PROIECT=repararea autovehiculelor (Autosaved)

8/11/2019 PROIECT=repararea autovehiculelor (Autosaved)

http://slidepdf.com/reader/full/proiectrepararea-autovehiculelor-autosaved 1/31



20142013 FLORIN CONSTANTIN CHIOSAN




Tema proiectului:

Sa se proiecteze procesul tehnologic de

fabricare/reconditionare a piesei :arbore cu came Sa se proiecteze linia tehnologica pentrufabricarea/reconditionarea piesei :arbore cu came pentru un volum al productiei de 20000 [buc/an] si unregim de lucru de 2 schimmburi /zi.




CUPRINS

BIBLIOGRAFIE:

1.

Reconditionarea pieselor: M.RADOI,Gh. CRIVAC,I.DRAGOMIR;Editura TehnicaBucuresti 1986(“1”)

2. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MATERIALE-SI-SEMIFABRICATE959.php

3. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECTAREA-PROCESELOR-TEHNOLO42275.php

4. http://www.enciclopedie-auto.ro/termen/default.asp?Termen=arbore+cu+came+SSID1+TTID7

5. http://www.mergebrici.ro/ce-este-arborele-cu-came/6. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere/Tehnologia repararii autovehiculellor

D.Marincas/E.Baciu.Edituta Bucuresti

http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MATERIALE-SI-SEMIFABRICATE959.php




http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECTAREA-PROCESELOR-TEHNOLO42275.php




http://www.enciclopedie-auto.ro/termen/default.asp?Termen=arbore+cu+came+SSID1+TTID7




http://www.mergebrici.ro/ce-este-arborele-cu-came/

http://www.mergebrici.ro/ce-este-arborele-cu-came/










INTRODUCERE

“In conditiile productiei industrial moderne, masinile, utilajele si instalatiile trebuie safunctioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau opriri accidentale, conditie esentiala

pentru obtinerea unei calitati superioara a produselor si a unei eficiente economice ridicate.Prin intretinere se urmareste ca masinile, utilajele si instalatiile sa fie mentinute in

conditii normale de exploatare intre doua reparatii consecutive planificate, evitandu-se in acestfel reparatiile accidentale.Accentuarea crizei energetice, de materii prime si material a facut caamplificarea actiunilor de recuperare, reconditionare si refolosire a pieselor sa constituie o

preocupare importanta in industrie, deoarece, in acest fel, se realizeaza costuri mici de productie rezultate din importantele economii de manopera, material si consumuri de

energie.De aceea, procedeele de reconditionare a pieselor uzate trebuie extinse in toatedomeniile de activitate din industria noastra.In anumite sectoare industriale, operatiile de intretinere si reconditionare a organelor de

masini au un character repetitiv, in sensul ca nomenclatorul acestor organe si al operatiilor deexecutat este relative restrains, dar numarul annual de piese similar care trebuiesc reconditionateste sufficient de mare pentru a constitui loturi, care se succed intermittent.Un asemenea modde organizare este aplicabil si pentru reconditionarea pieselor de schimb, atunci cand cantitatileanuale de piese se impart in loturi care pot fi alternate cu loturi de alte piese avand similitudinitehnologice si dimensionale.La fiecare schimbare a tipului de piesa introduce in lucru pe liniade reconditionare, se adapteaza si linia, prin schimbarea dispozitivelor de lucru si a numaruluide muncitori.

Aceasta organizare flexibila este organizata pentru centrele de reconditionare cu programe variate, dar care deserves parcuri de utilaje, masini si instalatii relative omogene

Astfel de situatii sunt des intalnite la rreconditionaride de piese de schimb ppentruconstructiile de autovehicule,masini agricole, masini de constructii etc.

De indata insa ce programele anuale de lucru asigura o incarcare uniforma a liniei dereconditionare, pe intregul an, la nivelul de aproximativ doua schimburi/zi,liniile dereconditionare devin linii cu programe stabile, flexibilitatea lor constand numai in posibilitateade a se reconditiona tipuri variate ale aceluiasi reper, in anumite limite de dimensiuni sivariante constructive .

Chiar si in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial,institute si firme de prestigiu s-au specializat in reconditionarea pieselor uzate.In tara noastra este legiferata activitatea pentrurecuperarea si utilizarea integral a tuturor materialelor refolosibile, crearea industriei dereconditionarea pieselor si produselor, perfectionarea si introducere de noi tehnologii pentruvalorificarea la maxim a resurselor materiale recuperabile , organizarea unitara , pe bazeeconomice a acestei activitati.

In cadrul tehnologiilor de reconditionare a pieselor diferite-tratate in prezenta lucrare suntdate exemple concrete de aplicare la masini,utilaje si instalatii din industria noastra.La

prezentarea procedeelor tehnologice de reconditionare s-au avut in vedere atat procedeeleclasice cat si cele moderne , folosite din ce in ce mai mult.

Din analiza procedeelor de reconditionare descrise rezulta ca sunt posibile realizari demare valoare si cu mijloace simple.”(citat: bibliografie 1)

http://c/Users/FLORIN/AppData/Roaming/Microsoft/Word/PROIECT=repararea%20autovehiculelor.docx






Metode de reconditionare

Datorita uzarii pieselor se modifica valoarea numerica a jocurilor imbinarilor mobile ale

ansamblurilor functionale.Cand jocurile ajung la valoarea maxima admisa ,imbinarile trebuiescoase din exploatare, iar piesele sa fie inlocuite sau reconditionate.

Reconditionarea pieselor cu uzari si alte deteriorari se realizeaza prin diverse metode,folosindu-se diferite procedee tehnologice de incarcare cu material de adaos, prelucrare prinaschiere si deformare plastica.

Exista urmatoarele metode:

Metoda reconditionarii pieselor la dimensiuni de reparative; Metoda reconditionarii pieselor prin readucerea la dimensiuni niminale; Metoda reconditionarii pieselor prin inlocuirea partii uzate; Metoda reconditionarii pieselor cu ajutorul compensatoarelor de uzare;

Metoda reconditionarii pieselor prin deformare plastica.

CAPITOLUL I

3.1. Descrierea tehnică a piesei

Denumirea piesei este: Arbore cu came:reper numar-898044011.3000

Rol: - “Ax cu came – parte a Sistemului de Propulsie (Motor) cu rol de transmitere sitransformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie catre supapele deadmisie si evacuare

- Axul cu came este pozitionat in chiulasa si este actionat de miscareaarborelelui cotit.

- Relatia dintre miscarea axului cu came si a arborelui cotit este de importantacruciala si este asigurata printr-un mecanism complex de transmisie numitdistributie.

- -Constructiv este format dintr-un cilindru de metal care la intervale regulatecalculate in functie de asezarea axelor supapelor prezinta camele, cate una

pentru fiecare supapa in parte.

Ce este arborele cu came?

este un arbore care controleaza inchiderea si deschiderea supapelor poate fi pozitionat in partea superioara a chiuloasei (cel mai intalnit) sau in blocul

motor (carter)este in general construit dintr-o singura bucata de metal, pentru o rezistenta maxima

Axul cu came este raspunzator de calitatea amestecului de aer si combustibil din camerade ardere si de evacuarea acestora. Un ax cu came uzat nu mai poate asigura admisia sievacuarea in 6eparative normali, rezultand astfel o functionare proasta a motorului si implicitun consum mai mare de combustibil.




Cursa deschiderii si inchiderii supapelor este 7eparative7 de dimensiunile si formalobilor de pe axele cu came. Prin modfificarea acestor lobi, se pot optimiza timpii de actionarea supapelor si implicit cantitatea de aer sau amestec introdusa in camera de ardere.Axul cu came este sincronizat cu arborele cotit al motorului (vilbrochen) prin cureaua saulantul de distributie.

Arborele cu came antreneaza culbutorii, care apasa pe rand valvele (supapele) deadmisie si evacuare, deschizandu-le. Valvele revin in pozitia inchis cu ajutorul unor arcurifoarte puternice, care sa faca fata la turatii mari.

Pentru o putere maxima, axul cu came trebuie sa asigure un avans si o intarzieremaxima a deschiderii/inchiderii supapelor, o intaltime maxima permisa a deschiderii acestora, oviteza cat mai mare de deschidere si o mentinere a deschiderii cat mai lunga.

Arborele de distribuţie (arborele cu came), este componenta principala a mecanismului dedistribuţie. Acesta acţionează supapele şi determină legea lor de mişcare; cel mai adeseaarborele de distribuţie nu acţionează direct supapa, mişcarea se transmite de la cama la supapa

prin intermediul unui sistem de împingători. Arborele cu came are rolul de a asigura comandadeschiderii si închiderii supapelor, in concordanta cu desfăşurarea ciclului motor in fiecare

cilindru. Totodată mai acţionează si diferite agregate montate pe motor (pompa de benzina,distribuitorul si pompa de ulei, pompa de injecţie, etc.).

În timpul funcţionarii, arborele cu came este supus la încovoiere, datorita forţelor ce setransmit la came in momentul deschiderii supapelor. Încovoierea arborelui duce la dezaxareafusurilor in lagăre, si a camelor fata de tachet, din care cauza pot apărea defecţiuni grave infuncţionarea mecanismului de distribuţie.

Aceleaşi forte, plus rezistenta agregatelor antrenate solicita arborele de distribuţie si latorsiune. Forţele care acţionează asupra camelor determina presiuni ridicate pe suprafeţeleacestora si, in condiţiile frecării semiuscate proprii cuplului cama-tachet, generează un procesintens de uzura a acestui cuplu.

Având in vedere condiţiile funcţionale, arborele de distribuţie trebuie sa fie suficient derigid, pentru ca deformaţiile sa nu provoace funcţionarea anormala a mecanismului dedistribuţie. De asemenea, camele trebuie sa aibă un asemenea profil si suprafaţa dura care saasigure condiţiile optime de schimbar e a gazelor si fiabilitate necesara.

Principalele părţi constructive ale arborelui cu came sunt:

- camele de evacuare si admisie, având profilul, numărul si poziţia vârfului corespunzătorduratei si poziţiei fazelor respective in cadrul ciclului motor; - fusurile paliere, al căror număr depinde de lungimea motorului, dar exista cel puţin doua

paliere care înconjoară o pereche de came;

- cama circulara (excentricul) de antrenare a pompei de benzina, in cazul motoarelor cuaprindere prin scânteie;- pinionul pentru antrenarea pompei de ulei si, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unororgane ale motorului.




Figura 1.1: 1- came; 2- fusuri; 3- excentricul de acţionare al pompei de benzina;4- pinionul pentru acţionarea pompei de ulei

Profilul camelor trebuie sa fie astfel determinat încât sa satisfacă condiţiile impuse de procesele de schimbare a gazelor si de dinamica mecanismului de comanda a supapei.

Înălţimea camei este determinata de cursa supapei stabilita in concordanţă cu asigurareadesfăşurării optime a proceselor de schimbare a gazelor. Poziţia camelor este bine determinata pe circumferinţa arborelui de distribuţie si, de obicei se orientează după axa canalului de pana.Camele care comanda supape de nume diferite sunt decalate in funcţie de fazele de distribuţiesi schema mecanismului de acţionare. Amplasarea camelor care comanda supapele de acelaşinume la motorul policilindric este determinata de numărul cilindrilor si ordinea de aprindere.

Alte particularităţi constr uctive (diametrul fusurilor, prezenta excentricului pentruacţionarea pompei de benzina, a rotii dinţate pentru acţionarea pompei de ulei si adistribuitorului, fixarea axiala) depind de tipul motorului si plasarea arborelui cu came.

Arborele cu came poate fi plasat in blocul motor sau pe chiulasa. La plasarea arborelui cucame in blocul motorului, fusurile axului cu came au diametre mai mari decât cotele maxime

ale vârfurilor camelor in aşa fel încât arborele sa poată fi introdus uşor in bloc prin orificii lelagărelor corespunzătoare.

Pentru uşurinţa montajului, uneori diametrele fusurilor se micşorează spre capătul dinspate. Fixarea axiala a arborelui cu came se realizează cu ajutorul unei flanşe si a unei bucşe dedistanţare care asigura jocul axial de 0,1-0,2mm.

Arborii cu came plasaţi pe chiulasa se montează in orificiile suporţilor care fac corpcomun cu chiulasa sau in suporţi demontabili .

In cazul acţionarii directe a supapelor pentru a descărca tija supapei de forţa laterala, semontează pe capătul tijei un pahar de ghidare .Reglarea jocului se poate face prin înlocuirea

pastilei de pe paharul de ghidare. In unele cazuri reglajul se face cu ajutorul unui şurub dereglaj.Ungerea fusurilor la montajul arborelui cu came in blocul motorului se obţine prin canalece deriva din rampa principala de ulei.In cazul montajului pe chiulasa uleiul este adus princanale special amenajate si uneori prin intermediul arborelui cu came .Lagărele arborelui cucame se executa sub forma de bucşe din bronz sau din otel placat cu material antifricţiune. Sefoloseşte in acest scop bronzul cu aluminiu, bronzul cu plumb sau bronzul cu staniu.

Condiţii funcţionale, materiale şi semifabricate.

C ondiţii tehnice. La prelucrarea arborelui cu came se impun cerinţe riguroase referitoarela execuţia camelor, fusurilor, calitatea suprafeţelor prelucrate şi duritatea acestora (tab.1.1).

Mater iale. În concordanţă cu condiţiile funcţionale, materialul trebuie să asigure în urma prelucrării şi tratamentului termic aplicat, rigiditate suficientă şi o înaltă rezistenţă la uzură a

camelor şi fusurilor de sprijin. Pentru fabricarea arborelui cu came se utilizează oţelul sau fonta specială (tab.1.1).

Semifabricate. Semifabricatele pentru arborele cu came se obţin prin forjare sau printurnare.

Forjarea se execută în matriţe închise cu locaşuri multiple, în următoarea succesiune afazelor principale (fig. 1.2): debitare, forjare în matriţe închise (matriţare prealabilă şi matriţarefinală); debavurare la cald sau la rece; tratament termic de normalizare; curăţire prin decaparesau sablare; îndreptare la rece (bătaia admisă 1mm/1m).




C o n d i ţ i i t e h n i c e

L a

e x e c u ţ i a

c a m e l o r

Se admit abateri: de 0,04…0,05 mm pe porţiunea cilindrică, 0,02…0,05mm pe profil, 0,1…0,12 mm la înălţime.

Abaterea referitor la poziţia unghiulară 1…2°.

L a

e x e c u ţ i a

f u s u r i l o r

Se admit abateri de maxim 0,01…0,02 mm la conicitate şi ovalitate.Abaterea de la coaxialitatea fusurilor să nu depăşească 0,04…0,08 mm.Excentricitatea fusurilor intermediare în raport cu cele extreme selimitează la 0,015…0,04 mm.

C a l i t a t e a

ş i

d u r i t a t e a

s u p r a f e ţ e l o r Pentru came şi fusurile de sprijin se prevede rugozitatea R a=0,4…0,08

μm, iar pentru suprafeţele pe care se presează roţi de acţionare R a=1,6μm. Pe suprafeţele de lucru ale camelor şi fusurilor se cere o duritate de54…62 HRC.

M a t e r i a l e

O ţ e l

Se folosesc oţeluri carbon de calitate sau uşor aliate (Cr, Mn Si şi uneori Ni) de cementare te tipul OLC 10, OLC 15, STAS 880-79 şi 15C08, 18MC10, STAS 791-79 sau de îmbunătăţire de tipul OLC 45X, OLC 55STAS 880-79 şi 45C 10, 31M14 STAS 791-79.

F o n t ă

Fontă cenuşie aliatăturnată în coji

Fontă specială Fontă cu grafit nodular

C 3,1-3,3

Si 1,8-2,0

Mn 0,6-0,8

Cr 0,6-0,9

Mo 0,3-0,5

V 0,1-0,2

Cu 0,6-0,9

Mg -

3,20-3,80

1,40-2,30

0,70-1,10

-

0,15-0,25

-

-

-

3,0-3,6

2,2-2,8

0,8-1,0

0,15-0,3

-

-

-

0,04-0,1

Tabelul 1.1 Condiţii şi materiale pentru arborele cu came.

Arborele cu came antreneaza culbutorii, care apasa pe rand valvele (supapele) deadmisie si evacuare, deschizandu-le. Valvele revin in pozitia inchis cu ajutorul unor arcurifoarte puternice, care sa faca fata la turatii mari.

Pentru o putere maxima, axul cu came trebuie sa asigure un avans si o intarzieremaxima a deschiderii/inchiderii supapelor, o intaltime maxima permisa a deschiderii acestora, oviteza cat mai mare de deschidere si o mentinere a deschiderii cat mai lunga.




Figura 1.2 Succesiunea principalelor operaţii la matriţarea arborelui cu came.

Precizia semifabricatelor forjate trebuie să se încadreze în clasele 12…13; adaosurile de prelucrare se recomandă a fi de maximum 1,5…2,6 mm/rază. La obţinerea semifabricatelor prin turnare, tehnologiile moderne prevăd turnarea în

cochile sau coji de bachelită. La turnare prin includerea în forme a unor răcitoare metalice înzona camelor şi a fusurilor, fonta se răceşte mai repede formând o crustă albă cu mare duritate.

Turnarea arborelui cu came prezintă avantajul că semifabricatul se poate obţine la oformă apropiată de piesa finită reducându-se consumul de metal şi durata execuţiei prineliminarea prelucrării porţiunilor dintre came şi posibilitatea prelucrării direct, prin rectificar e acamelor şi fusurilor cu o duritate superficială ridicată. Ca dezavantaje se menţionează procentulridicat de sulfuri, rupturi şi mai ales deformaţii.

Alte avantaje constau în faptul ca se poate turna semifabricat tubular şi că, prin montare

în forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor şi fusurilor, se poate obţine o duritate superficială sporită a lor, ceea ce uşurează procesul de tratament termicde durificare. Principalul dezavantaj al turnări, rămâne dificultatea mare a procedeului,dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came, care creează pericolul umpleriiincomplete (in special in zona vârfului camelor) a formei de turnare. De aceea se practicaturnarea simultană prin mai multe orificii de turnar e.

Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în maimulte etape (foarte rar ele se toarnă).

În cazul de faţa pentru fabricarea arborelui cu came am folosit OLC 45 iarsemifabricatul se obţine prin matriţare.

În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza

raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul, în cazul sprijinirii lui între vârfuri. Seimpune, deci, sprijinirea suplimentară, prin inter mediul unei linete, a fusului palier central.Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sunt două găuri de centrare de tipul cu conde protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie, la care se adaugăsuprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central; antrenarea arborelui se face de la unuldin capete prins în universalul maşinii-unelte.

Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă, primele operaţii sunt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi centr uirea, apoi strunjirea palierului central.

Prelucrarea prin strunjire eboş, finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele, pe principiul copierii după arbore etalon, pe strunguri semiautomatemulticuţite. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm, prelucrarea se face princopiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor , iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc6 mm, copierea se face cu portcuţite oscilante . La semifabricatele matriţate este necesară o




strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se reali-zează tot simultan pe strunguri multicuţit. La semifabricatele turnate, care au o precizieridicată, aceste operaţii nu sunt necesare.

Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă, care poate provoca deformăriremanente ce vor duce la rebutarea piesei. El constă dintr -o călire urmată de răcire în ulei, iar

pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei având debitul parţial reglat, piesa fiindintrodusă într -un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundându-se în ulei.

Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. Ca si la operaţiile precedente, se practică prelucrarea simultană atuturor camelor, pe principiul copierii după şablon. Durificarea se face prin tasare -rulare şi, îngeneral, se practică simultan cu tratamentul termic. Maşinile de rectificat arbori cu came suntde construcţie specială.

Controlul final cuprinde controlul de formă, dimensional, de calitate a suprafeţelorcamelor, de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. El se execută pe oinstalaţie specializată, cu ajutorul unui ax cu came etalon, pe principiul copierii: axa etalon şi

axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale aleaxului controlat faţă de axul etalon.

I. 4 Schema procesului tehnologic de fabricare/recondiţionare a piesei şi fundamentarea lui




Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare

Strunjire fusuri paliere

Rectificarea fusurilor sau numai a fusului central în vederea aşezării în linetă.

Strunjirea simultană a tuturor feţelor frontale ale camelor şi fusurilor

Strunjirea simultană a tuturor intervalelor dintre came

Redresare

Frezarea canalului de pană

Burghiere-tarodare la capătul prevăzut cu canalul de pană

Strunjirea de degroşare şi de finisare a camelor şi a excentricului pompei de benzina

Rectificarea de semifinisare a camelor şi a excentricului pompei de benzina

Frezarea danturii

Control

Tratament termic

Detensionare

Control duritate

Redresare

Rectificarea de finisare a fusurilor

Rectificare de finisare a camelor şi a excentricului pompei de benzină

Control feroflux

Superfinisare

Demagnetizare

Fosfatare

S ălare

Frezare - Centruire

Control final

Conservare - depozitare




Alegerea şi prelucrarea bazelor de aşezare. Arborele cu came se prelucrează cu prinderea între vârfuri şi sprijinire radială suplimentară în linete deschise. Pentru execuţiagăurilor de centrare se utilizează maşini bilaterale de frezat şi centruit specializate.Acestea se

pot realiza pe strung sau, în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. Aceste maşini auîn compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţii le datede vitezele optime de aşchiere (fig. 1.3). Semifabricatul este aşezat într -un dispozitiv care sedeplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje.

Fig. 1.3. a. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit.




Fig. 1.3. b. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maşini de găuritşi frezat orizontale

Poziţia corectă a semifabricatului, în plan vertical, pe masa maşinii, se obţine prinreglarea elementelor de aşezare 1,2,3 prin care se modifică cotele h1, h2, h3, h4, h5, h6, până ce

linia centrelor este paralelă cu axa maşinii:În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele principalal maşinii), în lungul sculei, dacă generatoarea A1B1;A2B2; este paralelă cu direcţia de mişcarea sculei.

Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor douăsuprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie, corectă pentru arbore. Verificarea se face prinverificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2, prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ almesei maşinii. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare.

Gaura de centrare pe care o executăm pe arborele cu came este:

A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: R a = 0,8 R a = 3,2

Strunjirea suprafeţelor cilindrice, suprafeţelor frontale şi a camelor

Strunjirea fusurilor, a spaţiilor dintre came, a feţelor frontale ale fusurilor şi a camelor, seexecută pe strunguri semiautomate cu două sănii, cu multe cuţite (fig.1.4).

Fig. 1.4: Scheme de lucru pentru strunjirea completă a unui arbore cu came: a – strunjireafusului din mijloc în vederea aşezării în linetă; c,d – strunjirea de degroşare şi de finisare atuturor feţelor frontale ale camelor şi a tuturor fusurilor; e – strunjirea simultană a intervalelordintre came; f – strunjirea de finisare a fusului pe care se presează pinionul; g – strunjireasimultană de degroşare şi finisare a tuturor camelor (în două faze).




Arborele se prinde între vârfuri şi se aşează în linete pe fusurile prelucrate. Deoarecestrunjirea simultană a acestor suprafeţe ar putea provoca deformaţii ale arborelui cu came,strunjirea feţelor frontale ale camelor (mai ales în cazul arborilor lungi se separă în operaţii saufaze distincte. În acest fel se rezolvă şi problema dificilă a montării unui număr mare de cuţitela distanţe reduse.

Camele se strunjesc în două treceri: degroşare şi finisare. Strunjirea camelor (în cazuri particulare şi a excentricului pentru pompa de benzină) se execută simultan (fig. 1.4) pestrunguri semiautomate de copiat, prin două metode determinate de înălţimea camei:

1 – prin copiere, cu poziţia unghiulară a cuţitului constantă 2 – prin copiere cu portcuţite oscilante, când înălţimea camei nu depăşeşte cca 6mm. În cazul strunjirii camelor cu cuţite cu poziţie unghiulară constantă (fig. 1.5, a)

unghiurile de aşezare a acestora trebuie sa fie foarte mari (40. . .50°). Se evita astfel dispariţiaunghiului de aşezare α.

Fig. 1.5: Scheme de principiu privind strunjirea camelor: a – cuţite cu poziţie unghiularăconstantă; I…V – diferite poziţii ale cuţitului în timpul strunjirii.

În cazul strunjirii prin copiere cu portcuţit oscilant, schema de funcţionare a strunguluisemiautomat este arătată în figura 1.5, b. Cuţitul 1 este montat în portcuţitul 2, care oscilează în

jurul axului 3. Cama etalon 4 comandă deplasarea radială a portcuţitului faţă de arborele de prelucrat 6. Cama 5 comandă poziţia unghiulară a portcuţitului. Camele 4 şi 5 se rotescsincronizat cu arborele care se prelucrează.




Pentru orientarea unghiulară a arborelui cu came în raport cu cama etalon serveştecanalul de pană de pe fusul pe care se fixează roata de antrenare, sau un orificiu ce se execută

pe o suprafaţă frontala în acest scop.Operaţii de rectificare. Fusurile arborelui cu came se rectifică pe maşini de rectificat

rotund cu prindere între vârfuri în general în doua treceri : semifinisare şi finisare (fig. 1.6).

Fig. 1.6: Rectificarea fusurilor de reazem.

Camele se rectifică prin copiere după şabloane, pe maşini de rectificat semiautomatespecializate în acest scop (fig. 1.7). În suportul oscilant 3 se montează cu sprijinire pe lineta L

arborele cu came 1 care se solidarizează cu şabloanele 2 după o poziţie unghiulară precisă(p.µ.). Sub acţiunea arcurilor 4, suportul oscilant se sprijină pe rola palpatoare 5 mişcându -secomandat de şablon. După rectificarea unei came, sania 6 se deplasează pentru poziţionareacamei următoare în faţa discului de rectificat, care în afara de mişcarea principală I poate avea

şi o mişcare pendulară II, realizând o calitate superioară a suprafeţei. Deoarece şabloanele nusunt distanţate între ele corespunzător camelor arborelui, rola palpatoare se poziţionează printr -o mişcare axiala III. Camele se rectifică succesiv după un ciclu automat care asigura mişcărilenecesare şi avansurile corespunzătoare. După tratamentul termic are loc rectificarea de finisare.

Pentru asigurarea unei clase de rugozitate mai bună a suprafeţelor prelucrate rectif icarease face cu avans radial şi cu mişcare oscilantă axială a discului abraziv (în jur de 50oscilaţii/min, cu amplitudine de circa 3 mm).

Pentru a asigura precizia profilului camelor la rectificare, arborele se rigidizează, prinfixarea la capete în mandrine speciale cu bucşe elastice sau între vârfuri şi sprijinirea fusurilor

prelucrate pe linete.In anumite cazuri, camele şi fusurile arborelui se lustruiesc sau se superfinisează.

Lustruirea se face cu bandă de hârtie sau de pânză la maşini speciale. Su perfinisarea se poateexecuta eu ajutorul unor dispozitive cu role sau cu bile.




Figura 1.7: Principiul rectificării arborelui cu came prin copiere după şablon

Controlul arborelui cu came. Operaţiile specifice se referă la verificarea preciziei deexecuţie a camelor. Se verifică în acest sens înălţimea lor, dispoziţia unghiulară şi conicitateacu un dispozitiv pe baza fantei de lumina. Periodic se controlează execuţia corecta a profiluluicamei pe divizorul optic sau comparativ cu came etalon.

La controlul final, se mai verifică: precizia dimensională a formei şi excentricităţii fusurilor, abaterea de la poziţia canalului de pană, rugozitatea şi duritatea suprafeţelor camelorşi fusurilor. Vizual se verifică aspectul suprafeţelor prelucrate, lipsa fisurilor, a porilor, precumşi a eventualelor regiuni oxidate îndeosebi pe came.

I.5 Fişa tehnologică de fabricare

Operaţia Prezentarea

Tipul

dispozitivului

Frezarea

capetelor şicentruire

Agregat special




Strunjirea

fusurilor paliere

(degroşare si finisare)

Strung

semiautomat

Rectificarea

fusurilor sau

numai a fusului

central invederea aşezării

in linetă

Maşina de

rectificat rotund

Strunjirea

simultana a

tuturor fetelor

frontale ale

camelor si

fusurilor

(degroşare şi

finisare)

v. fig. 1.8 d

Strung

semiautomat

multicuţite

Strunjirea

simultană a

tuturor

intervalelor

dintre came

v. fig. 1.8, e

Strung

semiautomat

mul ticuţite

Frezarea

canalului de

pană

v. fig. 1.8, a

Maşina de

frezat vertical

Burghiere-

tarodare la Maşină de




capătul prevăzut

cu canalul de

pană

găurit

Strunjirea de

degroşare si de

finisare a

camelor si a

excentricului

pompei de

benzină

v. fig. 1.8,b

Strung

semiautomat de

copiat

multicuţite

Rectificarea de

semifinisare a

camelor si a

excentricului

pompei de

benzină

v. fig. 1.8, c

Maşina speciala

de rectificat

came prin

copiere

Frezarea

danturii

v. fig. 1.8,d

Masina de

frezat

Control

v. fig. 1.8,e

Tratament termic

Instalaţie

speciala de

călire prin

curenţi de

inducţie

DetensionareCuptor de

detensionare

Control duritate Aparat control

Redresare Presa de

îndreptat




Rectificarea de

finisare a

fusurilor

v. fig. 1.8, f

Maşina de

rectificat rotund

Rectificarea de

finisare a

camelor si a

excentricului

pompei de

benzină

v. fig. 1.8, g

Masina de

rectificat came

prin copiere

Control feroflux Feroflux

Superfinisare Maşina de

superfinisat

Demagnetizare Demagnetizor

Fosfatare Instalaţie de

fosfatare

Spălare Instalaţie de

spălare




Control final Aparatura de

control

Conservare-

depozitare

3.2Desenul de executie al piesei

Suprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate, eledeterminand structura procesului tehnologic.Conform conditiilor tehnice specificate in desenul de executie al arborelui cu came, se impuncerinte riguroase referitor la executia camelor, fusurilor, calitatea suprafetelor prelucrate siduritatea acestora.

Prin urmare, o prima categorie de suprafete ce trebuiesc prelucrate o reprezintasuprafetele cilindrice ale fusurilor, carora li se impun si cerinte privind coaxialitatea lor.De asemenea, de o importanta deosebita sunt suprafetele camelor care trebuiesc prelucrate,carora li se impun conditii privind duritatea (imbunatatiri la 190…230 HB), rugozitatea siabaterea unghiulara a axei camelor, intrucat pozitia acestora determina fazele distributiei.

Intrucat arborele cu came se va prelucra cu prindere intre varfuri, o importanatadeosebita o reprezinta frezarea suprafetelor frontale si executarea gaurilor de centrare, decorectitudinea acestora depinzand intregul proces tehnologic ulterior.

La arborele cu came se vor mai prelucra: suprafetele intervalelor dintre came; fetele frontale ale fusurilor, camelor si pinionului; canalul de pana;

canalul de ungere de la ultimul fus dantura pinionului;Deoarece raportul dintre lungimea si diametrul arborelui cu came este mare, rigiditatea

lui este mica, din care cauza la prelucrare este necesara sprijinirea lui suplimentara. Deoarecein cursul operatiilor de prelucrare rezulta deformari inevitabile, se prevad si operatii deindreptare (r edresare) pe prese (bataia radiala maxima 0,02…0,05 ).

Etapele principale ale procesului tehnologic la prelucrarea mecanica a arborelui cucame sunt:a) -frezarea capetelor si centruire (aceasta operatie se executa pe masini bilaterale de frezat si

centruit specializate); b) -strunjirea fusurilor paliere -degrosare si finisare- (aceasta operatie se executa pe strunguri

semiautomate cu doua sanii cu mai multe cutite );




c) -strunjirea simultana a tuturor a tuturor fetelor frontale ale camelor si ale fusurilor(aceastaoperatie se executa pe strunguri semiautomate cu doua sanii cu mai multe cutite );d) -strunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came(aceasta operatie se executa pe

strunguri semiautomate cu doua sanii cu mai multe cutite );e) -strunjirea canalului de ungere de la ultimul fus (strung normal);

f) -redresare (pe o presa hidraulica);g) -frezarea canalului de pana (masina de frezat);h)-strunjirea de degrosare si de finisare a camelor (pe strunguri semiautomate de copiat);i) -frezarea danturii (masina de frezat specializata);

j) -rectificarea de degrosare a fusurilor paliere (masina de rectificat rotund);k) -rectificarea de degrosare a camelor (masina speciala de rectificat arbori cu came);l) -tratament termic;m) -detensionare;n) -control duritate;o) – redresare (pe o presa hidraulica);

p) -rectificarea de finisare a fusurilor (masina de rectificat rotund);

p) -rectificarea de finisare a camelor (masina speciala de rectificat arbori cu came);q) -fosfatare;r) -spalare;s) -control final;

Fig 3.1.1 desenul arborelui cu came




3.3 Fisa tehnologica de fabricare /reconditionare

M.T.TC.I.C.P.T.T.BUCURESTI

FISA CONSTATARE Nr.

Denumire piesaArbore cu came

Autovehicul ROMAN Reper nr.89804401.3000

Pagina 2 Pagini 31

M a t e r i

a l u l

Symbol :Fe;Cr;MoTratament termic: Tratament termic nitruratDuritate :50 HRC

C o n d i t i i t e h n i c e

d e r e b u t a r e :

fisuri sau crapaturi ale arborelui arborele este rupt diametrul partii cilindricea camelor

mai mic de fi 32,000mm uzura complete a camei in inaltime

N r . d e f e c t

Denumiredefect

Metoda stab. defect

Piesaconjugata

Dimensiuni,joc stranger in mm Tehnologia sumara dereconditionare

Masini ,utilaje dispozitive

Nominale si treptele dereparatie

Admise fara reparatie

Dimens. Jocstrangere

Dimens. Jocstrangere

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Inconvoierea axului

Verificarea bataiiaxul fiind fixat intrevarfuri-dipozitivcomplex de control

Bloculcilindrilor

Bataiamaxima pe palierela centrareintrevarfuri0.02 mm

Bataia maxima pe paliere lacentrare intrevarfuri 0.02 mm

Se reconditioneaza prin:-indreptare la rece, arborelefiind asezat pe 2 prisme siavand sageata in sus. Seindreapata pana la incadrarea bataiiin abaterea max.-cand incovoierea este mica,se indreapta prin batere pestrung si centrare.

Presa hidraulica Prisme

Dispozitiv complex decontrol




2

3

4

5

Ciupituri,exfolieri, peflancutile delucru alecamelor sifusurilor sub2.5 mm

Uzuracanalului de pana pt pinionul dedistributie.

Uzura fusuluiarborelui cucame

Examen visual

Sablon de 4.075

Masurareadiametrului fusurilorMicrometru 25-50mm sau calibru potcoava la cota defi49.490 49.69049.440STAS 2991-68

Masurarea inaltimii

-

89.91501.00001 pana disc

-

Pana disc

-

89.04410.00001/0001/0008Bucse arborecu came.

-

Bucse arborecu came

-

Bucse arborecu came

020.4

040.4

012.4

024.4

RI

52.4

054.4

512.4

524.4

950.49

975.49

000.50

055.50

RI

700.49

725.49

705.49

805.49

RII

450.49

475.49

RII

500.49

555.49

004.0

028.0

004.0

028.0

025.0

105.0

025.0

105.0

025.0

105.0

4.075

4.575

45.940

50.100

49.65049.850

49.400

49.600

004.0

063.0

025.0

120.0

025.0

200.0

025.0

200.0

Se reconditioneaza prin:Rectificarea fusurilor pana launiformitatea suprafeteiInaltimea minima a camei:

-admisie:39.780-evacuare:39.970

Se reconditioneaza prin:-se majoreaza prin frezare canalul

la dimensiunea de520.4

540.4

,utilizandu-se in acest caz o panamajorata la

512.4

524.4 ;

-se executa un canal nou ladimensiunea nominal plasat la180 grade fata de cel vechi. Inacest caz se va executa si la pinionul de distributie reper89.04501.0001 un nou canal de pana la 180 grade. Se poate si

aces a tmajora la520.4

540.4 .

Se reconditioneaza prin:-rectificare succesiva a fusurilorla una din cotele de reparartie RI-RIIMetalizare cu sarma si rectificarela cota nominala RI sau R II

Masina de rectificat

Freza fi 16x4.5Masina de frezat.

Baie de solutie alcalinaCap de suflare cu serMasina de rectificat rotundPiatra de rectificat CSI granulatie60, duritate N.Micrometru 25-50 mmInstrument de metalizare cu sarmade tip ICPTTTrusa de metalizare cu sarma.




6

7

Uzura inUzura ininaltime acamelor deadmisie

Uzura ininaltime acamelor deevacuare

Uzura fusului pentru pinionul dedistributie

camelor si a partiicilindrice cumicrometru de25-50mm

Masurarea inaltimiicamelor si a partiicilindrice cumicrometru de25-50mm

Examen visualMicrometru deexterior 30-35 mm

-

Piniondistributie

89.04501.001

-

Piniondistributie

a-b 7.7812

a-b 7.8698

034.32

050.32

990.31

015.32

234.32

250.32

190.32

215.32

a-b7.500

a-b 7.600

069.0

019.0

32.030

30.020

060.0

010.0

Se reconditioneaza prin:Rectificarea profilului camei laexterior , pe adancimea de max0.1 mmObs.dupa rectificare cotele decontrol sunt a-b=7.500 si fiadmisie=

900.33

920.33

Incarcarea cu suduraoxiacetilenica urmata derectificare la cota nominala.Se folosesc bare de Fe;Cr de fi 8obtinute din topirea arborilor

rebutatiSe reconditioneaza prin:

Rectificarea profilului camei laexterior , pe adancimea de max0.1 mmObs.dupa rectificare cotele decontrol sunt a-b=7.600 si fiadmisie=

900.33

920.33

Incarcarea cu suduraoxiacetilenica urmata derectificare la cota nominala.Se folosesc bare de Fe;Cr de fi 8obtinute din topirea arborilorrebutati

Se reconditioneaza prin:Incarcare cu sudura electrica sistrunjire la cota nominala saula cota R I in functie de uzura

si de modul de reconditionarea pinionului de distributie.

Metalizare cu sarma sirectificare la fi min. 29.500Metalizare la fi 33.500 sirectificare la cota nominalasau RI.

Trusa de metalizare cu pulberi tip BMasina de rectificat arbori cu cameDispozitiv de copiatMicrometru 25-50Instalatie de sudura oxiacetilenicaInstalatie de metalizare de tip ICPTT.

Trusa de metalizare cu pulberi tip BMasina de rectificat arbori cu cameDispozitiv de copiatMicrometru 25-50Instalatie de sudura oxiacetilenicaInstalatie de metalizare de tip ICPTT.

Instalatie de sudura electricaStrung normalMasina de rectificatInstalatie




3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare/ reconditionare a piesei si

fundamentarea ei

Aceasta schema presupune succesiunea opratiilor asezate intr-o ordine logica. La reconditionare ,comparative cu fabricarea se va tine seama ca apar operatii pregatitoare si operatii finale, pe langa cele de basuccesiva:In schema de mai jos sunt prezentate operatiile in ordine succesiva :

Degresare-spalare

Control tehnic

Presare la rece

Rectificarea flancurilor

Frezarea canalului de pana

Metalizare fusurilor arborelui cu came

Sudare oxiacetilenica

Sudare oxiacetilenica

Sudare electrica

Rectificare

Control final

Conservare




Operatii pregatitoare

Operatii de baza

Operatii finale

3.5 Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricare

Degresare-spalare

Degresare-spalare

Control tehnic

Presare la rece



Metalizare cu arc electric

Sudare oxiacetilenicaSudare oxiacetilenica

Sudare electrica

Rectificare

Control final

-Asezarea pe support

-Degresarea incompartimentul 1

-Degresarea incompartimentul 2

-Uscarea incompartimentul 3

-Scoaterea piesei siuasezarea in container




Control tehnic

Presarea la rece



Asezarea pe stand

Prinderea piesei

Masurarea piesei

Eliberarea piesei

-Asezarea piesei pemasina de presat

-prinderea piesei intrevarfuri

-verificarea bataii cu uncomparator

-se indreapta arborelerespective

-daca se incadreaza in bataia maximaadmisibila este scos.

-Examen visual

-Ajustarea muchiilor

-Polizare sau pilire

Asezare piesa

Fixare piesa

Intoarcere la 180 grade

Se vine cu freza

Se executa doua alezaje

Se realizeaza canalul

Se indeparteaza freza

Se scoate piesa




Metalizare cu arc electric

Metalizare cu flacara

Metalizare cu flacara

Sudare electrica

-pregatirea suprafetei demetalizat

-metalizarea propriu-zisa

-prelucrarea finala asuprafetei metalizate







-se curate piesa derugina,lubrifianti etc

-daltuirea marginilor pieselor

-tesirea fisurilor saucrapaturilor

-se preincalzeste piesa

-se incarca piesarespectiva

-alegerea corecta a parametrilor de lucru




Rectificare

Control final

3.6 Fisa film a procesului tehnologic

Operatia Prezentarea Tipul dispozitivului

Presare la rece Presa hidraulica

Rectificare Masina de rectificat

Frezare Masina de frezat

Metalizare arc electric Metalizator cu arc electric

Metalizare flacara Metalizator cu gaze

-se aseaza pies apestand

-se fixeaza bine

-se vine cu masina derectificat

-se realizeazarectificarea propriu-zisa

Se indeparteaza masinade piesa

-se scoate piesa

-curatarea suprafetelor

-masurarea cotelor

-validarea piesei



Metalizare flacara Metalizator cu gaze

Sudare electrica Dispozitiv de sudare

Rectificare Masina de rectificat

PROIECT=repararea autovehiculelor (Autosaved)

Documents

Transcript of PROIECT=repararea autovehiculelor (Autosaved)