neoficialB%rin cazarea la cet!eni a vizitatorilor ocazionali ai unei a/ez!ri rurale.>n mod or-anizat (n cadrul reelei de turism (nc! din anii 1967B1968 saurealizat %rimele aciuni turistice (n mediul rural %entru -ru%uri de turi/ti %e litoralulrom*nesc al 0!rii Pe-re.

>nce%*nd cu anul 1972 entrul de ercet!ri %entru )romovare a #urismuluiInternaional a trecut la identificarea /i selectarea unor a/ez!ri re%rezentative %entru satulrom*nesc %entru a fi lansate /i %romovate (n turism. >n urma elaor!rii acestor studii saustailit cataloa-e %entru 118 localit!i rurale ca Nsate turisticeN cre*nduse astfel%remisele dezvolt!rii oficiale a a-roturismului /i turismului rural.

u data de 16 iulie 1973 %rin ,rdinul 0inistrului #urismului nr. 7"" se declar!e@%erimental Nsate turisticeN urm!toarele 13 localit!i rurale; 'ere/ti uc!r 5undata

irnea !/inari 4iiel #ismana Raideeni O!lma-iu Co-danBRod! Ratra 0oldoviei0uri-hiol /i 4f*ntu Lheor-he. 4e %oate meniona fa%tul c! tot %rin acela/i ordin saa%roat cadrul de or-anizare funcionare /i (ndrumare a activit!ii turistice ca /i de%romovare (n turism a acestor localit!i.>nainte de 1989 nu sa %utut definitiva cadrul de or-anizare /i funcionare a NsatelorturisticeN cu toate c! unele dintre ele erau cu%rinse (n circuitul turistic intern /iinternaional.

Du%! decemrie 1989 (n om*nia sa dezvoltat conce%tul de turism rural cucazare (n %ensiuni a-roturistice %ensiuni turistice sau alte structuri de %rimire rurale.)rimele -os%od!rii (nscrise (n reeaua turismului rural au fost cele din zona 0oeciuBCranBuc!r a%oi (ntrun ritm mai ra%id %este 2&&& de -os%od!rii r!s%*ndite %emelea-urile C*rsei Dornelor 0aramure/ului 0unilor A%useni (n%reurimile 4iiuluiluului etc. /iau deschis %orile %entru %rimirea turi/tilor.

Date fiind varietatea /i valoarea %eisa-istic! a cadrului natural diversitatea /idis%ersia (n teritoriu /i cu %rec!dere (n s%aiul rural a %atrimoniului culturalistoricaceast! form! de turism cu%rinde %este 6&F din teritoriul !rii conduc*nd ladeconcentrarea marilor a-lomer!ri turistice /i la evitarea de-rad!rii mediului (nconur!tor/i a resurselor turistice. De aceea contriuie la introducerea (n circuitul turistic intern /i

36

8/13/2019 Pensiune Agro

36/63

internaional a unor variate condiii naturale /i la valorificarea tezaurului de cultur!tradiional! sau contem%oran! a (ntre-ului %otenial culturalistoric din s%aiul rural.

4tatistic dezvoltarea acestei forme de turism este demonstrat! de fa%tul c! (n198$ din totalul c!l!toriilor 3F erau %entru turismul rural iar (n %rezent se (nre-istreaz!valoarea de 1$F cu tendein! de cre/tere.

2.9. ")(- 0,'+0- *- )(0&0(- 0 '+(6++ (+(0Du%! anul 199& m!surile %rivind constituirea /i (nt!rirea cadrului or-anizatoric

necesar stimul!rii dezvolt!rii turismului rural sau concretizat (n;Q constituirea B cu s%riinul 0inisterului #urismului B a Asociaiei Paionale

%entru #urism ural Ecolo-ic /i ultural AP#E: care num!r! 31 filiale (nsum*nd(n %rezent %este 3&&& de -os%od!rii

Q constituirea 5ederaiei om*ne %entru Dezvoltare 0ontan! 5D0: cu %este"&& locuine omolo-ate de 5ederaie %entru turismul rural (n zone %ilot: federaia nuutilizeaz! clasificarea s%aiilor de cazare conform normelor naionale a%roate %rin normele-islative

Dezvoltarea /i %romovarea turismului rural rom*nesc este realizat! de AsociaiaPaional! %entru #urism ural Ecolo-ic /i ultural AP#E: or-anizaie non-uvernamental! (nfiinat! (n 199" memr! a 5ederaiei Euro%ene de #urism ural BE+,LI#E4. AP#E are 31 de filiale udeene un num!r de 2$&& de memrii /i%ensiuni turistice /i a-roturistice (n 77& de sate rom*ne/ti.

2.1. P())/0(-0 0,'/'8 *- '+(6 (+(0 0()'+(6Activitatea de turism rural /i a-roturism se %romoveaz! %rin Asociaia Paional!

de #urism ural Ecolo-ic /i ultural AP#E:BCucure/ti care editeaz! cataloa-e /iro/uri %liante de uz internaional /i naional.

)romovarea ofertei turistice rurale se realizeaz! /i %rin intermediul e@%oziiilor /i

#*r-ului Paional de #urism din om*nia unde AP#E cu filialele sale %artici%! cue@%onate artizanale /i me/te/u-!re/ti locale. De asemenea AP#E este %rezent! latoate t*r-urile /i ursele de turism internaionale.

)rin %ro-ramele )OAE sau realizat studii de marHetin- %entru ofertaa-roturistic! rom*neasc! cu soluii concrete (n or-anizarea /i %romovarea a-roturismuluila nivel local Ratra Dornei CranB0oeciu Arie/eniBL*rda etc.:.

>nfiinarea unor centre de informare /i documentare turistic! (n unele arii dedezvoltare a a-roturismului 4uceava Cra/ov lu 0aramure/ etc.: ca /i a unordis%ecerate de cazare informatizate 0oeciu: conduce la o %romovare eficient! a acesteioferte turistice %e %iaa turistic! intern! /i e@tern!. )ulicitate (/i fac /i celelalte asociaiide turism locale %rin %liante sau mici mono-rafii ale satelor res%ective.

2.11 M)*+( *- &0& 0(- 0 '+(6+ (+(0 0 0()'+(6++ ?& R)&0 om*nia din %unctul de vedere al finan !rii turismului rural i al a-roturismului

st! destul de un. 5iindc! om*nia are mari %oten iali de turism rural i a-roturim om*nia %une un accent mare %e (ncuraare acestei ti%uri de turism (n %rimul r*nd cufoarte multe avantae (n l!tura suven iilor de stat ca de e@em%lu; ta@e reduse %e o durat! de tim% scurt sau mai lun- de%inde de ti%ul %roiectului: sau ta@e %e care nu treuie%l!tite etc.

37

8/13/2019 Pensiune Agro

37/63

om*nia a (nfiin at un fond din care solicitan ii %roiectelor turistice %ot %rimi sume cu &F do*nd! %entru a finan a sursa %ro%rie a %roiectului.

+niune Euro%ean! este un mare autor %entru turismul rual i a-roturismului rom*nesc. Aceste ti%uri de turism sunt unele %rinci%ii (n %olitica turismulu. )rin 5EAD"ondul Euro%ean A-ricol %entru Dezvoltare Rural!: aloc! fonduri %entru (ncuraarea

activit! ilor turistice. E@ist! mai multe ti%uri de %roiecte %rin care se %oate finan a %roiectele turistice. )entru turism rural suma ma@im! este 2&&.&&& euro dar aic numai$&F este neramursail din suma total! a %roiectului. )entru a-roturism aloc! mai %u ini ani 7&.&&& euro dar aici din suma total! a %roiectului este 7&F neramursail. Aceste%roiecte se %oate -!si (n m!sura 313 actual acum linia ecestei m!suri este deschis!.

u autorul acestei fond m!sura 313: doresc s! realizez idea mea de %roiect (n4*nio.

2.12 C)4)&-&'- 0- *-/)'8( *+(0=- ?& 640 + (+(0>n s%aiul rural ),+')( ca %restatori de servicii turistice J'-(')(+J /i

J4()*+6+ '+(6',J res%ectiv oferta turistic! re%rezint! elementele eseniale ale

dezvolt!rii locale a turismului rural /i a-roturismului.>n ansamlul economiei locale a turismului turismul rural /i a-roturismul sedefinesc ca fiind forme de valorificare a s%aiului rural %rin;

Q e@%loatarea resurselor naturale a valorilor /i tradiiilor culturalBistorice aimoilelor rurale a %roduselor a-ricole

Q %rodusele de marc! consacrate: ilustrative ale identit!ii re-ionale etno-raficecare s! aco%ere nevoile consumatorilor (n materie de %rimire alimentaie activit!irecreative divertisment /i diverse servicii

Q dezvoltarea local! durail! /i ca un r!s%uns adecvat la nevoile de recreere dinsocietatea modern! (ntro nou! coeziune social! ora/Bsat.

A-roturismul %oate contriui la dezvoltarea durail! (n teritoriu %rin;

Q utilizarea durail! a resurselor turistice e@%loatare o%tim! %roteareconservare:Q meninerea diversit!ii naturale culturale /i sociale a s%aiului ruralQ inte-rarea a-roturismului (n %lanificarea /i strate-ia de dezvoltare naional!

re-ional! udeean!: /i mai ales local!Q dezvoltarea ofertei turistice or-anizarea /i %romovarea acesteia %recum /i

realizarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare etc.Q s%riinirea economiilor locale (n dezvoltarea socialBeconomic! a comunit!ii dar

/i (n %rotearea naturii /i a valorilor culturale efectul multi%licator a-roturismului:Q im%licarea comunit!ilor /i autorit!ilor locale (n sectorul turistic %rin s%riinirea

-ru%urilor de iniiativ! %entru dezvoltarea /i %romovarea ofertei turistice locale%entru %rotearea mediului (nconur!tor /i a unurilor culturale de aici /i rolulor-anizaiilor locale ale %restatorilor de servicii turistice (n cazul nostru Asociaia4!teasc! de #urism ural

Q consultarea s%eciali/tilor a autorit!ii memrilor comunit!ii locale (ndezvoltarea a-roturismului /i a economiei locale %entru a se evita conflictele deinterese (ntre %olitica -uvernamental! /i cea local! /i a se staili o com%atiilitate(ntre turism /i celelalte domenii socioBeconomice din localitate.

38

8/13/2019 Pensiune Agro

38/63

8/13/2019 Pensiune Agro

39/63

'ocalitatea 4*nio este situat! la $ Hm de drumul udeean D.S. 191 ,radea 0ar-hita la o distan! de 3$ Hm de munici%iul ,radea. e/edina comunei estelocalitatea iuhoi. Echi%area tehnico B edilitar! fiind re%rezentata de alimentarea cuener-ie electric! e@istena reelei de telefonie fi@! alimentarea cu a%! %otail! colectare/i trans%ort de de/euri menaere. #rans%ortul de c!l!tori (ntre munici%iul ,radea /i

4*nio este asi-urat %rin miloace de trans%ort (n comun.3.2.1 L),0'8 '()-

omuna iuhoi se (nvecineaz! (n %artea de vest cu teritoriul comunei 4!lard. Din%unct de vedere morfolo-ic aceast! limit! traverseaz! c*m%ia oas! /i lunca Carc!ului%recum /i c*m%ia (nalt! sucolinar!.

'a sud se (nvecineaz! cu comuna 4(ri iar colul sudestic cu teritoriul comunei4%inu/. Aceast! limit! este cea mai u/or de urm!rit deoarece se -!se/te cu a%ro@imaie %ealiniamentul urmat de drumul udeean DS191 ,radea B 0ar-hita su%ra%us! morfolo-ic%este terasa su%erioar! a Carc!ului. 'imita de est o des%arte de comuna hi/laz %edirecie nordsud travers*nd terasele /i lunca Carc!ului %recum /i c*m%ia sucolinar!. >n

nord comuna iuhoi se (nvecineaz! cu teritoriul comunei 4!cuieni. 'imita dintre acestedou! comune este mai -reu de stailit datorit! reliefului de c*m%ia (nalt! /i o ve-etaie de%!dure.

3.3R--++nitatea de relief %este care se su%ra%une este cea de c*m%ie (n cadrul c!reia se

distin- mai multe sudiviziuni ale reliefului de c*m%ie /i care sunt dis%use %aralel cuCarc!ul s%re care cad (n tre%te. Astfel la nord se afl! c*m%ia sucolinar! (n %arteacentral! lunca Carc!ului cu alia minor! iar la sud terasele Carc!ului.

3.3.1 R--0+0

8/13/2019 Pensiune Agro

40/63

>n tim%ul unui an volumul ma@im scurs este (n -eneral %rim!vara c*nd se scur-ecirca "&F din volumul anual.

Rolumul minim de a%! scurs este (n tim%ul verii. )e la (nce%utul toamnei sescur-e (n medie 7 B 1" F din volumul anual.

5actorii naturali /i cei socialieconomici locali aduc modific!ri (nsemnate astfel

a%a din Carc!u %rezint! un -rad destul de mare de %oluare datorit! unori reziduri alrafin!riei de la 4u%lacul de Carc!u.'a sf!r/itul secolului KIK. a%a r*ului Carc!u a fost deviat %rintrun canal la

0oara de cereale. 0oara a funcionat cu a%a Carc!ului %*n! (n anul 19$&. >n anul 19"& afost %us (n funciune un -enerator de curent electric de unde au %rimit ener-ie eletric! /ilocuitorii din satul 4*nio.

>n anul 197& a fost e@ecutat un di- de a%!rare (m%otriva inundaiilor %e amelemaluri. )este r*ul Carc!u este un sin-ur %od (n zona noastr!. 'un-imea %odului este de2$ m iar l!imea de $ m tonaul fiind 2$& tone. )odul este construit din eton armat.

V0-0 S?&,)0+

4e formeaz! (n c*m%ia (nalt! sucolinar!. )rim!vara %rezint! a%e mari ce