CUPRINS

Abrevieri ...................................................................................................................................3

INTRODUCERE......................................................................................................................4

CAPITOLUL 1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI DE CONDUCERE A ÎNTREPRINDERII

1.2 Organele de conducere a întreprinderii şi comepetenţele acestora.....................................7

1.2 Relaţiile financiare ale entităţii............................................................................................9

CAPITOLUL 2. DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL ENTITĂŢII

2.1. Analiza evoluţiei în dinamică şi a structurii patrimoniului................................................11

2.2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare ...............17

2.3. Evaluarea gestiunii financiare............................................................................................22

2.4. Analiza lichidităţii..............................................................................................................26

2.5. Analiza profitabilităţii........................................................................................................27

CONCLUZII ŞI RECOMADĂRI ..........................................................................................32

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….34

Anexe

Abrevieri

AC – active curente

ATL – active pe termen lung

Cperm – valoarea medie a capitalului permanent

DT – datorii totale

DTL – datorii pe termen lung

DTS – datorii pe termen scurt

FRN - fondul de rulment net

ITS – investiţii pe termen scurt

Cprop – valoarea medie a capitalului propriu

La – lichiditatea absolută

Lc - lichiditatea curentă

Li – lichiditatea intermediară

MB – mijloace băneşti

MF – mijloace fixe

p.p – puncte procentuale

PB – profit brut

PN – profit net

PPGPI – profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare

AT – total active

PT – total pasiv

VV – venit din vînzări

2

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Agricultura constituie, din cele mai vechi timpuri şi continuă să

rămînă şi azi, un domeniu vital de activitate a omului, rămîne unica sursă de hrană, un furnizor

important de materie primă pentru industrie şi totodată o însemnată piaţă de desfacere pentru

producţia acesteia. Importanţa relativă a agriculturii diferă de la o ţară la alta, dar ea se menţine

ca ramură principală a economiei naţionale în toate statele, inclusiv în cele dezvoltate. Această

idee aduce după sine şi importanţa întreprinderilor agricole, care constituie centrul de fabricare şi

comercializare a produselor necesare societăţii, fapt pentru care este binevenită analiza acestora

în scopul determinării situaţiei economico-financiare a întreprinderilor.

Activitatea intensă a oricărei întreprinderi, buna cunoaştere a evoluţiei şi performanţelor

acesteia, ca rezultat al activităţii, a scopurilor şi obiectivelor urmărite de manageri transformă

analiza economico-financiară într-o activitate de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea

ulterioară a intreprinderii.

Finanţele întreprinderii, ca disciplică de specialitate este destul de actuală, deoarece

presupune studiul premanent al performanţelor economico-financiare, însuşirea unui ansamblu

de metode şi tehnici de analiză, cunoaşterea procesului de formare şi, mai ales, identificarea

măsurilor în evoluţia fenomenelor şi proceselor economice şi financiare.

Într-o economie concurenţială de piaţă, analiza economico-financiară reprezintă un

instrument de bază al managerilor şi de supraveghere şi control a activităţii desfăşurate în scopul

creşterii eficienţei.

Scopul lucrării. Lucrarea dată este efectuată în scopul determinării situaţiei economico-

financiare a întreprinderii agricole SC ”Bardar-Agro” S.R.L. , respectiv, stabilirii problemelor cu

care aceasta se confruntă şi ulterior, propunerii unor măsuri de îmbunătăţire, perfecţionare a

activităţii curente entităţii analizate.

Prin urmare, obiectivele raportului dat sunt următoarele:

- acumularea informaţiei cu privire la situaţia întreprinderii pe piaţa internă, respectiv

nivelul competitivităţii acesteia;

- prezentarea informaţiie cu privire la structura organizatorică şi de conducere a

întreprinderii;

- diagnoza şi reglarea activităţii întreprinderii;

- descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne de sporire a performanţelor financiare;

3

- formularea concluziilor şi propunerea măsurilor de îmbunătăţire a situaţiie

economico-financiare a întreprinderii analizate.

Structura lucrării. Lucrarea dată este structurată în două capitole, precedate de o

introducere a temei studiate şi respectiv, succedate de concluzii şi recomandări privind

activitatea întreprinderii agricole studiate, bibliografia lucrării şi anexele necesare.

Capitolul I, numit ”Structura organizatorică şi de conducere a întreprinderii” cuprinde:

prezentarea schematică a structurii de conducere a entităţii SC ” Bardar-Agro” S.R.L.,

respectîndu-se corelaţia logică dintre schema structurii organizatorice şi de conducere a

întreprinderii analizate; enumerarea şi descrierea responsabilităţilor personalului cu competenţe

decizionale în domeniul gestiunii finanţelor şi în final, prezentarea relaţiilor financiare ale

entităţii , care presupun relaţiile cu clienţii, furnizorii, băncile, companiile de asigurare, bugetul,

organele administrării publice, organele fiscale, organele asigurărilor sociale, etc.

Capitolul II, numit ”Diagnosticul economico-financiar al entităţii” cuprinde: analiza evoluţiei în

dinamică şi a structurii patrimoniului; aprecerea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii

surselor de finanţare a patimoniului; evaluarea gestiunii financiare; analiza lichidităţii şi

profitabilităţii.

Obiectul lucrării date îl constituie informaţia conţinută în situaţiile financiare ale

întreprinderii agricole SC „Bardar-Agro” S.R.L. pentru anii de activitate 2010-2012.

Evoluţia şi caracteristica generală a întreprinderii agricole

SC „Bardar-Agro” S.R.L.

Forma organizatorico-juridică. Societatea economică agricolă „Bardar-Agro” este o

societate cu răspundere limitată, fondată la data de 01.04.1999 ca CAPC „Dulejeni”, în urma

lichidării GA „Bardar ”, cu 224 fondatori şi capitalul statutar de 622 653 lei. Întreprinderea

dispunea de 900 ha de terenuri agricole, inclusiv pămînt arabil – 523 ha, vii – 277 ha, livezi –

100 ha.

La data de 30.11.2000 CAPC ,,Dulejeni” s-a reorganizat, prin transformare, în

S.R.L. ,,Dulejeni”, prin păstrarea succesorului în drepturi şi obligaţiuni conform actului de

primire – predare a patrimoniului CAPC „Dulejeni”. Astfel, s-a fondat S.R.L.,,Dulejeni” cu 9

fondatori – reprezentanţi a 165 persoane, cofondatori, cu capitalul satutar de 633 653 lei. La data

de 01.01.2001, întreprinderea dispunea de 600 ha de teren agricol, inclusiv pămînt arabil – 349

ha, vii – 182 ha, livezi - 69 ha.

4

La data de 01.06.2007 este schimbată denumirea întreprinderii (S.R.L.,,Dulejeni” ) în

„Bardar – Agro” S.R.L. În prezent „Bardar – Agro” S.R.L. dispune de terenuri agricole cu

suprafaţa de 374 ha, inclusiv vii – 107 ha, pămînt arabil – 267 ha. Are statut de persoană juridică

de drept privat cu scop lucrativ (comercial) şi dispune de patrimoniu cu care răspunde pentru

obligaţiile sale.

Genurile principale de activitate. Principalele genuri de activitate ale întreprinderii

sunt: producerea, păstrarea şi realizarea producţiei agricole. Se ocupă, în deosebi cu cultivarea

viţei-de-vie, culturilor cerealiere, floarei-soarelui, legumelor.

Are în componenţa sa parc de automobile, brigadă de tractoare, depozite pentru păstrarea

producţiei agricole şi făţare.

Sediul societăţii. MD-6811, Republica Moldova, raionul Ialoveni, satul Bardar. Aşezarea

geografică a întreprinderii se află pe traseul Chişinău – Hînceşti cu o distanţă de 18 km faţă de

Chişinău şi 8 km faţă de Hînceşti.

Angajaţii. Numărul lucrătorilor angajaţi, conform contractelor de muncă este de 71

persoane, inclusiv:

Mecanizatori - 10;

Şoferi - 5;

Specialişti - 8;

Lucrători – 48.

Cadrul legislativ şi normativ care rglementează activitatea desfăşurată. SC “Bardar-

Agro” S.R.L. a fost creată în scopul obţinerii de venit din activitatea de antreprenoriat,

reglementată de:

- Legea Republicii Moldova nr. 845-XII din 03.03.1992 cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi;

- Legea nr.135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată;

- Deciziile şi dispoziţiile Guvernului, care nu contravin legislaţiei în vigoare;

- Statutul întreprinderii cu răspundere limitată;

- Ordinile şi dispoziţiile organului executiv;

- Regulamentele subdiviziunilor societăţii cu răspundere limitată;

- Instrucţiunile de serviciu din cadrul SRL-ului;

- Deciziile organelor administraţie publice locale din satul Bardar, raionul Ialoveni,

care nu contravin legislaţiei în vigoare.

5

Capitalul social. La data fondării societăţii „Bardar-Agro” S.R.L. capitalul social al

acesteia era de 622 653 lei divizat în părţi sociale deţinute de fondatorii întreprinderii.

CAPITOLUL I. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI DE CONDUCERE

A ÎNTREPRINDERII

1.1. Organele de conducere a entităţii SC „Bardar-Agro” S.R.L.

şi atribuţiile acestora

Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor

organizatorice şi al relatţilor dintre acestea astfel constituite încît să asigure premisele

organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite ale întreprinderii.

În figura următoare este prezentată structura organizatorică a întreprinderii studiate.

Figura 1. Structura organizatorică de conducere a întreprinderii.

Sursa: întocmit de autor în baza statutului.

Organul suprem al societăţii este Adunarea Generală a Asociaţilor (AGA), formată din

totalitatea fondatorilor întreprinderii. Aceasta are următoarele competenţe:

- modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă

redacţie;

- modificarea cuantumului capitalului social;

- desemnarea şi revocarea administratorului şi a cenzorului, eliberarea înainte de

termen a acestora;

- stabilirea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale administratorului

şi cenzorului;

6

Organul suprem:

Adunarea Generală a Asociaților

Organul executiv:

AdministratorulOrganul de control:

Revizorul

- aprobarea dărilor de seamă ale administratorului şi a rapoartelor cenzorului sau a

avizelor auditorului independent;

- aprobarea bilanţului contabil anual;

- adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net;

- adoptarea hotărîrii privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de

reorganizare; 

-  adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea

bilanţului de lichidare;

-  aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii;

- înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;

- aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice.

Organul executiv al societăţii eset reprezentat de administratorul societăţii, numit de

AGA, care are următoarele atribuţii:

- efectueză actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în

actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;

- reprezintă fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în

instanţele de judecată;

- elibereză altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă

aceasta nu este interzis prin actul de constituire;

- gestioneză societatea astfel încît scopurile, pentru care aceasta a fost constituită, să fie

realizate cît mai eficient;

- execută hotărîrile adunării generale a asociaţilor;

- ia parte la adunările generale ale asociaţilor;

- asigură ţinerea contabilităţii societăţii, precum şi a registrelor societăţii prevăzute de

lege şi de actul de constituire, şi să informeze asociaţii cu privire la starea de lucruri şi

la gestiunea societăţii;

- convoacă adunarea generală a asociaţilor dacă valoarea activelor nete ale societăţii a

devenit mai mică decît capitalul ei social.

Organul de control al societăţii este reprezentat de revizorul care execută controlul

gestiunii societăţii avînd următoarele atribuţii:

- exercită periodic controlul gestiunii societăţii din proprie iniţiativă sau la cererea

asociaţilor;

7

- controleză activitatea economico-financiară a societăţii după încheierea exerciţiului

financiar, verificînd rapoartele financiare şi efectuînd inventarierea bunurilor

societăţii, exercitînd totodată alte acţiuni necesare evaluării obiective a gestiunii

societăţii;

- întocmeşte raport asupra fiecărui control efectuat;

- să convoace adunarea generală a asociaţilor dacă a constatat fapte care contravin legii

sau actului de constituire şi care au cauzat sau pot cauza prejudicii societăţii;

- prezintă rapoartele întocmite la adunările ordinare ale organului suprem.

1.2. Relaţiile financiare ale entităţii

Înfiinţarea unei întreprinderi, indiferent de mărimea, tipul de proprietate şi forma de

organizare, este legată de stabilirea relaţiilor financiare necesare lansării afacerii şi desfăşurării

activităţii în condiţii profitabile.

Din momentul înfiinţării şi începerii activităţii, întreprinderea stabileşte relaţii comerciale

cu diferite persoane fizice sau juridice, actori ai pieţelor în care se schimbă bunuri şi servicii,

cum ar fi : clienţi, furnizori, bănci, companii de asigurări, bugetul, organe ale administrării

publice, fiscale, asigurărilor sociale, etc.

Clienţii. SC „Bardar-Agro” S.R.L. îşi realizează produsele atît cu ridicata, către firmele

mari din Republica Moldova, cît şi cu amănuntul, către simpli consumatori individuali. Astfel,

printre principalii clienţi ai entităţii analizate putem menţiona:

- SC „Consalcom” S.R.L., „Vinăria-Bardar” S.A. – struguri;

- „Sicom” S.R.L. – cereale;

- „Romalina” S.A. – floarea soarelui;

- „Aftene-Agro” S.R.L. – servicii mecanizate.

În rest, cantităţile de produse rămase sunt comercializate cu amănuntul către clienţi

ocazionali care se adresează entităţii pentru satisfacerea necesităţilor proprii.

Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderea cu resursele necesare desfăşurării normale

a activităţii economice. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare,

care pe baza relaţiilor de vînzare-cumpărare, pun la dispoziţie materiile prime şi materialele,

combustibilul, energia, apa, echipamentul tehnic, etc. Printre principalii furnizori ai SC „Bardar-

Agro” S.R.L. putem menţiona:

8

- „Lukoil-Moldova” S.R.L. – combustibil;

- „AutoProgresiv-Service” S.R.L., „Iangurschi Alex” Î.I. – piese de schimb pentru

utilaje;

- „Garant Iovu” S.R.L., „Rongalit” S.R.L. – pesticide şi îngrăşăminte, material

semincier şi săditor.

În rest, celelalte materiale necesare desfăşurării activităţii sunt procurate de la furnizori

ocazionali, care propun preţuri avantajoase.

Bănci. Relaţiile de credit care apar între întreprindere, în calitate de debitor, şi instituţiile

financiare specializate, în calitate de creditori, se manifestă prin transferul de mijloace băneşti

către întreprindere, venite să completeze fondurile existente şi, prin returnarea, după un interval

de timp determinat, a sumei iniţiale plus plata dobînzii. În perioada analizată, SC „Bardar-Agro”

S.R.L. nu deţine credite de la nici o bancă comercială din Republica Moldova, însă, este clientul

băncii „Moldova Agroindbank” S.A.

Companii de asigurare. Relaţiile de asigurări care apar între întreprindere, în calitate de

asigurat, şi societatea de asigurare, în calitate de asigurător, se manifestă prin plata primelor de

asigurare sau a unor riscuri de către întreprindere societăţii de asigurare şi achitarea

despăgubirilor, în cazul producerii riscului, de către aceasta întreprinderii. Pe parcursul perioadei

analizate SC „Bardar-Agro” S.R.L. nu are încheiat nici un contract cu o companie de asigurări.

Bugetul. Relaţiile financiare întreprinderii cu bugetul sunt reprezentate prin intermediul

taxelor şi impozitelor obligatorii de stat şi, de asemenea, penalităţilor şi amenzilor calculate.. În

tabelul următor sunt prezentate plăţilor obligatorii achitate de întreprinderea analizată:

Tabelul 1.1.

Impozitele şi taxele achitate de SC „Bardar-Agro” S.R.L.

Nr. d/o

Denumirea impozitelor şi taxelor generale de stat şi

locale

Perioada

2010 2011 20121 Impozit pe salariu 142 053 19 974 19 5622 Taxa pe valoare adăugată 68 637 -  - 3 Sursa de plată 43 1 190 - 4 Taxa locală 8 030 6 300 1 725

5Taxa privind folosirea drumului

750 6 850 9 205

6 Impozitul funciar 149 307 48 635 - Total 368 820 82 949 30 492

Sursa: întocmit de autor în baza situaţiilor financiare.

9

În afara plăţilor menţionate anterior, societatea analizată este obligată să achite statului

contribuţiile privind asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

În anii studiaţi, SC „Bardar-Agro” S.R.L. a efectuat următoarele plăţi către fondurile asigurărilor

sociale şi medicale prezentate în tabelul 1.2. şi 1.3.

Tabelul 1.2.

Contribuţiile asigurărilor sociale de stat achitate de SC „Bardar-Agro” S.R.L.

Nr. d/o

Tipuri de contribuţiiPerioada

2010 2011 20121 Contribuţii de bază 132 000 224 560 109 3362 Contribuţii individuale 111 471 43 047 291 567  Total 243 471 267 607 400 903

Sursa: întocmit de autor în baza situaţiilor financiare

Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat se va

prezenta de către plătitor sau de către o persoană împuternicită structurii teritoriale a Casei

Naţionale de Asigurări Sociale din unitatea administrativ teritorială în care acesta este amplasat.

Tabelul 1.3.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de

SC „Bardar-Agro” S.R.L.

Nr. d/o

Tipuri de prime de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală

Perioada

2010 2011 20121 Contribuţia patronului: 336 128 52 644 52 8282 la veniturile angajaţilor 168 064 26 323 26 4143 din veniturile angajaţilor 168 064 26 323 26 414  Total 336 128 52 644 52 828

Sursa: întocmit de autor în baza situaţiilor financiare.

Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări obligatorii de

asistenţă medicală de stat se va prezenta de către plătitor sau de către o persoană împuternicită

structurii teritoriale a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină din unitatea administrativ-

teritorială în care acesta este înregistrat.

10

CAPITOLUL 2. DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL

ENTITĂŢII

Diagnosticul economico-financiar constă dintr-un ansamblu de metode şi instrumente

care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Pe baza acestuia

are rol elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei.

2.1. Analiza evoluţiei în dinamică şi a structurii patrimoniului

Pentru a determina situaţia patrimonială a entităţii „Bardar – Agro” S.R.L. se va studia

mărimea şi evoluţia resurselor economice reflectate în activul Bilanţului contabil. Pentru aceasta,

se va determina abaterile absolute şi ritmul de creştere a elementelor patrimoniale deţinute de

entitate faţă de perioadela precedentă.

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului entităţii în dinamică ne va permite să

formulăm concluzii cu privire la modul de desfăşurare a activităţii întreprinderii, precum şi să

depistăm rezervele interne de sporire a performaţelor financiare ale acesteia.

Tabelul 2.1.

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului entităţii în dinamică

IndicatoriPerioada Abaterea (±)

2010 2011 20122012/2011 2011/2010

lei p.p. lei p.p.1. ATL, inclusiv:

4305204478241

6633411

1+1551695 +32,45 +477212 +11,08

1.1. Active materiale pe termen lung

4305204478241

6633411

1+1551695 +32,45 +477212 +11,08

2. AC, inclusiv:

1577616151061

3207269

6+562083 +37,21 -67003 -4,25

2.1. Stocuri de mărfuri şi materiale

589906 922764113928

9+216525 +23,46 +332858 +56,43

2.2. Creanţe pe termen scurt

904373 587533 922033 +334500 +56,93 -316840 -35,03

2.3. Mijloace băneşti

83337 320 11374 +11054 +3454,38 -83017 -99,62

Total Activ

5882820629303

3840680

7+2113774 +33,59 +410213 +6,97

11

Sursa : întocmit de autor în baza situaţiilor financiare

În urma analizei în dinamică efectuate putem observa că indicatorul rezultativ, şi anume

patrimoniul aflat la dispoziţia entităţii „Bardar – Agro” S.R.L., a înregistrat, pe parcursul celor

trei ani de studiu, creşteri în dinamică de 2.113.774 lei în anul 2012 faţă de anul 2011, ceea ce

înseamnă majorări cu 33,59 p.p. şi de 410.213 lei în anul 2011 faţă de anul 2010, adică 6,97 p.p.,

ceea ce se apreciază pozitiv. Acest fapt reflectă lărgirea activităţii de întreprindezător şi

majorarea potenţialului economico-financiar. Această majorare a fost condiţionată, în perioada

2012/2011, de influenţa pozitivă a tuturor factorilor incluşi în categoria activelor pe termen lung

şi a activelor pe termen scurt, şi anume active materiale pe termen lung, stocuri de mărfuri şi

materiale, creanţe pe termen scurt şi mijloace băneşti, care au constribuit la creşterea

indicatorului rezultativ respectiv cu 1.551.695, 216.525, 334.500 şi 11.054 lei, ceea ce reprezintă

creşteri respectiv cu 32,45 , 23,46 , 56,93 şi 3454,38 p.p. Pe de altă parte, rezultatul pozitiv din

perioada 2011/2010 a fost condiţionat de influenţa pozitivă a activelor pe termen lung şi anume

a activelor materiale pe termen lung şi, de asemenea, a stocurilor de mărfuri şi materiale, care au

determinat creşterea patrimoniului entităţii respectiv cu 477.212 şi 332.858 lei, ceea ce reprezintă

creşteri cu 11,08 şi 56,43 p.p. Concomitent, sub influenţa negativă a indicatorilor creanţe pe

termen scurt şi mijloace băneşti, indicatorul rezultativ înregistrează scăderi respectiv cu 316.840

şi 83.017 lei, ceea ce reprezintă micşorări cu 35,03 şi 99,62 p.p.

Trebuie să menţionez că se apreciază negativ faptul că stocurile de mărfuri şi materiale

înregistrează creşteri în dinamică, ceea ce are loc concomitent cu reducerea în dinamică a

veniturilor din vînzări (Anexa nr.2 la S.N.C. 5). Creşterea stocurilor conduce la cheltuieli

suplimentare de întreţinere, la apariţia riscului de nerealizare a producţiei la înteaga valoare sau

chiar la preţul iniţial. Astfel, întreprinderea ar trebui să acorde anumite facilităţi clienţilor,

precum rabaturi comerciale, în cazul în care are nevoie urgentă de bani sau vînzarea pe credit,

pentru a-şi reduce stocurile. În final, majorarea stocurilor ne vorbeşte despre o încetinire a

activităţii de bază a entităţii şi totodată despre o gestionare ineficientă a stocurilor.

Este de menţionat faptul că entitatea nu dispune nici de active financiare pe termen lung

nici de investiţii pe termen scurt. Astfel, aş putea propune ca întreprinderea să caute soluţii

pentru investiţii, în felul acesta asigurîndu-şi venituri suplimentare şi regulate din dobînzi,

redevenţe, etc.

Astfel, în baza analizei putem afirma că întreprinderea a reuşit să-şi mobilizeze rezervele

interne depistate în 2011, ceea ce poate fi cu uşurinţă observat datorită faptului că modificarea

indicatorului rezultativ din perioada 2012/2011 este mai mare decît modificarea acestuia în

12

perioada 2011/2010. Totuşi, daca entitatea va continua în acest ritm de evoluţie, va reuşi să

sporească creşterea activelor totale.

În cadrul analizei structurale a patrimoniului de examinează corelaţiile existente între

diferite elemente patrimoniale reflectate în activul Bilanţului contabil. Astfel, se va studia

structura patrimoniului entităţii „Bardar – Agro” S.R.L., pentru care se va alcătui tabelul analitic

şi se va interpreta rezultatele obţinute.

Tabelul 2.2.

Analiza structurală a patrimoniului entităţii în dinamică

IndicatoriPerioada Abaterea. (±)

2010 2011 2012 2012/2011 2011/2010∑, lei P, % ∑, lei P, % ∑, lei P, % % %

1. ATL, inclusiv:

4305204 73,18 4782416 76,00 6334111 75,35 -0,65 2,81

1.1. Active materiale pe termen lung

4305204 73,18 4782416 76,00 6334111 75,35 -0,65 2,81

2. AC, inclusiv:

1577616 26,82 1510613 24,00 2072696 24,65 0,65 -2,81

2.1. Stocuri de mărfuri şi materiale

589906 10,03 922764 14,66 1139289 13,55 -1,11 4,64

2.2. Creanţe pe termen scurt

904373 15,37 587533 9,34 922033 10,97 1,63 -6,04

2.3. Mijloace băneşti

83337 1,42 320 0,01 11374 0,14 0,13 -1,41

Total Activ

5882820 100,00 6293033 100,00 8406807100,0

0 X  X

Sursa : întocmit de autor în baza situaţiilor financiare

Din datele tabelului 2.2. reiese că în structura patrimoniului entităţii„Bardar – Agro”

S.R.L prevalează, pentru cei trei ani de studiu, activele pe termen lung, care deţin o pondere de

aproximativ 75% în totalul activelor, pondere care se datorează, în special, mijloacelor fixe.

(Anexa nr.1 la S.N.C. 5). De asemenea, pot adăuga că, în anul 2011 faţă de anul 2010 a avut loc

o mică creştere a ponderii activelor pe termen lung (2,81%), iar în anul 2012 faţă de anul 2011- o

scădere nesemnificativă (0,65%), fapt ce se datorează ieşirii unor active pe termen lung.

13

Cît despre contribuţia activelor curente la formarea patrimoniului entităţii, pot spune că

acestea deţin o pondere de 25%, pondere care a suferit suferit modificări pe parcursul celor trei

ani de analiză, înregistrînd o creştere nesemnificativă (0,65%) în anul 2012 faţă de anul 2011 şi o

mică scădere (2,81%) în anul 2011 faţă de anul 2010. De asemenea pot adăuga că la formarea

ponderii activelor curente în totalul activelor totale, o contribuţie mai semnificativă o are în anul

2010 creanţele pe termen scurt (15,37%), iar în anii ulteriori – stocurile de mărfuri şi materiale

(aproximativ 14%). Respectiv, cea mai mică pondere o deţine mijloacele băneşti, aproximativ

1%, pondere care este supusă modificărilor, ajungînd în anul 2012 să atingă nivelul de 0,14%. Pe

de o parte acest lucru este binevenit, intrucît întreprinderea nu trebuie să ţină banii în casă ci să-i

valorifice investindu-i. Însă, pe de altă parte, entitatea trebuie să dispună de mijloace băneşti

pentru a-şi asigura capacitatea de plată imediată şi respectiv pentru a nu se supune riscului de

frînare sau chiar stopare a actvităţii.

Concluzionînd, pot adăuga că, datorită faptului că la formarea patrimoniului entităţii

contribuţia principală o are activele pe termen lung în care sunt incluse doar activele materiale pe

termen lung, pentru sporirea patrimoniului, întreprinderea are posibilitatea investirii pe termen

lung în scopul asigurării unor venituri sigure şi regulate.

În procesul de analiză a patrimoniului se va calcula şi se va analiza un şir de rate ale

structurii activului prin intermediul cărora se va determina ponderea fiecărei grupe, subgrupe în

suma totală a activelor sau a grupei, a cărei componentă este, se va studia raporturile de

proporţionalitate şi echilibru între diferite categorii de active cu ajutorul indicatorilor din tabelul

2.3. Astfel, vom studia structura patrimoniului „Bardar – Agro” S.R.L. prin metoda ratelor,

pentru care vom calcula şi abaterile acestora faţă de perioada precedentă.

Tabelul 2.3.

Analiza coeficienţilor structurii patrimoniului

Denumirea coeficientului

Perioada Abaterea (±)2010 2011 2012 2012/2011 2011/2010

Rata imobilizărilor 0,732 0,760 0,753 -0,007 +0,028Rata activelor curente 0,268 0,240 0,247 +0,007 -0,028Raportul dintre active curente şi imobilizate

0,366 0,316 0,327 +0,011 -0,051

Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie

1,098 1,124 1,096 -0,029 +0,026

Rata compoziţiei tehnice a activelor

2,624 2,949 2,798 -0,150 +0,325

Rata activelor perfect lichide

0,014 0,000 0,001 +0,001 -0,014

14

Valoarea şi evoluţia în dinamică a PN, lei

2593892,00 2598085,00 3509293,00 +911208,00 +4193,00

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor financiare

În urma calculelor efectuate putem formula următoarele concluzii :

Structura patrimoniului se caracterizează printr-o rată ridicată de imobilizare a activelor

de aproximativ 0,75, ceea ce reprezintă 75%. Pe parcursul celor trei ani de studiu această valoare

a suferit anumite modificări şi anume, în anul 2012 faţă de anul 2011 s-a înregistrat o scădere de

0,7%, iar în anul 2011 faţă de anul 2010 – o creştere de 2,8%, ajungînd în anul 2012 să atingă

nivelul de 0,753, adică 75,3%. Un astfel de nivel al ratei imobilizărilor se apreciază pozitiv

întrucît este asigurat procesul de producţie, activele pe termen lung reprezentînd baza acestuia,

însă entitatea poate întîlni dificultîţi în privinţa achitării datoriilor curente.

Cît despre rata activelor curente, putem spune că aceasta se află în dependenţă opusă cu

rata imobilizărilor, calculată anterior. Respectiv, putem observa cu uşurinţă că structura

patrimoniului se caracterizează printr-o rată scăzută a activelor curente de aproximativ 0,25, ceea

ce reprezintă 25%, iar modificările înregistrate sunt aceleaşi ca şi în cazul ratei imobilizărilor

doar că în sens opus. Modificările structurale ale patrimoniului în favoarea activelor curente,

exemplificat în cazul nostru în anul 2012 faţă de anul precedent, se explică prin depăşirea

ritmului creşterii activelor curente asupra ritmului creşterii activelor pe termen lung şi invers,

exemplificat în cazul nostru în anul 2011 faţă de anul precedent.

Raportul dintre activele curente şi imobilizate caracterizează corelaţiile interne existente

între elementele patrimoniului reflectate în activul Bilanţului. După cum observăm în tabelul

2.3., entitatea în cauză dispune de o rată optimă a corelaţiei între activele curente şi imobilizate şi

anume aproximativ de 0,3 , ceea ce reprezintă 30%, înregistrînd mici fluctuaţii pe parcursul

anilor de studiu. Acest rezultat ne vorbeşte despre tendinţa o desfăşurare normaşă a activităţii

contribuind la menţimereasumei mijloacelor economice necesare menţinerii volumului

activităţii.

Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie reflectă ponderea activelor care pot fi

utilizate direct în cadrul întreprinderii pentru fabricarea producţiei, comercializarea mărfurilor.

După cum putem observa, entitatea analizată dispune de o rată a patrimoniului cu destinaţie de

producţie ridicată, în jur de 1,1, adică 110%, ceea ce se apreciază pozitiv. Aceast nivel, sub

influenţa anumitor factori, a suferit anumite modificări în dinamică şi anume a crescut cu 2,6%

în anul 2011 faţă de anul 2010 şi a scăzut cu 2,9%. Creşterea acestui indicator în dinamică se

apreciază ca fiind pozitivă, fiindcă contribuie la sporirea volumului activităţii pentru

desfăşurarea căreia a fost fondată întreprinderea şi invers, descreşterea acestui indicator se

15

apreciază ca fiind negativă deoarece contribuie la reducerea volumului activităţii întreprinderii.

Astfel, acest nivel ridicat al ratei patrimoniului cu destinaţie de producţie face entitatea mai

atractivă pentru potenţalii investitori strategici.

Rata compoziţiei tehnice a activelor permite efectuarea unei caracterizări mai detaliate a

potenţialului productiv. Nivelul ridicat al acestui indicator, în cazul nostru 2,8 se apreciază

pozitiv. Totuşi, în condiţiile crizei economice şi inflaţiei, tendinţa de descreştere din anul 2012

faţă de anul 2011 de 15% este condiţionată de numeroşi factori şi anume : majorarea preţurilor

pentru mărfuri şi materiale stocate, plasarea mijloacelor libere pentru mărimea fizică a stocurilor

de mărfuri şi materiale în calitate de protecţie contra devalorizării banilor, majorarea stocurilor

producţiei finite din cauza reducerii cerererii, ceea ce poate fi observat în tabelul 2.1., precum şi

scăderea gradului de reînnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor şi lipsei surselor de

finanţare.

Pentru determinarea capacităţii elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace

băneşti s-a analizat rata activelor perfect lichide. Conform datelor din tabelul 2.2., întreprinderea

dispune de un coeficient foarte scăzut al activelor lichide şi anume în anul 2010 s-a înregistrat un

nivel de 1,4 , în 2011 această rata tindea spre 0 înregistrînd o scădere faţă de anul precedent de

1,4. Totuşi, în anul 2012 a ajuns să înregistreze nivelul de 0,001, ceea ce reprezintă o creştere

faţă de perioada precedentă cu 0,1%. Rezultatele obţinute se apreciază negativ întrucît

întreprinderea poate întîlni obstacole pentru achitarea imediată a datoriilor sau în alte situaţii.

Respectiv, întrucît de nivelul acestui coeficient depinde capacitatea de plată a entităţii, putem

afirma că întreprinderea dată dispune de o capacitate slabă de plată. Astfel, aş putea propune ca

entitatea să-şi majoreze mijloacele băneşti prin reducerea creanţelor, însă trebuie de avut mare

grijă pentru a nu-şi pierde clienţii, situaţie care în final ar conduce şi mai drastic la micşorarea

mijloacelor băneşti.

Patrimoniul entităţii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanţ dar şi la valoarea netă

a acestuia, căpătînd denumirea de patrimoniul net. În ceea ce priveşte întreprinderea „Bardar –

Agro” S.R.L., putem observa din tabelul 2.2. o evoluţie în dinamică pozitivă a acestui indicator,

ceea ce se apreciază pozitiv. Astfe, în anul 2012 faţă de anul 2011 a avut loc o creştere a valorii

patrimoniului net cu 911.208 lei, iar în anul 2011 faţă de anul 2010 – cu 4.193 lei. În mod normal

putem afirma că creşterea în dinamică a acestui indicator este rezultatul desfăşurării activităţii

economico- financiare eficiente.

2.2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare

16

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico – financiare a

întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare. Din punct de vedere al

conţinutului economi, sursele de finanţare a activelor reprezintă totalitatea drepturilor

proprietarilor şi obligaţiile agentului economic. În Bilanţul contabil acestea se reflectă în

interiorul pasivelor.

Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a

structurii pasivelor. În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care în

literatura de specialitate se numesc coeficienţi ai structurii capitalului, independenţei financiare,

de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienţi de plată.

Tabelul 2.4.Analiza coeficienţilor structurii pasivelor

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor financiare

În urma calculelor efectuate am obţinut în tabelul 2.2.1. date ale coeficineţilor structurii pasivelor

care servesc la aprecierea structurii financiare a întreprinderii, la stabilirea compoziţiei

capitalului prin prisma surselor de costrituire a acestuia.

Unul dintre cei mai folosiţi coeficienţi ai structurii pasivelor este coeficientul de

autonomie, numit şi coeficient de autofinanţare, de concentrre a capitalului propriu. Din datele

tabelului 2.4. observăm că entitatea în cauză dispune de un coeficient de autonomie de

aproximativ 0,4 ceea ce reprezintă 40% pe parcursul celor trei ani de studiu, ceea ce se apreciază

pozitiv, întrucît pentru echilibrul financiar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu să fie

egal sau mai mare ca 1/3 din bilanţul pasivului, fapt ce reprezintă o premisă a autonomiei

financiare a întreprinderii. Acest rezultat, în timp, a suferit schimbări înregistrînd o majorare în

anul 2012 faţă de anul 2011 de 0,5% şi o micşorare în anul 2011 faţă de anul 2010 de 2,8%.

Coeficientul în cauză reflectă, pe de o parte, cota capitalului propriu în suma totală a surselor de

finanţare, iar pe de altă parte – ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în

suma totală a activelor întreprinderii. De asemenea, putem adăuga că, întrucît nivelul de

siguranţă al coeficientului de autonomie din punct de vedere al creditorului este de cel puţin 0,5 ,

17

Denumirea coeficientuluiPerioada Abaterea (±)

2010 2011 2012 2012/2011 2011/2010

Coeficientul de autonomie 0,441 0,413 0,417 +0,005 -0,028

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate

0,559 0,587 0,583 -0,005 +0,028

Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii

1,268 1,422 1,396 -0,027 0,154

Rata solvabilităţii generale 1,789 1,703 1,717 +0,013 -0,086

Rata generală de acoperire a capitalului propriu

2,268 2,422 2,396 -0,027 +0,154

entitatea dată poate întîlni dificultăţi în obţinerea creditelor necesare fără mărirea prealabilă a

capitalului propriu, în particular, a celui social.

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate, numit şi coeficient de concentrare a

datoriilor, caracterizează structura surselor de finanţare a activelor din punct de vedere al cotei

surselor împrumutate. În cazul entităţii „Bardar – Agro” S.R.L. putem observa, din tabelul 2.4.

că coeficientul de atragere a surselor împrumutate depăşeşte nivelul maxim admisibil care

constituie 1/2 din totalul pasivelor, înregistrînd un nivel de aproximativ 0,57 pentru toţi cei trei

ani de analiză, scăzînd în dinamică, în anul 2012 faţă de anul 2011, cu 0,5% şi crescînd în

dinamică, în anul 2011 faţă de anul 2010 cu 2,8%. Acest rezultat ne permite să afirmăm că

întreprinderea dată dispune de o capacitate de îndatorare redusă, ceea ce îi va crea dificultăţi în

cazul în care va avea nevoie de a apela la bănci pentru creditare.

Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii, numit şi rata brută generală de

îndatorare, reflectă suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu. Analizănd datele din

tabelul 2.4. observăm că întreprinderea dată nu se încadrează în limitele optimale stabilite (≤1),

ceea ce ne vorbeşte despre o imposibilitate de îndatorare, entitatea înregistrînd, pe parcursul

perioadei de analiză un nivel aproximativ de 1,3 , cu anumite fluctuaţii de creştere şi scădere.

Astfel, putem afirma că, întrucît coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii

înregistrat în cadrul entităţii este mai mare decît nivelul maxim admisibil, situaţia financiară a

întreprinderii este riscantă.

Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu

activele totale de care dispune întreprinderea. Din datele tabelului 2.4. observăm că entitatea

dispune de un nivel al acestei rate de aproximativ 1,7 pe parcursul perioadei de analiză, nivel

care se situează sub norma minimă admisibilă care este 2. Acest fapt ne vorbeşte despre

incapacitatea entităţii de a-şi acoperi sursele împrumutate cu activele totale de care dispune.

Rata generală de acoperire a capitalului propriu este ultimul indicator din tabelul 2.4. şi

reflectă partea activelor întreprinderii care sunt finanţate pe seama surselor proprii şi partea

activelor întreprinderii finanţate pe seama mijloacelor împrumutate. Astfel, analizînd tabelul de

mai sus, putem afirma că 100% din activele întreprinderii se finanţează pe seama activelor

proprii, iar, în anul 2010, 2011 şi 2012, activele întreprinderii finanţate prin atragerea mijloacelor

împrumutate respectiv constituie 126,8 , 142,2 şi 139,6%. În final, putem adăuga că, întrucît

nivelul acestui coeficient este de peste 200%, entitatea se confruntă cu o situaţie dificilă privind

independenţa financiară.

18

În cadrul acestui compartiment se efectuează o apreciere a gradului de stabilitate a

surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung. În acest scop se calculează şi se

interpretează indicatorii din tabelul 2.5.

Tabelul 2.5.

Analiza gradului de stabilitate a surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung

Denumirea coeficientuluiPerioada Abaterea (±)

2010 2011 2012 2012/2011 2011/2010

Rata stabilităţii financiare 0,568 0,484 0,660 +0,176 -0,083

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent

0,223 0,148 0,368 +0,220 -0,076

Rata de autofinanţare a capitalului permanent

0,777 0,852 0,632 -0,220 +0,076

Coeficientul de levier financiar

1,268 1,422 1,396 -0,027 +0,154

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social

0,287 0,173 0,581 +0,408 -0,114

Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social

0,836 1,384 0,588 -0,795 +0,548

Rata stabilităţii financiare este primul indicator din tabelul 2.5. Entitatea „Bardar – Agro”

S.R.L. înregistrează un nivel al acestei rate aproximativ de 0,5 , ceea ce reprezintă 50%, pe

parcursul celor trei ani de studiu. Această valoare a înregistrat în anul 2012 faţă de anul 2011 o

creştere cu 17,6% , iar în anul 2011 faţă de anul 2010 – o scădere cu 8,3% cauzată de scăderea

capitalului permanent cu aproximativ 39 p.p. (Anexa nr.1 la S.N.C. 5). Întrucît norma optimală a

indicatorului ratei stabilităţii financiare este de 66,6%, putem afirma că entitatea respectivă se

află sub această normă, fapt pentru care putem spune că dispune de un grad scăzut de

independenţă financiară.

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent şi rata de îndatorare pe

termen lung faţă de capitalul social sunt doi indicatori care cu cît sunt mai înalţi, cu atît mai înalt

se consideră şi riscul întreprinderii de a nimeri sub o influenţă externă care nu poate fi controlată

de către conducerea firmei sau proprietarii ei. În practica mondială se consideră convenabil

nivelul ratelor de îndatorare de circa 30%. Vorbind despre rata de îndatorare pe termen lung faţă

de capitalul permanent, putem spune că, în primii doi ani de studiu, entitatea a înregistrat valori

ale acestei rate în limitele admisibile şi anume, în anul 2010 – 0,22 iar în anul 2011 – 0,15,

19

înregistrîndu-se o scădere de 7,6% faţă de anul precedent, datorată de majorarea capitalului

permanent, în special a capitalului propriu de la valoarea de 622 653 la 1.200.000, o majorare

practic dublă. Sper deosebire de aceşti doi ani, în anul 2012, norma maximă admisibilă este

depăşită, atingîndu-se nivelul 0,37, cauzată de scăderea capitalului permanent, ceea ce se

apreciază negativ. Cît despre rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social, putem

afirma că în primii doi ani de analiză această rată se situează pînă la limita maximă admisibilă,

înregistrînd valori de 0,28 şi 0,17 , iar în anul 2012 deja această normă este depăşită cu circa

28% cauzată de creşterea semnificativă a datoriilor pe termen lung, în special a creditelor

bancare. Astfel, la depăşirea nivelului de siguranţă de 30% atragerea suplimentară a mijloacelor

împrumutate trebuie oprită. Finanţare suplimentară a a activităţii întreprinderii poate fi efectuată

pe seama surselor proprii, de exemplu aporturi suplimentare ale fondatorilor.

Un alt coeficient este rata de autofinanţare a capitalului permanent. Acesta permite, ca si

toţi ceilalţi coeficienţi ai structurii financiare, aprecierea capacităţii întreprinderii de a contracta,

în caz de necesitate, noi împrumuturi asigurînd totodată un anumit nivel de garanţie pentru

creditori cu privire la posibilitatea recuperării sumelor împrumutate. Această rată ne arată cît

capital propriu revine la 1 leu capital permanent. Astfel, putem observa, din tabelul de mai sus,

ca întreprinderea dispune de un nivel optim al acestei rate atingîndu-se în anul 2010 o valoare de

0,77 , în anul 2011 – 0,85 înregistrîndu-se o creştere în dinamică cu 7,6% şi în anul 2012 – 0,63,

înregistrîndu-se o micşorare cu 22% faţă de anul precedent, cauzată de creşterea considerabilă a

datoriilor financiare pe termen lung.

Coeficientul de levier financiar pune în evidenţă creşterea ratei de remunerare a

capitalului propriu ca urmare a influenţei costurilor fixe formată, în special, din datorii pe termen

lung asupra profitului întreprinderii. După cum observăm în tabelul 2.5., coeficientul de levier

financiar depăşeşte limita maximă admisibilă 1 înregistrîng un nivel de circa 1,3. Această valoare

este cauzată de depăşirea capitalului propriu de către datoriilor totale ale întreprinderii.

Ultimul indicator din tabelul analizat este rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu

capitalul social şi exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen lung de

pe seama capitalului social. Conform datelor din tabelul 2.5. putem afirma că entitatea

înregistreză fluctuaţii majore în ceea ce priveşte nivelul ratelor respective şi anume: în anul 2010

entitatea atinge valoarea de 0,83 , în 2011 - 1,38 , înregistrîndu-se o creştere faţă de anul

precedent cu 55%, fapt ce se datorează reducerii considerabile a datoriilor pe termen lung cu

circa 40 p.p. (Anexa nr.1 la S.N.C. 5), iar în anul 2012 – 0,59 , înregistrîndu-se o reducere faţă de

anul precedent cu 80%, cauzată de, respectiv, majorarea datoriilor pe termen lung cu circa 353

p.p. (Anexa nr.1 la S.N.C. 5).

20

2.3. Evaluarea gestiunii financiare

Orice agent economic trebuie să stabilească relaţii comerciale cu alte persoane fizice sau

juridice, care presupun dezvoltarea fluxurilor materiale, de bunuri materiale sau nemateriale,

precum şi fluxuri financiare, care de cele mai multe ori au rolul de a stinge angajamente generate

de fluxuri materiale. Astfel, pentru a-şi desfăşura într-un mediu normal activitatea, întreprinderea

trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare procurării resurselor, derulării procesului de

producţie şi comercializării produselor. Reţinerea mijloacelor în cadrul fazelor de circulaţie a

activelor duce la încetinirea rotaţiei acestora, la atragerea suplimentară a mijloacelor în circuit şi,

ca rezultat, la agravarea considerabilă a situaţiei financiare a întreprinderii. Pe de altă parte,

reducerea duratei ciclului de producţie şi a fazelor de circulaţie a activelor contribuie la

accelerarea rotaţiei activelor avînd ca rezultat majorarea volumului producerii şi, respectiv, a

vînzărilor fără atragerea suplimentară a resurselor financiare. Pe lingă aceasta, un alt efect al

accelerării rotaţiei activelor este majorarea profitului, deoarece, în mod normal, capitalul trebuie

să revină în forma sa iniţială bănească cu o anumită creştere. Însă, în cazul în care întreprinderea

înregistrează pierderi, rezultă că accelerarea rotaţiei activelor cauzează înrăutăţirea rezultatelor

financiare. Astfel, reiese că întreprinderea trebuie, pe de o parte, să utilizeze eficient activele

sale, majorînd suma profitului obţinut, iar, pe de altă parte, trebuie să le folosească intensiv,

accelerînd rotaţia acestora în toate fazele de circulaţie a activelor.

Analiza gestiunii financiare se bazează pe calcularea şi interpretarea unui ansamblu de

rate financiare, care reflectă eficienţa utilizării diferitor categoriide active în raport cu veniturile

realizate din vînzări. Pentru aceasta, în tabelul 2.3.1. se analizează un şir de indicatori generali şi

indicatori particulari ai gestiunii activelor.

Tabelul 2.6.

Analiza indicatorilor generalizatori şi indicatorilor particulari ai gestiunii activelor

Denumirea coeficientului Perioada Abaterea (±)

21

2010 2011 20122012/201

12011/2010

Numărul de rotaţii a activelor totale (recuperabilitatea totală a activelor)

0,427 0,519 0,507 -0,012 +0,092

Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu active, lei

2,342 1,928 1,972 +0,044 -0,414

Viteza de rotaţie a activelor, zile 843,024 694,138 709,924 15,786 -148,886

Numărul de rotaţii a MF 0,618 0,582 0,577 -0,005 -0,036Durata unei rotaţii a MF, zile 582,317 618,359 623,459 +5,100 +36,041

Numărul de rotaţii a activelor curente, inclusiv:

1,017 2,045 2,080 +0,035 +1,027

stocuri de mărfuri şi materiale 4,897 4,175 3,615 -0,560 -0,722

creanţe pe termen scurt 1,307 4,233 4,938 +0,705 +2,926mijloace băneşti 74,686 75,484 637,441 +561,958 +0,798

Durata unei rotaţii a activelor curente, zile, inclusiv:

353,810 176,058 173,055 -3,004 -177,752

stocuri de mărfuri şi materiale 73,514 85,757 116,903 +31,146 +12,243

creanţe pe termen scurt 275,475 86,234 73,917 -12,317 -189,242mijloace băneşti 4,820 4,743 0,663 -4,080 -0,077FRN -966196 -1734335 -784916 +949419 -768139

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor financiare

Analiza indicatorilor generalizatori şi indicatorilor particulari ai gestiunii activelor este

necesară pentru aprecierea utilizării intensive a activelor. Unul dintre aceşti indicatori este

recuperabilitatea activelor, numit şi numărul de rotaţii a activelor totale. Acesta caracterizează

eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea, sau de cîte ori vînzările

au reînnoit activele într-o perioadă. În urma calculelor efectuate, putem observa că, în cadrul

entităţii „Bardar – Agro” S.R.L. , evoluţia în dinamică a recuperabilităţii activelor este

fluctuantă, înregistrînd în anul 2012 faţă de anul precedent o scădere cu 0,012 ori , ceea ce se

apreciază negativ, iar în anul 2011 faţă de anul precedent, - o creştere cu 0,092 ori, ceea ce, după

cum ne dăm bine seama, se apreciază ca fiind pozitiv. Totuşi, comparativ cu nivelul recomandat

în literatura de specialitate, care este 2,5 , întreprinderea dată înregistrează valori ale acestuia

mult mai mici, în medie obţinîndu-se o valoare de 0,5 , ceea ce se apreciază negativ. Acest nivel

scăzut semnifică faptul că întreprinderea nu comercializează suficiente produse faţă de activele

pe care le utilizează, situaţie care poate fi cauzată de o gestionare proastă a stocurilor. Soluţia

acestei probleme este majorarea veniturilor din vînzări şi scoaterea din circuitul economic al

întreprinderii a activelor care nu aduc nici un profit.

22

Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu active este mărimea inversă a numărului de

rotaţii a activelor totale. Aceasta caracterizează de cîte active are nevoie întreprinderea pentru

generare veniturilor din vînzări în valoare de 1 leu. Astfel, după cum observăm în tabelul 2.6., în

anul în care are loc o majorare a recuperabilităţii activelor, în mod normal, are loc şi o micşorare

a ratei de înzestrare a veniturilor dîn vînzări cu active, şi invers. În urma efectuării calculelor

necesare, am constatat că întreprinderea în cauză a avut nevoie, în anul 2010, de 2,34 lei active,

în 2011 de 1,93 lei active, iar în 2012 de 1,97 lei active pentru generarea veniturilor din vînzări

în valoare de 1 leu, ceea ce se apreciază negativ. Totuşi, observăm că entitatea depune eforturi în

această privinţă, întrucît valoarea acestui indicator s-a redus din anul 2010 pînă în anul 2012 cu

0,4 lei.

Viteza de rotaţie a activelor, numită şi durata de rotaţie a activelor, arată în cîte zile are

loc o rotaţie a activelor, adică perioada de timp în care veniturile din vînzări reînnoiesc activele

întreprinderii. Astfel, din tabelul 2.6., putem observa că, în anul 2011 faţă de anul 2010 o

accelerare a rotaţiei activelor cu 149 de zile, ceea ce se apreciază pozitiv, iar în anul 2010 faţă de

anul precedent, - o încetinire a rotaţiei activelor cu 16 zile, ceea ce se apreciază negativ. Întrucît

în ultima perioadă de analiză putem constata o scădere a eficienţei utilizării activelor totale, este

necesară o analiză mai detaliată a ratelor de rotaţie a părţilor componente ale acestora.

Numărul de rotaţii a mijloacelor fixe, cunoscut şi sub denumirea de coeficientul

exploatării mijloacelor fixe sau randamentul mijloacelor fixe, caracterizează eficienţa utilizării

mijloacelor fixe din punct de vedere al capacităţii întreprinderii de a genera venituri din vînzări,

folosind mijloacele sale fixe disponibile. Deoarece are loc o scădere în dinamică a numărului de

rotaţii a mijloacelor fixe, în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 0,005 ori, iar în anul 2011 faţă de

anul precedent – cu 0,036 ori, ne putem da bine seama că, în rezultat, va avea loc şi o încetinire a

duratei de rotaţie a mijloacelor fixe, în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 5,1 zile, iar în anul 2011

faţă de anul 2010 – cu 36 zile.

Cît despre activele curente, putem afirma că odată cu creşterea numărului de rotaţii, are

loc şi o reducere a duratei unei rotaţii a activelor curente, adică creşterea vitezei de rotaţie a

activelor curente, ceea ce se apreciază ca fiind pozitiv. Din datele tabelului 2.6. observăm că, în

anul 2012 faţă de anul 2011 are loc o creştere a numărului de rotaţii a activelor curente cu 0,035

ori, respectiv înregistrîndu-se o accelerare a vitezei de rotaţie cu 3 zile, iar în anul 2011 faţă de

anul 2010, putem observa, de asemenea, că are loc o creştere a numărului de rotaţii cu 1,027,

ceea ce conduce la micşorarea duratei unei rotaţii şi respectiv la accelerarea vitezei de rotaţie cu

177,75 zile. Creşterea vitezei de rotaţie a activelor curente înregistrată, are ca efect apariţia

23

posibilităţii de investire pe termen scurt a surplusului monetar, ceea ce nu putem atribui

întreprinderii date şi, respectiv, contituie o rezervă internă pentru entitate.

Aceeaşi legitate se respectă şi pentru componentele activelor curente, care, după cum

observăm, atunci cînd are loc o majorarea a numărului de rotaţii, respectiv are loc o accelerare a

vitezei de rotaţie. În acest caz putem menţiona că are loc o gestionare eficientă a creanţelor pe

termen scurt şi a mijloacelor băneşti, ceea ce nu putem afirma şi despre stocurile de mărfuri şi

materiale de care dispune întreprinderea. La final, putem propune anumite căi de accelerare a

rotaţiei activelor curente şi anume:

- îmbunătăţirea aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale prin înheierea la timp a

contractelor cu furnizorii;

- îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi de păstrare a materialelelor;

- reducerea ciclului de producere prin utilizarea noilor procese tehnologice;

- mecanizarea şi automatizarea procesului de producere;

- micşorarea perioadei de încasare a mijloacelor băneşti din vînzarea produselor prin

acordarea anumitor reduceri de preţuri, etc.

Ultimul indicator analizat în cadrul tabelului 2.6. este fondul de rulment net, care

reprezintă depăşirea mărimii activelor curente asupra datoriilor pe termen scurt. În urma analizei

efectuate, am observat înregistrarea, pe parcursul celor trei ani de studiu, a unui fond de rulment

net negativ, ceea ce reflectă o situaţie financiară nestabilă a întreprinderii în vederea capacităţii

de plată într-o perioadă scurtă de timp. Cu toate că în anul 2011 faţă de anul 2014 s-a înregistrat

o reducere a acestui indicator cu 768,193 lei , cauzată de reducerea activelor curente, în special a

creanţelor pe termen scurt şi a mijloacelor băneşti, totuşi, în anul 2012 faţă de anul 2011,

entitatea a înregistrat o majorare a fondului de rulment net cu 949,419 lei, modificare care nu a

fost suficientă pentru atingerea unui nivel pozitiv.

Concluzionînd, putem spune că entitatea „Bardar – Agro” S.R.L. nu îndeplineşte cea mai

importantă condiţie pentru asigurarea echilibrului fiananciar şi anume concordanţa dintre

activele curente şi sursele de acoperire a lor.

2.4. Analiza lichidităţii

24

Analiza lichidităţii ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a firmei.

Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul

echilibrului financiar, capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele

mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă şi anume posibilitatea de a-şi onora

obligaţiile de plată la termenele scadente.

În vederea evaluării lichidităţii întreprinderii studiate se vor analiza trei rate de lichiditate

indicate în tabelul 2.7.

Tabelul 2.7.Analiza ratelor de lichiditate

Indicatori Perioada Abaterea (±)

2010 2011 2012 2012/2011 2011/2010Lichiditatea absolută

0,033 0,000 0,004 +0,004 -0,033

Lichiditatea intermediară

0,388 0,181 0,327 +0,145 -0,207

Lichiditatea curentă

0,620 0,466 0,725 +0,260 -0,155

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor financiare

Tabelul 2.7. prezintă datele cu privire la lichiditatea enităţii „Bardar – Agro” S.R.L. şi

anume trei indicatori: lichiditatea absolută, intermediară şi curentă. Analizînd tabelul de mai sus,

putem observa, cu uşurinţă, că întreprinderea dispune de un nivel scăzut al eficienţei indicatorilor

respectivi.

Coeficientul cel mai general şi fracvent utilizat este lichiditatea curentă, care presupune

comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt. Analizînd datele din tabelul de mai sus,

putem afirma că, întrucît entitatea înregistrează un nivel al lichidităţii curente, pentru perioada

analizată, în medie, egal cu 0,6 , nivel situat mult sub limita minimă accesibilă 1,2 , putem spune

că întreprinderea nu dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen

scurt în sumă deplină.

Lichiditatea intermediară reprezintă un caz patricular al lichidităţii curente, condiţionat de

faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi

a altor active curente. Referindu-ne la rezultatul obţinut de entitatea analizată, putem afirma că,

ca şi în cazul precedent, întreprinderea nu se încadrează în limitele intervalului optim (0,7 – 0,8),

înregistrînd valori cu circa 0,4 mai mici decît limita minimă accesibilă. Astfel, putem menţiona

faptul că entitatea nu este capabilă să-şi achite datoriile pe termen scurt prin mobilizarea

mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt.

25

Lichiditatea absolută reprezintă cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii.

Acesta caracterizează cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să o achite

imediat utilizînd numai mijloacele băneşti de care dispune la moment. La fel ca şi ceilalţi

indicatori ai lichidităţii, lichiditatea absolută înregistrată în cadrul întreprinderii date se situează

mult sub limita minimă, intervalul optim fiind (0,2 – 0,25) , înregistrînd în anul 2011 o valoare

care tinde spre zero, cauzată de reducerea substanţială a mijloacelor băneşti.

Este de menţionat faptul că, în anul 2012 faţă de anul 2011, toţi cei trei indicatori ai

lichidităţii au înregistrat creşteri în dinamică, datorită reducerii datoriilor pe termen scurt, în

special a datoriilor pe termen scurt calculate, cu circa 1 milion lei, evidenţiindu-se datoriile faţă

de personal privind retribuirea muncii şi datoriile privind asigurările, ceea ce ne demostrează

faptul că entitatea şi-a descoperit şi mobilizat eficient rezervele sale interne.

În concluzie, putem adăuga că prezenţa unui nivel insuficient al coeficienţilor lichidităţii

poate cauza un şir de consecinţe negative printre care :

- staţionări în procesul desfăşurării activităţii operaţionale din cauza lipsei resurselor

materiale;

- greve din cauza reţinerii salariului;

- apariţia greutăţilor la stingerea obligaţiunilor de plată imediate ;

- amenzi, penalităţi din partea creditorilor, furnizorilor, bugetului în legătură cu încălcarea

termenelor de achitare, etc.

Cu toate că nu sunt înregistrate datorii pe termen scurt cu termenul de scadenţă expirat,

întreprinderea ar trebui să întreprindă anumite măsuri de majorare a mijloacelor băneşti, a

creanţelor pe termen scurt, acordînd anumite facilităţi, precum şi măsuri de investire pe termen

scurt, care ar contribui, de asemenea, la mărirea gradului de lichiditate a entităţii.

2.5. Analiza profitabilităţii

Rezultatul financiar al întreprinderii se caracterizează prin suma profitului/pierderilor şi

a nivelului rentabilităţii obţinute. Analiza profitabilităţii prezintă interes primordial atît pentru

proprietari şi investitori reali şi potenţiali cît si pentru creditori, organele fiscale, etc. De

asemenea, rezultatele analizei profitului sunt necesare atît pemtru elaborarea strategiei de

dezvoltare şi organizare a activităţii curente a întreprinderii, cît şi pentru prognozarea mărimii

profitului pe viitor. În acest scop se analizează mărimea şi evoluţia în dinamică a indicatorilor de

rezultate financiare şi a ratelor de profitabilitate ale entităţii „Bardar – Agro” S.R.L.

26

Tabelul 2.8.

Analiza evoluţiei în dinamică a rezultatelor financiare

IndicatoriPerioada, lei Abaterea (±)

2010 2011 20122012/2011 2011/2010

lei p.p. lei p.p.Rezultatul din vînzări (PB)

-326918

333458

552801

+219343

+65,78+

660376+202,0

Rezultatul activităţii operaţionale

-766898

-1602 34482 +36084 +2252,43+

765296+

99,791

Rezultatul activităţii de investiţii

-9808 10605 63816 +53211 +501,75 +20413+

208,13

Rezultatul activităţii financiare

312271 4224038

6+

240344+

572247,62-312229 -99,987

Rezultatul pînă la impozitare

-464435

904533868

4+

329639+3644,43

+473480

+101,95

Rezultatul net

-464435

904533868

4+

329639+3644,43

+473480

+101,95

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor r financiare

În urma analizei efectuate am contatat că toţi indicatorii rezultatelor financiare au

înregistrat creşteri în dinamică, ceea ce se apreciază pozitiv, excepţie făcînd rezultatul activităţii

financiare, care în anul 2011 a înregistrat o scădere faţă de anul precedent cu 99,98 p.p.

Începînd cu primul indicator, rezultatul din vînzări, putem spune că, cu toate că a avut o

valoare negativă în anul 2010, cauzată de faptul ca costul din vînzarea produselor finite

depăseşte venitul din vînzarea produselor finite, a reuşit să înregistreze creşteri semnificative şi

anume, în anul 2010 a înregistrat majorări faţă de anul precedent cu 219.343 lei, ceea ce

reprezintă o creştere cu 65,78 p.p. şi în anul 2011 faţă de anul 2010 – creşteri cu 660.376 lei,

adică cu 202,0 p.p.

Cît despre rezultatul activităţii operaţionale, putem spune că, în primii doi ani de analiză a

înregistrat valori negative, însă, totuşi, acestea erau în descreştere, ajungînd, ca în anul 2012 deja

să deţină o valoare pozitivă de 34.482 lei. Astfel, în anul 2012 a avut loc o majorare a

rezultatului activităţii operaţionale faţă de anul precedent cu 36.084, ceea ce reprezintă o

creştere cu 2252,43 p.p. În anul 2011 faţă de anul precedent, de asemenea, a avut loc o creştere a

RAO cu 765.296 lei, adică cu 99,79 p.p.

27

Un alt indicator financiar este rezultatul activităţii investiţionale, care, asemenea

celorlalte, înregistrează creşteri în dinamică şi anume: în anul 2010 faţă de anul 2011 cu 53.211

lei, ceea ce reprezintă majorare cu 501,75 p.p. şi în anul 2011 faţă de anul 2010 – cu 20.413 lei,

ceea ce reprezintă 208,13 p.p. De asemenea, putem adăuga că rezultatul activităţii de investiţii nu

reprezintă o sursă stabilă şi sigură de venit pe viitor întrucît s-a format datorită ieşirii activelor

matreriale pe termen lung din cadrul întreprinderii.

Rezultatul activităţii financiare este un alt indicator financiar care, pe parcursul celor trei

ani de analiză suportă schimbări atît în sens pozitiv cît şi în sens negativ. Astfel, are lor o creştere

în dinamică, în anul 2012 faţă de anul 2011, cu 240.344 lei, ceea ce reprezintă o majorare cu

572247,62 p.p. şi o scădere în dinamică, în anul 2011 faţă de anul precedent, cu 312.229, adică

99,99 p.p. Această fluctuaţie este cauzată de faptul că, fiind o entitate agrară, a beneficiat în

2010 şi în 2012 de subvenţii, prime şi sume sponsorizate, care, de fapt, au şi determinat

rezultatele respective ale activităţii financiare.

Următorul indicator financiar este rezultatul pînă la impozitare, care, în cazul nostru,

concide cu rezultatul net întrucît entitatea nu are cheltuieli privind impozitul pe venit. Astfel,

putem spune că atît rezultatul pînă la impozitare cît şi rezultatul net au înregistrat creşteri în

dinamică începînd de la pierderi în anul 2010 şi ajungînd la profit în ceilalţi doi ani de analiză,

fiind în continuă creştere, ceea ce se apreciază pozitiv. În anul 2012 faţă de anul precedent,

entitatea a înregistrat o creştere a rezultatului pînă la impozitare, respectiv a rezultatului net, cu

329.639 lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 3644,43 p.p. În anul 2011 faţă de anul precedent,

entitatea, de asemenea, a înregistrat majorări a acestor indicatori cu 473-480 lei, adică cu 101,95

p.p.

Concluzionînd, putem spune că, evoluţia în dinamică a indicatorilor financiari ai entităţii

„Bardar – Agro” S.R.L. se apreciază pozitiv, însă anexele rapoartelor financiare ne sugerează

faptul că aceste rezultate nu sunt stabile şi respectiv nu există nici o garanţie privind menţinerea

sau creşterea ulterioară a acestora. De aceea, este necesară stabilirea anumitor măsuri de creştere

a rezultatelor economico – financiare, care, ulterior, vor genera îmbunătăţirea situaţiei entităţii în

ansamblu. Astfel, pentru aceasta, putem propune ideea de mărire a volumului vînzărilor pe

credit, întrucît anexa creanţelor pe termen scurt ne arată că entitatea dispune de clienţi punctuali,

care îşi onorează la termen obligaţiile, precum şi acordarea anumitor rabaturi comerciale

clienţilor pentru cantităţi însemnate procurate sau chiar pentru achitarea imediată. Aceasta, la

rîndul ei, ar determina creşterea soldului mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune şi,

respectiv, va aparea posibilitatea investirii soldului respectiv în active, titluri financiare, care ar

genera venituri suplimentare pe viitor.

28

Tabelul 2.9.

Analiza în dinamică a ratelor profitabilităţii

Indicatori

Perioada Abaterea (±)

2010, % 2011, % 2012, %2012/201

1, %2011/2010,

% Rentabilitatea vînzărilor -10,297 10,561 14,832 +4,27 +20,86

Rentabilitatea economică

-6,247 0,149 4,608 +4,46 +6,40

Rentabilitatea financiară

-16,426 0,232 7,781 +7,55 +16,66

Rentabilitatea capitalului permanent

-0,139 0,003 0,061 +0,06 +0,14

Sursa : întocmit de autor în baza siuaţiilor financiare

În urma calculelelor efectuate, am constatat că entitatea dispune de un nivel al eficienţei

scăzut, nereuşind să se încadreze nici cu o rată a profitabilităţii în intervalele optime. De apreciat

este faptul că, totuşi, rezultatele obţinute sunt în creştere deja de doi ani.

Vorbind despre rentabilitatea vînzărilor, putem observa că, în anul 2010, entitatea a

înregistrat chiar un nivel negativ al acestui indicator, ceea ce ne vorbeşte despre faptul că

entitatea suferea pierderi de 0,1 lei la 1 leu venituri din vînzări. Datorită majorării rezultatului

net, în anul 2011 a avut loc o creştere a rentabilităţii vînzărilor cu 20,86 p.p., reuşind să atingă

nivelul de 10,56 %. Mergînd în acelaşi ritm, ăn anul 2012 entitatea a înregistrat valoarea de

14,83% a rentabilităţii vînzărilor, adică cu 4,27 p.p. mai mult decît în anul precedent. Chiar daca

sunt în creştere, aceste rezultate, totuşi, nu sunt îmbucurătoare, deoarece norma optimă a acestui

indicator este de cel puţin 20 %. Astfel, dacă entitatea va continua în acelaşi ritm de creştere,

mobilizîndu-şi rezervele interne, va reuşi să ajungă, cel puţin limita minimă a întervalului

optimal.

Cît despre rentabilitatea economică, numită şi rentabilitatea activelor, putem spune că

aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul

întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. Analizînd datele tabelului, observăm

că, în anul 2010, entitatea înregistrează un nivel negativ, suferind pierderi de 0,06 lei la 1 leu

investit în active. Totuşi, pe parcurs, are loc o creştere, nu foarte însemnată, însă entitatea

reuşeşte să obţină profit de 0,46 lei la 1 leu investit în 2012, aceasta însemnînd o creştere cu

4,5% faţă de anul precedent. Rata rentabilităţii economice poate fi majorată prin creşterea

29

numărului de rotaţii a activelor, lucru care deja are lor în cadrul entităţii date (tabelul 2.6.), fie

prin creşterea ratei profitului net, fie prin ambele căi. Ca punct de referinţă al rentabilităţii

economice se ia rata inflaţiei, căreia trebuie să-i fie superioară, pentru ca întreprinderea să se

menţină pe piaţă. De asememea, se consideră optim ca rentabilitatea activelor să fie 25%, pentru

a eprmite reînnoirea activelor o dată la 4 ani. Însă, conform ratei rentabilităţii înregistrate în anul

2012 în cadrul entităţii date, putem spune că întreprinderea are posibilitatea de a-şi reînnoi

activele o data la 25 de ani, ceea ce se apreciază negativ.

Rentabilitatea financiară, numită şi rentabilitatea capitalului propriu, reflectă capacitatea

întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului. Analizînd datele

tabelului 2.9., observăm faptul că întreprinderea a suferit pierderi, în anul 2010, de 0,16 lei la 1

leu investit în capitalul propriu, după care, înregistrînd creşteri cu 16,66 în 2011% şi de 7,55% în

2012 faţă de perioada precedentă, a ajună, în 2012, să obţină un profit de 0,077 lei la 1 leu

investit în capital propriu. Această rată, întrucît măsoară randamentul plasamentului financiar pe

care acţionarii l-au depus prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii, se compară cu rata dobînzii la

depozite, căreia trebuie să-i fie superioară. Astfel, putem adăuga faptul că întreprinderea nu este

atractivă din punct de vedere al investitorilor, fiind mult mai convenabil pentru aceştia să-si

plaseze banii într-un depozit la bancă.

Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o

carcateristică a politicii de finanţare a întreprinderii. Aceasta reflectă capacitatea întreprinderii de

a utiliza capitalul propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net,

adică caracterizează mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent. La fel ca şi

în cazurile anterioare, rentabilitatea capitalului permanent a înregistrat valori negative în primul

an de studiu, cauzată de valoarea negativă a rezultatului pînă la impozitare sau a rezultatului net

(tabelul 2.8.). spre deosebire, totuşi, de celelalte rate ale profitabilităţii, rata capitalului

permanent a suferit modificări neînsemnate, ajungînd să obţină un profit, în 2012, de 0,0061 lei

la 1 leu capital permanent. Rezultatele obţinute în cadrul entităţii respective, ne sugerează ideea

unei utilizări neeficiente a mijloacelor de finanţare pe termen lung, ceea ce ar trebui să trezească

îngrijorare proprietarilor întreprinderii şi interes pentru luarea măsurilor de îmbunătăţire a

situaţiei existente.

CONCLUZII ŞI RECOMADĂRI

30

Analiza financiară joacă un rol foarte important în activitatea întreprinderii deoarece ajută

la identificarea laturilor nesatisfăcătoare ale activităţii acesteia şi permite luarea de măsuri ce vor

influenţa rezultatele viitoarei activităţi ale desfăşurate. In urma analizei mărimei şi evoluţiei

patrimoniului SC „Bardar-Agro” S.R.L. putem spune că, chiar dacă în anul 2011 faţă de anul

2010 se înregistrează atît abatero pozitive cît şi negative ale indicatorilor rezultativi, în anul 2012

faţă de anul 2011 se accentuează o tendinţă pozitivă de creştere a patrimoniului aflată la

dispoziţia societăţii. De asemenea, analizînd valoarea şi structura capitalului în întreprindere

putem observa că se înregistrează o creştere a veniturilor din vînzări, ceea ce se apreciază

pozitiv, reprezentînd îmbunătăţirea activităţii de bază a societăţii.

Pe de altă parte, putem observa că entitatea nu dispune de capacitate de plată a datoriilor

pe termen scurt, întrucît nici un indicator al lichidităţii nu se încadrează în limitele intervalelor

optimale. În felul acesta ne dăm seama că întreprinderea nu-şi gestionează eficient mijloacele

băneşti.

La analiza eficienţei economico-financiare, am recurs şi la calculul rentabilităţii

vînzărilor, economice financiare şi a capitalului permanent. Astfel, am constat că, deşi valorile

acestora sunt în creştere, pe parcursul celor trei ani de studiu, totuşi, aceste valori sunt foarte

mici, ceea ce ne vorbeşte despre o nevalorificare a activelor, despre o utilizare ineficientă a

capitalului entităţii. De asemenea, am putea adăuga faptul că activele întreprinderii date sunt

finanţate pe seama surselor împrumutate într-o măsură mai mare decît pe seama surselor proprii,

ceea ce determină o situaţie dificilă privind independenţa financiară.

În urma stabilirii concluziilor enumerate anterior, am putea aduce următoarele

recomadări:

- întrucît obiectivul esenţial al oricărei unităţi economice e de a activa pentru a obţine

profit, este necesar de a mări în continuu volumul vînzărilor şi de a obţine pe piaţa de

desfacere un loc stabil. Atragerea unui contigent cît mai desfăşurat a clienţilor de pe piaţa

naţională este una din sarcinile primordial ale întreprinderii, care ulterior concomitent

vor mări şi volumul vînzărilor ;

- utilizarea unei politici de marketing agresive cu aplicarea diverselor tehnici (publicitatea,

particitarea la expoziţii şi prezentarea mostrelor cu produse etc.), precum şi diversificarea

producţiei pot contribui la acapararea unor clienţi noi;

- o altă tehnică de marketing foarte utilă a întreprinderii analizate care ar putea oferi

rezultate considerabile, este de a presa unele servicii post vînzare, precum trasportarea

31

sau oferirea unor sfaturi ale tehnologilor pentru o utilizare mai productivă a mărfei

sale,care ulterior ar obţine o încredere din partea clienţilor;

- efectuarea unor investiţii care ulterior vor genera venituri sigure şi stabile;

- extinderea pe piaţa externă în ceea ce priveşte comercializarea prpduselor fabricate, etc.

În final, putem adăuga că SC „Bardar-Agro” S.R.L. se confruntă cu o situaţie

economico-financiară instabilă, însă se apreciază pozitiv faptul că majoritatea indicatorilor

analizaţi înregistrează creşteri în dinamică.

32

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

1. Legea Republicii Moldova cu privire la întreprindere şi antreprenoriat nr.845- XII din

13.01.1992, Monitorul Oficial nr. 2 din 28.02.1994.

2. Legea nr.135 din 14.06.2007 privind societăţile cu raspundere limitată, Publicată la

17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130, art Nr : 548, data intrarii in vigoare :

17.11.2007

3. Standardul Naţional de Contabilitate 2014 ,,Prezentarea situaţiilor financiare” în vigoare

de la 01.01. 2014.

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE

4. Botnari N., Finanţele Întreprinderii, Ed. Prim, Chişinău 2008;

5. Ţîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor

financiare, Academia de Studii Economice din Moldova, Tipografia Centrală, 2004;

6. V. Robu și N. Georgescu, ”Analiză economico-financiară”, București, 2005;

7. Situaţiile financiare ale SC “Bardar-Agro” S.R.L. pentru perioada 2010-2012;

8. Statutul SC “Bardar-Agro” S.R.L.

33

Anexa 1

Indicatori financiari

1. Rata imobilizărilor Active pe termenlungTotalactive

2. Rata activelor curente Active curentetotal active

3. Raportul dintre activele curente şi

imobilizate

Active curenteActive pe termenlung

4. Rata patrimoniului cu destinaţie de

producţie

Mijloace fixe+stocuri mmTotalactive

5. Rata compoziţiei tehnice a activelor Mijloace fixeActive curente

6. Rata activelor perfect lichide Mijloace băneştiTotal active

7. Valoarea patrimoniului net Total active – DTL- DTS

8. Coeficientul de autonomie capital propriuTotal pasive

9. Coeficientul de atragere a surselor

împrumutate

Datorii totaleTotal pasive

10. Coeficientul corelaţiei între sursele

împrumutate şi proprii

Dtaorii totaleCapital propriu

11. Rata solvabilităţii generale Total pasiveDatorii totale

12. Rata generală de acoperire a capitalului

propriu

Total pasiveCapital propriu

13. Rata stabilitaţii financiare Capital permanentTotal pasive

14. Rata de îndatorare pe termen lung faţă

de capitalul permanent

Datorii pe termenlungcapital permanent

15. Rata de autofinanţare a capitalului

permanent

Capital propriuCapital permanent

16. Coeficientul de levier financiar Datorii pe termenlungCapital propriu

34

17. Rata de îndatorare pe termen lung faţă

de capitalul social

Datorii pe termenlungCapital social

18. Rata de acoperire a datoriilor pe termen

lung cu capitalul social

Capital socialDatorii pe termenlung

19. Numărul de rotaţii a activelor totale Venituri din vînzăriValoareamediea activelor

20. Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu

active

Valoareamediea activelorVenituri din vînzări

21. Viteza de rotaţie a activelor Valoareamediea activelor∗360Venituri dinvînzări

30. Numărul de rotaţii a mijloacelor fixe Venituri din vînzăriValoareamediea mijloacelor fixe

35

31. Lichiditatea absolută

Mijloace băneştiDatorii pe termenscurt

32. Lichiditatea intermediară Active curente−Stocuri mmDatorii pe termen scurt

33. Lichiditatea curentă Active curenteDatorii pe termenscurt

34. Rentabilitatea vînzărilor Profit brutVenituri dinvînzări

35. Rentabilitatea economică Profitul pînăla impozitareValoareamediea active lor

36. Rentabilitatea financiară Profitul pînălaimpozitareValoareamediea capitalului propriu

37. Rentabilitatea capitalului permanent Profitul pînă laimpozitareValoareamediea capitalului permanent

36

1. Durata unei rotaţii a mijloacelor fixe Valoareamediea mijloacelor fixe∗360Venituridin v înzări

2. Numărul de rotaţii a activelor curente Venituri din vînzăriValoareamediea activelor curente

3. Durata unei rotaţii a activelor Valoareamediea activelor∗360Venituri din v înzări

4. Numărul de rotaţii a stocurilor de

mărfuri şi materiale

Venituri din vînzăriValoareamediea stocurimm

5. Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri

şi materiale

Valoareamediea stocurilor mm∗360Venituri din v înzări

6. Numărul de rotaţii a creanţelor pe

termen scurt

Venituri din vînzăriValoareamediea creanţelor pe temen scurt

7. Durata unei rotaţii a creanţelor pe

termen scurt

Valoareamediea creanţelor pe temen scurt∗360Venituri din v înzări

8. Fondul de rulment net Active curente – Datorii pe termen scurt